asimetria informationala

8/19/2019 Asimetria informationala

1/7

MODELE DE COMUNICARE

-proiect-

Modelul asimetriei informationale

Săvulescu lorina-!eor"iana

!rupa #$%&


2/7

Modelul asimetriei informa'ionale

Asimetria informa'ională se ocupă cu studiul deciziilor în tranzacţii

unde o parte are informaţii mai multe şi mai bune decât cealaltă parte. Aceasta crează un dezechilibru de putere între partenerii tranzacţiei curezultate inechitabile. În aceste condiţii, când părţile negociază nu sunt înaceeaşi măsură informate, este necesară stabilirea unor strategii specificede acţiune pentru fiecare parte, astfel încât avantajul informaţional să fiefructificat la maimum, iar pe de altă parte impactul lipsei informaţionale săfie cât mai atenuat. !emple de astfel de asimetrii informationale suntselectia adevera şi hazardul moral, precum si informatii de monoplo.

" #elecţia adversă "adoptarea deciziei pe baza informaţiei privilegiate, fărăa şti dacă aceasta este corectă sau nu

$n eemplu de selectie adversa sunt persoanele care sufera de o anumitaboala sunt inclinate mai mult sa isi faca o asigurare de viata decat o altapersoana care se simte bine.

" (a)ardul moral %sau riscul moral&' este definit ca situa ia în care eistățtendin a asumării de riscuri nejustificate pe fondul suportării costurilor deț

către o ter ă parte care preia par ial sau total acest risc.ț ț

$n eemplu de hazard moral o persoană care încheie o asigurare pentrufurt de ma ini ar putea fi mai pu in precaută în a" i închide ma ina, pentruș ț ș șcă, de acum, consecin ele negative privind furtul ma inii devinț șresponsabilitatea companiei de asigurări. În această situa ie, o parte iațdecizia asupra riscului pe care trebuie să îl suporte pe când cealaltă parteacoperă costurile în caz că lucrurile merg prost i partea ferită de risc seșcomportă diferit fa ă de cum s"ar fi comportat dacă ar fi fost epusă completțla risc.

Asimetria informa ionala este în contrast cu informa iile perfecte, careț țeste o presupunere cheie în economie neo"clasica. (ucrarea clasica peselec ie adversă este scrisa de )eorge A*erlof in +-, care a adusțproblema informarii în prima linie a teoriei economice. )eorge A. A*erlof aprezentat în articolul său /0iaţa lămâilor1 2ncertitudinea asupra calităţii şimecanismul pieţei3 teoria despre informaţia asimetrică şi riscurile selecţieiadverse, aceasta aducându"i şi premiul 4obel. 5oi jucători, un cumpărător

şi un vânzător ai unei maşini uzate, trebuie să ia o decizie. 6ânzătorul careoferă maşina ştie de la bun început dacă aceasta este o maşină bună sau

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hazard_moral#cite_note-1https://ro.wikipedia.org/wiki/Hazard_moral#cite_note-1


3/7

nu, o /lămâie37 pe de altă parte, cumpărătorul nu ştie nimic despre calitateamaşinii uzate eceptând distribuţia probabilităţii. În acest caz, informaţiaasimetrică împiedică piaţa să atingă eficienţa 0areto. 5ar 8ocul lămâilor este mai semnificativ deoarece prezintă o altă problemă asociată chestiunii

informaţiei asimetrice1 selecţia adversă. 9onceptul se referă la situaţiaprobabilă în care agenţi economici puţin dezirabili, cumpărători sauvânzători, sunt dispuşi să îşi asume obligaţii comerciale deoareceinformaţia este insuficientă pentru a determina calitatea reală a produsuluitranzacţionat. În 8ocul lămâilor, selecţia adversă este ilustrată luând înconsiderare din nou cumpărătorii care nu pot determina nivelul calităţiimaşinii dorite. 0rin urmare, eistă maşini uzate, având niveluri ale calităţii şivalori monetare diferite, încadrându"se într"o gamă de preţuri anume7 săpresupunem un preţ minim de :.; dolari şi


4/7

>oarte multe dintre lucurile pe care le considerăm a fi fundamentale pentrumersul societăţii noastre se bazează pe asimetria informaţiei sau suntafectate de ea. 9riza financiară, de pildă, poate fi redusă la o problemă deasimetrie informaţională în care cineva ştia că nu se poate merge la infinit

cu creditele, dar a preferat să speculeze în dauna celor care au făcutcredite bazându"se tocmai pe asigurările date de cei care ştiau că nu o sămeargă sistemul la infinit.!istă totuşi şi situaţii în care asimetria informaţională nu este pur şi simpluo minciună sau ascunderea adevărului, ci este rezultatul unui calcul practical cumpărătorului, care nu vrea să se informeze adecvat, pentru că asta ar implica nişte costuri pe care el nu este dispus să le plătească. 5acă vrei săcumperi o casă, să zicem, ar trebui să cauţi informaţii, să vorbeşti cu alţicumpărători, cu constructori, cu arhitecţi, cu ingineri, să vezi multe case, săafli preţuri, activităţi care necesită timp şi bani. 5acă fără a te informa, ca să

nu cheltuieşti prea multă energie cu informarea, cumperi casa şi sedovedeşte că ea nu corespunde aştepărilor tale, atunci vina este înprincipal a ta, că nu te"ai informat. 0entru că unul dintre efectele perverseale asimetriei informaţiei este că nu eistă o obligaţie clară a vânzătoruluide a spune tot din proprie iniţiativă, dar pe de altă parte, este obligat să îţirăspundă la toate întrebările în mod corect.

Acest model se aplică în toate aspectele vieţii noastre, chiar şi în cel maiprofund al vieţii spirituale. $na dintre căile prin care suntem ispitiţi estelumea materială. 5ar ispita este în fond o promisiune neacoperită decâtparţial de cel care o face, în care nu sunt epuse toate condiţiile şiconsecinţele. !ste ca un contract de creditare în care eistă nişte paragrafescrise cu litere mici, sau eistă multe pagini scrise mărunt pe care de obiceiţi"e lene să le citeşti. 5acă ai întreba, ţi s"ar răspunde, pentru că stă înnatura jocului să ţi se răspundă corect la întrebări, evident, dacă ştii să lepui.

!istă tendinţa de a considera că lumea e mincinoasă şi că orice aiface vei fi păcălit şi că adevărul nu este de fapt accesibil decât în modteoretic, practic el este mereu ocultat de diverse forţe care conspiră

împotriva ta. Acest mod de a vedea lucrurile are o mare consecinţă morală,

aceea de a considera că orice efort de informare, oricât de insistent, vaeşua şi, ca urmare, el este inutil. 5e aceea, ori acceptăm tot ce ne spunelumea nediferenţiat, ori nu acceptăm nimic. Ambele poziţii sunt păgubitoare.

#tudiu de caz

!chilibrul pieţelor în absenţa ? prezenţa asimetriei de informaţi

• 0iaţa autovehiculelor second hand• 0iaţa muncii• 0ieţele financiare


5/7


6/7

"0e această piaţă, companiile nu au informaţii despre profilul real de risc alclienţilor

"!le vor oferi contracte cu primă redusă şi acoperire parţială a daunelor saucontracte cu primă ridicata, dar şi cu acoperire completă %Bscreening3 sausemnalizare'

Ecili5rul pie'ei financiare, !rossman +i Sti"lit) /#0623

0aradoul )rossman şi #tiglitz1 pe pieţele eficiente %simetrie de informaţie',preţul reflectă toată informaţia disponibilă7 în aceste condiţii, nici un agentnu ar mai fi interesat să obţină informatia care stă la baza formării preţurilor.5ar agenţi neinformaţi vor plăti pentru a deveni informati.


7/7

E2E(2F)CA>2!

">orma etinsă a jocului /=odelul (ămâilor3 , 5on !. Galdman,=icroeconomics, !ditura 0earson !ducation, :H, pp. ;;H";;I.

" C. =c9ornnel, #. (. Erues, !conomics. 0rinciples, 0roblems and0olicies, =c)raJ" @ill, 2nc. 0ublishing @ouse, thirteenth edition, +

asimetria informationala

Documents