Tuoruas Carucanr & Dar'rrrL KrerN

ARISTOTEL$I FURNICARULMERG LA WASHINGTON...mic antitratat de aburealS politici

traducere din limba englezd.

AonraNa BAorscu

'

it

NEMIRA

CUPRINS

lntroducere .........7

III. Strategia ,,Ba pe-a ma-tii" , . . .65

ru. Strategiajoculuidepicioareelegant .......103IV. Strategia Star Treb . . .129

V. ExtraCredit .....: ........149

Test.. .....169Biografii selectatealeaburitorilor..... ....172Crediteilustralii : ....779Mullumiri . . .181

I

I

I

I

STRATEGIA DISCURSULUI

iNsrrnroRCum sd abure;ti cu exVrimarea ambigud

EROAREA LUNETISTULUI TEXAN

Un politician cu adevhrat abil, demn de a fi supranumitMare Pacalici, gtie cl o eficienti modalitate de a ne prostieste iugeala de mAnS verbalA, capabilS sI ne distragSaten,tia de Ia diverse neajunsuri, cum ar fi adevirul defici-tar. $i un mod artistic de a strecura un adevir deficitarintr-o argumentafie este acela de a reformila intregul contextcare face ca o afirmayie sd fie adeudratd - vechea SchimbareEpistemologica Pronto.

Ascultaqi-i pe acegti trei arbitri de baseball discutAnddespre felul in care ,,strigi" loviturile nepermise.

ARBITRUL 1: Eu le strig cum le vdd!

ARBITRUL 2:Eule strig aga cum sunt!

ARBITRUL 3: Nu sunt nimic pAna cAnd nu le strig eu!

Aristotel $i fur^,, ,-otoo... 17^ "rnicarul merg la WashinB

Arbitrul 3 este un tip care gtie cI are autoritatea de a

defini realitatea aga cum vrea el.

La fel este gi Dick Cheney. Ca orice alt aburitor de

calitate, el gtie cum s5 exploateze stratagema lunetistu-lui texan sau, aga cum ii spun logicienii, eroarea lune-tistului texan. Vice-pregedintele sau, cum il numesclogicienii, vicepseudolog, este un veritabil specialist al

acestei stratageme:

Pdi, dacd md uit bine, vdd cd este in realitate o afirmayie

care zice cd existd zone ale lraleului tn care lucrurile merg des-

tul de bine. De fayt, am torbit chiar ieri cu un Vrieten care a

Farcurs cu masina drumul de la Baghdad la Basra, vreme de

fa?te ore/ Si a constaat cd situayia s-a amliorat considerabil

fafa de acum aVroximativ un an, validhnd tntr-uru fel oVinia

britanicilor, Aflume cd au tnregistrat ?rogrese in sudul lraleului

si cd deci isi yot retrage o Farte din efective.

Vicepregedintele DIcx CI*fi,NrY, comentAnd gtirea ch britanicii

vor incepe s5-gi retragr trupele din Irak, februaie 2007

Noi considerdtt acest lucru un succes.

Purt5torul de cuvAnt al Consiliului Naqional de Securitate

al SUA, GonooN JouNDRoE, coment6nd aceeagi gtire,

februarie 2007

Cum dai o alta fald unui esec r5sunator? Si zicemc5 egti implicat intr.trn rhzboi pe care l-ai promovat ca

fiind un conflict intre o ,,Coaligie Voluntarilor" gi o,,ameninfare terorista"? Sa mai spunem gi cI ,,ame-ninlarea teroristS" pare din ce in ce mai mult un rbzboicivil. $i cl doar un singur membru al coaligiei tale era

1B -_ & Dt5irr Krg1,1Tuo,raas CA{HcAN'

dispus de la bun inceput sd angajeze un numf,r semnificativde militari. SI menqionim cI o alta lard tocmai a anun-

fat cA este pe cale sI inceapl retragerea trupelor propriidin conflict. S5 mai zicem gi cA toate acestea se intAmplaexact atunci cAnd tu te straduiegti sa-!i convingi com-patrioqii ci ar trebui angajate mai muhe trupe in lupti. E o

problem5, nu-i a;a?Nu gi daca egti un lunetist texan. Fiindca apelezi la

acelagi truc pe care-l foloseai in adolescenfa pentru a-!iimpresiona amicii cu precizia ta. Tragi cAteva gloan;e inuga hambarului gi ye urma desenezi o finti in jurul lor.

,,Hei, biiefi, vedefl aici? De fiecare data chiar in centru!"Spui ca rezultatul-pleagca e exact obiectivul pe care l-aivizat de la bun inceput. $i printr-o schimbare pronto,eqecul se transformS intr-un succes.

E ca gi cAnd (pentru a da un exemplu la intAmplare al

erorii cu lunetistul texan) dup5 ce gi-a impugcat gazda, pe

Harry Whittington, in faq5, gAt gi piept, cu alice, laArmstrong Ranch, in sudul Texasului, Cheney ar fi zis:

,,Asta ilustreazi politica noastra externa, de tipul .intAitragi gi pe urmS intrebi,."

ln .""u ce-1 privegt e pe increz5torul Gordon Johndroepe care l-am amintit, el a continuat spunAnd: ,,Condigiiledin Basra s-au imbunStSlit suficient pentru a putea trans-fera intr-o proporfie mai mare controlul in mAinile ira-kienilor. I ..1 Statele Unite intenfione azb. s5. cedeze

responsabilitatea forgelor de securitate irakiene gi sa-gi

reducd efectivele proprii din Irak."in regula, sa-i dam diavolului ce-i aparfine. in con-

formitate cu majoritatea comentatorilor, situa;ia in Basra

s-a imbunitaflt intr-adevAr intr-o asemnea m5surS, incAt

*

Aristotel sj furnicarur merg la washington

lg

o retragere a trupelor putea fi luati in considerare. Darn-ar fi trebuit ca respectivul membru al coaligiei sa se fioferit s5-gi redire clioneze respectivele trupe intr-o re-

giune in care situagia nu era atAt de rozd? Sa zicem laBaghdad sau la Anbar, unde factorul suprem de decizie

se pregltea sI expedieze alli douzeci gi una de mii cincisute de militari americani?

x f all1\U! ! !

Chiar in centru!

IGNORATIO ELENCHI(Ignorarea chestiunii)

Unul dintre marii maegtri ai aburelii politice este fos-

tul secretar de stat al Aparirii, Donald Rumsfeld, omulcare nu numai ci s-a n5pustit asupra presei fiindci n-a

priceput cum stau lucrurile (in versiunea lui), dar care s-a

bazat pe faptul ch ziarigtii (gi togi ceilalgi pe lAnga ei) nu

vor pricepe cum stau lucrurile, ca si-gi poatS impune el

punctul de vedere. Sa luam, de pilda, aceasta referire la

un clasic al genului:

in duyd-aniaza zilei de miercuri (duya 4 4 seytembrie),

secretarul Aydrdrii, Rumsfeld, vorbea desyre extinderea

obiectivelor urmdrite de reaclia noastd (fayd de Al-Qaeda)

;i desyre ,,obTinerea lrakului". Secretarul de stat Powell a

riyostat, insisthnd ye facalizarea asufra Al-Qaeda... [darJ

Rumsfeld s-a ylhns cd nu exista in Afghanistan linte

Votrivite ?eflffu a fi bombardate gi cd ar *ebui sd ne

-, 8r D,lsltL I(t11ryTt+oues C-rTHcnn '

i

I

ghndim la bombadarea Irakului care, susliruea el,

disVune de yinte mai bune..

Rtcrnnn Ctxru<r, Against All Enemies:

Inside America's \Yar on Terror

Jinte mai bune? Clarke nu qi-a putut crede urechilor:

, ,,Mi-am sVus cd e ceva aici ce nu Vricey", am rdbufnit

icdtre Colin Powell_1. ,,Duyd ce am fost atacali de Al-Qaeda,

a ne duce acum 5i a bombarda lrabul in chiy de rdsyuns ar fica gi cum am fi invadat Alexicul duyd ce ne-au atacat fapoke-zii la Pearl Harbor."

Rumsfeld folosegte aici vechiul truc numit igtoraticelenchi (,,ignorarea chestiunii"). La petreceri gi in dormitor,numele lui e altul: ,,schimbarea subiectului" sau ,,ocolireaproblemei" . in ignoratio elenchi, gpilul e si afirmi un lucrucare in sine ar putea fi corect (,,armata prefefit?ntotdeaunasi loveasci cele mai accesibile qinte"), folosindu-l insl pen-tru a susfine o concluzie cu care nu are nici o legAturi (,,deci

hai sE bombardam o cu totul alta qara, care are linte mai ac-

cesibile"). Este aceeagi tacticS pe care o folosegte procurorulintr-un caz de omucidere, cAnd perore azhpe larg despre cAt

de cutremurltoare a fost crima - un element care nu are

nimic de-a face cu vinovilia sau nevinov5lia acuzatului.Clarke a declarat in emisiunea 60 Minutes de la CBS

cA la inceput a crezst cA domnul Rumsfeld glumegte -o reaclie fireasci ginAnd cont cI exista chiar o anecdotlclasici ce ilustreaz5 perfect aceasta ignoratio:

. in toate materialele citate, acolo unde am vrut noi si subli-

niem o idee, am folosit litere aidine.

Arlstotel 9i fqrnrcarul merg ia washrngron"

2l

ln timp ce i;i face plimbarea de sear5, un tip il vede pe

amicul sdu, .Joe, stdnd in patru labe sub un st6lp de iluminat.

- Ce cauli acolo, Joe? ilintreaba el.

- Mi-au cdzut cherle de la ma;ind.

- Aici?

- Nu, in tufi;ul de colo. Dar lumina e mai buni aici.

Un exemplu cunoscut al fenomenului de tip ,,luminae mai bun6 aici" este cel al rapoartelor bursiere zilnice

din pres5. Scopul lor declarat este acela de a ne arata cum

merge economia in ziua respectivS, dar orice specialist

v-ar spune cb, ele dezvbluie doar o fracgiune din imaginea

economicd generalS; nu citim, spre exemplu, rapoarte zil-

nice privind numarul americanilor care coboard sub pra-

gul sdrlciei sau care gi-au pierdut slujba inziua aceea.

Motivul nu este doar unul de ordin politic; de fapt, cifrele

respective nu sunt disponibile zilnic, fiind mult mai greu

de cuantificat. Infinit mai simplu este sa citegti valorile

inscrise pe panoul de afigaj de Ia Bursa din New York.

Lumina e mai buna acolo.

ARGUMENTUM AD ODIUM(Argument derivat din uri)

Nici domnul Rumsfeld gi nici majoritatea colegilor siinu sunt nigte capete pbtrate; gi atunci, cum a fost posibil

22 -- 8r DANIEL KtE/NTuoues CnTHcn* '

ca secretarul Apdririi si vin[ in faja lor cu un asemeneaargument nebunesc? Nu cumva Rumsfeld se baza pefaptul ci, pentru administralia pe care o reprezenta,Iraleera un cuvAnt ur6t, iar cuvintele urAte acoperi multescipf,ri ale logicii? Aceastl strategie a discursului ambi-guu este cunoscuti ca ,,argument derivat din urd", argu-mefltum ad odium. Mai simplu spus, este o eroare logiciprin care cineva incearch sI cAgtige o disput5 exploatAndsentimentele deja existente de animozitate gi dugmlnie.Iar aceste sentimente erau prezente, desigur, din belpugdupi tragicele evenimente din 1.1 septembrie. Furia gi

dugminia pluteau in aer.Probabil ci Rumsfeld nu ar fi propus invadarea Mexi-

cului in L941,, in ciuda aprecierii corecte a lui Clarke, c5existi o similaritate logici intre cele doul situagii.Motivul? in privinga Mexicului, lipsea un factor: odium.Nici un american nu avea pica pe mexicani. Dar cuIrakul era o cu totul alta poveste. Americanii se lupta-seri cu irakienii cu numai cAjiva ani inainte, aga cIaveau odium din belgug fafa de ei. Iar faptul ca Rumsfelda fost capabil s5 propuni (gi mulgi dintre colegii lui siaccepte) un asemenea argument trisnit demonstreazinivelul atins de odium.

ARC U A,IEN TU 14 AD I GN O RAN TIAA,I(Argument derivat din ignoran!a)

Exact cAnd credeam ci Rummy n-ar putea s-o facl mai[at5 (cu un plus de echivoc, s6 spunem), a ficut-o Ei mai gi:

^"r &< DANLEL KtE,NI HoMAs C^Ttt.-^' '

24