area in accidente vasculare cerebrale

Upload: vizitiu-ramona

Post on 06-Apr-2018

225 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    1/22

    UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GR. T. POPA

    FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALA

    MASTER: BIOINGINERIA REABILITARII

    REABILITAREA IN ACCIDENTELE

    CEREBRALE VASCULARE: HEMIPLEGII

    SI PARAPLEGII

    VIZITIU RAMONAANUL II

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    2/22

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    3/22

    REABILITAREA IN ACCIDENTE CEREBRALE VASCULARE:

    HEMIPLEGII SI PARAPLEGII

    PARTEA I

    I. Generalitati--definitie, clasificare, date epidemiologice

    II. Etiopatogenie--cauze, mecanisme, anatomie patologica

    III. Criterii de sustinere a diagnosticului:

    a) examenul clinic--semne subiective si obiective

    b) investigatii paraclinice--ex. radiologic, probe de laborator

    IV. Evolutie si prognostic

    V Tratament: 1. profilactic

    2. igieno-dietetic

    3. medicamentos

    4. ortopedico-chirurgical

    PARTEAa II-a: Tratamentul BFT

    1. principiile si obiectivele tratamentului BFT

    2. tratamentul prin hidro-termoterapie (tehnica, efecte)

    3. tratamentul prin electroterapie (tehnica, efecte)

    4. tratamentul prin masaj: --tehnica si efectele fiziologice ale masajului

    --mobilizarea articulatiilor (kinetoterapie)

    --gimnastica medicala

    5. terapia ocupationala

    6. tratamentul balneologic (ape minerale, namoluri)

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    4/22

    PARTEA I

    I. Definitie

    Accidentele vasculare acute ale creierului reprezinta, prin frecventa lor,capitolul cel mai important din patologia nervoasa. Orice tulburarecirculatoare intensa si brusca produce leziuni cerebrale grave. Aceste leziunisunt, n linii mari, de trei feluri: ramolismentul, hemoragia si edemulcerebral.

    Se numeste hemiplegie sindromul caracterrizat prin pierderea motilitatii voluntare aunei jumatati a corpului

    Prin paraplegie se intelege paralizia celor doua member inferioare.Acest sindrom poate

    fi determinat de leziuni ale neuronului 13113j913n motor central sau de leziuni ale neuronului13113j913n motor periferic..

    Generalitati

    Boala apare cu predominanta la batrni, dupa vrsta de 60 de ani, cuarterioscle- roza.

    Debutul este acut. n tromboza, accidentul acut este adesea prevestit demici sem- ne ischemice care precede cu ore, zile, chiar saptamn accidentulmasiv. Aceste simptome premonitorii sunt sub forma de pareze discrete,

    parastezii care retrocedeaza total sau partial. Ele sunt expresia trombozariiprogresive a unei artere.

    Apoi brusc, bolnavul are o senzatie de ameteala, uneori cefalee si greata;daca este interesat un vas mare, simptomele sunt mai intense si brutale, iarbolnavul si pierde constiinta.

    Pierderea cunostintei, care nu este obligatorie, dureza, de obicei, putin nramolismentele ischemice pure si mici. n cele masive si mai ales nhemoragiile cerebrale se instaleza, nsa, o coma profunda.

    Hemiplegia cerebrala vasculara are debut brusc si evolutie lenta si partialregre- siva. Aceasta evolutie prezinta 2 faze: o faza initiala care dureaza oresau zile si o faza ulterioara de stare care dureaza mai mult: luni sai ani sau,chiar toata viata. Termenul de hemiplegie este un cuvnt compus (hemi- jumatate, plegie-paralizie).

    a)Perioada initiala este caracterizata prin paralizia jumatatii corpului departe opusa leziunii cerebrale, cu urmatoarele simptome: paralizia este flasca,

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    5/22

    cu reflexele osteotendinoase si cutante abdominale diminuate sau chiar abolite,iar semnul Babinski prezent. Capul si privire sunt adesea ndreptate sprepartea opusa hemiplegiei.

    n decurs de 1-3 saptamni, hipotonia membrelor hemiplegice este treptat

    nlo-cuita printr-o hipertonie musculara, cu hiper-reflexie osteotendinoasa, iarsemnul Babin-ski pastrat. Concomitent, deviatia conjugata a capului si priviriispre partea opusa se reduce treptat si, apoi, dispare.

    b)Perioada a II-a este anuntata de instalarea hipertoniei si a hiperreflexei.Este pe-rioada de hemiplegie n contractura, opusa perioadei initiale dehemiplegie flasca. Contractura are particularitatea ca este mai intensa la nceputul miscarii pasive imprimate segmentului respectiv si cedeaza, apoi, ncursul desfasurarii acestei miscari.

    Motilitatea voluntara reapare ncet si incomplet. Recuperarea miscorilor

    se face, mai ales, n segmentele proximale (n articulatia umarului si asoldului), iar miscarile sunt limitate. Bolnavul reuseste sa mearga dupa uninterval variabil de la un caz la altul, dar mersul este dificil si are un aspectparticular; membrul inferior este miscat ca un stlp rigid dupa articulatiasoldului si la fiecare pas descrie un arc de cerc n afara. ( "mers cosind").

    Fata poate fi sau nu prinsa, dupa sediul leziunii cerebrale. Paraliziafaciala este de tip central, adica prinde muschiul fetei, dar respecta muschiifruntii si obicularul pleoapelor. Nu este, de obicei, o paralizie intensa.Asimetria faciala se accentueaza cnd bolnavul vorbeste sau contracta voluntarmuschii fetei, dar se atenueaza daca bolnavul rde sau plnge.

    Boala apare cu predominanta la batrni, dupa vrsta de 60 de ani, cuarterioscleroza.

    Debutul este acut. n tromboza, accidentul acut este adesea prevestit demici sem- ne ischemice care precede cu ore, zile, chiar saptamn accidentulmasiv. Aceste simptome premonitorii sunt sub forma de pareze discrete,parastezii care retrocedeaza total sau partial. Ele sunt expresia trombozariiprogresive a unei artere.

    Encefalopatia hipertensiva are ca debut clinic cefalee intensa, n casca saun cerc, rezistenta la antinevralgice. Cefaleea este nsotita de greata sivarsaturi care usureaza, partial pe bolnav (prin deshidratare). Apare, uneori,rigiditatea cefei, convulsii localizate sau genera-lizate, sau semnul Babinskidiscret si intermitent. Fata bolnavului poate lua aspect mpastat, buhait, printr-un edem discret si difuz al fruntii , pleoapelor si fetei. Venele temporale sinazale sunt proeminente. Bolnavul are o stare de obnubilare psihica, detorpoare intelectuala.

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    6/22

    Clasificare

    Tipurile anatomo-clinice cele mai insemnate sunt:

    - hemiplegiile pedunculare

    a) sindromul lui Webwr - hemiplegie de partea opusa leziunii, asociata cuparalizia nervului oculomotor comun de partea leziunii.

    b) sindromul lui Benedicht de partea opusa leziunii o hemipareza asociata cutulburari cerebeloase si miscari involuntare.

    - hemiplegii protuberantiale

    a) sindromul lui milard-hemiplegie de partea opusa leziunii asociata cuparalizie homolaterala a perechii a VII-a si a VI-a de nervi cranieni.

    b) sindroamele de tipul Foville-sunt paralizii ale miscarilor de lateralitate aglobilor oculari.

    - hemiplegiile bulbare-sunt sindroame alterne constand intr-o hemiplegieincrucisata asociata cu o paralizie a unui nerv bulbar de partea leziunii.

    - hemiplegia spinala-intereseaza o jumatate a maduvei situate deasupraunflaturii cervicale.Din punct de vedere motor se constata o paralizie a

    membrelor de partea leziunii, cu integritatea fetei.Paraplegia prin leziunea neuronului motor central este fie flasca, fie spastica

    Paraplegia flasca este aproape totdeauna de cauza spinala , paraplegiile prin leziuneatrunchiului cerebral sau a emisferelor cerebrale fiind in mod obisnuit spastice.

    Paraplegia spastica este fie in extensie fie in flexie.

    II Etiopatogenie cauze si mecanisme , anatomie patologica

    a. Leziuni vasculare1. obstructia arterelor cerebrale in cursul aterosclerozei cerebrale si ale arteritelor.

    2. embolii cerebrale in cursul stenozei mitrale, al endocarditelor, al fibrilatiilorarteriale.

    3. hemoragia cerebrala.

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    7/22

    4. tromboflebitele venelor corticale.

    b. Leziuni traumatice se datoresc fie unei ranir directe a substantei cerebrale, fie uneicompresiuni printr-un hematom.

    c. Hemiplegii de origine infectioasa. Dintre infectiile cronice citam: tuberculoza sisifilisul. Dintre infectiile acute care pot determina o hemiplegie amintim:abcesulcerebral, meningitele acute, encefalitele virotice.

    d. Hemiplegia din cursul tumorilor cerebrale.Se insoteste adese ori de crize deepilepsie jacksoniana si da semne de hipertensiune craniana.

    e. In scleroza in placi.Hemiplegia , fara sa fie frecventa nu este totusi exceptionala.

    f. In encefalopatiile infantile.

    g. Hemiplegia isterica. Se diagnosticheaza prin absenta modificarilor de reflexe,prin absenta paraliziei faciale, prin absenta sinkineziilor faciale si a modificarilor de tonus.

    Paraplegii cu instalare acuta.

    a. cauze traumatice, raniri directe ale maduvei, fracturi ale rahisului cucontuzie sau comprimare a medularei.

    b. Cauze infectioase:mielite acute, virotice primitive, mielite postvaccinale,abcese epidurale.

    c. Cauze vasculare: hematomielite, ramolismente medulare.d. Leziuni toxice: mielite salvorsonice.

    e. Leziuni compresive

    Paraplegia cu instalare lenta.

    a. tumorile intrarahidiene si vertebrale, morbul lui Pott, unele cifoze si scolioze

    b. mielitele sifilitice cu evolutie lenta.

    c. Leziunile degenerative ale maduvei

    d. Scleroza in placi

    e. Siringomegali

    III. Criterii de sustinere a diagnosticului

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    8/22

    a. Examen clinic

    Se cunosc o serie de semne care pot sa dea indicii asupra exisistentei unuideficit motor, deci care pot sa diagnosticheze hemiplegia chiar in perioada decoma

    Membrele de partea hemiplegica atunci cand sunt ridicate pasiv cad cu omare inertie pe pat fata de membrele sanatoase.Fata este asimetrica, mai etalatape partea hemiplegica, pupilele pot fi inegale, in cazul unei hemiplegii prinhemoragie cerebrala sau in cazul unei angajari pupila de partea leziunioi fiindmidriatica.Reflexul comun este prezentat de partea neparalizata si poate fidiminuat sau abolit de partea hemiplegica. Alteori bolnavul asista la instalareahemiplegiei sale fara sa-si piarda nici un moment cunostinta.

    In paraplegie deficitul motor se instaleaza in mod progresiv in cursullunilor sau anilor.Mersul devine din ce in ce mai greu.Uneori in faza initiala se

    constata fenomene de elondicatie intermitenta.In timpul mersului flexia gambeipe coapsa se face cu amplitudine redusa, in contracturi accentuate aceastalipsest.

    In paraplegia spastica se constata de la inceput toate simptomelecaracteristice leziunii piramidale:reflexele sunt exagerate, exista semnul luiBabinski. Aceswta a sustinut ca paraplegia in flexie se datoreaza predominanteireflexelor de flexie asupra reflexelor extensoare.

    Paraplegia in extensie se caracterizeaza printr- o contractura a muschilorextensori a tuturor segmentelor si o exagerare a reflexelor osteotendinoase

    b) Investigatii paraclinice - examene radiologice si probe de laborator

    Cercetarile de laborator ajuta la elucidarea diagnosticului eti-ologic si lainstituirea tratamentului.

    1.Examenul u rinii (albumina, elemente biliare, glucoza, ace-tona,sediment). n hemoragia meningiana se poate observa o al-buminurie caredispare n 24-48 de ore. Cresterea acizilor aminati pledeaza pentru oinsuficienta hepatica. Glicozuria n cantitate mica poate fi ntlnita n comeleprin leziuni cerebrale. Glicozuria foarte ridicata si nsotita de acetonurie

    pledeaza pentru o coma diabetica.2.Chimismul sngelui . Cresterea importanta a ureei arata o coma uremica.

    O crestere moderata a ureei se poate ntlni si n alte come. Probele deinsuficienta hepatica pot pune n evidenta o coma hepatica. Dozarea glucozei nsnge poate indica o coma diabetica sau o coma hipoglicemica. Scadereaclorurilor ne orien-teaza spre o coma addisoniana.

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    9/22

    3.Examenul lamelor de snge poate arata o coma leucemica, o comainfectioasa sau prezenta hematozoarului (coma malarica).

    4.Cautarea toxicelor n snge si urina (barbiturice, alcool, plumb) neindica o coma toxica.

    5.Punctia lombara este contraindicata n comele prin hipertensiunecraniana.

    6.Electrocardiograma pune n evidenta un bloc, un infract miocardic, ofibrilatie arteriala.

    7.Electroencefalograma poate descoperi leziuni focale (hematom, tumoarecerebrala).

    IV Evolutia si prognosticul AVC

    Un AVC poate evolua n 3 moduri:

    1) progresic, cu agravarea simptomelor si cu sfrsit letal

    2) regresiv, cu ameliorarea simptomelor neurologice, a simptomelorcardiovasculare si revenirea treptata a constiinte

    3) remitent, cu agravari si ameliorari periodice n legatura cu cauza cu care aprovocat coma si cu complicatiile care se pot ivi

    Durata comelor variaza de la cteva ore pna la 3-6 ore si chiar mai mult.n general, coma epileptica dureaza mai putin de o ora, rareori cteva ore. Comatraumatica poate dura de la 7 la 16 ore. De multe ori, o coma la nceput maiputin adnca, cu pastra-rea deglutitiei, a reflexelor de aparare la excitanti nociviputernici si cu miscari spontane ( coma vigil) poate trece, t reptat , ntr-o comaprofunda, cu pierderea reflexului de deglutitie, a reflexului de tuse si areflexelor de aparare mpotriva excitantilor nociceptivi, orict de puternici ar fi(coma carus).

    Prognosticul comei depinde de profunzimea ei, de cauza care a provocat-osi de intervalul care a trecut de la instalarea starii comatoase pna n momentul

    cnd bolnavul poate avea un ajutor medical corect si energic. n coma diabetica,tratamentul insulinic precoce bine condus poate salva viata bolnavului. Daca n24 de ore nca nu s-a administrat insulina, prognosticul se agraveaza. ntraumatismul cranio-cerebral, pierderea constiintei mai mult de 6 ore indicaleziuni grave.

    Aparitia unor anumite simptome arata agravarea comei. Prin-tre acestesimptome sunt: spasme tonice spontane si spasme la manevrele de provocare a

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    10/22

    reflexelor de aparare, proiectarea puternica a buzelor si mentinerea lo r tonica naceasta pozitie, cnd se ncearca introducerea de lichide n gura bolnavului(reflexul de trompa); strngerea puternica a maxilarelor, cnd se introduce olingura n gura (reflexul de bulldog); pierderea reflexelor de deglutitie si detuse. Aritmia pe fond cardiatic este un simptom grav n coma infectioasa;

    pericardita, convulsiile ntuneca prognosticul n coma uremica. (Convulsiile la nceputul unei come nu sunt un simptom grav) Un simptom de alarma estedilatarea pupilelor care au fost la nceput n mioza, simptom care aratahipotonie a muschiului constructor al pupilei. (Dilatarea pupilei n prima faza acomei prin intoxicatie cu atropina nu influenteaza prognosticul datoritaparaliziei parasimpatice) Un alt simptom grav este deshidratarea organismului.Edemul pulmonar, sughitul, respi-ratia Cheyne-Stokes, cianoza progresiva,racirea extremitatilor, sudorile reci, anunta sfrsitul letal. Bolnavul ia aspectulobisnuit al fazei preagonice, prezinta ochi adnciti n orbite, obrajii si tm-pleleexcavate, nasul subtiat, o culoare usor caramizie a fetei.

    La examenul fundului de ochi se constata semnele unei retinopariihipertensive n plina evolutie, cu edem papilar, exsuda-te si hemoragii retiniene.Des apar obnubilari trecatoare ale vede-rii , durnd cteva secunde sau minute.

    Uneori merge spre coma si exitus prin hemoragie cerebrala, alteoritratamentul o reduce, dar prognosticul ndepartat este serios daca hipertensiuneaarteriala persista. Hemoragia cerebrala este o complicatie iminenta care ntunecaprognosticul.

    V Tratament:

    1. Profilactic Tratamentul insuficientei circulatoare acute a creierului. Tratamentul

    profilactic comporta masurile obisnuite igienodietetice si medicamentoase alebolii hipertensive, sau ale afectiunii vasculare initiale.

    2. Igieno-dietetic

    Tratamentul ictusului apoplectic, indiferent de intensitatea lui, impunemasuri urgente.

    n primul rnd nu se deplaseaza bolnavul n primele zile, deci transportulla spital este contraindicat n faza initiala. ngrijirea la domiciliu trebuie nsa safie atenta si permanenta. Bolnavul trebuie mentinut foarte curat, schimbndu-selenjeria odata ce s-a murda-rit cu urina sau fecale. Daca are glob vezical va fisondat regulat. Gura, tegumentele se curata cu tampoane umede.

    3. Tratament medicamentos

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    11/22

    In hemiplegie si paraplegie interventia medicamentoasa implica folosireade doze mari de vitamina B1, B6, B12, de sticnina in doze progresive pana la 19-20 mg. pe zi in mai multe prize si regeneratoare nervoase.In cazul aparitie deredoare articulara si de contracturi musculare se pre3scriu decontracturante cumar fi: clorzoxazona, midocalmul, diazepamul.Cauzele si sindromul fiziopatic se

    combat prin analgezice, neuroleptice , vazodilatatoare, simptomatice si lanevoie prin infiltrari anestezice pe sistemul simpatic.Sedativele si ascioleticelediminueaza simptomatologia subiectiva si trairile penibile generate de gandulinfirmitatii ireversibile, diminuare care permite mobilizarea fortelor energeticeale organismului.

    Partea a II-a

    I Principiile si obiectivele tratamentului BFT

    Definitie: fizioterapia este o ramura a medicinei care foloseste n scopterapeutic agentii fizici si naturali sau artificiali .

    Hidroterapia - aplicarea, n scop profilactic si curativ a unui nr. de proceduricare au la baza apa la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregare(solida, lichida, gazoasa)

    BFT- cuprinde toate fazele de dezvoltare ale acesteia: faza lenta

    (predispozitionala) sau preclinica, faza aparenta cu modificari functionale, fazapostboala, care se refera la terapiea sechelelor sau la dezv oltarea unor functi inoi de compensare.

    BFT este o terapie patogenica si uneori simptomatica. Boala, dupa cum se stie,are un caracter general, deci si tratamentul va fi general si nu local.BFT se adreseaza bolii si n faza de predispozitie, n sensul ca poate influentaterenul. Este, deci, pe lnga terapie cu caracter curativ si o terapie cu caracterprofilactic.

    II Tratament prin hidro-termoterapie

    Bai galvanice patrucelulare: 15 mA, 15-20 minute, polul pozitiv lamembrele superioare si polul negativ la membrele inferioare. zilnic o sedinta,total 20 sedinte pe serie.

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    12/22

    Galvanizari decontracturante, se fac aplicand electrodul negativ latero-cervical si electrodul pozitiv palmar sau plantar, de partea opusa a hemiplegiei,10-15 mA, 10-15 minute, zilnic o sedinta, 10-12 sedinte pe serie

    npachetari cu parafina 50-60 grade pe art iculat i i le dureroase, 20-30

    minute, zilnic o sedinta, 10-15 sedinte pe serie.Penaje uscate n caz de hipertensiune persistenta. Baile generale cu plante

    caldute (37 0C), de durata 10-15 minute - au un efect trofic si previncontractarile.

    Baile kinetoterapeutice la 37 0C, timp de 20 minute, mpachetarile cunamol la 40-41 grade, 15-20 minute au actiune decontractuanta.

    III Tratament prin electroterapie Ionizari transversale cu sulfura de Mg 2-10% sau clorura de Mg, 4% polul

    pozitiv bifurcat, iar polul negativ pe occiput, intensitatea 2-3 mA, durata 10-20minute, zilnic o sedinta, 15 sedinte pe serie. Ionizari cu Ca clorat, 1-10% polulpozitiv activ, bicuricular, negativ, occipital, 1-2 mA, durata 10-20 minute,zilnic o sedinta, 10 - 12 sedinte pe serie.Curenti cu impulsuri, frecventa 60, cresterea ICR impulsuri 8, 2-3 mA, durata30 minute, zilnic o sedinta, total 10-12 sedinte pe serie.

    Decontracturari pentru segmente distale, electrodul negativ pe muschii

    antagonisti celor contractati , 10-12 mA, 10-15 minute, zilnic o sedinta, 10-12sedinte pe serie.

    Interferentiali . Se ncepe cu bratul, cu ajutorul a 4 placi (electrozi).Frecventa rapida, 20 minute, intensitate usoara, apoi 5 minute frecventa lenta,dupa care se trateaza gamba respectiva.

    Unde scurte pe articulatiile dureroase, zilnic 20 minute o sedinta, dozecalde III si IV. Tratamentul trebuie facut cu perseverenta pentru a combatecontractarea n flexie.

    Galvanizarile descendente ale coloanei cu electrod pozitiv la ceafa sinegativ la sacru sau anterior: electrod negativ pe abdomen, electrodul pozitiv pestomac (n cazul paraplegiilor).

    IV Tratament prin masaj:

    1.Efectele fiziologice ala masajului

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    13/22

    Efectele fiziologice ale masajului sunt multiple. Se atribuie masaj actiuniilocale cum sunt: -actiune sedativ asupra nevralgiilor, mialgiilor, artralgiilor

    -actiune hiperemianta locala de mbunatatire a circulatiei locale care semanifesta prin ncalzirea si nrosirea tegumentelor

    -nlaturarea lichidelor interstitiale de staza cu accelerarea proceselor deresorbtie

    De asemenea masajul are o serie de actiuni generale asupra organismului ca:- stimularea functiilor aparatului circulator si respirator.

    - cresterea metabolismului bazal.

    - efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu mbunatatireasomnului, ndepartarea oboselii etc.

    Toate aceste actiuni se explica prin actiunea exercitata de masaj asuprapielii , un organ bogat vascularizat si mai ales inervat. n piele exista numeroaseterminatii nervoase (exteroceptori), punct de plecare a unei serii de reflexe.

    La acestea trebuiesc adaugate si efectele excitante exercitate de masajasupra terminatiunilor nervoase din muschi, l igamente si tendoane(proprioceptori). Cel mai important mecanism de actionat este mecanismulreflex. Acesta pleaca de la exteroceptorii din tegument si proprioceptoriimusculari, la nivelul carora iau nastere stimuli de diferite intensitati , ce pornescspre centru. Aceste reflexe explica multe din efectele locale si generale ale

    masajului. Trebuie adaugat ca organismele interne n suferinta trimit senzatiidureroase la nivelul peretelui toracic sau abdominal, fiecarui organcorespunzandu-i o anumita zona cutanata. Topografia acestor zone asa -zise"metamerice" a fost stabilita de Head. Cunoasterea acestor zone este necesarapentru influentarea indirecta a organelor interioare n suferinta n acelsi timp, seproduc efecte neurovegetative pe caile rahidiene, precum si efecte asupracirculatiei generale prin activitatea celei periferice, care detine o cantitateconsiderabila din volumul total circulant(aproape un sfert).

    Un alt mecanism de actionat al masajului l constituie formarea ncadrul metabolismului pielii a unor produsi specifici ce trec n circulatia

    generala. Indicatii terapeutice ale masajului pot fi prescrise numai de medici.

    1. Descrierea anatomica a regiunii

    Membrele inferioare

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    14/22

    Muschi:Muschii coapsei -regiunea anterioara: muschiul croitor, muschiul cvadriceps femural(dreptul femural, vastul lateral, vastul medial, vastul intermediar).

    -regiunea mediala: muschiul pectineu, adductor lung, muschiul gracilis, adductor scurt, adductormare

    -regiunea posterioara: muschiul biceps femural, semitendinos si semimembranos

    Muschii gambei -grupul anterior: tibial anterior, extensor lung al halucelui si muschiul extensorlung al degetului

    -grupul lateral: peronier lung si scurt

    -grupul posterior: gastrocnemian, solear, plantar, popliteu, plexul lung al degetelor, tibialposterior si flexor lung al halucelui

    Muschi i piciorului -extensor scurt al degetelor, extensor scurt al halucelui, abductor

    al halucelui, abductor al degetelor, f lexor scurt al halucelui, abductor al degetului

    mic, patratul plantei, interososi, lumbrical i

    -grupul anterior al membrelor inferioare - muschii extensori

    -grupul medial - muschii abductori

    - grupul posterior - muschii flexori

    Inervatia:

    -plexul lombar inerveaza muschiul pectineu croitor si cvadriceps

    -plexul sacral - nervul sceatic, popliteu inerveaza pipialul anterior,extensorul comun al degetelor, extensorul halucelui, lungulm pero-nier, scurtulperonier si pediosul

    -nervul tibial posterior inerveaza tricepsul sural, flexorul comun al degetelor,lungul flexor al halucelui, t ibialul posterior, abductorul halucelui si lombricarii

    Membrele superioare:

    Muschii bra tului: -grupul flexor -brahialul, bicepsul brahial

    -grupul extensor: tricepsul brahial, coracobrahial

    Muschii antebratului: -anterior: rotundul pronator, flexor radial al carpului, muschiul flexorulnar, muschil flexor superficial al degetelor, muschiul flexor profund al degetelor, muschiulflexor lung al policelui si patratul pronator

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    15/22

    -posterior: extensor al degetelor, al degetului mic, extensor lunar al carpului,anconeu, abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui si lung, extensor al indexului

    -lateral: brahioradial, lungul extensor al cal-pului, scurt extensor radial si supinator

    Muschii minii: -muschii eminentei tenare -scurt abductor al policelui, opozant scurt flexor alpolice-lui, muschii eminentei hipotenare, palmar scurt, flexor scurt al degetului mic, abductor aldegeului mic, opozant al degetului mic

    Inervatia: -nervul subscapular, micul axilar, nervul circumflex, nervulmusculocutanat, ramurile nervului suprascapular, nervul radial

    1. Tehnica masajului

    A. TEHNICA MASAJULUI LA MEMBRELE INFERIOARE

    Definitie: Prin notiunea de masaj se ntelege o serie de manipulatii manualeaplicate sistematic pe suprafata organismului n scop terapeutic sau profilactic

    Masajul regiunii fesiere

    Masajul regiunii va consta din netezire si presiuni efectuate cu pulpadegetelor unite, urmat de un masaj vibrator insistent, mai ales n plica fesiera, lanivelul marii scobituri sciatice. Masajul articulatiei coxofemurale este foarte

    dificil datorita musculaturii masive care nconjoara articulatia. Accesul lacapsula articulara este posibil numai prin 2 puncte:

    La nivelul insertiei muschiului croitor, pe partea sa, patrunde prinapasare si executa miscari vibratorii;n trohanter si tuberozitatea ischiatica, unde se patrunde punndbolnavul sa flecteze genunchiul si sa faca abductie a coapsei. Aici sepoate executa masajul vbrator sau chiar baterea.

    Dupa executarea masajului n aceste 2 puncte se executa miscari pasivesi active n articulatie: flexie si extensie a coapsei pe bazin, o abductie si

    adductie a coapsei, circumductie si rotatie.

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    16/22

    Masajul coapsei

    Masajul coapsei se ncepe cu presiunea si netezirea bimanuala, mai ntipe fata anterioara si apoi pe fata externa, bolnavul stnd n decubit dorsal, apoipe fetele posteioare interne, bolnavul fiind decubit ventral.

    Se executa aceste miscari, de netezire cu policele, pe fata anterioara, iarcu celelalte patru degete pe fata posterioara a coapsei, ncepnd din dreptulgenunchiului, n sus pe baza coapsei.

    Urmeaza framntatul musculaturii coapsei, care se face energic sub toateformele (presiune, cu o mna sau cu ambele mini, petrisaj, torsiuneamusculaturii). La coapsa se aplica mngaluirea si se fac bateri energice, maiales la cei obezi, n regiunea laterala a coapsei, pe tensorul faciei lata, de sus njos.

    Masajul articulatiei genunchiului

    Masajul genunchiului se poate efectua cu ambele mini, cu degetele nregiunea poplitee, n timp ce pulpa degetelor mari maseaza regiuneapararotuliana. Se ncepe netezirea cu unul singur, mai nti fundul de sacsuperior, apoi pe lnga rotula spre marginea interna, frictionam spatiularticular, portiunea ei exterma din nou pna la spatiul popliteu.

    Masajul se ncheie cu netezirea, urmata de miscari active si pasive,

    flexie si extensie, apoi pronatie si supinatie.

    Masajul gambei

    Masajul gambei se va executa anterior cu extensorul comun al degetelorsi extensorul comun al halucelui, la care se face mai nti netezirea cu o mna(degetul mare) marginea anterioara a tibiei si pe celelalte margini externe alegambei.

    Netezirea se face de jos n sus, sub forma de pieptene, cu partea dorsalaa falangelor, dupa care urmeaza framntarea cu toate formele ei.

    Grupul peronierilor se maseaza cu o mna, ca si grupul anterior, numaica pozitia este cea mai laterala, cu policele care aluneca pe musculaturainterioara, paralel cu creasta tibiei, iar celelalte deget fiind pe musculaturaposterioara. Dupa netezire executam petrisajul si apoi mngaluirea.

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    17/22

    Masajul articulatiei gleznei

    Masajul articulatiei gleznei se ncepe cu netezirea, care se poate executacu ambele mini, urmata de presiunea pe regiunea perimaleolara, apoi frictiuneaarticulatiei tibiotarsiene.

    Frictiunea se ncepe la tendonul lui Achile, sub maleola externa, apoi pefata dorsala si din nou catre tendonul lui Achile, sub maleola interna.

    Dupa masaj executam miscari active si pasive de flexie dorsala si apoiplantara a piciorului pe gamba, dupa care facem pronatie, supinatie sicircumductie.

    Masajul piciorului propriu zis

    Pentru masajul piciorului cea mai indicata pozitie este aceea de decubitdorsal cu genunchii flectati . ncepem cu netezirea degetelor de jos n sus,urmata de presiuni si framntari. Se insista la haluce, la articulatiametatarsofalangiana. Trecem la masajul fetei dorsale a piciorului, prin neteziri,urmat de o usoara framntare a fiecarei teci tendinoase n parte, prin miscarilente laterale ale tendoanelor.

    Masajul regiunii dorsale a piciorului este deosebit de eficace ncombaterea durerilor acestor regiuni.

    Masajul plantei se efectueaza prin netezire, frictiune, n caz de aderentesi mai ales baterea, cu partea cubitala a minii, cu pumnul sau cu partea dorsalaa degetelor.

    Kinetoterapia la planta se face prin flexie dorsala a picioru-lui, flexiaplantara, supinatia si rotatia plantara si circumductie.

    B. TEHNICA MASAJULUI LA MEMBRELE SUPERIOARE

    Masajul umarului

    Masajul umarului se executa la bolnavul asezat. Toate forme-le de masaj suntaplicabile la regiunea deltoidiana: netezire, apasare, petrisaj, framntare,vibratii , frictiune. Se ncepe totdeau-na cu netezirea ntregii regiuni, apoi afiecarui muschi n parte, cu palma minii, muschiul supraspinos, subspinos,urmata de framn-tarea acestor muschi , cu doua degete (stoarcere) sub forma degeluire, cu radacina minii sau cu partea cubitala a degetelor. Se trece apoi laframntarea si netezirea muschiului pectoral cu 2 degete (stoarcere) sau pringeluire, urmata de batere, ca si la muschiul omoplatului.

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    18/22

    Regiunea deltoidiana este mai nti netezita, apoi se trece la framntare.Cel mai frecvent se aplica petrisajul, care intereseaza nu numai partea carnoasaa muschiului, ci si tesutul celular subdeltoidian, n care se gasesc burseleseroase, care sunt adesea sediile proceselor inflamatoare cronice sau acutedenumite prin termenul de poliartrita scapulohumerala. Petrisajul se face mai

    mult sub forma de stoarcere transversala. Se poate face si prin gelui re. Deasemenea masajul regiunii deltoidiene profunde, poate sa mbrace forma uneimiscari de roata de moara.

    Cu palma se executa miscari circulare sau n spirala, sprijinindu-se cuputere pe promininta umarului. Palma maseurului si tegumentul umaruluibolnavului sunt ntinse, unite si solidare si de aceea, fata profunda a dermuluimasat este aceea care activeaza n planurile profunde. Baterea se face cu dosulminii sau cu partea cubitala a degetelor. O alta forma de masaj aplicata la umareste frictiunea scapulohumerala, acromioclaviculara si n articulatia pe care oface omoplatul cu grilajul costal, pe care aluneca.

    Frictiunea se aplica la prima si cea mai importanta articulatie, ceascapulohumerala, care este o enartroza ce uneste capul humeral cu cavitateaglenoida a scapulei prin intermediul unei capsule n forma de manson care seinserteaza n cadrul cavitatii glenoide si pe gtul omoplatului, iar n jos, pegtul chirurgical al humerusului, la aproximativ 2 cm sub capul humeral.Frictiunea se ncepe anterior, bolnavul stnd cu bratul, de partea articulatieimasate, la spate. Se executa frictiuni orizontale, verticale si circulare alescapulei. Se continua apoi cu partea posterioara, n care scop bolnavul tine mnape umarul din partea opusa. Urmeaza partea inferioara a capsulei, prin spatiulauxiliar. Bolnavul si aseaza mna pe mna maseorului, care patrunde cu ambelepolice n axila, cu celelalte degete prinznd circular uma-rul. Frictiunea secontinua n santul bicipital, printre cele doua portiuni ale deltoidului. Bolnavullasa sa atrne liber bratul, iar maseurul patrunde printre cele 2 portiuni aledeltoidului n santul bicipital, unde insista cu frictiuni si eventual vibratii .

    Dupa executarea manevrelor de masaj la umar se trece la miscari active sipasive n articulatia umarului masat, miscari care se executa n toate sensurile:flexiune - extensiune, abductie - adductie si rotatie interna - externa, daca estenevoie cu ajutorul maseurului

    Masajul bratului

    Se ncepe cu netezirea, executata cu o mna, mpingnd toata masa musculara atricepsului, degetul mare alunecnd prin santul bicipital extern, n timp ce mnacealalta a maseurului fixeaza, n usoara flexiune, antebratul pe brat. Urmeazanetezirea, n acelasi fel, a regiunii anterioare, bicipitale. Netezirea poate sa fiecombinata cu vibratia. Se continua apoi cu framntatul, care se executa naceeasi ordine. Se fac miscari de netezire, executndu-se miscari de compresiunisi decompresiuni succesive, de jos n sus. O tehnica care poate sa f ie aplicata la

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    19/22

    brat este masajul ascendent bimanual, care se executa cu ambele mini aplicateuna pe regiunea brahiala anterioara (mna dreapta), nconjurnd bratul cupolicele insinuat n santurile interstitiale dintre fasciculele musculare. Ambelemini exercita simultan presiuni si frictiuni ascendente, de la cot la umar. O altapractica de masaj a bratului este magaluirea, care consta n mbratisarea maselor

    musculare ntre cele 2 palme deschise, cu degetele ntinse. Se executa miscaride rulare, fiecare mna descriind o miscare n sens invers fata de cealalta.Maselor musculare le sunt imprimate miscari de rotatie n jurul bratului, caredetermina o activitate vie a circulatiei. Se poate aplica si baterea, fie cu parteacubitala a degetelor, fie cu palma, fie cu dosul palmii.

    Masajul cotului

    Masajul cotului se face mai ales n regiunea paraolecraniana. Se ncepe cumasajul de introducere, care consta n netezirea regiunii cubitale si atricepsului. Se face apoi framntarea regiunii descrise, compresiuni cu ambele

    police n spatiul paraolecranian. Urmeza frictiunea capsulei, la nceputposterior, insinund unul sau doua degete spre interiorul capsulei, concomitentcu vibratia. Apoi cu ambele police continuam frictiunea spre epicondilul siepitrohlee. Pentru frictiunea capsulei anterior, bolnavul face fricti-uneaantebratului pe brat si supinatia antebratului (care patrunde n ambele police nplica cotului, printre tendoane si va frictiona capsula).

    Dupa aceste manevre de masaj se fac miscari pasive si active ale circulatieicotului, flexie si extensie, precum si pronatie si supinatie a minii, cu antebratuln flex iune.

    Masajul antebratului Masajul antebratului nepe cu neteziea partii anterioare, care se poate face cu osingura mna, cu policele, celelalte degete alunecnd pe partea posterioara saucu ambele mini, efleuraj bimanual. Se procedeaza cu multa blndete, de jos nsus, de la pumn si plica cotului. Se continua cu netezirea fetei posterioare aextensorilor, cu o singura mna. Netezirea se poate face si concomitent peambele fete ale antebratului, cu ambele mini.

    Dupa netezire se trece la framntat: la nceput cu grupul fle-xorilor, prinpresiuni exercitate cu o mna sau cu ambele mini dispuse n inel, prin miscariascendente. Se fac fac si miscari de stoarcere, de sus n jos, pe partea radiala,alunecnd spre epicondil. Framntarea regiunii posterioare a ambelor antebratese face prin presiuni ascendente, cu o mna. Pe antebrat, atunci cnd volumulmuscular este mare, se poate aplica petrisajul cu doua mini. n plus la antebratse pot aplica bateri usoare, cu partea cubitala a degetelor si vibratii .

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    20/22

    Masajul pumnului

    Masajul regiunii anterioare a pumnului se face n general cu ajutorulpolicelui , care urmeaza rel ieful tendoanelor, de jos n sus.

    Masajul regiunii posterioare se ncepe cu netezirea cu degetul mare, urmatde frictiunea articulatiei radiocarpiene.

    Masajul degetelor si pumnilor

    Masajul degetelor se face ncepnd cu netezirea cu doua degete, ntrepolice si indexul maseurului; apoi continund cu pre-siuni, framntare, eventualsub forma de mangaluire, frictiuni pe articulatiile metacarpofalangiene siinterfalangiene. Totdeauna masajul se executa de la vrful degetelor catreradacina lor.

    Masajul regiunii dorsale a minii se ncepe cu netezirea, ncepnd de laarticulatia metacarpofalangiana si continund n sus, precum si chiar antebratul.Continuam cu framntarea muscu-laturii tenare si hipotenare, prin stoarcere ntre police si indexul maseurului. Se trece la masarea spatiilor interosoase, carese poate face cu un singur deget sau bimanual prin presiuni n ambe-le diractii .

    Masajul palmei se adreseaza celor 3 regiuni ale ei: eminenta tenara,hipotenara si bureletul digitopalmar.

    Masajul eminentei tenare, formata din muschi care se insera pe primafalanga a policelui, se face de catre maseur prin presiuni cu degetul mare.

    Eminenta hipotenara, formata din 4 muschi (palmarul, cuta-nat,adductorul degetului mic, scurtul flexor si opozantul) se maseaza ca si eminentatenara.Se poate aplica si petrisajul prin ciupire.

    Refiunea mijlocie a minii, datorita aponevrozei puternice a palmei, fecedificil masajul. Se aplica aici neteziri mai energice si framntare prin apasariputernice si mobilizari ale tendoanelor.

    4. Mobilizarea articulatiilor (kinetoterapie)

    Sincineziile de imitatie n care membrul hemiplegic executa involuntar omiscare voluntar de membrul sanatos. Acest tip de sincinezii sunt mai rare. Unexemplu este constituit de Raimiste: cernd bolnavului sa mai execute o miscarede adductie contra rezistenta a coapsei bolnave explicata probabil prininterventia ariei motorii ipsilaterale (fibre piramidale nencrucisate).

    1. Semnul flexiei combinate a coapsei si a trunchiului (Babin -ski).n momentul n care pacientul ncearca sa treaca din decubit dorsal n pozitie

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    21/22

    asezata, coapsa se flecteaza pe bazin, membrul inferior bolnav ridicndu -sedeasupra planului patului. La membrul sanatos acest fenomen nu se produce dincauza interventiei exten-sorilor coapsei care fixeaza membrul inferior pe pat. Departea hemiplegica, posibilitatea actiunii concomitente a unor muschi careapartin sinergiei de flexie si altora care apartin sinergiei de extensie este

    pierduta.2. Cerem bolnavului sa flecteze gamba pe coapsa mpotr i-va uneirezistente. Se produce o flexie sincinetica a piciorului pe gamba (fenomenultibialului anterior, descris de Strumpell).

    3. Bolnavul fiind n picioare, la aplecarea trunchiului nainte seflectaza genunchiul sincinetic (semnul Neri).

    4. Cnd bolnavul ridica la verticala membrul superior de parteahemiplegica, degetele care erau n flexie trec n extensie si abductie (Souques).

    5. n momentul cnd bolnavul strnge un obiect cu mna paretica seproduce o adductie, flexie si opozitie a policelui (Wartenberg).

    6. Flexia activa contra rezisteta a antebratului paretic provoaca o

    pronatie si flexie a minii (semnul pronatiei a lui Strumpell).7. Pacientul asezat pe o masa cu picioarele atrnnd agata degetelede la o mna cu degetele de la cealalta si exercita o tractiune puternica prinabductia bratului. Raspunsul sincinetic consta ntr-o extensie a gambei de parteaparetica (Babinski).

    8. Reflexul extensor cvadrupedal (Brain). n momentul cndpacientul se apleaca nainte ca si cum ar vrea sa ia pozitia patru-peda, seproduce o extensie a membrului superior paretic

    2. Gimnastica medicala n paraplegie exercitiile mai importante sunt pentru recupera-

    reafunctiunilor grupurilor musculare ale membrelor inferioare, scopul final fiindmersul.

    1. Exercitii efectuate n ortostatism, n care se suporta total greu -tateacorpului.

    2. Se ridica pe vrful ambelor picioare, apoi pe vrful unuia sau altuia dinpicioare, alternant si n final pe un singur picior.

    3. Exercitii pe calcie.4. Exercitii de derulare a pasului.

    Se trece succesiv de la sprijinitul pe vrfuri, la sprijinul pe calcie siinvers, tinnd picioarele paralele.

    5. exercitii de echilibru n ortostatism.

  • 8/2/2019 area in Accidente Vasculare Cerebrale

    22/22

    IV. Terapia ocupationala

    Este o forma de tratament care foloseste activitati si metode specificepentru a dezvolta, ameliora sau reface capacitatea de a desfasura activitatinecesare vietii individului, de a compensa disfunctii si de a diminua deficiente

    fizice.Acest obiectiv se realizeaza prin 3 modalitati de actionare:

    1. Prin adaptarea activitatii individului n asa fel nct sa faca ceea ce itrebuie sa faca cu ceea ce poate cu mijloacele sale. Ex: individul este nvatat samearga cu crje, nvata sa-si pregateasca masa cu o singura mna, c nd cealal taeste paralizata

    2. Prin adaptarea mediului nconjurator la deficitul functional al pacientului.Ex: nlocuieste robinetul de la apa cu o maneta, intra n bloc cu caruciorul pe unplan nclinat.

    3. Adaptarea modului de realizare a unei sarcini cu scop lucra-tiv. Ex: face oactivitate care tonifica grupuri de muschi.

    Actiunile terapiei ocupationale sunt ntotdeauna subordonate unui obiectivfunctional lucrativ la care trebuie sa ajunga pacientul.

    Pe de alta parte, sindromul depresiv si tendinta de abandon ntlnita launii bolnavi cu leziuni cerebrale difuze nu constituie o piedica n calearecuperarii , cu conditia trezirii interesului bolnavu-lui pentru acest gen detratament.

    Reeducarea profesionala la care porneste de la inventarul foarte atent alleziunilor, al funtiilor deficiente, al starii somatice si psihointelectuale, alconditiilor sociale si ale individului. La toate acestea se va adauga profesiuneaanterioara, precum si aptitudi-nile psiho-fizice si psiho-tehnice.

    Rencadrarea sociala reprezinta procesul prin care se creaza invaliduluiconditiile necesare pentru ca acesta sa profite la maximum de toate beneficiilecivilizatiei si bunurilor materiale si spirituale din care face parte.

    Rencadrarea si readaptarea sociala presupun procese de adaptare deosebitde complexe pe care bolnavul trebuie sa le abordeze cu un psihic si cu capacitati

    fizice bine puse la punctV.Tratament balneologic(ape minerale, namoluri).

    Bolnavii beneficiaza de cure balneare la Herculane, Victoria, Covasna.Statiuni: Felix, Bazias, Eforie Nord, Covasna, Govora, Dorna, Techirghiol.