ascultă şi ajută. - legal magazin

mai 2017EdiŢiE spEcialĀ

www.legalmagazin.ro

ediția a V-a ascultă şi ajută. aceste cuvinte definesc

relația mea cu clienții şi cu oamenii din echipă

Interviu cuDana GRUIa DUFaUT,

Managing Partner, Cabinet de avocat GRUIa DUFaUT

25 maiLobby or not Lobby

25 maiGala Legal Magazin

13 iunie Gala Proprietății Industriale

15 iunieNoutăți în procesul de restituire a proprietăţilor

22 iunieViitorul Arbitrajului Comercial, Ediția a II-a

27 iunieCum ne protejăm de criminalitateacibernetică?

29 iunie Finanțarea companiilor românești;Bani pentru afaceri

14 septembrieData Protection, ediția a II-a

28 septembrieReindustrializarea României

5 octombrieExcelență în medicină și farmacie,Ediția a II-a

12 octombrieNoi reglementări în agricultură

19 octombrieRevoluția aparatelor de marcatelectronice fiscale cu jurnal electronicîn comerțul din România, Ediția a II-a

26 octombrieSchemele de ajutor de stat în perioada2014-2020, Ediția a III-a

2 noiembrieForumul de Mediu, Ediția a II-a

9 noiembrieImpactul fiscalității asupra mediuluide afaceri, ediția a VIII-a + Gala Tax & Acounting Review

16 noiembrieForumul Dreptului Muncii, Ediția V-a

23 noiembrieGala Lady Lawyer, Ediția a IV-a

7 decembrieBack in business versus purgatoriulfalimentului, Ediția a VII-a

PEnTRU PaRTEnERIaTE șI î[email protected] și [email protected]

Calendar conferinţe Legal Magazin 2017

2017aBOnaMEnT LEGaL MaGaZIn abonament 1 an (11 reviste) în format tipărit: 300 lei/abonament.Frecvenţă Legal Magazin: 8 ediţii/anFrecvenţă ediție specială Lady Lawyer: 2/anFrecvență ediție specială Tax & accounting Review: 1/an Toți abonații vor primi revistele și în format electronic, pe e-mail.Transport gratuit în România.BonusUn articol / interviu pe www.legalmagazin.ro sau o invitație

la una dintre conferințele organizate de Legal Magazin

comanda sE facE:1. prin email: [email protected]. prin telefon: 0736.366.192Persoană de contact: Roxana Biga , sales manager

adu Chiriță,membru în BaroulCluj, avocatcoordonator al

societății Chiriță și Asociațiieste unul dintre cei maireputați specialiști de dreptconstituțional și drepturileomului din România. Totodată,este conferențiar doctor încadrul Facultății de Drept aUniversității Babeș-Bolyai dinCluj-Napoca. El a solicitat către toateinstanţele din ţară numărulcererilor de autorizare ainterceptărilor telefoanelor înperioada 2010 – septembrie2015, numărul celor admise şinumărul celor respinse. Iată ceinformații a primit.În total s-a cerut autorizareainterceptării telefoanelor de109.946 ori în cei aproape 5ani care au făcut obiect alsolicitării. Din ele, au fostadmise 102.729 cereri. “Pentrucine nu ştie pe o cerere, deregulă, figurează mai multepersoane, rar se întâmplă săfie doar unul singur vizat de ocerere. Estimez că, în medie, evorba de minim 3 persoane pecerere, ceea ce înseamnă că înaştia 4 ani şi ceva bunicuţa aascultat, cu acte în regulă, vreo

300.000 de oameni. Naţie dein fractori, ce să faci…”, acomen tat Radu Chiriță peblogul său.ICCJ a admis 4.522 cereri din4.523 şi a respins doar una.Avem 6 curţi de apel care le-auadmis pe toate, bifând unneverosimil 100%. Curţile deApel din Cluj, Bucureşti, Iaşi,Timişoara, Oradea şi Piteşti. În total sunt 61 de instanţecare au admis tot. Recordul ela Tribunalul Galaţi, care dinaproape 3.000 de cereri nu agăsit niciuna în neregulă.Singurele instanţe unde se parecă judecătorii chiar exami nea zăastfel de cereri şi le admitnumai pe cele care or fi oksunt instanţele militare.Statisticile complete pot ficitite aici:http://raduchirita.ro/bunicuto-de-ce-ai-urechile-atat-de-mari/

“Nu funcționează statul dedrept, nu funcționeazădemocrația în România. Dinpăcate, nu putem vorbi deseparația puterilor în stat înRomânia, în ziua de azi, pentrucă există foarte multesuprapuneri în ceea ceprivește prerogativele șicompetențele puterilor de stat

și există foarte multe abuzuridin cauza acestei lipse aseparației puterilor în stat.Legislativul, instanțelejudecătorești și Executivulparcă au intrat într-ocompetiție, într-o luptă. (...)Niciodată nu știi exact ce se vaîntâmpla mâine”, a precizatpreședintele UDMR, KelemenHunor, în raportul politicprezentat la Congresul Uniunii,desfășurat recent la Zalău.

România înregistrează cel maiscăzut număr al companiilor la1.000 de locuitori princomparatie cu țările dinEuropa Centrală și de Sud-Est,respectiv la jumătate față demedia regională. “Acum, maimult ca oricând, avem nevoiede investiții susținute de uncadru fiscal și juridic stabil,predictibil și sustenabil petermen lung. Avem nevoie demăsuri urgente care săîncurajeze antreprenoriatulromânesc, prindebirocratizare, creștereatransparenței, reducereacorupției și îmbunătățireaaccesului la finanțare pentruIMM-urile românești”, a evi -dențiat Iancu Guda, ServicesDirector, Coface România.

despre interceptări,democrație și antreprenoriatde MiRCea FiCa, editor Coordonator

1www.legalmagazin.ro ediŢie specialĂ mai 2017

ed

itoRi

al

R

2 www.legalmagazin.ro ediŢie specialĂ mai 2017

Publicație editată de leGal MaGaZiN Media GRuP

RedaCȚiamircea fica, Senior Editor

[email protected] juncu, Editor

[email protected] viziru, Editor

[email protected]

PuBliCitateroxana Biga, Sales Manager

[email protected]

dtP carmen costescu

[email protected]

ADRESA REDACțIEICCIR Business Center, Bd-ul Octavian Goga

nr.2 sect. 3, Bucureștiwww.legalmagazin.ro

Copyright: legal Magazin Media Grup

Este inter zi să, con form legii, repro du ce rea inte gra lă sau parția lă – pe orice cale –

a con ți nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii redac ției și al auto ri lor, care dețindrep tu ri le de copie re. Aparți ne cola bo ra to ri lor,

în exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri vind date le și con si de rați i le din tex te le pe care le semnea ză.

Opi ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu ți i le și/sau fir me le cu care aceș tia au orice

fel de rela ții con trac tua le.

issn 2343 – 7375Tiparul: MASTER PRINT

mai2017ediŢie specialĀ

6/9 iNteRViul ediţiei

ascultă şi ajută. aceste cuvinte definescrelația mea cu clienții şi cu oamenii din echipă

interviu cudaNa GRuia duFaut,Managing Partner, Cabinet de avocat GRuia duFaut

10/17ladY laWYeR10 analiza sentințelor arBitrale dinperspectiva acțiunii în anulare; situațiicu care se confruntĂ pĂrțileArticol de Avocat alina coBuz BĂgnaru

12 am învĂțat sĂ propunem soluțiiinovatoareInterviu cu cĂtĂlina Bordianu - calangiu

14 provocĂrile creditorilorîn procesul de recuperare a creanțelorInterviu cu cristina cornaci

17 ppregĂtim din timp viitoarele elite

18/21BĂNCi18 în marea familie cec Bank existĂ energie,entuziasm şi sinergieInterviu cu mirela iovu

22/24PRoPRietateiNdustRialĂ22 profesia de consilier în proprietate industrialĂ s-a dezvoltat continuuInterviu cu crina frisch

25/31ladY laWYeR

25 aeroportul din cluj a facilitat dezvoltarea afacerilorInterviu cu ramona cristina Bercan

26 moşire cu peripeŢii sau despre durerile facerii

ordonanŢei liBeralizĂrii gazelorArticol de Avocat titular

irina roxana petre

28 legitimitatea modificĂriloraduse prin oug nr 58/2016

legii serviciilor comunitare de utilitĂți puBlice nr 51/2006Articol de Avocat daniela-louise

mohanu

30 majoritatea cliențilorapeleazĂ la avocat dupĂ ce “rĂul

a fost fĂcut”Interviu cu mĂdĂlina rotaru

32/38 ladY laWYeR PRoFil

39/41 leGal MaGaZiN39 romsilva a regenerat în ultimii 26 de ani peste 540.000 de hectareInterviu cu dragoş ciprian pahonŢu

42/45 iNstituȚii42 vom crește influența româniei în standardizareaeuropeanĂ și internaționalĂInterviu cu gheorghe Ţucu

46/47 eVeNiMeNt46 revoluția aparatelor de marcat electronice fiscalecu jurnal electronic în comerțul din românia

su

MaR


Leroy şi Asociaţii a asistat grupulfrancez Lactalis în procedura deretragere a acționarilorminoritari ai Albalact (squeezeout). Această operațiunefinalizează cu succes cea maimare tranzacție din ultimii 5 anidin industria alimentară, în urmacăreia Lactalis a achiziţionatAlbalact printr-o ofertă publică

de preluare voluntarădesfășurată pe Bursa de ValoriBucurești. Echipa Leroy şi Asociaţii, formatădin Bruno Leroy, partener,Andreea Toma, partener şiMădălina Ivan, avocat senior aasistat grupul francez în toateaspectele juridice legate deprocedura de squeeze out.

eCoNoMii CoNsisteNtePeNtRu statul RoMâN,

îNtR-uN dosaR la iCsidÎn data de 18 Aprilie 2017 a fost emisă

Sentința arbitrală în dosarul nr. ARB/12/25,aflat pe rolul Internaional Centre for

Settlement of Investment Disputes (ICSID),proces demarat în anul 2012, de Marco

Gavazzi și Stefano Gavazzi împotriva StatuluiRomân.

Statul Român a fost reprezentat cu succes înacest dosar de arbitraj de Asocierea formată

din SCPA Cobuz și Asociații, coordonată deAlina Cobuz, Managing Partner – în calitate deLider de Consorțiu și C.I. Sîrbu Manuela alături

de experții de la KPMG (Michael Peer-Partener) și domnul Profesor Bazil Oglindă.

Tribunalul Arbitral a reținut în această sentințăcă Statul Român nu poate fi ținut responsabil

pentru toate pretențiile invocate de cătrereclamanți, în condițiile în care numeroase

acte și omisiuni ale fraților Gavazzi au condusla insolvența Socomet. Astfel, Tribunalul

Arbitral a admis ca întemeiate majoritateaapărărilor Statului Român.

Prin urmare, sentința arbitrală dă dreptateStatului Român, arătând că investitorii nu pot

fi despăgubiți cu sume enorme de bani(46.350.000 USD – conform estimărilor făcute

de raportul expertului consilier parte alReclamanților – Deloitte) pentru pierderea

șansei – loss of chance, ci numai pentrupierderea oportunității – loss of opportunity –

respectiv suma efectiv investită și dovedită.

PeliFiliP a asistat diGi CoMMuNiCatioNs PeNtRu listaRea la BVB

le

Gal N

eWs

leRoY şi asoCiaţii a asistat laCtalis îN PReluaRea aCȚiuNiloR deȚiNutede CĂtRe aCȚioNaRii MiNoRitaRi ai alBalaCt

PeliFilip a acordat consultanțăjuridică societății DigiCommunications N.V. („DIGI”),acționarul majoritar al RCS &RDS S.A., cu privire la ofertapublică de până la 21.744.108acțiuni la un preț de ofertă ce sepreconizează a fi între 38 RON și56 RON per acțiune și admitereaacțiunilor oferite latranzacționare pe PiațaReglementată la Vedere aBursei de Valori București,Categoria Internațional. Ofertaconstă dintr-o tranșă adresatăpublicului din România, precumși o tranșă adresatăinvestitorilor instituționali dinStatele Membre ale Spațiului

Economic European și celor dinStatele Unite ale Americii, înmăsura în care sunt „QualifiedInstitutional Buyers” conformRegulii 144A din Legea ValorilorMobiliare din 1933 din StateleUnite ale Americii. Oferta s-adesfășurat în perioada 28 aprilie– 10 mai 2017, preconizându-secă acțiunile DIGI vor fi admise latranzacționare în jurul datei de16 mai 2017.Casa de avocaturăinternațională FreshfieldsBruckhaus Deringer LLP aacordat asistență juridicăemitentului cu privire la legiledin jurisdicțiile S.U.A., MareaBritanie și Olanda.

Zamfirescu Racoți & Partnersanunță consolidarea practicii salede drept penal, prin hotărârea dea stabili o colaborare profesionalapermanenta cu dl. avocat valeriancioclei (foto), doctor în drept siprofesor universitar la Facultateade Drept a Universității dinBucureşti, în calitate de avocatPartner of counsel. Începand din 2011, când a pusbazele Departamentului sau deDrept Penal, Zamfirescu Racoți &Partners a pariat pe această ariede practică care, prin dezvoltarea

sa în ritm accelerat, a depasitașteptările partenerilor, atât întermeni de clientelă, cât și deechipă, si a dovedit ca pariul afost unul câștigător.Importanța deosebită a valorilorproteguite și complexitateacazurilor de mareinfracționalitate economică și demare corupție impun asigurareacelor mai ridicate standarde decalificare în exercitarea apărării.Rezultatele profesionale șicreșterea portofoliului de dosarede până acum au confirmat atâtviabilitatea dezvoltării firmei deavocatură în domeniul dreptului

penal, cât și mai ales, accedereaechipei de drept penal la cel maiînalt nivel juridic de raționamentși argumentare. Odata cu debutulacestei luni, echipa ZRP vabeneficia și de experiențaprofesorului universitar doctorValerian Cioclei, membru alComisiei de redactare a NouluiCod penal, reprezentant de marcaal cercetărilor științifice privitoarela institutiile juridice de dreptpenal care suscită interesuldezbaterilor comunității juridiceromânești și internaționale.

Hațegan Attorneys, cea mai marecasă de avocatură din partea de vesta țării, anunță două promovări încadrul echipei: Alexandra Jivan treceîn poziția de Partner, iar KarineiReizer în poziția de Senior Associate.De asemenea, echipa se întăreșteprin recrutarea Larisei Moldovan înpoziția de Associate.“Hațegan Attorneys are o echipatânără și dinamică, iar schimbările din

echipa noastră sunt dovada acestuilucru. De asemenea, Hațegan Attorneysse mândrește cu o rată mare deretenție a avocaților din echipanoastră. Prin cele doua promovărirecunoaștem plus-valoarea șicontribuția adusă de colegii noștri, iarcu noua adiție a firmei cabinetulacordă o mai mare atenție dezvoltăriipracticii de litigii fiscale”, a declaratioana hațegan (foto), Senior Partner.

PRoMoVĂRi la haȚeGaN attoRNeYs

NNdKP aNuNȚĂCooPtaRea îN eChiPa

sa de iP a Fostului diReCtoR al diReCȚieiBReVete de iNVeNȚie și

suPoRt al iNoVĂRii diNCadRul osiM

Nestor Nestor Diculescu Kingston PetersenConsiliere în Proprietate Intelectuală a

anunțat cooptarea Ancăi Deaconu în practicade Proprietate Intelectuală, aceasta urmând

să ocupe poziția de Consilier in proprietateindustrială, specializarea brevete – domeniu

inginerie electrică și IT&C. De-a lungul celor 7 ani de activitate

profesională, Anca a lucrat ca inginer încadrul unei companii internaționale deconstrucții din domeniul energetic, iar

ulterior și-a continuat activitateaprofesională în cadrul Oficiului de Stat pentru

Invenții și Mărci (OSIM), unde a ocupatsuccesiv pozițiile de examinator de fond, ȘefServiciu Electricitate – Fizică și apoi Director

al Direcției Brevete de Invenție și Suport alInovării.

Anca va asista clienții în toate aspectelereferitoare la drepturile de proprietate

industrială, în special în problematicabrevetelor de invenție din domeniul IT&C,

inginerie electrică și domenii conexe.


le

Gal N

eWs

PRoFesoRul ValeRiaN CioCleideViNe PaRtNeR oF CouNsel al ZRP


le

Gal N

eWs

Societatea Civilă de Avocaţi “Bulboacă şiAsociaţii” lansează, cu prilejul jubileuluisău de 10 ani, Asociaţia CulturalăMatricea Românească, un proiect non-juridic menit să complementeze, înspaţiul socio-cultural autohton, serviciilejuridice de înaltă ţinută şi pronunţatăidentitate, pe care Societatea le oferăclienţilor săi.Gândită drept un pol de redescoperire şide revalorizare a conştiinţei noastrenaţionale, dar şi ca o punte către mareacultură europeană, Asociaţia CulturalăMatricea Românească îşi propune, fără ase limita la, următoarele obiective:npromovarea identității culturale aRomâniei, a valorilor culturii românești,dar și a valorilor culturii universale;promovarea spiritualității românești şia valorilor creștin-ortodoxe;promovarea interculturalității, a

toleranței și a respectului față decelelalte culturi prezente în spațiulromânesc;protejarea, conservarea și susținereamoștenirii culturale românești, apatrimoniului cultural și istoric;promovarea artei și a creatorilorromâni;susținerea limbii române și a educațieiîn limba română;creșterea vizibilității culturii în spațiulpublic românesc;educarea unor noi generații în spirituliubirii față de cultura și de identitateanațională;creșterea, susținerea și promovareaelitelor românești.Un prim pas în realizarea obiectivelorstrategice ale Asociaţiei a fost făcut înseptembrie 2016, atunci când, sub egida“Bulboacă şi Asociaţii SCA”, a fost lansată

platforma culturală online matricea.ro. Încele 6 luni de existenţă, platforma acoagulat în jurul său circa 94.000 decititori şi 285.000 de vizite, performanţela care au contribuit inclusiv avocaţiiFirmei.“După 10 ani de activitate a Firmei înspaţiul juridic şi public românesc, amajuns să ne gândim, ca orice părinţiresponsabili, la ceea ce lăsăm moştenire«copiilor», fie că vorbim despre creaţiilenoastre juridice, antreprenoriale saubiologice. Prin Asociaţia Culturală MatriceaRomânească ne vom aduce umilacontribuţie la schimbarea climatului pecare îl observăm cu toţii. Şi ce punct deplecare mai bun decât cultura?”, adeclarat Adrian-Cătălin Bulboacă,Managing Partner “Bulboacă şi AsociaţiiSCA”.

alexandru reff (foto) a fost numitCountry Managing Partner DeloitteRomânia și Moldova, începând cu 1iunie 2017. El preia rolul de la AhmedHassan, care va deține o poziție deconducere regională.Alexandru Reff este avocat, fondator alReff & Asociații, societatea de avocațireprezentând Deloitte Legal în România.Și-a început cariera în Deloitte în 1997și a avut mai multe poziții deconducere, inclusiv cea de partenercoordonator al practicii de Serviciifiscale și juridice Deloitte timp de patruani. Un expert recunoscut în domeniileM&A și imobiliar, Alex este apreciatpentru stilul de leadership colaborativ șipentru parteneriatele pe termen lungcu clienții.„Sunt onorat să preiau conducerea

firmei unde mi-am început cariera. Vomcontinua să construim un proiectexcepțional centrat pe obiective dincolode noi înșine, dezvoltând cariere la celmai înalt nivel și contribuind cu impactsemnificativ în mediul de afaceri și însocietate", a declarat Alexandru Reff cuocazia numirii în funcție.

Conducerea Reff & Asociații va fipreluată de Andrei Burz-Pînzaru,partener și coordonator al practiciibancare și de piețe de capital a firmei,iar Alexandru Reff va continua să asisteclienți în practicile de M&A șiimobiliare. Andrei este de profesieavocat, cu 20 de ani de experiențămultidisciplinară în domeniile bancar,piețe de capital și M&A. El s-a alăturatDeloitte în anul 2002 și este recunoscutdrept unul dintre avocații de top decătre publicații internaționale deprestigiu.Reff & Asociații este una dintre cele maimari societăți de avocați de businessdin România, cu o echipă de conducereformată din șase parteneri și peste 60de avocați.

BulBoaCĂ şi asoCiaţii a laNsat asoCiaţia CultuRalĂ MatRiCea RoMâNeasCĂ

alexaNdRu ReFF PReia ștaFeta CoNduCeRii deloitte RoMâNia de la ahMed hassaN

pagini realizate de raluca juncu


iN

teRV

iul e

diţie

i

când ați pus bazele cabine tu -lui de la Bucureşti, vă gândeațică veți obține recunoaștereade care vă bucurați în prezent?

Am creat Cabinetul de la zero,dar atunci când am revenit înRomânia imediat după Revoluție,eram deja avocat înscris înBaroul Paris, specializat îndreptul afacerilor. Au urmat aniextraordinari, dar în același timpplini de provocări. În anii 90,lupta pentru supraviețuire eraîncă grea, cu magazine goale şicozi interminabile, după cumtrebuia să duci o luptă la fel decrâncenă cu mentalitățileînvechite şi cu birocrația, ca sănu spun mai mult. Au fost însă şiani pasionanți, pentru că înavocatura de business eramniște pioneri şi pentru că înRomânia de atunci totul era dereconstruit. În plan juridic, a fostpasionant să particip la primeleprivatizări pilot, să constituisocietăți Greenfield sau societățimixte, cum se numeau cele careerau în parteneriat cu Statul…Întregul context socio-economic,politic şi legislativ în care amevoluat în ultimii 25 de ani, cu opiață a avocaturii de business încurs de dezvoltare, m-aresponsabilizat foarte mult în

raport cu clienții cărora le-ampromis încă de la început serviciide consultanță la nivelul celoroferite de marile cabineteoccidentale. Am încercat să aducşi să aplic în România ceea ceînvățasem în Franța.Iar dacă astăzi beneficiem de obună reputație în piață, asta sedatorează, în primul rând,angajamentului pe care l-amasumat împreună cu întreagamea echipă de tineri avocați, dea oferi celor care ne-auîncredințat dosarele rigoare,competență, integritate,onestitate şi, mai ales, soluțiijuridice pe măsura așteptărilor.Dubla perspectivă asupradreptului european, francez maiales, şi asupra dreptuluiromânesc, pe care am oferit-o, i-a ajutat pe acești clienți săînțeleagă care suntconstrângerile juridice locale.Calitatea serviciilor noastre i-adeterminat să dorească săcontinue să se dezvolte în planlocal tot cu noi.Recunoașterea despre carevorbiți este onorantă pentrumine şi pentru echipa mea. Estemai ales confirmarea căalegerile făcute de la început aufost corecte, mai ales dacă măgândesc că în toți acești ani amîntâlnit şi oameni care mi-au

ascultă şi ajută. aceste cuvinte definescrelația mea cu clienții şi cu oamenii din echipăinterviu cu daNa GRuia duFaut, Managing Partner,

Cabinet de avocat GRuia duFaut

Ascultă şi ajută-i pe cei din jurul tău.Acestea sunt cuvintele pronunțate în modspontan de Dana Gruia Dufaut, atuncicând i se cere să descrie în două cuvinteactivitatea sa. Implicarea în cabinetul alecărei baze le-a pus în urmă cu mai bine de25 de ani în România este însă departe dea se limita la domeniul relațiilor umane. Cuun cult afişat pentru detaliu, Dana GruiaDufaut rămâne foarte implicată în urmă -rirea dosarelor, după cum îşi asumă un rolactiv în partea de business develop ment,în paralel cu o prodigioasă activitate însfera relațiilor sociale, care are legăturămai ales cu viața comunității franceze dinRomânia. Implicată în activitatea Camereide Comerț, Industrie şi Agricultură româno-franceză (CCIFER) încă de la creareaacesteia, acum 20 de ani, şi membru înConsiliul de Administrație din 2010, DanaGruia Dufaut a fost aleasă în 2014 prinsufragiu universal, pentru un mandat de 6 ani,în funcția de Consilier Consular al Franțeipentru România şi Republica Moldova. În pofida unei agende completate cu multeluni înainte, împărțită între cabinetul de laBucureşti şi cel de la Paris, Dana GruiaDufaut găsește timp pentru ceea ce îi placesă facă în afara profesiei: printre altele săfotografieze. «Eu sunt înainte de toate unavocat al investi torilor, care a pornit pecalea antrepreno rialului în urmă cu 25 deani în România, şi care s-a aflat în situațiade a deveni şi ma nager. Mi-am însușitabilitățile manageriale, pentru a puteadezvolta Cabinetul, iar rezulta tele nu auîntârziat să apară. Am crescut constant şine-am diversificat dome niile de interven -ție, am format o echipă per formantă şi amdimensionat această echipă până acolounde am planificat. Dosare ale clienților,asociați, colaboratori, personal adminis -trativ, finanțe…. în fine, tot mana gementulunui cabinet de avocatură, aceasta esteactivitatea mea. Si vorbim mai ales demultă muncă în afara dosarelor. Totul esteposibil şi datorită sprijinului pe care îlprimesc din partea partenerelor mele,Loredana Van de WAART şi CristinaBOJICĂ.», afirmă Dana Gruia Dufaut,pentru care doar pasiunea şi competențapot garanta succesul pe termen lung înavocatură.


iN

teRV

iul e

diţie

ispus că a practica avocaturaîn România este un act decuraj… Eu cred că nu sepune problema de curaj, cide a ține calea dreaptă, dea respecta moralitatea încare am fost educată şideonto logia profesiei mele,aşa cum am învățat-o înFranța, indiferent decărările ocolite ce ți se

deschid. Curajul înseamnăsă știi de ce anu me să nu îțifie frică, cum spunea unmare gânditor, iar eu chiarcred că așa este.

dacă ar fi să descrieți îndouă cuvinte activitateadumneavoastră care ar fiacestea ?

Ascultă şi ajută. Acestecuvinte definesc, atât relațiamea cu clienții care ne trecpragul cabinetului, cât şi cuoamenii din echipă. A asculta te ajută să înțe -legi, iar înțelegerea îți întă -rește legăturile cu ceilalțişi îți permite în acelașitimp să descoperi soluțiipe care, altfel, ai toate

șansele să nu le găsești. Am fost învățată că în viațănu este suficient să reușeșticeea ce îți propui, să alegidrumul cel bun. Adevărataîmplinire vine doar atuncicând reușești, oferind ajutorcelor care au nevoie de el,să îi determini să meargăalături de tine pe acestdrum.

cum vă împărțiți între res -ponsabilitățile de avocatşi cele de manager, antre -pre nor ?

Înainte de toate eu sunt unavocat al investitorilor, carea pornit pe caleaantreprenorialului în urmăcu 25 de ani în România şicare s-a aflat în situația de adeveni manager. Am dobân -dit abilitățile manageriale,pentru a putea dezvoltaCabinetul. Rezultatele suntcele așteptate. Am crescutconstant şi ne-amdiversificat domeniile deintervenție, am format oechipă performantă şi ne-am poziționat într-o zonă afirmelor de avocatură caredețin o poziție sigură pepiață şi care oferăconsultanță de specialitatejuridică la cel mai înalt nivelcalitativ, pentru o clientelăinternațională.Dosare ale clienților,asociați, colaboratori,personal administrativ,finanțe…. în fine, tot ce ținede managementul unuicabinet de avocatură-aceasta este activitatea meacotidiană. Și vorbim mai alesde multă muncă în afaradosarelor. Totul este însăposibil şi datorită sprijinului


iN

teRV

iul e

diţie

i

pe care îl primesc din parteapartenerelor mele,Loredana Van de WAART şiCristina BOJICA.

ce pasiuni aveți în afaraprofesiei? ce vă preocupăîn afara acesteia? maiexistă timp pentru așaceva?

Îmi place să fotografiez şi ofac cu mare plăcere aproapeîn fiecare zi, uneori chiarîntre două întâlniri cuclienții. Am aproapeîntotdeauna în geantă unmic aparat foto, pentru asurprinde frumosul,insolitul... Într-un fel se leagă cu profesia mea,pentru că atât avocatura,cât şi fotografia implicăobservație, un demerstehnic exigent şicreativitate. În ambele

cazuri analiza şi ochiulcontează. Când am ocazia,îmi place, de asemenea, săbat magazinele de artizanat,să „chinez” cum spunfrancezii (să descopăr...„insolitul” la târguri deobiecte vechi). Dar şi sădescopăr şi să susținartizanii, fie că vorbim desticlari, de cei care lucreazăîn fier forjat, sau de pictori,sculptori .... Astăzi aceştiartiști au nevoie desusținere şi mă doaresufletul să văd că înBucureşti dispar acelemagazine care promovauarta meșteșugărească (cumerau sticlarii pe StradaŞelari, în cartierul Lipscani)!În fine, multe dinpreocupările mele extra-jobau legătură și cu viațacomunităţii franceze dinRomânia. Particip în modbenevol la activitatea

CCIFER, după cum susțin pecât pot diverse proiecteculturale, sociale saueducaționale inițiate demembrii acestei comunitățiîn România. A nu se înțelegecă susținerea mea serezumă la un sprijin strictfinanciar, deși acesta estevital pentru derularea unuiproiect caritabil. Atuncicând am ocazia ofer cu dragdin timpul meu şi dinpriceperea mea celor careau nevoie. Când îți doreșticeva şi când ceva tepasionează cu adevărat, nuse poate să nu îți găseștitimp, oricât de ocupat ai fi.

prin specificul activității,interacționați cu inves ti -tori de diverse naționa li -tă ți. există o diferență întreinvestitorii români şi străini?care sunt nevoile lor?

Cei mai mulți antreprenoriromâni au împrumutat multdin comportamentul înafaceri al occidentalilor,care pun mare preț peonestitate, simplitate,rigoare şi respectareapromisiunilor. Mulți dintreromânii care au reușit sădezvolte business-uriperformante au adoptatmodele occidentale, astfelcă ei apelează cu aceeașideschidere la avocați înarticularea proiectelor dedezvoltare sau atranzacțiilor complexe. Sunt bine pregătiți înnegocieri şi familiarizați cupractica consultanțeijuridice.În cabinet lucrăm cu oclientelă formată 100% dinfirme private, cu capitalstrăin, dar şi cu capitalautohton. Nevoileinvestitorilor sunt aceleaşi:

vor stabilitate, predictibilitate şiun tratament egal în relația cuadministrația, cu instituțiilestatului sau cu organele dejustiție. Ca o paranteză vă spun că, nouă,ne este cel mai greu să leexplicam investitorilor cum seface că în cauze similare, justițiade la noi dă încă soluții diferite…Chiar dacă din ce în ce mai rar …

este în continuare româ niaatractivă pentru inves titoriistrăini ?

Investițiile străine directe aucrescut anul trecut la 4,8miliarde euro, comparativ cu aniiprecedenți, deși nivelul de 9,5miliarde euro din 2008, dedinainte de criză, nu a fost atins.Există, deci, interes de a investiîn România, dar ritmul şi maiales volumul acestor investițiivor depinde de felul în careStatul va știi să valorificeoportunitățile regionale şi să deadovadă de consecvență înelaborarea politicilor fiscale şieconomice. Așteptăm în continuaretranzacții importante înRomânia, care rămânedependentă de capitalul străinpentru a-şi finanța deficitul dedezvoltare economică.

actualul cadru legislativ per -mite dezvoltarea in ves tițiilor?

Este loc pentru mai bine, însă nuputem să nu recunoaștemprogresele făcute în ultimii ani.Am în vedere mai alesîmbunătățirea legislațieiprivitoare la achizițiile publice şiintrarea în vigoare a noii legi aPPP, care ar trebui să conducă,cel puțin teoretic, la o deblocare

a marilor proiecte de investiții.Aş evoca, totodată, şi seria defacilității fiscale sub formaajutoarelor de stat care aupotențialul de a impulsionainvestițiile în anumite sectoare şiregiuni ale țării, precum şifacilitățile oferite, după oîndelungată așteptare, firmelorcare desfășoară activități îndomeniul cercetării-dezvoltării.Mă refer la scutirea de impozitpe salariile angajaților din acestsector, deducerea fiscalăsuplimentară de 50% dinvaloarea cheltuielilor decercetare dezvoltare şi scutireade impozit pe profit pentru operioadă de 10 ani pentrucentrele de inovare, respectivcompaniile care desfășoarăexclusiv astfel de activități.Facilitățile fiscale oferite firmelorcare activează în domeniul IT,aplicate deja de câțiva ani curezultate bune, contribuie încontinuare la dinamizareaindustriei, chiar dacă o loviturăsub centură a fost aplicată deStat la începutul acestui an prineliminarea plafonului de plată aCAS şi CASS de cinci ori salariulmediu brut. Această măsurălovește, se știe, în specialsalariații cu venituri mari.Confucius spunea că pentru amuta un munte trebuie să începiprin a îndepărta pietrele mici.Aplicând această învățătură lasituația actuală a României, aşspune că ceea ce trebuie să facăacum Statul este să se asigure călegile pe care le-a dat suntcorect aplicate, să reducăcorupția şi să dea dovadă deconsecvență între ceea cepromite şi ceea ce face.

ce sfaturi dați viitorilor avo -cați sau celor aflați la începutde carieră?


iN

teRV

iul e

diţie

i

Îmi cereți să dau sfaturi unortineri din Generația Y care, ştimcu toții, cât de diferit gândesc şiacționează față de noi, cei mai învârstă. Totuşi, cu toate diferențeledintre noi în ce privește felul de ane raporta la profesie, la carieră,în general, mă hazardez să daucâteva sfaturi. Cel mai important ar fi ca ei sărămână în profesie doar dacă simtcu adevărat că sunt făcuți pentruasta. Avocatura nu este o profesiea jumătăților de măsură, este oprofesie în care poți atingeperformanța doar dacă te implicicu pasiune, fără a-ți număra orelede muncă şi dacă dai dovadă deperseverență. Profesia de avocat de businesscere nu doar temeinice cunoștințejuridice, ci mai ales rigoare,precizie şi o gândire logică. Deaceea, le-aş recomanda săinvestească cât de mult pot îndezvoltarea lor personală şipentru dobândirea unor abilitățice au legătură cu arta comunicăriişi interacțiunii umane, dar şipentru structurarea unei gândirilogice. Personal am fost pasionatăde matematică şi cred sincer că,ceea ce am învățat ca şi spirit logicdin matematică, mi-a servit înprofesie.Nu în ultimul rând, cred că oriceavocat trebuie să contribuie înfiecare minut al zilei la construireapropriei reputații, să își fixezestandarde etice înalte şi să facătot ce ține de el pentru a leatinge. În fine, tinerii să nu rateze niciooportunitate ce li se oferă şi săvalorifice abilitățile lor de «natividigitali », căci ei pornesc cu un atuimens în această eră digitală :fiind deschiși la noile evoluțiitehnologice, pot să dezvolte noistrategii de dezvoltare a profesiei.

mircea fica

Avocatura nu esteo profesie ajumătăților demăsură, este oprofesie în carepoți atingeperformanța doardacă te implici cupasiune, fără a-ținumăra orele demuncă şi dacă daidovadă deperseverență.

Adevărataîmplinire vine doaratunci cândreușești, oferindajutor celor care aunevoie de el, să îidetermini sămeargă alături detine pe acest drum.


la

dY la

WYe

R

analiza sentințelor arbitrale dinperspectiva acțiunii în anulare;situații cu care se confruntă părțile

articol de avocat aliNa CoBuZ BĂGNaRu, Partener Fondator, Cobuz şi asociaţii

n proceduraICSID existăcâteva problemereale care apar în

procedura ulterioară emiteriiunei sentinţe arbitrale,respectiv:Există situaţia în care deşipartea care a pierdut ar dorisă anuleze sentinţa arbitralăîn ICSID, dar nu reuşeşte caurmare a standardelor şicriteriilor foarte înalte, amspune rigide- impuse deaceastă procedură şi pe carepartea care doreşte să leinvoce ca motive de acţiuneîn anulare, realizează că nu leîndeplineşte. Sunt şi investitori care autemeri că, dacă vor pierde înprocedura ICSID, şi sentinţaarbitrală conţine erori,acestea nu vor putea firectificate, rezultând astfel osentinţă arbitrală pusă înexecutare, dar a căreilegalitate poate fi pusă subsemnul îndoielii. Există şi temerea pentrupartea care pierde că, deşi seva adresa unui comitet adhoc care va analiza motivelede anulare a sentinţeiarbitrale, acest comitet adhoc va refuza însă să oanuleze, întrucât criteriile de

apreciere sunt discreţionare. Prin urmare practicieniitrag semnale de alarmă căaceastă procedura ICSID estenecesar să fie revizuită, dinacest punct de vedere,permiţând părţii care apierdut, să anuleze numaiacea parte din sentinţaarbitrală care conţine erori. În cadrul celor 90 de acţiuniîn anulare, au fost formulateun total de 43 de cereripentru suspendareaexecutării, din care 41 aucondus la o decizie aComitetului ad-hoc. Dinacestea 41, Comitetele audecis favorabil în 36 dintreele. În 22 dintre cazurile încare a fost acordatăsuspendarea, a fost stabilită şio cauţiune iar în 11 dintreaceste 22 de cazuri,suspendarea a fost înlăturatăpentru neîndeplinireacondiţiei privind platacautiunii de către petent.

Rata de aNulaRe ahotĂRâRiloR este extReMde sCĂZutĂ

Cu alte cuvinte rata deanulare (fie totală sauparţială) a hotărârilor este

extrem de scăzută, însumând2,8% din cazurile înregistrate(6,6% din toate hotărârile).Motivul pentru care numărulacţiunilor în anulare este încreştere, se datoreazăfaptului că numărul desentinţe arbitrale a crescut, şinu neapărat că ar exista maimulte proceduri de acţiune înanulare. De-a lungul istoriei derulăriiprocedurii ICSID au existatdouă curente:Primul curent apărut lanivelul anilor ’80, cunoscut şisub denumirea de “primulval” aprecia că motivele şiinterpretarea raţiunilorpentru anularea unei sentinţearbitrale este prea scăzută castandard, ceea ce poateconduce la anularea cuuşurinţă a unei sentinţearbitrale şi la creştereaulterioară a costurilorarbitrale per ansamblu.La polul opus se află noulval de critici observat înaprilie 2011 la New York LawSchool Global Law & JusticeColloquium de cătreProfesorul David Caron care asubliniat că s-a ajuns la acestmoment la un standardfoarte restrictiv deinterpretare a motivelor de

acţiune în anulare, făcândimposibilă aproape, anulareaunei sentinţe arbitrale. Cualte cuvinte, chiar dacă tribu -nalele arbitrale comit erori,aceste erori nu pot fi corec ta techiar dacă acestea se desco -peră ulterior de către părţi. Articolul 52(3) dinRegulamentul ICSID permitecomitetului ad-hoc să anulezeo sentinţă arbitrală dacă celpuţin unul dintre cele 5motive invocate sau maimulte sunt întrunite pentruacţiunea în anulare. În temeiul art.52 dinRegulamentul ICSID unComitet ad-hoc poate anulatotal sau parţial o hotărâre înbaza următoarele motive deanulare:Tribunalul nu a fost corectconstituit;Tribunalul a făcut excesintenţionat de puterile ce i-aufost atribuite;Unul dintre membriiTribunalului a fost corupt;S-a încălcat grav o regulăfundamentală de procedură;Hotărârea pronunţată nucuprindea motivele pe care s-a bazat.

Regulile Arbitrale ICSID nr. 50şi 52 până la 55

î


la

dY la

WYe

R

implementează remediul anu -lării din Convenţie, incluzând:procedura, numirea Comitetului ad-hoc ce va decide asupracererii şi,cererile de suspendare aexecutării hotărârii până lajudecarea cererii de anulare.Termenul de formulare alunei cereri de anulare ahotărârii arbitrale ICSID estede 120 de zile de lacomunicarea hotărârii.

Pe baza consimțământuluidintre state s-a decis iniţial căprocedura de arbitraj ICSIDnu poate fi subiectul unuiapel, ci numai a unei acţiuniîn anulare în baza unui temeiîngust. Hotărârile ICSID sunt obliga -torii pentru părţile litigante;nu pot fi atacate cu apel şi nu

pot face obiectul niciunui re -mediu, altele decât cele pre -vă zute în cuprinsul Convenţiei.

Consimţământul statelor de alimita revizuirea sentinţelorarbitrale au neutralizatinclusiv criticile investitorilorcare au pierdut arbitrajele şiau descoperit că arbitrajul adhoc nu are puterea de acorecta erorile care s-arputea identifica în sentinţe. De altfel, investitoriinemulţumiţi au şansa săschimbe sistemul ICSID prinsimplul fapt că pot decide săapeleze şi la alte forumuri(instanţe competente) carepot fi incluse în clauzelearbitrale ca instanţe com -petenţe în cazul apariţiei uneidispute, sau, prin acordurilebilaterale sau în contracteleinternaţionale de investiţii.

Singurele modalităţi prin carese poate rectifica o hotărâreICSID se bazează pe cele 5(cinci) remedii specificeprevăzute în Convenţie.Aceste remedii sunt:Rectificarea (Articolul 49) –Tribunalul poate rectificăorice eroare materială,aritmetică care s-a strecuratîn cuprinsul hotărârii;Decizie suplimentară(Articolul 49) – Tribunalulpoate decide asupra oricăruiaspect cu privire la care aomis să se pronunţe înhotărâre;Interpretarea (Articolul 50)– Tribunalul poate interpretahotărârea pe care apronunţat-o atunci cândexistă o dispută a părţilor cuprivire la înţelesul sauaplicabilitatea hotărârii;Revizuirea (Articolul 51) –

Tribunalul poate revizuipropria hotărâre în baza unoraspecte nou descoperite,aspecte de o asemeneanatură încât să aibă unimpact determinant asuprahotărârii; şiAnularea (Articolul 52) – unComitet ad-hoc poate anulatotal sau parţial o hotărâre înbaza unuia sau mai multoradintre următoarele motive deanulare:(a) Tribunalul nu a fost corectconstituit;(b) Tribunalul a făcut excesintenţionat de puterile ce i-aufost atribuite;(c) Unul dintre membriiTribunalului a fost corupt;(d) S-a încălcat grav o regulăfundamentală de procedură;(e) Hotărârea pronunţată nucuprindea motivele pe care s-a bazat.

Articolul 50 din Convenţia ICSID permitepărţilor doar să obţină o clarificare asuprascopului şi înţelegerii sentinţei, dar nu permitetribunalului arbitral să reconsidere sentinţa. Rolul Comitetului ad-hoc este fie de a respingecererea de anulare, fie de a admite cererea şianula decizia (total sau parţial) în baza unuiadintre motivele enumerate în Articolul 52 dinConvenţie. Acest Comitet ad hoc însă nupoate judecă litigiul pe fond.Membrii Comitetului ad-hoc sunt numiţi dinTabloul Arbitrilor ICSID, fără excepţie. Esteinterzis ca membrul unui Comitet ad-hoc să fifost membru al Tribunalului care a pronunţathotărârea atacată. Este obligatoriu şi camembrii Comitetului ad hoc să fie de altănaţionalitate decât cei care au formatTribunalul Arbitral. Din punct de vedere procedural, judecareaunei acţiuni în anulare corespunde cu proce -dura derulată în faţă Tribunalului Arbitral.Procedurile se finalizează cu pronunţarea uneidecizii asupra anulării de către Comitetul ad-hoc. Comitetul poate:(i) respinge toate temeiurile de anulare,hotărârea arbitrală rămânând intactă; (îi) menţine unul sau mai multe temeiuri deanulare privitoare la o parte din hotărâre,ceea ce conduce la o anulare parţială;

(iii) menţine unul sau mai multe motive deanulare privitoare la întreaga hotărâre, ceeace conduce la anularea integrală a hotărârii;sau (iv) să îşi exercite discreţionar puterea de a nuanula o hotărâre arbitrală, deşi a identificatanumite erori în cuprinsul hotărârii .Foarte important de subliniat este faptul că,decizia Comitetului asupra anulării se bucurăde recunoaştere, forţă obligatorie şi esteexecutorie însă nu reprezintă o hotărârearbitrală şi, deci, nu poate face obiectul uneianulări ulterioare. Interpretarea mecanismului de anulare ahotărârilor arbitrale şi rolul Comitetelor ad-hoc respectă un set de pricipii recunoscute demajoritatea covârşitoare a jurisprudenţeiICSID.Aceste principii sunt:(1). Temeiurile indicate în Articolul 52(1) dinConvenţie sunt singurele temeiuri ce potconduce la anularea unei hotărâri arbitraleICSID;(2). Anularea este un remediu excepţional şifoarte restrictiv, iar rolul unui Comitet ad-hoceste unul limitat;(3). Comitetele ad-hoc nu sunt curţi de apel,anularea nu este un remediu împotriva uneihotărâri incorecte, iar un Comitet ad-hoc nu

poate substitui analiza unui Tribunal Arbitralcu o analiză proprie;(4). Comitetele ad-hoc trebuie să exercitediscreţie pentru a nu distruge obiectul şiscopul remediului ori să minimalizeze forţaobligatorie şi finalitatea hotărârii arbitrale;(5). Articolul 52 trebuie să fie interpretat înconformitate cu obiectul şi scopul pentru carea fost instituit;(6). Autoritatea Comitetului ad-hoc de a anulao hotărâre arbitrală se limitează la temeiurileprevăzute în cererea de anulare, însăComitetul are putere discreţionară cu privirela întinderea anulării, i.e. totală sau parţială.Interesant de subliniat este că acest comitetad-hoc are puterea de a decide să anulezetotal o hotărâre arbitrală, neavând relevanţădacă petentul a solicitat anularea parţială sauvice-versa . În plus, este lipsit de relevanţăorice acord al părţilor cu privire la aceastăproblemă.Apreciem în concluzie că, în baza Articolului 54din Convenţia ICSID, care a fost ratificată deRomânia şi care face parte din ordinea juridicăinternă, sentinţa arbitrală este un act directexecutoriu şi trebuie tratată ca o hotărâredefinitivă pronunţată la nivel naţional (a sevedea articolele 1123 – 1132 din noul cod deprocedura civilă) .


Bordianu & asociații este ocasă de avocatură extremde dinamică, cu un porto -foliu valoros de clienți și cudepartamente puternicede litigii și consultanță îndiverse sectoare eco no -mice. care sunt pilonii careau stat la baza succesuluidumneavoastră?

Bordianu și Asociații s-anăscut din dorința de a facebine, de a servi unui scopnobil, primită în familie dela mama mea, VictoriaBordianu, judecător cupeste 32 de ani deexperiență, în prezent unuldintre fondatorii societății.Am stabilit pilonii acesteisocietăți încă dinainteaexistenței sale, deoareceacești piloni au susținut șisusțin în continuare familiamea, viața mea în toatecomponentele sale: încre -dere, susținere, creativitate,libertate, într-un cuvântOAMENI. La Bordianu șiAsociații veți găsi în primulrând OMUL din spatelePROFESIONISTULUI. Amîncercat să făurim oconstrucție care să reziste laintemperii, care să aibă încentrul său ca piatră

unghiulară, OMUL, adică sărămânem împreună, săprivim în aceeași direcție, înorice împrejurări, oricât devitrege ar fi.Am încercat să spargemtiparele profesiei, să des co -perim ceea ce părea ascunspentru ochii altora, săadoptăm strategii nebă nui te,să îndrăznim și mai presusde toate, să acționăm!Oricâte obstacole amîntâmpinat, am început dinnou! Am creat, am făuritlegături, am surprins! Amriscat succesul pentru a creaceva și mai măreț!

cum au evoluat cerințeleclienților și complexitateadosarelor la care ați lucrat,în ultimii ani?

Problemele juridice cu care se confruntă oamenii șisocietățile oglindescrealitatea și noile configurărisociale, din ce în ce maicomplexe și mai diverse. Amînvățat împreună cu ei ceînseamnă adaptarea. Lavremuri noi, am învățat săpropunem soluțiiinovatoare. Am înțeles căoamenii ei înșiși și/sau dinspatele companiilor, au

nevoie în primul rândde înțelegere șiatenție, precum șide soluții. Vor săștie că au alăturioameni îndreptațicătre soluții și acțiune,și mai puțin atenți lalimite și restricții, acesteatrebuie să reprezinte doarmotivația creativității lorprofesionale.Aș vrea săsubliniezcă

am învățat să propunem soluții inovatoareinterviu cu CĂtĂliNa BoRdiaNu - CalaNGiu, avocat Partener, Bordianu & asociații

www.bordianusiasociatii.rowww.facebook.com/catalina.bordianu

la

dY la

WYe

R


la

dY la

WYe

R

fiecare dosar are gradul lui decomplexitate, fie că aceasta senaște din obiectul lui, dinvaloarea acestuia sau dinimplicațiile sau consecințele pecare le poate genera. Atribuim șirecunoaștem fiecărui dosar pecare îl instrumentăm, gradul decomplexitate din perspectivaclientului nostru. Pentru oriceclient, cauza sa este cea maiimportantă, cea mai dificilă șireclamă o atenție sporită și oimplicare efectivă. La Bordianu și Asociații privimprin ochii clienților noștri, dar înacelași timp suntem și primiijudecători ai cauzelor lor. Ceeace vreau să spun este că nuvindem iluzii de succes, chiardacă niciun client nu estepregătit să primească vești maipuțin favorabile. Am ales sătransmitem clientului nostruinformații exacte, corecte și câtmai aproape de poziția unuijudecător imparțial. Am învățatcă doar așa putem traversademersul judiciar sinuos, făcândEchipă cu clientul nostru.

ați activat trei ani în cadrul mi -nisterului justiției, în dome ni ulafacerilor euro pene, al pro gra -melor cu finanțare nerambur -sa bilă și al cooperării interna -ționale în problematica lupteiîmpotriva corupției. cum apre -ciați ultimul ra port al co misieieuropene către parla men tuleuro pean și consiliul europeanprivind progresele înre gis tratede românia în cadrul mecanis -mu lui de coope rare și verificare?

Ultimul Raport salută progreselerealizate, constanța acțiunilor înacest sens, dar în același timpsubliniază obiectivele dereferință care nu au primit orezolvare nici în trecut și nici în

prezent: impredictibilitateaprocesului legislativ, aplicareainconsecventă a legii, ceea cegenerează o practică neunitarăla nivelul instanțelor, derapajeleîn organizarea și funcționareainstanțelor de judecată, cauzatede lipsa personalului auxiliar,gradul ridicat al încărcăturiiședințelor de judecată,procedurile de lucru lipsite deinovație la nivelul birourilor dearhivă și registratură din cadrulinstanțelor etc.Cu privire la fenomenul corupțieiîn sistemul judiciar, apreciez cămai multă transparență șiresponsabilitate sau responsa bi -lizare ar fi de natură să înlăturesuspiciunile care planeazăasupra corectitudinii actului dejustiție. Am observat o oarecaresuperficialitate în administrareadosarelor, o diminuare a roluluiactiv al judecătorului, oîncercare a instanțelor de a grăbisoluționarea cauzelor, în detri -men tul temeiniciei și funda men -tării hotărârilor judecătorești.Practic, s-a sacrificat principiulaflării adevărului, în favoareacelerității actului de justiție.

cum apreciați organizarea șiinfluența confederațiilor pa tro -nale din țara noastră, com pa ra -tiv cu organizarea sindica te lor?

Patronatele și sindicatele suntactorii principali de pe scenadreptului muncii. Fiecare îșigăsește resorturile și mecanis -mele de acțiune specifice.Cred că suntem în prezența unuisalariat informat, activ, conștientde drepturile sale și în căutarede remedii atunci când echilibrulla locul de muncă îi estedestabilizat. Sigur că și raportulde muncă, ca o relațieeminamente socială, a evoluat și

ea odată cu societatea, curevoluția mijloacelor deinformare, a rețelelor desocializare, astfel încât distanțadintre informația necesară șisalariatul aflat într-o criză acontractului său de muncă, adispărut. Chiar dacă angajatorulse situează în continuare pe opoziție dominantă, ca trăsăturăesențială a raportului de muncă,salariatul actual a înțeles cătrebuie să-și cunoască drepturileși mai presus, trebuie să și leapere. Și în acest sens,activitatea de consultanță șireprezentare în instanță îndomeniul dreptului muncii acunoscut o amploare față de aniianteriori, și îi are ca beneficiariatât pe salariați, cât și peangajatori, aceștia din urmămanifestându-și intenția de aconstrui politici sănătoase lanivelul organizațiilor lor.

În concluzie, Bordianu șiAsociații este o firmăinovatoare, devotatăangajamentului față de clienți.Valorile noastre fundamentaleca integritatea, inițiativa șiimpactul au fost componenteesențiale ale relațiilor de succespe care le-am plăsmuit cuclienții noștri, cu mult înainte deformarea casei de avocaturăBordianu și Asociații și lemenținem și în prezent. Casanoastra de avocatură se bazeazăpe un angajament de a asiguraservicii de calitate pentru cliențiinoștri. Experiența noastră înafaceri și legea ne-audemonstrat necesitatea de aasculta clienții și de a înțelegenevoile lor, iar angajamentulluat față de client este coloanavertebrală a casei noastre deavocatură.

mircea fica

La Bordianu șiAsociații privimprin ochii cliențilornoștri, dar înacelași timpsuntem și primiijudecători aicauzelor lor. Amales să transmitemclientului nostruinformații exacte,corecte și cât maiaproape de pozițiaunui judecătorimparțial. Amînvățat că doar așaputem traversademersul judiciarsinuos, făcândEchipă cu clientulnostru.

Experiența noastrăîn afaceri și legeane-au demonstratnecesitatea de aasculta clienții și dea înțelege nevoilelor, iarangajamentul luatfață de client estecoloana vertebralăa casei noastre deavocatură.


la

dY la

WYe

R

Provocările creditorilorîn procesul de recuperare a creanțelorinterviu cu CRistiNa CoRNaCi, director General, avestis internaţional

avestis asigură servicii in -te grate în sectorul de recu -perare a bunurilor şi crean -ţelor, acordând consul tan -ţă şi oferind reprezentarejuridică în litigii. cum estestructurată echipa avestis?cum vă motivaţi angajaţii?

Într-adevăr, Avestis Interna -ţio nal SRL oferă servicii inte -gra te în domeniul recuperăriibunurilor şi creanţelor.Raportându-ne la serviciileoferite clienţilor, ne-am orga -nizat echipa în cadrul a douădepartamente, specializate:departamentul recuperări/re -posesii şi departamentul litigii.Ceea ce urmărim, cu priori ta -te, în cadrul departamentuluide recuperări/reposesii esterealizarea, pe cale amiabilă,într-un termen scurt (60-90de zile de la înregistrareadosarului) a încasării crean -ţelor, respectiv a reintrării înposesia bunurilor, de cătreclienţii noştri. Dosarele pecare nu reuşim să lesoluţionăm pe cale amiabilăsunt supuse unei proceduricontencioase ce conduce lasoluţionarea favorabilă într-operioadă de timp rezonabilă. Departamentul litigii esteformat din avocaţi specializaţipe acest segment de activi -tate, care gestionează dosareîn cadrul tuturor instanţelordin ţară, în materia executării

silite (contestaţii la executa -re), pretenţii, insolvenţă,plângeri penale, procedurispeciale şi acţiuni de dreptcomun (reziliere contract,clauze abuzive, nulitatecontract, obligaţia de a face,etc.). Cu ajutorul colabora -tori lor din ţară, cât şi cu cel alavocaţilor din sediul central,gestionăm cu succes litigiileîncredinţate de clienţii noştri. Un atu important al echipei îlreprezintă faptul că, aceastaeste formată doar dinabsolvenţi ai instituţiilor depregătire în domeniul juridic,astfel încât toate acţiunilenoastre se realizează înperfectă concordanţă cu

normele legale. Ca în toate sectoareleprofund specializate, amînţeles că, resursa umanăeste primordială şi esenţialăîn dezvoltarea unui businessreuşit de aceea am dezvoltato politică internă depromovare a intereselorcomune angajat/angajator,astfel încât aceştia să simtă căsuccesul companiei depindede activitatea lor directă, iarbeneficiile acestui succes suntcuantificate inclusiv încomponente financiare,aspect ce îl considerămmotorul dezvoltării uneiapartenenţe la structura debază.

care sunt principalele pro -vocări cu care vă confrun -taţi, ţinând cont de faptulcă legislaţia în românia esteîn favoarea debito ru lui?

Problemele cele mai mari cucare ne confruntăm provin, înprimul rând, din instabilitatealegislativă. Chiar şi dispoziţiilelegale ce au aplicabilitateasupra unui număr covârşitorde cauze, cum ar fi cele aleCodului de procedura civilă,se schimbă foarte des, creândinterpretări contradictorii şilipsa de coeziune a jurispru -nden ței.Nu ne putem pronunţa, cu


la

dY la

WYe

R

exactitate, în sensul unei le -gisla ţii favorabile debito ru lui,cât mai degrabă în sensulinter pretării legislaţiei exis -ten te, în favoarea debitorului,de către instanţele judecăto -reşti şi organele de cercetarepenală. Atât la nivel europeancât şi la nivelul ţării noastre,tendinţa este de accentuare aresponsabilităţii sociale,diminuându-se uşor principiulforţei obligatorii a contrac -telor. Astfel de exemple seregăsesc în teoria clauzelorabuzive sau a impreviziunii.De pildă, în contractele dintreconsumatori şi profesionişti,asistăm la intervenţiainstanţelor judecătoreşti înmodificarea clauzelorcontractuale, pentru a ajutaconsumatorul, fie să continueexecutarea contractului carea devenit pentru acestaanevoioasă, fie să diminuezeobligaţiile financiare rezultatedin contracte neexecutate,obligaţii ce au devenit împo -vărătoare pentru consuma -tor. Intervenţii ale instanţelorjudecătoreşti în modificareaclauzelor contractuale existăchiar şi în contractele dintreprofesionişti, dacă se aprecia -ză că un partener contractualare o poziţie dominantă, iardrepturile şi obligaţiilereciproce sunt dezechilibrate.Pentru a putea reprezenta cusucces interesele clienţilornoştri la momentul recupe -rării creanţelor sau reposesieibunurilor, încercăm să îiconsiliem încă din etapăiniţială, aceea a încheieriicontractelor. Analizămpermanent diversele opinii şitendinţe pe care le întâlnimîn timpul soluţionării litigiilorşi propunem clienţilor adap -tarea clauzelor contractelor

pe care le încheie în modobişnuit, astflel încât săputem limita pierderile, îneventualele neînţelegeri cepot apărea pe parcursulexecutării contractelor. În domeniul recuperării,timpul este un factor decizio -nal, interesele tuturor clien -ţilor axându-se pe încasareaîntr-un termen scurt şi cu unminim de costuri. Dacă nureuşim recuperarea pe caleamiabilă, suntem nevoiţi săîncepem acţiunile judiciare.Un fapt general cunoscut,este acela că timpul desoluţionare a unui litigiu estefoarte lung, chiar şi în cauzelecu nivel minim de dificultate,fiind nevoie de cel puţin 6luni pentru finalizare. Nu vominsista pe acest aspect, însădorim să evidenţiem că neconfruntăm cu acelaşineajuns şi în etapa încuviin -ţării executării silite, care nueste contencioasă, deci nupresupune înfăţişarea părţilorîn faţa instanţelor de jude -cată. De exemplu, nicioexecutare nu poate începepână când executorul judecă -toresc nu obţine o încuviin -ţare din partea instanţei.Potrivit Codului de ProceduraCivilă, instanţele sunt obligatesă se pronunțe asupra cereriidepuse de executor, întermen de maxim 7 zile de laînregistrarea dosarului şi săredacteze încheierea privindîncuviinţarea în maxim 7 zilede la pronunţare. În practicăînsă nu am întâlnit nici măcaro singură situaţie în care exe -cu torul să primească înche -ierea de încuviinţare în ter -menul imperativ reglementatde legiuitor, dimpotrivă,există instanţe care comunicaasemenea încheieri în termen

de 3 - 4 luni de la înregistra -rea dosarului. Iată că numaiînceperea acestei proceduritrenează, iar în acest intervalîn care executorul nu poateface acte de executare,fiindcă nu a primit încuviin -ţarea, debitorul îşi poate creastarea de insolvabilitate,recuperarea fiind imposibil derealizat.Aceleaşi probleme ce ţin deparcurgerea a etapelorjudiciare o întâlnim şi înprocedura insolvenţei. Spreexemplu, în situaţia în care osocietate comercială ce are înderulare contracte de leasingintră în insolvenţă, finanţato -rul nu are dreptul să reziliezecontractele de leasing, cuaplicarea clauzelor contrac -tua le, ci doar să ceară denun -ţarea contractelor, adminis -tratorului judiciar. Dacăadministratorul judiciar nurăspunde solicitării finanţa -torului, sau emite un refuznejustificat, atunci finanţa -torul poate solicita judecăto -rului sindic să constatedenunţarea respectivelorcontracte şi să obligesocietatea insolventă lapredarea bunurilor, sentinţadefinitivă a judecătoruluisindic putând fi pusă înexecutare silită. O asemeneaprocedura însă poate duramai mult de un an, timp încare societatea insolventăcontinuă să folosească bunu -rile fără să plătească ratele deleasing, majorând astfelpierderea finanţatorului.Aşadar, ne dorim foarte multca practicienii dreptului săînţeleagă nu doar intereseledebitorilor, ce trebuiesc pro -te jaţi de abuzurile profesio -niş tilor, dar şi intereselecreditorilor care au nevoie de

recuperarea creanţelor într-un termen scurt şi mediupentru a putea continuaactivitatea economică. Acestepolitici pot duce la blocaje, iarcreditorii sunt forţaţi să aplicemăsuri severe şi să îşidiminueze implicarea în zonade creditare aspecte cuinfluenţă negativă îndezvoltarea unui mediueconomic sănătos.

acţionaţi ca un mediatorîntre cele două părţi – cre -di torul / finanţatorul şi de -bi torul. care este timpulmediu de soluţionare aunui dosar?

Timpul de soluţionare a unuidosar depinde foarte mult desolvabilitatea debitorului şideschiderea pe care ambelepărţi o manifestă pentrusoluţionarea pe cale amiabilăa diferendului. Rolul nostrumajor constă în identificareaunor soluţii legale, beneficepărţilor şi prin dezvoltareaunor proceduri ce duc larezultate imediate. În cazul în care debitorul estesolvabil, chiar dacă traversea -ză o situaţie economică maigrea, în termen de aproxima -tiv 14 zile reuşim să soluţio -năm dosarul, pe caleamiabilă. Prin procedurilejudiciare, recuperareacreanţelor şi a bunurilor serealizează, în medie, într-operioada de 6 luni. Există însă şi dosare pe caresuntem nevoiţi să le închi -dem, fără să recuperăm nicimăcar parţial creanţele,deoa rece nu reuşim să identi -ficăm bunuri sau venituri înpatrimoniul debitorilor.Ponderea acestor dosare este


la

dY la

WYe

R

extrem de redusă datoritămăsurilor preventive luate definanţatori.Pentru a avea succes înrecuperare, încercăm săconvingem clienţii să ne transmitădosarele într-un termen cât maiapropiat de scadenţă. Spreexemplu, sunt mult mai marişansele de a recupera o creanţăatunci când se înregistreazăîntârzieri de 40 - 60 zile de lascadenţă, decât atunci cândprimim dosarele spreinstrumentare la 6 - 12 luni de laprima întârziere la plata. Cu câtperioada este mai scurtă, cu atâtriscul insolvabilităţii debitoruluieste mai mic.

principalele bunuri care se dauspre recuperare provin dinpiaţă auto. din ce alte sectoareeconomice vin bunurile şicreanţele pe care trebuie să lerecuperaţi?

Chiar dacă majoritatea clienţilornoştrii sunt instituţii finaciare,bancare sau nebancare, laserviciile noastre apelează pentrurecuperarea creanţelor societăţice activează în domenii foartediverse: de la construcţii, reparaţii,fabricare şi comercializare maseplastice, IT, până la domeniularhitecturii şi al consultanţei.Studiem cu atenţie dosarele ce nesunt încredinţate şi ne adaptămsoluţiile fiecărui domeniul deactivitate în parte.

ce procent dintre firmele pecare trebuie să le executaţiapelează la procedura insol -venţei? ce şanse de recuperaremai aveţi în această situaţie?

Mai puţin de 15% din firmeledebitoare apelează la procedura

insolvenţei. Pentruca o societate săsolicite deschidereaacestei proceduri,este necesar caaceastă să se afle înstare de insolvenţăşi bineînţeles sădepună mai multedocumente. Există situaţii însă încare societăţidebitoare mici suntîn incapacitatea dea achita datoriile lascadenţă, dar nuapelează laprocedurainsolvenţei, fiindcănu îndeplinesc unasau mai multe dintre condiţiileimperativ solicitate de către lege.În procedura insolvenţei, şanselede recuperare a creanţelor suntextrem de reduse şi depind degaranţiile constituite în favoareacreditorilor: ipoteci mobiliare,imobiliare, fidejusiuni, etc. Sfătuimclienţii ca, la încheiereacontractelor, să insiste pentruobţinerea de astfel de garanţii, dinpartea clienţilor, tocmai pentru adiminua pierderile în cazul intrăriiclienţilor în incapacitate de plată.Chiar dacă societatea intră îninsolvenţă, iar patrimoniul săueste insuficient pentru acoperireapasivului, putem continua demer -surile de recuperare a creanţelorprin executarea garanțiilor consti -tuite sau de la fidejusori sau garanți. De asemenea, în cadrul proceduriiinsolvenţei, solicităm lichidatorilorjudiciari să efectueze demersurilenecesare atragerii răspunderiiadministratorilor statutari.Această măsură permitecreditorilor să se îndrepteîmpotriva patrimoniului propriu aladministratorilor statutari aisocietăţilor insolvente, atuncicând aceştia se fac vinovaţi de

intrarea în incapacitate de plata asocietăţilor pe care le-au condus.

care sunt principalele cauze /mo tive care duc la nerespec ta -rea contractelor şi la începereaprocedurii de recuperare?

Principala cauză a nerespectăriicontractelor o constituie dimi nua -rea veniturilor, urmată de negli -jenţa în gestionarea afacerilor.De cele mai multe ori, debitorii seconfruntă cu probleme reale descădere a veniturilor, ceea ceantrenează imposibilitatea deexecutare a obligaţiilor asumate.Dacă aceştia iau măsuri de laprimele semne de scădere acapacităţii de plată, îşi potrestructura activitatea, cudiminuarea în termen real apasivului şi salvarea solvabilităţii.Acest fenomen al lipsei decomunicare dintre dintre părţileaflate în dificultate de plată,temporară sau nu, ţine de ocultură financiară precară întâlnităla nivelul societăţii noastre, poatede o lipsa de sinceritate apartenerilor contractuali. Mai grav însă este că, avem foartemulte situaţii în care nerespec tareacontractelor este cauzată deneglijenţă. Debitorii, deşi dispun demijloacele financiare necesareexecutării obligaţiilor, susţin că auuitat datele scadente, întârzierileacumulează în sarcina lor penalităţidin ce în ce mai mari şi ajung însituaţii de criză pe care nu le potgestiona. Demersurile de recupe -rare presupun costuri pe care cre -di torii le avanzează şi care trebuiesă fie rambursate tot de debitori,astfel încât debitorii ajung să su -porte cu patrimoniul propriu, con -secinţe extrem de grave ale ires pon -sabilităţii de care au dat dovadă.

sorina viziru

Chiar dacămajoritateaclienţilor noştriisunt instituţiifinaciare, bancaresau nebancare, laserviciile noastreapelează pentrurecuperareacreanţelor societăţice activează îndomenii foartediverse: de laconstrucţii,reparaţii, fabricareşi comercializaremase plastice, IT,până la domeniularhitecturii şi alconsultanţei.


la

dY la

WYe

R

anul acesta aniversați 15ani de când sunteți avocatîn Baroul București. cât demult a schimbat tehnolo -gia modul de lucru al avo -caților și comunicarea cuautoritățile și clienții?

Foarte mult, îmi aduc amintede anii 2000-2001 cândbirourile de dactilografie încămai erau situate înproximitatea instanțelor dejudecată. Aș putea spune cătehnologia a evoluat extremde mult în ultimii 15 ani.Dacă în urmă cu 15 anitehnologia era în faza dedebut, când marile case deavocatură făcuseră tranzițiade la mașina de scris lacomputere legate în rețea,acum avem servicii specialdedicate serviciului juridic.Multe companii au dezvoltatproiecte care acoperă oricenevoie, de la softwareuripentru managementulspecific avocaților, servicii desecuritate a datelor, arhi -vare, până la implementareși administrare infrastructurăhardware, suport tehnic șimanagement aldocumentelor. Datoritătehnologiei, comunicare cuclienții se realizează în timpreal. Bineînțeles că evoluțianu se oprește aici. Nevoileavocaților sunt atât deavasante, încât așteptăm cunerăbdare companiilespecializate să ne surprindăcu noi soluții inovative, caresă ajute la gestionarea și dez -voltarea acestui domeniu.

ce strategie aveţi pentrusti mularea şi fidelizarea an -gajaţilor și colabora to rilor?

Pentru a fideliza și a stimulamembri echipei este foarteimportant să respecți custrictețe regulile "de aur" alemanagementului și munca înechipă.Pornind de la valorilecompaniei, pregătim dintimp viitoarele elite. Unuldintre principalii stimuli îlreprezintă pregătireaprofesională continuă aavocaților noștri. Rezultatelebune apar atunci cândmembri echipei învațăpermanent și se dezvoltăpersonal și profesional.Identificăm în fiecare un setde competențe format dincunoștințe, abilități și valori,iar prin programele dementorat stabilim împreunăun plan de dezvoltare.

potrivit rezultatelor stu -diului global “tendințe înserviciile juridice”, realizatde rsg consulting la ce -rerea deloitte legal, pia țaserviciilor juridice treceprin transformări ra dicaledatorate reglementărilortot mai complexe, risculuicrescut în arii multiple,evoluției economiei digi -tale și presiunii continueprivind reducerea costu -rilor. cum vedeți evoluțiapieței avocaturii în româ -nia, în acest context?

Provocarea momentului oreprezintă inovareapermanentă a modelului debusiness, a strategiei. Unmod de gândire rațional,principii noi și înțelepciuneneconvențională, sunt, dinpunctul meu de vederecondițiile fundamentale aleunei abordări sistematice areinventării pieței deavocatură din România.Schimbările fulminante,beneficiile efemere,competitorii războinici,piețele fisurate, cu altecuvinte o mică parte dinprovocările secolului 21, nearată slăbiciunile unui modelde management care nureușeste să țină pasul cutimpurile. Schimbareatrebuie să înceapă cumanagementul. Fie căvorbim despre modul cum

este definită performanțasau cum se alocă resursele,procesele de managementsunt primele care trebuieinovate pentru a generaschimbarea dorită.

ce sfaturi le oferiţi doam -nelor avocat aflate la înce -put de carieră? ce calitățisunt necesare pentru unparcurs profesional consis -tent?

Rezolvarea problemelorimportante necesităingeniozitate, curaj șiperseverență. Trebuie să fiemereu dornice să învețeceva nou, să-șiconștientizezeautenticitatea, să accepteschimbarea și să aibă cu plancoerent de pregătirepersonală și profesională.Am vorbit despreperseverență pentru căperseverența se bazează pecunoașterea de sine. Astapresupune să-ți cunoștivalorile, convingerile,sentimentele, atitudinile șisă-ți accepți slăbiciunile.Odată ce înțelegi toateaceste lucruri despre tineînsăți, ești gata să pornești încălătorie însă fără a uita căavocatura este o profesiecare se practică cu multăpasiune și dăruire.

mircea fica

Pregătim din timp viitoarele eliteinterviu cu NiColeta MuNteaNu, avocat Partener, Borza și asociații


BĂ

NCi

în marea familie CeC Bank există energie, entuziasm şi sinergieinterviu cu MiRela ioVu, Vicepreşedinte, CeC Bank

ce departamente coor do -naţi în calitate de vice pre -şedinte al cec Bank?

Pentru a putea obţine„licenţă” de bancher dinpartea Băncii Naţionale aRomâniei, o persoanănominalizată pentru funcţiade conducător de bancă,executiv sau neexecutiv,trebuie să dispună în oricemoment de o bunăreputaţie, de cunoştinţe,aptitudini şi experienţăadecvate naturii, extinderiişi complexităţii activităţiiinstituţiei de credit şiresponsabilităţilor încre -dinţate. Doar astfel poate fiîn măsură să înţeleagăactivităţile desfăşurate deinstituţia de credit, inclusivprincipalele riscuriimplicate, să se pronunţe îndeplină cunoştinţă de cauzăşi, în general, să îşi desfă -şoare activitatea conformunei practici bancareprudente şi sănătoase. Înceea ce mă priveşte, fiind deprofesie jurist şi având oexperienţă bancară de 20 deani, coordonez inter aliadepartamentele juridic şicontencios, arierate şivalorificare active, precum şi„laboratorul” de servicii şiproduse, relaţii externe şifinanţări structurale.

cum este organizat depar -tamentul juridic?

Având în vedere mărimeabăncii şi complexitateaactivităţii desfăşurate, amdecis că pentru o gestionaremai eficientă a serviciilorjuridice să separăm asis ten -ţa juridică în faţa organelorcu activitate jurisdicţionalăde cea de consultanţă. Prinurmare, în 2007 amreorganizat depar tamentulde specialitate existent laacea dată în două direcţii,Direcţia Juridică şi DirecţiaContencios, centra lizândservicile juridice. Modul deorganizare şi de desfăşurarea activităţii acestor direcţiirăspunde întocmai normelorlegale şi cerinţelor BănciiNaţionale a României, dar şicelor mai bune practici,respectiv strategiei deafaceri şi misiunii CEC Bank.Astfel, rolul primordial alacestora în organizaţie estede a se asi gura că întreagaactivitate este ţinută laadăpost de riscuri juridice şireputațio na le.

cu ce societăţi de avoca tu -ră colaboraţi constant?

Nu colaborăm constant cufirme de avocatură, întrucât

în cadrul departamentelorde specialitate avem jurişticu o vastă experienţă, carepot reprezenta intereselebăncii în absolut oricecauză, indiferent decomplexitate ori „miză”.Desigur, în situaţii temeinicjustificate, în careactivităţile juridice deconsultanţă, de asistenţăşi/sau de reprezentarenecesare nu se pot asigurade personalul nostru, se potachiziţiona servicii deaceastă natură, însă numaiîn condiţiile OUG 26/2012privind unele măsuri dereducere a cheltuielilorpublice şi întărireadisciplinei financiare şi demodificare şi completare aunor acte normative şinumai cu aprobarea şimandatareareprezentanţiloracţionarului în organele deconducere ale băncii.

cum vedeţi dezvoltareamedierii în românia?

Medierea reprezintă unadintre metodele cele maiutilizate ca soluţiialternative la instanţele dejudecată. În ultimele douădecenii, aceasta a înregistratun impact considerabil înEuropa şi în România, pe

fondul dezvoltării sociale, alaglomerării instanţelor dejudecată şi al dezvoltăriiunei noi concepţii privindmanagementulcorespunzător alconflictelor. UniuneaEuropeană a conştientizatbeneficiile medierii, pentrusocietate în general şipentru oameni în modparticular.Medierea propunesoluţionarea conflictelor pecale amiabilă prin metodădialogului structurat, iarpromovarea acesteia nuînseamnă altceva decâtpromovarea dialogului şi adiscuţiilor paşniceîndreptate spre identificareaunei soluţii amiabile. ÎnRomânia, Legea Medierii nr.192/2006 a avutîmbunătăţiri an de an.Numărul mediatorilorcrescând constant, iarprogresul legislativ făcându-se treptat, s-a ajuns până laintroducerea obligativităţiiunei şedinţe de informare lamediator înaintea unuiproces judiciar, prin Legeanr. 115/2012. Însă aceastăobligativitate nu a duratmult, întrucât prin DeciziaCCR 266/2014 s-aconcluzionat că:„Obligativitatea participăriila informarea despreavantajele medierii


BĂ

NCi

reprezintă o îngrădire aaccesului liber la justiţie,deoarece se constituie într-unfiltru pentru exercitarea acestuidrept constituţional, iar prinsancţiunea inadmisibilităţiicererii de chemare în judecată,acest drept este nu doarîngrădit, ci chiar interzis". Prinurmare, în acest moment,medierea este slab utilizată decetăţenii români, deşi a crescutnumărul celor care cunoscaceastă procedură. Evoluţiamedierii este unanesatisfăcătoare, având învedere şi noua legislaţie penalăcare lărgeşte cadrul medierii şiîn domeniul penal, oferindpărţilor dreptul la alegerea unuimediator pentru soluţionareaamiabilă a unor infracţiuni.Deşi Uniunea Europeanăpromovează medierea şimetodele alternative desoluţionare a litigiilor, rămâne lalatitudinea fiecărui stat cepolitici interne adoptă îndomeniu, ce stimulente oferăpentru justițiabili sau ce calitatea serviciilor de medieregarantează. La nivelul statuluiromân, cu toate că a fostputernic mediatizată, mediereanu a avut impactul dorit,instanţele de judecată fiind încontinuare supraaglomerate.România a asiguratimplementarea Directivei11/2013 prin intermediulOrdonanţei 38/2015 privindsoluţionarea alternativă alitigiilor dintre consumatori şicomercianţi, prin care s-a avut învedere crearea unui mecanismsimplu care să permită atâtconsumatorilor cât şi furnizorilorde servicii mecanisme desoluţionare a disputelor mairapide, mai ieftine şi mai uşor deutilizat decât prezentarea îninstanţă. Având în vedere

complexitatea domeniuluibancar şi impactul pe careserviciile bancare îl au însocietate, statul român aconsiderat oportun ca pentrudomeniul bancar să înfiinţezeCentrul de SoluţionareAlternativă a Litigiilor dinsistemul Bancar (CSALB). Şiaceastă procedură a fost unacomplicată, în sensul că este şiîn prezent dificil să convingiconsumatorii asupra eficienţeicentrului. Reticenţa provine celmai probabil dintr-o mediatizareinsuficientă şi pe înţelesultuturor a metodelor alternativede soluţionare a disputelor. Maimult, o atitudine descurajantă înopinia consumatorilor poate fiindusă şi de faptul că anumiteinstituţii de credit nu acceptăîncă solicitările formulate prin

intermediul CSALB, câtă vremeoricum nu le-au acceptat încadrul încercării de soluţionareamiabilă, în faza de reclamaţiesimplă, evitând chiar contactulcu aceşti clienţi. Insuccesulacestor proceduri derivă şi dinfaptul că atât proceduramedierii, cât şi procedura CSALBnu sunt obligatorii pentrucomercianţi şi nici pentruconsumatori, fiind facultative şivoluntare. Chiar dacă acesteasunt extrajudiciare şi gratuite,consumatorul alege de cele maimulte ori tot calea instanţelor dejudecată, fiind mai încrezător însoluţionarea disputei în acest fel.Cu toate acestea, sunt de părerecă impunerea prin lege a etapeiprealabile, care constă înîncercarea de soluţionaredirectă, ar genera întârzierinejustificate, mai ales încontextul unor relaţii încordateîntre consumator şi comerciant.Amintesc aici de cazurile în careconsumatorii, deşi au formulatreclamaţia/solicitarea directcătre comerciant, ulterior, înaşteptarea răspunsului, aurenunţat la continuareademersului iniţiat la nivelulCSALB, îndreptându-se directcătre instanţele de judecată.

evoluţia tehnologică a produsschimbări structurale în in dus triaserviciilor financiar-banca re.cum s-a adaptat cec Bank laacest proces?

Cu peste 152 de ani de tradiţie,cea mai veche bancă dinRomânia, CEC Bank, îmbinăexperienţă cu capacitatea de ase adapta permanent cerinţelorclienţilor şi oportunităţilor dinpiaţă. Pe măsură ce clienţii devindin ce în ce mai familiarizaţi cumediile digitale, oferta băncii se

La CEC Bank avempermanent învedere o culturăorganizaţionalăcentrată perespect, loialitate,etică în afaceri,prudenţă şiintegritate.


BĂ

NCi

completează şi se revi zuieş tepermanent cu servicii carefacilitează contactul direct alclienţilor cu banca şi permitefectuarea de operaţiuni înorice moment şi din oricelocaţie. Clienţii CEC Bank pot aplicaonline pentru un credit denevoi personale sau pentruun card de credit, atât prinaccesarea site-ului deinternet al băncii,www.cec.ro, cât şi prinaccesarea minisite-urilordedicate, https://nevoi-personalececbank.ro/ şihttps://cardinrate.ro. Deasemenea, ServiciileInternet Banking şi MobileBanking oferă accesclientului la conturile sale 7zile din 7, 24 ore din 24 şicosturi reduse cu 50% faţăde ghişeele băncii laoperaţiunile efectuate prinaceste servicii (plăți intra şiinterbancare, în lei şi valută,schimb valutar, constituireşi lichidare depozite,programare ordine de platăperiodice etc). Mai mult,clienţii ce achiziţioneazăserviciul Mobile Banking auacces instant de peterminalul mobil(smartphone sau tabletă cusistem de operare Androidsau iOS) la o gamă extinsăde informaţii, de la locaţiileATM-urilor şi agenţiilor,până la informaţii privindcursul de schimb valutar,indici de referinţă, gama deproduse şi servicii ale CEC Bank sau la calculatorulde rate. Serviciul Info SMSpermite primirea de mesajedespre tranzacţiile efectuatecu cardul de debitMastercard Business (sumautilizată, data, ora, locaţia),

soldul disponibil şi orice alteoperaţiuni de plăți şiîncasări din contul ataşatcardului. Clientul poatealege să primească mesajdupă fiecare tranzacţierealizată din contul de cardsau numai în cazultranzacţiilor de încasări şiplăți care depăşesc oanumită valoare. Astfel,clienţii băncii economisesctimp şi bani şi pot îmbinaeficient accesul direct ladisponibilităţi prin canalelealternative, cu vizită în celepeste 1.000 de unităţi lanivel naţional.În “laboratorul” nostru deservicii şi produse seanalizează permanenttrendurile industriei, astfelîncât să putem fi cu un pasînaintea băncilor cu caresuntem în competiţie, şichiar să ne diferenţiem deaceştia, cu produse flexibile,inovatoare dar în acelaşitimp, prietenoase şi simple.De asemenea, studiemtendinţa de digitalizare carenu poate ocoli sistemulbancar şi instituţiile fintech,o aprigă concurenţă pentrubankingul clasic. Deşisuntem o bancă cu o istorieseculară, percepută că fiindmai degrabă tradiţională, nepregătim tot mai seriospentru provocările pe carele va aduce tehnologia.

cec Bank a aniversat re -cent 10 ani de când este laconducere echipa con du săde domnul preşe dinte radugraţian gheţea. cum aţicaracteriza această pe ri -oadă de transformări pro -funde şi de moder ni zare abăncii?

Cum altfel decât o perioadăextraordinară, unică, în cares-a coagulat şi sudat oechipă redutabilă, o marefamilie! Reuşita acestuiproiect unic în industriabancară i se datoreazăcategoric domnului Preşe -dinte Radu Graţian Gheţea,care cu răbdare, diplomaţieşi raţiune a reuşit să pună„omul potrivit la loculpotrivit”, materializândastfel viziunea şi strategiade a face dintr-o casă deeconomii, o bancă comer -cială universală. Ne aşteaptăîn continuare noi provocărispectaculoase. Piaţa deprofil este plină de oportu -nităţi şi sunt convinsă căurmează alţi 10 ani în carevom demonstra că reuşitaanilor anteriori nu a fost oîntâmplare. În marea familieCEC Bank există energie,entuziasm şi sinergie, astfelîncât orice ne vom propune,cu siguranţă vom reuşi.Altfel spus, „forţa vine dininterior”, aşa cum sună unul

dintre sloganurile noastre deacum 10 ani, de la debu tulprocesului de rebranding.

ce măsuri aţi luat pentrucreş terea gradului de cu -noaş tere şi înţelegere astandardelor de integritatede către angajaţii băncii şide către beneficiarii produ -selor şi serviciilor cec Ban k?

CEC Bank manifestă oatitudine fermă în ceea cepriveşte stopareatentativelor de fraudă carevizează atât patrimoniul, câtşi produsele şi/sau serviciileoferite. Toleranţa băncii laorice tip de fraudă sau deîncălcare a legii sau areglementărilor interne estezero. Acordăm o atenţiedeosebită prevenirii şicombaterii tentativelor defraudare şi fraudelor, învederea menţineriiîncrederii clienţilor în bancă.Încrederea este cel maiimportant “capital” deţinut


BĂ

NCi

de o bancă, mai importantchiar şi decât fondurilebăneşti. Iar acolo undeaceste situaţii apar, în ciudamecanismelor de depistareprecoce/operativă şi amăsurilor de prevenire, ceivinovaţi sunt puşi imediatla dispoziţia organelor decercetare şi urmărire penalăşi, bineînţeles, concediaţi.În acest sens, banca noastrăa adoptat o serie de măsuri,dintre care amintescurmătoarele:

A fost elaborată Politicade integritate, antifraudă şianticorupţie, care seadresează tuturorfuncţionarilor din CEC Bank,inclusiv societăţilor caredesfăşoară activităţileexternalizate de banca şicare trebuie să se aliniezecerinţelor în domeniu,conform prevederilorcontractuale. Obiectivulacestei reglementări este dea preveni, stopa, limita,recupera pierderile dintranzacţiile frauduloase şide a păstra intactă reputaţiabăncii, cu scopul de aprezenţa în mod unitarurmătoarele:- cerinţele conducerii bănciiîn ceea ce priveşte atitudi -nea faţă de orice tentativăde fraudă/producerea uneifraude şi angajamentul dedesfăşurare a unei activităţisusţinute de prevenire şicombatere a fraudei;- definiţiile noţiunilor îndomeniu;- mijloacele utilizate îndesfăş urarea activităţii anti -fraudă (structuri organizato -rice, proceduri interne).Documentul are aşadar învedere diminuarea riscului

neidentificării operative atentativelor de fraudăinternă/corupţie. Elaborarea unei Declaraţiiangajament privindpăstrarea confidenţialităţiişi a secretului profesional,asumată de către toţisalariaţii băncii. Declaraţiavizează conştientizareaimportanţei acestorresponsabilităţi, în scopuldiminuării riscului dedivulgare a informaţiilorconfidenţiale privind dateleclienţilor sau activitateabăncii, precum şi în scopuldiminuării riscului apariţieiunor comportamente ina -dec vate în relaţia cu clienţii. Crearea unei culturiorganizaţionale centrată peconformitate, antifraudă şirespect pentru valorile salefundamentale (încredere,onestitate, stabilitate),funcţionale (siguranţă,accesibilitate, simplitate) şide reprezentare (tradiţie,simbol naţional).

aţi subliniat recent faptulcă unele dintre mecanis -me le de apărare pe caresistemul bancar le-a clăditde-a lungul timpului sunt obună guvernanţă corpora -tivă, o cultură antifraudă şide integritate, un plan deintegritate, un sistem decontrol intern, dezvoltat şieficient, prin înfiinţareacelor trei funcţii esenţialeale sale - funcţia de auditintern, funcţia de adminis -trare a riscurilor, funcţia deconformitate. cec Bank aimplementat mecanismeeficiente de prevenire şicombatere a fraudei. pe ceprincipii se bazează ele?

Având în vedere că procesulde prevenire şi combatere afraudelor este un procescare se derulează continuu,la CEC Bank avem în vedererespectarea următoarelorprincipii:

Dezvoltarea culturiiantifraudă în Bancă, con -cretizată prin următoarele:- respectarea exercităriioricărei forme de controlintern implementată în pro cedurile interne delucru;- acces la canale sigure deraportare a suspiciunilor defraudă/fraudelor pentru toţisalariaţii (adrese specialede e-mail, aplicaţia dedicatăsalariaţilor s.a.)- stabilirea şi aplicareaprincipiilor privind protecţiaavertizorilor;- instruirea permanentă apersonalului pe linia formă -rii unei conduite profesio -nale şi morale adecvate.Actualizarea permanentăa reglementărilor interneprin introducerea unorcomponente de controlintern (autorizărisuplimentare, fluidizareacircuitului documentaţiilors.a.), în funcţie atât demodalităţile de fraudareidentificate, cât şi deconstatările din actele decontrol încheiate la unităţilebăncii.Utilizarea de tehnologiiperformante în procesul deverificare, monitorizare şianaliză a tranzacţiilor, învederea identificării oricăroranomalii.Flexibilitatea structurilororganizatorice careactivează în domeniu, înscopul pregătirii/instruirii

unor salariaţi specializaţi înactivitatea antifraudă.Asigurarea uneicomunicări operative şieficiente între structurileorganizatorice ale Băncii, însprijinul identificăriiposibilelor cazuri defraudă/tentative.Respectarea legislaţiei şi areglementărilor interne învigoare.Iniţierea şi derularea deafaceri numai cu clienţidespre care nu existăsuspiciuni că ar derulaactivităţi frauduloase.Respectareareglementărilor interne dearhivare a evidenţelorbăncii, inclusiv în scopulprobator al unei activităţifrauduloase.Raportarea cazurilor defraudă către autorităţilecompetenţe (Poliţie, Parchetetc.), spre soluţionare,precum şi cooperarea cuacestea, pe durata investi -gaţiilor, cu respectarealegislaţiei privindconfidenţialitatea datelor.Evaluarea constantă asalariaţilor.

În concluzie, o culturăorganizaţională solidă şieficace este un pilonimportant al guvernanţeicorporative, iar în lipsaacesteia, nicio instituţie nuse poate dezvolta în modeficient şi armonios şi nicinu-şi poate atinge obiecti -vele. De aceea, la CEC Bankavem permanent în vedereo cultură organizaţionalăcentrată pe respect,loialitate, etică în afaceri,prudenţă şi integritate.

mircea fica


PR

oPRi

etat

e iNd

ustR

ialĂ

Profesia de consilier în proprietateindustrială s-a dezvoltat continuuinterviu cu CRiNa FRisCh, Președinte, Camera Națională a Consilierilor în Proprietate industrială din România și Managing Partner, Frisch & Partners

ați fost aleasă recent înfuncția de președinte alcncpir (camera naționalăa consilierilor în proprie ta -te industrială din româ ni a).ce strategie de dezvoltareaveți și ce echipă vă ajută?

Mandatul acordat demembrii CNCPIR măonorează, fiind conștientăînsă că nu va fi un drum linîntrucât agenda pe care mi-am propus-o în calitate depreședinte CNCPIR este unaambițioasă.Dorim să modificăm actulnormativ privind exercitareaprofesiei de consilier înproprietate industrială,reglementările cuprinse înactul normativ actual O.G.66/2000 nu mai corespundsituațiilor din prezent. Existăși situații apărute în practicăcare trebuie reglementate.Avem în vedere o cooperarestrânsă cu AutoritateaNațională Vamală pentruelaborarea unor noireglementări și metodologiicare să transpună înlegislația internă prevederileRegulamentului EU nr.608/2013 pentru simplifica -rea procedurilor și metodo -logiilor vamale, inclusiv celeprivind distrugereaproduselor contrafăcute.

De asemenea, vom crea uncomitet de lucru compus dinspecialiștii noștrii și cei dincadrul OSIM, pentruadoptarea unei noi legi amărcilor care să corespundănoilor reglementări privindmarca comunitară. Membriiactualului Consiliu suntspecialiști cu o practică șipregătire substanțială îndomeniul proprietățiiindustriale, extrem dedinamici și motivați. Amreușit să creez o echipătenace și ambițioasă iarrezultatele nu vor întârzia săapară. în mod special măbazez pe conlucrarea cudoamna consilier RalucaVasilescu, vicepreședinteleCNCPIR, care a deținut pânăde curând calitatea depresedinte a CNCPIR și cucare am colaboratîndeaproape în ultimii doiani. De asemenea, pe lângăechipa de conducere, măbazez pe contribuțiamembrilor activi ai CNCPIR,întrucât interesul înrealizarea scopurilor propuseeste unul comun și va profitatuturor membrilor noștri.În mod particular îmi voiconcentra eforturile învederea creșteriirecunoașterii CNCPIR capartener decident alături deautoritățile competente,

astfel încât adoptarea actelornormative relevante să nufie făcută fără implicareanoastră, atât ca specialiștidar și ca reprezentanți aititularilor de drepturi. Existăexemple în trecut deadoptare a unor norme carecontraveneau intereselorcomerciale ale cliențilornoștrii și care în final auafectat chiar intereselemembrilor CNCPIR și dorimsă evităm astfel de situații înviitor. Dialogul constant cuautoritățile cu atribuții îndomeniul proprietățiiindustriale este esențial.Nu în ultimul rând, prinintermediul comisiilor despecialitate, vom monitorizaîncercările de practicareilegală a profesiei deconsilier în proprietateindustrială și de concurențăneloială și vom implementamăsurile necesare pentrustoparea acestor activitățicare ne încalcă statutul.

ce potențial de creștereare profesia de consilier înproprietate industrială?

Estimarea mea este una po -zitivă, ascendentă. În ultimiiani profesia de consilier înproprietate industrială s-adezvoltat continuu iar la

examenul de admitere înprofesie, care urmează să sedesfășoare în cursul acesteiluni, sunt înscriși aproximativ100 de candidați la cele treidomenii: mărci și indicațiigeografice, brevete deinvenție și desene și modeleindustriale.Am în vedere și dinamicastart-up-urilor, a societățilormici și medii care dezvoltăproiecte inovative, interesulacestora pentru protejareanoilor tehnologii și produseprin brevetare, inovații.Discuția la acest momentprivește crearea șiidentificarea protecțieicreaților/tehnologiilor noi nuprintr-un singur titlu deprotecție ci printr-un„pachet” de drepturi deproprietate intelectuală.

cum colaborează cncpircu asociațiile profesionalesimilare din statele dezvol -tate?

În mandatele trecute au fostinițiate deja contacte cuasociațiile profesionale deprofil, mai ales din Europa șivom continua colaborarea cuaceste organsime. Evidentvom dezvolta aceastăcolaborare dar vomidentifica și noi oportunități


PR

oPRi

etat

e iNd

ustR

ialĂ

menite a dezvolta implicareaCNCPIR la nivel european șiinternațional.

cum decurge parteneria -tul cu osim și cu celelalteinstituții care reglemen tea -ză sectorul de proprie ta teindustrială din românia?

Colaborarea de până acum afost una pozitivă. Ne vomconcentra pe dezvoltareaacestei colaborări, inten -ționăm să avem întâlniriperiodice cu reprezentanțiiacestor instituții pentruîmbunătățirea saumodificarea cadrului legaldar și a practicilor existente.

când credeți că va con știen - tiza majoritatea ma na geri lorromâni importanța respec -tării proprietății indus tria le?de ce este bine ca oameniide afaceri, universitățile, in -ventatorii, etc. să colabo re -ze perma nent cu experțiiîn proprie tate industrială?

Conștientizarea deja există,chiar dacă în anumite cazurieste în formă incipientă. Înmod special, mă bucurăinteresul manifestat de start-up-uri care abordeazăfrecvent membrii noștri, deexemplu în legătură custrategii eficiente și unitarede protecție, natura dreptu -rilor, spațiile geografice undese dorește protecția.

sunteți membru în comi -te tul legislativ al inta(aso ciația internațională amărcilor). ce modificărilegislative de impact sepreconizează, în viitor, înaceastă industrie?

Modificările principale îndomeniul mărcilor la acestmoment vizează în primulrând alinierea la nivelulstatelor membre UE alegislației naționale cu ceacomunitară și în particularschimbarea procedurilor dedecădere sau anulare amărcilor și competențajudecării acestor cauze.

cum este structurată so -cietatea dumneavoastră,frisch & partners? care aufost principalele provocăriîn ultimii ani?

Suntem structurați în douădirecții care suntinterdependente, undepartament care se ocupăde obținerea protecțieidrepturilor la OSIM, EUIPO,WIPO, etc. și un altdepartament care asigurăapărarea acestor drepturi înfața OSIM, a instanțelor dejudecată și autoritatea


PR

oPRi

etat

e iNd

ustR

ialĂ

vamală, litigiile de proprietateindustrială într-un sens larg.O parte din provocările cu carene-am confruntat le-aureprezentat litigiile naționale saula nivelui UE, cu grad dedificultate și implicațiicomerciale. Am observat că rarmai există un litigiu cu implicațiiexclusiv de proprietateindustrială, sunt probleme șiimplicații de drept al concurenței,al dreptului comercial în general.Contractele speciale, și mă referîn primul rând la cele de francizăsunt complexe, ridicândprobleme de jurisdicție, garanțiicolaterale și concurență.Un alt aspect sesizat în practicăse referă la cazurile decontrafacere unde nu mai avemperechea clasică, binomulconsacrat și anume omul bun,titularul dreptului de proprietateindustrială, “omul bun”, careacționează cu bună credință șicontrafactorul “omul rău” carenu face altceva decât să încalcedrepturile prevăzute de lege înfavoarea titularului. Dimpotrivă,există situații în care anumițititulari încearcă prin intermediulacestor drepturi eliminarea saudiminuarea concurenților care, larândul lor sunt titulari de drepturide proprietate industrială. Iatăcum un litigiu care aparentprivește exclusiv drepturi deproprietate industrială devinecomplex și ridică probleme dedrept și din alte domenii.

pe fondul crizei economice, acrescut numărul și valoareabunurilor contrafăcute. careau fost cazurile mai importantede contrafaceri pe care le-ațisoluționat în ultimii ani?

Gama de produse contrafăcute șiimpactul acestora asupra

mediului de afaceri este încontinuare ridicat. Am observat otendință în comerțul cuprodusele contrafăcute deconcentrare către produsele delux, mai ales în domeniul modei,inclusiv în ce privește creațiiledesignerilor de nișă. La polulopus se situează contrafacereaunor obiecte de larg consum,inclusiv sticlărie și veselă de uzcasnic.

cum apreciați activitatea jude -cătorilor specializați în proprie -tate industrială din București șidin marile orașe?

Complete specializate îndomeniul proprietății industrialeavem doar în București, în alteorașe acestea nu există.Tribunalul București și Curtea deApel București acționează și ca

instanțe pentru mărcilecomunitare, având competențaunică de a judeca aceste cauze.Este așadar ușor de observatgradul de specializare șicompetență a instanțelor dinBucurești. În opinia mea, la acestmoment ar trebui să existe opreocupare mai atentă cu privirela constanța deciziilor peprobleme similare, chiar în lipsaunui sistem care să accepteprecedentul judiciar. Deasemenea, este esențial ca încazurile în care discutăm demărci comunitare și implicit deaplicarea reglementărilor UE săne asigurăm că deciziilepronunțate nu contravin practiciila nivel UE și mai ales nucontravin deciziilor obligatorii aleCurții de Justiție a UniuniiEuropene.

cum percepeți nivelul actualde concurență existent înbreas la consilierilor în proprie -tate industrială?

Există cazuri de concurențăneloială în rândul consilierilor înproprietate industrialămanifestate preponderent prinîncercarea de racolare a cliențiloraltor consilieri, de prezentare aunor firme ca fiind reprezentantea OSIM, WIPO, EUIPO pentru ainduce o falsă credibilitatepotențialilor clienți. Mi-ampropus ca în mandatul depreședinte CNCPIR să declarămtoleranță zero față de astfel decazuri, actuala comisie dedisciplină a CNCPIR fiind hotărâtăsă ia măsurile necesare, inclusivprin aplicarea de sancțiuni. Esteesențial să asigurăm respectareaStatutul profesiei și a Coduldeontologic al profesiei.

mircea fica

Mă bucurăinteresulmanifestat destart-up-uri careabordează frecventmembrii noștri, deexemplu înlegătură custrategii eficiente șiunitare deprotecție, naturadrepturilor, spațiilegeografice unde sedorește protecția


la

dY la

WYe

R

lăpușan, moscovits, steo pan& asociații este una dintrecele mai apreciate case deavocatură din cluj-napoca.ce rol au avut și au doam -nele avocat în succesulsocietății?

Femeile au început să deținăroluri centrale în toateaspectele vieții, tinerele fiindîncurajate și educate să facătot ceea ce mamele nu auputut realiza decât în micăparte. Este recunoscut căemanciparea femeii acontribuit la îmbunătățireacalității vieții familiale, lacreșterea din punct devedere economic și lapotențarea calității munciidin fiecare domeniu deactivitate.Începând cu secolul XX s-aîncurajat participareafemeilor la muncă, s-apromovat un tratamentnediscriminatoriu pentrufemei la locul de muncă, s-astimulat participarea școlarăfără niciun fel dediscriminare de gen șiparticiparea femeii cudrepturi egale în toatesferele vieții, ceea ce a avutca rezultat o dezvoltare avieții de familie împotrivamodelelor tradiționale.Din punctul meu de vederefemeia avocat aduce un plusvaloare prin intuiție și fler,calități care sunt maipronunțate în rânduldoamnelor. Aceste calitățisunt exploatate în special încadrul negocierilor.De asemenea, femeile suntînzestrate cu multă răbdareși perseverență, calități carele ajută să își atingăobiectivele stabilite.

veți aniversa în curând 10ani de când sunteți avocatîn Baroul cluj. cum perce -peți modificările structu -rale care au avut loc înmediul de afaceri din clujși în sistemul juridic dințara noastră?

Mediul de afaceri a crescutfoarte mult în ultimii 10ani.În prezent asistăm la ocrește re a salariilor și la ocerere tot mai mare pe piațamuncii.Viața economică șipiața muncii și-au revenitspectaculos, chiar dacă aufost lovite de criza din 2009.În Cluj asistăm la o creștere apieței imobiliare fără prece -dent. Piața imobiliară este îndezvoltare puternică, fiindalimentată de o cerere solva -bilă, mai puțin specula tivă,care a dus prețurile imobile lorpeste cele anterioare crizei.Acestă piață pur concuren -țială este în creștere datorită

salariilor mari, disponibilitățiifinanțării bancare, dar și aofertei relativ restrânse deconstrucții noi de pe piață.Legătura Clujului cu Europade Vest este tot mai puter -nică și de aici și creștereasalariilor pe zona de servicii.Aeroportul din Cluj care areun trafic în creștere puterni -că a facilitat dezvoltarea afa -cerilor, atrăgând investitoriistrăini.În Cluj constat o creștere aofertei educaționale private,respectiv grădinițe, școli șilicee care încearcă săimplementeze metode depredare care pun în valoarepotențialul copilului.

înainte de a deveni avocatați condus departamentuljuridic al unei mari compa -nii locale. cât de impor -tan tă este experiența debusiness de zi cu zi pentruun avocat?

Pentru a fi un bun avocattrebuie să-ți cunoști și să-țiînțelegi clienții.Trebuie săînțelegi cum se raportează eila risc, câștig și care estenivelul lor acceptabil de aîncheia o tranzacție.Afacerile presupun un risc.Nivelul de risc acceptabilpentru fiecare partener estediferit. Aceste riscuri trebuieînțelese, explicate și tranșatecu mult tact. Clienților tre -buie să le explici în termenisimpli toate implicațiilejuridice pe care le presupuneîncheierea unui act.

cum apreciaţi condiţiileoferite investitorilor localişi străini de către adminis -traţia locală şi de cătreexecutiv?

Calitatea serviciilor adminis -tra ției locale și centrale acrescut în ultima vreme, darîn urma anchetelor DNA seobservă o mare frică în a luadecizii. În ultima vreme neconfruntăm cu multe dosarepe rolul instanțelor dejudecată în care suntimplicate autoritățilepublice. Din punctul meu devedere acest fenomenîngreunează foarte multmediul de business, iarcombaterea lui esteaproape imposibilă.

mircea fica

aeroportul din Cluj a facilitat dezvoltarea afacerilorinterviu cu RaMoNa CRistiNa BeRCaN, avocat asociat senior, lăpușan, Moscovits, steopan & asociații

Moşire cu peripeţii sau despre durerile faceriiordonanţei liberalizării gazelor

articol de avocat titular iRiNa RoxaNa PetRe, Cabinet individual avocat Petre irina Roxanae-mail: [email protected] / telefon: 0722 224 520

-a discutat ampludespre rolul pecare avocatul şi l-ar putea asuma,

în spiritul tradiţiei vechii şcolide drept româneşti şieuropene, de paznic alnormelor şi valorilor statuluide drept şi raportor al de ra -pajelor de la acestea, capabilsă ofere avertismentetimpurii privind orice riscuride încălcări grave ale ordiniiinterne şi/sau comunitaredar şi soluţii adaptative. Esteneîndoielnic că mai ales îndomenii de maximăcomplexitate, de interesnaţional, cum este sectorulenergetic, avocatul trebuiesă fie capabil să gândeascăîntr-un cadru amplu cepresupune nu numaiexcelenta cunoaştere a legii,ci şi a aspectelor tehnice dereglementare precum şi aimplicaţiilor geo-politico-sociale ale unor actenormative existente sauaflate în curs de elaboraresau modificare. Implicit, elare obligaţia de a participa laeforturile de reformare acadrului legislativ,Chiar dacă ar fi naiv să neimaginăm că majoritatea

marilor companiimultinaţionale nu vorîncerca să îşi impună înpoliticile publice intereselepartizane în scopul obţineriiunor avantaje comerciale petermen scurt, considerăm cănu este imposibil ca avocaţiisă îşi îndrume clienţii în aşafel încât astfel de companiisă beneficieze de avantajelepe termen lung ale unuimediu democratic şiconstituţional ce ţine cont deun echilibru între interesulpublic şi cel privat. Câteodată asta înseamnăpentru avocatul specializat înenergie să “stea strâmb ca săgândească drept”, înîncercarea de a găsi sensinterpretării unui text juridicprin raportare la conjuncturaistorică şi socio-politică aapariţiei şi la intenţiilelegiuitorului, exprimate înnotele de fundamentare. Înanumite situaţii deşi scopuldeclarat al iniţiatorului a fostînlăturarea unor texte delege aflate în conflict culegislaţia europeană, noilenorme menţin sau introducnoi riscuri de infringement.În alte situaţii, deşi normajuridică se doreşte clară, prin

generalitatea şi impreciziaredactării se creazăposibilitatea interpretării eiîn sensuri ce contravinscopului urmărit şi legislaţieieuropene. Un exemplu înacest sens este multdiscutata ordonanţă deurgenţă a “liberalizării pieţeigazelor”-OUG 64/2016.

RestRiCţioNaReaexPoRtuRiloR

Prima facie, scopul adoptăriia fost înlăturarea clauzelorcare îi obligau peproducătorii de gazenaturale să pună cuprioritate la dispoziţie pentruconsumul intern gazeleproduse, ceea ce ducea larestricţionarea exporturilor,nepermiţându-se liberulschimb al gazelor naturale pepiaţa comună. Cu toateacestea, în timp ceremediază o situaţie juridică,se menţin, respectiv secreează şi altele la fel depericuloase din perspectivaîncălcării aceloraşi articoleale TFUE. În actuala variantă,se impune producătorilor degaze să vândă o cantitate

minimă de gaze dinproducţia proprie, stabilităprin Hotărâre a Guvernuluinumai pe “pieţele centra -lizate din România”, fiindafectat din nou principiulliberei circulaţii a mărfurilor,întrucât se reduceposibilitatea producătorilorde a-şi comercializa în modeficient produsele şi pe altecanale de distribuţie amărfurilor, în esenţă printranzacţii pe burse sau plat -forme de gaze europeane. Pentru furnizori se impuneîncheierea pe “pieţelecentralizate din România” aunor tranzacţii pentru“vânzarea/cumpărarea” uneicantităţi minime de gazenaturale stabilite prinHotărâre de Guvern. Deşiiniţiatorii au intenţionat săfacă referinţă la piaţaromânească, generalitateaformulării, fără vreo referirechiar şi indirectă la tranzacţiiîncheiate pe teritoriulRomâniei, a permisinterpretarea de către ANREa acesteia în sensul că oriceachiziţie de gaze realizată deun furnizor român, chiar şicu livrare în afara frontiereiromâne sau în punctele de

s


la

dY la

WYe

R


la

dY la

WYe

R

interconectare, în cazultranzacţiilor transfrontaliere,ar atrage obligaţiaachiziţionării pe piaţacentralizată din România aunui procent minim dincantităţile contractate cuparteneri externi respectivdin cele ce fac obiectultranzacţiilor transfrontaliere,fără a avea garanţiaexistenţei pe piaţa internă aacestor cantităţi şi nicigaranţia de vânzare aacestor gaze pe aceeaşipiaţă.

se îNCalCĂ liBeRaCiRCulaţie a BuNuRiloR

Confruntat cu imposibilitateaefectivă a îndeplinirii unorastfel de obligaţii decumpărare, furnizorulurmează să fie totuşisancţionat contravențional.Toate aceste restricţionărisunt contrare principiiloreuropene cu privire la liberacirculaţie a bunurilor.Barierele vizate de art. 34din Tratatul de Funcţionare aUE au în vedere obstacoleleapărute în Statele Membrecu privire la aspecte cucaracter transfrontalier,adică tocmai cele introduseprin noile restricţionări dinOUG 64/2016. În esenţă,comerţul intracomunitartrebuie să nu fie afectat, iarnoile reglementări lovescdirect în acesta, interzicândindirect tranzacţionarea unorcantităţi de gaze (cu atât maimare cu cât comerţultransfrontalier este maimare) în spaţiulintracomunitar. Dinperspectiva practicii CurţiiEuropene de Justiţie, se

consideră încălcat articolul34 chiar şi dacă este vorbadespre măsuri ce afectează oanumită cotă dinimporturi/exporturi saunumai un număr limitat deagenţi economici. În senslarg, restricțiile cantitativesunt definite ca “măsuri carerestricţionează total sauparţial importurile saubunurile aflate în tranzit UE”. În momentul de faţă Comisiapentru industrii şi servicii dincadrul Camerei Deputaţilor ainiţiat dezbateri publice înscopul modificării acesteiOrdonanţe, punând îndiscuţie varianta realizăriitranzacţiilor de gaze-naturaleexclusiv pe piaţaconcurenţială, în contextuldefinirii unor principii defuncţionare a unei astfel depieţe, după modelul celei dinelectricitate. Aceasta implicăşi introducerea unor termeninoi, ca de exemplu cel de“trader” precum şi cel de“agent de transport”.Foarte utile în ansamblul lor,astfel de iniţiative nu trebuiesă piardă din vedererecomandările legiuitoruluieuropean conform cărora opiaţă lichidă este strict legatăde atingerea unui nivelsuficient al capacităţii deinterconectaretransfrontalieră şi integrare apieţei, prin facilitareaparticipării la piaţa naţionalăa actorilor din alte StateMembre precum şi ajucătorilor români la altepieţe regionale. Trebuie analizat cu atenţiedacă obligaţia impusătuturor participanţilor lapiaţă de a tranzacţionaexclusiv în România nu estede natură a afecta comerţul

şi concurenţatransfrontaliere, prin izolareaproducătorilor şiimportatorilor naţionali şi apieţei naţionale de producţiacare provine din alte ţări UEsau non-UE, în condiţiile încare principalii furnizori degaze externi nu sunteuropeni şi nu pot fi obligaţisă participe la bursa românăde gaze, iar mareamajoritate a ţărilor membreUE nu impun obligaţii legalesimilare. Legislaţia europenăprivind securitateaaprovizionării cu gazenaturale are în vedere camecanismele naţionale deasigurare a capacităţii potconduce la o creştere apreţurilor pentru toatestatele membre prinîmpiedicarea utilizării optimea capacităţilor de producţieşi a flexibilităţiitransfrontaliere, întrucât“energia trebuie să ajungăacolo unde este necesară,fără bariere fizice lafrontierele naţionale”. Aceste aspecte sunt cu atâtmai importante cu cât recentConsiliul şi ParlamentulEuropei au ajuns la un acordreferitor la introducereaunor noi reglementări ceasigură o abordare regionalăcoordonată şi comunăprivind măsuri de securitatea aprovizionării cu gaze,pentru administrareadeficitelor; acestea suntprima expresie concretă aprincipiului solidarităţii înrelaţiile dintre ţările vecine.Pe de altă parte, ComisiaEuropeană, în documentulsău de lucru privind evoluţiaPieţei Interne de Energie,aminteşte că este necesarăatât utilizarea instrumentelor

specifice pieţelor centralizatecât şi a contractelorbilaterale pentru importuri şitranzacţii transfrontaliereîntrucât acestea din urmăcorespund intereselorcomerciale legitime alepartenerilor externi,referitoare în esenţă lamodalitatea de formare amecanismelor de preţ,distinctă de cea aplatformelor detranzacţionare şi lasecuritatea pe termen lung alivrărilor, dată fiindspecificitatea pieţei gazelor,disponibilitatea redusă aresurselor şi livrareaacestora prin conductetransfrontaliere de ladistanţe mari, în condiţiile încare 65% din necesarul degaze al Uniunii Europeneeste livrat majoritar dinRusia şi parţial din Norvegiaşi Algeria.

În cazul prezentat, s-aîncercat ilustrarea modului încare un avocat specializat înenergie este provocat săabandoneze o gândire întermeni strict juridici, care arimpune exclusiv o acţiune încontencios administrativ învederea anulării actelorilegale în favoarea uneianalize critice a cadrului dereglementare actual şi a celuiaflat în curs de elaborare dinperspectivă istorică, geo-politică, socială şieuropeană, susţinută prinparticiparea în cadruldezbaterilor publice la “actulde creaţie”, unde avocatul arputea juca un rolsemnificativ cu condiţia ca elsă şi-l asume responsabil, iarclasa politică să îi acordecredit şi susţinere.


la

dY la

WYe

R

legitimitatea modificăriloraduse prin ouG nr 58/2016 legii serviciilor comunitare de utilități publice nr 51/2006articol de avocat daNiela-louise MohaNu, avocat titular, Cabinet de avocat daniela-louise Mohanu

egea nr. 51/2006serviciilorcomunitare deutilități publice asuferit modificări

semnificative prin O.U.G. nr.58/2016 pentru modificarea șicompletarea unor actenormative cu impact asupradomeniului achizițiilor publice,publicată în Monitorul Oficial,Partea I nr. 738 din22/09/2016, și prin Legea nr.225/2016 pentru modificareași completarea Legii serviciilorcomunitare de utilități publicenr. 51/2006, publicată înMonitorul Oficial, Partea I nr.942 din 23/11/2016.Probabil ce mai importantămodificare și, din păcate,nefericită, vizează art. 28 alin.(2) referitor la gestiuneadirectă. Ulterior modificărioroperate prin OUG nr. 58/2016și a celor prin Legea nr.225/2016, art. 28 alin. (2) areurmătorul cuprins, cumențiunea că au mai fostintroduse alineatul (2^1) șialineatul (2^2):„ (2) Gestiunea directă serealizează prin intermediulunor operatori de drept publicsau privat, astfel cum suntdefiniţi la art. 2 lit. g), respectivlit. h), fără aplicareaprevederilor Legii nr. 98/2016privind achiziţiile publice, Legiinr. 99/2016 privind achiziţiilesectoriale şi Legii nr. 100/2016privind concesiunile de lucrări

şi concesiunile de servicii, carepot fi: a) servicii publice de interes

local sau judeţean,specializate, cu personalitatejuridică, înfiinţate şi organizateîn subordinea consiliilor localesau consiliilor judeţene, dupăcaz, prin hotărâri aleautorităţilor deliberative aleunităţilor administrativ-teritoriale respective; b) societăţi reglementate deLegea nr. 31/1990,republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, cucapital social integral alunităţilor administrativ-teritoriale, înfiinţate deautorităţile deliberative aleunităţilor administrativ-teritoriale respective. (21) Autorităţile deliberativeale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz,asociaţiile de dezvoltareintercomunitară cu obiect deactivitate serviciile de utilităţipublice, în baza mandatuluiprimit, pot încredinţa unuioperator de drept privatgestiunea serviciilor de utilităţipublice sau a uneia ori maimultor activităţi din sferaacestor servicii prin atribuireadirectă a contractului dedelegare a gestiunii, curespectarea următoarelorcondiţii cumulative ce trebuieîndeplinite atât la dataatribuirii contractului dedelegare a gestiunii, cât şi pe

toată durata acestui contract: a) unităţile administrativ-teritoriale membre ale uneiasociaţii de dezvoltareintercomunitară cu obiect deactivitate serviciile de utilităţipublice, în calitate deacţionari/asociaţi aioperatorului regional, prinintermediul asociaţiei, sau,după caz, unitateaadministrativ-teritorială, încalitate de acţionar/asociatunic al operatorului, prinintermediul adunării generalea acţionarilor şi al consiliuluide administraţie, exercită uncontrol direct şi o influenţădominantă asupra deciziilorstrategice şi/sau semnificativeale operatoruluiregional/operatorului înlegătură cu serviciulfurnizat/prestat, similar celuipe care îl exercită asuprastructurilor proprii în cazulgestiunii directe; b) operatorul regional,respectiv operatorul, după caz,desfăşoară exclusiv activităţidin sfera furnizării/prestăriiserviciilor de utilităţi publicedestinate satisfacerii nevoilorde interes public general aleutilizatorilor de pe raza decompetenţă a unităţiloradministrativ-teritorialemembre ale asociaţiei,respectiv a unităţiiadministrativ-teritoriale care i-a încredinţat gestiuneaserviciului;

c) capitalul social aloperatorului regional,respectiv al operatorului estedeţinut în totalitate deunităţile administrativ-teritoriale membre aleasociaţiei, respectiv deunitatea administrativ-teritorială; participareacapitalului privat la capitalulsocial al operatoruluiregional/operatorului esteexclusă. (22) În cazul serviciului detransport public local decălători, atribuirea directă acontractelor de delegare agestiunii se face în condiţiileprevăzute de regulamentul(ce) nr. 1.370/2007 alparlamentului european şi alconsiliului privind serviciilepublice de transport feroviarşi rutier de călători şi deabrogare a regulamentelor(cee) nr. 1191/69 şi nr.1.107/70 ale consiliului.” Așadar, în actualareglementare, gestiuneadirectă se realizează prinintermediul unor operatori dedrept public sau privat carepot fi:servicii publice de interes localsau judeţean, specializate, cupersonalitate juridică,înfiinţate şi organizate însubordinea consiliilor localesau consiliilor judeţene;societăți reglementate delegea nr. 31/1990, cu capitalsocial integral al unităţilor

l


la

dY la

WYe

R

administrativ-teritoriale,înfiinţate de autorităţiledeliberative ale unităţiloradministrativ-teritorialerespectiveOUG nr. 58/2016 adaugăposibilitatea autorităţilordeliberative ale unităţiloradministrativ- teritoriale sau,după caz, asociaţiile dedezvoltare intercomunitarăavând ca scop serviciile deutilităţi publice, în bazamandatului primit, de aîncredinţa unui operator dedrept privat gestiuneaserviciilor de utilităţi publicesau a uneia ori mai multoractivităţi din sfera acestorservicii prin atribuirea directăa contractului de delegare agestiunii, cu respectareaurmătoarelor condiţiicumulative ce trebuieîndeplinite atât la dataatribuirii contractului dedelegare a gestiunii, cât şi petoată durata acestui contract: a) unităţile administrativ-teritoriale membre ale uneiasociaţii de dezvoltareintercomunitară cu obiect deactivitate serviciile de utilităţipublice, în calitate deacţionari/asociaţi aioperatorului regional, prinintermediul asociaţiei, sau,după caz, unitatea

administrativ-teritorială, încalitate de acţionar/asociatunic al operatorului, prinintermediul adunării generalea acţionarilor şi al consiliuluide administraţie, exercită uncontrol direct şi o influenţădominantă asupra deciziilorstrategice şi/sausemnificative aleoperatoruluiregional/operatorului înlegătură cu serviciulfurnizat/prestat, similar celuipe care îl exercită asuprastructurilor proprii în cazulgestiunii directe; b) operatorul regional,respectiv operatorul, dupăcaz, desfăşoară exclusivactivităţi din sferafurnizării/prestării serviciilorde utilităţi publice destinatesatisfacerii nevoilor de interespublic general ale utilizatorilorde pe raza de competenţă aunităţilor administrativ-teritoriale membre aleasociaţiei, respectiv a unităţiiadministrativ-teritoriale care i-a încredinţat gestiuneaserviciului; c) capitalul social aloperatorului regional,respectiv al operatorului estedeţinut în totalitate deunităţile administrativ-teritoriale membre ale

asociaţiei, respectiv deunitatea administrativ-teritorială; participareacapitalului privat la capitalulsocial al operatoruluiregional/operatorului esteexclusă. Atragem atenția cămodificările și completărileaduse prin OUG nr. 58/2016pot ridica mai multeprobleme: restrângerea nejustificată aoperatorului de transportpublic local de a efectua alteactivități decât cele detransport public social, maiales că mulți dintre ei suntoperatori privați. Se poatepune problema încălcării art.53 din constituția româniei -restrângerea exercițiului unordrepturi sau al unor libertăți– și a art. 45 - libertateaeconomică;nerentabilitatea şi ineficienţaeconomică în sectorulserviciilor de utilităţi publice.Trebuie asigurată autonomiafinanciară a operatorului. Eltrebuie să își acoperecheltuielile de producţie şiexploatare, cheltuielile deîntreţinere şi reparaţii, aamortismentelor aferentecapitalului imobilizat în activecorporale şi necorporale, acosturilor pentru protecţia

mediului, a costurilorfinanciare asociate creditelorcontractate, a costurilorderivând din contractul dedelegare a gestiunii, şi, în modevident, trebuie să își asigureo cotă pentru crearea surselorde dezvoltare şi modernizarea sistemelor de utilităţipublice, precum şi o cotă deprofit;cheltuirea ineficientă abanului public – dacăoperatorul nu poate generavenituri suplimentare din alteactivități economice pe caresă le poată desfășura, seexercită o presiune asuprabugetului statului, pentru căeste nevoie de venituri pentrua compensa pierderile;inegalitatea de tratament şide şanse în relaţiaautorităţilor administraţieipublice centrale şi locale cuoperatorii serviciilor deutilităţi publice (se poate puneproblema încălcării art. 16 dinconstituția româniei –egalitatea în drepturi)Asemenea reglementări potcontraveni și principiuluiegalităţii de tratament instituitde T.F.U.E. (Tratatul deFuncţionare a UniuniiEuropene) și DirectiveleUniunii Europene privindachiziţiile publice.

Modificarea legislativă expusă anteriorpoate fi considerată excesivă, având învedere că în acest domeniu, prin actelenormative modificatoare analizate, creșterolul activ al Consiliului Concurenței înmisiunea sa de a înlătura orice încercarede restrângere, împiedicare saudenaturare a concurenţei pe piaţaserviciilor de utilităţi publice.Ea este cu atât mai mult de neînțeles cucât Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007este în sensul liberalizării unor asemeneaservicii publice.Sunt suficiente mecanisme prevăzute deînsăși Legea nr. 51/2006 pentru a se evitaaccentuarea caracterului de monopol alserviciilor de utilităţi publice,

restrângerea, împiedicarea saudenaturarea concurenţei pe piaţaserviciilor de utilităţi publice.Autoritățile administrației publice locale,Consiliul Concurenței, ANRSC suntinstituții și autorități abilitate să ia măsuripentru restrângerea ariilor în care semanifestă condiţii de monopol, precum şipentru prevenirea abuzului de poziţiedominantă pe piaţă, în vederea limităriiefectelor caracterului de monopol alserviciilor, astfel încât considerămexcesive noile reglementări restrictive.Textul modificator ce vizează art. 28 dinLegea nr. 51/2006 ar putea face obiectulunei excepții de neconstituționalitate, așacum spuneam, pentru încălcarea art. 53

din Constituția României - restrângereaexercițiului unor drepturi sau al unorlibertăți – și art. 45 - libertateaeconomică.De asemenea, se poate încerca șiadresarea unei întrebări preliminare cătreCurtea de Justiție a Uniunii Europene(„CJUE”). Instanța națională poate să seadreseze CJUE atunci când sunt întrunitecondiţiile prevăzute de art. 267 TFUE,adică în cazul în care apreciază că odecizie a Curţii de Justiţie a UniuniiEuropene îi este necesară pentru apronunţa o hotărâre cu privire la: (a)interpretarea tratatelor; (b) validitatea şiinterpretarea actelor adoptate de institu -ţii le, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii.


la

dY la

WYe

R

sunteți o societate de avo -c a tură foarte dinamică.care sunt departamentelecare generează cele maimari venituri?

Într-adevăr, Rotaru și Asociațiieste o societate de avocaturăfoarte dinamică. Suntem oechipă mereu în căutarea denoi provocări juridice.Plafonarea este cel mai marerău care i se poate întâmplaunui avocat. E adevărat că înRomânia puțini avocațirecunosc faptul că în aceastăperioadă este foarte utilă„specializarea” pe anumitedomenii mai restrânse, pentrucă un avocat care susține că sepricepe la toate este unavocat depășit de dinamicasocială și economică. În eratehnologiei și a informațieidigitalizate, nu putem săspunem că un avocat poate săcunoască toate ramurile dedrept. Astfel, atitudinea echi -pei noastre față de întreaganoastră gamă de clienți nepermite să spunem că specia -li zarea deprinsă până în pre -zent prin studiile post univer -sitare (masterate și doctorat)precum și prin practica zilnicăîn instanță, ne poziționează peun loc fruntaș în apărareadrepturilor și intereselorclienților noștri în domeniuldreptului penal – infracțiunieconomice și de corupție, dreptcomercial și drept societar. În ultima perioadă am pus

bazele unui nou departamentîn cadrul societății noastre, cuatribuțiuni în domeniulAchizițiilor Publice și aconsultanței în acest domeniu.Apreciem că la acest momentvasta noastră experiență esteîn măsură să aducă venituriimportante, mai ales în dome -niul consultanței comerciale,unde ne axăm în principalasupra clauzelor contractelorpuse la dispoziție de cătreclienții noștri cu pre cădere îndomeniul farma ceutic și cel alconstrucțiilor. Aici am consta tatlipsa de instrumente juridicepentru apărarea drepturilorpărților în toate acestecontracte și din acest motiv lerecomandăm tuturor persoa -nelor cu drept de decizie încompaniile co mer ciale cuobiect de activitate în dome -niul construcțiilor să consulteavocați specializați înainte desemnarea unor documentecare pot preju dicia activitateasocietății pe care o conduc.Sunt foarte multe cazuri încare clienții noștri, în specialdin domeniul farmaceutic,reclamă ade ziunea la contrac -tul de distri buție incheiat cudistribuitorul de medica men te,lipsiti fiind de posibilitatea denegociere a clauzelor. Evidentaceastă practică nu trebuie sătreacă neobservată în piațajuridică pentru că existăinstrumente juridice și remediipentru fiecare situație în parte.Am observat că majoritateaclienților apelează la avocat

după ce “răul a fost făcut” șide foarte multe ori este multmai greu să aperi intereseleunui astfel de client deoareceinstrumentele juridice pe carele ai la îndemână sunt limitatedin cauza contractelorlacunare încheiate de cliențiicare nu apelează la profe -sioniști în această materie.

ce arii de practică intențio -nați să dezvoltați în perioa -da următoare?

Încercăm să punem un accentdeosebit pe consultanța înafaceri care la modul generalpare că are legătură cu parteaeconomică și fiscală a uneicompanii, însă interacționândcu clienții noștri și implicându-iîn diverse evenimente orga -nizate de societatea noastrădorim să punem un accent peimportanța negocieriiclauzelor contractuale așacum spune și teoria și ne-odemonstrează și practica,adică în sensul producerii deefecte și nu al neproduceriiacestora. Am observat înactivitatea noastră de peste13 ani că există foarte mulțiavocați care nu știu sau nuînțeleg rolul lor într-onegociere contractuală. Suntmulți colegi care au senzațiacă să fii avocat înseamnă să teopui din principiu la tot ceemană de la “adversarul” tău.În realitate însă acest “adver -sar” nu există pentru că un

astfel de avocat poate să fiedoar propriul său adversary,fiindcă în cele din urmă șiclientul va înțelege că o astfelde atitudine beligerantă nueste în folosul niciuneia dintrepărțile contractante. Rolulavocatului este de a transpuneîntr-o formă juridică voințapărților. Negociereacontractuală se poartă în modelegant prin corespondențaîntre avocații părților pentrucă până la urmă clienții nu aude ce să asiste la discuțiileteoretice/principiale și/saupractice purtate de avocați,câtă vreme garanția apărăriiintereselor clientului este însarcina oricărui avocat.

cu ce provocări v-ați con -frun tat în ultimul timp?

Provocarea oricărui avocateste aceea de a convingejudecătorul să se aplece cumai multă atenție asupraaspectelor semnalate în acțiu -nea introductivă sau pe par -cursul procesului. Dar în acestdin urma caz, captarea atențieijudecătorului la modul generalține de tehnica și de capacita -tea dobândită de fiecare avo -cat în parte, prin expe riențaproprie și ca observație gene -rală putem să afirmăm că unavocat care nu e convins desusținerile sale nu va convingenici instanța de judecată.

mircea fica

Majoritatea clienților apelează la avocat după ce “răul a fost făcut”interviu cu MĂdĂliNa RotaRu, Managing Partner, Rotaru și asociații


la

dY la

WYe

R PRo

FiluR

i

BoJiCĂ Cristina-BeatricePartenerCabinet de avocat GRuia duFaut

arii de expertizĂ acoperiteLitigii si Arbitraje, Fuziuni şi Achiziţii,Drept Comercial şi Societar, Dreptimobiliar şi dreptul construcţiilor,Achiziţii Publice, Dreptul Concurenţei,Insolvenţă şi Restructurări

Cristina-Beatrice BOJICĂ este partener al Cabinetului Gruia Dufaut şi coordonator alDepartamentului de Litigii, cu o experiență de 17 ani în domeniul consultanţei şi reprezentării juridicepentru investitori. Ea asistă o paletă largă de societăți străine şi locale care activează cu precădere îndomenii precum: industrie, Oil&Gas, servicii publice, agricultură, retail, bănci-asigurări etc. În domeniul contencios, Cristina BOJICA are o practică semnificativă în reprezentarea companiilor îndomeniile civil, comercial, contencios administrativ şi fiscal. Acordă asistenţă şi reprezentare clienţilorîn faţa autorităţilor administrative (în cadrul procedurilor de inspecţie fiscală şi în cele administrativ-jurisdicţionale, formularea de contestaţii şi plângeri prealabile administrative, etc.). precum şi în faţainstanţelor judecătoreşti în domeniile dreptului fiscal, dreptului comercial, dreptului civil, dreptuluimuncii şi dreptului concurenţei. De asemenea, reprezintă clienţii în arbitraje interne şi internaționale.Pe lângă activitatea în sfera litigiilor, Cristina BOJICĂ intervine frecvent si are o experiență semnifi cativăîn domeniul achizițiilor societare şi imobiliare, în special în structurarea tranzacțiilor, elabo rarearapoartelor de due diligence şi a documentelor tranzacţionale - memorandumuri, cesiuni, contractede vânzare şi de garanție etc. Experiența sa în acest domeniu a fost dobândită prin participarea saucoordonarea unor proiecte M&A complexe, atât locale, cât şi cu elemente de extraneitate.

STATEMEnT „Avocatura reprezintă o provocare continuă, iar fiecare dosar finalizat o nouă experiență. Înseamnăprovocarea de a căuta soluții legale pentru a apăra drepturile şi interesele clienților, de a fi riguros,dar în același timp inventiv, de a înțelege şi a comunica cu oamenii care iți încredințează aceastămisiune importantă. Este o profesie pe care, dacă dorești să o faci la un nivel de care să fii mulțumit,energia, gândirea pozitivă, perseverenţa şi moralitatea nu pot să rămână doar la nivel de principiu”.

Cabinet de avocat GRuia duFautcontact

Tel : +40 21 305 57 57Email: [email protected]

VaN de WaaRt loredanaavocat asociatCabinet de avocat GRuia duFaut

arii de expertizĂ acoperiteM&A, drept societar şi comercial, drept imobiliar, achiziții publice & PPP,dreptul concurenţei, arbitraj intern şi internațional.

Loredana Van de WAART este partener si coordonator al Departamentului de Consultanţă alCabinetului Gruia Dufaut, cu o experiență de 17 ani în M&A, drept comercial, drept imobiliar, dreptsocietar, achiziţii publice şi PPP, dreptul concurentei, arbitraj intern si internațional.

Loredana Van de WAART intervine frecvent şi coordonează echipele de avocaţi în dosare complexeaferente domeniilor sale de expertiză, în special în achiziții / vânzări de societăți, proprietățiimobiliare, dezvoltarea de proiecte logistice şi industriale, restructurări (inclusiv restructurareaactivității companiilor, prin fuziuni/divizări/aport parțial de active/ închidere/cesiune deactivităţi/unităţi). Expertiza sa acoperă acordarea de asistenţă juridică atât în procesul de duediligence, cât şi în negocierea şi redactarea documentelor aferente. De asemenea, intervine şi acordăconsultanţă juridică pe întreaga durată a derulării procedurilor de achiziție publică/PPP, proceduriadministrative şi judiciare aferente, oferind asistenţă juridică cu privire la respectarea legislaţieiromâne şi europene în cadrul procesului de elaborare a documentaţiei de atribuire de către autorităţilecontractante, precum şi în cadrul litigiilor de orice tip generate de atribuirea/executarea/încheierea/încetarea contractelor de achiziţie publică/PPP pentru clienţi ce activează în diversedomenii de activitate: infrastructură, pharma, agricultură, telecomunicaţii, construcții civile etc.

STATEMEnT „Avocatura este o profesie a gândirii raționale şi a regulilor stricte autoimpuse, în pofida aparenţeide libertate pe care o afișează. Succesul şi performanţa sunt sinonime în această profesie în carereputaţia se construieşte cu mult efort livrat în doze constante. Singurele jaloane pe care le aipentru a ști ca păstrezi direcția corectă sunt pasiunea, devotamentul faţă de cauza clientului,respectul de sine şi integritatea, dublate de cunoștințe solide”.


Tel : +40 21 305 57 57Email: [email protected]


la

dY la

WYe

R PRo

FiluR

i

GRuia duFautdanaManaging PartnerCabinet de avocat GRuia duFaut

arii de expertizĂ acoperiteInvestiţii străine, Fuziuni şi Achiziţii,Parteneriate Public-Privat, infrastructură,Drept Imobiliar si Dreptul Construcţiilor,Dreptul Muncii.

Dana GRUIA DUFAUT, fondatoarea Cabinetului GRUIA DUFAUT, este unul din pionierii avocaturii debusiness din România. Avocat înscris în Baroul Paris (din 1987) şi Baroul București (din 2002), s-aimplicat activ, începând cu anii 90, în numeroase proiecte juridice în România, acordând asistenţăinvestitorilor străini în procesul de pătrundere şi de dezvoltare a acestora pe piaţa locală, prin operaţiide privatizare, achiziţii locale, joint-venture, Parteneriate Public-Privat, investiţii Greenfield, etc. Expertiza sa juridică semnificativă îi permite acordarea unei game complexe de servicii în domeniuldreptului imobiliar (achiziţii şi vânzări imobiliare, închirieri, concesiuni, etc.), a dreptului comercial şidreptului societar.

Cabinetul de avocaţi pe care l-a creat la Bucureşti şi-a dezvoltat o competenţă recunoscută în materiede achiziții şi fuziuni, achiziţii publice şi în domenii de drept conexe: drept imobiliar, drept comercial,drept fiscal, dreptul muncii, dreptul concurenţei sau arbitraj intern şi internaţional.

În prezent, echipa de avocaţi a Cabinetului gestioneză dosare ale unei clientele care, în proporţie de90%, este formată din firme cu capital privat străin, ce activează în diverse sectoare: infrastructură,industria auto, IT, agroalimentar, agricultură, retail, bănci, reţele de utilităţi, telecomunicaţii, etc. Dana GRUIA DUFAUT este, totodată, o prezenţă marcantă a comunităţii de afaceri franceze dinRomânia. Din 2010 este membru al Consiliului de Administrație al Camerei de Comerţ franceze înRomânia, iar din 2014 a fost aleasă în funcţia de Consilier consular al Franţei pentru România şi R.Moldova pentru un mandat de 6 ani. Ca o recunoaștere a contribuției pe care a avut-o la promovarearelațiilor de afaceri româno-franceze, în 2006 a primit Ordinul Naţional al Meritului în Grad deCavaler, iar la începutul lui 2016 a fost distinsă Ordinul Legiunea de Onoare în Grad de Cavaler, ceamai inaltă distincție acordată de statul francez.


Tel : +40 21 305 57 57 / 0744 550 800Email: [email protected]

toNCesCu lauraavocat expert în servicii financiareCasa de avocatură KPMG legal - MMo sPRl studii: Licențiată în Drept, Facultatea de Drept,Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca.Licențiată în Studii Europene,Facultatea de Studii Europene,Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca.

experienŢĂ: partener coordonator kpmg legal -mmo (2012- Prezent)partner d&B david și Baias (1999 – 2012, from junior to partner)

Laura are o experiență de peste 19 ani în serviciile de consultanță juridică, din care mai mult dejumătate au fost dedicați sectorului financiar.

Laura a fost implicată și a coordonat o serie de proiecte inovative în domeniul serviciilor financiare(prima autorizare a unui fond de investiții în calitate de acționar majoritar într-o bancă românească,prima fuziune dintre o bancă și o instituție financiară non-bancară, autorizare de instituții de plată),dar și în calitate de expert în procesul de obtinere a primei licențe pentru monezi electronice întelecomunicații din România.

In ultima perioada a furnizat consultanta juridică cu privire la aspecte legate de digitalizarea pieței deServicii Financiare (semnătura biometrică și efectele sale juridice, cunoașterea clientelei, etc.).

Laura a fost implicată în calitate de manager de proiect și expert în numeroase proiecte prin caregrupuri financiare internaționale de prestigiu au înființat bănci, instituții financiare nebancare,instituțiile de plată, societăți de asigurare sau fonduri de pensii în România, proiecte de emisiune deactiuni sau obligatiuni, tranzactii pe piata de capital.

Laura a fost implicat în ultimii ani într-un număr mare de proiecte având ca obiect crediteleneperformante și în mai multe tranzacții intervenite pe piața de Servicii Financiare. Anul acesta Lauraa fost implicată în două dintre cele mai mari tranzacții cu portofolii de credite neperformante șianume: a reprezentat Unicredit Bank în calitate de vânzător a unui portofoliu de crediteneperformante (Project Triton) și consortiul format din EOS si B2Holding, în calitate de cumpărător aunui portofoliu de la BCR (Project Blue Lake).

Laura a fost distinsa de-a lungul anilor cu o serie de premii și este recomandata în sectorul financiarde catre prestigioase publicații interne cat și internaționale (Legal 500, Chambers Europe, Chambers& Partners, PLC Which Lawyer).

Casa de avocatură KPMG legal - MMo sPRl contact

Tel: +40 742 280 069E-mail: [email protected] / Site: www.kpmglegal.ro


FeldRihaN dianaavocat colaboratorPăun Ciprian și asociațiiDiana face parte din echipa PCA LAWcoordonată de avocat dr. Păun Ciprian Adrian de4 ani alături de ceilalți 10 avocați și 3 paralegali.Casa de avocatură coordonată de domnulconferențiar universitar dr. Ciprian Păun este depeste 10 ani prezentă pe piața juridică dinTransilvania, coordonând din punct de vederejuridic proiecte investiționale importante aleunor companii din Europa și asistând îndomeniul dreptului commercial , fiscal și aldreptului muncii , companii și personae fiziceatât în domeniul business corporate cât și înlitigii și reprezentări în proceduri administrative.

STATEMEnT „Avocatura este o artă în care trebuieîmbinate în mod proporțional cunoștințelejuridice, pasiunea și munca în echipă”.

Diana Feldrihan este membră a Baroului Cluj, avocat colaborator în cadrul Casei de Avocatură„Păun Ciprian și Asociații”. Este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș Bolyaiși a masteratului Management Internațional ( linia germană ) din cadrul Facultății de ȘtiințeEconomice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai. Diana a studiat timp de un an laFacultatea de Drept (Juridicum) din cadrul Universității din Viena, aprofundând probleme complexede drept comercial, drept european, drept fiscal internațional, contracte internaționale, absolvind curezultate remarcabile cursurile urmate.

Activitatea profesională a Dianei Feldrihan variază de la consilierea clienților în procedurinecontencioase sau negocieri și până la asistarea acestora în faza de proces în fața instanțelor. DianaFeldrihan s-a remarcat în principal prin consilierea clienților proveniți din spațiul lingvistic german(Germania, Austria, Elveția) și este implicate în proiecte de investiții de tip green field și brown field înjudețul Cluj, Sibiu și Arad. Diana este avocatul de legătură între investitorii ce dezvoltă proiectele deproducție și autoritățile administrației publice locale, servicii notariale, traduceri, arhitecți, societățide construcții, oferind investitorilor acces la procedura de consiliere de tip ONE STOP LEGAL SHOP,aceștia externalizând către Casa de avocatură PCA LAW OFFICE activitatea de birocrațieinvestițională. Diana a fost implicată și în proiecte de Due Dilligence complexe ce au vizat aspectfiscale , comerciale și vizând gestiunea fondurilor europene , coordonând activitatea colectivului detax din cadrul proiectului de analiză.

În cadrul Casei de avocatură, Diana este responsabilă cu redactarea opiniilor legale referitoare laaplicarea Convențiilor de aplicare a dublei impuneri între Germania, Austria și Elveția și România,precum și cu redactarea studiilor de Legal Update pentru investitorii proveniți din spațiul juridicgerman.

Deși se află la îndeput de drum, scopul ei este de a identifica cele mai bune și cele mai eficientestrategii pentru fiecare client și de a oferi clienților consultanță clară și concisă în cel mai scurt timp.Diana a avut o serie de prezentări a unor probleme practice de fiscalitate internațională în fațastudenților, cadrelor didactice, în cadrul unor seminarii profesionale adresate avocațiilor și înconferințe academice.

Păun Ciprian și asociațiicontact

Cluj Napoca, str. Anatole France, nr 62, ClujWeb: www.pcalaw.ro

E-mail: [email protected]: 0740662673

Office/Fax: 0364 411 414

la

dY la

WYe

R PRo

FiluR

i

Atacurile cybercrime nu mai sunt de multăvreme doar statistici, poveşti de spus laşemineu, în colocvii şi conferinţe.

Vulnerabilităţile sistemelor informatice,perfecţionarea atacatorilor din umbră,tehnologiile tot mai performante, creştereainteresului public pentru mediul online – toatelaolaltă au dus la o escaladare fără precedent atentativelor şi loviturilor de forţă ale infractorilorcibernetici.

Fenomenul ransomware, atacurile DDoS,phishing-ul, spamul şi alte tipuri de asaltinformatic, răvăşesc la această oră statele lumii,companiile, persoanele private.Legal Magazin intenţionează să ofere în cadrulunui eveniment complet, de o zi, o imagine up-to-date a situaţiei curente a situaţiei globale,continentale, regionale şi mai ales a României laacest capitol, a paşilor parcurşi, a obiectivelor şiţintelor publice de perspectivă, dar mai ales asoluţiilor de ultimă generaţie care asigurăprevenţie, securitate, back-up, monitorizare.

legal Magazin organizează evenimentul

Cum ne protejămde criminalitatea

cibernetică?27 iunie 2017

sala Ninel ChiriacescuCCiR Business Center,

Bulevardul octavian Goga, Nr. 2, București

Pentru înscrieri și parteneriate contactați

Mircea Fica, senior editor: 0732.903.216,[email protected]


la

dY la

WYe

R PRo

FiluR

i

PetResCu otiliaPartener Real estate lawstRatulat alBulesCu attoRNeYs at laW

otilia petrescu este un avocat cuexperienţă semnificativă, cu peste 14 anide practică de consultanţă în afaceri. De-a lungul carierei sale, Otilia a fostimplicată în mai multe mandateimportante şi a asistat investitori,fonduri imobiliare, manageri de active şidezvoltatori imobiliari cu privire la toateetapele şi tipurile de tranzacţiiimobiliare, inclusiv audit juridic,redactarea şi negocierea documentelortranzacţiei, finanţare, leasing saudispunerea de proprietăţi imobiliare. Eaa acordat consultanţă juridică în timpuldezvoltării proiectelor majore deconstrucţii, coordonând documentaţiacontractuală, structurarea, negocierea şioperaţiunile post-finalizare, inclusiv celemai mari spaţii de birouri închiriate cătreun singur chiriaş în România, un proiectde 39.000 de metri pătraţi pentruRenault Group.Înainte de a se alătura StratulatAlbulescu SCA, Otilia a fost DirectorGeneral şi membru al ComitetuluiDirector al unui retailer de top francez,unde a condus departamentul juridic şi afost implicată în dezvoltarea lanţului dehipermarketuri de pe piaţa românească.Anterior, ea a făcut parte din echipaGide Loyrette Nouel. În 2014, Otilia aparticipat la programul "ExecutiveLeadership Development Program" încadrul Stanford Business School dinCalifornia.

Printre propiectele importante coordonate cu succes de Otilia se numără următoarele:

Acordarea de consultanţă şi asistarea cu privire la încheierea unui contract de închiriereavând ca obiect cel mai mare spaţiu de birouri închiriat de un singur chiriaş în România. SCAStratulat Albulescu, în calitate de consultant cu privire la dreptul român, a asistat LefèvrePelletier & Associes şi clientul acesteia, grupul Renault şi subsidiară sa Automobile Dacia SA,cu privire la închirierea unei clădiri ce urmează a fi dezvoltată conform cerinţelor chiriaşului,respectiv o clădire de birouri Clasa A, având o suprafaţă totală de aproximativ 39.000 m.p.şi un centru de cercetare şi design având o suprafaţă de peste 8.000 m.p. Societatea noastrăa oferit consultanţă juridică în privinţa tuturor aspectelor de drept român în legătură cuaceastă tranzacţie, inclusiv redactarea şi negocierea scrisorii de intenţie, redactarea şinegocierea contractului de închiriere şi revizuirea şi analiza titlului de proprietate allocatorului;

Acordarea de consultanţă şi asistarea unuia dintre cei mai importanţi dezvoltatori şiinvestitori imobiliari din Europa Centrală şi de Est cu privire la achiziţionarea unor terenurisituate în zona rezidenţială a municipiului Bucureşti în scopul dezvoltării unui proiectrezidenţial. SCA Stratulat Albulescu a fost implicată în toate fazele tranzacţiei, incluzândnegocierea termenilor principali, pregătirea raportului de audit şi redactarea documentelortranzacţiei, dar şi asistarea clientului în procesul de negociere şi finalizare a tranzacţiei;

Asistarea continuă a World Class România, cel mai mare furnizor de servicii de fitness dinRomânia, în legătură cu dezvoltarea şi extinderea reţelei de cluburi a acestuia prinachiziţionarea unor alte societăţi având acelaşi obiect de activitate, închirierea unor noicluburi şi preluarea unor cluburi existente pe întreg teritoriul României. La acest moment,World Class România operează peste 31 cluburi de fitness având o suprafaţă totală de peste50.000 m.p. destinată antrenamentelor;

Asistarea continuă a Catinvest, dezvoltator şi investitor imobiliar francez ce deţine şiadministrează un număr important de galerii comerciale localizate în Franţa şi alte ţărieuropene, cu privire la negocierea şi încheierea contractelor de închiriere a diferitelor spaţiisituate în centrele comerciale Orhideea, Esplanada şi Tom;

Acordarea de consultanţă şi asistarea subsidiarelor locale ale AEW Europe şi a divizieiimobiliare a BNP Paribas cu privire la tranzacţii imobiliare, contracte de închiriere şi altecontracte în legătură cu clădirea America House, una dintre cele mai mari clădiri de birouridin Bucureşti;

Acordarea de consultanţă şi asistarea ERP Târgu Mureş, subsidiară locală a AEW Europe,şi a diviziei imobiliare a BNP Paribas, în privinţa contractelor de închiriere având ca obiectspaţiile comerciale situate într-unul dintre cele mai mari centre comerciale situate într-unoraş de dimensiuni medii din România, precum şi cu privire la alte contracte în legătură cuadministrarea şi operarea centrului comercial.

stRatulat alBulesCu attoRNeYs at laWcontact

Tel: 0723 012 171Email: [email protected]


la

dY la

WYe

R PRo

FiluR

i

KusaK anaPartener Competition / iPstRatulat alBulesCu attoRNeYs at laW

STATEMEnT „Cunoaşterea legii este extrem deimportantă, însă cred că diferenţa întreun avocat foarte bun şi avocatul celmai potrivit, o face înţelegerea amplăa nevoii clientului. Iar pentru acestlucru este necesar să te implici.”

Cu peste 17 ani de experienţă în avocatură, Ana Maria Kusak este Partener al societăţii StratulatAlbulescu SCA şi Coordonator al practicilor de dreptul concurenţei şi proprietate intelectuală, fiind deasemenea Consilier în Proprietate Intelectuală (atestată de Oficiul Statului Român pentru Invenţii şiMărci) încă din anul 2004 şi reprezentant oficial în faţa Oficiului pentru Armonizarea Pieţei Interne(OAPI), cu specialitatea Mărci şi Desene Industriale.

Înainte de a se alătura societății Stratulat Albulescu, Ana a colaborat cu Muşat & Asociaţii (din 1999până în 2006), fiind coordonatorul practicii de concurenţă şi proprietate intelectuală (2005-2006), deasemenea, a coordonat practica de dreptul concurenţei a Clifford Chance (până în 2008) şi a fostpartener fondator al societăţii Mareş/Danilescu/Mareş (până în 2016).

Pe parcursul carierei sale, Ana a acoperit, prin proiectele în care a fost implicată, o foarte vastă şivariată arie de practică în domeniul concurenţei, începând de la concentrări economice complexe,diverse practici anticoncurenţiale, plângeri în faţa Consiliului Concurenţei, reprezentarea clienţilor dindiverse industrii în ample proceduri de investigaţii declanşate de Consiliul Concurenţei şi până lapractica mai recentă în domeniul concurenţei neloiale.

Experienţa sa extinsă şi foarte variată în domeniul proprietăţii intelectuale include asistarea atât aunor importanţi clienţi locali, cât şi a clienţilor internaţionali în chestiuni complexe legate de drepturide autor şi drepturi conexe (inclusiv relaţia cu organismele de gestiune colectivă) în diferite industriicum ar fi publicitate, media, muzică, teatru şi cinema, literatură, relaţii publice şi comunicaţii, cât şiprobleme legate de mărci (inlcusiv procese complexe de înregistrare şi protecţie a mărcilor, atât pecale administrativă cât şi judiciară), desene şi modele industriale, contrafaceri şi protecţia datelor cucaracter personal.

Printre propiectele importante coordonate cu succes de Ana în ultimii 2 ani, se numărăurmătoarele:

Asistarea Rogalski Damaschin PR în varii probleme legate de proprietate intelectuală şidrept comercial, incluzând încălcări ale drepturilor de autor, sfaturi specifice în sectorulpublicitar şi media;Asistarea Toyota România în legătură cu aspectele legate de concurenţă ale societăţii;Asistarea Scandia România cu diferite probleme comerciale şi legate de IP, inclusivgestionarea portofoliului său semnificativ de mărci comerciale şi reprezentarea intereselorsale în procesul de înregistrare a celei de-a două Indicaţii Geografice Protejate "Salam deSibiu;Asistarea legală a companiei Smiley Ltd. în vederea protecţiei drepturilor asupra mărcilorsale în România;Asistarea Mulen Lowe România în diferite aspecte comerciale, inclusiv revizuirea şinegocierea acordurilor comerciale, protecţia datelor, protecţia drepturilor de autor etc;Asistarea Agenţia de Vise în diferite probleme legate de proprietate intelectuală, incluzândaspecte comerciale cum ar fi revizuirea şi negocierea acordurilor comerciale, protecţiadatelor, protecţia drepturilor de autor;Asistarea Loja Fructelor în diverse probleme ce ţin de proprietatea intelectuală, incluzândînregistrarea europeană a mărcii SLOOP.




la

dY la

WYe

R PRo

FiluR

i

Cosa ClaudiaManaging associate insolvency /litigation / dispute ResolutionstRatulat alBulesCu attoRNeYs at laW

claudia este avocat colaboratorcoordonator în cadrul Stratulat AlbulescuSCA, cu peste 9 ani de experienţăprofesională. Claudia coordonează,împreună cu cu Ion Dorăbăț, departa -mentul de Litigii din cadrul societăţiiStratulat Albulescu, experienţa sa îndomeniul litigiilor fiind una considerabilă.Claudia are o experienţă vastă în instanţă,reprezentând părţile în procese deschiseîn faţa instanţelor române, precum şi înproceduri de arbitraj interne de înaltnivel. A reprezentat clienţii în disputecivile şi comerciale, care implicăîncălcarea clauzelor contractuale, punereaîn aplicare şi executarea contractelor,răspundere civilă delictuală, apărareadrepturilor creditorilor în procedurainsolvenţei, proceduri imobiliare în bazaunor legi speciale de proprietate, litigiiadministrative şi fiscale, proceduri deexecutare, precum şi conflicte de muncă. Claudia este membră a Baroului Bucureştişi a absolvit Facultatea de Drept aUniversităţii Bucureşti şi Facultatea deRelaţii Economice Internaţionale dincadrul Academiei de Studii EconomiceBucureşti.Dată fiind specializarea şi ca economist aClaudiei, a reuşit, ca avocat de litigii, săcoordoneze cu succes disputelecorporative, numeroasele litigii înmateria concurenţei, a domeniuluiimobiliar şi infrastructură. Rata ridicată de succes o recomandă peClaudia ca fiind unul dintre avocaţiirecunoscuţi în domeniul litigiilor civile şiimobiliare.

Printre propiectele importante coordonate cu succes de Claudia se numără următoarele:

Reprezentarea unor persoane publice şi profesionişti reputaţi cu privire la recuperarea dedaune materiale şi morale în mai multe litigii având ca obiect prejudicii aduse reputaţiei şiimaginii, inclusiv în faze pre-litigioase;

Asistarea liderului în industria wellness-ului autohton, în litigii cu instituţiile publice înprobleme legate de emiterea de acte administrative, efectele actelor administrative emiseprecum şi în probleme legate de activităţile de control, asistența juridică oferită clienţilor înraporturile cu autorităţile publice implicate în proiectele de lucrări publice, precum şi în litigiiaferente procedurii de achiziţii publice;

Asistenţă acordată unui grup internaţional din domeniului construcţiilor civile şi deinfrastructură cu privire la deblocarea proiectului privind execuţia de lucrări pentruterminarea reabilitării unei secţiuni de drum naţional din zona de Sud-Est a ţării precum şi cuprivire la posibilitatea încetării contractului de lucrări aferent şi recuperarea prejudiciilorsuferite;

Asistarea unei renumite societăţi producătoare şi distribuitoare de vinuri în litigii având caobiect procedura de insolvenţă, contestarea unor pretenţii ale creditorilor, litigii de muncă;

Asistarea uneia dintre cele mai mari companii imobiliare din regiune specializate pedezvoltare imobiliară comercială, cu capital exclusiv privat, cu privire la aspecte de litigii şiinsolvenţă în legătură cu operarea şi închirierea portofoliului de bunuri;

Asistarea filialei locale a unei societăți franceze specializată în managementul centrelor decumpărături şi ansamblurilor rezidențiale, în legătură cu probleme privind litigii şi insolvenţăreferitoare la operarea şi închirierea portofoliului de bunuri al acestora compus din mall-uride cumpărături localizate în Bucureşti şi Constanţa;

Asistarea unui important dezvoltator imobiliar în litigii împotriva Companiei Naţionale deAdministrare a Infrastructurii Rutiere, generate de procesul de expropriere pentru coridorulde expropriere al lucrării de utilitate publică „Construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov,tronsonul Bucureşti-Ploieşti”.

STATEMEnT „nimic nu este imposibil, dacă îţi doreşti cu adevărat.”




la

dY la

WYe

R

Vișoiu oanaManaging Partner,ReNaissaNCe FiNaNCiNG sRl

economist, expert în title insurance șiproduse adiacente (share insurance șirepresentation & warranties insurance)

studii:Licență în Economie/ MarketingAcademia de Studii Economice ASEBucurești, România, 1992-1997Executive MBA, ASEBUSS & KennesawUniversity (Atlanta/ USA) www.asebuss.ro2003-2005

experiența:Banca-Turco Română, 1997-2001Citibank România, Divizia CorporațiiMultinaționale, 2001-2003Raiffeisen Bank România, ȘefDepartament Companii Multinaționale,2003- 2008Renaissance Financing SRL, ManagingPartner, 2008- prezent Renaissance Financing SRL & OanaVișoiu - Tied Agent & BusinessDevelopment Manager First Title Plc.,2009-2015 Renaissance Financing SRL devineAsistent Brokeraj CND InternationalInsurance Broker, specializat TitleInsurance, 2016- prezentRenaissance Art Gallery, ManagingPartner, 2016- prezent

Oana are o experiență de peste 20 de ani în serviciile de consultanță financiară, cu 11 ani experiențăîn sistemul bancar românesc unde a lucrat ca Relationship Manager și apoi Șef Departament pentrumai multe bănci din România în Departamentele de Corporații, asistând clienții băncilor atât pepartea de creditare cât și pentru dezvoltarea unor pachete generale de servicii potrivite activității lor.Imediat dupa luarea licenței în economie de la ASE s-a alăturat băncii celei mai inovatoare la acelmoment în România, Banca Turco- Română. Au urmat Citibank România, unde a lucrat caRelationship Manager la Divizia de Companii Multinaționale, asistând Clienții Globali ai lui Citibankcare aveau afaceri deschise în România și apoi Raiffeisen Bank România unde a condusDepartamentul de Companii Multinaționale din Sediul Central București.

La Raiffeisen Bank, Oana a fost implicată în multe proiecte de finanțări sindicalizate cu alte bănci derenume din România și a susținut prin creditare și crearea de pachete speciale intrarea pe piațaromânească a unor mari investitori din străinătate ca și Carrefour, Cora, Saint Gobain, Zara (GrupulInditex), Mivan (Liberty Mall), Lafarge, Gaz de France, Mega Image.

După absolvirea unui Executive MBA la ASEBUSS și nașterea primului copil, Oana a decis să ia caleaantreprenoriatului și în octombrie 2008 a înființat firma de consultanță financiară RenaissanceFinancing SRL, colaborând în special cu investitorii străini în vederea creditării investițiilor lorgreenfield în România. În timpul unei tranzacții, Oana a cunoscut pe Directorul First Title careacoperea zona din Centrul și Estul Europei care i-a propus să devină colaboratorul lor pe România șidin octombrie 2009 Renaissance Financing SRL / Oana Vișoiu devin Tied Agent, respectiv BusinessDevelopment Manager Romania pentru filiala din Marea Britanie First Title plc. a companieiAsiguratoare de Titlu FIRST AMERICAN, a doua ca mărime din Statele Unite ale Americii.

În februarie 2016 Renaissance Financing SRL, după 6 ani de experiență în domeniul de Title Insurancede care Oana s-a îndrăgostit pur și simplu, având în vedere complexitatea tranzacțiilor și a faptului căprincipalii interlocutori și colaboratori sunt Avocații și Investitorii, dar și Băncile finanțatoare dinRomânia, a decis să își lărgească orizonturile și Renaissance Financing SRL a devenit Asistent deBrokeraj specializat pe Title Insurance pentru brokerul de corporații CND International InsuranceBroker. Principalui motiv a fost că piața s-a dezvoltat și a crescut apărând mai mulți competitori înpiața de Title Insurance care pot oferi și mai multe produse (Share Title Insurance, IndemnityInsurance – Reps& Warranties) iar Oana și-a dorit să poată folosi experiența acumulată pentru a-șiajuta clienții să aleagă produsul potrivit și să-i scutească pe Avocați sau Bancheri de rolul de “Broker”pe care aceștia sfârșeau de multe ori să-l aibă în tranzacțiile de Real Estate, M&A, Finanțări.

Și povestea antreprenoriatului nu s-a terminat deoarece în februarie 2017, Oana Vișoiu își urmeazăun vis mai vechi și deschide Galeria de Artă contemporană Renaissance Art Gallery(www.renaissance-artgallery.com ), care se focusează pe promovarea artiștilor contemporani românidar și expați care locuiesc în România, cât și pe proiecte caritabile care promovează arta și sistemuleducational, cât și produsele FAIRTRADE, un concept relative nou în România. Galeria este o afacere de suflet care, chiar dacă pare că nu e legată de partea de Title Insurance,coexista foarte bine și se completează, Oana folosindu-și experiența și conexiunile din lumeafinanciară și juridică pentru a putea promova artiștii contemporani și a organiza evenimente culturaleinteresante și nu numai, deoarece plănuiește să găzduiască la Galerie o serie de Seminarii interesantecu mai mulți asigurători de Titlu și Reps& Warranties în toamna anului 2017.

ReNaissaNCe FiNaNCiNG sRlcontact

Tel: +40722 381 325e-mail: [email protected]

Site: www.cndinsurance.ro

www.renaissance-artgallery.com


le

Gal M

aGaZ

iN

Romsilvaa regenerat în ultimii 26 de ani peste540.000 de hectareinterviu cu dRaGoş CiPRiaN PahoNţu, director General, RoMsilVa

care este suprafaţa totalăa fondului forestier pro -prie t ate publică a statului,administrată de rnp –romsilva şi cât reprezintăaceasta din fondul fo res -tier naţional?

Fondul forestier de stat,admi nis trat de RegiaNațională a Pădurilor –Romsilva, este de peste 3milioane de hectare, maiexact 3.145.793 de hectare,la finalul anului trecut, iaraceastă suprafață reprezintă49% din fondul forestiernațional, adică totalitateapădurilor din țară.

care sunt cele mai nume -roase specii din fondulforestier al româniei?

Nu avem date pentruîntregul fond forestier alțării, însă vă pot spune căfagul este cea mai răspândităspecie în pădurileadministrare de Romsilva,ocupând peste 973 de mii dehectare, adică 32% dinsuprafața administrată. Dupăfag, avem molidul, cu peste576 de mii de hectare, apoispeciile de stejari și bradul,cu 18%, respectiv 5%.

cât reprezintă volumul demasă lemnoasă?

Este greu de oferit o cifrăexacta, dar având în vedereInventarul Forestier Național,în care a fost finalizat doarprimul ciclu de măsurători, înmedie, pentru fiecare hectardin fondul forestier proprie -tate publică a statului, a fostevaluat o masa lemnoasă de315 metri cubi. Înmulțind cutoată suprafața, am ajungeundeva la peste 900 demilioane de metri cubi, pânăîntr-un miliard de metri cubi.Cu precizie vă putemprezenta masa lemnoasăexploatată anual de

Romsilva în pădurile de stat.Dacă amenajamentele silvicepermit recoltarea a 10,9milioane de metri cubi, înanul acesta avem ca obiectiv9,55 milioane metri cubi.

cu cât s-a diminuat fondulforestier proprietate pu -bli că a statului, adminis -trat de rnp – romsilva, înurma legilor de reconsti -tuire a dreptului de pro -prietate asupra fonduluifunciar şi a altor mișcări desuprafață?

Fondul forestier proprietatepublică a statului,administrat de Romsilva, s-a

diminuat puternic în urmaaplicării legilor fonduluifunciar. Din 6.341.260 dehectare, cât reprezentafondul forestier proprietatepublică în 1990, acesta s-adiminuat cu 3.195.467 dehectare, datele centralizatefiind de la finalul anuluitrecut. Din acestea, s-auretrocedat 3.195.467 dehectare, aflate acum înproprietate privată. Au maifost drumuri forestiere saulucrări de corectare atorenților care au fosttransferate, de-a lungultimpului, în administrareaautorităților locale, însăponderea lor este mica încomparație cu suprafețele


le

Gal M

aGaZ

iN

retrocedate. Mici suprafețeau fost scoase definitiv dinfondul forestier proprietatepublică a statului, au maiexistat mici corecții cu ocazialucrărilor de amenajare aocoalelor silvice.

cât însuma, la 31 decem -brie 2016, suprafața tere nu -rilor forestiere retrocedate?

În urma aplicării legilorfondului funciar, au fostretrocedate, până la finalulanului trecut, 3.158.303hectare fond forestier,acestea aflându-se acum înproprietate privată.

care sunt măsurile prio -ritare ale regiei cu privirela regenerarea pădurilor?

Romsilva a regenerat înultimii 26 de ani peste540.000 de hectare, iar înacest an ne-am propus săregenerăm natural sauartificial peste 14.000 dehectare. Punem accent peregenerarea naturală apădurilor, însă în același timpinvestim în modernizareatehnologiilor de producere apuieților și a lucrărilor deregenerare.

cum afectează schimbărileclimatice pădurile din ro -mânia?

Trebuie spus de la început căpădurile au un rol importantîn atenuarea schimbărilorclimatice și din acest motivtrebuie să protejăm și sădezvoltăm durabil fondulforestier, la nivel național. În

ultimele decenii au fostconstatate modificăriclimatice, specialiștii româniatenționând asupraconsecințelor, precuminvoluția stepei sau tranzițiaaltitudinală a speciilor șiinfluența acestor mutațiiasupra pădurilor. SpecialiștiiRomsilva au luat măsuri înultimii ani, urmărind crește -rea rezistenței regenerărilor,utilizarea speciilor autoh to ne,adaptate noilor con diții, și aupromovat o regenerarediversificată, cu unelecompoziții mai complexe.

care sunt măsurile luatede rnp – romsilva de pro -tejare a ariilor naturale deinteres național și inter -național?

Există o tradiție în Româniaprivind protejarea unor su -pra fețe de pădure,silvicultorii români instituindaceste măsuri încă dinsecolul al XIX-lea, iar lamijlocul secolului trecut s-atrecut la zonarea funcționalăa pădurilor. Romsilvacontinua această tradiție, ainstituit un managementmodern al ariilor protejateadministrate și alocănumeroase resurse, umaneși financiare, pentruprotejarea și dezvoltareadurabilă a acestor suprafețe.În aceste arii protejate, pelângă activitățile științifice deinventariere, cartare, conser -vare sau monitorizareaspeciilor și habitatelor,specialiștii Romsilva seimplică în activități deeducație forestieră, depromovare a tradițiilor localeși a obiectivelor turistice.

câte parcuri naționale şirezervații naturale existăîn țara noastră?

În acest moment, în țaranoastră sunt declarate 1.050de arii protejate de interesnațional, între care 13parcuri naționale, 16 parcurinatural și alte 1.021 altecategorii de arii protejate,precum rezervații natural,monumente ale naturii saurezervații științifice. Dinnumărul total de parcuri,Romsilva administrează ceamai mare parte a lor, adică22 de parcuri naționale șinaturale.

ce semnifică siturile deimportanță comunitară?

Sunt siturile care în regiunilebiogeografice în care existăcontribuie la protejarea șiconservarea habitatelornaturale sau a speciilor deinteres și contribuie lamenținerea diversitățiibiologice. Habitatele inclusesunt cele în pericol de dispa -riție în arealul lor natural sauau un areal restrâns. Noi, laRomsilva, punem mareaccent pe dezvoltareadurabilă a pădurilor șiecosistemelor, protejarea șiconservarea acestor situriaflate în administrareaRomsilva reprezentând oprioritate pentru Regie.

câte herghelii de stat suntîn românia şi cum suntacestea administrate?

În România sunt 12 hergheliide stat și 4 depozite de

armăsari, toate fiindsubunități administrate prinDirecția de Creștere,Exploatare și Ameliorare aCabalinelor din structuraRegiei Naționale a Pădurilor– Romsilva. Hergheliile suntferme de elită al căror roleste acela de a obțineprogresul genetic și de amenține variabilitateagenetică a nucleelor de rasă,iar depozitele de armăsari,situate pe nivelul inferior alpiramidei ameliorării, aurolul de a multiplica și de atransfera progresul geneticobținut în herghelii cătrepopulațiile de cai de rasădeținute de crescătorii pri -vați sau către populațiile deanimale din marea creștere.

ce proiecte şi parteneriateare în derulare rnp –romsilva?

În total, la nivelul Romsilva șia unităților subordonate,avem încheiate peste 200 departeneriate, în special cuunități de învățământ, de lagrădinițe până la universități,pe proiecte de educațieforestieră, și cu numeroaseorganizații neguverna men -tale în domeniul educațieisau mediului. Punem mareaccent pe educație fores -tieră, pentru ca tinerii săconștientizeze rolul păduriiîn protejarea mediului încare trăim, beneficiile adusede păduri. Sprijinim puternicși voluntariatul, cei caredoresc să se implice înacțiunile de plantare. Anualoferim gratuit un milion depuieți voluntarilor implicațiîn aceste proiecte și leoferim sprijin, îi învățăm cum


le

Gal M

aGaZ

iN

să planteze. Ne bucurăm că înfiecare an numeroși voluntari seimplică și asta arată că tot maimulți cetățeni, mai ales tineri,devin tot mai interesați deprotejarea și dezvoltareapădurilor.

câte milioane de puieţi s-auplantat de la începutul anului şicâte vor fi plantate tot anul2017?

În acest moment, suntem în plinăcampanie de regenerare, cea deprimăvară, iar lucrările nu s-auîncheiat încă. Noi estimăm că lanivelul întregului an, în cele douăcampanii de împăduriri, cea deprimăvară și cea de toamnă, vomplanta în jur de 35 de milioane depuieți. Cifrele centralizate pânăacum arată că lucrările deîmpăduriri integrale, completăriși refaceri în plantații s-auefectuat pe 5.127 de hectare șipână acum au fost utilizați peste18 milioane de puieți forestieri.Însă cum spuneam, lucrările suntîn desfășurare.

câte drumuri judeţene şi naţio -nale ar putea avea perdeleforestiere în acest an? vor be -ne ficia şi autostrăzile de per -dele forestiere?

Avem în plan, în acest an, dema -rarea lucrărilor de înființare aperdelelor forestiere de protecțieîn județele Ilfov, Giurgiu, Argeș,Dâmbovița, Ialomița, Călărași,Constanța, Buzău, Brăila șiVrancea, pentru autostrăzile A1,A2 și A4, drumurile naționale 1,2, 2B, 3, 4, 7 și 21, precum șicentura Capitalei, însă acestelucrări depind de expropriereaterenurilor necesare, o procedurănu tocmai ușoară, ele nefiind în

administrarea Romsilvadeocamdată. Suntem în fazăavansată, există sumele alocateîn buget, dispunem de capa -citatea tehnică de a le realiza,însă vom demara lucrările cândvom avea terenurile respective ladispoziție.

rnp – romsilva a câștigatrecent definitiv procesul cufondul Bisericesc ortodoxromân al Bucovinei, peste165.000 hectare rămânând înproprietatea statului. ce alteasemenea procese mai sunt perol?

Pe rolul instanțelor de judecatămai există următoarele cauzeavând ca obiect suprafețe maride fond forestier:Asociația Composesorală Borșa,care a obținut în instanță,judecătoria Aleșd, 17.000 ha depădure, în județul Maramureș, iarcauza se află în fază procesualăde revizuire. În această cauză,Romsilva, prin Direcția Silvică Ma -ramureș are calitate de inter ve -nient în favoarea Comisiei Jude -țe ne de Fond Funciar Maramureș.Mureșan Elena, Mureșan Cristian,

după autor RaduMaria-Mateescu,GheorgheAlexandru, care ausolicitat și obținutîn instanță 62.000ha de fondforestier –Judecătoria Aleșd,Jud. Bihor. Cauzase află larejudecare laJudecătoria Cluj.În această cauză,Romsilva, prinDirecția SilvicăBihor are calitatede intervenient în

favoarea Comisiei JudețeneBihor.Cauze cu Fondul BisericescRomân al Bucovinei în caresolicită aceeași suprafață de166.813 ha, dar pe legile fonduluifunciar, formulând cereri lacomisiile locale de fond funciar.Comisia Județeană de FondFunciar Suceava a respins toatecererile FBRB. În această cauză,Romsilva, prin Direcția SilvicăSuceava, are calitate de pârâtă.

consideraţi necesară modifica -rea legii nr. 46/2008 (codulsilvic) şi a hg privind reorgani -zarea regiei naționale a pădu -rilor – romsilva?

Legislația din orice domeniu, darmai ales din domeniul nostru deactivitate ar trebui să reflectemișcarea și schimbarea reală afenomenelor şi proceselor pecare le reflectă sectorul silvic şiforestier care este permanent înschimbare și evoluție. La aceastădată considerăm necesară ela -boararea și aprobarea legislațieisubsecvente Codului Silvic.

raluca juncu

În acest moment,suntem în plinăcampanie deregenerare, cea deprimăvară, iarlucrările nu s-auîncheiat încă. noiestimăm că lanivelul întreguluian, în cele douăcampanii deîmpăduriri, cea deprimăvară și ceade toamnă, vomplanta în jur de 35 de milioane de puieți.


iN

stitu

Ții

Vom crește influența României în standardizarea europeană și internaționalăinterviu cu GheoRGhe ţuCu, Preşedinte, asociaţia de standardizare din România (asRo)

care sunt principalele pro -grame de standardizareoperaţionale în românia?

Programele de standar diza -re operaționale sunt de faptplanurile de lucru ale comi -tetelor tehnice naționale destandardizare (ASRO/CT),comitete în care suntprezente părțile interesatede un anume domeniu șicare își prioritizează pediverse tematici activitatea.

ce reprezintă programulde standardizare naţio na -lă? care sunt principaleledirecţii de acţiune ale unuiastfel de program la scarănaţională?

a) Programul de standar di -zare naţională (PSN)reprezintă programul delucru anual al organismuluinațional de standardizare şicuprinde temele stabilite înprogramele comitetelortehnice. Aceste teme seactualizează periodic înfuncţie de evoluţia activităţiide standardizare la niveleuropean şi internaţional, înfunctie de propunerile deteme noi de standardizareprimite de la părţile

interesate, pentru a asiguraactualitatea standardelorromâne originale, corelareapermanentă a standardelorcu reglementările în vigoare.

b) Principalele direcţii deacţiune ale Programului destandardizare naţionalăsunt:Adoptarea, ca standarderomânești, a standardeloreuropene, inclusiv a stan dar - delor europene armonizate;Adoptarea, ca standarderomânești, a standardelorinternaţionale; Consultarea deținătorilorromâni de interese înlegătu ră cu proiectele destandarde europene şiinternaţionale ale căror fazede vot se regăsesc în anul încurs;Examinarea periodică,elaborarea sau revizuireastandardelor românești.

câte standarde internaţio -nale şi documente asociateexistă, în prezent, la nivelmondial?

La nivelul organizaţiilor inter -na ţionale de standardizareexistă: 8.150 de standarde și altedocumente de standardi -

zare în vigoare ale IEC(International Electrotec hnicalCommission) pe partea deelectrotehnică, și21.580 de standarde șialte documente de standar -dizare în vigoare ale ISO(International Organizationfor Standardization).În total, ASRO este in pose -sia unei colecții de aproape30.000 de documente inter -na ționale de standardizare,dintre care se adoptă, castandarde române, la nivelnațional, doar acelea pentrucare există interes în România.

care sunt standardeleeuropene care vor fi adop -tate ca standarde româ -nești în cursul anului 2017?

În Programul de standar di -zare naţională pentru anul2017 s-a propus o listă de860 standarde europenenoi, de la cele trei organi -zaţii de standardizareeuropene CEN, CENELEC şiETSI, care urmează să fieadoptate, ca standarde ro -mâne, în cursul acestui an.

consideraţi că, în prezent,sistemul naţional de stan -dardizare este compatibil

100% cu sistemul destandardizare europeanăși internaţională sau maitrebuie făcuţi paşi în acestsens?

În prezent, se poate vorbidespre o compatibilitatecompletă a sistemului destandardizare națională cusistemele de standardizarede la nivel european șiinternațional, astfel: Sub aspectul regulilor șiprincipiilor, suntem îndeplină concordanță cumetodologia destandardizare europeană.Comitetele tehniceromâne sunt constituite înoglindă cu comiteteletehnice existente la niveleuropean; Toate standardeleeuropene se adoptă castandarde române, iarstandardele naţionaleconflictuale se anulează. Pe partea internațională,atât corespondența, cât șiadoptarea standardelor lanivel național se face strictîn domenii în care semanifestă interes din parteaactorilor naționali. Ceea ce ne dorim încontinuare este să creșteminfluența României înstandardizarea europeană și


iN

stitu

Țiiinternațională, prin cât maimulte participări și contribuții laprocesul de standardizareeuropeană și internațională,astfel încât și interesuleconomiei naționale să sereflecte în standardele adoptate.Un alt obiectiv pe care îl avemeste și ridicarea gradului deconștientizare, mai ales, lanivelul instituțiilor publice, dar șila nivelul operatorilor din mediulprivat cu privire la necesitatea si

avantajele utilizarii standardelor.Acest obiectiv se poate atingeatât prin creșterea număruluistandardelor publicate înversiune română, cât și prinprograme de informarefocalizate pe bunele practici aleeconomiilor dezvoltate înutilizarea standardelor.

prin ce mijloace se asigură fi -nanţarea activităţii de standar -

dizare naţională? care este bu -ge tul mediu annual acordatacti vităţii de standardizarenaţională?

Finanțarea activității destandardizare se asigură din:Contracte cu autoritățile, pedomeniul fiecăruia de activitate;Contracte cu entități private,pentru domeniile de interes aleacestora;Contracte cu organismeleeuropene de standardizare (CENși CENELEC).Vânzări de standarde șiproduse derivateDin păcate, spre deosebire dealte țări, în România nu existăun buget anual stabil, la nivelulautoritatilor, care să finanțezeactivitatea de adoptarea astandardelor în limba română.Deși, prin autoritățile sale, statulachiziționează anual servicii deadoptare în versiune română aunor standarde europene /internaționale de interes, nuexistă o preocupare constantă șicoerentă pentru asigurareaacestei finanțări, iar de suferitsuferă economia românească.Totuși, noua lege astandardizării (legea nr.163/2015) prevede acordareaunei finanțări de la bugetul destat pentru activitatea destandardizare națională, careeste una de interes public,finanțare care sperăm sa fiedisponibilă măcar din 2017,pentru a asigura dezvoltareaacestei activități subfinanțate înultimii ani.

care este relaţia între cerce -tare, inovare şi standardizare?

Standardizarea a fostîntotdeauna percepută ca fiind ocomponentă importantă a

Unul dintreobiectiveleimportantestabilite înStrategia naționalăde standardizareeste promovareaeducaţiei îndomeniulstandardizării, înînvăţământulsuperior şi înformareaprofesionalăcontinuă.


iN

stitu

Ții

cercetării, inovării și atransferului tehnologic. Horizon2020 recunoaște standardele cafiind instrumentele suport carecontribuie într-o mare măsură laprocesul de inovare. La niveleuropean, având în vederepreocuparea Comisiei Europenede a crea o stânsă legătură întreacestea, a fost inițiat ProiectulBridGit. În cadrul acestui proiectASRO a fost implicat, capartener, alături de organizațiileeuropene de standardizare, CENși CENELEC, care au inițiatproiectul, alături de alteorganisme de standardizare dinSpania, Franța, Germania,Norvegia, Danemarca.Standardizarea abordeazăorizontal toate domeniile deactivitate, sistematizeazăinformaţiile și aduce lacunoştinţă nivelul de dezvoltareal domeniilor respective,reducând decalajul dintrecercetare şi rezultatele acesteia.

se face, în prezent, educaţie îndomeniul standardizării? caresunt cursurile privind standar di -zarea, predate în învăţă mânt?

Unul dintre obiectivele impor -tan te stabilite în Strategia națio -nală de standardizare este pro -movarea educaţiei în domeniulstandardizării, în învăţământulsuperior şi în formareaprofesională continuă.Universitățile partenere aleASRO, în special cele dindomeniul tehnic, organizeazăcursuri care au ca tematicădiferite domenii destandardizare. Din pacate, ceeace se face în prezent nu estesuficient pentru crearea uneiculturii în domeniulstandardizării, mai sunt multe defăcut pentru educarea noilor

generații și a viitorilor specialiști.În acest scop, este necesarăasigurarea unei implicăricontinue a specialiştilor dinmediul universitar şi a experţilordin mediul de afaceri înactivitatea comitetelor tehnicenaţionale şi în activitatea destandardizare internaţională.Demersurile ASRO au ca scopcrearea unei reţele decomunicare, pentru programelede educaţie în domeniulstandardizării, în rândul tuturorpărţilor interesate: sectorulpublic, sectorul privat, mediulacademic. Deasemenea,organizăm seminarii pentruconștientizare, demersuri lanivelul autorităţilor sau auniversităţilor pentruintroducerea în programele deînvăţământ a cursurilorreferitoare la teoria și practicastandardizării. O altă inițiativă,parțial implementată în unelecentre universitare, este creareaunor centre de informare privindstandardele, în cadrulbibliotecilor universitare,

precum și dotarea acestora cusuport informatic, materialeinformative şi de promovare astandardelor.

cu ce autorităţi publice colabo -rează instiţutional asociaţia destandardizare din românia?

În calitate de organism naţionalde standardizare, ASRO arerelaţii instituţionale cuautorităţile publice din Româniainteresate de standarde sau deactivitatea de standardizare.Potrivit legii standardizării,autoritățile publice au obligatiasă consulte ASRO în procesul deelaborare a actelor normativecare fac referire sau au legaturăcu standardele saustandardizarea națională.Autoritățile publice participă laactivitatea de standar diza re prinnominalizarea reprezentanțilorîn comite tele tehnice de interes.Un reprezentant al MinisteruluiEconomiei, autoritatea coor -donatoare a infrastruc turii

Obiectivele pe careși le propune ASROprin strategia2014-2020 pot firealizate doar cupersonal pregătit șidedicat activității,astfel încât găsireade soluții privindangajarea șimenținerea unuinumărcorespunzător deangajați în ASROeste prioritară.


iN

stitu

Ții

calității din România, arecalitatea de vicepreședinteal ASRO. În ceea ce privește colabo -ra rea privind finanțareaadoptării, în versiunearomână, a standardeloreuropene/internaționale lanivel național, în modtradițional ASROcolaborează cu MDRAP,Ministerul AfacerilorInterne, Ministerul Sănătăţiiprin ANMDM, MinisterulMuncii, Familiei, ProtecţieiSociale şi PersoanelorVârstnice, MinisterulTransporturilor, MinisterulComunicațiilor și SocietățiiInformaționale, precum șicu Ministerul Economiei.

care este rolul şi loculasro în standardizarea eu -ro peană şi interna ţion a lă?

ASRO a facut pasiimportanti în ultimii ani înceea ce privește implicareaîn activitatea comitetelortehnice de la nivel europeanși internațional, pentrudomeniile de interesnational. La nivelinternational, ASRO estemembru cu drepturi deplineal ISO - OrganizatiaInternationala deStandardizare din 1950 șiIEC – Comisia ElectrotehnicăInternațională din 1927, iarde 11 ani, concomitent cuintegrarea în UniuneaEuropeană, ASRO estemembru al organizațiiloreuropene de standardizareCEN, CENELEC și ETSI. Camembru în acesteorganizatii, ASRO asigurăreprezentarea intereselorțării noastre la nivelul

structurilor de conducereale acestor organizații, dar șila nivel tehnic, prinparticiparea părțilorinteresate în comiteteletenice sau grupurile de lucrucare lucrează pentruelaborarea standardelor.ASRO a găzduit la Bucureștinumeroase reuniuni alecomitetelor internationale,workshopuri pe diverseteme organizate de ISO lanivel regional, iar în 2008 afost găzduită, în România,Adunarea Generală aorganizațiilor europene CENși CENELEC. Suntem vizibili pe planeuropean și internationalprin implicarea în proiectealături de parteneri străini,proiecte de asistențătehnică sau alte activitățiinitiate de ComisiaEuropeană. Ce acţiuni pregăteşte ASRO,în fiecare an, de ZiuaMondială a Standardizării?La nivel mondial, pe data de14 octombrie, a fiecarui an,se sărbătorește ZiuaMondială a Standardizării.Organizațiile internaționale– ISO, IEC - dedică acestuieveniment o tematicăspecială, iar la nivelnational, începand cu anul2007, ASRO a organizatanual Conferința naționalăîn domeniul standardizării,eveniment care reuneștecomunitatea națională destandardizare: membriiASRO, experții comitetelortehnice, partenerii activitățiide standardizare, actorii dininfrastructura calității. Fiindun eveniment annual,reprezentativ pentru ASRO,ziua standardizarii a fostmarcată anul trecut prin

organizarea unui concursdedicat clienților, concurspromovat pe rețelele desocializare, care a generatimplicare și premii pentruparticipanți. Unul dintreobiectivele noastre pentruviitor este să creștemvizibilitatea ASRO, săpunctăm beneficiileimplicării și a cunoașteriiactivității de standardizare.

consideraţi că, la nivelulasro, este necesară su -plimentarea personalului?

Creșterea număruluipersonalului ASRO esteimperios necesară. Pentru alucra în standardizare estenecesară o anume pregătireși un nivel de maturitateprofesională care se potatinge doar prin experiențaacumulată în cadrulorganismului național destandardizare, singurul înRomânia de acest fel.Tocmai din cauza subfinan -țării acestei activități,numărul personalului ASRO,în ultimii ani, a scăzut în timpce domeniile de stan dar -dizare la nivel european șiinternațional s-au înmulțit. Obiectivele pe care și lepropune ASRO prin strategia2014-2020 pot fi realizatedoar cu personal pregătit șidedicat activității, astfelîncât găsirea de soluțiiprivind angajarea șimenținerea unui numărcorespunzător de angajați înASRO este prioritară.

de ce vorbim despre pro -tec ţia standardelor prin co -pyright (dreptul de auto r)?

Standardele sunt specificaţiitehnice, adoptate de către unorganism de standardizarerecunoscut, pentru aplicarerepetată sau continuă, acăror respectare nu esteobligatorie. Un standardpoate fi creat intr-una dinurmatoarele variante: castandard internaţional, castandard european, castandard armonizat sau castandard naţional (art.2, pct.1din Regulamentul UEnr.1025/2012 privindstandardizarea europeană).Legislaţia din România privinddreptul de autor, prin Legea8/1996, vorbeşte decopyright atunci când facereferire la operele ştiinţifice.Documentele ştiinţificereprezintă doar o categorie aacestor opere (alături decomunicări, studii, cursuriuniversitare, manuale scolareşi proiecte) care beneficiazăde protec ţia oferită decopyright.În plus, prin Legea nr.163/2015, care reglementeazaactivitatea de standardizare,se menţionează explicit acestaspect: „Standardele ro mane,standardele euro pene,standardele interna ţionale șidocumentele destandardizare europeană șiinternaţională, inclusivproiectele lor, suntdocumentaţii ştiinţifice însensul Legii nr. 8/1996 şi suntprotejate prin drepturi deautor.” (art.8 alin.1). Astfelreproducerea parţială sauintegrală se poate face numaicu acordul scris alorganismului naţional destandardizare, în Româniaacesta fiind ASRO.

sorina viziru


eV

eNiM

eNt

egal Magazin aorganizat joi, 25aprilie 2017, laCCIR Business

Center conferința cu temarevoluția aparatelor demarcat electronice fiscalecu jurnal electronic încomerțul din românia.Partenerul evenimentului afost Danubius – Exim.La dezbateri au participatreprezentanți ai autoritățilorși ai asociațiilor șipatronatelor din domeniulfiscal: ANAF, AsociațiaDistribuitorilor de AparateElectronice Fiscale dinRomânia, PatronatulComercianţilor şiServisanţilor de Case deMarcat din România,Asociaţia pentru PlăţiElectronice din România(APERO), furnizori deechipamente, operatori dinzona de retail, precum șifirme de consultanță fiscală.Evenimentul a prilejuitparticipanților dezbateri șischimburi de idei pe acestsubiect esențial pentruviitorul retailului dinRomânia. Prin introducereacaselor de marcat fiscale sedoreşte combatereaevaziunii fiscale şi creştereaîncasărilor la buget. Astfel,toţi comercianţii vor fiobligaţi să se doteze cu casede marcat fiscale.Conferința a adus în primplan dezbatereaprivind termenul realist lacare ar putea devenifuncţional sistemul prevăzutde legiuitor, potrivit căruianoile case de marcat cujurnal electronic vor ficonectate la serverul ANAFşi vor transmite în timp realtoate informaţiile de pe

bonurile fiscale, exceptânddetaliile legate decumpărător. Potrivit lui Marius Peştină,director general al DirecţieiGenerale de Tehnologie aInformaţiei din cadrul ANAF,termenul a fost prelungitpână la data de 1 iulie 2019.În prezent, ANAF a finalizatestimarea privind costurileimplementării sistemuluicaselor de marcat fiscale,vizând informatiile pe caretrebuie să le transmităcasele de marcat. Conformdatelor furnizate deMinisterul FinanțelorPublice, în comerţul dinRomânia ar urma să fieintroduse, ca urmare anoilor reglementari,

aproximativ un million decase de marcat fiscale șiunități de service.velin ganev, ceo danubius– exim şi preşedinteadamef (AsociațiaDistribuitorilor de Aparatede Marcat ElectroniceFiscale din Romania), aprecizat că retailerii dinRomânia vor trebui să sedoteze cât mai curând cucase de marcat fiscaleconectate la serverul ANAF.El a aminitit că țările dinjurul României – Ungaria,Bulgaria, Ucraina,Macedonia s.a.m.d., –lucrează cu jurnal electronicdeja de cel puțin zece ani.Cât despre implementareanoilor case de marcat cu

jurnal electronic, “ceea ceurmează să se întâmple vineși în sprijinul tuturorcomercianților. De ce ?Pentru că, odată cuschimbarea tehnologiei,schimbăm tot ce înseamnăhardware, ca structură. Vomavea posibilitatea să neconectăm cu tot ce existănou, tablete, telefoane, vorexista și alte tehnologii, vorfi echipamente conectate cupartea bancară etc. Sperămca, într-un termen destul derapid, probabil săptămâni,maximum o lună, vom aveadeja o variantă finală anormelor care să fieaprobată de Guvern”, aprecizat Ganev.Despre prețul caselor de

Revoluția aparatelor de marcatelectronice fiscale cu jurnalelectronic în comerțul din România

l


eV

eNiM

eNt

marcat, ținând cont că, lafinalul lunii septembrie2016, la MinisterulFinanţelor Publice s-auînregistrat aproape 60 defirme autorizate cadistribuitori de case demarcat fiscale şi peste 400de modele de aparate demarcat electronice fiscale,Ganev a declarat: “Nu neașteptăm la o schimbaredramatică a prețurilor. Va fiun preț care, după părereanoastră, va porni de la 160-170 de euro, pentru caselede marcat.”Tot în prima parte aconferinței, georgeanghel, director executivapero, a vorbit despreactul de comerț și digitali -zare: “Fără digitalizare, fărăplăți electronice lucruriledevin foarte greu de înțeles,iar timpii de reacție seîntind pe perioadă foartemare, astfel încât, de fiecaredată, noi, cei din industrie,suntem mai mult reactividecât proactivi.”Cea de-a doua parte aconferinței a fost deschisăde domnul mariananghelescu, președintelepatronatului comercianțilorși servisanților de case demarcat din românia, care aabordat noutățile dinlegislația caselor demarcat, fiscalizarea șidocumentele necesare înpreajma unei case demarcat, din perspectivarelației utilizator-firmă deservice.

noutăți1. Bon fiscal obligatoriupentru persoane juridice 2. Sistem informatic ANAF3. Se emit chitanțe când nu

funcționeaza casa de marcat4. Obținerea online a docu -mentelor pentru fiscalizare5. Atribuții suplimentarepentru tehnicianul deservice6. Facilități online7. Registrul unic de evidență

Una dintre noutățilelegislative în acest sens esteprevederea privind emitereabonului fiscal, obligatoriupentru persoanele juridice,faptul ca se vor emitechitanțe și în momentul încare nu va funcționa casa demarcat, până la punerea înfuncțiune a aparatului,excepție făcând casele deschimb valutar.O altă noutate estedigitalizarea controluluiîncasării taxelor cu casele demarcat electronice, aspect

susținut de Anexa 8/11 Art.5 alineatul (1), care prevedefaptul că sistemul informaticasigură posibilitateaobținerii de către ANAF adatelor înregistrate înjurnalul electronic, fărănotificarea sau permisiuneautilizatorului.Fiscalizarea caselor demarcat, o altă noutate dinlegislație, va fi pe formatdigital și prevedeidentificarea memorieifiscale și a utilizatorului pebaza datelor înregistrate.Potrivit estimărilorPatronatului Caselor deMarcat din România,implementarea nouluisistem fiscal va generaînlocuirea sau modernizareaa aproape 800.000 deaparate de marcat.maria (cora) muntean,

președintele asociațieinaționale a comercianțilormici și mijlocii din româniaa solicitat ca miciicomercianți să fie sprijinițide ANAF și de firmelespecializate în procesul detrecere la casele de marcatcu jurnal electronic.La rândul său, adrian Bența,manager Bența consult, aprecizat că procesul va fiîntârziat deoarece încă nu s-a finalizat procedura deachiziție a serverului ANAF. procedurile pentruconectarea caselor demarcat la serverele anafau fost finalizateAgenția Națională deAdministrare Fiscală (ANAF)a finalizat specificațiiletehnice și structurafișierelor pe care casele demarcat urmează să letrimită către ANAF înconformitate cu Hotărâreapentru modificarea șicompletarea Normelormetodologice pentruaplicarea Ordonanței deurgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligațiaoperatorilor economici de autiliza aparate de marcatelectronice fiscale, aprobateprin Hotărârea Guvernuluinr. 479/2003, informează uncomunicat ANAF. Acesteaau fost definitivate în urmaîntâlnirilor de lucrudesfășurate în ultimele cinciluni între ANAF șireprezentanții AsociațieiDistribuitorilor de Aparatede Marcat ElectroniceFiscale (ADAMEF) și aiPatronatului Comercianțilorși Servisanților de Case deMarcat.

mircea fica

Pentru România, încurajarea conformăriivoluntare a contribuabililor ar putea fiuna dintre soluţiile creşterii veniturilorbugetare. Aceasta este una dintreconcluziile Conferinţei PwC –„Schimbarea paradigmei impozităriipersoanelor fizice din România”,desfăşurată astăzi la Bucureşti. În cadrulevenimentului, s-a discutat pe larg şidespre propunerea de modificare asistemului de impozitare a persoanelorfizice, prin introducerea impozitului pegospodărie. „Începând din toamna acestui an se vaimplementa standardul comun deraportare, ceea ce înseamnă practicdemararea schimbului automat deinformaţii fiscale şi financiare între maimulte state din întreaga lume, printrecare şi România. În acest context, ar fi dedorit ca România să ia în calculintroducerea unui program de conformarevoluntară, care să încurajeze contribuabiliisă-şi declare în mod transparent deţineriledin afara ţării. Un astfel de program a fostadoptat de exemplu de Marea Britanieanul trecut. Programul „Requirement tocorrect” oferă contribuabililor britaniciultima şansă de a-şi declara activele

deţinute în străinătate până cel mai târziuîn septembrie 2018, după care aceştia,dacă nu declară, vor suporta rigorile legii,în caz că sunt identificaţi”, a declaratmihaela mitroi, liderul departamentuluide consultanţă fiscală şi juridică, pwcromânia. Programe de conformare voluntară aufost implementate în ultimii ani în 21 destate membre ale Uniunii Europene,printre care şi ţări din regiunea EuropeiCentrale şi de Est precum Polonia,Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. Înmulte cazuri, aceste iniţiative prevădanularea totală sau parţială a penalităţilordatorate de contribuabili şi iertarea deacuzaţii penale. De asemenea, potrivitinformaţiilor OECD, alte 23 de state dinafara Uniunii Europene au introdusprograme de conformare voluntară,precum Statele Unite, Canada, Japonia,Elveţia sau Australia. Sumele recuperate în urma acestoriniţiative sunt impresionante în anumitecazuri. Spre exemplu, Statele Unite aucolectat 10 miliarde de dolari între 2009şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane delire sterline între 2007 şi 2016, Olanda –235 milioane de Euro numai în 2013.

NuMĂRulFiRMeloR

Cu CaPital stRĂiNNou îNFiiNȚate a

CResCut Cu 4,6%Numărul firmelor cu capital

străin nou înființate a crescut înprimul trimestru cu 4,6%,

comparativ cu perioada similarăa anului precedent, la 1.388

unități, reiese din datele OficiuluiNațional al Registrului

Comerțului (ONRC).Cele 1.388 de societăți noi aveauun capital social subscris în sumă

totală de peste 13,9 milioanedolari, în creștere cu 45%

comparativ cu ianuarie - martie2016.

România a înregistrat, în 2016,cel mai slab an din ultimii 18 în

privința firmelor cu capital străinnou înființate. Astfel, anul trecutau fost înființate 5.348 de astfelde firme, în scădere de la 5.831

unități, în 2015. După 1991, celemai multe societăți au fost

înființate în anul 2007, când aufost înregistrate peste 15.000 de

astfel de firme. La polul opus,cele mai puține au fost în anul

1995, respectiv 3.400.Valoarea totală a capitaluluisocial al celor 5.348 firme se

ridică la 40 milioane dolari, cu1,4% peste 2015.

În perioada 1991 - 2016, au fostînființate 209.814 de societăți cu

participare străină la capital,valoarea totală a capitalului

social subscris fiind de peste 44,8miliarde de euro.

Din cele 209.814 firme, 43.627firme au capital italian, dar ceamai mare valoare a capitalului

social este a societățilorolandeze, respectiv 8,71 miliarde

de euro, în aproximativ 4.919 firme.


Bu

siNe

ss Ne

Ws

îNCuRaJaRea CoNFoRMĂRiiVoluNtaRe îN RoMâNia,

o soluţie de a atRaGe VeNituRi BuGetaResuPliMeNtaRe CoNsideRaBile,

pagină realizată de raluca juncu

25 maiLobby or not Lobby

25 maiGala Legal Magazin

13 iunie Gala Proprietății Industriale

15 iunieNoutăți în procesul de restituire a proprietăţilor

22 iunieViitorul Arbitrajului Comercial, Ediția a II-a

27 iunieCum ne protejăm de criminalitateacibernetică?

29 iunie Finanțarea companiilor românești;Bani pentru afaceri

14 septembrieData Protection, ediția a II-a

28 septembrieReindustrializarea României

5 octombrieExcelență în medicină și farmacie,Ediția a II-a

12 octombrieNoi reglementări în agricultură

19 octombrieRevoluția aparatelor de marcatelectronice fiscale cu jurnal electronicîn comerțul din România, Ediția a II-a

26 octombrieSchemele de ajutor de stat în perioada2014-2020, Ediția a III-a

2 noiembrieForumul de Mediu, Ediția a II-a

9 noiembrieImpactul fiscalității asupra mediuluide afaceri, ediția a VIII-a + Gala Tax & Acounting Review

16 noiembrieForumul Dreptului Muncii, Ediția V-a

23 noiembrieGala Lady Lawyer, Ediția a IV-a

7 decembrieBack in business versus purgatoriulfalimentului, Ediția a VII-a

PEnTRU PaRTEnERIaTE șI î[email protected] și [email protected]

Calendar conferinţe Legal Magazin 2017

2017aBOnaMEnT LEGaL MaGaZIn abonament 1 an (11 reviste) în format tipărit: 300 lei/abonament.Frecvenţă Legal Magazin: 8 ediţii/anFrecvenţă ediție specială Lady Lawyer: 2/anFrecvență ediție specială Tax & accounting Review: 1/an Toți abonații vor primi revistele și în format electronic, pe e-mail.Transport gratuit în România.BonusUn articol / interviu pe www.legalmagazin.ro sau o invitație

la una dintre conferințele organizate de Legal Magazin

comanda sE facE:1. prin email: [email protected]. prin telefon: 0736.366.192Persoană de contact: Roxana Biga , sales manager

mai 2017EdiŢiE spEcialĀ

www.legalmagazin.ro

ediția a V-a ascultă şi ajută. aceste cuvinte definesc

relația mea cu clienții şi cu oamenii din echipă

Interviu cuDana GRUIa DUFaUT,

Managing Partner, Cabinet de avocat GRUIa DUFaUT

ascultă şi ajută. - legal magazin

Documents