aspecte de hidrogeologie urbana 7 aprilie 2014 – universitatea din bucuresti radu constantin gogu...

ASPECTE DE HIDROGEOLOGIE URBANA

7 Aprilie 2014 – Universitatea din Bucuresti

Radu Constantin Gogu

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTIAsociatia Hidrogeologilor din Romania

CENTRUL DE CERCETARE INGINERIA APELOR SUBTERANE

DEPARTAMENTUL DE HIDRAULICASI PROTECTIA MEDIULUI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

Facultatea de Geologie si Geofizica

POSCCE - PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI SUBTERANE DIN MEDIUL SEDIMENTAR IN ZONE URBANE

► extinderea urbana este un fenomen predominant al secolului 20 ce va continua de-a lungul secolului 21

► apa subterana permite servicii de alimentare cu apa ieftine, accesibile local utilizatorilor privati, precum si posibilitatea de stocare (apa si energie) in sistemul acvifer – aspect critic in cazul schimbarilor climatice

► ubanizarea rapida si necontrolata constitue un risc major pentru resursa de apa subterana legat de exploatarea in exces si de poluare

► dezvoltarea majora a constructiilor subterane (marime si complexitate) – conduce la coborari sau ridicari ale nivelului apelor subterane cu un impact puternic asupra infrastructurii urbane

URBANISM SI APA SUBTERANA

• Strate acvifere de suprafata / acvifere de adincime• Circuitul apelor urbane• Aspecte cantitative ale apelor subterane din mediul urban

– Impactul urbanizarii– Fluctuatii ale nivelului apelor subterane– Probleme legate de epuizmente si drenaj– Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere– Relatia retelele edilitare - sistem acvifer– Executia incorecta a puturilor ce capteaza acviferele de adincime

• Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban– Principalele surse de poluare– Instrumente de protectie ale apelor subterane

• Harti de vulnerabilitate a acviferelor • Perimetre de protectie ale captarilor cu apa

Continut

Strate acvifere de suprafata / acvifere de adincime

• Circuitul apei urbane reprezinta baza conceptuala pentru studierea bilanțului de apă și al efectuării inventarului de apă din zonele urbane.

Circuitul apelor urbane

• Apele subterane constituie o parte integrantă a circuitului apelor urbane.

Circuitul apelor urbane• Ințelegerea comportamentului acvifer necesită cunoașterea fluxurilor de apă: mărimea acestora, imporțanta lor relativă precum și dependența lor asupra parametrilor hidrologici.

Circuitul apelor urbane‘‘urbanizarea actioneaza asupra apei subterane’

si ‘apa subterana actioneaza asupra infrastructurii urbane’

fara planificare – “o solutie oferita de o institutie devine problema unei alte institutii”

Impactul urbanizării asupra apei subterane

• alimentarea se realizează prin puțuri de pompare,• direcția de curgere și nivelul apei subterane nu sunt influențate; • descărcarea apelor uzate se realizează direct în acvifer;

• nivelul apei subterane scade. • descarcărea apelor uzate se realizeaza direct în acvifer fără epurare. •apele subterane de mică adâncime sunt poluate

• acviferul de sub oraș este abandonat -calitate precara• nivelul apei subterane crește sub oraș datorită opririi pompărilor. • direcția de curgere se schimbă spre extremitățile orașului ;

• nivelul apei subterane creste extrem de mult• apare riscul de inundație. • cererea de apă este mare• apare necesitatea de import a apei de la surse indepartate, costuri ridicate.

Procesele urbane interacționează asupra apei subterane prin:

► Modificarea procesului de realimentare al apei subterane datorita- Reducerea acesteia in urma impermeabilizarii suprafeței terenului;- Exfiltratii din sistemele de alimentare cu apa si canalizare (pluviale, ape uzate sau mixte)

in apa subterana ( compenseaza reducerea realimetarii naturale); - Realizarea de conexiuni hidraulice antropice intre stratele acvifere.

► Drenajul apelor subterane prin - Reletele de canalizare - retelele de transport (tunele de metrou, feroviare, auto, etc)- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)

► Bararea fluxului de apa (efect de bariera) prin- Elemente de infrastructura de transport (tunele si statii de metrou, feroviare, auto, etc)- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)

► Maresc substantial incarcarea cu contaminanti ca rezultat al:- Pierderile de apa din sistemele de canalizare (si altele), reinjectiei apei insuficient

epurata ce provine din sistemele de epurare comunitare sau individuale;- Stocarea si manipularea incorecta a apelor comunitare precum si a substantelor utilizate

in industria chimica;- Dispunerea si stocarea incorecta a deseurilor solide si lichide- Conexiunea hidraulica cu apele de suprafata (rauri, lacuri)- Conexiunii hidraulice antropice intre stratele acvifere de suprafata si de adincime.


Efecte cantitative


• Dezvoltarea urbană produce în general creșterea nivelului apelor subterane.

• Cresterea nivelului de apa subterana afecteaza structurile urbane in cazul in care acestea au fost proiectate si construite in perioadele în care nivelul apelor subterane era scazut, fara a constientiza posibilitatea ca nivelul acestora sa creasca. (literatura de specialitate - probleme in numeroase orase europene: tuneluri subterane cale ferata sau metrou, parcari subterane, pivnite ale cladirilor, etc.)

• Este important de mentionat faptul ca structurile urbane produc un efect de bariera impermeabila asupra fluxului apei subterane.

Fluctuatii ale nivelului apei subterane

• utilizarea apei subterane în scopuri industriale a ajuns la 60 – 70 milioane mc/an în anii '70. Denivelarea înregistrată în diferite zone ale orașului atingea valori între câțiva metri și peste 15 m.

• o mare parte a rețelei de metrou a fost construită în perioada nivelurilor scăzute din anii 1950 – 1970

Barcelona, Spania

• pomparea a fost redusă ulterior (datorită contaminării apelor subterane și a mutării unor industrii in exteriorul orasului)

• în prezent nivelurile ating valori înregistrate cu circa un secol în urmă.

• astăzi creșterea nivelurilor de apa - rezolvate prin pompare 15 – 20 milioane mc/an (drenaj pt tunelurile de cale ferată și metrou).

• amenajarea traseului râului Dâmbovița în perioada 1976-1980.

Lucrari de amenajare a raului Dâmbovița si de executie a metroului intre anii 1976-1981

Stația de metrou Eroilor – lucrari exterioare si interioare


Bucuresti, acvifer de suprafata - Colentina

• Inainte de amenajare, Dambovita reprezenta drenul natural al apelor subterane din zona centrala a Bucurestiului.

• Constructia unei casete colectoare construita din două semicasete cu rol colector și un dren cu rol de a drena acviferulde suprafața Colentina

Pe tronsonul Opera-Vitan drenul aflat pe partea dreapta nu funcționează. Drept urmare s-a inregistrat o crestere a nivelului apei subterane care a generat inundarea structurilor subterane existente în această zonă.


Bucuresti, acvifer de suprafata - Colentina

Bucuresti, Stratele acvifere de adincime (Fratesti)

-curgerea se producea radial spre zona centrală (anii ‘80), iar nivelul apei subterane era considerabil mai coborât- 2011 direcția de curgere este SV la NE (ca rezultat al incetării activității industriale).


(sursa: Ivan si Popa, 2012)

• Construcția subsolurilor, parcarilor subterane, lucrarilor de infrastructura de canalizare/alimentare cu apa necesită execuția unor lucrări de epuisment sau drenaj. Acestea pot fi cel mai adesea temporare (pe durata executiilor), dar pot fi și definitive pentru a împiedica, de exemplu apariția subpresiunilor.

• Problemele care pot sa apară la realizarea unei lucrari de epuisment sau drenaj se pot clasifica in felul urmator:– Riscuri legate de efectele mecanice cum ar fi antrenarea

hidrodinamica;– Ruperea hidraulica a bazei excavatiei;– Tasări diferentiate.

Probleme legate de epuismente si drenaj

• Datorita lucrarilor efectuate la un bloc de 18 etaje (72 metri inalțime) situat in apropierea Parcului Circului, cu o fundație adinca, a fost afectat acviferul freatic (Colentina) și implicit izvoarele naturale ce alimenteaza lacul din parc.

Scaderea nivelului apei in lac


• Un alt exemplu este cel de la Biserica Armeneasca unde in imediata vecinătate a zonei s-a construit un bloc de birouri (Milenium Business Center) de 18 etaje. Ca urmare lucrarilor de execuție a fundației acesteia (lucrari de epuizment) s-au semnalat procese de tasare diferențiată care au variat de la 0.5 cm până la 7-8 cm.

Localizarea Biserica Armeneasca


Interacțiunea dintre apa subterană și structurile subterane (metroul, fundațiile unor clădiri adânci, parcari subterane, rețeaua de alimentare cu apa și de canalizare), și efectul pe care le generează asupra nivelului piezometric.

Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere al apelor subterane

Clasificare a structurilor subterane și efectul lor cantitativ asupra acviferelor

Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere al apelor subterane

Structuri subterane Efecte Consecinte

Metroul Efect de dren Efect de barieră

Schimbarea spectrului natural de curgere

Variații ale nivelului piezometric Infiltrații in tunel și stații

Fundații, parcari subterane, pasaje pietonale.

Efect de bariera Schimbarea spectrului natural de curgere

Variații ale nivelului piezometric Inundarea structurilor subterane

Rețeaua de alimentare cu apă Alimentarea acviferului Creșterea niveului piezometric Poluare termica

Rețeaua de canalizare Efect de dren

Alimentarea acviferului

Infiltrații în rețeaua de canalizare Debit mărit Probleme la stațiile de epurare

datorate debitului mărit

• Calitatea structurală și eficiența funcțională a unei rețele de canalizare sunt parametri cheie pentru a asigura transferul de ape uzate menajere, comerciale și industriale la stațiile de epurare.

• Infiltrarea apelor subterane în sistemul de canalizare poate prejudicia eficiența de statiilor de epurare.

• Exfiltrațiile din sistemul de canalizare pot duce la contaminarea apelor subterane

Probleme cauzate de infiltrații in reteaua de canalizare respectiv exfiltrații din sistemul de alimentare cu apa

Acvifer T

un

el

Lacul Morii

Da

mb

ovita

Colector

Dren

Conducta de alimentare cu apa

Ecra

n

imp

erm

ea

bil

Nivel piezometric

P

ET

S S

ET

P

IP

EF EF

EF

EF

IF IF

IF

D/A

Spatii verzi

Ba

raj

S : Scurgere de suprafataP : PrecipitatiiET : EvapotranspiratieIP : Infiltratii din precipitatii

EF : ExfiltratiiIF : InfiltratiiD/A: Dreneaza/Alimenteaza

Suprafete construite

• In București, operatorul de apa Apa Nova estimează o infiltrație de 1,88 m3/s. Infiltrațiile dilueaza apa care este transportata către statia de epurare din comuna Glina, astfel statia primeste un debit mare de apă care trebuie epurată, rezultatul fiind observat in costurile de epurare mari.

• Pierderile tehnice (exfiltrațiile) din reteaua de alimentare cu apa se estimează o valoare de 2,42 m3/s.

Probleme cauzate de infiltrații in reteaua de canalizare respectiv exfiltrații din sistemul de alimentare cu apa

Q- debitul de schimb intre acvifer si conducta de canalizare [L3/T]Kclogging- conductivitatea hidraulica a materialului ce colmateaza calea de infiltratie a apei (fisura sau defectul conductei)Aclogging – Aria corespunzatoare unei fisuri/defect al conductei de canalizare [L2]HGW – nivelul apei subterane in stratul acvifer [L]HSW- nivelul apei in conducta de canalizare [L]Bclogging – Grosimea peretelui conductei [L]

Probleme legate de exfiltrații/infiltrații în cazul unei conducte fisurate


Procesele urbane interacționează asupra apei subterane prin:

► Modificarea procesului de realimentare al apei subterane datorita- Reducerea acesteia in urma impermeabilizarii suprafeței terenului;- Exfiltratii din sistemele de alimentare cu apa si canalizare (pluviale, ape uzate sau mixte)

in apa subterana ( compenseaza reducerea realimetarii naturale); - Realizarea de conexiuni hidraulice antropice intre stratele acvifere.

► Drenajul apelor subterane prin - Reletele de canalizare - retelele de transport (tunele de metrou, feroviare, auto, etc)- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)

► Bararea fluxului de apa (efect de bariera) prin- Elemente de infrastructura de transport (tunele si statii de metrou, feroviare, auto, etc)- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)

► Maresc substantial incarcarea cu contaminanti ca rezultat al:- Pierderilor de apa din sistemele de canalizare (si altele), reinjectiei apei insuficient

epurata ce provine din sistemele de epurare comunitare sau individuale;- Stocarea si manipularea incorecta a apelor comunitare precum si a substantelor utilizate

in industria chimica;- Dispunerea si stocarea incorecta a deseurilor solide si lichide- Conexiunea hidraulica cu apele de suprafata (rauri, lacuri)- Conexiunii hidraulice antropice intre stratele acvifere de suprafata si de adincime.

Efecte calitative

• Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:

• Pierderi din fosele septice sau din retelele de canalizare (datorita deteriorarii infrastructurii de transport si colectare a apelor uzate). Aceste pierderi pot deterioara calitatea apelor subterane prin contaminarea cu substante cum ar fi: nitrati, nitriti, fosfati, cloruri, contaminare bacteorologica si cu alte substante.

Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban


• Schimbul dintre apele de suprafata si apele subterane. In general apele de suprafata prezinta o calitate mult mai slaba fata de apele subterane. Acest lucru este mult mai accentuat in zonele urbane datorita deversarii deseurilor si a apelor pluviale, municipale si industriale.




Punerea in comunicarea antropica dintre acvifere conduce la poluarea acviferelor aflate la o adancime mai mare, acvifere ce prezinta o calitate superioara fata de cele aflate la o adancime mai mica (in principal datorita executiei necorespunzatoare a puturilor).

• Infiltratii prin depozitele de deseuri (gropile de gunoi). Lipsa impermeabilizarii zonelor de depozitare a deseurilor sau deteriorarea acestora afecteaza calitatea apelor subterane prin contaminare cu metale grele (Cd, Cr, Fe, Pb, Cu, Zn), substante microbiologice si altele.


• Protejarea sursei de apa subterana

• Protejarea resursei de apa subterana

Instrumente de protectie ale apelor subterane

Instrumente de protectie ale apelor subterane

Suprafata terenului

Zona nesaturata

Sursa de apaOriginea sursei de contaminare

Zona nesaturata

Resursa de apa subterana

Prima Tinta: apa subterana

a 2-a Cale: prin Acvifera 2-aTinta: sistemul de

alimentare cu apa (putul, izvorul)

Prima Cale:

Gestiunea apelor subterane urbane

• apa subterana este “legatura invizibila” intre diverse elemente ale infrastructurii urbane

• apa subterana afecteaza pe toata lumea insa nu intra in responsabilitatea nimanui si ar trebui gestionata chiar daca nu exista un interes major de utilizare a acesteia in alimentarea cu apa

• cind nu se face nimic in acest sens, (se evita discutia acestui aspect) apar probleme costisitoare si dificile

• implicarea unui spectru larg de factori (institutii) responsabili este esentiala • Cine ar trebui sa coordoneze ?:

autoritatile municipale, Apele Romane, Ministerul mediului, companiile de apa ... altii ...

• Una din cele mai importante probleme cu care se confruntă marile orașe ale lumii este deficitul de apă. Se astepta ca acesta să se intensifice pe parcursul secolului XXI datorită creșterii populației la nivel mondial, creșterii economice, schimbărilor climatice.

• Un sistem de management integrat al apelor urbane este necesar sa integreze un regim de exploare al apelor subterane mai eficient si sustenabil. – Masurile de gestiune ale cerintei de apa sa constranga ineficienta si

risipa si sa reduca folosintele necontabilizate;– Stabilirea de norme privind interactiunea dintre infrastructura subterana

si sistemul acvifer;– Definirea unor masuri strategice privind stocul apei in acvifere (in

anumite cazuri ca ultima rezerva strategica); – Aplicarea corecta a conceptelor si metodologiilor in definirea zonelor de

protectie pentru captarile de apa subterana, bazate pe timpul de transfer al contaminantilor

– Definirea si aplicarea conceptelor de vulnerabilitate a acviferelor in protejarea resurselor de apa subterana;

Necesitatea dezvoltării și aplicării unui management integrat al apelor subterane in mediul urban

PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI SUBTERANE DIN MEDIUL

SEDIMENTAR IN ZONE URBANE

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

CENTRUL DE CERCETARE INGINERIA APELOR SUBTERANE

DEPARTAMENTUL DE HIDRAULICASI PROTECTIA MEDIULUI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

POSCCE - PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI SUBTERANE DIN MEDIUL SEDIMENTAR IN ZONE URBANE

► Apa subterana urbana este o resursa importanta dar neprotejata (suficient).

► Istoricul dezvoltarii urbane conduce la modele de contaminare eterogene ale apei subterane

► Lipsesc studiile privind schimbarile pe termen lung ale climatului si utilizarii terenului

► Sunt necesare metode inovative de monitorizare pentru a defini zonele urbane ca fiind emitatoare de contaminanti

► Dezvoltarea stiintifica a hidrologiei urbane este necesara pentru a gestiona sustenabil resursele de apa.

URBANISM, APA SUBTERANA, STIINTA

Vedere de ansamblu asupra directiilor de cercetare ale proiectului SIMPA

Activitatea de cercetare stiintifica este centrata in special pe modelarea comportamentului apelor subterane din mediul urban, managementul datelor hidrogeologice si protectia resurselor de apa.

• Modelarea hidrogeologica plecand de la modele geologice dezvoltate pe baza conceptelor de analiza stratigrafica si sedimentologica;

• Imbunatatirea caracterizarii hidraulice a relatiei dintre structurile subterane si acvifere;

• Extinderea modelelor de date hidrogeologice si geologice necesare infrastructurii de date spatiale (INSPIRE);

• Dezvoltarea unui cadru informational de management al datelor hidrogeologice cantitative si calitative pentru mediul urban (alimentare cu apa, canalizare, linii de metrou, fundatii, etc);

• Construirea, dezvoltarea si aplicarea strategiilor de protectie pentru apele subterane.

DIRECTII:

Va multumesc pentru atentia acordata!

Ciclul apelor urbane

Componente principale și legături

Tabel - Cazuri de subsidență

Nr. crt. Localizare Tasarea suprafetei terenului (m)

Grosimea straturilor (m)

Suprafață afectată (km²)

Perioada de timp (ani)

1 Chesiere, Anglia 15 100 - 300 1500 1533 – 1977

2 Hara-Nomachi, Japonia 2 100 – 200 25 1965 – 1978

3 Tokyo, Japonia 4,59 0 – 400 8 – 2000

30 1952 – 1975

4 Wairaki, Noua Zeelanda 6 – 7 250 – 800 30 1952 – 1975

5 Santa Clara, California SUA

4,1 50 – 330 650 1918 – 1970

6 San Joaquin, California SUA

9 60 – 900 6200 1930 – 1975

7 Tulare-Wasco, SUA 4,3 60 – 700 3680 1930 -1970

8 Huston – Galveston, SUA 2,75 60 – 900 12000 1943 – 1973

9 Mexico City, Mexic 9 0 – 50 225 1891 – 1978

10 Delta râului Pad, Italia 3,2 100 – 600 2600 1951 – 1966

11 Ravena, Italia 1,2 80 – 500 600 1955 – 1977

12 Veneția, Italia 0,15 70 – 350 400 1952. – 1970

San Joaquin, California SUA


• Lucrările de epuisment pot provoca tasări in mai multe moduri:– Prin pompări din excavații deschise provocând sufozie

și eroziune internă, pierderi de material din taluze;– Prin antrenarea de particule fine din teren spre

puțurile sau filtrele acirculare folosite pentru coborârea nivelului apei subterane. Acesta duce eroziune interna sau sufozie. Totodată aceste fenomene pot duce la tasări ale terenului de sub clădirile adiacente.

Traseul apelor urbaneInfiltrații Infiltrații

Exfiltratii

Infiltratii in acvifer

Infiltratii

Probleme cauzate de infiltrații respectiv exfiltrații

Aspecte calitative asupra apelor subterane

• Problemele ce apar odată cu dezvoltarea urbană accelerată impun măsuri restrictive și de protecție atât din punct de vedere cantitativ (dimensionarea exploatărilor de extracție a apei), dar mai ales calitativ. Cunoașterea mediului subteran, și mai ales a acviferelor și a caracteristicilor acestora poate fi baza pe care cadrul legislativ se poate construi.

Probleme cauzate de depozitele de deșeuri

Infiltrarea levigatului reprezintă principala sursă de poluare.

Risc

Vuln

erab

ilita

teH

azar

d

redusafoarte redusa

Mare Joasa

Foarte mare Mare

mare

redusredusMoasrte redus

maremediu mediu

Evaluarea riscului de contaminare al apelor subterane tinand cont numai de efectele suprapuse ale hazardului si vulnerabilitatii

foarte jos

Aspecte calitative ale apelor subterane

Legea apelor (107/ 1996)

Normative • Ordinul MMGA 589/27.06.2005 pentru aprobarea Regulamentului

privind organizarea activităţii de certificare a unităţilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, execuţie de lucrări, consultanţă în domeniul gospodăririi apelor şi documentaţii tehnice pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de gospodărirea apelor ;

• HG 930/11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

• Ord. MMGA 661/28.06.2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor ;

• Ord. MMGA 662/28.06.2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor.

• ORDIN Nr. 1.278 din 20 aprilie 2011 pentru aprobarea Instructunilor privind delimitarea zonelor de protectie sanitară si a perimetrului de protectie hidrogeologică

European- Directiva Cadru Apa 2000/60/EC- Directiva Ape subterane C6-0382/2006

Fluctuații ale nivelului apei subterane – studiu de caz - Bucuresti

Efectul de barieră al construcțiilor subterane asupra acviferelor

Atunci când un tunel interferează cu apa subterană pot apare probleme :

• curgerea apei către tunel, (in special dacă este sub presiune, poate determina încetinirea sau chiar întreruperea execuției);

• scăderea nivelului apei subterane modifică regimul de curgere al apei subterane, ceea ce afectează curenţii de suprafaţă şi/sau ecosistemele.

• variații importante ale nivelului piezometric amonte de barieră;• creșterea vitezei de curgere pe sub barieră.

Probleme de subsidență

• Scăderea nivelurilor apelor subterane poate induce la nivel local sau la nivel regional fenomenul de subsidență. Acest efect poate fi provocat atât de pomparea directă a apei cât și de construcția structurilor subterane ce acționează ca drenuri sau formeaza bariere pentru fuxul natural de curgere;

• Subsidenta, care este un fenomen ireversibil ce poate avea o extindere regională, atunci când este cauzată de pomparea excesivă;

• Subsidența este cauzată de catre factorul antropic, prin diverse acțiuni pe care le desfășoara:

• Infiltrații locale de apă;• Extragerea necontrolată a apei subterane;• Exploatări miniere.

Relația structuri urbane (subterane) – Acvifer

• Elementele naturale și antropice ce intra în contact cu apa subterană în zona municipiului Bucuresti:• Lacul Morii: Suprafața de circa 2.2 km2 şi un volum de apă înmagazinat de 15 mil m3, cu o adâncime maximă de 11 m, amplasat în amonte de Şoseaua Ciurel;• Caseta colectoare de ape uzate şi meteorice pe o lungime similară cu râul Dâmboviţa;• Tronsoanele liniilor de metrou; • Reţeaua de alimentare cu apă;• Reţeaua de canalizare.

aspecte de hidrogeologie urbana 7 aprilie 2014 – universitatea din bucuresti radu constantin gogu...

Documents