articolul - lrc

Upload: ramonna93

Post on 03-Nov-2015

310 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Conruniv.dr Mihaeb Mnon Fulea

    articoluluiln linsvistica romaneascA

    in lingvhrica roneneas6, tu ap,rut problene teorelice de interpreuF ti dehnnN aunor clare recot grmadcali2dei ata cm este cdnl anicoLului. incadrea anicolului ca panede vorbne sau, din conFd. llatarea s ca morfo al categoriej detmin,rji a c@$tun u subiectde dezbalqe terdcricd pe c@ doin s, ll elEidrn in ele ce umeaz!- Pnln a (abili poziliadlicoldui iD ermarica nodmd ronrle@d, sml lecetue dmite precizdri lfurrieprelimift, 9i anuoe defnir.a @rcefrelor de part. de wbfie ,i de hodin.

    O pane de vorbie icpraintd o ..ohsn de culi . raliatn din oremizacalexico-Erddljcali propde a vootndmluj fiecniei linbi. pErentand rasatui sennlice,sintactice ti flxionarc oonune pentJu loii nenbni dasf .'

    Un dorfen rpr.zi n 'unnalea lingvistici minimald avend calitalee de sem. dsi ea

    nai micA unitale liqvistict dolal, cn sl!.2 Ca u.irate nininal4 norfenul se opuieclvintului ri nuqului. Morfcnele pol fi chsificate di. per$ectiva nai muhor puncte deved*, insi !e noi ne i *sea2i clsifice. ln tunqie de calnata sennincaJii, ctre dislinginre norleneie ldicol. ti norfemele smaticale:

    Statutul

    - norfenele leic.L $nl, ln gen ni, llasaL la lnceputul gruluilor de oorfebe cd.slcturies claadul pe crrd oorfnel sll@iicale sunl ateate duli nofemd saunorfenele lexicale, tnlr-o ordirc nxn. forn6rd asf.l u tir indisciabil (ex: carcrd-e, dunbr@a, rcenic i, ndblau-ri, daMhe):

    ' norf.Bel. lri.ale lind sE-!i pistlea, tn eeneEl. forma de-a lungll flexiunii, spedeo*bir de notfmele 8ld5licde. .d cuos vrialii Gx: copil-ul. co!i-ij. copi-ilor)- Evidnr. exisln ti exceplii de la aceasu Fguln, inlllrindu-s fenonrul deahmmFcr: m5 a, ms{re. ms+ror)r

    \ DSL:376 377rDSL1327 328

  • cont.univ dr,Mihae a Mibn+uha

    - norfeneie erdaticate sunt morfene dependenre, adici ocuenla uui iorfenCramaticrl este condidonala de coocurenF unuia eu nai Dultor morfene texicaleGr: norfemul ,,c4a.' ste de sine $eribr, insr borfemnt ,.a,. esle dependml deocuMla norienului j.c65,, cu caE F asociazj h cuvanlut

    ..casa.,).in detnitia uei prrti de voibne, intdlnin sinlagna..clas, de cuv;.re,, noiv pe.lr0 care

    trebuie sa dfinim tmenul ,p!v6nt... Cuvi ele re!rennla .senne lingvisrice slabite, car

    onsutuie elementul consrructir (hatenatur, frijlorcere) -

    pud de plecde ar prcesuruicomunicaiiv'.r Cuvinlele nmloneazd ca ,unjieli biplse. dociind o uftale sau o s*vn,ienori (Fpreznhtn in sois pdn snne gE

    / ln@) cu o smnjficage.,.a Curenhrt. @ sennlinevislic. se deosebetle de alre s@e linsvisrice, cuB { fi noifenut. p.in unirate 9i aulononie.,.Cmcrenrl luronon al cuv6nrutui e bdiftsn in nobilirore. tn cap@nat* de dedere a&estei uniidli a linbii in inleriorul orgdizsrii EDrerenlat pnn enunf,.s

    c'@tica lisdilionalt dfne$e dlicolul dEpt .,panea dc vorbirc cre se declinr ,iinsoltl $bsla iwl. avend rolul de a arita in oo nrsurr obierul d6mn plin srbsrantivulesectv ene cunoscd !o$irodlol'6, lFoizand de enene $arud acstuia d. j,sibpluirohument sEmtical, irr, sds lencal"t, de cnruia ii ste aiibuit mtnt de a expnma ,,gndul irca voditoni individulied obialeie dspE ce * vorb9re,.3

    Grmnca nodenr4 !e de alti larre, dfitr$e anicolut diepl o _,ciasn inchis, d. fodecm apd obligstonu in vcinehba unui subshriv ti a cdro tunclie esre de actuati4 Goud.rm,nde). adicd de rsirsngee a.edeteminirii n!he]ui, pfin specificara uhni obier sau aunor oblecre id4dn@bilG) de cia. lorbnof",

    in dennga calegoni ermticale o&rir de Dst.ro ne sunl preredare calevaomotensdci definjtorii ale md caegorii sruaticale. prinire cde fa ut cn,,pEsu?Loe bsistm de opozilii, @Und @l pulin doi t @eni.', Tot in DSLrr la definilia uel pe4i de lo$jrese mnlioneazn

    d ..flexiond, ,jecde clss pieinu calegorii erdaricate pioprii ,

  • Conr.univ.dr.Mihaela MIbn-Ful.a

    '/ Roenind l. anicol, 3. corrr.lr ct lnrtunEtc 1o.1. conditnk p ru . ficonsider.t norfn al ..legotei deaermtnlrji.

    Exeinlle: copll / uh copil / copilulllaee / altom /ioffeacopaci l nitte coprci / copacii@li/hht ce$li /..!iLe

    "/ RepfeentAnd rsrlizrrca crregoii gr.b i.!le ! detminnrn, arlicolul nuporle ti p0l de vorbife.

    Anialul nu esle aulonon, aprrand tu coocwnlt obllgalorie cu subslantiul,apropieH dnecE a acestuia. fuiondnd elatud cr nnala subslnlinlui. Din monntalticolul esle liDi1lt disbibuional, este evident faptul cn nu aE nobililatea

  • contrn v.dr.Mihaela rvtiron Futeasms lexical propriu-zis. Acest fall nu contsuice tnst

    r :LRC(1985)r96.

    a.ticolul e seB. chie ilacd &esr ses

    Este evidem ., una di F caracreiisticite semanice Fesupuse de preknta artiotutuiholrin este indiidusliz&rc. subsrantirului: rolul

    ..indilidulialor $i idcntjncator at llj /,.)1 rnan'li$, cu elidenld in sirMliile in cee se ahsazl unui subsranriv conw ,i F incadreazA inopozitii (...) de deremiid" rr

    Exr ColilLd minanc, pr4ltud / o prnjiturb / pqiiop cu mulu plrcere.Pnna sintaCma ,adjituri' nu ofer, nicio infomatie cu pnvne h ihdilidualilalea

    (unnnale) sau idenriratea o6is.ruluj ddmn prin subsknliv. A doua sintaebd .. o prdjiturn'r.strtuge sfe6 de rfennF de la toate cntitile posibil ce por t ddumie pnn subsleliwt.,prnjiua" h o sict entital, ds care nu tre o idotilale cuo$ul.: este uniod, de n4unoscul,A ueia sintagme ,,prnjitura" esre aral indivjdualiat , pr@uri ca fiind mica de acesl fet dinclasa entitEtilor posibil c. por fi detnie de subshntiwl ,,pr.jiturr'. c'r g idendficatA,preantatd dEpr cunosculi de citre locDtor i jrtedocubf.

    OriE cal8orie glmaticat, 'pculu un sisren de op.zilii, coEiend cel pulin doj

    lemeri"r'q, itrn de cm ,r exisla @* tsori. Spre qenptu, incxistsla opozifei singuta/ plual d duce la inexistbta cargoriei nuntrului, indistdl. oloziliei Noninari!-Ac@riv /Gditiv-Dativ e duce la inexislenla calesorii cu ului.

    - opozitiile de d\atuin@ se orsdizezt inh,u shten stoans, in oadrul cdruiaelnqrele 4)1 ri !, ocupi un loc deosebit de mporteni. ceea ce permile-oroider&.a or , a m.lo. d. exprim'e a . a eeor.ei delemj w .

    - Desprindd* &std artisle G@ participi Ia opoziljile de detemimi) dtitepd4ile de vo$ie ti snueea lor in seiia alixelor t'lexionae se be&a at pe lipsaodommiei dhhiblf@k, pe numarol nic de rernmi ce parlicilr la olozitii, cer maiales pe lipsa aurononiei lexi@le

  • conf ,univdr.Mihaela Mircn+ulea

    larA st fie lipsil de sens. aniolul iotuti nu m un ens lexical Ptu!triu_zk, fapl ce il

    idpiedicE s, aibd slatulll de mitale lxie-graoaricald Gau de cuvalt) in vedereamterii sale ca Dafie de vorbne.

    . Cdegoria deidnintrii de nrudurEAzi l.md, in b@ umntodeloroDozilli .le deoinaE ierlizale prnr aixele/nodenele d.leniirrii:nedeleminavdetmimt Deholirav dteminal borsret Valoaca de detetulmr

    nelorardt iti si$ge exlEsia in aix.l. prociitice hobile (u. o. nitre), pe c6nd valoriide derminat ho$dt ii coFspund an\e encIfte Cl, -al

    ARTICOLUL SI CATEGORIA DETERMINARII

    Cuvi ele m.i limbi se orgmieda in fisotie de padicller.dle lor aobiralorii sinqione in cl$a distincte nunile parti de lorbiE Av$d ii vedee pEzhla sdu linsa flsiuniidistingen partile de vorbiE nexibil si padile d. lorbiE nendibile

    Panile de vorbn flqibile se cMcterizeea prin faprul a reprezint! cle de elenste'de cwinre, @e se elia@ i! Iinba Pnnlr-un n@6 Fai l4 sau mai Estsss de time

    Dinpolriva" cuvantul ce apafiine dei lani de vorbie neftnbile este liPsn depandiCma, ruifestdduie in sistenul limbii intr-o ralizre unica, aSdd u unilate

    ln caresoria padilor de vorbne nexibile este incadrat de obicei si alticolul cde arc insa o

    Grenticile semlului tecu! avand in vdft elimonul latin al aniolului ronmsc. ildi$ua adeseori la prclure G@aticile tcolare il iregistreda pafie de vorbiF (alafii deslbsrdri!, a'lFdiv, vdb e1c). in cde sunt incinse anicoiele enclnice f',1 'a) sj anicolelcpmclidce (/2,, ,4 .el al).

    Articolele se Drezind ca o clda de endtnd eletogete r(u)]" se deosebesle de 'al"' carenn imDlica individualizad. doree poale apdea nu tuna' in co exre ca 'eleYul bun alfiofesodlui ,drsinrconlexleca"w.levalPrcfesorolui'Altfelspus. al" Poare fi coocnrentsi c! un'si c! (u)l''.

    Exdrinarea delaliala a ocuEntelor asa-Nmilului a'licol hoHat ptopriu-ts" (sau'tnclitic ) i s@s in evidenla enistenta in linba a unor elenenle idenrie c. e\ltesie. dar slricldllenle snranlic ai fun donal llatun de '1u1" i r.': cae palticiPa la opozitiile de detelbirNqisla si Ealiznri omonine, agadar conllel difdile ca fuclie PadicDle sau elenenL

  • conf .unrv.dr.Mihaeb Mnon+ureamorfenarice cu olul de a deosbi parri de vo$jE distiide (prohMe! adjecrjve, prepo2irii.adtdbe) sau de a exprima geoul, nuet si mzd (Aa,s,D saD numi cazul (tui lon).

    Faptul ca opozitiile de dereminaF se organi@a ifir-un sisreb resrs. in cadrul caruiaelementele (u)1' si :un" ocupa un loc deosebn de inlorlanr, a dls taconsolidarea dicoldtui camijloc de exp narc a calegodei delemjnaii.lor asrtel cun, de exdFluj desinenlete

    -{... e..,--u" si rj , e , '!uri" srves. ca expresie a categoriei de nunar D.spnndeEa anicolutui dnr'nlefinol lanilor de mrbiE si situea lui in caregona afixeror nexionm au avd in vtde,esitualia speci a a anicolullj nr sislmut limbii. si anhe:

    t altcolele participod I! opoariite de dereminft sut nunai doua: dicotulho$iar si arti@lul nehoGret

    . dticolete cu vatod de dsLmin@ sunt srJicr linirat. dnrjbuional. ndradndd.car

    'n lrezefla uui subslmliv.

    ln acedta situali., anicolle au un coftinut fodle absrract, clre nu poate n sugrins dearin cadlul Cropsrii cu substadriwl. prezenla onicolutui in g.uput noninal de lolulprasnasendtic de a indica resndseu doneniutui de rcferina al subsldrjdui..

    Anicobl este coocuent nnui substmliv, daF sprc deosbiE de adFctiv- pFzenta,rticoiului esle, cel putin in sNnile contirii. cmln de pre4nra in ldtul comui@ii a uli alllneni adjecrilul '1oti', de dehplu. c@ obtlgaroriu dicutdea horirAra a s$stdliwlui pecei) derennA(ht otasul, ons,I tor,

    ToBre asr parrictrlaifii apmpi articolele hoftate ii hehourar de afixele flexioaesi pmit considedea lor ca retree od norf.no gHn iole !t .atgorici dcrenimti.

    Elementele "al" (arricol eenirivat) si .tel" (!*icol adjclivat sau ddonslrativ) au inlioba rcIrrM o poziri ner difditt

    ln caul lui "a1". tJebuie dhrinse c.l putjn dou sil@lii disrincrcja) "al..incdht iD strucrua nhmrdui ordinaj (al doilea);b) "al" lmal d. subsrmtiv su pr@we in smitiv su de u loesjv (al prcf$orului. alAnicolul demostnljv ,,cel de, @l pDrin in onumire siluatii, rolut s!*ific prcnmetni

    de a relu un subslmtiv. pidla tui admgad consrrudiei o numla denonsbariva desrxl de.lda, mi ales in situstiile in cm ocurnt lui nu esre obleatorie (dul cet d atMci) sau de asubstitui un snbsrlnliv Gel de id).

    O sitMrie speiala d cel" in conlonenra suptrl.tivului Elativ, unde- mbcsr i.pd.diena adverbului- orie r.fsinta la r subsiantv esre exclnsa si. ca umdq calhareap.ononinala a lui tel'ste mnlala.

    L Cea hal vecne si nai iaslddia claificare texico-granaricala este cea i, parti devdbne. Cnpdea unjtadlot lexicalc in lafti de vorbne lune in elidenra panicutarilalitetrmaticare . car se beife$a la njlel sinlactic si mofotogic .

    2. ErdiDea dekliata a anicolelor $b asJie.tul disaiburiei lor a lus in evi,jentacaraclerul profud tronogen al clasei datorar in pinrul rtud panjcipeii mmbrilor ei Ia

    6

  • coif .unrv.dr.Mrhaela Miron+ulea

    sdi omobinice. in unde caari f@ne qiinse, iar in cazul lui "al' si "cel' a reliefalvrlo@a id prcnoninala. Un loc stcial o pa elerentele -(r)1 , le" 4'ddenninarive: ele se plaseua nr sislenul llnbii hli cuand ca afix decai ca udtatelexicala repreu nrand o pade de vorbire.

    l. Anicojul dennft (enclilic) si nedefinil (pocliiic) rcp@inta, in liiba ron4amo.lalitalea (etmrrical^) tJlxala de intes*E enundalira. $atur ce il difeFnliazd deceilajti detmindli (cre apdti! nilelului lexical). Situma ca !fixl unilale modenalicadriu din cooNdu oblicdo e cu slbslanliul (sau cn adjectiwl) si se naifesla pritrtuziuea cu subneiiwl/ldjcliwl a anicoblul enclitic si p@fiDda inplic@ a ac*lMin nexiuea nomhala.

    4. Fomele anicolului horErat propriu-zis sunr: pmhu nsculi .(!)/, Je. { (ls sinsuld) !i-

    t (h pl@l)r penlru feninin 4 (la singulat ti - /d (la lluial)i penlru neuld /, -'? (lasineuld) ii - 1e (h piual).

    5. Fofrele anicolului posesiv sur: ul, a (L singdd), ai, d/e (la plunl) Ele apd co rarl insulctua pronunelor possive qi a nue8lelor ordinale .

    o. l.ome'e mico.rlri d.monc rar i. srd: tr/. e, (lt !neult/ ."i ' ?/P lla plurslr

    ?. Aniolul nehosrel ae fohele ,,, , (la sin8ukr) ti ,4/e (h pl!BI).

    8, in tunclie de blica falt de sub$antjwl !e carc 11 dehin4 anicolul loate li plasalinalna @stuia (lrodilic) s! dup- e1 (4clitic). ln linba iomann, numai anicolulhogdt lropriu-zis este enclitic

    t0.

    Domeniul semmiic &operit de anicol prin &alizarile sale (dcliiica, pbcliti.a sj ao) seoreanize@, in modul speciEc ol catecoriilol Cnnalicale , lnntr-u sisten lnchis deoDoziiij I deldninal definit (articol encliiic) / nedreminat (aftjcoi O). dehinardefDit /deteminai rcdennil lanicol procllljc), dteminal nedefrit / nedelcmimt) , ceeace siue@ anicolul ca norfen g^natictl, @ dptesie a categori.i .Lteftl4ali|

    Alar /,1/ -

    cal si ,, se a.tnalikua cs 'nruhimi" de Ealizoi, difetite in npon cuwloril de sen , numr si c@ (@nue cu ale $bstantimlui it flexiuea cduia seinplica) , de si { in mzul anicolului enclitic ) in fiDcrie de conFxtul fonic aE i]pcedg. Slaurului de etl.sie gamaticalo d cdteEariei delethi"arii, ii .atespn{.cmclerll absrEct ( "neua!'1. n*social cu nici o lla infomalie 'tonlinsetta, alsemificariei articoluili. Acesia panicularirate senedca ii asigm o pozilie .parre inssiiblul clasei detminanliloi si qplica fEcvenla idical, si ldea conpalibilnate de

  • cont.univ.dr,wihae a Mkoa Fuea

    t2.

    asocieE. in cadrul aceluiasi grup subedlival. cu dernninmtii lexicali. dd sj cD nlle

    Anicolul nxenbreaza. in p nul rdd, cu carcgorid Sramattcata a nun!ruhi :cohpalibihatile de asociee a dife.irel.r realiaii ate anicolutui vaida in raporl cufoms de sinsular sau plunl a sub$mrivuhi. Spr dcosebne dc tomcle de sinsxhr (atesubsta.livelor nunaabile). a cdor actrali4E inpnne docjerea cu M demiia.l (Colilul /Orice colllcresre), iniegrma in enunr a foroetordeptual se poare dislensadepEzenla acstuia ( inconlexteca: zboaQ psdi. Sejoacacopii., cadfiat* eft harcalaprin loma de plural a substantivului. nedermindea liind asociata cu realima d a,nioolului) si deiiva din q)onul dc opoznie cu slruclu dc ipul ISejoacacopiii. sauSejoea (nhte) copii). ExDribar neddemindii pnn reatizarea 6 a ani@tului esrecohlalibila si cr sinsulml, in situatiile in car $bsla.lird este inplicat numai subaspclul idensiune". dd si in construclli precun : dc rz,r, csre !,/, elo.

    In cadnl srupulni prepo2ilionll. opozftiile de delenninde (repe2enlale pin aricotut 6 -

    r e vedea enuntnl:Prileste pe feEsra) s neunatiz@a. In condiliile in cresubstairial e insoril de adjuncli ( Sc 4$e r tdea$n din drcapla/ roirnda/ aceea),pieanta anicoluiui defirir sau nedefinit ia Iocrl iealizdii nesalive, resrabit'nd orozitia.

    In sooierc cu subsbnrivclc nommeabile (naive sau abstracic), anicolut definn estegahaLical oblisaloriu in cml subsiandvulul suhlect ( Untutn-a costat nuli). jn shidb.in ponda de conplebenl diEct. substetilele nasire sunl coDpalibile cu oFozitianedeierninor / detcminar defini1: Ctmptn

    "ht/untul,l4.Numel propni de pesode sau einale au o fomr lixr tie cu. te fird arlicol. dr

    aceasla !u se opune unci ahe fone. De exehplu, un nMe d. iamitie ca l/"tpe Du seopune lui *l/'&?a sau +O /,lp?. Numele de locuri a!, de 6enenea, lbma ixi desingular sau de plml. cu anicol hoGrai sau l r, O-,/, t/tttri, S4/1ta. C/rr Atunci candnu,u dicol. elo ilpotpini. in tunctie de pozitia sinra.licr te ca.e oocupr atu,j er&

    15. Ca delemrinant. adicolul se deosebest dc rod ce:talrj membri ai dasi prin Fennanenrai,Dotiei de nnegralor ennntiaivr prsenta aficoltrlui i. orsanizarea unui grup tumjnel{sieura slabiliEa relariei referenliale, copldea j.denunirii! G subnaidvutui) cu.,obieclul t plical in ele.imotul h cafe face referin|! enuntut Referendaliarearealizata lin asocieiea crL arricolil se inrcmeixza pe capaciraru rcestujr de a..modela,iexlensiunea Duldnii d. ,,obiecle implicare i. enut, prin liezenla subsrantintuiGrupuluisubstantival): dticolulinlcrfeleua in lrinul Fnd cudeleminanrji te\icali Caexprcsicalmndii naKime. care con$a inidendicarea refejqtutuicu un unic irbio.l..al

  • Confuniv.dr.Mlhaeb Mnon Fu ea

    clNi. lrli@lul definit eslc concurat de deteminantul denorsltali! (nai t@ve den.?rt : in condiliile ulilidii deicri.e, iderlificarca referdnrlui etocat prin subsleliwlasocial cu dereminanlul esle, de reguld, sustinuh/ preciat! ostensiv; in cad'n Ela1jeieaforice. id*rjtmE! ItsuPUre conplicatc condidondi contexluale san / si exteriodecnudulLi. ddminale de situria de oonunire. Aslfel , un enunl de ljpul: Ca'e' a,rdf,r coDinuie o .,cobunice, nunai c!.onditia unor infomatii suplimcnhe, cdeDot fi rccuDera analoric (din conrextnl lingvhtic) eu deictjc (din conrexlul situalional,'fiind in.licate in snuada de conuicm plin cunonintel conme al paricip@lild):Intlarea e pe .!eada( a&llnislocutorji sliu ca e o sineura inte) lrerensl E o in'ore

    ExDEsie a detetuinani- elenentele re onpun pamdigna ar.icolului pol avea in limba

    Conribuie Ia dezmbiEli2dea flexiunij nomnEb, $llriolad uele situalii de sincns( al cazuilor ( floile, aonbtr al nuh@lor si al cdurilor ( aici'!I. djci'ului nisre dioiunor dici); El es'nui Gcaunul, smele).Mdcbeu; sutstddriza@r orice dvdt al linbii sociai cu orticolul devine substdtiv (adr rL

    - ' .ubs kd: ad\ dne_ b'npl? ua bu?\ ' dd q ' deplase cdbsdneolcmu. calE cer propr ' i (no@-> Floae..cn- Cr 'n{ . 'o 'oF Croi 'otulsarJFoDrcor sor lele comue ( H,aagon_ > ba4aeonul)it.Lori

    ".".1.. o dicolt pmi.ipa la alcatu'a adikri-e u ,ari lerial' ale mb i

    rcbde.Un asendea conPon@t careledz@a prcnuele Pesonal de leNom a m_!ddrsl a cmi Dane finala esre omonina cu anicolul dennir il.xiuea de ge,' nnnd s'mz a !on' ne rii ese realizat pnn uiLt'i d. $Presie idenri.. cu cele al' drcolrlur rcfdesu, desa, .rd4qdui. d6n.ei. dmseee.r: Gsrea

  • conf.uiiv.dr.Mihaera Mnon fu ea

    (i) Teol. r.feren(idein conce!$a clsicn refeEnlialr, piopusi de loE|ienil dvributianatitti

    ((eyne$1906) ti de suslirstorii tedjei sctualizerii (Eally;1944). se consided cn oriced.reniaeDr M o f"qie Ae dekrdru ti. d eea" s ajunge la cdcluzia cd *sul aniolului(noljr6r sau nenoura, e$ bur refere4ial Aplfel, in vme ce dricolul nehottrdr de un s@rnr @detemimt, tnnucAt el nu ide.tificd subsrdtiwl pe cae il atuqlizen seBul anicoluluiho6.at este ud Fal dleminai anicalul ho6rAt trinite la indinizi deja iddlilicrli. cDoscuttsub trmele d reza rfrs$ah a Jahiliditdtii s ! notorktdtii, teoria clsic! iefmlial, estepEzara in lirmiua ron6nsct de aecialitate, indileEnt doct cst. vorba de gradaricatr'ldilionrln, in cadrul ctleia anicolul este lFlal ca o part de voilfe sau de gdatica nodmn.strocruaE. ud arrimlul esle coDsideral (drcpo norfcn al categonei detemindrii.

    TEORJI ACTUALE DESPRE SENSUL ARTICOLULUIIIOT;.RiT

    Pnncipalele directii de deaoltdc a efl4liitor ortice ddicar smanricii anicohlui sls, repanibte in tunqic de opoziliile clsic / noded ti rfernJial / xistftlial.

    Pornind de la teoria descrieilor dfini1e a lui Bnrand Russell, se ajunse la conrurreaunei noi conceplii desF $nsul anialului hotara. care propune o anali,, cxnrentiaE. olusEceli rcferenliale In tuesr cadru. sensul reIeFnlia] esle inlocun cu un $N exisrential (M at supresuput, a$ cum se inlamll, in aborddrilc lui O, Ducrol (1972). ca.e anrnt ct anicolulhocierarecasensoprdypdztiee,ktehlid|dd.Micitate..ulima'\.rx1dt,rinaurXcarcretilien propneqile a, b. c ".

    t0

  • cont!niv.dr MihaeLa Mlron Fu ea

    i.sd. dincunalea pe cde o tfienpind teza nonlefere'|liald clasic' este ace'a areprrelrrrii fo@le a unicilari postulale souiile prcpuse, craderi2ale loale lrin inralidnatea

    argumenrelor ofeile. se grup4zr i. pafu nei direclii i

    Epreftn@a in temeni tr,6Irun (Dctinit sau /Sll..ilic0, pnplsa de Ir' G ll\rosle ( 1975)veEiunea tranlformalionrlt. caF vcdeinafticolulnot,tel o fomi de supralale a anicolului

    neholarh Ga s. Amear. 1965 $i B Robbins. I 968).Epreze.taaa in termeni de ldjnn.t reslticiiY prezEnt san remPedbil (ct Z Vndler 1 967)repezentaEa in redeni d Dunci_d'referinla (ct D Lewjs, 19?2 ti O Da]n, t 9?5)

    2. Concen$ile noderre(i) Taele rcfer.llirl: lorh local'ztrii

    E$edl onilor cldice exis&nliale a favonat aPaiilia ueinoi pB!6tlve de abode aFnshi anicoluLui. buatn pe ipola nucioMln (oai exact, p tea rcfdenliald) c'noscutt subnudele de lmn6 localizhji * Fopusn de J A Eawki6 (19?6, 1977, 1978) De5i reoriaEfeienliaE nodend acoidd dticolului ho$rar u. sds refeenlial, ea nu repren

    '

    o ltloarcere

    1a concepliite referenlial ohsic intiuat, pe de o Paie. smt inlegrate reallarele oferite de

    vmiunile logice. fapl ce 3 condus la elimimrea pudlor slabe ale lonei fdiliditdlii/

    notorietalii qi, pe de alle parte, idenlificma eferentdui N se mdi realizcazs d]'ect, ca in rechilereai\, ci indirect pdn inroduc@ mei lape lni@edide in pmcesul de recuDerd

    refernlial5. Astlel, pentu ! descne nodul in ode * ajunge la decupdea refemdui. Hawkinsaitnt ci esld necesara, in\id, idennfieaqavuj, ansanblu de.,,?.td, polru c4 abtu apoi salie lcalizat referentul, ln int{iorul destui ansmblu Altfel s!us. Frocesl de doolde esreconceput c! fiin l arricurar in do\rn etape: i.tehtifcarea a"tanbtului de abie'le $\ lacqliatcareleft,tului Ctia.retisrica esenliaE a onenbluiui de obGde (nffiii F\

    'lotueniu de clqhiVicare

    s \ aksanblu partajd) este Mea ca e$e conun loolorului 9i interlocutorului sau, cel pulin'

    Izundr a 6 conw de oirE locu!o!. ElemeDlele pe haza cisra e consltuiette ansdblnl

    parrajar por n adr de naturr linsvisr'ci (discursul dtdior sa! conlerlxl lincrislic)' cAl ti dena$rn e ralinsristicA Fnlalia inediati de enDnld 9i cohpetflF encicloPedicn a

    in inreriorul Ecesfui ans@blu de obi*l, eferdtul va ocupa o lozilie aflds in relalie de:

  • Contuniv dr.M heela Mrton rutea

    - disjtn.tie u.lu,bd falA de celelahe elennE al. tusanbhtui, dac, esre vdba de o siDlaghndetnite (sintagna / d$riea definn, liin e, in eN conlelt la grulrije de ripulsubslantj! + arri@t hoter6r): EfeFltul esre locatizal ca fiind stngurut cee vsifice nucleul depropneqi ce alc uie e iniosius Gensut) subsrdtivului det@inar prin dicolut hod.al.canJrnctie inclusj,tl. d&A an a fde cu o sinrasma / desctd nedefinitn (cu siruclurasubsletiv + djlol nehorbrat): refeHtul ste iocatizar ca nind un meDbru o&ccarej unEprezentsni at exlensiunii (ciasa reterentiali / denobnl,a) substmrivuiui .lelemimi de

    S.nsul articolului hotirAl esr reprczotal de o lrdsdturn sendlicn rcferaliati, consrendln expnndg totDlrdli / ihclu,yrrlii. in vEne ce arri6tDt nehoErer are u sns leferenlialcorstiluii de lrasttura semmtic, .le ar./rcirir4re.

    S obsenn a$fel cd ,eoiia locatiz!.ij rcutege sd dep4edce ditcutblile exisienteaboderib rddnliaie .lasice, relbnbsr ta desoisea Dodutui cm loculorii ainnsidentifi cda Efe@tului. sati @atosdor aspecrel

    (a) cem ce d.tminn EuEita prodesului denorariv nu mi e$e cunoasrcEa EfeEnrdui, cicmoatiee esmblului de obictc, tn cadDt cjnia refe!ntut meaza sd ne bcalia!fapt @ pemite nEriEa purerii aplicadre a reei locatiztuti, inkucat prin .lozilie cuv4hile teoni, se inteereaz ti situ4iile in c@ arricolul hoEdl nu ete uliliat pentru atrinite la ur Bf.Enl cunoscu, ci la ult nonfamiliar.

    (bj unicitatea n m^ rcjtezj[tA n trr6iturd a anicotului tro$ral, q ea lalln din combjreaIrdsftuii /Iotditale/ a anicotului cu ffisdruril /Sinsute/ g Nutudmbil/ atesubstaitinlui deleminot.

    (c) m ti in aborddril loCice norefer@fiate, arlicolut este b .,a,rifcator Mie*sat, jrs6acliunea s se qercit,, ln leoda localist , 6upn nnor donflii de cuanri|* rslrdnsellasmatic de condi$a ansnblului pafi.jar

    (ii)T.a c*tc,tisli (C. Kl.iberlC. Kloiber. iniljltorol obordrJilor nodehe nonrcfereniale. pnpunc daliza sensutui

    anicolulni in renneri de p,.6,?o.ilie eristehtialh da (.vsi)tatatiraie, dftand ca o ce lcnradvil2

  • conl.univdr.wlihae a Mnon Fulea

    d ! tnta smdtica anjcolului din penpectia Eferenliau eslc sonl6 e!4d!i dat fiitrd ",

    la

    nivel disc!6i!, preEnla altimlului nn se linileazd 16 uliliztnb EfeFnlole alc d'$ienlordetuite. ci esle indlnin ti in ulilir.irile nodeferenlhle (de exe p\t, B,c,rcttiul ette capitdlaRaftdniti, nu d Rulgariei). Astfel dacn se oDleazE penru soluiia senarnicd ief4@lrali' seajunee la situ4ia onrEdicrori. in cde anicolut, dei arc ui sets rcferenlial, fisuteud inn{descrieE delinis utilizsti nu penrru a idnite la b munit fmn! ci pen1ru a predica dunile

    propricttli (asade, o utilizd nonrefqe4ral4 predicaiva) ata cun esl cuul subsla'tivuluicap,rala din exenphl oferlr antenor. Or. incoDpalibiliblea dinlre modelul toreric ti realiz'rile

    discusire Gprezia !n dsummt dsisi! h dneqh nolpenirolci, invalidftalii r*elor

    rcfeEnliale. jxsincend ti si inuiind optiuea penn! o abodm nootefrdliald a sena icn

    De semelea, solutia pFFusi de Kdbd pEzinrn llotajul de a rcuti sd evia aiticiladuse la adEsa 1eoriilor existenliale cldice, deoa@, de$i articolul r6mene nn cuslificator&1vwi, sensul snu N !resulurc exislenla uei uniciltli, ci a oni to15li14i Cea ce

    cmcre.izeun dticold esre o presupozili exislenlial, de bralitate' nu o Pesulozite exhtaliaE

    de miciEte, aqa cum alimd O Ducrcl (1972). Ca ri HavkiDs, de la 6e Kleibe! ptj4 pEcnc'aceasE ide, proble@ unicitEtii nu droge diEct din sdul anicolului norai itirucel llasaLln

    ,/Unicitdlii/ nu f{e pane din ensul afiicolului, ci a!& i, llrm t*sdrnilor /Tohriaft//Sinsula/ 9i Nudarabil/

    in ceea ce ae privetle, oplrn pnbu totu nomldenlialt piopusi de Kleiber (1983'l99O): snsul anicolului boisiat e$e @nsliluil de o pEsupotie distfllida de tolalitate (lenlrusirguld) sau de cvsitom.lilale (lenlru phnl) Ni e pde ct, int{dvnr' Kleiba ste lndEPltlllsr, atune cd in slrdill dctual, ipoteza s^ahticd c4 toi MtisJtunhaft se dored'\te a l lrcd

    ou@ d prcnpuifei ethtenliate OPliunea vntuticd tufrefere,|i4|d Prarede satisldcatotdistibutia palnati.d a aticotrlui hotdldt ti in dod paiic at este aPtd sd rezalw vabtenaaiitizhii anafatuc ii .wiaasa intrcbare prh'ihd diljenla de tePartizse Ptagmaticd 'lilnresintagnu hohhlola inrDrie reJetunliold

    'si.ea in pozilie abib"liea (19a3:F81)

    l l

  • Contuniv.dr Mihaera M ron Fulea

    Tor Kleiber este cel cm airage a&ntia snpn inrportelei distingerij inrE sensulnonpropozilioml ti sersul proponioml adla.tial de verbul ,,a (se) rcfsi...r Smutnonp@loz4ional privetl propnegtilc eleEqiale ituimece ale unsglor linclhlice, cM ar finoninalele sau sirtagnele noninale. SeNul propozigo@t limne ta adul de refaillr indeptinnde un locutor in cadrul unui enunt. Un deleinindt ne et dennir sau nedennir sau chiar absenladetermlndtilor, alcirliette inpreuna ctr noninalul o sinlaend nominak.Pozllie Elerenliali ,s/ porltl pndi..livr

    Oicoenu{, dupa cun $nnal.!d Swte (t972), Gprezinr, b acl de timbaj atc undindou6ade sbiac.rlq .ool d. referinli t @tul de prc!i.4i., crda le .orcspu.d doua lipud de erFesiilinflistice (c4rcsjil. rcrftntdld ii .xpresiite pEdicaiivq/nflefere0'iate). prinele ocupa. ii enunt,p@tij. rfercnll.l[: celelalre poziria nereferenijalt prcdicdiG. Rcsponsabit de ageaea dplesiilorlinsvntl@ lit trM din cele dou. p.z(ii (EfeEnti.l!/ n*feEnltoti) ene toculorut. insi inrdliite satedulidive sunt tolugi iesi2are de propiel4ih rcreEntiale inftinsece rte expresijlor pe cse k unrzeazideoareca ele se repdiru! tmhiq in n4of. dc gndul td de fdli rferenlid!. Sintagnete nobinatepot 6 lolosite de looutor ns ca expFsii ELnliale! iie ca expsii pr.dicaiive dioitjfisilujlor Efddiaie intrinse@ ale &estora.

    Referi a la paniculrri. 6 tunclie prddipici a nlm.lor p.oprii uritizle in p.zjjie retercntiala.ftrrezinE o val.nlA disudjvt pe caE o lejsza cu sinhgmete nomindo definite sau ned.finirc. E sopcre celorcd a cr Flalie pngmlici $abilird de u loouror inbe o cxpEsie reterentiatS (nune pbpnu/sinr&Cni nominah definitt sintogm, nominali nedefiniri) 9r un munit panicuts, antt inctr. DtilizendexpNja rcfercntidli, looulonl dore9re sn se Ffcr. la Gr ftp*oul si izot* djscusiv) panicutdut iDdisuti. Gau o plu.aljhre de paniculdi).D. 6mdq sinbCmele noninrle .edefDire l).mii caliaa unui $. de Frtnl, ta pdicnlari, !di.j Iaiidivizi unici, Penbu a ilusba rer 1u.ru, Kl.ibd ( t93l ) E.u.Se la silualia i, cde uD loculor, pcntru a{igist pisio pisdDq

    'a fomula inrebaEd (19), daci se

    'a adre$ rn.r inbnocuiori cunoscuJi, sau

    lnftb@ (20). da.I i dlortorii sunr Ecunosculi:(t9)

    - Nu mi4i fian Pisie?

    (24) Nr ati vaza o lticd?

    'rMihaela Miron-lulea (2005)r38 - 52

  • contui v.dr.M haah Mnon-Fulea

    ir anbie ceuri. Lcltord cuiorge ideitiialea referntului ti il co$idel. oa obieor unic/padicular AleeeH sinilgmelor?,lr, / o Ztri.t nr line nici de nodul li de esb conceput rcf*ntul.lici de cutuslinteL lo.uiorului dcspi. Eflnnt (ounosoi /vs/ nunccu0.3.2.3. ReferiDl. definni unici d etetntr bedeljriri unicn

    Kleib.r (1931:p.143) adhile exinetrta a dola i,pnri de &b de ref{inF la pertjculari (ElerlnFu0ici), ti arume: referinF denniti unicA Ealjatn prin nune prdprii 9i siitaSne roninale definile. !ircfcin!, i.dcfinita !nicl @lizoti prin sirtaln,ele nodinelc n.defmirc.Indilerelr de oaracErul dcfinilsru Dedefinir al actului d. rcferinli la paticulari, e4rresiile releEnliale sre-l i0deplinesc conlin opsnpoz:lie pnturici de lxisl.ita ti uni.nate r refeEnhlui, ea Pofilazi c, loctorul cftde inflistenia $i uniciidea *fddn'ld. Penrru a explioa aoesd ordintd a locutoruhi, Kleiber(opcii,r.l30-131) tropli o Eorie cauzli jtrgilt. El .xbapoldi .nfcl horia l{4!1ui ca@l (ctKnpk.) di E un nnme propiu 9i purdtul snu Ia rGt dpEsiile e se EGd ld paniod.d. Asfol, laoiginea credinlei l@ulonluj in *isten!' i unicit t a tonishrului s one o c.ldilie do conting.nlampirici a pdnicuhrului. irLE Io tur ri pdi.uld e*r, f1e o ielalie dita (loclrofll. intlr rod saudtot, a constientizt ci rc&rcntul ene diferit unic), fie o ftl4ie indi*cri (loolofll a loe inlbmi dec!& o ahi per$ani cr cste vorba de un obicr mic). Contingdl. enptioi a pdiculsului e$ereeponsabih de r!9i$ rclliui de relenrF, deoeEq in absenF sa sensul expresiilo Fftre$iale edeiisnffcient: \En ainile, dtaAo. e requld

    'eJqe'4iaL., cn pnflI nei eapdii @e se ryIerd ta Y

    poti.utdr ,, poatu pnn e] insuli sd aigte pe depli" idd'liwo pdic'lmhi (op.cit:p.i12) seinielege 6tfel, o dali .u Kleiber. ca a cuno.J!./ o ldilitoa un panicular rcviDe la a b an int{ rclalisca@ld (imediati/ mediati) ou acel panicult $ nu a pu!6 oleri o desoi.rc exhausnvi sau. cel puJin,idcmifi crtori Fortionl@lui

    Kleib.r.tm! ca difeFnF dine ffrhl. definii! unicl li lsjnla nedefrnitE dica (slizaliprii sin6Bne nominale) rezidr rn pEenla sau abFnto unej prcamlii idqnifqd.il: la.h.t I act darc.f?rki defnrd oid, |ctttut peb& cd jdalca.rul cnoalte sd! Ioate ideihf@, sr.4iPtpresiei rcle'Entiale titizate, Pafli.,btt?n dis.Llie. cand eJedkud m ft] de t{.rktd redqfl, auni.d, rcedti ptirhlti! ene abentd, in interto.4otul tu eie intttu c" Ptaa de o ithhlifcdftlat,l"t srtti.

    "ryte:i? i ftJ..eqiule ,r7Ed7e " (Kleibeq I s31 :p.I 4 5).

    Pentru(leibe! deosebidinft 'mele

    piopii !i siiia8nele nonin.lc line de nliuF pEzuni'e,idenrificdorii: ahnci cind uD lo.dor indeplino e referinF deffniL unioA prinb d sinta3na noniialid.finm, cl prezun! cn inrerloc$orul poate idnlifi@ (pe bu sniului xpEiei uriliz0re) eu Eidentifioapanioulm. Da., eie vorbr deun ndhe pmpiiu. locubrul prezuna doaroa inte odrorulva identifica

    l5

  • conr.univ.dLMihaera Miron+u eaprniculairl, allfel spus inl.rlocurorut rrcbtrie. ii pdtabil, s[ cunoei panicutarut, cl n.pu6nd sitidentifi, doa. pomind d. la num.l. proplin.

    S.nnalrn rottrti *isrenje uEi cmlftdi4ii in demoi$ntia tui Kteibe. Dac, tdeililtcmapaniculrruhi dsemnat do o .xprsic rcterenlialE nu $ p@te rcatiz PIin expftsia tisitj. cj cse ne.esar:o heuuli cauzlt imedi.ri e! nediiii jnre parricular 5ileuror. rtutrciin$anni ca tiiderloc0rorut,pentru a iddrit.a panicularui vizi, lFbun sa s mpodeE duzl (pni F.pria expe enJa $u p!i[i.lmedirl loc oruJui) la aGst panicular. p. cr! nul pode id..litica dor pin *prsia refeEntioladi ldb d" ocubr i ' .e.onmr, / i r iu4ce l ! l i rda in. , ie o.u 'o

    ' t \ : pr /n. tz r lFrto

    "oru.sdu v! Fu9i sa rcalizob c.ea c..l irn\j nu poate rslizi identin.aiea padicolanlui. pe baa $rsuluiexpBioj utilnara coidilii de conlingdti mpnicn ft6Di! Eadaf, si fie sdisJioE aiir de looulof, cir!i d. inrerl@ltor Ctnd inl*loclro.dl nu rre cunoiinl! de exie4a pdicDtarutui, iminre n. aclut deEfdinF ind+lidit de lodls- dbnci el pooe dobandi ace.na empd tA do4 da., usose sa !eplasea uzl fate de paticular, fie dnd

    -

    prin pIhl. efeiivd a obieclului de ro,.rirld tn snualia dedmunisrei fie indirect prin inlmediul Elatr.ilor l@tonlui). Esre imposibiti iddlf'caEapdicularulli doo pe be soisdui erpEsiei Efere4irle diliale d. locuror. De &ea rtulila acblui dftfednll k pdjculsi nu dopinde do.r de ftbsiile Efcrcnlial. ale locurorului, ci 9i de sete ate

    Daci sn&m de acord .i prezunlh idenrificddie esre oea care diltin8e Efenn,a definna unicide relsinli .edefi.iii unicE nu lmpiri'tin td!9i onvinsema lui Kl.ibq oi, itrr-un act d. rcfri4adefiiiri uica. ditunJa de pEz'nJie idenriiicddie dint e nubele lropritr g sinhgmr noninah definiuor @isra in [email protected] cmoEerii pftrlabile tr panisurarurui dc .rh inreildcdor, atunci c6nd sulili4a, !n nume popriu, sprc deorebirc dc sinbgna ndinrla definid, ke petune ca inirlocutorulsi iden{ncc panicularul vizt dod podiid de b sensul ,cngliat. Kreib* alimt ci Ordr,r/ (Dn b si-Di dduci bicicleb caE 6h in gmjb rrde li a..td chio de cinew cote n!.unoatte dinointee\irenla N6ti tici.tzk. Inrelt, .dr!/ Oure st ni-l aduci pe Peul r,,r pode.f gti Atu decA dacaihkrkrtuul ,1ie in rr4nabjl eire & Pad nt d&n dilphe de ar. nljlarce .tucdt hrtule pmpriuid.tji, pehtu o tti detprc che qk \arra ' (op.citp.320).

    Or, se obsfli ci inrcrlNurml poaE sE idfltific., in prinul enunt. p:nimtaot viai dc si.ragmanomindE &.t /er, r@m!i penru .n det nu flie dinainre de *isrenF bicicletei. el tlsprhe de at.rilor.c " de.-rit sinkgm lns4i ?ahn o tti aleiye cine aie wrha' P. de o pirne, preenld rclariveitu$icriJe we ene in gmj coatibuie la looaliz@! Donioularulri. le de rlri pdne. aricohl ho$rel l.singuldr innnduce o presupozilia sd.nric, de erisre.te $ u.icilae a uiui singd obied ce veriicipredicatul noninal ,i.,.&ra Ratita idonificirii p'nicularului sr. condilionaa ipoi de siiuatid de

  • (2r)

    mnuiicare daci, ji grj, se ofla o singurn blciclelr, interlocutodl o va ide inca dEpl Ptriiculd.l laere nimite xprsir Efftntiali ,tt,t]'lr: daca lor disb nai Dul& biciclele. interlocutorul se va ofle inimpoibi lndd d e a i d.nr ifica paniculatui ! izrr de sindgm i noninal4 in absenta ahr i.fomalj i Fivindcontingenla npiri06 a $eiuia. Aiungem asfel It mncluzia ca identificdea de cdrc inierlocuror apanicularului vial de lo.dtor, prin diliaEa urei siftagme noni.al., nu se po're ddna doarponind de

    lr inragna ndn ah insatr.

    so conndii ci, daci m ftface echilibrul dinte ponderea infomalionali a celor

    lifr ioarca ft lariv.l, ca in (21):

    a Dtte s6niadl.i bici.leh!

    b. Dt k sa ni-l adrci pe Parl!

    f iepIn i "mdu(ed uncrrlr t ivc ina doie, .nuL \ain(22)

    (22) L Dule sdnj ddrci bi.iclao me ^te

    i, gddj !

    6. Dule 3d ni-l adrci pe Pa,t cbt 6k in CoaJ l

    in refeinF nedeiniri unicd loeulorul cEde in eisdla ti utricndea panicularului,

    ne impdntn d u-s nic o puumtie idenrjflsbrie. A ldel spn s. un l@ubr p@le ftaliza u i ad d c referin,inedeftnil5 unici. iidifdnl daca el ciede c, inlerloclrorui sdu esre cepabil si idenrifice $tr nu

    17

    condiriile de reueiri a iden fictuii pdlculNhi riar nu lin nici de neesiiata ca int. otorui 3t

    !J oa

  • Cont!niv dr.Mihaela [4ironju aDin nou, tr dkrantdm de Klcib.r. pnru sa, dacr eie rolba de o si.ragn, noninots, rtuncj

    rclcrirts n.d.fidirt uiica nu va lin. onr de pEamlia idennfic oie. Pcnrru numot. propnu,'tdrlofulprakd, anpdrtud, cii inrcrtmtd ru tu pd.a idesli/ica Elerent,l daat & ajutotut .xltfiei

    Orli condiljile in caf rcfdinla la p3nicuhli, fi.cade6niE sau nedefinid, nu $ poale eleciuadoar pe ba cunosrinFlor linsvinic, liind m.esde cuno$intele dEtitrgrislice. dLnci dedinlalocu{orului in incapacilare inrc o.\brdni si de d i.tehtifLa n{etertul daat eu aj,tann ery,psjei,4eratjde" diia

    ^^ in rtfdinld dennnd. cat ti ?i rfcii.la nedefiniti la pa'ticulari, s r.fiind sp( i6ci

    runelor pmprii urilizde i.h un dcr de referint6 ncdorhiti unica. Msi nun chia:, uiiliaE unni nlnspr.piu. pnru a se Eferi ,sdel,r ld D psnicular, cste posibili chiar !i atonci ce.d dii tocuiorul, cii riindlocubnl cuno$ din,inb pdicul,rul viai Alg8cn s, iltrsrdn acedi snurtie locnai pirr'-unexerplu pEluat din Kleibef (1931r p.339)l

    (25) vdd n Peldespre @ a!10ru1 noEazi: ',5t ,: imshdn cd k o s bdtoM tEanitdd daar lh onoapd Jephil..n indifid nmit Prul et intadw k Mk. afcMidortl tiat pded xpino sLrpriza spnad aDareu fid n PNt rcato!, {p.340) h anbrrll siiuatioral siitat de Kleibo, ene cla ci locutodl crede i'eai{enla !i u.iciraba reibEnrului sirra8nei nominal. n.d.liiit x, Pdl, p. de o pdq Si c,interloculorii cbcc dcjo idertjbla p.iiculmld vizr de /, Prrl, p. de llta pan. Oi, cea cesugemz! sibatile dismive de ripul cerei descnse mai 3us ene ci lurorut pmr. Htia o reterintanedefiniti unict, indif* daciinlE dcutonl siu dndgb jn pr.alabil su nu p.friculdlvian.

    Dif*mla fali de Eferinla delinnn unicn r{idd tn f.prxt ca expBia referentiat, uritiari delmutor n! nai poft ti reprezrhb de nu'nele propriu singur, ci doa de o sinracni nominali ndeiirjrS.le tifDl ditul rehatuA + n de Fapriu.

    In delinla nedcfnnd un io4 disl!trts diri! numel. prcpri u ! i sinhEm notoinali nedefir d eneace.aii cu dntanF dtnlre Nm.le comun ti sinragma nominah nedefiniri Nici nuDele prpriu. nicinunele conud N pol frguft.liti-tri enunl, pcnd a @lia un rl de rcleinji ledefiniri I. paniculripEbnlr unei sinragne nedefi,ir n stmdt^ tui..l rch.hna + tune co,tun/,utE prapt esteabsollt obligdorie s.u. .lrlel sptrs, $1e nec*mi pt4nF ouanlific.tonlui rcprcz.nrar d. .nicohrl

    Ctrn se e$lioi laplul ci nrnels prdpriu apae intodeam. sinsur, firi cui indo., daciesrvorbl de o EferinF definirn b un siDgu panicutar, dar pIffF cuntifidoritor dNinc obtisaloie, dacia\n rfacanecuo Elenntidefinita hoplunlihiede p$ticulai, fi.cr o rele nlr nedenrifi unica? Ir

    l8

  • contuniv.dr ^4ihaeh

    Mnon+u ea

    alli remeni, de ce rumale propn! Jr' pm& asuns acalai ol retererlial.u al lnei sinrasne definitenJ{ 'h in(k ' .@rn' l {sE rolcd? .r o ( ' lDgnA dorrnn{ I t p l"{ l su ( . osnnm, redef in ib 'Gdsirca rtspunsul adecvat ar pftea n sinpljncaln, ddci d plmeda precum Kleibei (1931) 9i anconsiderd ci oric. acl de riqirla unici necsnl preanp singrlardui grmalical, d ftfl.x a1singu l.riritii Efr Enlia le tn sa. daca a!.m ln v.dere ! unturi pEnm I

    (?6) lkde wt caietete?1.21) At .fd de ta nitt? wi,i .e ld tkta,nptd.

    unde siinagn.l. noninale .ar"rl" 9i r,;te w.ti fac rtfeire 1a Pdicubi. inlelegd ci tsfe nt! 15psfriculari nd ifrpune sireuhroL in ddimenlul plur.lului, ciiar d@6 ani@lul Oo$Al sau nehotfuSr) Iaplunl ridica ieriodse problm. ln privinla definini sale. Singrlariatea sau plDralirttea rctanlialn nuimpiedica pEzdla unri d de Eferinli Mjci: sineularul va implioa sineuloilalea uui Efmr mic,plumlul va du spre pluraliieo unor Efer*li u.ici

    snrnetoel. nminale deinire, la singdld sau la phQl, ou foma oanonied di"al hatdrat + ntheunde dicalul hottrft ene un cuantficaror ri prsupme smanic ne exhienlo ti unicihrs unri singurEferfrt lerifi.etrd pEdicatuJ rominal (africol horirii speific), fie exidenlt ti Dnici|ltea ltftgri cagoriiEfcMliale a nnnelui (dicol hd{relCfleic). k plunl, di6hl horar EsdiSe exrdsiune, bujnoini'dle fie ts o pt,mhate d. rcfoEnli, vizurE s o subclat, daci e* lorba de o uliljare sp*incr. nelrjnite ra itugd clas! d*.mnatr de nune, daci ese voiba de o ulilie gercdca.

    Sinbnele noninale nen.finiie l! singul{ sau la plural, au inrordam stuctura arlrrlnehotdril + iume, rclni diblnlui niid sh de q pte$pune semanlic qisienla ti e*lusivihtea ne a!!ui siner FEnr, dad s renrge la sitgul.rul speiic, ie a 0n!i plumliali de EfeFnli itudu9i int_o subolas4 d@, * lpelea2, la pllnlul specific. ne a clasei rcferenliale nonvid., desonGe !i lirtualepftsupusc enantic d. nuDele i'su9i, dacd e$e lnilizr singulml sau plurald ge.e.ic.

    Refeinla la pdicllai. preeDunand plagndic rishtF ti unioitarea El4ntild, xcludeap,rili, sinsularului s! pluftlului emeric, liind ompaibili do.t cu trilizaile stecifice. in rere ntadentri$, pEsupozi , pragmaric6 de exiscip ti unicirde referenliali de dublal, de prcsupoziijase'nrnrici de existenF ti unicirale rcfseniiali adusi de onicolul hoalni specific. a cini preze.lt eieobligalorie, penlru subdmtivele conMe In EferinF nedetniti nnicE, s inEsistez[ o diferc4n itr1reNpe-relc oasup.s glgrsnc ! rck P't

    'o'semrdu. oo.A*irnla RtFllial, e.re p'_up"$:ii'

    senanric, cer ti pEgndic. unicitaiea ftfdentidn e$e presupusd doar pmgnaric Sj a.edra, pi1ru crrolul articolL'lui neholiiat 6G de a .xlrage, din sfeft *ensio'ali : nunelui un nunnr limihr de

    l9

  • Conf .univ.df .Mlhaela Mnon+ulearefdntj. sumrinfl exclusi! dii p.61rira pbprieraljlor ptujab ii omun m rode elm.nl.l.4a4iiend clasei d.$mn te de cift nrme. Exisrenla fsrt.tildr este fittd, de apsrEnenla ld la chsa.

    Cit dspie num.le pbDrij, ele au .a pbpriehre ref*iJial, inti'Bc! o pE$pozitie de exkreqnti unicihre a unei clase Efe'nliale Elementele extensiunii strnt pcrccpu& z ptdri { distincle, capanloulari. ai tisirum de micirrh nu p ve{e claa ieferenli,ld in ti pnn oa iNiti, ci fiecarc dinb

    ln actul de rcfei'li uici, pEsupoziJia prasn.tici de exinenJi ri uniciht refeft.ti.li !a fiinrddeauia drbla$ de o prsrpozilie sema ici de exine4i 9i unicnaie, iiditered daci ene vorba de orcfsint, detnili s.u ndefiiira. Dc 6eBenea, odce tiliztr discu6ild a umi nume pbpnr p.ntu ! facereleire la panicuhri implici solisl0cq6 conditiei de dnominatie prcalebild: un ldcutor nd poite saapelee la ui nune plopiu d.oet dao6 $ie

    'linainre ci nuDele ! fosl dibuir. in dod 6nftlp,nicul,n ni vizit le de ahi pane, dobrndirc! capac,tElii de a folosi u trune proprn oentu un.nrhitpdicnln nu pemile urilizrea a*lulaJi nume pentru o d.snna un oll pdicuhr. Dobindireacompddtei d a n. rcf.ri la un anumil pafiicule, pinb un trume propiu, se con$itoie int-un aclpaniclloJ & (!n@iEe ftua porDi'bl de sere Jire Kleibe 03 .p.rls,,t;a :ie. *n. *,NMle Fapiu n ene prcddi', cdei el nu m nni a ptua s.taliture ( ) Nlnbllptnc,loib lkd kqdi. i.fnit, tub'ie, dacd dtin |dJ .teldnnn pa fe@e dkne ei pin*n nffieWpriu, sd in@an n

    "mtu iafhh de nndti de tihne,

    ins4 rlr cum iublinir londson (1994:p.19), lesitua denoninarivi. adica l.glton stabil di Em Nme pDp.ir !i un padiculd sN ..tvnlia sacjala teztkatd ditb-o den,kaliz P.alabild *[email protected]\dtinonrefeknlialntieploetudinnenontnohild,nudaoi, udnicare". Dz awa, 'se lde dilin n hnE prapn" itu n alt

    'cap eMnicdtt .le.dt rcJqkla

    hi.a aado,la9 dpet la atu.iete .lkte nwle yopriu ti pafli.uln, jArd a.fatud n 41 detuferjntd la acen pdh'1at1'(lac.c10. Obsd.tia hi Jonsson esle deosebil de impori4rd Ea valideziiporez' nostra cr denomin4ia pralabild es o poprietire intntueci a nDm.lor prcprii, Atalri eaprilerre numele pnp i ci unidji lexicoler lingvGtie ri nu doar numele prcprii cu fuiclie refetrtiold.Indilerc dac! sunt folosire eleroljal su nu, nunele pbprii pftstrpun *ilteila unei rclaliidooniiarive slabile cu partiolarii cim le{u losi atibuitc piiilr-utr oct origin,r de runne

    Neesitats sarhfa.e.ii condiiiei d derooinatie prcalabiE *plici de cE. in refe.inla dennhun(r l .urs ig! pa' t t r ls . i rp lapEandaunurdureplor i r ; i rs '4^Fir ' " r ;s i df ic ie ia:n.c$r{ inhcii locuro l doro$le siseftftre ld pdiculd. hbun dod conskrt n3id, si$rnciat6-lnhcat kgalura dsomiraiva idpme o .uno.Stre sPecinc, (conventia s@iali nu uneie ntrnele pbpriuo! inim8! dAi rcfe*ntiallI. ci numele lropr iu cu ficca't l,anicula. @'siderai r al.tt,i clasa)

    .20

  • conr.unrv.dr,Mihala Miron-Frieain soiimb. p.ih a .fedud o E rirt defirir, nu tau 3ir8ui panicnta, cj t, nai nultj, ;ci

    prcpreduh rreralhle irrn*ce ale 'u'e. prcprir. nrci qrire-Ea cond4iei de curoar'* a

    legiturii dcnoninalive sp*ifice diDlre num. !i fiedaE panloutar desemml nu mai su suncjenGlpED4a a.licolului hoGrar ?i. obligato e, penru a rcsldnse sfen exrnsional, a nrnetui pmp u ta

    I ere hr -ed"f i', nrr.oc.nnFdilor . 'ehobrt ere. oe 6m.n.! oo,3arone. p.nDU

    a e efectua extage@ aftita.i e unui uunii pdiculat pafriculaij, djn doneniul de apticaE a .uDetuipbpriu, eftlusiv pe b@ l.tsttorii daonjndn

    "

    ra ,r,ri,fi/frl. Numeie propriu stngur nu Fu'e 5Esurpnndn pariictrlaiul in 4lidea s de corlen.nt al .xtusimii, roi din frotive tegare de conditia d.deioninatie pcrlabilBr penlru a prcano un duhil prricultrj prdtuor al uDi nlme Dropriu, doar cafprennlmr al chsoj denosr. v,tual de nune esie necesit neurlliarea discuntv, a cdiclduluipantcular eu sp.cifc .l rctului de numire.

    astt L dact se doGrle 5i s presupDn praemalic exislenla !i uiciialea unui/ unf pdicutd(i)strprin{ c. nedjfm.liindu4e de ocurentele cdroE li s aplici nuneh proFiu ftitizar, ftuci * racurge h siniasna nedefiniii ,rb, I r.hot&A + num pruptiu i tu ta nunete prcprju singur, jndif.renrdaci es voda de nr singu! panicular su d. mi nuti.

    Conclurlil .are se lisi desprirse i! pilirf! conpotunentului dGcu6iv at nunelor pmpii, piinFFoiarc la nuftele conunq sunr lrmiiolnl.l

    L spn deosebire de nunele 6nune, .e, pentu a puea f acbslizore tntr-o ponie re&Entistd,inpli.6 prcunta cufrificd.rilor, nuele proprli por fi ,oiualiah singoft. dacn bculonlintenlionea, sd rezliaze un rci de r.ferinla la Ddisulad Ar! cmrdonab spatio bmpoEtcspecincar (nume propii dzincarnat ) sau daci lGubnl efecosza un &t de referjnF h unsinEur p.diculd cmpiiic conrin8dt (nme pbpii inbare} Statltll nuholui pbprnr deopemror de individualizde (discuBili) deuie din lrnsituril. st. refeMliale inri.sec{pBupoziljo semdicl de exislenF 9i de unicirde rcf.rcnlial, ii pFsupozitia Mericd de'toohitulie prealabild) ji dir tunctia sa cogriti!! de in$mE e a unci tegrtun denoni.arivesbbiie.u un onumn paniculorcn exktdta spatio temporali (inb{ lume posibili sau ji tume.

    2. Daci locoiorul '{lizcu4 in sohinrb. un ocl,le rclednli deffnni uiici t. Daimtrhi paniotari.

    prcanta arti.ohilui hdrirrr ese oblignbne penru ase opm clanrificma rcnrensa de ta da$tro.vtddj pElulusi smannc de flnele prop.iu, ca ien lexical, la subclasd desemnali dis.usir.

    2 l

  • contunrv.dr.Mrhah Mlro.-Fulea

    3, ln tctul de Efqinli mde6rid dic! numele propiu, ca ri nub.te conu4 du poate rp5@singu, ci ln drul uei sinh3ne nooinale al ciroi cumtiff.atd.sto rcpla .l dc qricoluineho6dr Rolul stu ede de a pEsupune semotic qis&Its ti exchsivile. Eftrstial6:panicul,ru, su prfriculaii slr vdali q nenbd ,i clasci dMdte de nDne, adict exclusivdin prisma fisntu ilor posedar ii mun c! roli Filalli coneltDdrli ri exrnsiunii. Pdbu .uneleoorue, ptuprielllile sunt de iatud pu des prirl pedu nunele proFii olc sur de nab,gdanmin ivt (lr6stnra denominat\A a se htdi / N/(a)J

    22