asigurari si reasigurari - clasificare

14
2.4. Clasificarea asigurărilor Aşa cum se observă asigurările reprezintă un mecanism complex de finanţare a riscului aflat la dispoziţia persoanelor şi agenţilor economici. Prin urmare este necesară clasificarea acestora în funcţie de mai multe criterii. Din punct de vedere al obiectului asigurării avem: - asigurări de persoane - asigurări de bunuri - asigurări de răspundere civilă Asigurările de persoane se referă la acoperirea riscurilor care afectează starea fizică a oamenilor: supravieţuire, deces, invaliditate temporară şi invaliditate permanentă, accidente existând astfel asigurări de viaţă şi asigurări de accidente. Asigurările de bunuri sunt oferite de societăţile de asigurare pentru a acoperi riscurile referitoare la bunuri personale, toate categoriile de active, animale şi culturi agricole. Asigurările de răspundere civilă acoperă riscurile referitoare la răspunderea civilă legală, profesională a persoanelor fizice şi juridice pentru eventualele daune produse terţilor. Din punct de vedere al caracterului obligativităţii avem: - asigurări obligatorii - asigurări facultative Asigurările obligatorii sunt caracterizate prin faptul că sunt reglementate prin lege. Caracterul obligatoriu derivă fie datorită frecvenţei ridicate de apariţie a riscurilor asigurate, dar şi severităţii unor daune cu frecvenţă scăzută. În România la ora actuală cea mai cunoscută formă de asigurare obligatorie este asigurarea de răspundere civilă auto. Până înainte de 1991 mai exista caracterul de obligativitate şi asupra clădirilor, a călatorilor C.F.R. (costul asigurării era inclus în preţul biletului de tren), a animalelor şi culturilor agricole. La ora actuală se pune din nou în discuţie instituirea obligativităţii în asigurarea clădirilor (teama executivului de un cutremur devastator asemănător

Upload: gabrielgabriel

Post on 26-Sep-2015

10 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Despre asigurari si clasificarea acestora

TRANSCRIPT

Asigurari si Reasigurari - Clasificare

2.4. Clasificarea asigurrilor

Aa cum se observ asigurrile reprezint un mecanism complex de finanare a riscului aflat la dispoziia persoanelor i agenilor economici.

Prin urmare este necesar clasificarea acestora n funcie de mai multe criterii. Din punct de vedere al obiectului asigurrii avem:

asigurri de persoane

asigurri de bunuri

asigurri de rspundere civil

Asigurrile de persoane se refer la acoperirea riscurilor care afecteaz starea fizic a oamenilor: supravieuire, deces, invaliditate temporar i invaliditate permanent, accidente existnd astfel asigurri de via i asigurri de accidente.

Asigurrile de bunuri sunt oferite de societile de asigurare pentru a acoperi riscurile referitoare la bunuri personale, toate categoriile de active, animale i culturi agricole.

Asigurrile de rspundere civil acoper riscurile referitoare la rspunderea civil legal, profesional a persoanelor fizice i juridice pentru eventualele daune produse terilor.

Din punct de vedere al caracterului obligativitii avem:

asigurri obligatorii

asigurri facultative

Asigurrile obligatorii sunt caracterizate prin faptul c sunt reglementate prin lege. Caracterul obligatoriu deriv fie datorit frecvenei ridicate de apariie a riscurilor asigurate, dar i severitii unor daune cu frecven sczut.

n Romnia la ora actual cea mai cunoscut form de asigurare obligatorie este asigurarea de rspundere civil auto. Pn nainte de 1991 mai exista caracterul de obligativitate i asupra cldirilor, a clatorilor C.F.R. (costul asigurrii era inclus n preul biletului de tren), a animalelor i culturilor agricole.

La ora actual se pune din nou n discuie instituirea obligativitii n asigurarea cldirilor (teama executivului de un cutremur devastator asemntor celui din anul 1977, precum i de alte catastrofe naturale. Aceasta i deoarece fondurile aflate la dispoziie sunt limitate i prevd i alte destinaii).

n schimb n rile dezvoltate ale lumii (S.U.A, Japonia, statele U.E.) exist mai multe asigurri obligatorii auto, pentru cldiri etc.

Asigurrile obligatorii prezint o caracteristic foarte important. Datorit caracterului naional se nregistreaz o dispersie foarte mare a riscurilor, precum i n cazul apariiei daunelor acestea sunt compensate eficient.

Tot ca o form de asigurare obligatorie poate fi perceput i asigurarea bunurilor achiziionate prin leasing sau rate, sau asigurarea imobilelor cu care se gireaz n favoarea bncilor n momentul contractrii de credite.

Asigurrile facultative se caracterizeaz prin faptul c ncheierea asigurrii se realizeaz prin liberul consimmnt al asiguratului i prin existena unei polie de asigurare care s-i acopere riscurile dorite.

Datorit faptului c dispersia riscului este mult mai mic dect n cazul asigurrilor obligatorii i primele de asigurare au un nivel mai ridicat.

Din punct de vedere al cadrului teritorial n care opereaz asigurrile se clasific n:

asigurri naionale

asigurri internaionale

Asigurrile naionale reprezint acea categorie de asigurri care se desfoar doar ntre graniele unei ri.

Asigurrile internaionale iau n considerare faptul c legtura dintre asigurtor i dauna produs de propriul asigurat are loc n afara granielor rii asigurtorului (daune produse la asigurarea de Carte Verde, asigurrile medicale de cltorie, rspunderea cruului pentru marfa transportat, asigurri aviatice i maritime etc, inclusiv reasigurrile.)

Din punct de vedere al naturii i tipul raporturilor care au loc ntre asigurat i asigurtor exist:

asigurare direct i

asigurare indirect

Asigurarea direct este ncheiat n mod direct ntre asigurtor i asigurat.

Asigurarea indirect se ncheie prin intermediari ageni de asigurri care reprezint interesele asigurtorului i brokerii care reprezint att interesele asiguratului ct i ale asigurtorului.

2.5. Elementele asigurrii

Indiferent de tipul de asigurare ncheiat exist anumite elemente generale care sunt identice: subiectele asigurrii, obiectul, interesul n asigurare, riscurile asigurate i cele excluse, suma asigurat, prima de asigurare, dauna, despgubirea, perioada de asigurare.

Subiectele asigurrii sunt factorii implicai direct sau indirect n ncheierea polielor de asigurare. Acetia sunt: asigurtorul, asiguratul, contractantul, beneficiarul.

Asigurtorul este persoana juridic constituit conform legii care are ca obiect unic de activitate ncheierea de contracte de asigurare. Acesta n schimbul ncasrii primelor de asigurare se oblig la plata daunelor cauzate de riscurile asigurate.

Asiguratul este persoana fizic sau juridic care prin efectul legii sau liber consimmnt ncheie contractele de asigurare, conform condiiilor impuse de asigurtor.

Contractantul asigurrii este persoana care ncheie polia de asigurare i pltete prima aferent. Spre exemplu un printe ncheie o asigurare de accidente n numele copilului. n acest caz printele este contractantul, iar copilul este asiguratul. Deobicei, asiguratul i contractantul sunt aceeai persoan.

Beneficiarul asigurrii este persoana fizic sau juridic ndreptit prin contractul de asigurare s ncaseze despgubirea sau suma asigurat la momentul producerii evenimentului asigurat. Cel mai elocvent exemplu n care beneficiarul difer de asigurat este dat de asigurrile de rspundere civil (partea prejudiciat de asigurat va ncasa contravaloarea daunei) i de asigurrile de via (n cazul decesului asiguratului suma asigurat va fi pltit unei persoane menionat n contract, sau motenitorilor legali).

Obiectele asigurrii, aa cum s-a specificat n cadrul paragrafului privind clasificarea asigurrilor sunt persoanele, bunurile i rspunderea civil.

Interesul n asigurare

Pentru a putea fi cuprinse n asigurare bunurile, persoanele, rspunderea civil trebuie s existe un interes al asiguratului fa de acestea. Este foarte important ca acest interes s poat fi evaluat n termeni monetari i sa aib caracter economic (pentru persoane juridice).

n cazul asigurrilor de bunuri interesul apare ca o msur de protejare a propriilor bunuri i/sau active.

n cazul asigurrilor de persoane interesul se refer la decese, accidente de munc, invaliditi permanente i temporare, supravieuirea peste o anumit vrst. Interesul apare ca o msur de asigurare a unui venit, persoanelor specificate n contract n cazul n care apare decesul asiguratului; sau ca msur de a obine anumite venituri compensatorii pentru perioadele de spitalizare ca urmare a unor accidente de munc; sau de a obine anumite rente viagere n cazul unor invaliditi permanente din accidente.

n cazul asigurrilor de rspundere civil interesul se refer la evitarea diminurii resurselor financiare ale asiguratului n cazul n care acesta produce anumite daune terelor persoane fizice i juridice.

Aadar, societile de asigurare prin diferite tehnici de marketing vor trebui s i detertmine pe potenialii asigurai s contientizeze interesul lor pentru proteciile oferite prin asigurare. Dac avem de-aface cu asigurri prin efectul legii (obligatorii) interesul este impus de ctre stat.

Suma asigurat

Aceasta exprim nivelul maxim de rspundere al asigurtorului pentru riscurile asumate. Suma asigurat este nscris n fiecare poli, i este stabilit de reprezentantul asiguratului n cadrul operaiunii denumit evaluare de asigurare. Este foarte important ca aceast valoare s fie ct mai aproape de valoarea real a bunului asigurat.

n cazul n care suma asigurat este mai mic dect valoarea real (subasigurare), n cazul apariiei unor daune asiguratul nu va primi valoarea real, ci doar o parte. Astfel asigurarea nu n va oferi ntreaga protecie de care acesta are nevoie. Cnd suma asigurat este mai mare dect valoarea real (supraasigurare), asiguratul nu mai are interesul de a pstra bunul n condiii optime deoarece n varianta n care se va ntmpla evenimentul asigurat el ar urma s primeasc o valoare superioar. Deci ncheierea asigurrii la o valoare superioar valorii reale nu este posibil din punctul de vedere al asigurtorului.

Dac prin absurd se ncheie o asemenea asigurare i are loc evenimentul asigurat prin care se distruge n totalitate bunul asigurat, asiguratul va primi valoarea nscris n poli. Societatea de asigurare observnd c s-a efectuat o supraasigurare, pentru care este rspunztoare persoana care a efectuat evaluarea, va recupera prin regres valoarea supraasigurat de la vinovat.

Spre ex. valoarea unui autoturism cu vechimea de 3 ani este de 10.000 euro, dar datorit greelii de calcul a reprezentantului asigurtorului acesta este cuprins n asigurare la o sum asigurat de 10.500 euro. Presupunem c dup 3 luni autoturismul este avariat n proporie de 100%. Prin ntocmirea dosarului de daun, ocazie cu care se verific veridicitatea evalurii autoturismului, se observ supraevaluarea acestuia. Asiguratul va primi 10.500 euro, iar societatea de asigurare va recupera de la angajatul su diferena supraasigurat 500 euro. Mai exist i varianta n care se va explica asiguratului greala de evaluare, urmnd ca acesta s primeasc primele de asigurare pltite n plus pentru diferena din supraevaluare, alturi de suma real asigurat. Dac acesta nu accept varianta propus de asigurtor, se va reveni la situaia penalizatoare susmenionat.

Suma asigurat poate fi global pentru toate bunurile asiguratului (la poliele de asigurare a coninutului) sau poate fi individualizat, ntocmindu-se o anex n acest sens.

La asigurrile de persoane suma asigurat este defalcat pentru deces din accidente i pentru invaliditate permanent accidente. n cazul invaliditii permanente din accident asiguratul primete un procent din suma asigurat pentru invaliditate, procent corespunztor prii vtmate a corpului uman.

Presupunem c s-a ncheiat o asigurare de accidente cu suma asigurat pentru invaliditate din accidente de 100.000.000 lei, iar asiguratul a suferit o ruptur a braului care va determina o invaliditate permanent. Medicul agreat de asigurat stabilete un procent al invaliditii de 20%, deci asiguratul va primi sub form de despgubire 20.000.000 lei.

n cazul asigurrilor de rspundere civil suma asigurat este dat de valoarea cerut de potenialul asigurat n cadrul cererii chestionar, i acceptat de asigurtor. Pentru ca valoarea acestei sume s fie adecvat este necesar o analiz a daunelor anterioare provocate terilor, a activitii desfurate etc. Suma asigurat poate fi mprit pe mai multe evenimente, n acest caz folosindu-se termenul de suma asigurat per eveniment, sau poate fi privit ca o valoare maxim, necondiionat de numrul evenimentelor sum asigurat agregat. Dac sunt asigurate mai multe evenimente cu o anume sum asigurat per eveniment, iar n cazul apariiei unei daune se depete aceast valoare, diferena neacoperit de asigurtor va fi suportat de asigurat din propriile resurse.

Model concret de stabilire a sumelor asigurate pentru toate cele trei categorii de asigurri (bunuri, persoane i rspundere civil) va fi analizat separat n capitolele urmtoare.

Prima de asigurare

Prima de asigurare reprezint suma de bani pe care asiguratul o pltete asigurtorului n schimbul promisiunii acestuia de a acoperi daunele produse de anumite riscuri. Aceasta poate fi stabilit n baza contractului de asigurare sau prin efectul legii.

Prima de asigurare se determin prin nmulirea sumei asigurate cu cota de prim, astfel:

unde P prima de asigurare

S.A. suma asigurat

C.p. cota de prim

Cota de prim reprezint prima de asigurare stabilit pentru 100 u.m. i se stabilete de ctre asigurtor pe baza calculelor actuariale. Cotaia ia n considerare expunerea la riscuri, daunele per ansamblu a sectorului de activitate respectiv, factorii care agreaveaz sau amelioreaz situaia stadard. Deasemenea cota de prim trebuie s includ att cheltuielile asigurtorului referitoare la administrarea polielor respective, ct i profitul. Cheltuielile asigurtorului pentru un anume tip de poli includ comisionul agentului de asigurare, cheltuielile de administrare, tiprire a polielor etc.

Astfel dac avem o cldire cu suma asigurat 150.000 euro i cotaia de prim de 0,4% prima de asigurare este:

euro

n cazul asigurrilor cu plat n rate, primele de asigurare:

pot fi ncasate la scaden de ctre reprezentanii asigurtorului prin deplasare la domiciliul/sediul clientului prime cherabile grija plii primelor la scaden aparine n ntregime asiguratului, care se va deplasa la sediile asigurtorului prime portabilen Romnia majoritatea asigurtorilor practic primul tip de prime, specificnd n cadrul polielor de asigurare faptul c obligaia plii la scaden revine n ntregime asiguratului, asigurtorul nefiind obligat s aminteasc acestuia data i prima scadent. Cu toate acestea asigurtorii i anunt clienii cu privire la obligaiile lor.

Aceasta din cel puin dou motive:

prin ncasarea primei scadente reprezentantul asigurtorului ncaseaz comisionul de asigurare aferent ratei respective

n condiiile concurenei de pe piaa asigurrilor, clienii sunt fidelizai prin scutirea de timp necesar deplasrii la sediul asigurtorului

Totui exist i un numr de asigurai care din diferite motive prefer s vin ei nii la sediul asigurtorului pentru a plti primele de asigurare.

La ncheierea unui an de asigurare la rennoirea poliei asigurtorii pot acorda reduceri de prim clienilor care nu au nregistrat daune clauza bonus. Astfel dup un an de asigurare fr daune la asigurrile auto se acord 15% reducere, dup doi ani 25%, dup trei ani 35%, iar din anul patru i urmtorii 40% reducere.

n sens contrar, cnd se nregistreaz daune la o poli de asigurare, n funcie de valoarea acestora se pot majora primele de asigurare la rennoirea contratului cu diferite procente clauza malus.

Dauna

Dauna reflect prejudiciul produs asiguratului de producerea evenimentului asigurat. Aceasta are o anumit valoare, prin care se cuantific prejudiciul.

La asigurrile de bunuri poate fi vorba despre dauna total cnd bunul respectiv este distrus n ntregime sau este furat, sau despre daun parial dac bunul asigurat este distrus ntr-o anume proporie.

La anumite tipuri de asigurri (ex. auto) dac procentul daunei depete 80% asiguratul consider c s-a nregistrat o daun total, pltind asiguratului suma asigurat menionat n polia de asigurare. Aceasta datorit faptului c prin celelalte cheltuieli ocazionate de aducerea bunului la starea de folosin dinaintea producerii evenimentului asigurat (cheltuieli cu manopera, cheltuieli de transport etc.) se poate depi valoarea de pltit ca sum asigurat. Deci asigurtorul este mai avantajat dac va plti suma asigurat.

n strns legtur cu noiunea de daun se folosete i termenul de avarie comun. Avaria comun este specific asigurrilor maritime i apare n situaia cnd datorit unei avarii la nava transportatoare, pentru a se evita scufundarea aceteia, se arunc peste bord anumite mrfuri mai grele sau situate n zona avariat. Valoarea acestor mrfuri este suportat de ctre toi proprietarii de mrfuri transportate cu acel vas, dar i de ctre armatorii i proprietarul vasului.

Despgubirea

Despgubirea de asigurare reprezint suma pe care asiguratul este ndreptit s o primeasc de la asigurtor, pentru daunele cauzate de apariia riscurilor asigurate. Niciodat despgubirea nu poate depi nivelul sumei asigurate, dar nici nivelul daunei deci:

i

unde Dp despgubirea

S.A. suma asigurat

D - dauna

Nivelul despgubirii depinde n primul rnd de raportul dintre suma asigurat a bunului i valoarea sa real. Avem astfel dou principii care se aplic difereniat de fiecare societate de asigurri: acoperirea proporional i acoperirea prim risc.

n cazul acoperirii proporionale dac bunul a fost subasigurat orice daun (total i/sau parial) va fi despgubit proporional cu raportul dintre suma asigurat i valoarea real a bunului, astfel:

unde Dp despgubirea

D dauna

S.A. suma asigurat

V.R. valoarea real

Spre ex: valoarea real a unui depozit este de 220.000 euro, dar din considerente financiare proprietarul acestuia l-a asigurat pentru o sum de 150.000 euro. Dup a anumit perioad s-a nregistrat o daun de 10.000 euro. Despgubirea acordat de societatea de asigurare este:

euro

Se poate meniona, astfel c asiguratul a fost asigurat n proporie de 68%.

n cazul acoperirii prim risc asigurtorul va plti ntreaga valoare a daunei pn la concurena sumei asigurate. Dac asigurarea a fost ncheiat pentru o valoare mai mic dect valoarea real i se nregistreaz o daun total, asiguratul va suporta diferena neasigurat.

Revenind la exemplul de mai sus, proprietarul depozitului va primi 150.000 euro, iar diferena de 70.000 euro o va suporta singur.

Asigurtorii din majoritatea rilor dezvoltate cu experien n domeniul asigurrilor practic sistemul de acoperire proporional. n Romnia, sistemul de acoperire proporional se practic n special pentru persoanele juridice, dar unele societi l practic i pentru asigurarea cldirilor persoanelor fizice.

n al doilea rnd nivelul despgubirii depinde i de valoarea franizei. Franiza reprezint partea din fiecare daun care este suportat de asigurat. Aceasta poate fi privit i ca o msur de pstrare a interesului asiguratului de a-i pstra bunul n condiii optime, dar i ca o msur de evitare a plii de despgubiri mici care vor mpiedica acordarea de bonusuri la rennoirea contractelor.

Franiza poate fi exprimat n sum absolut (ex: 100 euro din valoarea daunei), n procente (2% din valoarea daunei) sau n zile (primele 2 zile de convalescen nu sunt pltite, sau primele 10 zile n care se nregistreaz pierderi de profit ca urmare a avariilor accidentale etc.).

n funcie de specificul asigurtorului i al poliei ncheiate se folosete n practic noiunea de franiz deductibil i franiz nedeductibil. Franiza deductibil se suport de asigurat indiferent de nivelul pagubei, iar franiza nedeductibil (sau atins) se suport de asigurat doar dac nivelul daunei este mai mic dect valoarea franizei.

Presupunem urmtoarea situaie franiza este de 200 euro, iar valoarea daunei este de este n primul caz de 150 euro i n al doilea caz de 320 euro.

Pentru o franiza deductibil avem:

n primul caz asiguratul suport dauna de 150 euro n ntregime, deoarece valoarea daunei este mai mic dect franiza

n al doilea caz asiguratul suport franiza de 200 euro, iar despagubirea oerit de asigurtor este de 120 euro

Pentru o franiz nedeductibil (atins) avem:

n primul caz asiguratul suport dauna de 150 euro n ntregime, deoarece valoarea daunei este mai mic dect franiza

n al doilea caz asiguratul nu suport nici o franiz, iar despgubirea oferit de asigurtor este egal cu valoarea daunei 320 euro, deoarece dauna este mai mare dect franiza

Deasemenea n practica asigurrilor exist i alte tipuri de franize, care sunt diferite combinaii ntre diferitele tipuri susmenionate.

Tipurile de acoperire proporional i prim risc se refer doar la asigurrile de bunuri, deoarece la asigurrile de persoane i rspundere civil sumele asigurate sunt alese de asigurat n funcie de nevoile sale.

Un aspect foarte important legat de despgubiri se refer la rentregirea sumei asigurate n cazul unor daune pariale. Astfel, prin plata despgubirilor dup fiecare daun parial nielul sumei asigurate se reduce cu cuantumul daunei (despgubirii acordate dac asigurarea este ncheiat fr franiz), obinnduse suma asigurat redus (S.A.R.).

S.A.R. = S.A. D.

Unde S.A.R. suma asigurat redus

S.A. suma asigurat

D dauna

n continuare bunul este subasigurat, iar oricare alt daun se va despgubi proporional cu raportul dintre suma asigurat redus i suma asigurat iniial astfel:

unde Dp despgubirea la o daun ulterioar

D dauna

S.A.R. suma asigurat redus

S.A. suma asigurat

Pentru a se evita aceast situaie asigurtorii propun asiguratului rentregirea sumei asigurate, prin plata unei prime suplimentare.

Rentregirea sumei asigurate se determin n funcie de valoarea daunei, cota iniial de prim i de numrul de luni rmase pn la expirarea asigurrii, astfel:

unde: P prima suplimentar de asigurare

D - valoarea daunei

Cp cota de prim

n numr de luni rmase din asigurare

Exemplu:

Un autoturism are ncheiat o asigurare facultativ de avarii i furt pentru o sum asigurat de 12.500 euro. Cota de prim cu care s-a ncheiat asigurarea este de 6.5%. Dup 3 luni de la ncheierea asigurrii asiguratul nregistreaz o daun de 600 euro, iar dup alte 2 luni are loc o nou daun de 500 euro. S se determine despgubirile acordate i primele suplimentare pentru rentregirea sumei asigurate, n variantele:

a) n care asiguratul pltete prima suplimentar pentru rentregirea sumei asigurate dup prima daun i

b) asiguratul refuz plata primei suplimentare pentru rentregirea sumei asigurate dup prima daun

Situaia a):

Despgubirea este egal cu valoarea daunei euro

Asiguratul pltete o prim suplimentar de:

euro prin care suma asigurat iniial de 12.500 euro rmne nemodificat.

Despgubirea pentru cea de-a doua daun este egal cu valoarea daunei euro, deoarece s-a achitat prima suplimentar de 29.25 euro.

Asiguratul pltete o nou prim suplimentar (P) de

euro prin care suma asigurat iniial de 12.500 euro rmne nemodificat.Situaia b):

Prima despgubire este egal cu valoarea daunei euro. Clientul refuz plata primei suplimentare, deci asigurarea va continua la o sum asigurat redus (S.A.R.):

S.A.R. = S.A. D.= 12.500 600 = 11.900 euro

Dauna a doua de 500 euro va fi despgubit proporional astfel:

euro

Perioada de asigurare

Perioada de asigurare reprezint timpul pentru care asigurarea este valabil. La majoritatea asigurrile facultative perioada de asigurare este de 1 an din momentul ncheierii contractului de asigurare (spre ex: de la 12.04.2002 11.04.2003).

Exist situaii n care asigurrile se pot ncheia i pentru perioade subanuale (1,2,3 luni). La asigurrile pentru rspundere civil pentru daune provocate terilor n afara Romniei (asigurare carte verde) perioadele de asigurare sunt fixate de ctre Biroul Asigurtorilor Auto din Romnia (B.A.A.R.) pentru 15, 20 zile, 1 lun sau multiplii, pn la 12 luni. Asigurrile de sntate pentru cltorii n afara Romniei se ncheie de societile de asigurare pentru numrul exact de zile ale cltoriei.

n cazul asigurrilor obligatorii perioada de asigurare ncepe automat la 1 ianuarie a fiecrui an, i expir la 31 decembrie. Exist excepia de la aceast regul doar n situaia n care bunul care face obiectul asigurrii obligatorii este achiziionat n timpul anului. Asigurarea ncepe din ziua urmtoare ncheierii contratului de vnzare cumprare i expir la 31 decembrie, noul asigurat pltind doar partea de prime aferent pn la sfritul anului. Similar pentru vnztor asigurarea expir la momentul vnzrii bunului, iar dac prima a fost pltit pn la 31 decembrie, va primi napoi de la asigurtor partea de prime pentru lunile neconsumate de asigurare.

Spre exemplu presupunem c asigurarea de rspundere civil auto cu valabilitate n Romnia (R.C.A.) costa 1.200.000 lei pe an (ceea ce nseamn 100.000 lei lunar) pentru un anume tip de autoturism, iar asiguratul a pltiti prima n ntregime. La 5 mai asiguratul vinde autoturismul. Cumprtorul va plti asigurarea pentru lunile mai decembrie (8 luni), adic 800.000 lei, iar vnztorul va primi napoi primele neconsumate pentru lunile iunie decembrie (fiecare nceput de lun este considerat lun ntreag) 700.000 lei.

Exist situaii n care perioada de asigurare este mai mare de un an. n cazul achiziionrii de bunuri prin rate sau leasing se poate ncheia o poli de asigurare pentru ntreaga durat a leasingului (18-60 luni).

Deasemenea asigurrile de via au o perioad de asigurare determinat la ncheierea contractului de asigurare (5, 10, 25 ani). Oricum aceast perioad poate s fie mai scurt dect cea stabilit iniial fie datorit decesului asiguratului, fie datorit rezilierii contractului.

n anumite situaii perioada de asigurare este nedeterminat - spre exemplu la asigurarea Cargo se specific doar data la care marfa transportat este expediat, neexistnd nici o precizare cu privire la terme_1094995738.unknown

_1095158060.unknown

_1095159836.unknown

_1095160061.unknown

_1095160512.unknown

_1095160544.unknown

_1095159877.unknown

_1095157875.unknown

_1094995758.unknown

_1094925909.unknown

_1094991511.unknown

_1094991627.unknown

_1094925783.unknown