trr a primit premiile Rapallo gi Inter-b prta inima (Va' dove ti porta ilinal, roman vindut in 16 milioanehrl Nel mio amore, adaptare a poves-k, printre care Anima Mundi (7992\,i (2fif 1 ) gi Ascultti glasul meu (Ascoltarr-':qli[ Mergi und e te paartd ini-

: lr Trieste in 7957. in 797 6 a obfinut

ffi:H:1ff,'"flfif,;'.1T#,:'ii SU SANN A TA MARomiile Italo Calvino gi Elsa Morante,

NSCULTAOLNSUL

MEU

Traducere din limba italianiDOINA CERNICA qi ELENA CARABOI

Note de

DOINA CERNICA

*at

El:.

Bucuregti2018

PR,ELUDIU

I

Poate ci primul semn a fost tiierea copacului.

Nu-mi spusesegi nimic, nu erau lucruri care

si-i priveasci pe copii, ata se face ci intr-o dimi-neali de iarni, in timp ce ascultam despre pro-

prietilile celui mai mic multiplu comun cu unadinc sentiment de indepirtare, fieristriul ataca

nevinovilia argintati a scoartei sale. in vreme

ce imi tirAiam picioarele pe coridorul recreafiei,

agchii din viala sa cideau ca ninsoarea pe capul

furnicilor.Nimicirea m-a izbit in fali la intoarcerea de

la gcoali. Pe paiigte, in locul nucului, era un hiunegru, trunchiul, deia tiiat in trei pirli gi cu ra-

murile lipsi, zdcea pe pimint, pe cind un om cu

chipul vinit, infigurat in fumul murdar al mo-

torinei, se striduia si-i extirpe ridicinile, sfigiin-du-le cu collii puternici ai unui excavator. Utilaiulrinjea, pufiia, didea inapoi, se incorda intre su-

dilmile muncitorului: blestematele ridicini nu

12 | SUSANNA TAMARO

voiau si piriseasci firina, erau mai profundedecit crezuse, mai incipiginate.

Ani dupi ani, anotimp dupi anotimp se in-tinseseri in ticere, cucerind pimintul palmi cupalmi, impletindu-se cu ridicinile stejarului, ale

cedrului, ale mirului, inlinfuind intr-o trainiciimbriligare chiar gi leviraia gazului sau a apei.Din aceastd, cauzi, copacii erau doborifi, inaintaucu viclenie in intuneric zidirnicind opera omu-Iui, care astfel era obligat si-;i foloseasci tehnicaimpotriva indiritniciei lor.

Deodati, sub soarele rece al unui amiezi ca de

iarni, ca gi cum ar fi fost smuls acoperigul uneicase sau ar fi avut loc risucirea universului laprimul sunet al trimbifei1, umbrela maiestuoasia ridicinilor s-a ivit dinaintea ochilor mei cu oconstelalie de mici bulgiri inci agifali cu firede ele, aband.onind in pimint partea cea maiprofundi.

Atunci - gi numai atunci -, omul, in semn de

izbindi, gi-a inillat pumnul spre cer, gi tu, dejacu gorlul pe tine, ai bitut u;or din paime.

Atunci - gi numai atunci -, €u, care inci nudeschisesem gura gi nu ficusem un pas, mi-amsimlit gira spinirii insuflefind totul: nu erau

1 Aluzie la sunetele de trAmbi;i care vor anunla Apo-calipsa

ASC-_t.r- 3-ASll

l'ertebrele mele, midura ucoperit, scAnteile alergau

dintr-o parte intr-alta, err

roce, se rispindeau pestt

ghimpi de gheafi, invadau

inima, expiodau in creier,

lichidul siu gi cutia cranie

morfi, un dans macabru;lumini, energie pentru oviolenti; energie lividi, c;

gi, dupi fulgerul orbitoIinigtea nelinigtiti a lui pvezi, prea mult si suferi,lini;tea somnuiui, ci a utdurerea este prea mare, trsi mergi mai departe.

Copacul meu, copaculcirui tovirigie, eram con'

ani, copacul sub care micrescut fiii - fusese ripusine multe: somnul meumea nepisare. Trosnetul d

plozie. inainte 9i dupi. Ointermitent. intuneric de

intuneric in plini vari. $itudine: durerea este mlagsi inaintez.

$I.INATAMARO

prina, erau mai profundecipifAnate.timp dupi anotimp se in-larind pimintul palmi cucu ridicinile stejarului, ale

, inlinpind intr-o trainiciEYiraia gazului sau a apei.

Fii erau dobordgi, inaintaurk zidirnicind opera omu-igat si-;i foloseascS. tehnicaii lor.te rece al unui amiezi ca de

fust smuls acoperigul uneirc risucirea universului Iabitei:, umbrela maiestuoasidinaintea ochilor mei cu orulgiri inci agilafi cu firein pimint partea cea mai

iltrnci -, omul, in semn de

rumnul spre cer, gi tu, dejaiitut ugor din palme.

atunci -, €u, care inci nunu ficusem un pas, mi-amhsuflefind totul: nu erau

rtrambili care vor anunfa Apo-

escurrA cLASUL MEU | 13

vertebrele mele, miduva mea, ci un vechi fir des-

coperit, scinteile alergau cu veselie mincinoasidintr-o parte intr-alta, energia lor era rece gi fe-roce, se rispAndeau peste tot ca nigte invizibilighimpi de gheafi, invadau viscerele, stripungeauinima, explodau in creier, iucau suspendate intreIichidul siu gi cutia craniani; schife albe, oase de

morli, un dans macabru; energie, dar nu foc, nulumini, energie pentru o acfiune neagteptati gi

violenti; energie livid5, care arde.

$i, dupi fulgerul orbitor, bezna noplii adinci,linigtea nelinigtiti a lui prea mult: prea mult sivezi, prea mult si suferi, prea mult si qtii. Nulinigtea somnului, ci a unei clipe a morlii: cinddurerea este prea mare, trebuie si mori pufin, ca

si mergi mai departe.Copacul meu, copacul cu care crescusem gi a

cirui tovirigie, eram convinsi, m-ar fi urmat inani, copacul sub care mi gAndeam ci mi-ag ficrescut fiii - fusese ripus. Ciderea sa luase cusine multe: somnul meu, veselia mea, aparentamea nepisare. Trosnetul dezridicinirii sale, o ex-

plozie. inainte gi dupi. O lumini altfel, intunericintermitent. intuneric de zi, intuneric de noapte,

intuneric in plini vari. $i cu intunericul, o certi-tudine: durerea este mlagtina prin care sunt silitisi inaintez.

14 | SUSANNATAMARO

Nu existi mister mai mare decAt al minusculu-Iui. Acolo, sub ocrotirea nevizutului, se produce

explozia secretului. O piatrS, inainte de a fi pia-tri, este tot piatrS, dar un copac, inainte de a ficopac, este o siminfi, omul, inainte de a fi om,este o moruli1..

in limiti, in circumscriere dormiteazi cele maimari proiecte, ceea ce separi iniuntrul de afariingiduie dezvoltarea.

$i dintr-odati am infeles ci trebuie si avemgriji de ceea ce este micu!.

Nucul cel mare mort, am plins zile intregi.intii incercai si mi consolezi, cum putea tiiereaunei plante s5^ provoace asemenea dezastru? $itu iubeai copacii, nu ai fi flcut ata ceva ca si-miaduci supirare. Ai hotirit astfel, deoarece creaprobleme, era prea aproape de casi gi chiar de

cedru. Copacii, repetai, au nevoie de spafiu. $icine gtie daci intr-o zi o ridicini n-ar fi lignitprin orificiul cizii de baie ca tentaculul unui na-util2! Doar nu voiam si se petreaci ceva atit de

insplimintitor, nu? incercai si mi faci si rAd,

mlcar si zimbesc, insi firi succes.

1 Prim stadiu de dezvoltare, in care embrionul are aspectde muri

2 Cefalopod cu cochilia externi spiralati

5:,-:i- 3'{gl

Din momentui marii fu::ernigcata, intinsi pe pard

spre un cer inchis. de cimrispunsuri.

inu-una din ciltile mtcurind povestea castravtfrra apirare ;i firi chip, tdirib:icie de viafi. Cind:printr-o improgcare incilcintestine, plimini, ficat' o

irnobilizind priditorul intcelei a gladiatorilor, ca sisi giseasci adipost intr-odihneasci gi si permitigi si se diferenlieze piniperfecte a miruntaielor a

Iati, eram ca un castriatac, goliti gi firi cuvintetitudinii intrebirilor taltdiferite: tu, intr-a ta, in cvala bunul-simf gi eu, intrninliri, de tenebre, brizde striluminiri. intre celexista un raport univoc, c

tu nu erai in misura si oPoate de aceea, in a tr

izat, ribdarea terminatipediatrul, ai deschis u;a ci

ED{NATA.I,IARO

ni mare decit al minusculu-kca nevizutului, se produce) piatri, inainte de a fi pia-hr un copac, inainte de a fif, omul, inainte de a fi om,

mcriere dormiteazi cele mai,

r separi iniuntrul de afari

I lngeles ci trebuie si avemEicuI.

Drt, am plins zile intregi.rnsolezi, cum putea tiiereaxlce asemenea dezastru? $iei fi Hcut ala ceva ca si-miffirit astfel, deoarece crearproape de casi gi chiar detai, au nevoie de spafiu. $izi o ridicini n-ar fi ta$nitlbaie ca tentaculul unui na-I si se petreaci ceva atit derincercai si mi faci si r6d,Ei firi succes.

}u,e, in care embrionul are aspect

r.-temi spiralati

escurre GLASUL MEU | 15

Din mornentul marii fulgeriri, petreceam zilele

nemigcati, intinsi pe pardoseali, cu privirea fixispre un cer inchis, de ciment, nefiind in stare de

rispunsuri.intr-una din cirfile mele ilustrate, citisem de

curind povestea castravefilor- de-mare, fipturifiri apirare gi tiri chip, totugi gi ele legate cu in-diritnicie de viafi. Cind sunt atacate, e>ryulzeazi

printr-o improgcare incAlceala viscerelor - inimi,intestine, plimAni, ficat, organe de reproducere -,imobilizind priditorul intr-o plasi aseminitoarecelei a gladiatorilor, ca si aibi timp si se salveze,

si giseasci adipost intr-o pidure de alge, si se

,odihneasci gi si permiti celulelor si se uneascigi si se diferenlieze pini la formarea unei copiiperfecte a miruntaielor abia pierdute.

Iati, eram ca un castravete-de-mare dupi unatac, goliti gi firi cuvinte. Nu rispundeam mul-titudinii intrebirilor tale, triiam in doui lumidiferite: tu, intr-a ta, in care, per ansamblu, Pre-vala bunul-simf gi eu, intr-a mea, o lume de ame-

ninfiri, de tenebre, brizdati din cind in c6ndde striluminiri. intre cele doui lumi ale noastreexista un raport univoc, eu o vedeam pe a ta, dartu nu erai in misuri si o infelegi pe a mea.

Poate de aceea, in a treia zi, bunul-sim! epu-

izat, ribdarea terminati gi probabil consultat ;ipediatrul, ai deschis uta camerei gi ai spus: ,,Gata!

16 I SUSANNATAMARO

Ajunge! Asta este pur gi simplu un capriciu! Uncopac rimine un copac, se poate planta altul!"Apoi ai inceput si trebiluiegti prin casi, cum pro-babil ficeai in diminefile in care eram la gcoali.

Reprogurile nu au finut niciodati de firea mea.Distanfa dintre planete nu e vina niminui, poatea diverselor legi ale gravitafiei, orizontul care se

deschide in fali este diferit, o gtiai gi tu cind imiciteai mereu Micul prinf: fiecare asteroid are tipulsiu de locuitor. incercam numai o ugoari uimirepentru lipsa ta de considerafie fali de baobab.Nucul era exact ca baobabul. Trandafirul pe careai wut si mi-l cumperi dupi aceea nu a reugit si-linlocuiasci cu nici un chip.

Un trandafir izbegte privirea, mirosul, pe urmiinsi este tiiat, sfirgegte intr-o vazi gi in final lagunoi. in schimb, copacul iubit intinde ridiciniin iurul insegi inimii noastre, cAnd moare se usucigi cad, lisAnd amintire cicatrici minuscule, darde negters.

Cine invinuiegte o persoani - sau o intAm-plare - pentru egecul propriei existenfe seaminicu acei ciini legali cu un lan! Iung care alunecipe un cablu. Pe scurt, sub ei nu mai cregte iarba,solul devine bitucit gi prifos, presS.rat cu resturide mincare gi excremente. Cind la urmi ciinelemoare, terminat de cursa aceea firl orizont, gi

)::i viala aceea :: casl

sa =i fi trezit intr-a patr

Camera era inundata ;.e h?e dugumea, cuierul :5i p

De ce intotdeauna ln in1

-rmbri? La ce sen'e;te, de

:en!a a tot ceea ce nu po;

Deseori, in serile ccpilipat gi-mi spuneai o pcve$

prinfese, vr5.ji, animale inuimitoare, mi-au ri:nasimagini: ochii galbe:i ai

surzi ai Golemului:. Ceiin piduri gi pe stri-:iie pputea si meargi orlundr

1 Dupa o legenda iu;:.-::. :din lut gi insuflelita de :a:::ameninlitoare

I'}TNATAMARO

r $ simplu un capriciu! UnF:lc, se poate planta altul!"Eluiegti prin casi, cum pro-

dile in c:ue eram la qcoali.inut niciodati de firea mea.E nu e vina niminui, poate

rzvitafiei, orizontul care se

Hftrit, o gtiai qi tu cind imiifi fiecare asteroid are tipulm numai o ugoari uimiremsiderafie fali de baobab.obabul. Trandafirul pe carei dupi aceea nu a reugit si-lr chip.eprivirea, mirosul, pe urmifc intr-o vazi gi in final laFrclil iubit intinde ridicinimstre, cind moare se usucire cicatrici minuscule, dar

) Ir€rsoani - sau o intAm-gropriei existenfe seaminit un lan! lung care aluneci, sub ei nu mai cregte iarba,i prifos, presirat cu resturicnte. Cind la urmi ciinelerrrsa aceea firi orizont, gi

ascurrA GLASUL MEU I 17

Ianlul aiunge si atirne inert, ceea ce rimdne dintoati aceasti existenfi nelinigtiti este numai o

diri tristi.Evenimentele gi intilnirile nu sunt balasturi

sau fundituri cirora nu Ii se ;tie iegirea, ci maicurind oglinzi, mici, mari, convexe, concave, vi-lurite, deformante, ciobite, intunecate, capabile

oricum, cu reflexia lor, si ne faci si descoperim

o parte inci necunoscuti din noi inqine.

Din viala aceea de castravete-de-mare trebuie

si mi fi trezit intr-a patra sau a cincea noapte.

Camera era inundati de lumina rece a lunii pline.

Pe dugumea, cuierul igi proiecta umbra sinistri.De ce intotdeauna in intuneric trebuie si fie oumbri? La ce servegte, daci nu ca si evoce exis-

tenfa a tot ceea ce nu poate fi inleles?Deseori, in serile copiliriei mele te agezai lingi

pat gi-mi spuneai o poveste. Din tot acel virtei de

prinfese, vriii, animale inspiimintitoare ;i fapte

uimitoare, mi-au rimas in minte numai douiimagini: ochii galbeni ai lupilor gi pa;ii greoi gi

surzi ai Golemuluil. Cei dintdi stiteau la pAndiin piduri gi pe strizile pustii, pe cAnd Golemulputea si meargi oriunde, gtia si deschidi gi si

: Dupi o legendi iudaici medievali, fipturi plimlditiiin lut gi insufleliti de rabinul Low din Praga, devenitiamenin!itoare

18 I SUSANNATAMARO

inchidi ugile, si urce pe sciri. Nu devora copiii ;inu-i transforma in mongtri gi totugi mi terorizamai tare dec6t orice creaturi. Nu aer respiram,gheafi, c$nd ii evocam numele!

Astfel ci, zdrobiti de umbrele acelea amenin-

fitoare, am hotirit si mi ridic gi si ies.

Era o noapte de inceput de toamni, nu rece, ciumedi, in atmosferi plutea o mireasmi de esenfecare pistra o fulgurare a verii. Poate venea de lamere, unele atirnind pe crengi, altele def a putre-zind pe pimAnt, sau poate de la micufele prunecu miezul galben, abia coapte. Temperatura nucoborise niciodati sub zero gi de aceea cizuseripuline frunze, mergearn pe o pajigte inci verde,insemnati ici-colo de ciclame silbatice gi de cd-teva pipidii tinere scipate de curilenia ta.

Crezindu-mi de-acum lipsiti de tot ce era inmine, am ajuns in locul in care se inilfase nuculqi m-am l5sat si cad in genunchi. Pimintul era

umed gi presS.rat cu rimurele rupte in cldere.Acolo unde un timp fusese copacul, aerul vibra

aparte, pentru o clipi am ayut impresia ci mai era

acolo. Cu ridicinile pompind seva de-a lungul '

trunchiului gi cu degetele brune ale crengilor careo retrimiteau jos, citre soi. PAni de curind, dinfluviul acela de energie ancorat de pimAnt;i elan-sat spre cer se desprinseseri fructele. Simfonianeobiqnuiti a ciderii lor insofise fiecare toamni

-Lil- -:.r. 3.llt

: scurtei mele rie!. la ilaiergam si-rni umplu tnn

-Lasi-le acolo. murdfut

tra bucitiriei, dar nu E.I

Le desfac cu griii, iiri € I

ninc, Ie priveam in p:lm:rnotiv. erau absolut idest

in ci$ile de citire. Creier

ra:miferelor ;i al pisirilocraniani din coaji ca si

1

t^-agile, dura mater, pia m

emisfere, bizara punte ca

Din ce cauzi doui lur

minau intr-o misuri atice ceva trimitea la altcer

a universului sau numa

abatere necontrolati?in iurul meu, piminl

ploile abundente preschi

iunie intr-o depunere nqo freci cu degetul mare <

Tare, dar nu destul ca sidafirii de veverili, de dirr

ciorilor cenugii, al corbil

dar nu intr-atit ca si se s

1 Jesuturi conjunctive ale r

;'sA-\i),.:. _ il,'-ARo

rp€ s:ari, Nu devora copiii ;inonstri gi totugi mi terorizacreatura. Nu aer respiram,

rm ni:mele !

de -rmbrele acelea amenin-a ma ridic ;i si ies.

ceput de toamni, nu rece, ciplutea o mireasmi de esenfere a r-erii. Poate venea de laI pe crengi, altele deia putre-poate de Ia miculele prunelia coapte. Temperatura nuub :ero si de aceea cizuseri:arn pe o pajigte inci verde,e ciciame silbatice gi de c6-:ipate de curi;enia ta.rcurn lipsiti de tot ce era incul in care se inilfase nuculin genunchi. Pimintul era

tmurele rupte in cldere.p fusese copacul, aerul vibraam a',rut impresia cI mai erapompind seva de-a lungul:tele brune ale crengilor carefe sol. Pini de curind, dinie ancorat de pimdnt ;i elan-inseseri fructele. Simfonialor insofise fiecare toamni

escurrA GLASUL MEU | 19

a scurtei mele vieli, la intoarcerea de la gcoali

alergam si-mi umplu buzunarele cu ele.

,,Lasi-le acolo, murdirescl", strigai de la fereas-

tra bucitiriei, dar nu te ascultam, irni pllcea sile d.esfac cu griji, firi si le sparg. in loc si le mi-ninc, ie priveam in palmi. Din cine gtie ce tainic

motiv, erau absoiut identice cu o imagine vizutiin cirfile de citire. Creierul nostru, cel al tuturormamiferelor gi al pisirilor erau ficute la fel: cutia

craniani din coaji ca si proteieze partea cea mai

::agili, dura mater, pia m&teYT, gi, intre cele doui:misfere, bizara punte ca un cilu!-de-mare.

Din ce cauzi doui lucruri din naturi se ase-

:rinau intr-o rnisuri atit de impresionanti? De

:e ceva trimitea Ia altceva? Era in aceasta o lege

a universului sau numai o nebunie, o clipi de

abatere necontrolati?in jurul meu, pimintul era acoperit de nuci,

;ioile abundente preschimbaseri coaia verde de

-:nie intr-o depunere negricioasi. Era de aiuns si

-^ Ireci cu degetui mare ca si vezi apirind coaja.

lare, dar nu destul ca s5 scape de libufele tran-:aiirii de veverili, de dinlii lor de fildeg, de ciocul

::crilor cenugii, al corbilor, al cofofenelor. Tare,

::r nu intr-atit ca si se sustragi intrebirilor mele.

Tesuturi conjunctive ale meningelui

flfid--4

20 | SUSANNATAMARO

Pentru ci nuca aceea - care intii era gi apoi numai era - reprezenta oglinda mea, prima oglin-di a viefii mele. in genunchi pe pimintul rinit,aplecati asupra acelui abis, scufundati in luminasinistri a lunii, cu o sim6nfi in mAnI gi inimaaparent pustie, am inleles dintr-odati ci in zilelevielii mele nu at fi clidit palate, nici averi gi nicimicar nu mi-ag fi format o familie. in timp ce uncon al cedrului cidea sonor pe sol l6ngi mine, amvizut cu limpezime ci drumul care mi se deschi-dea in fali era drumul de neatins gi intotdeaunasolitar al intrebirilor.

Daci mi reintorc acsuspendati in lumina zfiindci in cildura primrscoati aburi, gi ceafa plea

la inilfime gi de departe

apropii incet gi observ fr

chise gi cite inchise -, c

fringhia de rufe, ruginasi cobor, este ca ;i cumgindul ci intr-adevir cCi aceasti poveste este

1

Se pare ci pisirile mfel. Parcurg mii de kilorabatere, apoi, cAnd soxan inainte li s-a deschi

Castanul de India cu fl,

$i automobilul de culoar

driguli care scutura mrile de pe fala de masi!precizie, fiindci luni la r