articol simona cristea

5/12/2018 articol simona cristea - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/articol-simona-cristea 1/3

Simona CBISTEA AUB DREPT . 2OOgJV 19

Slmona CRISTEAC o n feren li a r u n iDers itar dr.

Sisteme atipice de drept

. Diversitatea juridice, grupatd, in generar, intr-un ansambru coerent de mari fam iide drept, precum familia dreptului romano_ge[nanic, anglo-saxon ,uu aurul-un,prezinta $i c6teva sisreme de drept, ce nu pot face partelin niciuna din familiilecrasrce. srsteme a ciror diferenla inlrigd $i pe care. insd. nu rrebuie sd le respingemsau si incercem aducerea lor la numitorui comun al uneia dintre marile familii. Suntsisteme atipice, iar cunoa$terca lor este o necesitate, pentru a putea coexista, pentrucd diferen,ta nu exclude armonia in diversitatea juridici.

.--.ttu* "utd-t!u,ca fiind atipice sistemul scandinav de drept (I), sistemul Japonez(II) $i sistemul chinez (III).

l. Sistemul scandinav de drept

Degi, inilial, s-a considerat ci acest sistem s-ar incadra in familia dreotuluiromano-gernanic, datoritd aesiturilor sale diferite, la ora actuale, in doctrinaf, estfrecunoscut ca fiind un sistem ce nu poate apar,tine unei familii de diept.

-, Din acest sistem fac parte urmitoareie state: Finlanda, Danemarca, Suedia 5iNorvegia. Unii autori includ aici ;i lslanda. in acesr sistem. tliferenlalrovine dinrstona acestor stare. precum qi din modalitatea de recepfie a influenl;lo; sistemuluiromano-gemanic, in special, codurile civile francez qi german. O putemice i4funtaistorica este reprezentatd de trislhuile formei de guvinimar, $i";";;, ;";;i;constitufionali, ce a jucat un rol deosebit de imporiant, incepdnj cu secoiul at XtV_lea. La ora actuala, din cele

4 state scandinave, doar Finl-iu "rJ ,"pJti"e, ."rtulfiind monarhii constitu,tionale (Danemarca, Norvegia 9i Suedia), astfei cd sistemelelorjuridice au fost marcate de hlsiturile concepliilo-r monarhiifo.'"on.iitutionuf".

"* f*:Danemarca are. un regim parlamentai, prim_ministml avdnd rolul esenlial

rn exercrtarea puterii politice, monarhul juc6nd un rol simboric. parlamentul este alespeiltru 4 ani, prin vot universal de citre popor. Acela$i regim ii are gi Norvegia, rolulcentral revenindu-i prim-ministrului, parlamentul fii;d a;s tot penfu 4 anr, prin voruniversal. Singura deosebire este ca Norvegia este un stal confesional tutierian. totstat lutherian estc $i Suedia, care are un pariament ai cirui membri sunt alegr, o parte,prin scrutin majorirar (310 parlamentariJ $i o parte prin si"t"mui fropoiionuf 1:eparlamentari) pentru 3 ani. Finlanda are un regim prezidengiatr, .u un ti.fAint" ut",pentru 6 ani prin vot universal, insA cu toate acestea, existi gi un prim_ministm ceconduce Guvemul. Parlamentul (Dieta) este ales penau 4 ani, p.in uot uniu"rr"t.

Izvoarele sistemului scandinav.de drept sunt, in principal, codurile trancez gigerman care au impus cwentul codificirii qi in ldrile Scandinave, ludndu_se mdsuraunificirii regulilor de drept privind come4ul, mircile, br"uet"t" a" irw"ngi", .egi-ulinmatriculdrilol precum 9i legislalia fi nanciar-bancari.

^In ceea ce privefte dreptul familiei, acesta reflecti traditiile societalii nordice,astfel cd regulile privind cisatoria, divo4ul, adoplia, obligalia dl int"!n"i"

,,rnr.u._cate- de valorile tradifioDale.

ln privinta dreptului penar, concepria acestui sistem consE in faphrl ca trebuieevitate pedepsele lungi. Durata pedepsei inchisorii trebuie si fie cai iai mica 9i, incon^secin{i, cele mai lungi pedepse sunt de maxim 15 ani3.

In.doctrini se apreciazi, inse, ca.juri$tii scandinavi au procedat ca cei anglo_saroni. in sensul ca. de$i au introdus cu rapidirale solutii .lu.iJice

-noi,nu au

conceplualizat in prcalabil regulile de drept propuse,.

ll. Sistemul japonez de drept

.Acestsistem de drept a suportat douA categorit de influerfe: rnflu€nla chincze (l)

li i:fl*lq occidentale (2). Influenla cfiineza a determinui pr"fu*"u preceptelorbudiste $i formarea culegerilor juridice. Influen!a occidentala

"Jr"uiai

"*op"uoa, "ati americani gi a dus la conturarca dreptului civil, a dreptului"onJitu'tionut,

udreptului familiei, precum gi a organizirii judi"iur".

^ 1.^t"_1i","("chinezd a incepul sii se manifesre in secolul al V_lea $i s_a menlrnur

pana rn 166E. in limpul lmpdratului Meiji. care s_a orienlat spre valorile occident;le.Astfel, monarhia japonezi era construiti dupd modelul Chinei, marcati de

confucianism, fiind adoptate coduri ce congineau md mutt aispozitii .el.esil,". O"fapr. cea mai mare dezvolrare o au dreptul adminisrralrv I, a*i*f p.""F. iirlrn-Jde drept cuprindea, insi, 9i o parte cutumiari, de origine

"rrrn"ia,aJ. no.."r"

"utu-iarc aveau in acea perioadd un dublu rol, de normJmoral.,"at

ii,"""" a" ir#,de unde rezultA cd dreptul inci se confunda cu morala.

Treptat, confucianismul pierde din amploare, fiind inlocuit cu budismul, rolulmonarhului se estompeaza. er fi ind ajutat i; aeburile statului de un fet ae consrtier atparaturur. numrt shogun, precum gi de numerogi nobili. Acest lucru a determinataparilia castelor feudale, care au impus principiul dreptului ,up"rio_io, in fuprnferiorului (cel din.afara castclort, inegalitatea intre cetileni'tinJ lonria".utarrreasca. Ue lapt. nollunea de drept subiectiv nu se regase$te in dreptuljaponez dinaceasti epoci. Nobilii se bucuri de anumite privilegii, decurgdnd din stitutul casteidin care fEceau parte.

2. Influenfa occidentali se resimie drrpi lg6g $i cunoarte doud momerte impor_tante, cel-de europenizare a dreptului,

_c6ndsunt receptate codurile civile tiancez gi

getman,..fiind_ schimbate inkeaga legislalie, care se democratizeazii si momentulreceptdrii modelului american, in special, in ceea ce priverre organizarea.judiciari.

a.

Roland S;rcussi, op.cit., p. lg'7.' Mi,,hel Grands sysrimes de drort paris.:l::i:,roti:;i*', au droit compard, DlJNoD, paris, 2000, p. le5.



20 AUB DREPT. 2OOg.IV l. Doctrine

Momentul europenizdrii dreptului a a\\\t loc intle 1868 $i 1945 $i est€ caracterizat

de cristalizarea dreptului civil, care s-a lEcut prin adoptarea codului civil, c€ contine

atat dispozitii din Codul civil francez, insi, mai ales, din cel german. Totuti, sunt $idispozilii care materializeazd anumite cutume iaponeze, in special, in mat€ria

familiei, dispozilii ce reflecfi traditiile societilii japoreze. Codul civil a fost urmat de

adoptarea $i a altor coduri, qi anume Codul de procedud civiln (1890), Codul decome4 (1899), Codul penal (1907) 9i Codul de proceduri penali (1922). Toate sunt

inca ln vigoare (cu modificirile Si c_ompletirile necesar€), cu excepfia Codului de

proceduri penali (care a fost abrogat)7.

Constitulia japonezd din 1898 a aurt, de asemenea, ca model Constihrlia prusaca

din 1850, fiind marcati de o monarhie limitati.in privinla dreptului contractelor, acesta este de influenli germana, dar se rege-

sesc gi c6teva elemente de drept francez. Astfel, in cazul neexecutirii contractului,este preluati teoda gelman6, fiind consacrate trei cazuri: n€executarea pentru intar-ziere, imposibilitatea executirii qi incilcarea contractului. De asemenea, rispunderqacontactuald poate fi cumulati cu cea delictuala, sprc deosebire de dreptul francez. inschimb, neexecutarea contrachrlui este definiti pot vit drepbrl francez (dupi Codul

civil napoleonian), adici, dacl debitorul nu-9i executd obligafiite, creditorul poate

cere daune-interese.Regimul rispunderii civil€ este insi mixt, germano-francez. Condigiile rispunde-

rii sunt numai douA $i anume: existenla unei fapte comis€ cu intenlie sau neglijenfd,ca tumarc a incilcerii obliga$ei generale de diligenfd; incilcarea fie a unui drept

subiecfiv, ca in dreptul geruan, fie a unei norme conlinute intr-o lege. Sub aspechrl

reparirii prejudiciului, este reparat atat prejudiciul matcrial, cat gi cel moral, ca indrephrl francez gi contrar dreptului german8.

Al doilea moment al fot't ldtii dleptului japonez modern il reprezintl receptarea

dreptului american, dupi capitularea Japoniei in 1945. Prezentp americani inJaponia, dupi rdzboi, a exercitat in mod inevitabil o putemici influenti asupra

sistemului legislativ. Astf€I, in 1946 a fost adoptati o nouA Constitutie, fondati p€

principii noi, cum ar fi: principiul suveranitl,tii poporului, principiul egalitificeti,tenilor, principiul laicitafi statului, principiul garanchii drepturilor ti libertdtiloi

fundamentale ale cetAlenilor etc. Normele cutumiar€ care se regeseau hanspuse inCodul civil, in special, in materia familiei, sunt abrogate, ceea ce reprezinte o etapiimportante de modernizare a dreptului japonez (se rcnunti la dreptul tradilional al

familiei). Da1 influenla covar$itoare a dreptului ame can a avut loc in materia orga-

nizirii judiciare ti a controlului constitulionalilelii legilor.In caea ce privette organizarea judiciari, existA urmitoarele categorii de instanfe:

tribunalele de primi instanli, tribunalele regionale, cu4ile de apel $i curtea supremi.

Dupi modelul american, toate instan{ele au competente de judecati in toate materiile,

oricare ar fi natura litigiului dedus judecdlii. Legea fixeaza un anumit plafon penku

competenta materiali. Astfel, pentru cauzele de micl importanfa, sunt competente

tribunalele de primd instanti; in apel, tribunalele r€gionale; in casare, cu4ile de apel,

7 Michel Fromont, op. cit., p. 134.3 ldem, p. 139.

Simona CBISTEA AUB DREPT. 2OOS-IV 21

pentru incilcarea legii; Curtea supreme caseaze hotirarile cu4ilor de apel pentru

incdlcarea legii sau a Constitutiei.

Curtea Supremi de Justitie este formati din pregedinte $i 15 judecitori, numirea

fiind fEcuti de puterea executive, pentu un mandat de 10 ani, insd cu ocazia

alegerilor legislative, numirea trebuie confirmati de noua putere politicd. in ciuda

numidi politizate, Curtea are puterea de a emite regulamente pentu interpretareanormelor de plocedurA. De asemenea, intocme$te proiectul de buget pentu toate

instan,tele judiciare, pe care il supune adoptArii Parlamentului.

Curtea suprema, ca ultimd instanti, judecd:

- conformitatea hotirdrilor judecitore$ti cu legea, fiind obligatn se se pronunle

asupra tuturor cauzelor cu care este sesizati, aceasta fiind o diferenli fali de sistemul

anglo-saxon;

- conformitatea legilor cu Constitulia (ca in sistemul american). Aceasti com-

petentl este impi4ite, inse, cu instanfele inferioare gi este exercitata nu cu titluobisnuit, ci intr-un mod incidentale.

in doctrind, de altfel, se aprcciazd ae,jurispruden{a Curfii supreme este marcati

d€ un putemic conservatorism, ceea ce se traduce prin numirul mic de declariri de

neconstitutionalitate a legilor $i, de asemenea, prin interpretarea restictive a dispo-

ziliilor novatoare ale Con^slituljei sau legii examinate. Acest conservatorism estetotu$i pe cale de atenuare"'".

Observim in sistemul judiciar japonez atdt o influ€nfd americani, cat ti una euro-peani, dar, cu toate acestea, conceptia tradiJionala japoneze este aaeea ci orice con-

flict este mai bine si he rezolvat pe cale amiabili, necontencioase, astfel, ci un

proces este privit numai ca un mijloc exceptional de solutionare a litigiului-

in ceea ce priveqte procedura necontencioasa, aceasta se caracterizeazi prin exis-

tenla a doui etape: cornpromisul gi concilierea. Compromisul consti inh-o convenlie

amiabild incheiata in cursul litigiului, convenlie prin care se pune capit procesului

aflat p€ rol. Este asemdnatoare tra\zacliei din dreptul nostru, doar ce este rezultahrl

medierii Idcute fie de autoritllile publice, in special, agenlii de polilie, fie de agenti

privali. Concilierea poate avea loc fie pe durata procesului, fie poate juca rolul de

procedud prealabili, fiind obligatorie in cauzele de dreprul familiei. tn cadnrl hece-

rei instante existi comisii de conciliere, formate dintr-un judecdtor li doi particulari.Judecdtorul nu arc insi rclul determinant in aceste comisii, fiind egal cu particuladi.

ll l. Sistemul chinez

Peni in secolul al XxJea,'dreptul chinez a avut la bazA confucianismul, ceea ce a

insemnat un sistem format preponderent din norm€ cutumiare. Normele scrise se

regeseau mai ales, in materie p€nal5, avand forma codurilor dinastice.

Notiunea de drept subiectiv este introdusi abia la inceputul secolului al Xxlea,fiind preluata din Occidentul european. Trccerea Chinei la comunism $i crearea

Republicii Populare in 1949 a marcat o noui etapa in sistemul de drept, aliniat

e lder4 p. 136.ro lbid.-



22 AUB DREPT . 2OO9.IV l. Doctrind Simona CRISTEA AUB DBEPT . 2OO9-IV 23

ideologiei socialiste. Astfel, nogiunile de drept subiectiv, stat de drept au fost putemic

bulversate, dobdndind o semnificafie derizorie.

Trecerea la noua formi de guvemamant a a\!t drept efect reconsiderarea valorii

izvoarelor drcptului, leg€a scrisd devenind principalul izvor. Celelalte izvoare de

drept (cutumele civile, comerciale gi jurisprudenfa, exclusiv a Cu(ii supreme) sunt

surie secundare. Totu$i, .jurisprud€nla Cu4ii supreme incearcd si stabiteasci principii

de drept'l care si he direct aplicabile.Legile sunt adoptate de Adunarea Populad Nafionali, ce cuprinde 2977 de depu-

tali, aleti pentru 5 ani prin suliagiu indirect de cdtre reprezentantii adundrilor popu-

taie din piovincii, regiuni autonome, care aleg gi cei t55 de membri ai Comitetului

permanent, ce are rolul si suplineascd Adunarea Na[ionaE, o singure sesiune pe ao

(in inter"r'alul dinfte sesiuni).

in doctrini, s-a pus probtema daci in sistemul chinez, normele intemalionale au

pdoritate fatd de normele inteme, atunci cdnd sunt in conflict cu acestea. Rispunsul

dat este quasipozitiv. Astfel, nu existd niciun text de lege care sa prevada supe-

rioritatea unui text interna-tional asupra unei legi inteme: ,,Fluxul juridic ce incon-

joare aceste importante probleme permite astlel puterii politice chineze sA adtrctr rds-

punsuri punctuale 5i pragmatice. adaptate intereselor proprii de moment"''

in ceea ce priveste organizarea judiciari, aceasta cuprinde doui tipuri de juris-

dicfii. P ma judsdicjie cuprinde tribunalele populare locale 9i tribunalele populare

speciale, iar a doua est€ reprezentate de Curtea Populad SupremI.Tribunalele populare locale cuprind 3 categorii de instanle: tribunale populare de

bazd (corespunzitoare comunelor qi oraielor Iera sectoare); tribunale populare mij-

locii (corespunzitoare judelelor 5i oraqelor cu sectoare); tribunalele populare supe-

rioare (pentru provinciile ti regiunile autonome). Ceea ce este interesant este ciaceste tribunale sunt asistate de un Comitet de judecitori, carc este competent se

judece cazurile difi cile-

Tribunalele populare speciale sunt, de fapt, instan,t€ specializate, fie militare, fie

maritime.in

"""uce prive$te Curt€a supremi, aceasta este structuratd in mai mult seclii

(civili, penali, economicl, administrativa, de recurs gi de comunica,tii de hansport),

numirca jud€cdtorilor avAnd caracter politic, fiind ficutd de Comitetul pemanent al

Adunirii Populare Nalionale. Curteajudecd atat in pdme, cat ti in ultima instanti. Se

pronunqe in drept, astfel c6L hotirdrile sale sunt obligatorii pentru cel€lalte instanfe.

- in ceea ce privegte dreptul penal, acesta urmeaze, in mare parte, tr6saturile

legislafiei de tip sovietic, comunist, in sensul refinerii numai a infracliunilor grave.

,,Infracgiunile mai ugoare" sau contravenFile apa4in dreptului administrativ. De fapt,

in concepJia Codului penal chinez, infracfiunea sanc,tionabild este c€a care contravine

ordinii publice, adica orice fapt6 care aduce atingere proprietnii colective sau

private, iuveranitigii ii integritadi tedtorialer3.

Pe de altl parte, in materia pedepselor, este refinuti, in continuare, pedeapsa cu

moartea, aplicati destul de ftecvent, din pdcate Dupe rapoartele oficiale ale lui

Amnesty Intemational, se pare cd, anual, exish 2000 de persoane'o cirom li se aplici

aceasta pedeapsa, ceea ce a det€rminat numeroase recomandari ti proteste din part€a

anumitor organizafii intemafioral€, Statul chinez fiirld acuzat de incdlcarea drep-

turilor omului.

Dace in materie penalb se observi incd influenta dreptului sovietic asupra drep-

tului chinez, in materia dreptului privat, se regesesc influente ale dreptului romano-

germanic, dar $i reminiscenfe ale cutumelor chineze Dreptul privat a cunoscut o

reforrnd importanta in 1987, cendau fost adoptate mai multe legi, grupate intr-un

codex, sub titulatura de,,Principii generale de drept civil"- Prin aceste legi, nume-

roase cuhrme au fost codihcate, ceca ce a insernnat inplicit $i o rishrmare a ponderii

ianoarelor dreptului chinez, in sensul ci legea scrisd a devenit principalul izvor, in

detrimentul cutumei.

Ceea ce este intercsant este faptul cd fafe de sistemul socialist de drept, aplicat

p6nd in 1989 in statel€ Europei de Est, sistemul chinez a permis dezvoltarea pro-

prietalii p;vate $i existenfa ramurii dreptului comercial. Astfel, spre deosebire de

celelalte state ex-socialiste, in China, prin reforma din 1988, s-au reglementat patu

tipud noi de societifi: societatea pdvate cu rispundere limitate; societatea pe actiuni;

societatea cu capital mixt (Equity Joint Venture), ae prcsupune capital strdin ti chi-

nez; societatea cooperatist?i (Cooperative Joint Venture), cu capital mixt, de ase-

merea, ce este considerati o solulie juridicd mult mai flexibili pentnr atragerea

investitorilor occidentali. Singurul lucru care trebuie amintit este, inse, faptul ci

legiuitorul cere, tob-rii, indeplinirea unor condi{ii pentru infiinlarea acestor societe,ti,precum aprobarea prealabili a Guvemului chinez (ceea ce inseamni o serioase

birocralie) $i precizarea numlnrlui de ani pentru care se dore$te infiintarea societifii

(dwata de via16)r5.

lV. Concluzii

Degi in con{inutul le+- regisim elemente preluate fie din sistemul romano-

germanic, fie din sistemul anglo-saxoo, sistemele atipice de drcpt prezinti un regim

juridic mixt, de tip hibrid, ceea ce determind sd nu poatd h incadrate in niciuna din

marile familii de drept.

Pe de alte parte, faptul ci nu apa4in niciuneia din familiile clasice nu insearnni cinu prezinti imporianli gi, prin urmare, pot fi ignorate din punct de vedere al cerce-

ttuii ttiintifice, pentru ca fi€care sistem sau familiede drept in parte nu reprezinti

altceva decat un element al macrosistemului diversitilii juridice.

in plus, nu existd sistem juridic pur, irnprumutem unii de la altii, adaptem la

realiti{ile fiecimia, iar aceaste Preluare creatoare este o dovadd a armonizirii diver-

sitatiiiuridice si a unitilii sistemelor de drept, pentru ci existe unitate in divemitate.

Armonizarea nu trebuie, insa, lnJeleasa ca fiind uniformizarc juridici, aducerea la

numitoml comun a sistemelor nalionale, pentru cI lumea juridica nu se poate reduce

doar la 34 sisteme de drept. Iar existerJa diferenlei este fireascd $i necesari, chiar in

interiorul familiilor de drept, p€ntru ci reprezinte un element al identititii na{ionale a

fieciruia.

\tRoland Siroussi,op. cit., p. 152-

't lbide-.rr

Idem, p. 154.

'4 ldem, p. 155.

15ldem, p. 159.

articol simona cristea

Documents