arhitectura si materialele

Arhitectura si materialele

lect. univ. drd. Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 Maria Duda


Care este scopul cursului?


Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Terunobu Fujimori


Peter Zumthor - Haus Lutzi


Louis Kahn, Fisher House


Kengo Kuma, Wooden Bridge Museum


Alvar Aalto Villa Mairea, Experimental House


ETH Zurich


Pierre Chareau, Maison de verre


Ladner House, Bearth + Deplazes

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - - Maria Duda

Jacobsen House bottle, tire and earth brick


Kazuyo Sejima, House in plum tree grove


Zaha Hadid,Guangzhou Opera


OMA, Maison a Bordeaux


1. amestecul de pamant/argila nearsa


cuprinsul cursului 1. argila nearsa 2. caramida 3. lemnul 4. piatra 5. betonul 6. metalul 7. sticla tema speciala: materialele plastice, arhitectura fiziologica


1. argila nearsa



PROPRIETATI FIZICE Compozitie: argila, nisip, namol, apa, aer Stratificare in functie de greutatea specifica si granulatie Argila este o roca sedimentara, al carei ingredient principal este silicatul de aluminiu (caolinita) de aspect coloidal, cu proprietati aglutinante. Proprietatea principala este capacitatea de absorbtie a apei in cantitati mari, transformandu-se astfel intr-o masa pastoasa si ductila, usor de plasmuit in orice forma. Cu cat pamantul contine mai multa argila grasa, cu atat este mai modelabil. Cu cat argila este mai nisipoasa (slaba) cu atat pamantul este mai inadecvat modelarii. Faptul ca un pamant este mai mult sau mai putin argilos il face mai adecvat pentru fabricarea unui anume tip de material de constructii. Materialele nearse pastreaza caracteristicile materiei prime, in timp ce materialele arse isi schimba proprietatile.


Alex Hyde straturi argiloase in Madagascar Argila albastra in bazinul Rinului

Extractie a argilei


Culoarea naturala este data de cantitatea elementelor metalice, pigmentilor naturali: gri, gri-verzui, gri- albastra (data de exemplu de prezenta sulfurii de fier ce prin oxidare datorata uscarii da culoarea ocru-rosiatica).


Nisipul este rezultatul dezagregarii rocilor, fiind format din particule granuloase minerale. In sol poate fi gasit fie sub forma pura, sau amestecat cu alte substante: argila minerala, vegetala sau substante organice. Namolul are aceleasi origini ca si argila. Prezinta insa o granulatie intre cea a argilei si cea a nisipului. Este permeabil si confera fertilitate solului. Apa si aerul influenteaza proprietatea pamantului, in functie de cantitatea in care sunt prezente. Prezenta aerului nu este benefica rezistentei mecanice a materialului, si trebuie redusa, pe cat posibil.


USCAREA succesiune de stari: lichida plastica solida - particulele argiloase se leaga tot mai strans intre ele pana ating o structura rigida dar nu definitiv stabila procesul este reversibil la CONTACTUL CU APA de la starea solida se trece la stare plastica si apoi lichida ATENTIE! - preventia reverisibilitatii prin mijloace fizice: pamantul utilizat ca materie prima trebuie ales cu grija sa contina o cantitate suficienta de argila pentru a asigura COEZIUNEA, dar nu excesiva pentru a preveni REVERSIBILITATEA Preventia reversibilitatii se mai poate face prin mijloace constructive protectie contra precipitatiilor, infiltratiilor, mijloace fizice adaos de armatura vegetala, sau mijloace chimice adaugare de stabilizatori, impermeabilizare, tratare chimica. http://www.demotix.com/news/490617/traditional-brick-factory-madagascar#media-490609


Uscarea caramizilor la soare, India https://picasaweb.google.com/lh/photo/0HJFU51q7LGIul4EC5gp8g


STABILIZARE Cantitatea de apa absorbita de argila, cauzeaza variatii de volum pastei de pamant. Variatiile de umiditate conduc la alternante de crestere si scadere a argilei, conducand la formarea crapaturilor. Pentru a limita variatiile de volum se introduc substante stabilizante ce permit ameliorarea comportamentului pamantului. Stabilizatorii leaga intre ele particulele amestecului si incetinesc sau impiedica absorbtia apei. Exista 4 categorii de stabilizatori, in functie de efectul pe care il exercita asupra particulelor


1. Cimentarea - se adauga substante ce consolideaza granulele de nisip formand o

structura interna apta sa se opuna variatiilor de volum ale argilei si absorbtiei apei: cimentul Portland, var nestins, var stins, amestec de ciment si var, amestec de cenusa si var.

2. Armarea - se adauga in amestec un material de coeziune, care sa asigure mentinerea aspectului : paie, fibre vegetale, fibre din frunze de palmier, fibre de lemn. Aceste materiale formeaza o osatura interna ce imbunatateste rezistenta initiala a pamantului. ATENTIE! Stabilizatorii de origine organica pot putrezi sau produce aparitia a diversi paraziti in interiorul zidurilor.


3. Impermeabilizarea invelirea particulelor de argila cu o pelicula impremeabila,

formandu-se astfel compusi insensibili la umiditate, deci stabili: bitum (de origine naturala sau biochimica), rasini vegetale (ulei de nuca de cocos, resturi de masline pisate, linfa uleioasa). ATENTIE! Pamantul isi mentine coeziunea si volumul dar isi pierde plasticitatea.

4. Tratarea chimica adaugare de substante apte sa formeze compusi stabili impreuna cu particulele argilei. Analiza preliminara a tipului de pamant determina alegerea produsilor chimici adecvati.


TEHNICI DE CONSTRUCTIE


TEHNICI DE CONSTRUCTIE Stare de agregare Tratarea pamantului Tehnica Solida pamant excavat locuinte troglodite blocuri de pamant inerbat taiate sod pamant taiat blocuri taiate Lichida pamant turnat in cofraj banche coule pamant turnat in matrite adobe Plastica pamant format in matrite adobe pamant format manual adobe pamant format in sit colombin pamant pentru umplutura torchis pamant pentru umplutura bauge Uscata (mix cu pietre pamant compactat in cofraj pise si paie compactate) pamant compactat in matrite blocuri compactate pamant presat artificial caramizi presate


1. Locuintele troglodite Spatii locuibile sapate in pamant 2 tehnici sapat vertical curte put sapata in adancimea uni teren plat, cu locuinta

organizata in jurul curtii interioare, legate de nivelul zero prin scari sau rampe (China, Tunisia)

- sapat orizontal in panta unui deal (China)

http://www.flickr.com/photos/kevinpoh/3596950930/ Luoyang, Henan, China


Suitability of sunken courtyards in the desert climate of Kuwait Adil A. Al-Mumin

Fig. 1. (a) Vernacular sunken courtyard in Matmata, Tunisia ; (b) Vernacular sunken courtyard in Matmata, Tunisia



Suitability of sunken courtyards in the desert climate of Kuwait Adil A. Al-Mumin

The sunken courtyard concept.

http://www.flickr.com/photos/scottroberts/2192865673/ Hotel Marhala, Matmata, Tunisia


http://www.flickr.com/photos/bigdani/2876323357/ Hotel Marhala, Matmata, Tunisia


Bernard Gagnon / Wikipedia / Matmata, Tunisia


Matmata, Tunisia http://looklex.com



Locuinta sapata pe directie orizontala


Iran


2. Sod = transe de pamant cu gazon, decupate mentinand intact atat stratul inerbat cat si reteaua

de radacini. Prezenta firelor de iarba si a radacinilor impiedica faramitarea pamantului in momentul uscarii. Placile taiate geometric se aseaza una peste cealalta, cu firele de iarba in jos

Tehnica folosita in Marea Britanie, New Mexico, Nebraska


3. Blocuri taiate = decuparea blocurilor direct din suprafata terenului India


4. Banche coule = sistem prin care se pot obtine pereti si ziduri monolitice. Amestecul lichid de argila, nisip,

deseori cu adaos de paie fin taiate, se toarna intr-un cofraj in situ. Este o tehnica putin utilizata din cauza retragerii importante a materialului in urma uscarii.

Necesita stabilizare printr-una din metodele mentionate sau carpirea fisurilor intr-o etapa succesiva.

banche coule si cofraj http://architerre.over-blog.com


5. Adobe = inventarea caramizii = MODULAREA = modelarea amestecului de pamant in caramizi, folosind matrite. Caramizile sunt apoi

uscate la soare. In zonele in care lemnul era mult prea pretios pentru a il folosi la fabricarea matritelor, caramizile erau formate manual.

Caramizile de adobe poate avea forme paralelipipedice, conice, cilindrice, trapezoidale, etc., formele facand trecerea de la fabricarea manuala la cea matritala.


http://www.flickr.com/photos/snarl/108302023/


Versiunea actuala: structurala (1800kg/m3) si termoizolanta (800kg/m3) http://www.solidearth.co.nz/e

arth-building-products-adobe.php

Productia in serie


Rezistenta in timp piramida Huaca Pucllana in Lima, 400 dH http://architerre.over-blog.com


Caramizile de adobe sunt lipite cu ajutorul unui liant facut de asemenea din argila, de data aceasta in stare lichida.

=>Se obtin astfel ziduri omogene. In cazul in care pamantul folosit ca materie prima este nisipos, caramizile adobe se obtin

prin compactarea acestuia.


6. Colombin Tehnica ce permite modelarea in diferite forme fara folosirea matritelor sau cofrajelor, in

mare masura MANUALA; se exploateaza plasticitatea pamantului. Este necesara insa utilizarea unui material cu consistenta ideala, plasticitatea fiind esentiala. + mare varietate de forme arhitecturale manopera redusa economia constructiei pentru ca nu sunt necesare materiale auxiliare utilizarea uneltelor elementare - crapaturi rezultate in urma uscarii, datorate preponderentei argilei grase in amestec


Musgum housing, Camerun http://newsroom.ecocustomhomes.com


Camerun

Togo


7. Torchis - umplere Una din tehnicile cele mai vechi si raspandite: umplerea unei structuri independente realizata

din materiale vegetale (lemn, bambus, liane, palmier, trestie) cu un amestec de argila grasa, stabilizata cu paie sau alte fibre vegetale. Structura portanta ce functioneaza drept cofraj pierdut pentru aceasta tehnica poate varia in functie de contextul geografic/cultural, insa principiul ramane acelasi.


http://delbrayelle.pagesperso-orange.fr/les_murs_en_torchis.htm


Tehnica torchis: restaurare ferme medievale Franta, http://www.vacanceo.com Intrebuintare actuala, case ecologice http://blog.pour-construire-ecologique.fr


+ rapiditatea executiei economicitatea usurinta punerii in opera (deseori nu este nevoie de instrumente, folosindu-se direct mainile) buna rezistenta la cutremur buna rezistenta la intemperii ,daca este bine protejat si ingrijit (de ex. Parte din palatul de la Versailles este construit in torchis) Peretii pot fi simpli, sau cu strat structural dublu, umplut cu pamant => grosime mai mare a zidului si stabilitate crescuta.

Exemplu de finisare a peretilor interni din argila

http://www.payer.de/tropenarchitektur/troparch02.htm


Exemplu cladire medievala realizata cu Torchis

http://mini-panda.blogspot.ro/2010/02/ma-terre-premiere-la-cite-des-sciences.html


8. Bauge - umplere Tehnica asemanatoare Torchis insa osatura din lemn este mai putin compacta. Se foloseste

mai degraba in tarile tropicale. Peretii ajung la grosimi de 10-15 cm, iar o fundatie din piatra si un acoperis potrivit asigura

casei o durata de viata de peste 50 de ani.

Bolivia: case putuku piatra, torchis, si acoperis din paie http://cocomagnanville.over-blog.com/categorie-12201310.html


9. Pise pamant batut Impreuna cu Adobe reprezinta tehnicile cele mai vechi si cunoscute. Consta in turnarea

amestecului de pamant nisipos si pietris in cofraje de lemn sau metal (2-3 m lungime si maxim 1 m inaltime). Odata umplut cofrajul, pamantul este compactat fie cu un ciocan de lemn cu cap de piatra, fie, in ziua de azi, cu compresori pneumatici. Prin compactare, straturile se amesteca foarte bine intre ele si o mare parte din apa continuta este eliberata, minimizand astfel variatiile de volum in urma uscarii.

Pamantul devine stabil si dur instant, permitand turnarea unui strat succesiv.

Compactare manuala in Vietnam Compactare cu compresor pneumatic

http://www.inspirationgreen.com/rammed-earth.html?start=20


Rosturile dintre straturile orizontale sunt facute oblice si defazate, pentru a facilita coeziunea totala. Prin aceasta tehnica se construiesc ziduri monolitice, de minim 50cm grosime.


Mostre de pamant batut Martin Rauch


Maroc, unitate stilistica


Utilizare contemporana + rapiditatea executiei costuri minime economia in utilizarea lemnului soliditate durabilitate Cladirile protejate cu tencuiala rezista sute de ani. ATENTIE! Spre deosebire de tehnicile de umplere (torchis si bauge) absenta totala a elementelor vegetale constituie un avantaj, intrucat se evita pericolul aparitiei parazitilor. Locuinte: rezistente la termite, non-toxice, izolante termic, izolante fonic, ignifuge, permit regularizarea umiditatii, bio-degradabile


ELEMENTE SI STRUCTURI ARHITECTONICE 1. Fundatii

In zonele climatice uscate, constructiile din pamant pot sta direct pe sol, in timp ce in

zonele cu precipitatii este necesar un postament de caramida sau piatra. Cea din urma este folosita de obicei a secco, fara liant, pentru a impiedica urcarea umiditatii.

www.inika.com/chitra


ELEMENTE SI STRUCTURI ARHITECTONICE 2. Ziduri Reguli de baza in construirea lor: - solicitarile mecanice ale materialului si compatibilitatea acestora cu tehnica constructiva - posibilitati de realizare: modulara (adobe) si monolitica (pise) - sensibilitatea la apa ce face necesara protejarea lor prin sisteme constructive adecvate.

FIECARE TEHNICA DE CONSTRUIRE ARE DETALIILE, CONSISTENTA OPTIMA A MATERIALULUI

SI MODALITATI DE PUNERE IN OPERA SPECIFICE! rezistenta mecanica a pamantului la compresiune este mare, dar slaba la intindere si

torsiune => trebuie evitate sarcinile excentrice, riscurile de torsiune, incarcarile concentrate. De aceea sunt importante dimensionarile atente ale peretilor divizori , ale coloanelor, contrafortilor, cat si ale zonei de descarcare a arcurilor si boltilor.

Rezistenta zidurilor este influentata de calitatea liantului si grija executiei. Liantul trebuie sa aiba aceeasi rezistenta la compresiune si eroziune ca si caramizile

folosite. In caz ca aceasta este inferioara, poate provoca infiltratii de apa ducand la eroziune. => ATENTIE! coeziunea structurala a zidurilor



Legatura structurala a zidurilor in colturi: asigurarea soliditatii intregii constructii

Posibilitati: - introducerea de alte materiale piatra, caramizi

arse, liant pe baza de var - ramanand la folosirea exclusiva a pamantului,

coltul este ranforsat prin augmentarea dimensiunilor, eventuala inaltare si rotunjire a unghiurilor.



Palatul Najran, Arabia Saudita Intarirea colturilor, Yemen ->


Shibam, Yemen sec.16 http://www.touropia.com/amazing-mud-brick-buildings/

Inaltimea: Contrar asteptarilor, constructiile din pamant pot atinge 15-40 m inaltime. Unul din cele mai

inalte minareturi se afla in Yemen: 50m


Minaretul moscheei Al Muhdhar din Tarim 53m inaltime Palatul sultanului Al Kathiri Alte constructii de inaltime exceptionale:

Mzab (Algeria), Nigeria, Maroc

Alegerea modului structural si arhitectural care sa exploateze capacitatile materialului in asa fel incat tinta propusa de proiectant sa fie atinsa cat mai eficient Minaret Irak, minaret Burkin Faso



3. Deschideri Intrucat pamantul nu lucreaza bine la

intindere si torsiune, sunt doua principii structurale care permit crearea deschiderilor in zidurile de pamant: arcul si arhitrava

Scheme de distribuire a fortelor pe

una sau doua directii Scheme de intarire a deschiderilor

prin materiale ce se comporta bine la fortele de intindere si torsiune (lemn, piatra, arcedin caramida arsa)


Arcul -Face posibila folosirea pamantului, fara alte materiale adaugate, intrucat forma il supune doar la forte de compresiune. -In functie de deschidere si de incarcari, arcul poate fi construit in diferite moduri: folosind cofraj provizoriu din lemn sau caramizi, si, respectiv, fara suport in cazul arcelor facute din adobe, dispuse in forma de ogiva.

Moscheea Sidi Brahim, Mzab, Algeria Gerard Degeorge

Peter Bailley


Arc egiptean, cu sprijin provizoriu


Arhitrava Face necesara folosirea altormateriale => atentie sporita la legatura structurala dintre elementele adaugate si zidurile din pamant ! - risc de fisuri, conducand la eroziune si scadere a rezistentei datorate infiltrarii apei Deschiderile pot avea cadre din materiale solide care pot oferi o preluare mai buna a eforturilor si incarcarilor. In acest caz introducerea tamplariei este mai usoara, insa trebuie avuta mare grija la punerea in opera din cauza diferentei de materiale si a compatibilitatilor lor respective. Exemple de arhitrava de lemn si respectiv de piatra


4. Acoperisuri si inchideri Tipul de acoperire depinde de functiunea sa principala: protectie de caldura, frig, ploaie, Stabilizarea pamantului permite cresterea longevitatii unui acoperis, diminuandu-i in

acelasi timp intretinerea. Cele mai dese tipologii de acoperire sunt: - folosirea adobe pentru arce, bolti sau cupole - acoperis plat sau inclinat prin turnarea sau compactarea pamantului pe o structura de

auxiliara (lemn) - elemente prefabricate


Bolti La fel ca si arcele, sunt posibile diferite solutii:

adobe cu sau fara cofraj, pise in cofraj, acoperirea unei structuri auxiliare, elemente prefabricate.

Boltile facute cu adobe nu au nevoie de

suport de lemn la punerea in opera. De acea aceasta tehnica este preferata in zone in care lemnul este rar si scump.

+ exploateaza rezistenta la compresiune a pamantului si conduce incarcarile vertical in pereti

- deschiderea este limitata de rezistenta caramizilor de pamant

(ex. Ctesiphon, Iraq- deschidere de 27m pe 38 inaltime)

Pentru boltile autoportante (fara suport)

caramizile folosite sunt usoare, cu continut ridicat de paie, subtiri (5-6cm)si dispuse inclinat cu 10-15grade


Foarte importanta este consistenta si folosirea liantului: - Pentru prevenirea deformarilor rezultate din uscare,

liantul se aplica doar pe spatele caramizilor, legandu-le de randul anterior si nu intre caramizile de pe acelasi arc.

- Caramizile de pe acelasi arc trebuie sa se atinga cap la cap

- Baza boltilor este mai groasa decat varful (de la 6 caramizi la baza se ajunge la una in varf)

- Dupa uscare, spatiile goale dintre caramizi se umplu cu materiale uscate pietris, cioburi de ceramica arsa

Exemplu de punere in opera a boltilor autoportante, fara

suport (nubiane) => Boltile facute cu suport + simplu de realizat, curbura definita


Cupole =bolta cu plan circular, generata prin rotirea unui arc in jurul unei axe verticale La fel ca si bolta si arcul, cupola permite pamantului sa lucreze in compresiune. Diametrul cel mai comun este de 4 m pentru adobe, dar sunt posibile si dimensiuni de 7-

10m folosind blocuri presate stabilizate. La fel ca si boltile, se pot executa cu sau fara suport.


http://www.greenstone.org


Acoperis inclinat Tehnica putin raspandita, necesita o structura portanta auxiliara din lemn. Pamntul este

folosit ca umplutura externa. In nordul Venezuelei pamantul folosit este compus din argila grasa cu continut ridicat de

nisip si fibre vegetale.


Invelitoare din tigle de pamant http://www.greenstone.org/


Acoperis terasa Element traditional in zonele aride. La fel ca si acoperisul inclinat, are nevoie de o structura

portanta principala din lemn, peste care este asezata structura secundara din fibre vegetale. Aceasta din urma este baza peste care este pus pamantul in strat de 20-30cm. Eventuala panta pentru evacuarea apei pluviale se limiteaza la 1-2 grade.

Pamantul are in acest caz functiunea de finisaj, strat de uzura, impermeabilizare, panta, suprafta de distributie a incarcarilor, izolatie si acumulator termic.

Vedere din Ksar, Maroc


http://www.greenstone.org


5. Caracteristicile construirii cu pamant +Rezistenta mare la incendiu si cutremure Izolant termic, fonic Foloseste materia prima locala Longevitatea depinde de intretinere !Sensibilitate crescuta la APA este necesar sa fie stabilizate cu adaosi sau protejate prin

masuri constructive si arhitecturale: - finisaj exterior din materiale compatibile - acoperis cu strasini largi - fundatii care sa izoleze zidurile de contactul cu umiditatea solului


6. Ingrijire, protectie a suprafetei si estetica Finisaj, tencuiala, decorare -protejeaza zidurile de intemperii, de lovituri, prelungind durata de viata a cnstructiei,

imbunatatind aspectul suprafetei zidului, confortul termic si oferind o anumita expresie artistica.

- e important sa indeplineasca functiunile fara sa modifice ireversibil zidurile pe care sunt aplicate

Finisajele parament: - panouri cu/fara structura agatata - cofraje pierdute - caramizi arse, ceramica, piatra

Tencuieli: - cu pamant: adera perfect la zid formand stratul de uzura si pot fi refacute usor in clime ploioase, se adauga stabilizatori - fara pamant: pe baza de lianti hidraulici ca varul, cimentul, ipsos amestecat cu guma

arabica sau rasini prefabricate


Medina, Tozeur


Pamant improscat


Decorare: - au semnificatie culturala, identitara, sociala, magica-spirituala (arhitectura africana) - pot fi realizate pe baza de var hidraulic cu adaos de must sau uleiuri naturale (in, cocos),

cazeina, etc. - picturi, tratemente chimice - efecte: chertare, slefuire, mingi


7.Exemple: limite structurale, expresie formala, utilizare eficienta, avantaje Evolutie tehnologica sau redescoperire?


Locuinta Sana, Yemen

http://www.viaggiaresempre.it/005YemenSanaIPalazzi.jpg


Locuinta Sana, Yemen


Locuinta Sana, Yemen http://www.viaggiaresempre.it/009YemenSanaIPalazzi.jpg


Mafrej, Sana, Yemen



China, harta prezentei terenului argilos - loess


China


Organizari urbane de locuinte sapate


Reonstructia New Gourna, Egipt


Reonstructia New Gourna, Egipt Hassan Fathy


Reonstructia New Gourna, Egipt


India


Le Corbusier



Germania


David Oliver Greenway Architects, Mooloolaba, Australia. arquitecturasdeterra.blogspot.com


Greenhouse Atelier


Rammed Earth House in a Glass House. Medellin, Colombia ( A. Jesus Antonio Moreno, Living Earth Foundation / Mauricio Patino) mini-panda.blogspot.com


Elamang Avenue, Sydney, Australia. luigirosselli.com

NkMip Desert Cultural Centre, Canada, Hotson Bakker Boniface Haden architects + urbanistes. Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 Maria Duda


NkMip Desert Cultural Centre, Canada, Hotson Bakker Boniface Haden architects + urbanistes.


Francis Kere, Scoala, Gando, Burkina Faso


Francis Kere, Scoala, Gando, Burkina Faso http://www.ethanzuckerman.com/blog/2008/09/26/inspiration-francis-keke


Indoor Swimming Pool, Toro, Zamora, Spain. www.vier.es


Germania, Martin Rauch


Germania


Conferinta Martin Rauch, Harvard, 2012 http://www.youtube.com/watch?v=TzQh82mwwUQ

www.bunesti.ro

Scoala de la Bunesti



www.bunesti.ro

Bibliografie http://www.earth-auroville.com/stacked_earth_en.php http://www.touropia.com/amazing-mud-brick-buildings/ http://rammedearth.blogspot.ro/2007/09/rammed-earth-in-india.html http://www.payer.de/tropenarchitektur/troparch02.htm http://inspirationgreen.com/rammed-earth.html Alfredo Pini, Architettura e materiali, AAM, 2000 Se recomanda incrierea pe site-ul www.materia.nl pentru cautarea, informarea, tinerea la curent cu inovatiile in materie de tehnici si materiale de constructie.


arhitectura si materialele

Documents