Trecut şi prezent în Trecut şi prezent în arta şi arhitectura arta şi arhitectura

aradeanăaradeanăRealizatori elevele: Realizatori elevele:

Mercsak MarincaMercsak MarincaTodoran FloareTodoran FloareAndresi MariaAndresi MariaCilian DochiţaCilian Dochiţa

Clasa a XII-a BClasa a XII-a BGrup Scolar “Josef Gregor Tajovsky” Grup Scolar “Josef Gregor Tajovsky”

NadlacNadlac

Profesor îndrumator: Iancsik GabrielaProfesor îndrumator: Iancsik Gabriela

Arhitectura aradeanăArhitectura aradeană • Cetatea Aradului• Palatul

Administrativ• Monumentul

ostaşilor români• Teatrul

Clasic ,,Ioan Slavici”

• Palatul Neuman• Palatul de Justiţie• Palatul Cultural

Cladirile Cladirile istorice din istorice din

AradArad• Masa rotundă organizată, cu arhitecţi,

autorităţi locale, studenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, s-a bucurat de o participare numeroasă.

• există o îngrijorare reală în comunitatea locală”, pentru păstrarea identităţii oraşului, cu toţii venind cu propuneri în încercarea de a salva clădirile istorice.

• Principalele măsuri care s-au conturat au fost:

• -sincronizarea eforturilor pentru elaborarea unei strategii pentru zona protejată,

• -depolitizarea acţiunii şi unirea eforturilor tuturor participanţilor. Proiectul se numeşte „Restauratio in Integrum”, iar coordonatorul este Claudiu Ionescu, un arădean student la Facultatea de Arhitectură Timişoara, şi ca obiective relevarea prioritară a faţadelor aflate într-o avansată stare de degradare sau scoaterea din arhivă a desenelor originale, întocmirea unei baze de date digitale, identificarea de soluţii pentru restaurarea urgentă a clădirilor relevate, respectiv, urmărirea în timp a degradărilor.

• În primă fază, se vor identifica 10-12 clădiri într-o stare avansată de degradare. În proiect se vor implica zeci de studenţi de la Timişoara.

Pe data de 9 iulie 2009 s-a dat startul proiectului Mişcării Arădene, realizat în colaborare cu un grup de studenţi la Arhitectură, care vizează scoaterea din mizerie a clădirilor de patrimoniu

De ce Aradului i se spune Mica Vienă de pe Mureş?

Greu de zis, dacă nu imposibil, când a început să i se spună Mica Vienă, şi nici cine a fost primul care a numit Aradul astfel. Este posibil ca “vinovatul” să fi fost marele istoric Nicolae Iorga, care a vizitat Aradul în 1906, lăudându-l deschis şi comparându-l cu Viena.

S-a spus ca porecla de Mica Vienă se datorează arhitecturii baroce care ar aduce foarte mult cu cea din Viena. Nu barocul este predominanta arhitecturala a acestui oraş; dimpotrivă, sunt o grămadă de stiluri arhitectonice în Arad: baroc, neobaroc, eclectic, renascentist, neoclasic, neogotic şi Wiener Seccession.

Probabil, alura vieneză a Aradului să se datoreze, se datorează în primul rând, marelui număr de clădiri vechi şi impunătoare pe care le găseşti la tot pasul prin Mica Vienă de pe Mureş: lista monumentelor istorice din Arad cuprinde peste 100 de clădiri din sec. XIX şi inceputul sec. XX, înscrise in Patrimoniul cultural naţional al României.

În al doilea rand, la look-ul vienez al Aradului trebuie să fi contribuit decisiv şi aspectul oarecum rece, ordonat şi germanic pe care îl are Mica Vienă de pe Mureş: centrul oraşului este dominat de un bulevard drept şi lat (Bulevardul Revoluţiei), flancat pe ambele părţi de clădiri monumentale; într-adevăr, impresia de ordine germanică cu accente boeme şi nu barocul pare a fi ceea ce au în comun Viena şi Aradul.

A fost construită pe malul stâng al Mureșului, fiind ridicată la cererea împărătesei Maria Tereza. Lucrarea a durat 20 de ani (1763-1783) și a fost executată de mii de deținuți.Ea a fost construită din cărămidă arsă sub supravegherea arhitectului militar, comandantul Ferdinand Philipp Harsch, în perioada 1763-1783, şi a costat peste 3 milioane de florini. Până în 1918 cetatea a fost una din cele mai mari închisori militare ale Imperiului austro-ungar. Este compusă din 3 corpuri principale ce au avut ca destinaţie Corpul comandamentului, cu un etaj şi o curte interioară şi care, până la 1919 a adăpostit şi un muzeu al Regimentului 33 Infanterie, Corpul gărzii şi mănăstirea şi spitalul care include biserica în stil baroc.

Cetatea Aradului este una dintre puţinele cetăţi de acest gen din Europa este deţinută în prezent de Ministerul Apărării. Deşi se află într-o stare bună şi adăposteşte o unitate militara, cetatea poate fi vizitată doar în cadrul “Zilelor porţilor deschise”.

Palatul AdministrativPalatul Administrativ Planul cladirii are forma de U, are un turn de 54 metri iar orologiul din turn este adus din Elveţia în anul 1878, având un mecanism care la ora fixă cântă un cântec patriotic. Geamurile holului au vitralii reprezentând anotimpurile. Piaţa din faţa clădirii e dedicată amintirii evenimentelor petre-cute în decembrie 1989 şi a fost denumita Piaţa Revoluţiei. În centrul ei a fost ridicat un monument în memoria eroilor căzuţi în timpul Revoluţiei.

Adăposteşte în prezent Primaria, Prefectura şi Consiliul judeţean. A fost construit între anii 1872-1874 după proiectul arhitectului Pekar Ferenc.Stilul clădirii îmbină neorenascentismul cu stilul primăriilor medievale târzii.

Monumentul ostaşilor Monumentul ostaşilor româniromâni

• Ridicat în piaţa Avram Iancu, în memoria celor ce şi-au dat viaţa pentru eliberarea de sub dominaţia fascistă.

Monumentul Eroilor Paşoptiştieste un arc de triumf pe care sunt reprezentate importante personalităţi paşoptiste - opera lui Ioan Bolborea realizată în 2005.

Teatrul Clasic “Ioan SlaviciTeatrul Clasic “Ioan Slavici””Edificiul în stil neoclasic a fost construit cu trei nivele, având intrarea principală în axul bulevardului şi marcată de coloane ce susţin un fronton. O atenţie deosebită a fost acordată acusticii, sala fiind concepută cu un perete rotund din lemn de brad. Sala are trei etaje, galerie şi 92 de loji. La parter sunt 276 scaune şi 150 locuri pentru stat în picioare, la etajele I şi II sunt numai loji, iar la etajul III un balcon cu 72 locuri şi galeria cu 170 locuri. În total sala are o capacitate de 1250 locuri.

Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ funcţionează într-una dintre cele mai impresionante clădiri ale Aradului.

Edificiul constituie un adevărat cap de perspectivă pe bulevardul central al oraşului. Constructia clădirii teatrului arădean a început în anul 1872 şi s-a încheiat în 1874, an în care au avut loc şi primele reprezentaţii.

•Frontonul a fost decorat cu un basorelief realizat de sculptorii arădeni Valeriu Brudaşcu, Ioan Tolan şi Emil Vitroel.

Palatul NeumanPalatul Neuman

• Palatul Neuman a fost construit în anul 1891 în stil renascentist

Palatul de Justitie Palatul de Justitie (Tribunalul)(Tribunalul)

• Locaţie:bulevardul Vasile Milea nr. 2-4

• Palatul de Justiţie a fost construit în anul 1892 în stil eclectic.

Palatul Cultural Palatul Cultural (sediul Filarmonicii)(sediul Filarmonicii)

• Palatul a fost construit la iniţiativa societăţii culturale Kölecsey între anii 1911-1913 după planurile arhitectului Szántay László. Arhitectural, clădirea reprezintă o combinaţie de mai multe stiluri: clasic, renascentist italian, gotic francez, baroc francez şi român.

• Pe frontispiciu basoreliefurile

sunt dedicate muzelor, ştiinţei, muzicii si literaturii. Ornamentaţiile holului sunt în stil secession, iar ferestrele în stil nouveau-art. Între 1978-1980 a fost restaurat interiorul palatului. Fresca este poleită cu foiţă de aur. Pictura de pe bolta cupolei reprezintă sistemul solar şi cometa Haley.

• Palatul adăposteşte Filarmonica, Muzeul de Istorie şi Muzeul de Ştiinţe ale Naturii.

• In sala de concerte au evoluat personalităţi de seamă ale muzicii precum: Richard Strauss, Bela Bartok, George Enescu. Aleile din apropierea palatului poartă numele unor personalităţi precum: George Coşbuc, Alexandru Xenopol, P. Pipos, profesor de pedagogie; I.P.Şirianu, fostul comite suprem al comitatului Arad; Gh.Popa de Teiuş, primul român comite suprem al Aradului.

Harta judetului AradHarta judetului Arad

• Primele informaţii documentare despre existenţa unei biserici avem de la mijlocul secolului al XVIII-lea.

• Episcopul Sinesie Jivanovici al Aradului, în anul 1755, vizitând Şeitinul găseşte aici o biserică de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" întreţinută de  locuitorii celor 70 de case existente în parohie. Nu se cunoaşte anul construirii bisericii, însă o putem atribui perioadei de început a mutării în aceasta zonă a grănicerilor (1703), dacă nu cumva mai inainte.

• În anul 1789 s-a început construcţia actualei biserici de zid cu hramul "Sfântul Grigore Teologul" sfinţită în 1792. De la biserica veche a fost mutat iconostasul, înlocuit în 1862 cu altul executat de Mihai şi Lazar Ianici pentru suma de 3000 fl.v.a. Pictura şi autura iconostasului datează din 1871 şi au fost executate de  Alexei Duşan şi Dresce Vasile.

• In 1928 biserica a fost pictata de pictorul Iulian Toader din Arad. 

• Sabin Drăgoi, (născut la 6 iunie 1894, în Seliște, județul Arad, Austro-Ungaria- d. 31 decembrie 1968) a fost un compozitor și folclorist român. Din 2 iulie 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

• Sabin Drăgoi s-a format ca muzicolog studiind în Iași, Cluj și Praga. • S-a remarcat în primul rând printr-o bogată activitate de folclorist, culegeri

precum 303 colinde cu text și melodie, 360 melodii din Arad și Hunedoara poartă semnătura lui.

• Unul dintre inițiatorii Școlii Muzicale Românești bazate pe folclorul țărănesc, este creatorul a peste 100 de lucrări în toate genurile muzicale.

• A ocupat următoarele funcții în activitatea pedagogică și dirijorală:• Profesor de armonie, contrapunct și compoziție (1924-1942) la Conservatorul

Municipal din Timișoara – director al aceleiași instituții (1925-1943)

• Director al corurilor bărbătești Doina și Banatul din Timișoara (1924-1932) • Dirijor al corului mixt Crai Nou din Timișoara (1936-1940) • Director al Operei Române din Cluj-Timișoara (1940-1944) • Director (1942-1944) la Conservatorul și Institutul de Artă din Cluj-Timișoara

– profesor de armonie, contrapunct și compoziție la aceleași instituții (1943-1944)

• Profesor de armonie, contrapunct (1946-1949) și compoziție (1949-1950) la Conservatorul din Timișoara.

• Între 1950 și 1964 a fost directorul Institutului de Folclor din București

CreațieOperă

Năpasta Horia Păcală Kir Ianulea Constantin Brâncoveanu

Lucrări simfonice: Petrecere populară Divertisment rustic Divertisment sacru (1929/1933) Rapsodia bănățeană Concert pentru pian și orchestră Dansuri simfonice: Ce aude Murășul

Miniaturi pentru pian Muzică de film

Mitrea Cocor Muzică de cameră

A terminat Conservatorul la Iaşi, unde a învăţat vioara, teoria şi armonia muzicii. Muzicescu i-a descoperit talentul cu ocazia unui turneu făcut prin Moldova cu corul său. Atunci l-a luat pe Ion Vidu sub aripa sa şi l-a iniţiat în studiul folclorului muzical. Compozitor şi dirijor de cor la LugojReîntors la Lugoj cu un bogat bagaj de cunoştinţe şi cultură muzicală, Ion Vidu începe să compună, inspirat fiind din folclorul bănăţean, din vechile doine bănăţene. Corul dirijat de el devine unul dintre cele mai faimoase coruri ale timpului şi ducând faima Lugojului peste Carpaţi. A fost numit profesor de muzică la liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj. Din 1 aprilie 1926 este numit de Ministerul Instrucţiunii inspector general de muzică pe toată ţara. A ieşit la pensie în 1929.

Ion Vidu (17/29 decembrie 1863, Mânerău, judeţul Arad - 7 februarie 1931, Lugoj), compozitor, dirijor.

Creaţia muzicalăIon Vidu a scris muzică de teatru, vocal-simfonică, de pian, dar s-a remarcat mai ales prin lucrările corale. El a creat peste 160 de compoziţii pentru cor. Cele mai importante lucrări sunt „Lugojana”, „Ana Lugojana”, „Eroi au fost”, „Pui de lei”, „Răsunetul Ardealului”, „Din şezătoare”, „Negruţa”, „Auzi valea”, „Peste deal”, „Moartea lui Mihai eroul”, „Ştefan şi Dunărea”, „Pâc-pâc-pâc”, „Coasa”, etc. Unele dintre acestea au devenit piese antologice ale muzicii corale româneşti. Ion Vidu desprinde sentimentalismul muzical din sufletul bănăţean şi îl transpune în lucrările sale. Alte activităţiA fost unul dintre fondatorii ziarului „Drapelul” din Lugoj. A scris studii, articole, eseuri, cronici muzicale, poezii, pamflete, publicate în presa lugojeană şi centrală. Pentru scurt timp a fost director al revistei pedagogice „Educatorul” din Lugoj.. Ioan Vidu a fost fondatorul şi preşedintele „Asociaţiei corurilor şi fanfarelor române din Banat” (1922), care cuprindea peste 200 de coruri şi 60 de fanfare doar în Banatul românesc, precum şi circa 100 din Banatul sârbesc. În 1921, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de activitate muzicală, s-au pus bazele unei fundaţii „Ion Vidu” pentru ajutorarea elevilor talentaţi în muzică. A organizat şi cursuri de perfecţionare pentru dirijorii de coruri. Ion Vidu a fost decorat cu Bene merenti clasa I, Răsplata muncii pentru biserică şi învăţământ, Coroana României în grad de comandor, Steaua României în grad de ofiţer, iar la moartea sa i-a fost acordat ordinul Regele Ferdinand I, cea mai înaltă distincţie acordată marilor luptători români pentru unitatea neamului.

Emil Monția (n. 6 ianuarie 1882, Șicula, județul Arad - d. 1965, Șiria, județul Arad) a fost un compozitor, culegător de folclor și avocat român.Din 1906 se stabilește la Șiria, în județul Arad, unde a lucrat ca avocat.Între membrii Marelui Sfat Național Român aleși în Adunarea de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918 s-a numărat și " Dr. Emil Monția, avocat, Șiria".În 1970, în castelul Bohuș din Șiria, a fost amenajat Muzeul Ioan Slavici și Emil Monția, care găzduiește pianul, vioara, partituri, fotografii de familie, note și obiecte personale ale compozitorului.Este înmormântat în cimitrul ortodox din Șiria.

Compozițiicompoziții pentru pian solo:Codrule frunză galbenă, suită de doine și cântece poporale românești pentru pian Colinde pentru pian nr. 1 - 44 Doină haiducească, suită de doine și cântece românești pentru pian Doina Mureșului pentru pian Doina vadului, suită de doine și cântece românești pentru pian Rătăceam într-o grădină, suită de colinde Suită de cântece, 15 piese pentru pian Suită de colinde poporale românești Suită de dansuri românești, pentru pian solo Alte piese din repertoriu: "Fata de la Cozia", "Cercel", "Moștenitorul", "La fântâna cu găleată“, drama muzicală în patru acte Misiunea din Efes

Nicolae Brânzeu Nicolae Brânzeu (n. 28 decembrie 1907, Pitești - d. 7 august 1983, Arad) a fost un compozitor, dirijor și om de cultură român

Brânzeu a urmat Conservatorul din București, unde i-a cunoscut pe compozitorii Dumitru Georgescu-Kiriac, Alfonso Castaldi, Mihail Jora și Dimitrie Cuclin. În anul 1931 a absolvit și Facultatea de Drept din București).Brânzeu și-a continuat studiile la Schola Cantorum din Paris, sub îndrumarea compozitorului și muzicologului Vincent d'Indy. Revenit în țară, în perioada interbelică s-a afirmat ca pianist, dar și ca profesor suplinitor la catedra de armonie a Conservatorului bucureștean.

Creația lui Brânzeu cuprinde genuri diverse (muzică simfonică şi vocal-simfonică), însă remarcabile sunt creațiile pentru teatru liric. Stilistica muzicii lui se încadrează în modernismul de tip neoromantic; interesul pentru acest curent estetic i-a fost trezit în anii de studiu la Schola Cantorum. Brânzeu va îmbina neoromantismul cu idei de inspirație folclorică. O altă influență în muzica lui Brânzeu este expresionismul.

Anual, Aradul poate fi confundat cu o scenă, datorită numeroaselor evenimente cultural-artistice:Festivalul Internațional de Teatru Clasic ajuns în 2011 la a XVI-a ediție Festivalul Internațional Euromarionete Festivalul Internațional de Teatru în limba franceză „Amifran” Festivalul de Teatru de Cameră și Underground „Arad-Fun” Festivalul coral in memoriam Doru ŞerbanFestivalul Minorităților Târgul Meșterilor Populari Târgul ONG Zilele Aradului - în luna august Festivalul Vinului — în septembrie/octombrie Festivalul de muzică și dans „Ghiocelul de Argint” Festivalul fanfarelor și al majoretelor

Arta plastica aradeanaArta plastica aradeana

• Iulian Toader• Ioan Tolan• Ioan Cott

Ioan Tolan (n.1927)Ioan Tolan (n.1927)• S-a nascut pe 7 iunie 1927 in Arad si este un sculptor roman.• A absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti. Este membru al

UAP din 1995 iar din 1993 al Asociatiei Internationale a Artistilor Plastici. • Expozitii:1.) de grup: la Arad, Timisoara, Moneasa, Ungaria, Franta, Olanda, S.U.A.2.) personale: Arad, Timisora,Oradea, Felix, Cluj-Napoca, in Ungaria, in Grecia, in

Elvetia s.a.• Simpozioanele la care a participat sunt urmatoarele: Casoia, Arad ( malul Muresului )

si in Ungaria la Mezohegyes, Zalkod .Deţine:1.) Ordinul Muncii cl. III-a, Diploma de merit al Ministrului Culturii, la 80 de ani de

la Marea Unire2.) Premiul Special UAP pentru sculptura si Fondator al filielei UAP Arad si al

Liceului de Arta, Cetatean de Onoare al Municipului Arad3.) Diploma de onoare al UVVG4.) Premiul de excelenta pentru intreaga cariera ( 2007 – Consiliul Local Judetean

Arad )• Lucrarile sale monumentale sunt: 1.) Bust Ioan Slavici ( la Şiria din marmură iar la Arad din Metal )2.) Avram Iancu ( metal la Hălmagiu şi piatra naturală la Arad)3.) Vasile Goldis ( metal la Arad şi marmură la Mulgatoarea )4.) Cibernetica şi Primavara ( piatră naturală la Arad )5.) Frontonul Teatrului Clasic Ioan Slavici ( Arad )6.) Pietrele

Ioan CottIoan Cott• Ioan Cott s-a nascut în 1934 la Bistrița

Bârgăului, judetul Bistrița Năsăud.• A decedat la 26 august 2005, în Arad.• Studii: Institutul de Arte Plastice “Ioan

Andreescu” Cluj, sectia grafică - prof. Andrasy Zoltan, promoția 1962.

• Expozitii personale: Galeria de Artă-Arad-1964; Bucureşti-1969; Galeria “Paleta” -Resita-1976; Bucureşti - Galeria”Amfora”-1976; Galeria Alfa-Arad-1984; Muzeul Banatului - Timisoara-2004;

•Expoziţii de grup: Din 1962 participă la toate expoziţiile organizate de Filiala U.A.P Arad Salonul Republican de Grafica “Sala Dalles” Bucuresti 1963, 1969, 1972, 1975, 1976; Trei artişti plastici arădeni - Timişoara-1977; Salonul Republican de Grafică - Cluj-1977; Salonul de Gravură - Braşov-1977; Salonul Republican de Grafică “Sala Dalles”; Bucureşti 1978, 1979, 1980, 1981; Expoziţia de grafică contemporană - Zalău-1981; Salonul Republican de Grafică “Sala Dalles” Bucureşti-1982, 1983, 1985, 1986; Salonul de gravură Tulcea-1983 Salonul Republican de Grafică “Sala Dalles”; Bucureşti-1987,1988,1989,1991 Naţionala de grafică - Tulcea -1992; Salonul naţional de desen - Arad - 1995, 1997, 1999, 2001, 2005; Salonul Republican de Grafică “Sala Dalles” Bucureşti-1995, 1996; Salonul Filialei U.A.P Arad -1997, Oradea Expoziţia comemorativă “ Academia de Arte Ion Andreescu” Cluj-1997; Expoziţia “Saloanele Moldovei”-Bacău-1998;

• Expoziţii internaţionale: Expoziţia de grafică Românească -Moscova- URSS -1969; Expoziţia de grup-

Titograd, Budva, Herteg- Novy - Iugoslavia,1969; Expoziţia Filialei U.A.P Arad - la Bekescsaba si Szarvas-Ungaria-

1971,1972; Expoziţia Filialei U.A.P Arad - la Zdrenjanin - Iugoslavia-1974; Expoziţia Filialei U.A.P Arad - la Bekescsaba şi Szarvas - Ungaria-1977; Expoziţia de Artă Românească la Helsinki - Finlanda-1977; Expoziţia de

Artă Românească la Dortmund - Germania-1977; Expoziţia Internaţională de Desen - Cuba-1977; Expoziţia de Artă Plastică Arădeană la Oroshaza - Ungaria-1981, 2005; Expoziţie de Grup - Nantes-Franţa 1982 Salonul Internaţional de Gravură

Mică - Cluj- Napoca-1997, 1999, 2001, 2005; Salonul Internaţional de Gravură Mică – Tokyo - Japonia 1998; Salonul

Internaţional de Gravură “Iosif Iser” 1999, Ploieşti – România - Premiul special pt. Grafică 1999; Salonul Internaţional de Gravură Mică - Baia- Mare - 2000, 2001, 2002;

Expoziţie Italia 1998 – Hieldegberg - Germania 2000; • Lucrări în muzee: Lucrări în muzee:

Muzeul Judeţean Arad; Muzeul Judeţean Baia-Mare; Muzeul de Arta Iaşi; Muzeul Banatului Timişoara; Muzeul Judeţean Satu-Mare; Muzeul Contemporan de Artă Bucureşti; Muzeul din Gyor Ungaria; Muzeul din Chişinău;

• Lucrări în colecţiiLucrări în colecţii:• România, Germania, Italia, Fosta Republică Iugoslavă, Austria, Ungaria,

Elveţia, Japonia Premiul Filialei U.A.P. Arad Pentru Întreaga Activitate 1999

Pictori şi Pictori şi sculptori sculptori arădeniarădeni

• Alţi pictori şi sculptori arădeni :

- Ioan Emil Kett-Groza ( pictor şi grafician )

- Ştefan Guleş ( pictor din Pecica, judeţul Arad)

- Adriana Chiriţa ( pictor arădean)

- Ionel Muntean (sculptor arădean )

• Diploma de onoare a UVVG = Diploma de onoare a Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” a fost acordată artistului plastic arădean, conferenţiar la Facultatea de Design în cadrul acestei universităţi

Onisim Colta

BiografieStudii: Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj-Napoca, promoția 1983, clasa profesorului Eugen Gocan . Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP) și al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici, Paris A.I.A.P.Membru activ al Filialei U.A.P. Arad din anul 1976 și din anul 1995 membru al biroului de conducere al acestei filiale U.A.P.Șef de catedră Arte Plastice al Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” Arad; Membru al Comisiei Naționale de Specialitate la Ministerul Educației și Cercetării.

Expoziții personaleGaleria „Filo” Cluj-Napoca 1982. Galeria „Alfa” Arad 1983. Galeria „Desnoye” Saint Cypriene, Franța 1992. Galeria „Partere” Florența, Italia 1993. Centrul Cultural Român Budapesta,1994. Galeria Națională „Delta” Arad 1996. Galeria „Montgeron” Paris 1997. Galeria Kaposvar, Ungaria 1997. Galeria orașului Dudelange Luxenburg 1997. Centrul Cultural Slovac București 1997. Galeria „Hofmans” Saarlouis, Germania 1999. Galeria Națională „Delta” Arad 2000. Galeria orașului Cochen Zeel Germania 2001. Galeria Națională „Delta” Arad 2005.

Simpozioane de sculptură1984 Căsoaia, Arad „Cuplu”, piatră 280x200x180cm. 1986 - Izvorul Mureș „Regele lor”, piatră 210x160x200cm. 1987 - Ineu, Arad „Poartă”, piatră 360x200x120cm. 1989 - Macea, Arad „Somnul”, piatră 140x200x220cm. 1990 - Oarba de Mureș „In Memoriam”, piatră140x200x220cm. 1996 - Guehenno, Franța „Poarta”, granit440x 260x100cm. 1998 - Sharbrucken, Germania „gigantul” piatră, 1100x160x300cm. 2001 - Primul Simpozion Internațional de Sculptură „Brâncușiana”, Târgu-Jiu, România „Masa lui”, piatră 180x500x400cm.2001, 2005 - Simpozionul Internațional de Creație Dorobanți, România.

Expoziții internaționale1995 - Bienala Internațională de Miniatură Stockolm. 2000 - Expoziția filialei Arad la Forum fur Kunst, Heidelberg, Germania. 2001 - Expoziția taberei de creație Dorobanți la Cochem Zeel, Germania. 2001-2005 Cultural Exchange Exhibition, Japan România, Tokio, Japonia. 2003 - Bienala Internațională de Miniatură Serbia-Muntenegru 2003 - Expoziția colectivă Kaposvar, Ungaria. 2004 - Expoziția „Arad Art” Pecs, Ungaria. 2005 - Expoziția colectivă Kaposvar, Ungaria. Expoziții naționale1986, 2004, Bienala de sculptură mică Arad. 1987, 2003, Bienala de desen, Arad.

Premii1982 Premiul pentru sculptură la Festivalul Național de Creație al Studenților București. 1998 Premiul pentru sculptură U.A.P. Arad. 2000 Premiul publicului la Salonul Bienal de Sculptură Mică Arad. 2005 Premiul pentru sculptură la Bienala Internațională de Artă Contemporană Arad, România. Monumente1973 Șofronia, „Virgil Iovănaș”, bust, bronz. 1975 București „Monumentul Soldatului”, piatră 400x120x100cm. 1986 Șiria „Străbunii”, piatră 200x700x200cm. Șiclău „Monumentul eroilor din al II-lea război mondial”, 700x400x250cm. 1990 Arad „Monumentul soldaților căzuți în revoluția din 1989”, piatră 200x450x180cm. 1990 „Nicolae Oncu”, bust, piatră artificială. 1993 Gyula, Ungaria „Liviu Rebreanu”, bust piatră. 1994 Gyula, Ungaria „Moise Nicoară”, bust piatră. 1997 Pecica „Gheorghe Lazăr”, bust bronz. 2001 Pecica „Roman Ciorogariu”, bust piatră. 2003 Arad „Ioan Slavici”, bust bronz.

Lia si Dan Perjovschi laureatii Premiului Printesa

Margriet al Fundaţiei Culturale Europene

Lia şi Dan Perjovschi sunt artişti vizuali cu o importantă contribuţie la construirea unei scene de artă româneşti şi internaţionale. Cei doi artişti au fost selectaţi de juriu atât pentru rolul activ pe care arta lor l-a jucat în construirea unei comunităţi culturale în România, cât şi pentru relevanţa europeană a acesteia.

Lucrând împreună, soţii Perjovschi şi-au transformat studioul într-un spaţiu accesibil în care acţiunile culturale şi educaţia să fie susţinute, cunoştinţele să fie împărtăşite, iar publicul să devină conştient de importanţa istorică şi culturală a rolului artei în societate.

Definiţia lui Dan Perjovschi

"Sunt un artist. Punct .

Eu nu vreau marginea, eu cuceresc centrul.

Mesajul il spun simplu, îl inţelege toată lumea, asta e opera mea, vă place sau nu. Eu sunt foarte popular la supraveghetorii din muzee care în sfârşit inţeleg şi ei despre ce e vorba în muzeul ăla de artă contemporană.”

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE• www.wikipedia.org• http://www.miscarea-aradeana.ro/stiri/2009-07-10

/salveaza-cladirile-istorice• http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://

www.virtualarad.net/news/2007/ioan_tolan_unul_din_sculptorii_de_seama_ai_aradului.jpg&imgrefurl=http://www.virtualarad.net/news/2007/va_n300107_ro.htm&usg=__A594ecfJ2IZ6Gei7nfkjyVQffSY=&h=200&w=262&sz=18&hl=ro&start=11&um=1&itbs=1&tbnid=uKi2vrrle7nOSM:&tbnh=85&tbnw=112&prev=/images%3Fq%3Dioan%2Btolan%26ndsp%3D18%26hl%3Dro%26um%3D1