S-a manifestat n cultura europeanantre 1550--1750 nlocuieste idealismul Renasterii cu sentimentul tragicului si angoasa Termenul baroc provine din cuvantul portughez barocca, insemnand o perl cu forme neregulat. Implica iregularitate , ciudatenie si extravagant, dramatism, dinamism, linii curbe si oblice spectaculoase tot ce poate provoc surpriz si admiratie Contextul istoric: ia nastere la Roma, n plina ofensiv catolic a ContrareformeiBaroc- notiuni generale

Basilica catolic vedea modul n care dramatismul stilului ar putea atrage oamenii spre religie iar burghezia considera barocul arhitectural i artistic ca un mod de atrage clieni i de a face concuren economic.

Arhitectura Arhitectura baroca este un stil arhitectural predominant al secolelor al XVII lea si al XVIII lea In arhitectura barocul s a distins de clasicism prin dramatism si iluzia miscarii realizata prin curbe dominante si prin influentarea reciproca a spatiilor Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasa, clara si vizibila a barocului

Stilul arhitectonic si artistic barocEmotional.Culori mai stralucitoare decat lumina; mai intunecate decat intunericul.Impotriva reformei in arta.Picturile si sculpturile din biserici transmiteau mesaje atat analfabetilor cat si celor invatati. Arta ecleziastica. Cu cat e mai dramatic cu atat mai bine !

n arhitectura de tip baroc, accentul cade pe folosirea elementelor arhitectonice ce confer mreie i grandoare, aa cum ar fi: coloane masive, boli nalte, arcade largi, domuri copleitoare, culori de intensiti puternic contrastante (aa-numita metod a clar-obscurului, care a fost folosit n special n pictur), volume i spaii goale impresionante.

Comparate cu cldirile realizate anterior, interiorul unei cldiri executate n stil baroc aduce ca una din inovaiile sale eseniale folosirea unui imens spaiu interior la intrare urmat de existena unor scri monumentale ce leag parterul cu celelalte nivele ale cldiri

Arhitectura Baroca n Romnia Palatul Cantacuzino din Bucuresti

Palatul Episcopiei Romano Catolicedin Oradea

Arcul de Triumf din Bucuresti

Palatul Bruckental din Sibiu

Domul Catolic din Timisoara

Domul Invalizilor din Paris este un exemplu de baroc francez

Panoram vertical a Capelei Regale de la Palatul Versailles.

Biserica Santiago de Compostella, Spania

Basilica Sfantul Petru, Orasul Vatican de Gialorenzo Bernini

Biserica Il Gesu din Roma

Catedrala San Pietro din Roma

Biserica Veltenberg -Altarul, Germania

Interiorul Bisericii Dominicane -Vilnius

Pictorii care au excelat n folosirea elementelor stilului baroc n pictur au folosit n mod accentuat figuri umane surprinse n decursul micrii, puternice contraste de lumin i ntuneric (acea tehnic cunoscut sub numele generic de clarobscur), culori puternice Aidoma sculpturilor cu un singur personaj, n cele de tip baroc avnd mai multe fiine umane prezente, aflate ntotdeauna n mijlocul unei aciuni comune, grupul afieaz o anumit importan sau gravitate, dnd solemnitate momentului surprins.

Sfantul Francis in ecstazCaravaggio, 1595

Biciuirea lui Christos

de Caravaggio

David si Goliat de Caravaggio

Salome impreuna cu capul lui Ioan Botezatorul de Caravaggio

Jocul de cartiCaravaggio, 1595

Autoportret: Artistul

ArtemisiaGentileschi,1638-1639Prima femeie ce a fost acceptata in Academia de pictura de la Florenta

Judith decapitand pe Holofernes

ArtemisiaGentileschi,1612-1621

Moartea luiAnnibale Carracci, 1603

Fecioara Maria aparand Sfantului Hyacinthe

Lodovico Carracci

1594

Haina cu sangele lui Iosif adusa luiJacobDiego Velzquez, 1630

Hristos pe cruce

Diego Velzquez, 1632

Copilasii

Diego Velzquez

1656

Sfantul Francis in meditatieFrancisco de Zurbarn

Sfantul Bonaventure pe patul mortiiFrancisco de Zurbarn, 1629

Cobararea de pe cruce

de Peter Paul Reubens

1610-11

Lamentatia

de Peter Paul Reubens

1609-11

Batalia de pe AmazonPeter Paul Reubens

Petrecere in satPeter Paul Reubens

Gradina iubiriiPeter Paul Reubens, 1630-32

Extazul Sfintei Theresa din Avila

de Gianlorenzo Bernini

1647-52

Bustul lui Louis XIVde Bernini

Bustul lui Cardinal Richelieude Bernini

Louis XVI

HyacintheRigauld

Mobila baroc

Mobila barocForme curbe ample bogie n ornamentare i detalii sculpturale numeroase Picioarele scaunelor sunt frecvent curbate terminndu-se ntr-o form stilizat ce amintete de laba unor canine i/sau feline

Camera baroc

Giovanni Francesco Marchini, 1702-1736

Forme muzicale ale muzicii baroc instrumentale

Dansuri -- bourre, menuet, hornpipe, air, allemande, courante, sarabande, gigue

Suite de dansuri -- melodii n aceeai cheie armonic, care sunt "mpletite" mpreun

Fug -- Un instrument pornete o melodie cu o tem i este imitat de un altul ce cnt de un altul ce cnt o pies polifonic. Are doar un mod, dar mai multe pri (tema, contrasubiectul i expunerea).

Preludiu -- o introducere muzical la o pies muzical bine structurat.

Concerto grosso -- Are dinamic "terasat" pentru c acesta este tipul de melodie; un grup restrns cnt cu un grup mare.

Sonat -- Pies n mai muli timpi cntat de unul sau dou instrumente. Cei trei timpi sunt, de obicei, repede/ncet/repede.

Concerto -- Pies muzical complex cntat de un instrument solo i orchestr.

CompozitoriJohann Sebastian Bach (1685 - 1750) -- Arta fugiiFranois CouperinGeorg Friedrich Hndel (1685 - 1759) -- Water Music SuiteJean-Baptiste LullyClaudio MonteverdiJacopo PeriJean-Philippe RameauDomenico Scarlatti (1685 - 1757) -- Sonate pentru cembalo sau harpsicordGeorg Philipp Telemann (1681 - 1767) -- Der Tag des Gerichts (Ziua Judecii), 1762Antonio Vivaldi (1678 - 1741) -- L'Estro Armonico