aspecte legate de circulatia monetara in cadrul sistemului bancar
TRANSCRIPT
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 1/64
Aspecte legate de circulatiamonetara in cadrul sistemului
bancar
Cuprins
Pagina 1 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 2/64
I. CONSIDERATII GENERALE
I.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CIRCULATIA MONETARA
I.1.1 CONCEPTUL DE CIRCULATIE MONETARA
I.1.2 SFERA, FUNCTIILE SI FACTORII CARE STAU LA BAZA CIRCULATIEI MONETARE
I.1.3 CORELATIA DINTRE CIRCULATIA MONETARA SI CIRCULATIA MAFURILOR
I.2 MASA MONETARA
I.2.1 DEFINITIA MASEI MONETAREI.2.2 STRUCTURA MASEI MONETARE
I.2.3 FORMELE SI AGREGATELE MASEI MONETARE
I.2.4 PARTICULARITATILE MASEI MONETARE IN ROMANIA
I.2.5 SUMA DE BANI NECESARA CIRCULATIEI MONETARE
I.2.6 VITEZA DE CIRCULATIE A BANILOR
I.3 SISTEME MONETARE
I.3.1 NOTIUNEA SI ELEMENTELE SISTEMULUI MONETAR
I.3.2 CLASIFICAREA SISTEMELOR MONETARE
I.3.3 SISTEMUL MONETAR ROMAN
II. EMISIUNEA MONETARA
II.1 DEFINIREA EMISIUNII MONETARE.
II.1.1 EMISIUNEA SEMNELOR MONETARE
II.1.2 EMISIUNEA MONEDEI SCRIPTURALE
II.2 BANCA DE EMISIUNE SI FUNCTIILE SALE
II.2.1 FUNCTIA DE EMISIUNE SI DE CREDITARE
II.2.2 CONDUCEREA POLITICII MONETARE
II.2.3 FUNCTIA DE CENTRU VALUTAR II.2.4 BANCA DE EMISIUNE - BANCA A BANCILOR
II.2.5 BANCA DE EMISIUNE - BANCA A STATULUI
III. STABILITATE SI ECHILIBRU MONETAR
III.1 STABILITATEA MONETARA, PUNCT DE PLECARE PENTRU INTARIREA MONEDEI
NATIONALE
III.1.1 PUTEREA DE CUMPARARE A BANILOR
III.1.2 STABILITATEA MONETARA.
III.1.3 DEVALORIZAREA MONETARA.III.2 REALIZAREA ECHILIBRULUI MONETAR
III.3 CEREREA SI OFERTA MONETARA
III.3.1 CEREREA DE BANI SI FACTORII DETERMINANTI AI ACESTEIA
III.3.2 OFERTA MONETARA
IV. INFLATIE, DEFLATIE, DEZINFLATIE SECTIUNEA
IV.1 CONCEPTUL FENOMENULUI INFLATIONIST SI FACTORII DETERMINANTI AI ACESTUIA
IV.1.1 INFLATIA - CONCEPT, CLASIFICARE
IV.1.2 FACTORII CARE CONDITIONEAZA INFLATIAIV.2 SCURT ISTORIC
Pagina 2 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 3/64
IV.2.1 EVOLUTIA INFLATIEI PANA IN SEC.XVIII - XIX.
IV.2.2 EVOLUTIA INFLATIEI IN SEC.XX.
IV.3 CONSECINTELE ECONOMICE SI ADAPTAREA LA INFLATIE
IV.3.1 STATUL
IV.3.2 INTREPRINDEREA.
IV.3.3 BANCA
IV.3.4 CONSUMATORUL FINALIV.4 DEZINFLATIA, POLITICI DE COMBATERE A INFLATIEI
IV.4.1 EXEMPLUL FRANTEI
IV.4.2 EXEMPLUL STATELOR UNITE ALE AMERICII
IV.5 DEFLATIA MONETARA
V. POLITICA MONETARA IN ROMANIA
CAPITOLUL I - CONSIDERAŢII GENERALE
SECŢIUNEA 1.1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND
CIRCULAŢIA MONETARÅ.
1.1.1 Conceptul de circulaţie monetarå
Pagina 3 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 4/64
Circulaţia monetarå este un proces extrem de complex, care are la bazå conexiunea
existentå între mişcarea monedei, în timp şi spaţiu, şi mişcarea mårfurilor şi serviciilor.
Procesul circulaţiei monetare implicå douå momente distincte: vânzarea (transformarea
mårfurilor în bani) şi cumpårarea (transformarea banilor în mårfuri). Prin urmare, circulaţia
monetarå constituie în principal procesul de mişcare a banilor în cadrul sferei circulaţieimårfurilor şi serviciilor.
Mişcarea banilor şi mişcarea mårfurilor sunt fenomene ce se condiţioneazå reciproc.
Astfel, mårfurile şi serviciile, care se aflå într-o perioadå determinatå în circulaţie, nu se pot
comensura decât cu ajutorul monedei. Pe cale de consecinţå, moneda necesarå satisfacerii
mişcårii mårfurilor påtrunde în circulaţie prin emisiune şi se menţine în circulaţie atât timp
cât nu perturbå circulaţia normalå a mårfurilor.
De aceea, pentru ca procesul så se desfåşoare, apare necesitatea îndeplinirii a douå
condiţii: så existe în circulaţie cantitatea de mårfuri şi servicii ce urmeazå a se schimba în
bani şi så existe o cantitate de monedå suficientå pentru a mijloci schimbul de mårfuri. ïn
circulaţie, trebuie så råmânå constant o cantitate de bani (numerar şi monedå de cont) care så
permitå realizarea mişcårii mårfurilor şi serviciilor pe o perioadå de timp determinatå şi în
condiţii normale ale circuitului. Aceastå cantitate de bani aflatå în circulaţie nu este
determinatå numai de cantitatea mårfurilor şi serviciilor destinate schimbului, ci şi de
calitatea acestora, de preţuri, de raportul cerere - ofertå, de ståri conjuncturale, putere de
cumpårare, concurenţå sau chiar de politicile sau strategiile monetare ale statelor.
Putem concluziona cå circulaţia monetarå constå în totalitatea operaţiunilor efectuate
cu masa monetarå, operaţiuni determinate în procesul realizårii şi circulaţiei mårfurilor şi
serviciilor în cadrul unui stat.
1.1.2 Sfera, funcţiile şi factorii care stau la baza circulaţiei monetare
Cu caracter de legitate, se poate spune cå sfera şi dimensiunile circulaţiei monetaresunt condiţionate în primul rând de producţia şi circulaţia mårfurilor.
Transformarea mårfurilor în bani are loc în trei direcţii principale: în primul rând, o
parte din mårfuri şi servicii se vând şi se cumpårå cu ajutorul numerarului, situaţie în care
moneda funcţioneazå ca måsurå a valorii şi ca mijloc de circulaţie; în al doilea rând, o
cantitate importantå de mårfuri şi servicii sunt vândute pe credit, moneda funcţionând ca
mijloc de platå; în al treilea rând, o anumitå cantitate de mårfuri şi servicii se vând în cadrul
comerţului exterior, fenomen ce influenţeazå puternic circulaţia monetarå internå.
Pagina 4 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 5/64
Prin urmare, circulaţia monetarå reprezintå unitatea dintre cele trei mari modalitåţi în
care are loc mişcarea de ansamblu a monedei. Procesul circulaţiei monetare trebuie de
asemenea strict delimitat în circulaţie internå a monedei şi circulaţie pe plan internaţional.
Circulaţia monetarå cuprinde douå componente structurale: sfera numerarului şi sfera
banilor de cont (scripturali). Aceasta din urmå se realizeazå cu ajutorul viramentelor, adicå al
acelor operaţiuni bancare prin care un beneficiar nu plåteşte cu numerar mårfurile şiserviciile pe care le-a cumpårat, ci dispune virarea contravalorii lor din contul såu, în contul
furnizorului. Trebuie precizat cå sfera monedei de cont preseazå asupra sferei numerarului,
imprimându-i o tendinţå relativå de restrângere.
Principalele funcţii ale circulaţiei monetare sunt: apariţia, dezvoltarea şi
perfecţionarea sistemului monetar cu toate elementele componente ale acestuia, precum şi
emisiunea monetarå, atât ca punere a banilor în circulaţie, cât şi ca retragere a acestora, în
condiţiile determinate de evoluţia proceselor economice.
Circulaţia monetarå apare ca o variabilå dependentå relativ de o complexitate de
factori printre care regåsim: circulaţia mårfurilor şi serviciilor pe plan intern şi internaţional,
preţurile interne şi internaţionale, situaţia balanţei de plåţi externe, productivitatea muncii,
situaţia economicå a ţårii, puterea de cumpårare monedei naţionale, structura masei
monetare, politica monetarå a statului, situaţia valutar - monetarå pe plan mondial, etc.
1.1.3 Corelaţia dintre circulaţia monetarå şi circulaţia måfurilor
Dupå cum am aråtat în paragrafele anterioare, circulaţia monetarå (båneascå)
cuprinde douå procese distincte: metamorfoza mårfurilor în bani şi apoi a banilor în mårfuri.
Cele douå procese au ca elemente comune banii şi mårfurile, care au un comportament
diferit, în funcţie de transformarea cåreia îi sunt supuse.
Banii îşi pun în evidenţå funcţia de måsurå a valorii şi mijloc de schimb, respectiv
funcţia de mijloc de platå, iar mårfurile se transformå din valoare de schimb în valoare de
utilizare, aceste procese permiţând efectuarea schimbului şi continuarea producţiei. 1Ca urmare a funcţionårii banilor, marfa iese din procesul schimbului, în timp ce banii
råmân în continuare în circulaţie. Deşi aceasta este regula, existå şi excepţia ca o parte din
bani så fie tezaurizatå, adicå transformatå în monedå inactivå. Astfel, circulaţia banilor naşte
o nouå contradicţie şi anume în ceea ce priveşte funcţia lor de mijloc de schimb şi cea de
mijloc de rezervå. Continuitatea procesului de schimb poate fi asiguratå numai dacå moneda
inactivå este din nou transformatå în monedå activå (mijloc de schimb).
Rezolvarea vine din efectuarea de tranzacţii financiare; acestea constituie calea prin
care banii sunt transferaţi de la subiecţii economici care îi au, dar nu pot sau nu doresc så îi
Pagina 5 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 6/64
foloseascå într-o anumitå perioadå, la subiecţii economici ce doresc så îi foloseascå, dar nu îi
au (a cåror cerere de mårfuri şi servicii este mai mare decât sumele de bani de care dispun).
Astfel de soluţii sunt: vânzarea mårfurilor pe credit, fårå utilizarea banilor, situaţie în
care vânzåtorul mårfii este şi creditor, iar în locul banilor se utilizeazå instrumente
financiare; intermedierea financiarå, care constå în colectarea banilor de cåtre intermediarii
financiari (bånci şi alte instituţii financiare) care nu îi folosesc pentru cumpåråri de mårfuri,ci îi pun la dispoziţia altor agenţi economici financiari sau nefinanciari, prin diverse
instrumente financiare.
În plan macroeconomic, fenomenele financiare permit accelerarea schimbului de
mårfuri, deoarece constituie calea de rezolvare a contradicţiei dintre funcţia banilor de mijloc
de påstrare a averii şi cea de mijloc de schimb. Metamorfoza banilor este un proces continuu
şi, în definitiv, reflectå metamorfoza mårfurilor, iar în anumite condiţii, la un nivel ridicat de
dezvoltare a producţiei de mårfuri, devine un element esenţial al desfåşurårii normale a
proceselor economice.
Funcţionarea banilor şi a fenomenelor financiare nu înseamnå desfiinţarea pe deplin a
contradicţiilor producţiei de mårfuri; aceste paradoxuri sunt doar rezolvate, în sensul cå
producţia şi schimbul de mårfuri pot continua så se desfåşoare şi så se dezvolte, dar aceste
contradicţii pot la fel de bine så existe şi så evolueze conducând, în anumite condiţii, la crize
economice.
Pagina 6 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 7/64
SECŢIUNEA 1.2. MASA MONETARÅ
1.2.1 Definiţia masei monetare
Sfera circulaţiei monetare o constituie în mod permanent un volum oarecare de semne
monetare şi, respectiv, de monedå de cont. Acest volum alcåtuieşte partea activå a maseimonetare, alåturi de care mai apar şi anumite rezerve, economii, care, deşi sporesc cantitatea
de monedå, teoretic nu circulå.
Cantitatea de monedå existentå în sfera circulaţiei este condiţionatå de diverşi factori
cum ar fi: modul în care este absorbitå moneda respectivå; structura monetarå (dacå în
circulaţie predominå structurile mari, viteza de deplasare, fiind mai reduså, va influenţa
cantitatea de monedå în sensul sporirii acesteia); raportul cerere - ofertå; sistemul preţurilor;
factorul timp (intervalul necesar deplasårii monedei din mâna cumpåråtorului în cea a
vânzåtorului).
Cantitatea de monedå (activå) din circulaţie nu prezintå omogenitate, mai ales cå în
structura sa se intersecteazå aproape toate funcţiile economice şi monetare pe care le
presupune economia unei ţåri. Ţinând seama de fluxurile monetar - financiare, economice şi
valutare ce stau la baza masei monetare, aceasta se prezintå ca un sistem de ecuaţii cu
numeroase variabile şi necunoscute. De aici, explicaţia cå nici o şcoalå monetarå din lume nu
a reuşit så formuleze un råspuns definitiv şi nici så construiascå un model care så satisfacå
exigenţele mai multor ţåri.
Masa monetarå reprezintå deci ansamblul mijloacelor monetare, indiferent de formå,
cantitate, structurå, surså, care sunt necesare efectuårii tuturor plåţilor existente la un anumit
moment, în sfera circulaţiei. Deşi nu este o mårime constantå, masa monetarå se raporteazå la
preţul mårfurilor şi serviciilor supuse realizårii. Ea nu se confundå cu suma de bani necesarå
circulaţiei, care este mult mai elasticå şi se modificå mult mai rapid.
Masa monetarå ţine, în primul rând, de acea cantitate de monedå care, conform
legitåţilor circulaţiei monetare, råmâne şi se mişcå în permanenţå în circulaţie. Masamonetarå reprezintå partea covârşitoare a necesarului de monedå în circulaţie, deci implicit
partea cea mai activå a acestuia. Cunoaşterea nivelului masei monetare serveşte la dimensi-
onarea sferei numerarului şi, prin extindere, a sferei banilor de cont.
1.2.2 Structura masei monetare
Masa monetarå este o variabilå influenţatå de numeroşi factori dintre care amintim:
sistemul preţurilor, dar şi capacitatea statului, a agenţilor economici şi financiari, a pieţei de a
Pagina 7 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 8/64
absorbi o parte din moneda aflatå în circulaţie prin intermediul impozitelor, taxelor,
creditelor, salariilor, încasårilor sau plåţilor, etc.
Între structura masei monetare şi viteza de circulaţie a monedei existå un raport de
inverså proporţionalitate, definitoriu pentru dimensi-onarea mårimii acestei mase.
Concomitent, gradul de elasticitate şi de relativå stabilitate a monedei imprimå masei
monetare dimensiuni şi proporţii determinate. Creşterea sau reducerea masei monetare areînså şi cauze obiective. Astfel, în perioadele de inflaţie sau de crizå monetarå şi de credit,
aceasta creşte foarte mult sau se diminueazå.
În sintezå, masa monetarå are urmåtoarea structurå:
I. Disponibilitåţi - a) monetare
- bilete de bancå
- monedå divizionarå
- depozite la vedere
- b) quasimonetare
- depozite la termen
- conturi de economii
- bonuri ale instituţiilor specializate
II. Surse de constituire a masei monetare
- aur şi devize
- credite acordate tezaurului
- credite acordate economiei.
Banca de emisiune, la cerere, emite mijloace de platå supli-mentare, care så asigure
creşterea producţiei şi a circulaţiei de mårfuri şi, în limitele economiei de piaţå, o oarecare
stabilitate a preţurilor.
1.2.3 Formele şi agregatele masei monetare
Analiza masei monetare conduce la douå aspecte esenţiale: moneda care se exprimå
prin numerar (monezile principale, bancnote şi bilete de tezaur, banii divizionari de metal şi
hârtie) şi moneda de cont (depuneri la vedere, depozite etc.).
Potrivit tehnicilor monetare internaţionale, acceptate de Fondul Monetar
Internaţional, masa monetarå are urmåtoarea configuraţie:
Pagina 8 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 9/64
a) agregatul M1 include numerarul şi depunerile la vedere;
b) M2 format din M1 şi depunerile bancare la termen, precum şi economiile depuse la
båncile comerciale;
c) M3, în structura cåruia distingem agregatul M2, la care se adaugå depunerile la
termen la casele de economii, la cele de ajutor reciproc, la unitåţile cu caracter de cooperativå
de credit;d) M4, în structura cåruia intrå M2, la care se adaugå certificatele de depozit
negociabile;
e) M5, format din M3 şi acele certificate de depozit cu valori mari negociabile.
Se apreciazå cå aceste agregate nu se bucurå de prea mare stabilitate, în sensul unui
comportament care så influenţeze pozitiv situaţia de ansamblu a masei monetare.
De asemeni, se aduc critici cu privire la structura internå a masei monetare care nu
include indicatori importanţi şi deloc neglijabili (situaţia investiţiilor, a balanţei de încasåri şi
plåţi externe etc.). ïn condiţiile unei inflaţii, a unei devalorizåri sau revalorizåri, a unor crize
monetare, situaţia masei monetare se modificå prin creştere sau scådere dupå caz, procese
care devin simptomatice. Or, masa monetarå, exoneratå de elemente tehnice şi metodologice,
nu mai poate constitui o imagine realistå de naturå a determina orientarea politicii monetare
puså în practicå de instituţii specializate. ïn consecinţå, sunt estompate şi cerinţele legii
circulaţiei monetare, lucru care poate conduce la necorelåri în starea de echilibru valoric, deci
şi monetar - financiar, necorelåri care nu mai pot fi ståpânite.
1.2.4 Particularitåţile masei monetare în România
Doctrina monetarå din România manifestå tendinţa de adaptare a structurårii masei
monetare dupå modelul asimilat de F.M.I. Masa monetarå se determinå sub raport
metodologico - statistic prin centraliza-rea bilanţurilor instituţiilor bancare, analiza
rezumându-se la principiile şi practicile F.M.I.
Din analiza masei monetare a reieşit cå în cursul anului 1990 s-a înregistrat odiminuare a acesteia, datoritå efortului depus pentru anularea unor datorii ale unitåţilor
economice cåtre bånci, o parte a pierderilor înregistrate în economie pânå în 1989 inclusiv,
fiind acoperite pe seama excedentului bugetar şi a altor resurse ale statului. Fårå aceastå
måsurå de asanare monetarå, masa monetarå ar fi sporit în aceastå etapå cu circa 20%,
conform analizelor bancare.
Evoluţia monetarå actualå reliefeazå continuarea procesului de încetinire a ritmurilor
economice şi, în acest context, de sporire inflaţionistå a masei monetare. Referitor la aceeaşi
perioadå de timp, în condiţiile în care producţia industrialå a ţårii s-a redus, creditele, în
Pagina 9 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 10/64
special pe termen mijlociu şi lung, precum şi cele în valutå, au crescut, atât pentru sectorul de
stat, cât şi pentru cel privat.
În atare situaţie, reducerea masei monetare şi creşterea vitezei de rotaţie a monedei se
pot realiza doar dupå adoptarea unor måsuri ferme de restructurare a activitåţii în economie.
O altå observaţie este aceea cå fondurile statului s-au diminuat în ultimii ani, ca
urmare a acoperirii unor pierderi din activitatea anilor anteriori, cât şi datoritå înregistråriiunui excedent diminuat în execuţia bugetului de stat.
Concluzionând, analiza atentå a masei monetare, indiferent de condiţiile concrete ale
ţårii la care ne referim, are o însemnåtate deosebitå în special pentru orientarea politicii
monetare de ansamblu.
Creşterea sau reducerea masei monetare, masa monetarå activå şi cea totalå permit
lansarea unor legitåţi care, odatå puse în aplicare, nu pot så nu contribuie la ståpânirea,
organizarea şi orientarea masei monetare în direcţia asigurårii unei stabilitåţi relative a
circulaţiei monetare şi, prin intermediul ei, a celei economice.
1.2.5 Suma de bani necesarå circulaţiei monetare
Suma de bani necesarå circulaţiei monetare se constituie din totalul valoric al sumelor
båneşti necesar pentru derularea în condiţii de normalitate a procesului de schimb al
mårfurilor şi serviciilor. Aceastå sumå este supuså legitåţilor circulaţiei monetare, adicå
variazå în funcţie de suma preţurilor mårfurilor şi serviciilor supuse realizårii într-o perioadå
datå, precum şi de viteza de circulaţie a banilor.
Suma de bani necesarå circulaţiei monetare reprezintå totalul dintre suma preţurilor
mårfurilor şi serviciilor ce urmeazå så fie vândute şi încasate şi suma plåţilor scadente, din
care se scad suma preţurilor mårfurilor vândute pe credit şi plåţile pentru circulaţia
mårfurilor care se compenseazå, totul raportându-se la viteza de rotaţie a banilor. Se foloseşte
formula:
(SPMS + SPS) - (SPMC + PC)
SB = ----------------------------------
VCB
unde:
SB = suma de bani necesarå circulaţiei monetare.
SPMS = suma preţurilor mårfurilor şi serviciilor ce se vor realiza.
Pagina 10 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 11/64
SPS = suma plåţilor scadente.
SPMC = suma preţurilor mårfurilor vândute pe credit.
PC = plåţile pentru circulaţia mårfurilor care se compenseazå.
VCB = viteza de circulaţie a banilor.
1.2.6 Viteza de circulaţie a banilor
Viteza de circulaţie a banilor exprimå numårul de tranzacţii la care serveşte o unitate
monetarå într-o perioadå de timp, în procesul circulaţiei båneşti. Cunoaşterea acestui
coeficient prezintå o deosebitå importanţå în emisiunea şi reglarea circulaţiei monetare.
Astfel, accelerarea vitezei de circulaţie a banilor va duce la micşorarea masei monetare aflatå
în circulaţie, iar scåderea acestei viteze va determina mårirea necesarului aflat în circulaţie.
Viteza de circulaţie a banilor este influenţatå de numeroşi factori cum sunt: cantitatea
de bani aflatå în circulaţie, precum şi cea tezaurizatå, stabilitatea social-politicå, conjunctura
economicå, frecvenţa şi ritmicitatea plåţilor şi încasårilor, gradul de coincidenţå al acestora,
încrederea populaţiei în puterea de cumpårare a monedei naţionale, etc.
Pagina 11 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 12/64
SECŢIUNEA 1.3. SISTEME MONETARE
1.3.1 Noţiunea şi elementele sistemului monetar
Orice colectivitate umanå, naţiune sau stat, supuså unui sistem de legi, poate dispune
de un sistem monetar. Acesta poate fi definit ca ansamblul normelor juridice cu privire laorganizarea şi reglementarea circulaţiei monetare şi a celorlalte instrumente de platå stabilite
de puterea de stat.
O definiţie mai completå ar fi aceea cå sistemul monetar reprezintå totalitatea
elementelor şi modalitåţilor care permit reglementarea circulaţiei monetare dintr-o ţarå,
totalitatea instrumentelor şi tehnicilor de platå, toate acestea fiind înscrise în norme juridice
care emanå de la puterea de stat.
Orice sistem monetar trebuie så precizeze unitatea monetarå aleaså, paritatea acesteia
şi titlul metalului pe care îl reprezintå. Alåturi de unitatea monetarå, mai sunt şi alte elemente
principale ale sistemului monetar: modul de punere în circulaţie a monedei metalice cu
valoare integralå (batere liberå şi batere limitatå de monedå); emisiunea de bancnote, a cåror
stabilitate e asiguratå prin convertibilitatea în aur; emisiunea de monede cu valoare
nereprezentativå, fårå acoperire în aur, care gråbesc procesul inflaţionist (apårute spre
sfârşitul sec.XIX); circulaţia cecurilor şi a altor instrumente de platå, care nu au valoare
proprie şi sunt un simbol al monezilor de aur cu valoare intrinsecå.
1.3.2 Clasificarea sistemelor monetare
Condiţiile economice concrete din diferite state, în diverse perioade, au determinat
adoptarea de sisteme monetare naţionale care diferå de la un stat la altul. ïn multe ţåri,
materia folositå pentru etalonul monetar a fost metalul, mai cu seamå metalele preţioase ca
aurul şi argintul. Sunt ţåri în care s-a folosit ca etalon monetar unul din aceste douå metale,
fie aurul, fie argintul (sistem monetar monometalist), iar altele care le-au folosit peamândouå (sistem monetar bimetalist).
În sistemele monetare monometaliste, statele au fixat fie aurul (sistemul Gold
Standard), fie argintul (sistemul Silver Standard) så îndeplineascå rol de echivalent general.
Caracteristicå pentru sistemele monometaliste este baterea liberå, adicå posibilitatea de batere
din metalul etalon pentru oricine doreşte o cantitate de monedå etalon, dar şi batere limitatå,
în situaţia în care acest drept revine numai statului în condiţiile legii.
Pagina 12 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 13/64
Alegerea etalonului monetar a fost orientatå în general spre aur şi argint, dar au
existat şi încercåri de fixare a etalonului monetar la platinå (Rusia), fapt la care s-a renunţat
datoritå raritåţii şi valorii ridicate a acestui metal.
Sistemele monetare cu etalon metalic aur se prezintå sub mai multe forme:
a) sisteme monetare cu etalon metalic aur, având în circulaţie monedå confecţionatå
numai din aur (Gold Specie Standard); b) sisteme monetare cu etalon metalic aur, având în aceleaşi timp în circulaţie atât
aurul, cât şi bilete de bancå reprezentând aurul monetizat sau nemotenizat (bare şi lingouri)
aflat în tezaurul båncii de emisiune (Gold Bullion Standard);
c) sisteme monetare cu etalon nemetalic aur, constând din cambii şi devieze asupra
stråinåtåţii sau bilete de bancå convertibile în aur, care constituie garanţia de acoperire a
biletului de bancå din faza de emisiune (Gold Exchange Standard).
Actualul mecanism (sistem) monetar este cunoscut sub denumirea de sistemul etalon
aur - devize (Gold Exchange Standard) sau sistemul monetar internaţional care a fost statuat
prin acordurile de la Bretton Woods în toamna anului 1944.
Sistemele monetare bimetaliste au ca etalon monetar douå metale preţioase, aur şi
argint, ambele cu putere circulatorie nelimitatå şi cu drept la liberå batere, între cele douå
metale existând un raport fix de valoare. Variantele acestor sisteme sunt:
a) bimetalismul integral, când prin sistemul monetar se prevede cå moneda din metal
se poate confecţiona atât din aur, cât şi din argint, statul stabilind raportul dintre cele douå
metale;
b) bimetalismul şchiop, când numai unul din metalele preţioase (aurul) este metal
etalon, iar argintul este folosit la batere de monede în cantitåţi limitate.
În jurul anului 1900, toate statele şi-au organizat sisteme monetare monometaliste,
având ca metal etalon aurul.
Perioada etalonului aur, încheiatå de primul råzboi mondial, este consideratå o
perioadå de real progres economic, argument ce vine în sprijinul ideii de revenire la acest
sistem.Urmeazå perioada etalonului aur - devize (1944 - 1970) statuat prin Acordul de la
Bretton Woods. Acest sistem, deşi bazat pe un curs de schimb fix, permitea schimbåri ale
cursului de schimb impuse de situaţia economicå a statelor. Principala valutå, dolarul,
definitå la o anumitå greutate în aur, va conduce înså prin devalorizare la criza acestui sistem
resimţitå la începutul anilor ‘70. 2
Se substituie astfel un nou sistem monetar, cel al cursurilor flotante controlate de
båncile centrale. Paritatea unei monede se calculeazå în raport cu o altå valutå (dolar, lirå
sterlinå), cu un coş de valute sau în funcţie de Drepturile Speciale de Tragere (DST).
Pagina 13 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 14/64
1.3.3 Sistemul monetar român
La noi, preocupårile pentru crearea unui sistem monetar naţional se fixeazå la
mijlocul secolului trecut. Dupå încercarea nefinalizatå a lui Cuza de a introduce ca monedå
naţionalå romanatul, Constituţia din 1866 instituie dreptul suveran al ţårii de a bate monedå.Legea nr. 14/1867 “pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea
monedelor naţionale” creeazå primul sistem monetar românesc în adevåratul sens al
cuvântului. Acest prim pas s-a concretizat în alegerea unui sistem monetar bimetalist (aur şi
argint).
În 1890, la zece ani de la înfiinţarea Båncii Naţionale a României, se adoptå sistemul
monometalist cu bazå aur care conferå leului convertibilitate în aur sau în altå monedå. Pe
parcursul timpului, prin legi s-a modificat de mai multe ori conţinutul în aur al leului; ultima
modificare, valabilå şi azi, este cea din 1954 care fixeazå conţinutul în aur al leului la
0,148112 grame aur fin.
Sistemul monetar bimetalist a durat la noi 23 de ani (1867 - 1890), înlocuirea lui cu
monometalismul aur fiind o necesitate determinatå de dezvoltarea de ansamblu a economiei
româneşti dar şi de evoluţia generalå pe plan internaţional.
În perioada 1900 - 1989, sistemul monetar român a suportat urmårile celor douå
råzboaie mondiale, apoi restructurårile impuse de noul regim politic.
Începând cu anul 1990 are loc o necesarå reformå a sistemului monetar şi a emisiunii
monetare, determinatå de trecerea economiei româneşti la o economie de piaţå. Aceastå
reformå a sistemului vizeazå transformarea monedei şi creditului în stimulente pentru
întreprinzåtorii, în special, privaţi, asigurarea puterii de cumpårare a monedei şi stabilitatea
monetarå, menţinerea controlatå a fenomenelor inflaţioniste, asigurarea premiselor pentru
obţinerea convertabilitåţii leului.
Pagina 14 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 15/64
NOTE :
1. Dubla metamorfozå (mårfuri - bani şi bani - mårfuri), precum şi contradicŢiile ce
se atenueazå în procesul de circulaŢie a banilor pot fi sintetizate în urmåtoarea schemå:
Bani
monedå activåInstrumente
financiare
Bani
monedå inactivå
Marfa Marfa
valoare de schimb valoare de utilizare
Circulaţia mårfurilor
2. Dupå declinul lirei sterline înregistrat în perioada interbelicå, funcţia de monedå
internaţionalå a revenit dolarului american, acest lucru stabilindu-se prin Acordurile
monetare de la Bretton Woods din 1944. Unul din principiile fundamentale ale sistemului
monetar adoptat în 1944 a fost acela de înlåturare rapidå a restricţiilor în tranzacţiile curente,
deci o restaurare a convertabilitåţii. Cu toate acestea, singura monedå convertibilå a fost
dolarul, iar din 1958 au cåpåtat convertabilitate monedele principalelor ţåri dezvoltate.
În 1971, S.U.A. renunţå la convertibilitatea aur (convertibilitatea valutarå la un curs
fix menţionat de autoritåţi) şi se trece la un gen de convertibilitate de piaţå. Acest eveniment
pune capåt unicei forme de convertibilitate în aur care se mai menţinuse dupå renunţarea la
etalonul aur în 1944. Deorece dolarul era moneda - cheie a sistemului, aceastå måsurå i-aafectat grav capacitatea de etalon a sistemului monetar internaţional.
Va urma devalorizarea rapidå a dolarului atât faţå de aur, cât şi faţå de DST, procese
care au afectat raporturile dintre dolar şi celelate monede naţionale.
Punctul culminant al acestei crize îl constituie anul 1978, când preţul aurului se cota
la bursa londonezå la 800 $ uncia (trebuie menţionat cå la începutul manifestårii acestei
crize, în 1971, preţul aurului s-a majorat de la 35 de dolari la 38 de dolari uncia, pentru a
atinge în 1973 nivelul de 42 de dolari uncia).
Pagina 15 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 16/64
Stabilizarea acestei situaţii a necesitat måsuri energice şi costisitoare din partea
Administraţiei S.U.A.; crizele s-au repetat totuşi în perioada urmåtoare.
Referitoare la convertibilitatea actualå, bazatå pe etalonul putere de cumpårare,
specialiştii aduc numeroase critici. ïn primul rând, nu se poate vorbi despre o convertibilitate
deplinå, ci doar limitatå, iar în al doilea rând, condiţiile de asigurare a convertibilitåţii impun
nenumårate restricţii.
Pagina 16 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 17/64
CAPITOLUL II - EMISIUNEA MONETARÅ
SECŢIUNEA 2.1. DEFINIREA EMISIUNII MONETARE.
Dupå cum am aråtat în capitolul anterior, circulaţia monetarå prezintå douå funcţii
principale: aceea de a da naştere şi de a perfecţiona sistemul sistemul monetar cu toate
elementele sale, precum şi funcţia de emisiune monetarå. Se susţine ideea cå între circulaţia
monetarå şi cele douå funcţii ale sale existå o unitate indisolubilå, deoarece nu se poate vorbi
de circulaţie monetarå în afara unui sistem monetar şi, respectiv, a emisiunii de monedå.1
Emisiunea monetarå (båneascå) se poate defini ca fiind totalitatea actelor şi
operaţiunilor efectuate de Banca centralå a unei ţåri, împreunå cu Ministerul Finanţelor,
operaţiuni ce constau în baterea de semne monetare, stocarea acestora de emitent, emiterea,
punerea în circulaţie, respectiv retragerea din circulaţie a bancnotelor şi monedelor, dar şi
formarea de bani scripturali.
O definiţie stricto sensu este aceea cå emisiunea monetarå reprezintå punerea şi
retragerea din circulaţie a numerarului şi a monedei scripturale. Observåm deci cå putem face
o delimitare între cele douå forme ale emisiunii, delimitare determinatå de domeniul în care
acestea acţioneazå (sfera numerarului şi sfera banilor de cont), de tehnicile şi mecanismele pe
care le presupun:
a) emisiunea semnelor monetare, deci a monedelor, bancnotelor şi a monedei de
hârtie, care constå în confecţionarea (fabricarea) acestora, stocarea, punerea şi retragerea din
circulaţie.
b) formarea monedei scripturale în conturi deschise la bånci, care se desfåşoarå prin:
refinanţarea båncilor comerciale de cåtre Banca Centralå, cumpårarea sau vânzarea de
obligaţiuni ale statului, acordarea de credite direct de cåtre Banca Centralå.
Mecanismul emisiunii este generat de o multitudine de procese şi factori (care larândul lor sunt influenţaţi de emisiunea monetarå) cum ar fi: necesitåţile permanente de
numerar pentru plata salariilor, pensiilor, asigurårilor; necesitåţile de creditare pentru
sectoare productive sau neproductive; împrumuturi contractate de stat în vederea acoperirii
deficitelor bugetare, pentru plata datoriilor externe, echilibrarea balanţei de plåţi externe etc.;
acordarea de împrumuturi în stråinåtate sau investiţii de capital; finanţarea cheltuielior
militare, a altor cheltuieli ale statului; finanţarea måsurilor ce se impun pentru contracararea
deprecierii şi devalorizårii monetare, precum şi a proceselor inflaţioniste.
Pagina 17 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 18/64
Emisiunea monetarå este puternic ancoratå în procesele economice, participând la
crearea cadrului necesar desfåşurårii în bune condiţii a întregului mecanism al economiei
naţionale. De aceea, emisiunea nu trebuie reduså la o operaţiune de purå tehnicå bancarå,
deoarece ea este, prin conţinutul şi mutaţiile economice la care participå, un proces cu
multiple semnificaţii.
2.1.1 Emisiunea semnelor monetare
Emisiunea semnelor monetare se poate defini ca fiind ansamblul de operaţiuni
constând în confecţionarea (fabricarea ), stocarea, punerea şi retragerea din circulaţie a
semnelor monetare. Semnele monetare constituie formele concrete de manifestare ale
monedei, aşa numitele instrumente monetare, care sunt: biletele de bancå (bancnotele de
hârtie) şi monedele metalice. Aşa cum am våzut, orice sistem monetar defineşte care este
unitatea sa monetarå, iar aceastå unitate monetarå este puså în circulaţie şi folositå sub forma
concretå a semnelor monetare (båneşti).
La noi, unitatea monetarå este leul, cu subdiviziunea banul, aşa cum se reitereazå în
articolul 10 al Legii nr.34/1991 privind Statutul Båncii Naţionale a României. Leul, ca
unitate monetarå a sistemului monetar român, este introdus prin Legea nr.14/1867; este vorba
de introducerea unui sistem zecimal, metric, aşa cum exista în Uniunea monetarå italianå
(Franţa, Italia şi Belgia), trecându-se la leul împårţit în 100 de pårŢi numite “bani”. Un leu
era echivalentul a 5 grame argint şi 0,32258 grame aur. Atât aurul, cât şi argintul au råmas
echivalente generale, reprezentând sistemul bimetalist, în care ambele metale preţioase
îndeplineau funcţia monetarå de måsurå a valorii şi de mijloc de circulaţie.
Trebuie precizat cå, în funcţie de situaţia economicå şi politicå a ţårii noastre,
sistemul monetar a evoluat permanent, existând numeroase modificåri atât în ceea ce priveşte
raportul unitåţii monetare faţå de metalul monetar (aur şi argint, iar apoi numai aur), cu alte
cuvinte, conţinutul în aur al leului, cât şi în ceea ce priveşte concretizarea unitåţii monetare îninstrumente monetare. Vom urmåri pe scurt aceastå evoluţie, punctând principalele momente.
În aplicarea Legii nr.14/1867 privind înfiinţarea sistemului monetar român, a fost
adoptatå Legea nr.22/22.04.1867, prin care s-au pus în circulaţie monede de aur de 5, 10 şi
20 de lei, precum şi monede de argint de 50 de bani, 1 leu şi 2 lei; ca bani divizionari s-au
introdus cei din aramå, de 1, 2, 5 şi 10 bani. Legea a prevåzut şi modalitåţile de batere,
circulaţie şi retragere din circulaţie a monedelor din metal. Legea nu face nici o precizare cu
privire la bancnote, introducându-se un sistem exclusiv metalist (prin însåşi definiţia lor,
Pagina 18 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 19/64
bancnotele sau biletele de bancå sunt condiţionate de existenţa unei bånci de emisiune,
(bancå ce nu funcţiona încå la acea vreme).
În perioada 1867 - 1935, monedele româneşti se bat la Bruxelles, Hamburg, Londra,
Paris, dupå care se vor emite numai la Bucureşti.
În aprilie 1880 se înfiinţeazå Banca Naţionalå a României, cu atribuţii în emisiunea
bancnotelor; apar astfel primele bancnote, în valoare de 20 bani.Prin Legea din 1890 se adoptå sistemul bånesc al leului cu bazå monometalistå,
conţinutul în aur al leului fiind fixat la 0,2900322 grame aur fin, având ca şi consecinţe
îmbunåtåţirea sistemului bånesc, consolidarea poziţiei leului şi convertibilitatea leului în aur
sau în altå monedå. Se pun în circulaţie, pe lângå instrumentele monetare existente, piese din
nichel de 50 de bani, 1 leu şi 2 lei.
Dupå 1905 apar noi piese din nichel, cele de 5, 10 şi 20 de bani.
În 1928 apar biletele de 20 şi 100 de lei.
Primåvara anului 1929 aduce o nouå lege monetarå care modificå conţinutul de aur al
leului la 0,10 grame aur, cu titlu de 0,009 grame aur fin, deci de 32,25 de ori mai puţin decât
în 1890.
Urmeazå o perioadå în care sunt emise bancnote de valori din ce în ce mai mari, ca o
consecinţå a fenomenelor inflaţioniste:
- în 1936 apar biletele de bancå de 1000 de lei;
- în 1940, cele de 100 de lei;
- în 1941, bancnota de 2000 lei;
- în 1943, bancnota de 500 lei;
- în 1945, bancnota de 100.000 lei;
- în 1947, bancnota de 1.000.000 lei şi cea de 5.000.000 lei.
Inflaţia accentuatå determinå apariţia unei noi legi monetare, la 15 august 1947, care
stabileşte conţinutul leului la 0,00594 grame aur fin. Vechile semne båneşti (piesele metalice
emise de Ministerul Finanţelor şi bancnotele emise de Banca Naţionalå) sunt retrase din
circulaţie de la acea datå. Se introduc noi bancnote de 100 şi 1000 de lei, urmate în anul 1949de bancnota de 500 de lei, iar în 1950 de cea de 2000 lei.
În anul 1952 are loc o nouå restructurare a sistemului bånesc român. Se emit noi
categorii de semne båneşti: bancnotele Båncii de Stat cu valoare nominalå de 10, 25 şi 100 de
lei şi banii de stat (sau bilete de tezaur) emişi de Ministerul Finanţelor, cu valoare nominalå
de 1, 3 şi 5 lei. Se introduc banii divizionari din metal cu valoare nominalå de 1, 3, 5, 10 şi
25 de bani, iar leul îşi modificå din nou conţinutul în aur (1leu = 0,79346 grame aur fin).
Pagina 19 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 20/64
În februarie 1954, conţinutul în aur al leului se majoreazå la 0,148112 grame aur fin,
modificându-se corespunzåtor cursul celorlalte valute faţå de leul românesc. Acest conţinut
în aur al unitåţii monetare a României se menţine şi în prezent.
În 1966 se pun în circulaţie bancnotele de 50 lei, apoi monedele de 50 de bani, 1, 3 şi
5 lei. Se retrag monedele de 1, 3, 5, 10, 15, 25, 50 de bani şi bancnotele de 1, 3, 5 şi 10 lei.
Dupå evenimentele din decembrie 1989, liberalizarea preţurilor şi a salariilor determinå o mårire cererii de numerar, în condiţiile în care aceastå cerere nu a fost însoţitå de
apariţia unui sistem de plåţi alternative; ca atare, are loc suplimentarea emisiunii monetare a
Båncii Naţionale a României. Se introduc monedele metalice de 5, 10, 20, 50 şi 100 de lei şi
bancnote cu valoare ridicatå de 200, 500, 1000, 5000, 10000, 50000 şi respectiv 100000 de
lei, paralel cu retragerea vechilor semne monetare.
În rândurile care urmeazå vom încerca o caracterizare a semnelor monetare actuale,
evidenţiind caracteristicile comune, precum şi pe cele particulare, ale fiecårei categorii în
parte.
Monedele. Prima monedå apårutå este cea de 10 lei (1991), urmatå de cea de 50 lei
(1991) şi de cele de 20 lei şi de 100 lei (1992). Pe versoul fiecåreia dintre aceste monede sunt
înscrise valoarea
nominalå, în cifre, precum şi anul emiterii. Pe faţå, toate monedele cuprind inscripţia
“România”. Moneda de 10 lei înfåţişeazå un drapel şi o ramurå de måslin, însoţite de
inscripţia “22 Decembrie 1989”, ca un elogiu adus martirilor din decembrie 1989. Moneda de
20 de lei reconstituie chipul lui Ştefan cel Mare, cea de 50 de lei profilul lui Alexandru Ioan
Cuza, iar moneda de 100 lei îl înfåţişeazå pe Mihai Viteazul. Lângå figurile celor trei mari
personalitåţi ale istoriei noastre se aflå inscripţionat numele acestora. Monedele de 10 lei şi
de 100 lei, moneda de 500 lei, care sunt confecţionate din acelaşi aliaj, prezintå în plus, pe
pårţile laterale, fie o linie şerpuitå discontinuå, fie inscripţia “România”.
Bancnotele. Bancnota de 200 de lei (care-l reprezenta pe Grigore Antipa) şi cea de
500 de lei (pe faţa cåreia era ilustrat chipul lui Constantin Brâncuşi - emisiunea din ianuarie
1991) au fost deja retrase fie datoritå valorii mici, cum a fost cazul celei de 200 de lei, fiedatoritå faptului cå nu corespundeau standardelor impuse prin Legea nr. 34/29 martie 1991
privind Statul B.N.R. Conform acestei legi, Banca Naţionalå a României este unica instituţie
autorizatå så emitå bancnote şi monede metalice pe tot cuprinsul ţårii (Art.9), precum şi
singura în drept så stabileascå valoarea nominalå, dimensiunile, greutatea, desenul şi alte
caracteristici tehnice ale bancnotelor şi monedelor metalice (Art.13). Tot în articolul 13 al
Legii privind Statutul B.N.R. se precizeazå obligaţia ca bancnotele så fie semnate de
guvernator şi de casierul central; modelul celor douå semnåturi îl regåsim la dolarul S.U.A.,
marca germanå şi francul elveţian.
Pagina 20 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 21/64
Bancnota de 2.000 lei, eclipsa pe 11 august 1999, cu ocazia Eclipsei totale de soare,
reprezintă desenul hărţii României cu liniile eclipsei ce traversează ţara noastră. Fårå a intra
în foarte multe amånunte, vom enumera aspectele comune ale bancnotelor aflate în circulaţie
în acest moment în România; ne referim la bancnotele de 1.000, 2.000, 5.000, 10.000, 50.000
lei precum şi la bancnota de 100.000 lei (1998).
Pe faţå aceste bancnote conţin:1) denumirea Båncii Naţionale a României;
2) sigla B.N.R.;
3) numårul de serie (la banconetele emise înainte de 1998);
4) numårul de ordine (la bancnotele emise înainte de 1998) ;
5) valoarea bancnotei (cifre şi litere);
6) stema României;
7) semnåtura guvernatorului B.N.R.;
8) semnåtura casierului central;
9) firul de siguranţå;
10) desenul (cadrul, format din elemente numeroase şi variate, care include figura
unei personalitåţi: 1.000 - Mihai Eminescu, 2.000 - 11 august, Eclipsa totală de soare, 5.000 -
Avram Iancu, Lucian Blaga, 10.000 - Nicolae Iorga, 50.000 - George Enescu, 100.000
Nicolae Grigorescu).
Pe verso sunt reînscrise denumirea şi sigla B.N.R.; valoarea nominalå în cifre şi litere;
data emisiunii (luna şi anul) la cele emise înainte de anul 1998 (la cele emise în 1998, anul
emiterii apare pe faţa bancnotei, iar pe verso apare numårul de serie şi numårul de ordine);
sintagma “Falsificarea acestor bilete se pedepseşte conform legilor.”; desenul respectiv.
Confirmând inflaţia, ale cårei rate lunare şi anuale au cunoscut suişuri spectaculoase,
emisiunea acestor bancnote de valori din ce în ce mai mari reflectå adaptarea Båncii
Naţionale a României la permanenta şi substanţiala cerere de monedå, precum şi la nevoile
economiei naţionale, în condiţiile în care nu se acordå importanţa necesarå restructurårii
economice şi se opteazå pentru calea cea mai uşoarå, dar cu efecte deosebit de nocive, aemisiunii monetare.
2.1.2 Emisiunea monedei scripturale
Emisiunea (formarea) monedei scripturale se realizeazå în trei direcţii principale care
împletesc diverse şi importante funcţii ale Båncii Naţionale. Aceste direcţii sunt:
a) refinanţarea båncilor comerciale de cåtre Banca Centralå.
Pagina 21 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 22/64
Banca Centralå furnizeazå lichiditåţi societåţilor bancare care le solicitå în
conformitate cu obiectivele interne şi externe ale politicii monetare şi de credit. Refinanţarea
bancarå este o operaţiune pe termen scurt care se realizeazå prin deschiderea de linii de credit
societåţilor bancare cårora le este permis så preleve sume de bani dintr-un cont deschis la
Banca Centralå pe o perioadå scurtå de timp.
b) cumpårarea sau vânzarea de obligaţiuni ale statului.Conform articolului 30 din Statut, Banca Naţionalå are obligaţia så acţioneze direct
sau indirect, ca agent al statului, în ceea ce priveşte: emisiunea obligaţiunilor şi a altor
înscrisuri de stat; vânzarea şi råscum-pårarea acestora; plata dobânzilor şi a altor speze
aferente acestor titluri de stat.
c) acordarea de credite direct de cåtre Banca Centralå.
Conform Normelor B.N.R. nr.10/1992, societåţile bancare sunt obligate så limiteze
acordarea de credite la 20% din capitalul lor. Atunci când necesarul de creditare depåşeşte un
astfel de plafon (este vorba de finanţarea unor investiţii de amploare sau a unor ramuri
economice strategice, etc.) creditul este acordat direct de Banca Naţionalå în virtutea
privilegiilor acordate prin Statul såu şi înlesnite de fondurile de care dispune.
Pagina 22 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 23/64
SECŢIUNEA 2.2 BANCA DE EMISIUNE ŞI FUNCŢIILE SALE
În cadrul sistemului bancar, banca de emisiune are un rol major. Prin funcţiile
îndeplinite, prin legåturile multilaterale cu celelate bånci, şi prin acestea cu economia, banca
de emisiune reprezintå o placå turnantå a sistemului bancar, afirmându-şi pe deplin cea de-a
doua denumire, cea de bancå centralå.Implicatå amplu în emisiunea monetarå, în procesele de creditare şi de dirijare prin
credit şi monedå a economiei, în operaţiunile valutare şi în alte operaţiuni importante din
punct de vedere monetar şi al creditului, banca de emisiune a fost deja în atenţia multor
autori.
Substanţa funcţionalitåţii båncii de emisiune se manifestå prin câteva funcţii
principale:
1) funcţia de emisiune şi de creditare;
2) funcţia de dirijare a politicii monetare;
3) funcţia de centru valutar;
4) funcţia de bancå a båncilor;
5) funcţia de bancå a statului.
2.2.1 Funcţia de emisiune şi de creditare
Apariţia båncilor de emisiune este strâns legatå de creşterea rolului bancnotelor în
circulaţia monetarå, fenomen specific climatului de dezvoltare economicå impus de revoluţia
industrialå.
Înfiinţarea unor bånci de emisiune, de regulå prin desprinderea lor de båncile
comerciale, a fost un prim pas al autonomizårii şi dezvoltårii emisiunii care a avut loc la date
diferite în ţårile avansate, funcţie de evoluţia istorico - economicå şi socialå diferitå (Banca
Angliei - 1694, Banca FranŢei - 1800, Båncile Naţionale S.U.A - 1863).2În momentul respectiv, în fiecare din aceste ţåri era evidentå discrepanţa dintre
cerinţele tot mai ample de monedå şi posibilitåţile restrânse de satisfacere, în funcţie de
efectivul şi producţia curentå de metal monetar. Astfel, s-a impus satisfacerea majorå a
cererii de monedå pe baza emisiunii de bancnote, al cåror rol devine primordial. Istoria aratå
cå aceastå primå etapå a evoluţiei båncilor de emisiune nu a rezolvat satisfåcåtor problema. ïn
toate ţårile au apårut cu timpul crize, desincronizåri, fenomene negative, determinate de
excesul cantitativ al emisiunii, fie din diletantism, fie din lipså de reglementare.
Pagina 23 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 24/64
Astfel cå, în mod necesar, etapa hotårâtoare în dezvoltarea båncilor de emisiune a fost
etapa reglementårii de cåtre state a sistemului de emisiune, adesea concomitent cu instituirea
monopolului asupra emisiunii.
Un asemenea moment a fost în istoria Angliei adoptarea legii lui Robert Peel (1844)
care a stabilit sistemul de emisiune, la care s-au aliniat, mai târziu, multe ţåri.
În Franţa, anul 1848 aduce excluderea de la dreptul de emisiune a båncilor departamentale şi asigurå monopolul Båncii Franţei.
În sfârşit, anul 1913 marcheazå crearea Sistemului Federal de Rezerve în S.U.A.,
autoritate monetarå unicå, constituitå din douåsprezece bånci federale de rezervå, care
înlocuieşte, printr-o emisiune monetarå, bancnotele celor 7500 de bånci naţionale care
beneficiau pânå atunci de dreptul de emisiune.
Desåvârşirea sistemului de emisiune în ţårile dezvoltate este o expresie a procesului
de consolidare a pieţelor naţionale, o emisiune reglementatå şi care are girul statului
reprezentând unul din stâlpii de rezistenţå ai eşafodajului economiei de piaţå.
Ţårile angajate mai târziu pe fågåşul dezvoltårii economice industriale au avut
modelul, pe care l-au preluat şi adaptat, plecând de la forme deja revolute, aşa cum s-a
petrecut şi la noi la înfiinţarea în 1880 a Båncii Naţionale, bancå de emisiune. În general, în
marea majoritate a ţårilor, activitatea båncii de emisiune se desfåşoarå sub reglementarea şi
girul statului, în condiţiile în care aceasta (banca de emisiune) este consideratå autonomå,
independentå.3
Uniunea dintre stat şi banca de emisiune se statueazå pe temeiul privilegiului de
emisiune pe care statul îl conferå unei singure bånci. Fåcându-se probabil ecou al unor
interpretåri pertinente din epocå, Napoleon, care a avut meritul de a-şi lega numele de mari
legiferåri, spunea: “Banca nu aparţine numai acţionarilor, ci aparţine de asemenea statului
pentru cå acesta îi då privilegiul de a bate monedå”.
În strânså legåturå cu exercitarea privilegiului de emisiune, banca de emisiune devine,
patrimonial, deţinåtoarea stocului de aur monetar şi titulara rezervelor valutare ale ţårii. În
perioada etalonului aur - monede, banca de emisiune a fost de drept deţinåtoarea stocului deaur necesar pentru convertibilitate (ce constituie aşa - zisa acoperire) în cadrul normelor de
emisiune valabile în fiecare ţarå. Deşi convertibilitatea în aur - monede nu mai funcţioneazå,
în marea majoritate a statelor, din 1914, iar prin hotårârea comunå a ţårilor membre ale
F.M.I. în 1976 la Kingston (Jamaica) s-a cåzut de acord asupra demonetizårii aurului, totuşi
statele påstreazå stocurile de aur monetar. Aşa se şi explicå de ce bilanţurile båncilor de
emisiune includ asemenea sechele, cu pondere, nefuncţionale pentru ele. Este la mijloc,
probabil, o chestiune de prestigiu al statelor, dar şi o expresie finalå a unei rezerve monetare,
respectiv valutare, externe, pe care împrejuråri excepţionale le-ar putea cere.
Pagina 24 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 25/64
Funcţionarea etalonului aur - devize a determinat deţinerea de cåtre banca de
emisiune a unor rezerve valutare ample pentru asigurarea condiţiilor de convertibilitate. Cu
timpul ele s-au menţinut, fiind considerate utile şi în cadrul funcţional contemporan al
convertibilitåţii pe baza flotårii libere.
În funcţia de emisiune, banca are un rol primordial şi preponderent în creaţia
monetarå. Bancnotele emise, precum şi depozitele la banca de emisiune denumite şi deţineride monedå centralå (pentru cå pot fi transformate direct în bancnote ale båncii de emisiune,
deci în monedå) reprezintå partea substanţialå a circulaţiei monetare, parte cu pondere a
componentei M1 a masei monetare.
Prin funcţia de emisiune, banca are o råspundere a calitåţii circulaţiei monetare, ceea
ce este în primul rând o expresie cantitativå. Dimensiunile masei monetare, måsura în care
aceasta satisface nevoile circulaţiei monetare, sau le depåşeşte, sunt probleme vitale ale
economiei şi sarcini ce urmeazå a fi rezolvate în primul rând de banca de emisiune. Aceastå
problemå majorå a economiei naţionale se rezolvå în mare måsurå prin intermediul unor
pârghii monetare şi de credit specifice, politicile monetare şi de credit.
La noi, privilegiul emisiunii monetare a fost încredinţat Båncii Naţionale prin legea
de înfiinţare a acesteia (Legea din 17 aprilie 1880, art.4), iniţial pe termen de 20 de ani, apoi
termenul a fost extins.
Noua lege a activitåţii bancare (Legea nr.33/1991, art.2) şi legea privind statutul
Båncii Naţionale a României (Legea nr.34/1991, art.9) prevåd cå aceastå instituţie este
singura autorizatå så emitå bancnote şi monede metalice pe tot cuprinsul ţårii. În continuarea
art.9 din Statutul Båncii Naţionale a României se prevåd drepturile şi obligaţiile acesteia în
contextul funcţiei de emisiune.
Drepturile Båncii Naţionale a României:
a) dreptul de monopol al emisiunii monetare, dreptul de a impune şi de a cere
acceptarea bancnotelor şi monedelor emise şi neretrase din circulaţie pentru plata tuturor
obligaţiilor publice şi private. (art.12)
b) dreptul de a stabili valoarea nominalå, dimensiunile, greutatea, desenul şi altecaracteristici tehnice ale bancnotelor şi monedelor metalice, precum şi de a le semna prin
reprezentanţii såi legali, guvernatorul şi casierul central. (art.13)
c) dreptul de a hotårî så anuleze sau så retragå din circulaţie orice bancnote sau
monede metalice care au fost emise de ea şi så punå în circulaţie în locul lor alte tipuri de
bancnote sau monede metalice, cu condiţia respectårii unei perioade de preschimbare de
maxim 180 de zile. (art.17)
Obligaţiile Båncii Naţionale în sfera asigurårii emisiunii monetare sunt:
Pagina 25 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 26/64
a) så administreze direct rezerva de bancnote şi monede metalice, så elaboreze
programul de emisiune a acestora şi så asigure emisiunea regulatå de bancnote şi monede
metalice, în vederea satisfacerii nevoilor de numerar ale Ţårii. (art.11)
b) så asigure tipårirea bancnotelor şi bancnotelor şi baterea monedelor metalice, så ia
måsuri pentru påstrarea în siguranţå a celor ce nu sunt puse în circulaţie, precum şi pentru
custodia şi distrugerea matriţelor, cernelurilor, bancnotelor şi monedelor metalice scoase dincirculaţie. (art.14)
c) så schimbe la cerere, fårå taxe şi comisioane, bancnotele şi monedele metalice
emise de ea, cu excepţia celor care prezintå deformåri, sunt ilizibile, perforate sau prezintå
lipsuri ce depåşesc 40% din suprafaţa lor şi care vor fi retrase şi distruse fårå acordarea de
compensaţii deţinåtorilor. (art.15)
d) så retragå şi så distrugå bancnotele şi monedele uzate sau necorespunzåtoare şi så
le înlocuiascå cu bancnote şi monede metalice noi. (art.16)
e) så evidenţieze în contabilitate ca pasiv suma totalå a bancnotelor şi monedelor în
circulaţie, sumå ce nu va include şi monedele aflate în rezerva de numerar. (art.18 alin.1)
f) så acopere integral tranşa de numerar emiså peste nivelul rezervelor internaţionale
pe seama urmåtoarelor active: avansuri acordate de Banca Naţionalå a României statului şi
împrumuturi garantate de acesta conform statului båncii; titluri deţinute în portofoliul de
investiţii al Båncii Naţionale; active rezultate din credite acordate societåţilor bancare şi altor
instituţii de credit în condiţiile statutului båncii; cecuri, cambii şi instrumente de credit pe
care Banca Naţionalå le-a scontat sau le deţine în portofoliu. (art.18 alin.2)
Funcţia de creditare decurge direct din cea de emisiune, deoarece, aşa cum am aråtat
anterior, emisiunea implicå şi punere sau retragere din circulaţie de monedå scripturalå (de
cont).
Emisiunea bancnotelor, ele însele titluri de credit, înseamnå creaţia de mijloace de
platå, fapt ce conferå båncii un potenţial specific. În procesul distribuirii acestor
disponibilitåţi se pune la dispoziţia agenţilor economici putere de cumpårare, capacitate de
platå. Procesul de distribuire şi redistribuire a acestor mijloace de platå în economie serealizeazå prin sistemul bancar; båncile de orice fel, în special cele comerciale sunt
intermediari între agenţii economici şi banca de emisiune, care, prin bancnotele emise, este
izvorul principal al creditului în economie.
Fiecare proces de creditare, recreditare, are o duratå în timp care influenţeazå şi
termenul de utilizare a titlurilor de credit aferente. Rezultå de aici cå atâta timp cât procesele
de creditare se desfåşoarå normal şi se asigurå rambursarea la scadenţå a creditelor,
funcţioneazå temeiul circulaţiei temporare a bancnotelor, în raport de relaţiile de credit de
care este legatå emisiunea lor. Dacå acordarea creditului de cåtre Banca Naţionalå, prin
Pagina 26 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 27/64
rescontare, înseamnå emisiune de bancnote, restituirea creditului de cåtre debitor permite
båncii retragerea unor bancnote de egalå valoare.
Astfel, în condiţii de normalitate, volumul bancnotelor puse în circulaţie corespunde
nevoilor de credite ale economiei, în dimensiune şi duratå. Este de datoria båncilor så asigure
normalitatea prin acordarea de credite pentru obiective selectate, aferente unor procese
economice viabile, care så se încheie la un termen convenit şi care så permitå astfelreconstituirea resurselor angajate, rambursarea creditelor şi retragerea din circulaţie a pårţii
aferente din emisiunea monetarå. Decurgând din raporturile de credit şi servind la
distribuirea şi redistribuirea creditului în economie, emisiunea de bancnote are o duratå strâns
legatå de ciclul proceselor de creditare din economie, fiind strict determinatå de desfåşurarea
lor.
Scontarea4 şi respectiv rescontarea5 nu sunt singurele cåi de derulare a operaţiunilor
de credit efectuate de banca centralå. Preponderente iniţial, ele s-au diminuat în timp atât ca
volum, cât şi ca importanţå.
Aståzi, båncile centrale deruleazå operaţiuni de credit bazate pe deţinerea şi circulaţia
hârtiilor de valoare. Astfel, operaţiunile de lombardare6, de acordare de credite pe gaj de
hârtii de valoare au o pondere semnificativå în multe ţåri (Germania, în special). De asemeni,
operaţiunile de creditare cu convenţie de råscumpårare însåşi (sau în pensiune, în versiunea
francezå), similare prin derularea şi semnificaţia lor cu operaţiunile de scontare, sunt în plin
avânt.
O altå operaţie activå, primordialå a båncii de emisiune este achiziţia de obligaţiuni şi
bonuri de tezaur ale statului, operaţiune desfåşuratå de regulå în raport cu båncile şi
instituţiile de credit care înseamnå de fapt recreditare.
În principalele operaţiuni active specifice båncii centrale, aceasta îşi afirmå rolul såu
esenţial ca factor important al procesului de recreditare din economie, deoarece recreditarea
este o funcţie specificå a sistemului bancar. ïn foarte puţine cazuri creditul iniţial råmâne
angajat în raport de credit pânå la scadenţå, pânå la rambursare. Pentru o mare majoritate a
creditului se recurge la resurse de recreditare, de regulå prin transferul de creanţe. Raporturilede credite ca expresie a capitalurilor disponibile şi a altor resurse specifice în economie
includ, în mod necesar, ca o laturå esenţialå a funciilor lor, procesele de recreditare.
Banca de emisiune, prin potenţialul såu de a gestiona o resurså specificå, emisiunea,
prin poziţia sa în raport de celelate bånci, are un rol major în procesul de recreditare în
economie.
În strânså legåturå cu aportul såu important în creditarea economiei şi cu poziţia sa în
procesul de recreditare, se pune problema atributelor conferite acesteia în procesul de control
şi reglementare a creditului.
Pagina 27 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 28/64
Banca de emisiune are un rol major în statuarea în economie a unor reglementåri
judicioase privind acordarea creditelor şi a unor reglementåri specifice de dimensionare a
creditelor în diferite ramuri sau domenii, precum şi a unui sistem de influenţare a dezvoltårii
economice prin intermediul creditului, cu ajutorul politicii monetare de credit.
Pagina 28 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 29/64
2.2.2 Conducerea politicii monetare
Politica monetarå a fost definitå de profesorul C.Kiriţescu ca fiind: “ansamblul de
måsuri monetare luate de stat şi banca centralå pentru realizarea echilibrului dintre masa
banilor în circulaţie şi nevoile de bani ale economiei, sau pentru influenţarea într-un anumitsens a conjuncturii economice. Rezultå din definiţie cå autoritatea care joacå rolul principal
în cadrul politicii monetare este banca centralå, rol care variazå în funcţie de gradul de
independenţå a båncii centrale faţå de executiv.
Art.1 din Legea nr.34/1991 privind statutul Båncii Naţionale precizeazå scopul şi
sarcinile acestui organ al statului: “Banca Naţionalå a României stabileşte şi conduce politica
monetarå şi de credit, în
cadrul politicii economice şi financiare a statului, cu scopul de a menţine stabilitatea
monedei naţionale”.
La stabilirea şi dirijarea politicii monetare se au în vedere douå elemente şi anume:
masa monetarå şi dobânda (costul creditului). ïn urma analizelor efectuate şi dupå stabilirea
direcţiei politicii monetare, banca centralå poate recurge la anumite instrumente cum sunt:
taxa scontului, politica de rescontare, politica pieţei deschise (open market), politica
rezervelor bancare obligatorii, plafonarea (limitarea) creditelor, rata de refinanţare bancarå.
Astfel de instrumente sunt prevåzute şi în Legea nr.34/1991 privind statutul Båncii
Naţionale a României:
a) stabilirea taxei oficiale a scontului, condiţiile de efectuare a operaţiunilor de scont,
rata de refinanţare a societåţilor bancare. (art.23)
b) stabilirea regimului rezervelor obligatorii pe care societåţile bancare sunt obligate
så le menţinå în conturile special deschise în evidenţele Båncii Naţionale. (art.25)
Conform aceluiaşi statut, Banca Naţionalå poate efectua urmåtoarele operaţiuni, în
cadrul politicii sale monetare şi de credit:
a) så sconteze şi så resconteze efecte de comerţ şi bonuri de caså prezentate desocietåţile bancare şi alte instituţii de credit; (art.19 lit.a)
b) så acorde credit societåţilor bancare şi altor instituţii de credit; (art.19 lit.b)
c) så sconteze, så dobândeascå, så ia în gaj sau så vândå creanţe asupra statului,
asupra societåţilor bancare şi asupra altor societåţi, în condiţiile pe care le considerå necesare
pentru a realiza obiectivele politicii monetare, ţinând seama de situaţia specificå a pieţei;
(art.22)
d) så cumpere, så vândå, så accepte în gaj titluri şi alte valori, a cåror listå este
stabilitå de consiliul de administraţie. (art.24)
Pagina 29 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 30/64
În funcţie de conjunctura existentå şi de scopul urmårit, Banca Naţionalå poate opta
pentru anumite instrumente şi modalitåţi, precum şi pentru perioada optimå în care trebuie
puse în practicå, în realizarea funcţiei sale de dirijare a politicii monetare şi de credit.
2.2.3 Funcţia de centru valutar
Rolul båncilor de emisiune de centru valutar s-a consolidat şi extins în strânså
legåturå cu formele convertibiltåţii aplicate în ultimii 75 de ani şi se afirmå evident şi în
epoca contemporanå.
Trecerea de la etalonul de aur - monede la etalonul aur - devize, într-o mare parte a
ţårilor avansate, a însemnat implicit încetarea funcţionårii mecanismelor de reglare spontanå
a circulaţiei monetare internaţionale şi a transferat aceastå reglare båncilor centrale, ca parte
importantå pentru echilibrul schimbului cu stråinåtatea.
În îndeplinirea acestui mandat, båncii centrale îi sunt încredinţate atribuţii autoritare
de a aplica sistemul de restricţii valutare pe care statul le decide şi le aplicå, între care:
contingentarea şi controlul asupra plåţilor în devize; preluarea în favoarea statului a unor
pårţi din încasårile valutare; efectuarea şi
controlul schimburilor valutare.
În condiţiile convertibilitåţii valutare, statele se îngrijesc de constituirea de rezerve
valutare care de regulå se formeazå şi se administreazå ca rezerve ale båncii de emisiune. ïn
funcţie de interesele statului, sau pe baza unei politici corelate de banca de emisiune cu statul,
aceste rezerve sunt folosite pentru asigurarea regularitåţii plåţilor în valutå, pentru
echilibrarea schimburilor, atunci când, în mod necesar, posibilitåţile de export se diminueazå
în raport cu nevoile de import justificate.
Rezervele valutare reprezintå temeiul intervenţiei båncii de emisiune pe piaţa
valutarå, în scopul asigurårii stabilitåţii cursurilor valutare, intervenţie ce se poate concretiza
în influenţarea cererii sau ofertei, prin suplimentarea acestora (folosirea propriilor rezerve pentru suplimentarea ofertei, respectiv angajarea achiziţiilor de valutå pentru suplimentarea
cererii).
Apårarea cursului valutar este o sarcinå majorå, de o deosebitå importanţå pentru
economia naţionalå, ce revine båncii centrale, scopul fiind menţinerea unui curs echitabil
care så asigure competitivitatea mårfurilor naţionale şi recuperea cheltuielilor, respectiv
obţinerea de profit la nivelul standardelor internaţionale.
Pagina 30 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 31/64
În art.2 alin.1 din Legea nr.33/1991 şi în art.32 din statutul Båncii Naţionale a
României se aratå cå aceasta stabileşte şi conduce politica valutarå a statului, cooperând cu
alte organisme ale acestuia.
Potrivit dispoziţiilor statutare, în îndeplinirea funcţiei de centru valutar, Banca
Naţionalå are urmåtoarele sarcini (cuprinse în art.33 din statut):
a) emiterea reglementårilor cu privire la operaţiunile cu aur şi valutå, în vederea protejårii monedei naţionale;
b) elaborarea balanţei de plåţi externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor
externe;
c) stabilirea şi publicarea cursurilor de schimb la care Banca Naţionalå a României şi
alte persoane juridice autorizate efectueazå operaţiunile lor cu aur şi valutå;
d) autorizarea şi retragerea autorizaţiei, precum şi reglementarea şi supravegherea
persoanelor juridice care au obţinut autorizaţia de a efectua tranzacţii valutare;
e) stabilirea plafoanelor activelor în aur şi valutå pe care persoanele juridice
autorizate le pot ţine în depozit;
f) påstrarea şi administrarea rezervelor internaţionale ale statului. Aceste rezerve se
pot constitui parŢial sau în totalitate din urmåtoarele elemente (art.35 din statut):
1) aur;
2) active externe, sub forma bancnotelor şi monedelor metalice sau a soldurilor
conturilor la bånci în stråinåtate, exprimate în acele valute şi deţinute în acele ţåri pe care
Banca Naţionalå a României le aprobå pentru îndeplinirea scopului avut în vedere;
3) orice alte active de rezervå recunoscute pe plan internaţional, inclusiv dreptul de a
efectua cumpåråri de la Fondul Monetar Internaţional în cadrul tranşei de rezervå, precum şi
deţinerile statului de drepturi speciale de tragere;
4) cambii, cecuri şi bilete la ordin exprimate şi plåtibile în valutå şi în locurile
aprobate de Banca Naţionalå a României pentru realizarea scopului avut în vedere;
5) bonuri de tezaur şi alte titluri emise sau garantate de acele guverne stråine sau
instituţii financiare intergurvernamentale, exprimate şi plåtibile în valutå şi în locurileaprobate de Banca Naţionalå a României.
6) alte asemenea active pe care Banca Naţionalå a României le aprobå în scopul avut
în vedere.
2.2.4 Banca de emisiune - bancå a båncilor
Pagina 31 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 32/64
Din analiza acestei funcţii a båncii de emisiune rezultå douå interpretåri, ambele
valabile: pe de o parte, banca de emisiune se afirmå în lumea båncilor prin calitåţile deosebite
care decurg atât din atribuţiile sale distincte, cât şi din raporturile pe care le implicå cu
celelalte bånci, ceea ce justificå aprecierea de “bancå a båncilor”; pe de altå parte, banca de
emisiune este o bancå ce joacå efectiv, faţå de celelalte bånci, rolul de bancå, primind
depozite şi acordând credite.Poziţia privilegiatå a båncii de emisiune se afirmå în îndeplinirea funcţiilor de
emisiune, de recreditare, de conducere a politicii monetare şi a celei valutare, precum şi de
efectuare a operaţiunilor cu trezoreria statului. Aceste atribuţii conferå båncii de emisiune
privilegiul unicitåţii, deci un anumit monopol.
În ceea ce priveşte relaţiile cu celelalte bånci, banca de emisiune are o poziţie
proeminentå determinatå de supravegherea realizatå de aceastå bancå asupra celorlalte
instituţii bancare şi de reglementarea în domeniul plåţilor, pe care acestea trebuie så o
respecte.
Supravegherea bancarå, ca atribuţie a Båncii Naţionale a României, este prevåzutå de
art.2 alin.2 şi 3 din Legea nr.33/1991, privind activitatea bancarå, şi de art.26 din Legea
nr.34/1991 de aprobare a statutului Båncii Naţionale a României. Acesta din urmå (art.26)
preci-zeazå cå Banca Naţionalå a României råspunde în exclusivitate pentru autorizarea şi
supravegherea tuturor unitåţilor care opereazå ca societåţi bancare în România.
În realizarea activitåţii de supraveghere bancarå, Banca Naţionalå poate acţiona în
urmåtoarele direcţii:
a) så emitå reglementåri şi så ia måsuri, în conformitate cu prevederile legale, pentru
a asigura viabilitatea sistemului bancar; (art.26 lit.a din Statut)
b) så controleze la faţa locului şi så verifice registrele, conturile şi orice alte
documente ale societåţilor bancare şi ale altor persoane juridice, pentru a obţine actele pe
care le considerå necesare pentru îndeplinirea adecvatå a atribuţiilor de supraveghere. (art.26
lit.b din Statut)
c) Banca Naţionalå a României va acţiona ca împrumutåtor de ultimå instanţå pentrusocietåţile bancare aflate în dificultate de platå, în condiţiile stabilite de aceasta. (art.27 din
Statut).
În art.2 alin.1 din Legea nr.33/1991, privind activitatea bancarå este înscriså o altå
atribuţie a Båncii Naţionale, aceea de reglementare a sistemului de plåţi. Şi în acest domeniu,
Banca Naţionalå opereazå pe douå direcţii principale: reglementare şi supravegherea
sistemului de plåţi; operarea acestuia. Banca Naţionalå reglementeazå deci instrumen-tele şi
tehnicile folosite în cadrul sistemului de plåţi, supravegheazå desfåşurarea proceselor acestui
Pagina 32 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 33/64
sistem şi, în calitate de operator al acestuia, asigurå efectuarea serviciilor de compensare şi
decontare între societåţile bancare.
2.2.5 Banca de emisiune - bancå a statului
În virtutea calitåţilor sale cu caracter de exlusivitate, banca de emisiune este pe dreptcuvânt numitå bancå a båncilor şi bancå a statului.
Ca bancå a statului, banca centralå îndeplineşte atribuţii ce pot fi grupate în trei
categorii principale:
a) operaţiunile cu trezoreria statului. ïn art.28 din Statutul Båncii Naţionale a
României, acesteia i se atribuie obligaţia de a ţine în evidenţele sale contul curent al Trezoriei
Statului, fårå a percepe comisioane şi fårå a plåti dobânzi în îndeplinirea acestei atribuţii.
Conform art.30 din Statut, Banca Naţionalå a României are obligaţia de a acţiona, direct sau
indirect, ca agent al statului în urmåtoarele situaţii:
a) emisiunea obligaţiunilor şi a altor înscrisuri de stat; vânzarea şi råscumpårarea
acestora; plata dobânzilor aferente acestor titluri de stat;
b) relaţia cu bugetul de stat, cåruia Banca Naţionalå a României îi poate acorda
împrumuturi pentru acoperirea decalajului temporar dintre venituri şi cheltuieli (art.31 din
Statut);
c) participå în numele statului la stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor financiare
internaţionale. Art.2 şi 34 din Statut prevåd participarea Båncii Naţionale a României la
tratative şi negocieri externe în probleme financiare, monetare şi de plåţi; încheierea
acordurilor pe termen scurt; participarea la organizaţii internaţionale cu caracter financiar,
bancar şi monetar; încheierea de acorduri de clearing, de plåţi sau de orice alte contracte cu
acelaşi scop.
NOTE:
1. Pe teritoriul ţårii noastre, în sec. XVII se aflau în circulaţia monetarå peste 60 de
feluri de monede, printre care şi leul (taler - leu) de origine olandezå, care a fost folosit ca
monedå de calcul mai multå vreme. Acest leu de calcul servea ca unitate de måsurå pentru
stabilirea cursului monedelor reale şi a preţurilor mårfurilor. Prin ordonanţa domneascå din
14/26 februarie 1865, s-au fixat cursurile oficiale în lei de calcul pentru monedele stråine
care circulau în ţarå, “pânå la adoptarea unui nou sistem monetar “. ïntr-o anumitå måsurå,
leul de calcul a uşurat procesul de schimb, dar nu a putut contribui la organizarea circulaţiei
Pagina 33 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 34/64
monetare, deoarece nu erau eliminate din sfera circulaţiei monedele stråine care circulau în
continuare. Prin urmare, nu se poate vorbi despre un sistem monetar în adevåratul sens al
cuvântului, în condiţiile în care nu exista fenomenul de emisiune monetarå, ci doar acela de
circulaţie monetarå, situaţie ce va înceta prin adoptarea legii de înfiinţare a sistemului
monetar în România şi de fabricare a monedelor naţionale (1867).
2. Ideea creårii unui institut de emisiune, la noi, a fost formulatå încå din anul 1832,fiind reluatå în 1848. ïn anul 1857, aceastå idee s-a încercat a fi puså în practicå prin
înfiinţarea Båncii Naţionale a Moldovei cu sprjinul domnitorului Al. I. Cuza. Mai târziu, în
1860, I. Bråtianu depune pentru prima datå la Parlament un proiect de lege în acest sens.
Aceastå încercare råmâne nesoluţionatå datoritå opozanţilor, dar, douåzeci de ani mai târziu,
guvernul prezidat de I. Bråtianu depune Parlamentului proiectul de lege pentru înfiinţarea
unei bånci de scont, circulaţie şi emisiune, numitå “Banca Naţionalå a României”, lege care a
fost promulgatå la 17 aprilie 1880.
3. Prin analizarea Raportului Delors asupra Uniunii Economice şi Monetare Europene
s-a ajuns la concluzia cå independenţa båncilor centrale se manifestå în urmåtoarele direcţii:
a) independenţa instituţionalå care are în vedere gradul de subordonare a båncii
centrale fie faţå de guvern, fie faţå de Parlament;
b) independenţa operaţionalå, adicå gradul de libertate al båncii centrale în formularea
politicii monetare, cât şi în alegerea momentului şi instrumentelor specifice aplicårii;
c) independenţa membrilor organului de conducere al båncii centrale şi a organului
însuşi, datå de regulå din modul de numire a acestui organ;
d) independenţa financiarå, adicå libertatea båncii de a-şi stabili propriul buget, de a
dispune de un buget finanţat din surse proprii.
4. Scontarea este o operaţiune prin care beneficiarul unei cambii, poliţe sau a altui
efect de comerţ, face transmiterea acestora cåtre o bancå, înainte de scadenţå, în vederea
încasårii contravalorii acestora, banca reţinånd taxa scontului, corespunzåtor timpului de
aşteptare şi pentru eventualele riscuri care trec asupra båncii. Scontul este suma de bani,
egalå cu dobânda, ce se cuvine båncii pentru achitarea anticipatå (scontarea unei cambii, poliţe, etc.), inclusiv comisionul perceput pentru compensarea cheltuielilor efectuate cu
operaţia de rescontare.
5. Rescontarea este scontarea la Banca Centralå a unei cambii, poliţe, etc. care a fost
deja scontatå. Reprezintå deci operaţiunea prin care o bancå vinde Båncii Centrale înainte de
scadenţå cambii aflate la ordinul såu, pentru a accelera rotaţia capitalului şi în vederea lårgirii
plasamentului. Rescontul este suma de bani, egalå cu dobânda cuvenitå Båncii Naţionale,
pentru achitarea anticipatå a unei poliţe deja scontate, inclusiv comisionul perceput pentru
acoperirea cheltuielilor ocazionate de operaţiunea de rescontare.
Pagina 34 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 35/64
6. Lombardarea este operaţia prin care båncile acordå împrumuturi sau avansuri
garantate cu efecte publice, care se depun în gaj.
CAPITOLUL III - STABILITATE ŞI ECHILIBRU MONETAR
SECŢIUNEA 3.1. STABILITATEA MONETARÅ, PUNCT DE PLECARE
PENTRU ÎNTÅRIREA MONEDEI NAŢIONALE
3.1.1 Puterea de cumpårare a banilor
Banii pot fi definiţi ca fiind un ansamblu de mijloace sub forma monedelor şi a
semnelor de valoare care, prin decizia autoritåţii suverane, circulå ca purtåtoare ale unei
anumite puteri de cumpårare, în exercitarea anumitor funcţii care le sunt proprii, a unui
numår de operaţiuni specifice. Banii au un rol important în economie, participând în mod
activ la toate procesele complexe ale realizårii produsului social, la distribuirea şi
redistribuirea venitului naţional.
În ceea ce priveşte conţinutul noţiunii de putere de cumpårare a banilor, literatura de
specialitate face distincţie între: puterea de cumpårare internå a unei unitåţi monetare, puterea
de cumpårare a populaţiei şi puterea de cumpårare a monedei naţionale faţå de monedele
stråine.
Puterea de cumpårare a unei unitåţi monetare exprimå volumul de mårfuri şi servicii
care pot fi achiziţionate cu aceastå unitate, într-o perioadå şi pe o arie geograficå determinatå,
comparativ cu o altå perioadå luatå ca bazå de comparaţie. Indicele puterii de cumpårare a
unei sume exprimate în unitåţi monetare evolueazå în sensul invers evoluţiei indicelui
preţurilor. Pentru determinarea cât mai corectå a
puterii de cumpårare interne a monedei sunt necesare douå condiţii:
a) alegerea indicelui preţurilor care prezintå interes pentru analiza ce se efectueazå(indicele preţurilor produselor alimentare, industriale, al serviciilor, etc., indicele general al
preţurilor);
b) calcularea corectå a acestui indice, ţinând cont de faptul cå diferitele categorii de
preţuri nu evolueazå uniform.
Puterea de cumpårare a populaţiei exprimå capacitatea realå de cumpårare a
veniturilor båneşti ale populaţiei într-o anumitå perioadå, faţå de o altå perioadå luatå ca bazå
de referinţå. Acest indice reflectå, pe de o parte, evoluţia preţurilor, iar pe de altå parte,
evoluţia veniturilor båneşti ale populaţiei.
Pagina 35 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 36/64
Puterea de cumpårare a monedei naţionale faţå de aceea a monedelor stråine (putere
de cumpårare pe plan extern) reflectå raportul dintre puterile de cumpårare interne ale
monedelor comparate. Raportul dintre preţurile interne şi cele externe este exprimat de cursul
valutar (curs de schimb), adicå de raportul valoric dintre douå monede.
Din cele aråtate mai sus rezultå cå în toate accepţiunile puterii de cumpårare a
monedei, evoluţia preţurilor constituie barometrul, mai mult sau mai puţin exact, al puterii decumpårare a banilor.
3.1.2 Stabilitatea monetarå.
Stabilitatea monetarå exprimå posibilitatea menţinerii puterii de cumpårare (indiferent
de forma la care ne referim) la intervale de timp diferite. Pe plan intern, în condiţiile
economiei de piaţå, o putere de cumpårare stabilå coincide cu echilibrul care trebuie så existe
între cererea solvabilå şi producţia de bunuri şi servicii oferite pe piaţå. De aceea,
preocuparea pentru asigurarea stabilitåţii puterii de cumpårare a banilor este nemijlocit legatå
de aceea pentru asigurarea stabilitåţii preţurilor.
În cazul în care depåşirea de cåtre cererea solvabilå a producţiei oferite pe piaţå are o
cauzå monetarå, fenomenul este cunoscut sub denumirea de inflaţie, iar în cazul contrar, al
insuficienţei cererii solvabile provocate, de asemenea, de o cauzå monetarå, el este cunoscut
sub denumirea de deflaţie, probleme pe care le vom analiza în capitolul urmåtor al lucrårii.
În economia planificatå s-a vorbit despre stabilitatea puterii de cumpårare a banilor ca
o problemå de echilibru care şi-ar fi gåsit rezolvarea prin realizarea sarcinilor de plan. Se
afirma cå planul prevedea volumul de mårfuri şi servicii destinate nevoilor populaţiei, corelat
cu veniturile båneşti ale acesteia pe o perioadå datå (lunå, trimestru, an).
În realitate, sistemul centralizat din fostele ţåri socialiste, elaborarea de planuri fårå o
bazå realå, înregistrarea de dezechilibre structurale ale economiei, realizarea unor balanţe de
plåţi cu solduri pasive, exportul de produse necompetitive, precum şi stabilirea arbitrarå a preţurilor sau îngheţarea lor pe perioade lungi au fåcut ca în aceste ţåri så se instaleze, treptat,
instabilitatea economicå şi monetarå, respectiv inflaţia, uneori vizibilå, alteori ascunså şi så
se degradeze continuu calitatea vieţii.
Stabilitatea şi întårirea monedei naţionale sunt procese care nu se realizeazå de la
sine, ci sunt rezultatul unei politici economico - financiare deosebit de complexe.
Se poate afirma cå, în vasta evoluţie a economiei naţionale şi, mergând mai departe, a
economiei internaţionale, aproape nu existå variabile care så nu se repercuteze, într-un fel sau
Pagina 36 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 37/64
altul, într-o måsurå sau alta, asupra echilibrului monetar, asupra stabilitåţii puterii de
cumpårare a monedei naţionale.
Evoluţia unei monede e determinatå nu numai de fenomenele economice, ci şi de cele
politice, militare, sociale, etc. Un exemplu recent, deosebit de edificator este criza Golfului
care a avut şi continuå så aibå implicaţii şi consecinţe pe diferite planuri, inclusiv în
domeniul monetar. Astfel, moneda celui bogat şi puternic stat din lume, dolarul S.U.A., aînregistrat o scådere semnificativå faţå de marca germanå, yenul japonez şi faţå de alte valute
în urma conflictului militar din Golf. Pe de altå parte, creşterea preţului petrolului, de la 20
de dolari la 40 de dolari barilul, în numai douå luni de la izbucnirea conflictului, a creat mari
probleme ţårilor importatoare, cu consecinţe asupra economiilor şi valutelor lor, inclusiv
pentru S.U.A. care importå mai mult de jumåtate din petrolul consumat. Aşadar, fiecare dolar
plåtit în plus sporeşte presiunile inflaţioniste în economie şi cu cât sporesc preţurile interne,
cu atât se depreciazå moneda.
O problemå mult controversatå în teoria monetarå este aceea a bazelor stabilitåţii
monetare. Diversitatea de opinii se referå la întrebarea dacå stabilitatea monetarå este
intrinsecå, adicå puterea de cumpårare a banilor derivå din esenţa acestora, sau este
extrinsecå. S-au conturat trei direcţii principale:
a) stabilitatea puterii de cumpårare a banilor este legatå de o valoare realå (aurul),
ceea ce presupune confecţionarea acestora dintr-o cantitate corespunzåtoare de metal preţios
sau acoperirea emisiunii prin fonduri de rezervå de metal preţios. Printre susţinåtorii teoriei
metaliste se aflå şi economistul român Anghel Ruginå.
b) teoria nominalistå, conform cåreia baza materialå a banilor este puterea legii;
deoarece banii sunt o creaţie a legii, tot legea, deci statul, este forţa care conferå şi o anumitå
valoare monedei naţionale.
c) puterea de cumpårare a banilor derivå din funcţionalitatea lor. Conform acestei
teorii, puterea de cumpårare şi, implicit, stabilitatea banilor depind de modul în care se
desfåşoarå schimbul de activitåţi economice, de proporţionalitatea în desfåşurarea proceselor
economice, de respectarea legilor obiective ale producţiei, de adaptarea cât mai deplinå avolumului şi structurii producţiei la nevoile sociale, precum şi de buna organizare a fluxurilor
båneşti din economie, deci de un bun sistem monetar, bine aplicat.
La noi, principalul rol revine Båncii Naţionale a României care, potrivit legii,
“stabileşte şi conduce politica monetarå şi de credit, în cadrul politicii economice şi
financiare a statului, cu scopul de a menţine stabilitatea monedei naţionale” (art.1 din Legea
nr.34/1991 privind Statutul Båncii Naţionale a României).
3.1.3 Devalorizarea monetarå.
Pagina 37 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 38/64
Devalorizarea monetarå, fenomen opus stabilitåţii monetare, se poate defini ca fiind
reducerea legalå a valorii paritare a monedei internaţionale. Valoarea paritarå este datå de
conţinutul valoric al unitåţii monetare a unei ţåri sau al instrumentelor monetare
internaţionale, conţinut determinat prin lege sau prin convenţii internaţionale. Ea este
exprimatå printr-un etalon (aur, o altå monedå de referinţå sau un “coş de valute”) şi serveştela stabilirea paritåţii monetare, adicå a raportului valoric între douå monede. ïn condiţiile
etalonului aur - devize, valoarea paritarå a unei monede poate fi exprimatå în aur, în dolari
S.U.A., iar din 1976 şi în D.S.T.
Literatura de specialitate a delimitat mai multe tipuri de devalorizåri:
a1) devalorizarea explicitå care este o måsurå luatå de stat în general la intervale mai
mari de timp;
a2) devalorizarea implicitå (depreciere monetarå), care este un proces economico-
financiar de regulå cu caracter de continuitate.
b1) devalorizarea defensivå care este o operaţiune de omologare oficialå a pierderii
puterii de cumpårare a monedei în urma unei inflaţii;
b2) devalorizarea ofensivå care este o operaţiune de stimulare, pe cale monetarå, a
exportului.
c1) devalorizarea totalå - atunci când nivelul puterii de cumpårare a monedei a ajuns
så fie atât de scåzut încât constituie o piedicå pentru îndeplinirea corectå a funcţiilor
monetare, situaţie în care singura soluţie este înlocuirea vechii monede cu una nouå (reformå
monetarå);
c2) devalorizarea parţialå - atunci când se reduce valoarea paritarå a unitåţii monetare
naţionale în raport cu alte monede de referinţå (schimbarea semnelor monetare aflate în
circulaţie pentru satisfacerea cererii de maså monetarå).
Efectele devalorizårii sunt multiple atât pe plan intern cât şi pe plan extern. O
devalorizare efectuatå la sfârşitul unei inflaţii prelungite poate stabiliza situaţia, ajustând
moneda la noul nivel al costurilor, preţurilor şi veniturilor, impulsionând activitatea deredresare economicå. Devalorizarea favorizeazå exportul şi reduce importul, soluţie de dorit
în cazul unei balanţe de plåţi externe deficitare.
Consecinţele devalorizårii monetare au un caracter provizoriu şi de aceea
devalorizarea nu poate fi utilizatå ca mijloc în sine pentru redresarea economiei, ci numai
subjugatå unei politici monetare coerente şi unor måsuri economice de ansamblu.
Pagina 38 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 39/64
SECŢIUNEA 3.2. REALIZAREA ECHILIBRULUI MONETAR
Echilibrul monetar este şi el o parte componentå a echilibrului economic general,
premiså şi totodatå consecinţå a echilibrului resurselor materiale, financiare şi valutare. O
monedå stabilå nu este de conceput decât în condiţiile în care în toate sferele şi sectoarele
producţiei şi circulaţiei mårfurilor, precum şi în domeniul comerţului exterior, proceseleeconomice se desfåşoarå fårå perturbåri şi în condiţii de eficienţå. Se poate afirma cå în
condiţiile economiilor bazate pe producţia de mårfuri, toate procesele legate de realizarea
produsului social, de distribuirea şi redistribuirea venitului naţional, se reflectå în circulaţia
banilor, în stabilitatea lor.
În literatura de specialitate existå numeroase definiţii ale echilibrului monetar care
reflectå, de obicei, cerinţele de realizare a acesteia dintre care amintim: desfåşurarea în
condiţii de proporţionalitate şi eficienţå a proceselor din sfera producţiei materiale;
concordanţa dintre veniturile şi cheltuielile båneşti ale participanţilor la procesul de
reproducţie; respectarea echilibrului bugetar şi evitarea folosirii emisiunii båneşti pentru
acoperirea diferitelor cheltuieli ale statului; echilibrul investiţiilor în raport cu mårimea
acumulårilor båneşti destinate investiţiilor.
Procesul de realizare a echilibrului monetar, precum şi mecanismul de transmitere a
consecinţelor acestuia pot fi sintetizate în urmåtoarea schemå:
Factori determinanţi Consecinţe
1. Modificarea masei Echilibru 1. Cererea şi oferta
sau de
båneşti instrumente
dezechilibru financiare
2. Modificarea cererii de monetar 2. Cererea de mårfuri
bani şi servicii
Elaborarea acestei scheme are ca primå operaţie stabilirea variabilelor definitorii
pentru starea de echilibru. De obicei, se au în vedere masa båneascå (volumul agregatelor
monetare) şi cererea de bani (cererea de agregate monetare). Se poate spune, deci, cå
modificårile variabilelor monetare (masa båneascå şi cererea de bani) sunt responsabile atât
de perturbarea echilibrului monetar, cât şi de amploarea şi de felul dezechilibrului ( inflaţie,
dacå masa båneascå devine mai mare decât cererea de bani şi deflaţie, în cazul invers).
Pagina 39 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 40/64
Modificarea acestor variabile poate fi determinatå fie prin acţiunea politicii monetare, fie prin
acţiunea altor factori exogeni.
A doua operaţie pe care o implicå elaborarea schemei generale a procesului de
realizare a echilibrului monetar este identificarea variabilelor şi a fluxurilor prin care
dezechilibrul monetar, o datå apårut, va acţiona asupra restului economiei. Din analiza
acestui proces, au reieşit douå cåi principale prin care dezechilibrul monetar influenţeazåcelelalte domenii ale economiei: acţiunea asupra cererii şi ofertei de instrumente financiare şi
acţiunea asupra cererii de mårfuri şi servicii. Acţiunea dezechilibrului monetar asupra cererii
şi ofertei de instrumente financiare are drept consecinţe modificarea preţului şi a ratei
dobânzii instrumentelor respective, deci scåderea sau creşterea volumului creditelor. Linia de
acţiune a dezechilibrului monetar asupra tranzacţiilor financiare duce, pânå la urmå, tot la
modificarea cererii de mårfuri şi servicii. Efectele asupra tranzacţiilor financiare sunt, aşadar,
efecte temporare, deoarece, pe termen lung, ele se resimt în domeniul tranzacţiilor reale.
Pentru a se atinge o nouå situaţie de echilibru trebuie, aşadar, acţionat printr-o
modificare a masei båneşti sau a cererii de bani. Astfel, un dezechilibru monetar constând
într-o cantitate de bani prea mare (inflaţie), poate fi eliminat fie prin reducerea masei båneşti,
fie prin creşterea cererii de bani, fie pe ambele cåi, în diverse combinaţii. Existenţa
echilibrului monetar şi a unei monede stabile oferå condiţiile necesare dezvoltårii economice,
de aceea menţinerea echilibrului mone-tar, respectiv a stabilitåţii monetare. reprezintå un
obiectiv principal al politicii monetare.
Pagina 40 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 41/64
SECŢIUNEA 3.3 CEREREA ŞI OFERTA MONETARÅ.
Echilibrul monetar, aşa cum am aråtat anterior, se realizeazå în cadrul procesului
circulaţiei, fiind exprimat de egalitatea între cererea şi oferta de monedå atât în sfera
numerarului, cât şi în aceea a banilor de cont, folosindu-se metode specifice acestor sfere.Cererea de bani reprezintå, împreunå cu masa båneascå, o variabilå esenţialå a
oricårui model monetar care este ecuaţia de echilibru. De aceea, analiza procesului de
formare a cererii de bani necesitå aceeaşi atenţie ca şi analiza procesului de creare a banilor.
3.3.1 Cererea de bani şi factorii determinanţi ai acesteia.
Cererea de bani reflectå necesitåţile agenţilor economici de instrumente susceptibile
så îndeplineascå în condiţiile contemporane funcţiile monedei (numerar, bani de cont, etc.)
Astfel definitå, cererea de bani apare ca un element al conceptului mai general de “alegere
economicå”, în speţå alegerea întrebuinţårii date venitului.
Factorii care acţioneazå asupra mårimii cererii de bani sunt numeroşi, înså ei pot fi
clasificaţi în trei mari categorii:
a) factori care ţin de cåile de procurare a banilor, dintre care cei mai importanţi sunt
mårimea venitului şi mårimea averii, care impun aşa numita “restricţie bugetarå” ;
b) factori care ţin de preţurile relative ale diverselor forme nemonetare de avere şi de
veniturile pe care le aduc formele de avere respective, dintre care cel mai important este rata
dobânzii, care se aflå într-o relaţie de inverså proporţionalitate cu cererea de bani, în sensul
cå atunci când dobânda creşte, cererea de bani scade şi invers. Într-o economie de piaţå, rata
dobânzii are rolul unui indicator al eficacitåţii minimale admise de colectivitatea respectivå,
deoarece nu se pot între-prinde nici un fel de proiecte economice care ar avea o rentabilitate
mai scåzutå decât rata dobânzii existentå pe piaţå;
c) factori care ţin de avantajele specifice pe care le conferå deţinerea banilor, şi caresunt de douå tipuri: factori ce ţin de asigurarea unei capacitåţi de platå permanente, şi factori
care ţin de posibilitatea efectuårii la momentul oportun a anumitor achiziţii avantajoase de
bunuri reale sau financiare.
Având în vedere situaţia economicå actualå a României, precum şi faptul cå cererea
de bani depinde de aceastå situaţie concretå, cererea de bani în ţara noastrå prezintå o serie de
particularitåţi, atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât şi factorii såi determinanţi. Se pot
menţiona urmåtoarele elemente cu efecte contradictorii asupra cererii de bani:
Pagina 41 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 42/64
a) existenţa în continuare a unui important sector de stat şi cooperatist, a cårui
activitate este reglatå parţial prin decizii administrative şi parţial prin mecanismele pieţei;
b) existenţa paralelå a sectorului de stat şi cooperatist şi a sectorului privat;
c) recesiunea economicå, care determinå modificåri importante în structura
economiei, în structura consumului, în structura socio-profesionalå etc.
În aceste condiţii, cererea de bani este destul de diferenţiatå de la un sector economicla altul, astfel: cererea de bani a unitåţilor economice de stat şi cooperatiste continuå så fie, în
esenţå, o cerere de bani în vederea efectuårii tranzacţiilor (cerere de monedå activå), iar
cererea de bani a unitåţilor economice private şi a populaţiei este atât o cerere de bani în
vederea tranzacţiilor (cerere de monedå activå), cât şi o cerere de bani ca mijloc de rezervå
(cerere de monedå inactivå).
Transpare deci o accentuatå diferenţiere sectorialå a cererii de bani în perioada de
tranziţie spre economia de piaţå, dar aceasta nu înseamnå cå nu poate fi definitå o mårime
care så reprezinte cererea de bani totalå. Aceasta este cererea care trebuie satisfåcutå prin
aprovizionarea generalå cu monedå a economiei, deoarece ea este unul din principalii factori
ai echilibrului monetar.
3.3.2 Oferta monetarå.
Dupå o fazå de pasivitate în adaptarea mecanismului bancar, a urmat la noi o perioadå
de aplicare a teoriei clasice, dobânzile mari micşorând lichiditatea şi cererea de valutå.
Måsurile de politicå monetarå aplicate de Banca noastrå naţionalå de aproape doi ani au rolul
de a creşte oferta monetarå ca mijloc de antrenare a ofertei de credite, de micşorare a ratei
dobânzii, de stimulare a investiţiilor şi, pe aceastå cale, de creştere a produsului intern brut.
Indicele creşterii P.I.B. se identificå adesea cu indicele creşterii cererii de bani care va
determina pe cale de consecinţå mårirea ofertei monetare. Numai astfel corelatå, în raport cu
creşterea economicå, oferta monetarå poate supralicita pentru crearea unei economii
sånåtoase.O politicå monetarå nu trebuie så se limiteze doar la determinarea cantitåţii optime de
monedå sau a ratei de creştere a ofertei monetare, ci trebuie så fie implicatå în atingerea unor
obiective finale, de influenare a variabilelor macroeconomice. Cu alte cuvinte, oferta
monetarå este un obiectiv, dar şi un mijloc.
Dacå politica monetarå foloseşte ca pârghie oferta monetarå, nu o poate face decât în
douå sensuri:
a) practicarea måririi ratei de creştere a ofertei monetare (politicå monetarå relaxatå
sau expansionistå);
Pagina 42 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 43/64
b) practicarea unei reduceri a ratei de creştere a ofertei monetare (politica monetarå
strânså, restrictivå).
ïn practicå, oricum ar fi politica monetarå, rezultatele obţinute sunt doar parţial cele
dorite. Astfel, ca så se reducå şomajul, de obicei este practicatå o politicå monetarå relaxatå,
ceea ce duce la creşterea preţurilor, deci la inflaţie. Ca så se reducå inflaţia, se practicå o
politicå monetarå strânså, determinând, de aceastå datå, creşterea ratei dobânzilor, cu efectelenegative de rigoare. Ca så se micşoreze deficitul balanţei comerciale sau så se ajungå la
echilibrul ei, se depreciazå rata de schimb prin practicarea unei politici monetare relaxate,
ceea ce are aceleaşi efecte, amintite mai sus.
Un lucru este cert: responsabilii politicii monetare trebuie så se decidå asupra unuia
dintre obiective, în ordinea importanţei şi urgenţei lor faţå de o situaţie economicå datå şi så
fixeze un calendar de acţiune.
Pagina 43 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 44/64
CAPITOLUL IV - INFLAŢIE, DEFLAŢIE, DEZINFLAŢIE
SECŢIUNEA 4.1. CONCEPTUL FENOMENULUI INFLAŢIONIST
ŞI FACTORII DETERMINANŢI AI ACESTUIA.
4.1.1 Inflaţia - concept, clasificare.
Inflaţia, ca şi deflaţia monetarå, implicå o stare de dezechilibru monetar, determinat
de modificarea anumitor variabile; în esenţå, dezechilibrele monetare sub forma inflaţiei sau
deflaţiei sunt proiecţia unei ruperi de echilibru între masa monetarå şi masa de bunuri şi
servicii. Astfel, în cazul inflaţiei, masa båneascå aflatå în circulaţie înregistreazå o creştere
care acţioneazå în sensul scåderii puterii de cumpårare a monedei respective. Primele
consecinţe vizibile ale acestui fenomen sunt emisiunea exageratå de semne båneşti şi
creşterea preţurilor, dar, în ambele cazuri, aceste consecinţe ascund cauzele, care trebuie
cåutate în rândul unor fenomene economice, sociale, politice deosebit de complexe.
Definiţia cea mai simplå a inflaţiei aratå cå aceasta este un proces de creştere
cumulativå şi autoîntreţinutå a nivelului general al preţurilor. În funcţie de evoluţia acestui
nivel, fenomenul inflaţionist este clasificat, clasificare ce nu deţine numai o importanţå
teoreticå, ci şi practicå (posibilitatea controlårii trecerii de la un nivel la altul, în måsura în
care evoluţia inflaţiei mai poate fi controlatå):
1) inflaţia latentå, atunci când creşterea preţurilor se situeazå în jurul valorilor de 3 -
4% anual, conducând spre o depreciere lentå a monedei (se mai numeşte şi “târâtoare”);
2) inflaţia deschiså (manifestå), atunci când creşterea preţurilor se plaseazå între 5 şi
10% anual;
3) inflaţia galopantå, atunci când creşterea preţurilor depåşeşte 15% pe an,
determinând grave dezechilibre;4) hiperinflaţia, fenomen cronic ce presupune existenţa unui deficit bugetar şi
deprecierea severå a monedei în raport cu valutele stråine.
Ca fenomene relativ noi, unii autori vorbesc despre fenomene ca:
a) stagflaţia sau slumpflaţia, desemnând o inflaţie persistentå, pe fondul cåreia are loc
stagnarea sau chiar regresul activitåţii economice;
b) megainflaţia, adicå situaţia în care creşterea preţurilor depåşeşte 15% lunar (cca
150 - 200% anual);
Pagina 44 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 45/64
c) hiperinflaţia, atunci când inflaţia depåşeşte 50% lunar, declanşându-se la anumite
intervale de timp.
Specialiştii observå o creştere substanţialå a inflaţiei în ultimii 20 de ani, cazurile de
hiperinflaţie s-au înmulţit în perioada 1980 - 1990 (27 de ţåri ale lumii suportå inflaţii între
20 - 300% anual).
4.1.2 Factorii care condiţioneazå inflaţia.
Dupå cum am aråtat, echilibrul monetar depinde de nenumårate variabile ale cåror
oscilaţii produc modificåri în starea de echilibru sau chiar dezechilibre extrem de grave.
Aceste variabile pot fi de ordin endogen (factori interni) sau exogen (factori externi). La
rândul lor, factorii interni pot fi de naturå social - politicå, economicå, monetarå, financiarå,
valutarå etc.
Astfel, se disting:
- emisiunea excesivå de monedå fårå acoperire;
- deficitele bugetare pe care statul încearcå så le acopere prin intermediul emisiunii de
monedå fårå acoperire;
- politica de credite greşitå, de naturå a genera creşterea cantitåţii de monedå;
- practicarea unei devalorizåri fåţişe sau ascunse în vederea redistribuirii de capitaluri
în favoarea agenţilor celor mai puternici;
- scåparea de sub control a preţurilor;
- politica dobânzilor şi a taxei scontului ridicate asupra creditelor interne, concomitent
cu ieftinirea creditului acordat în exterior în vederea dominårii pieţelor monetare şi de credit;
- practicarea de cursuri în cadrul relaţiilor monetare care aduc dezavantaje mari ţårilor
cu monedå mai slabå;
- scåderea puterii de cumpårare a monedei;
- creşterea datoriei externe care obligå ţara debitoare så apeleze la diferite operaţiuni
bancare pentru a evita dezechilibrele ce apar prin lipsa de lichiditate;- apelarea la tezaurul båncii, aur, devize, valute pentru atenuarea dezechilibrelor
economice şi monetare;
- soldul activ sau pasiv al balanţei de încasåri şi plåţi externe, conceput ca un adevårat
reglator al situaţiei monetar - financiare dintr-o ţarå;
- fiscalitatea excesivå pentru a acoperi cheltuielile statului;
- politica salarialå;
- fenomene imprevizibile: secetå, inundaţii, cutremure, conflicte armate, etc.;
- materiile prime scumpe importate;
Pagina 45 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 46/64
- importurile la preţuri mari / exporturi la preţuri mici;
- crize economice, politice, financiare, valutare, etc.
Aceastå multitudine de factori, precum şi alţii neenumeraţi mai sus, îşi aduc în
diferite moduri contribţia la alimentarea şi desfåşurarea inflaţiei. De fapt, luaţi în
interdependenţa lor, aceşti factori definesc însuşi conţinutul fenomenului inflaţionist,
fenomen extrem de periculos şi distructiv, mai ales pentru faptul cå este şi contaminant prinintermediul relaţiilor monetar - financiare dintre state.
Implicaţiile sociale ale inflaţiei sunt:
- erodarea în continuare a puterii de cumpårare a veniturilor nomi-nale, îndeosebi a
categoriilor de populaţie cu venituri modeste.
- faptul cå s-a procedat mai întâi la majorarea preţurilor şi tarifelor şi apoi s-au
acordat majorårile de salariu, a alocaţiilor pentru copii, burselor şi alte creşteri ale protecţiei
sociale, iar unele din aceste prestaţii au fost acordate populaţiei beneficiare cu întârziere nu a
putut så nu influenţeze negativ modul de utilizare a veniturilor, îndeosebi de cåtre familiile
cu venituri mici.
- scåderea puterii de cumpårare a veniturilor nominale ale populaţiei şi dificultåţile în
acordarea prestaţiilor de protecţie socialå au contribuit la înråutåţirea stårii sale de nutriţie şi
sånåtate, a standardului såu de viaţå în general, îndeosebi în primele 3 luni ale anului 1997. O
confirmare a acestei aprecieri o gåsim în recentul Raport al Båncii Mondiale care situeazå
România la acest capitol, dupå Moldova şi Albania.
- adâncirea såråciei populaţiei, fapt confirmat de creşterea indicelui de mizerie, în
primele 5 luni ale anului 1997 la 21,3, atingând cea mai înaltå valoare dupå anul 1990.
Implicaţiile sociale negative ale hiperinflaţiei şi şomajului asupra nivelului de trai îndeosebi
ale populaţiei salariate au provocat acute tensiuni sociale, în aceastå perioadå, care au luat
diferite forme de protest (mitinguri, greve, blocarea centrelor oraşelor şi drepturi naţionale -
greva foamei - etc.).
În anii 1991-1993 şi trimestrul IV 1996 când inflaţia a atins cote înalte, guvernul a
adoptat o serie de måsuri monetare şi economice, în scopul încetinirii creşterii preţurilor.Pentru combaterea efectelor negative ale inflaţiei înalte s-a practicat o politicå salarialå şi a
veniturilor adecvatå, precum şi o austeritate fiscalå abruptå, ca o condiţie indispensabilå a
stabilizårii macroeconomice. În urma aplicårii acestei politici organele guvernamentale şi
instituţiile bancare au reuşit în mare måsurå reprimarea inflaţiei şi o relansare economicå
începând cu anul 1994. Stabilizarea economicå realizatå dupå anul 1994 este precarå, dovadå
în acest sens fiind deprecierea în continuare a leului şi existenţa unei rate a dobânzii
superioare indicelui anual al preţurilor de consum.
Pagina 46 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 47/64
În programul de reformå s-a estimat o creştere de 90% a ratei inflaţiei pentru primele
luni ale anului 1997 ajungându-se la sfârşitul anului 1997 la o ratå medie anualizatå de 30%.
Pagina 47 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 48/64
SECŢIUNEA 4.2. SCURT ISTORIC.
Situându-se pe o poziţie opuså economiştilor monedei, care susţin viabilitatea
etalonului aur, afirmând cå o monedå dotatå cu valoare intrinsecå este neinflaţionistå, Pierre
Bezbakh, profesor universitar la Paris şi specialist în macroeconomie şi istorie economicå,
prezintå inflaţia ca o boalå congenitalå a monedei, care a însoţit moneda chiar de la apariţiaei.
Într-una din lucrårile sale, profesorul Pierre Bezbakh puncteazå câteva momente
istorice importante în care aceastå maladie inflaţionistå a cuprins monedele multor ţåri.
4.2.1 Evoluţia inflaţiei pânå în sec.XVIII - XIX.
Primul moment demn de luat în seamå este sec.III, când Imperiul Roman de Apus
traverseazå o gravå crizå economicå şi politicå; are loc mårirea preţurilor mårfurilor şi a
remunerårii muncii, pe fondul unei deprecieri considerabile a monedei romane, pricinuitå de
procurarea cu mai mare dificultate a metalelor preţioase (apar aşa - numitele “monede rele”
confecţionate din aramå, cositor şi plumb).
În anul 301, Diocletian încearcå så reglementeze preţurile şi introduce, prin “Edictul
preţurilor maximale”, pedeapsa cu moartea pentru cei ce majorau abuziv preţurile.
Ulterior, Constantin (306 - 337) înfåptuieşte o reformå monetarå punând în circulaţie
noi bani de aur şi argint, pentru a restabili încrederea în moneda imperialå. Nimic nu va opri
înså declinul acestei monede, declin care va contribui la declinul general al imperiului.
Pe fondul dezvoltårii schimburilor comerciale şi a burgheziei urbane, asiståm la
desfåşurarea unei inflaţii târâtoare, vizibilå prin creşteri lente ale preţurilor.
În sec.XVI, inflaţia devine foarte intenså, sporirea preţurilor fiind de aproximativ
400% în intervalul 1500 - 1600. Dacå inflaţia din sec.III se explicå prin penuria de metal
monetar, cea din sec.XVI îşi are sursa, dimpotrivå, în abundenţa de aur şi argint datoratå
intrårilor masive din coloniile spaniole şi portugheze.În ambele cazuri, fenomenele monetare amintite au dus la brutale creşteri ale
preţurilor numai datoritå slåbiciunilor aparatului de producţie. În sec.III, Imperiul Roman a
fost stråbåtut de un prim val al nåvålirilor care a ruinat bogatele provincii din Asia şi Galia.
Acest aparat se bizuia pe folosirea mâinii de lucru, puţin productive, a sclavilor şi pe tributul
stors din ţinuturile cucerite. În sec.XVI, avântul din secolul precedent face loc stagnårii, iar
cheltuielile principilor pentru procurarea obiectelor de lux şi pentru participårile la råzboi nu
erau de naturå så stimuleze forţele de producţie, dimpotrivå, aceastå perioadå a råzboaielor
civile şi religioase a agravat criza europeanå.
Pagina 48 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 49/64
În ambele situaţii (sec.III şi sec.XVI), inflaţia a sancţionat insuficienţa producţiei. ïn
epoca romanå, aceasta nu a îngåduit så se procure metalul preţios folosit pentru cumpårarea
produselor de lux şi så se susţinå efortul de råzboi; criza de metal a provocat astfel o abţinere
generalå de a utiliza banii. ïn sec.XVI, producţia nu a urmat expansiunea cererii europene,
provocatå de cheltuielile noilor îmbogåţiţi, ci a fost paralizatå de criza socialå şi politicå.
Aceste douå exemple aratå cum nu se poate mai bine cå deşi dezvoltarea inflaţiei este legatåde emiterea banilor, ea depinde deopotrivå de condiţiile de producţie şi de structurile sociale.
La sfârşitul sec.XVIII şi în decursul sec.XIX, în condiţiile instalårii revoluţiei
industriale, are loc o creştere progresivå a tuturor preţurilor.
4.2.2 Evoluţia inflaţiei în sec.XX.
Dupå inflaţia de penurie caracteristicå pentru anii primului råzboi mondial,
reinstaurarea påcii în Europa a permis înviorarea producţiei şi o sporire moderatå a preţurilor,
excepţie fåcând Germania unde bântuie o spectaculoaså hiperinflaţie.
În anii ‘20 asiståm la un avânt remarcabil al producţiei industriale în principalele ţåri
dezvoltate. Acest avânt se bizuie pe o dezvoltare fårå precedent a investiţiilor în industrie, pe
integrarea rapidå a progresului tehnic în aparatul de producţie şi pe o mårire simţitoare a
salariului nominal.
Sporirea producţiei şi majorarea preţurilor în anii 1919 - 1920, 1922 - 1926, 1928 -
1929 alterneazå cu perioadele de scådere a producţiei şi a preţurilor (1921, 1926 - 1928 şi
dupå 1929), conducând la pråbuşirea preţurilor şi a activitåţii productive din 1930 şi în anii
urmåtori. Erau întrunite condiţiile unei crize de supraproducţie. În S.U.A., ea nu se
declanşeazå decât dupå crahul financiar din octombrie 1929, în vreme ce în Franţa
devalorizarea francului a permis, pânå în 1926, doparea întreprinderilor exportatoare,
relansarea economicå începe din anul 1936.
Inflaţia devine un fenomen aproape permanent al celei de-a doua jumåtåţi a sec.XX şi
s-ar putea explica prin modificarea modului de reglare a economiilor capitaliste dezvoltate,întrucât reglarea concurenţialå, în cadrul cåreia perioadele de deflaţie alterneazå cu fazele de
creştere neinflaţionistå a preţurilor, ar fi cedat locul unei reglåri monopoliste care întruneşte
condiţiile favorabile unui proces inflaţionist.
Începând cu 1974, accelerarea inflaţiei datoratå în parte primului şoc petrolier a scos
la ivealå efectele perfide ale inflaţiei, aceasta fiind însoţitå de o încetinire a activitåţii
economice şi de extinderea şomajului (stagflaţie). Necesitatea pentru fiecare ţarå de a exporta
mai mult spre a-şi putea onora factura energeticå şi restrângerea cererii mondiale în perioada
de creştere economicå lentå impuneau ţinerea sub supraveghere a costurilor de producţie.
Pagina 49 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 50/64
Dupå al doilea şoc petrolier, a avut loc iniţierea unui proces de dezinflaţie, adicå de
diminuare a ratei sporirii preţurilor în majoritatea ţårilor industrializate.
Rapiditatea şi amploarea acestui proces sunt destul de neaşteptate, întrucât din 1981
pânå în 1985 s-a revenit la o ratå a inflaţiei mai micå de 5%, adicå la nivelul înregistrat în
anii ‘60.
Procesul de dezinflaţie se întrerupe în 1985, deoarece, în principalele ţåri dinO.C.D.E., creşterea preţurilor se stabilise la aproximativ 3% anual.
Pagina 50 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 51/64
SECŢIUNEA 4.3. CONSECINŢELE ECONOMICE ŞI ADAPTAREA LA
INFLAŢIE
Fenomen extrem de controversat, inflaţia a devenit şi pentru ţårile foste socialiste un
redutabil duşman. În general, fenomenul inflaţionist este perceput negativ, mai ales de cåtreconsumatorul obişnuit, cel care îşi vede permanent diminuatå puterea de cumpårare prin
decalajul care se accentueazå între ritmul creşterii veniturilor sale şi cel al creşterii preţurilor.
Statul şi agenţii economici înså, deşi acuzå inflaţia, nu sunt în aceeaşi situaţie. S-a
ajuns chiar la aprecierea unor efecte pozitive pe care inflaţia le poate avea asupra ritmurilor
creşterii economice. Ritmurile haotice ale inflaţiei sunt deseori un bun paravan pentru situaţia
economicå şi evoluţia acesteia, la nivelul sistemelor mari (al economiei naţionale). Pentru
agenţii economici, inflaţia nu are consecinţe numaidecât negative sau pozitive. În condiţiile
liberei concurenţe, inflaţia poate acoperi productivitatea scåzutå şi presiunea salarialå a
angajaţilor. Se creeazå aparenţa unei creşteri şi uneori aceasta se şi realizeazå, dacå inflaţia
nu depåşeşte anumite limite.
În schimb, lipsa sau insuficienţa unui control inteligent al inflaţiei face ca aceasta så
nu aducå nici un fel de efecte pozitive. Se poate ajunge chiar la amplificarea circuitului
produselor şi serviciilor între producåtorul de origine şi consumatorul final. Intermediarii
câştigå prin creşterile succesive de preţuri, creându-şi uneori stocuri şi fåcând ei înşişi
presiuni pentru creşterea veniturilor salariale sau de altå naturå.
Totuşi, nu toţi agenţii economici se aflå în aceeaşi poziţie faţå de inflaţie. Vom
analiza deci consecinţele economice ale inflaţiei şi måsura în care ele influenţeazå activitatea
diferitelor categorii de participanţi la circuitul economic.
4.3.1 Statul
Prin organismele sale, statul suportå consecinţele inflaţiei în raport cu politica princare pune în funcţiune pârghiile pe care le deţine în materie economicå, financiarå şi
comercialå. La nivelul aparenŢelor, statul poate fi un beneficiar al inflaţiei. Proporţional cu
ritmul inflaţiei, statul colecteazå tot mai multe resurse financiare, rezultate din impozite, taxe
etc. Mai mult chiar, în condiţii inflaţioniste, apare o tentaţie majorå de sporire a taxelor şi
impozitelor. Poziţia aceasta este înså o consecinţå a dublei presiuni care se manifestå asupra
sa: din partea consumatorului, pe de o parte, şi din partea agenţilor economici, pe de altå
parte. Mårirea taxelor şi impozitelor tempereazå agenţii economici în tendinţa lor de creştere
a preţurilor, limitând concomitent puterea de cumpårare a consumatorului final. Încercarea de
Pagina 51 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 52/64
a limita proporţiile inflaţiei, consecinţå a acestor atitudini, poate da roade, dar poate fi şi o
aparenţå înşelåtoare.
La nivelul economiei naţionale, efectele inflaţiei se compenseazå, bugetul råmânând
oarecum neschimbat, dacå producţia se menţine la acelaşi nivel, ca şi taxele şi impozitele.
Practic înså, având în vedere originea inflaţiei (dezechilibrul cerere - ofertå) şi tensiunile prin
care se încearcå temperarea acesteia (decalarea ritmurilor creşterii veniturilor în raport cucele ale creşterii preţurilor), statul poate pierde dacå inflaţia nu este însoţitå şi de o creştere
economicå realå sau dacå nu se iau måsuri compensatorii, cum ar fi creşterea impozitelor,
taxelor etc.
4.3.2 Întreprinderea.
Întreprinderile nu sunt în egalå måsurå influenţate prin inflaţie. Dincolo de situaţia
financiarå şi de poziţia pe piaţå, inflaţia influenţeazå, în anumite proporţii, fluxurile de
încasåri şi de plåţi ale fiecårei întreprinderi, putând aduce efecte pozitive sau negative asupra
activelor, rezultatelor trezoreriei.
La o anumitå ratå anualå a inflaţiei, beneficiul firmei va fi influenţat indirect, prin
mårimea acesteia, şi direct, prin modificarea preţurilor la produsele realizate, pe de o parte, şi
la produsele şi serviciile pe care le cumpårå, pe de altå parte. În condiţiile în care rata
inflaţiei, indicele preţurilor produselor realizate şi indicele preţurilor produselor şi serviciilor
plåtite råmân la acelaşi nivel, beneficiul va creşte, la rândul såu, proporţional cu rata inflaţiei
(capitalul råmânând neschimbat).
Principala concluzie ce se desprinde este aceea cå o întreprindere, în condiţii
inflaţioniste, câştigå cu atât mai mult cu cât reuşeşte så menţinå mai mare decalajul între
creşterea preţurilor proprii faţå de cele ale produselor şi serviciilor pe care le cumpårå. De
aici, rezultå tendinţa importantå şi periculoaså de întårire a monopolului asupra pieţei şi de
supralicitare a inflaţiei. Creşterea mai acceleratå a producţiei (ofertei) în raport cu cererea şistimularea concurenţei pe aceeaşi piaţå vor avea un efect opus, obligând la temperarea
preţurilor şi atenuarea inflaţiei.
4.3.3 Banca.
Banca este implicatå în egalå måsurå în procesul inflaţionist, ca beneficiar şi factor de
influenţå al inflaţiei, deoarece, prin politica dobânzilor, de rambursare şi acordare a
împrumuturilor, poate juca un rol extrem de important în evoluţia acestui proces.
Pagina 52 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 53/64
Principalul element invocat în poziţia båncii faţå de inflaţie este rata dobânzii, al cårei
nivel trebuie corelat în permanenţå cu rata inflaţiei. Dincolo de nivelul ratei dobânzilor,
banca poate influenţa procesul inflaţionist prin maniera în care acordå şi recupereazå
împrumuturile: preferinţa pentru anumite ramuri de activitate, impunerea unor condiţii
speciale, a modalitåţilor şi termenelor de platå etc.
În condiţii inflaţioniste, capitalul bancar tinde så creascå la rate superioare oricåror alte categorii de capital. Practic, împrumutåtorul care respectå regulile jocului, adaptând
succesiv ratele dobânzilor în raport cu rata inflaţiei, beneficiazå de efecte favorabile în
perioade inflaţioniste, atât timp cât existå solicitåri masive de împrumut. Respectarea unor
condiţii de echilibru se impune cu şi mai mare necesitate în condiţiile în care dupå perioade
inflaţioniste urmeazå perioade de diminuare a ratelor inflaţiei, atrågând deci reducerea ratelor
dobânzii şi punând astfel în situaţii delicate båncile. Pentru a evita astfel de situaţii, båncile
trebuie så atenueze ritmul inflaţiei şi în cazul creşterii, şi în cazul reducerii acesteia, ştiut
fiind faptul cå, dupå perioade puternic inflaţioniste, reducerea ratei inflaţiei atrage mult mai
multe cåderi şi falimente.
4.3.4 Consumatorul final.
Consumatorul final (populaţia) este cel mai afectat de inflaţie, mai ales în cazul în
care aceasta tinde så aibå ritmuri tot mai accelerate. Inferioritatea ritmului creşterii
veniturilor faţå de cel al creşterii preţurilor diminueazå puterea de cumpårare şi atrage
såråcirea majoritåţii populaţiei. În perioadele de scådere a ratei inflaţiei, consumatorul
regåseşte oarecum puterea de cumpårare, ajungând la o relativå stabilizare. Pare paradoxal
dar reducerea ritmurilor inflaţioniste este mai degrabå periculoaså pentru întreprindere,
împrumutåtor şi oarecum chiar pentru stat şi favorabilå consumatorului.
În sens practic, sistemele economice trebuie så accepte ritmuri inflaţioniste puţin
agresive, care så fie cât mai slab resimţite de consumator şi så stimuleze concomitent
activitåţile economice.
Pagina 53 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 54/64
SECŢIUNEA 4.4 DEZINFLAŢIA, POLITICI DE COMBATERE
A INFLAŢIEI
Era måsurilor de combatere a inflaţiei începe cu adevårat dupå terminarea celui de-al
doilea råzboi mondial. Gravitatea crizei din 1929, care a constrâns guvernele så intervinå mai
direct în relansarea activitåţii economice, a favorizat proliferarea ideilor keynesiste. Acesteidei se înscriu la început în contextul şomajului şi al scåderii preţurilor, dar economiştii
keynesişti au generalizat analiza lor pentru a transforma statul într-un instrument major al
politicii anticiclice. Aceasta a condus la faimosul “stop and go” de dupå råzboi, statul punând
frânå “maşinii economice”, atunci când aceasta risca o supraîncålzire inflaţionistå, şi
accelerând-o, atunci când ea începea så-şi încetineascå viteza.
Antikeynesiştii au våzut aici cauza majorå a cvasipermanenţei inflaţiei, statul
îngrijindu-se mai mult, dupå opinia lor, så evite subutilizarea forţei de muncå decât så
înfrâneze costurile de producţie şi så punå stavilå creşterii masei monetare.
Majoritatea autorilor înså sunt de acord cå politicile de combatere a inflaţiei trebuie så
acţioneze asupra cauzelor acesteia, întrucât eventualele cosmetizåri nu fac decât så
accentueze contradicţiile şi dezechilibrele. Desigur cå astfel de måsuri radicale presupun
anumite sacrificii. Cu alte cuvinte, dezinflaţia este preţul ce trebuie plåtit pentru a evita
agravarea necontrolatå a deficitelor, care atrag dupå ele contractarea de datorii şi o
dependenţå din ce în ce mai mare faţå de stråinåtate.
Måsurile dezinflaţioniste au, aşadar, o plajå extrem de largå de concretizåri,
determinate în principal de cauzele ce stau la baza fenomenului inflaţionist. Vom exemplifica
unele din aceste måsuri atiinflaţioniste luând cazul Franţei şi al S.U.A.
4.4.1 Exemplul Franţei.
Împotriva inflaţiei apårute ca urmare a råzboiului din Coreea, în 1952, Franţa aplicå
planul Pinay, constând în urmåtoarele måsuri: împrumut de 4,3 miliarde franci, îngheţarea preţurilor, contingentarea importurilor, înlesniri fiscale, menţinerea paritåţii francului (1
dolar = 3,50 franci).
Un nou råzboi, cel algerian, va determina o nouå apariţie inflaţionistå ce nu poate fi
stopatå de planul Gaillard (1957), care prevedea: restricţii de credit, majorarea impozitelor şi
taxelor, diminuarea deficitului public, liberarizarea parţialå a preţurilor, o nouå contingentare
a importurilor, acordarea de prime la export, împrumut extern (1 dolar = 4,20 franci).
Acelaşi Pinay elaboreazå planul din 1958 ale cårui måsuri îndepårteazå vremelnic
consecinţele inflaţioniste. Aceste måsuri erau: acordarea unui împrumut public, controlul
Pagina 54 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 55/64
creditelor, devalorizarea1 de circa 17,5% a francului (1 dolar = 4,93 franci), majorarea cu
50% a impozitelor asupra societåţilor şi a cotizaţiilor sociale, economii bugetare, liberaliza-
rea parţialå a contingentårii importurilor.
Planul Giscard, aplicat în douå etape (în 1963 şi în 1969) a urmårit blocarea
preţurilor, noi impozite, diminuarea cheltuielilor publice şi a emisiunii monetare, îngrådirea
creditului, reducerea deficitului bugetar prin obţinerea unui credit de 2 miliarde franci.În 1974, Planul Fourcade renunţå la cererea unui credit extern acţionând doar prin
pârghii cum ar fi: îngrådirea creditelor, majorarea taxei de scont, controlul preţurilor,
fiscalitate sporitå, mårirea preţurilor la energie în vederea reducerii consumului.
Planul Barre (1976 - 1978), pe lângå îngheţarea preţurilor, creşterea impozitelor şi
taxelor, etc., aduce nou fixarea valorii importurilor petroliere la un plafon de 55 miliarde
franci, precum şi reducerea ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate.
4.4.2 Exemplul Statelor Unite ale Americii.
Cel mai însemnat moment este sfârşitul anului 1980 când la Casa Albå se instaleazå
Ronald Reagan. Se iniţiazå astfel o politicå economicå radical nouå inspiratå de monetarism
şi de ideile economiştilor ofertei, deci o politicå diametral opuså cu cea a preşedintelui
Carter. Singura luptå eficace împotriva inflaţiei rezidå, dupå opinia adepţilor economiei
ofertei, într-un nou liberalism care så combine principiile monetariste clasice cu o
dezangajare a statului, imprimând mai multå supleţe aparatului productiv.
În ansamblu, aceastå politicå a dus la majorarea deficitului bugetar, contrar
obiectivului fixat, şi nu a reuşit så reducå creşterea masei monetare, conducând spre
recesiunea din 1982.
Politicile antiinflaţioniste trebuie så urmåresacå în principal asigurarea unui control
asupra expansiunii masei monetare, precum şi asupra dimensionårii riguroase a acesteia.
În practicå s-au conturat câteva direcţii mai importante, cum ar fi:
1) politica de credite, prin care se urmåreşte stabilitatea preţurilor în anumite limite,stabilitatea monedei, dezvoltarea unor ramuri economice dar şi a infrastructurii;
2) politica bugetarå care trebuie så asigure prin intermediul finanţelor publice un
cadru economic favorabil (reducerea cheltuielilor statului, acoperirea deficitelor din unele
surse fiscale, bonuri de tezaur etc.);
3) reglementåri bancare prin care se stabilesc rezervele bancare obligatorii, modul de
formare a depozitelor bancare, negocierea dobânzilor etc.);
4) politici restrictive, protecţioniste, de naturå a reduce cuantumul importurilor
(aplicarea de taxe asupra importului, obligativitatea creårii unor rezerve valutare anticipat
Pagina 55 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 56/64
efectuårii importului, achitarea la vedere şi nu la termen a obligaţiilor cåtre stat ale
importatorului);
5) politici valutare, dintre care cea mai importantå este practicarea cursurilor unice.
SECŢIUNEA 4.5. DEFLAŢIA MONETARÅ.
Ca şi inflaţia monetarå, deflaţia este o rupere de echilibru între masa monetarå şi
masa bunurilor şi serviciilor, urmatå de scåderea preţurilor şi tarifelor. Fiind un fenomen
invers inflaţiei, deflaţia se poate constitui în politicå antiinflaţionistå, cele douå fenomene,
proporţional dozate, conducând spre atingerea punctului de echilibru monetar şi economic.
Prin aplicarea instrumentului deflaţionist, statul urmåreşte reducerea, blocarea sau
temperarea creşterii preţurilor prin diminuarea masei monetare în circulaţie.
Concomitent, prin recurgerea la deflaţie se urmåreşte şi o creştere a puterii de
cumpårare a monedei respective.
Deflaţia monetarå poate fi:
a) monetarå, constând în restrângerea masei monetare în circulaţie (anularea
mijloacelor de platå şi convertirea acestora într-un anumit raport);
b) financiarå, care constå în achitarea datoriei statului la banca centralå sau adoptarea
de politici prin excedente bugetare (majorarea impozitelor concomitent cu micşorarea
cheltuielilor publice);
c) de credit, care constå în ridicarea nivelului dobânzilor sau în diminuarea acordårii
creditelor bancare.
Consideratå un mijloc de însånåtoşire a circulaţiei monetare, deflaţia are înså şi efecte
nocive cum ar fi scåderea activitåţii economice, dezechilibre între consum şi producţie,
reducerea investiţiilor etc.
Pagina 56 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 57/64
CAPITOLUL V - POLITICA MONETARÅ ÎN ROMÂNIA
Tranziţia la economia de piaţå a însemnat, în domeniul monetar, în primul rând,
retrocedarea cåtre monedå a funcţiei de etalon al valorilor pentru schimburile echivalente. În
acest sens trebuie înţeles accentul care se pune pe preţuri şi bani în procesul de transformarea economiei reale în economie monetarå pentru a ajuta bunurile materiale şi serviciile så-şi
gåseascå, prin preţ, expresia realå a valorii lor de piaţå.
Schimbårile în evoluţia economiei naţionale de dupå 1989 îşi gåsesc expresia şi în
structura şi dinamica elementelor componente ale masei monetare. Liberalizarea preţurilor,
declanşatå în noiembrie 1990, a fost cea mai importantå cauzå a manifestårii unei inflaţii
forte în economia naţionalå, în care ajustarea preţurilor bunurilor şi serviciilor s-a realizat
printr-o permanentå creştere ce urmårea fixarea corectå a raporturilor valorice relative ale
mårfurilor. Analiza inflaţiei în condiţiile trecerii României la economia de piaţå n-o putem
înså reduce numai la evenimentele specifice perioadei din 1989 şi pânå în prezent. Este
arhicunoscut faptul cå economia actualå a moştenit profunde dezechilibre datorate
disproporţiilor şi distorsiunilor din structura aparatului de producţie, folosirii fårå
discernåmânt a resurselor naturale, monetare şi financiare, pierderilor considerabile
provocate de anumite ramuri sau sectoare.
Aşadar, politica monetarå actualå, pe lângå optimizarea circulaţiei monetare şi
adaptarea acesteia la cerinţele unei economii de piaţå, are ca scop principal limitarea
dezechilibrelor inflaţioniste şi asigurarea unei stabilizåri macroeconomice.
Astfel se pot explica schimbårile structurale în aprovizionarea monetarå a economiei
naţionale, ståpânitå mai mult sau mai puţin de Banca Naţionalå deoarece, datoritå scåderii
vitezei de circulaţie a banilor de la 1,879 în 1989, la 0,058 în 1994, cererea de bani a crescut
permanent şi a fost satisfåcutå, probabil, prin sporirea arieratelor la un nivel fårå precedent,
ajungând så egaleze sau chiar så depåşeascå masa monetarå, în expresia nominalå.
Masa monetarå M1 a evoluat astfel:
1992 1993 1994
Indicele anual de creştere 40,7% 117% 103,2%
Rata medie lunarå 2,9% 6,7% 6,1%
Indicele mediu lunar al
preţurilor de consum 9,6% 12,1% 4,1%
Pagina 57 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 58/64
Se observå cå rata medie lunarå de creştere a masei monetare în sens restrâns M1 a
devansat media lunarå a preţurilor de consum numai în 1994, când ea nu a fost, deci,
inflaţionistå.
Comparând ultimii doi ani, observåm de asemeni o creştere a componentei M1 a
masei monetare de la 5.252,8 miliarde lei în august 1995 la 8.078,6 miliarde lei în august1996, menţinându-se un ritm de creştere al masei monetare în sens restrâns (M1) superior
quasi-banilor.
Creşterea quasi - banilor a fost urmåtoarea:
1992 1993 1994
Indicele anual de creştere 174% 170,7% 172,8%
Rata medie lunarå 8,8% 8,7% 8,7%
Ponderea quasi - banilor în M2 44,6% 50,1% 57,4%
Quasi-banii (miliarde lei) aug.1995 aug.1996
8.825,9 15.157,1
Creşterea ponderii quasi-banilor în masa monetarå are semnificaţia unei scåderi a
presiunilor inflaţioniste ca urmare a conţinutului lor economic. Ulterior, lichiditatea M1 a
crescut într-un ritm lunar superior quasi-banilor, menţinând premisele inflaţioniste (1995,
1996).
Numerarul în afara sistemului bancar
1992 1993 1994
Indicele anual de creştere 133,1% 154,9% 109,8%
Ponderea în M2 22,2% 23,4% 20,7%
Numerarul în afara sistemului aug.1995 aug.1996 bancar (miliarde lei) 2.850,8 4.108,9
Ponderea ridicatå a numerarului în afara sistemului bancar în M2 indicå prezenţa unei
importante economii subterane, plåţile realizându-se, în principal, în numerar. Economia
paralelå sau subteranå, care în anul 1995 ar fi reprezentat 34 - 45% din produsul intern brut,
antreneazå evident o mare cantitate de numerar pentru efectuarea tranzacţiilor, numerar care
circulå de fapt în afara canalelor bancare şi care la nivel macroeconomic poate fi determinatå
cu o anumitå marjå de aproximaţie.
Pagina 58 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 59/64
Actualmente, în România, s-a creat chiar o obişnuinţå în rândul marilor şi micilor
comercianţi, şi chiar a producåtorilor, de a lucra cu numerar. Numerarul a devenit
instrumentul cel mai credibil al partene-rilor de stingere a obligaţiilor reciproce, determinat
pe de o parte de blocajul financiar în care opereazå agenţii economici şi de imposibilitatea
cunoaşterii bonitåţii şi seriozitåţii partenerilor, iar pe de altå parte de mecanismul încå greoi
al transferurilor bancare.Se impune deci cu necesitate adoptarea de cåtre autoritatea monetarå a statului a unor
måsuri, sau chiar promovarea unui proiect legislativ, care så fluidizeze fluxurile monetare în
economie şi så reducå considerabil circulaţia numerarului în economie.
Depozitele la vedere
1992 1993 1994
Indicele anual de creştere 11,2% 91,7% 97,4%
Indicele anual de creştere a
preŢurilor de consum 199,2% 295,5% 61,7%
Ponderea în M2 33,2% 26,4% 21,9%
Depozite la vedere(miliarde lei) aug.1995 aug.1996
396,2 627,0
Se poate observa cå abia în anul 1994 depozitele la vedere au avut o creştere în
termeni reali.
Economiile populaţiei
1992 1993 1994
Indicele anual de creştere 56,3% 57,8% 322,2%
Ponderea în M2 22% 14,4% 25,6%
Economiile populaţiei (miliarde lei) aug.1995 aug.1996
4.114,5 7.289,4
Creşterea spectaculoaså a economiilor populaţiei în 1994 faţå de anii anteriori este
urmarea cea mai probabilå a ratei dobânzii din economie, practicatå în primul rând de Banca
Naţionalå a României, şi denotå recâştigarea încrederii populaţiei în moneda naţionalå.
Viteza de circulaţie a banilor a scåzut continuu, de exemplu, faţå de 1985, de la 0,315
în 1992 la 0,133 în 1993 şi la 0,058 în 1994, atestând o creştere a cererii de bani, mai greu de
Pagina 59 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 60/64
evaluat. Şi viteza de circulaţie a numerarului a scåzut (faţå de anul 1985) de la 5,946 în 1992
la 2,211 în 1993 şi la 2,243 în 1994.
Puterea de cumpårare a monedei naţionale a scåzut drastic faţå de 1985 la 0,099 în
1992, 0,018 în 1993 şi 0,003 în 1994. ïn ceea ce priveşte evoluţia puterii de cumpårare a
dolarului pe piaţa internå a României, constatåm cå, urmare a devalorizårii leului, s-a ajuns
ca 100 de dolari în octombrie 1990 så fie echivalenţi cu 1,10 dolari în decembrie 1994.Puterea de cumpårare a banilor este un indice al cantitåţii de bunuri care poate fi
cumpåratå cu o unitate monetarå. Indicele puterii de cumpårare ne ajutå de fapt, så måsuråm
o variabilå nominalå exprimatå în monedå curentå cu o variabilå realå exprimatå în monedå
constantå.
Variabilele nominale sunt måsurate în termeni reali. În acest mod se poate exprima
puterea de cumpårare a salariatului nominal pentru a afla salariul real sau puterea de
cumpårare a oricårui alt venit pentru a afla venitul real. Paritatea puterii de cumpårare este
teoria potrivit cåreia cursul (rata) de schimb dintre douå monede se ajustaserå întotdeauna
exact câte så elimine diferenţa dintre modificårile de preţuri din ţårile respective.
Dacå inflaţia internå este mai mare decât cea stråinå (când toţi ceilalţi factori råmân
neschimbaţi) moneda naţionalå tinde så se deprecieze. Teoria paritåţii puterii de cumpårare
spune cå acest efect este principala explicaţie a modificårii cursului valutar.
Rata dobânzii
Creşterea de peste douå ori a economiilor populaţiei în sistemul bancar pe parcursul
anului 1994 reflectå practicarea unor rate real pozitive ale dobânzilor şi recâştigarea
încrederii în moneda naţionalå. Måsurile de politicå monetarå promovate de Banca Naţionalå
a României din 1993 - 1994 au rolul de a creşte oferta monetarå ca mijloc de antrenare a
ofertei de credite, de micşorare a ratei dobânzii, de stimulare a investiţiilor şi, pe aceastå cale,
de creştere a produsului intern brut. Este ştiut faptul cå, în condiţii inflaţioniste, practicarea
unor rate scåzute ale dobânzii, situate sub rata inflaţiei, produce, prin creşterea cererii de bani
în economie, o severå depreciere a monedei naţionale. Deci, singura cale de reducere a
costului creditului, a ratei dobânzii, este reducerea ratei inflaţiei.În 1998 se observå o scådere a dobânzilor, în special a celor de pe piaţa interbancarå
datoratå în primul rând reducerii inflaţiei, la care se adaugå surplusul de lichiditate de pe
piaţå, pentru cå Banca Naţionalå a României nu a mai atras depozite, dar şi faptului cå
båncile s-au dezobişnuit så-şi îndrepte resursele cåtre economie.
Moneda naţionalå continuå så se devalorizeze cu o intensitate care în unele momente
a depåşit limitele a ceea ce s-ar putea numi devalorizare lentå, dar deocamdatå devalorizarea
este inferioarå nivelului dobânzilor oferite de bånci la depozitele populaţiei.
Dobânzile medii
Pagina 60 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 61/64
aug.1995 aug.1996
active 46,3% 51,9%
pasive 37,5% 40,9%
Inflaţia
Statisticile aratå cå rata medie lunarå a inflaţiei a înregistrat suişuri şi coborâşuri de laun an la altul: 10,3% în 1991; 9,6% în 1992; 12,1% în 1993; 4,1% în 1994.
Referitor la anul 1996, dupå o ratå lunarå a inflaţiei situatå sub 2% în primele luni ale
anului, luna mai aduce o creştere însemnatå a acestei rate la valoarea de circa 5,3%. Una
dintre cauzele acestei ascensiuni inflaţioniste este şi acţiunea Båncii Naţionale a României de
a finanţa bånci falimentare, a cåror datorie cåtre populaţie se ridica la aproximativ 260
miliarde lei. Acţiunea Båncii Naţionale a României nu avea altå posibilitate decât emiterea de
monedå, fapt ce ar fi condus la suplimentarea cu 10% a masei monetare. Evoluţiile monetare
din luna iulie 1996 au fost semnificativ influenţate de creşterea ratei inflaţiei şi de
anticipaţiile inflaţioniste ale populaţiei. Rata inflaţiei în luna iulie 1996 a fost de 7,5%, fiind
cea mai ridicatå ratå lunarå înregistratå din martie 1994.
În anul 1997, s-a înregistrat o ratå medie lunarå a inflaŢiei înaltå, de 14,5%, în lunile
ianuarie şi februarie rata medie a inflaţiei a fost de 13,7% şi respectiv de 18,8%, ca apoi în
luna martie så se înregistreze cea mai înaltå ratå medie din ultimii 8 ani, fiind de 30,7%.
Dupå acest “şoc” inflaţia a evoluat la un nivel mult mai scåzut, rata medie lunarå fiind de
6,9% în luna aprilie, de 4,3% în luna mai şi de 2,3% în luna iunie, scåzând la 0,7% în luna
iulie.
Comparativ cu luna mai 1996 creşterea nivelului inflaţiei în luna mai 1997 a fost de
2,7 ori mai mare pe ansamblul mårfurilor şi serviciilor, de 2,9 ori la mårfurile nealimentare şi
de 2,9 ori la serviciile prestate populaŢiei. Rata inflaţiei în luna august a fost de 3,5% faţå de
luna iulie şi de 109,8% faţå de decembrie 1996.
În luna noiembrie rata inflaţiei în ţara noastrå a fost de 5,8%, iar faţå de aceeaşi lunå a
anului 1996 de 47,4%. În prima lunå a anului 1998 rata inflaŢiei a fost de 4,9%. Cea maimicå ratå a inflaţiei înregistratå în ultimii 8 ani a fost în luna august 1998, de 0,6% faţå de
luna iulie. În octombrie 1998 rata inflaţiei a înregistrat cel mai înalt nivel din ultimele opt
luni, de 3,9%.
Blocajul financiar a însoţit permanent procesul tranziţiei şi a fost pus pe seama
societåţilor private de cåtre autoritåţile române. Astfel, statisticile oficiale aratå cå în 1995
ponderea sumelor blocate în sectorul privat a fost de 48%, în creştere cu 15% faţå de 1992, în
timp ce, în aceeaşi perioadå, sectorul de stat a înregistrat o diminuare a sumelor blocate cu
Pagina 61 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 62/64
13%. Dacå am repartiza sumele blocate pe ramuri ale economiei, am constata cå în comerţ
(36%) şi în industrie (34%) s-au înregistrat cele mai mari blocaje.
Politica monetarå a Båncii Naţionale trebuie så coreleze cererea de bani din economie
cu lichiditåţile şi accesul la credite.
Politica monetarå poate fi definitå ca ansamblu al måsurilor monetare luate de state şi
de banca centralå pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor în circulaţie şi nevoile de bani ale economiei sau pentru influenţarea într-un anumit sens a conjuncturii economice. Se
utilizeazå instrumente specifice cum ar fi: operaţiunile pe piaţa monetarå (defensive sau
dinamice), rata de scont - ce reprezintå dobânda pe care banca centralå o percepe la operaţiile
de rescontare a cambiilor prezentate de båncile comerciale pentru a încasa sumele
împrumutate clienţilor lor înainte de scadenţa fixatå acestora, rezervele obligatorii, plafoanele
globale asupra creditului bancar, controlul selectiv al creditelor sub forma plafoanelor de
credite pentru anumite destinaţii, controlul ratei dobânzii etc.
Utilizarea acestor instrumente se face pentru a realiza:
a) obiective generale ca: stabilitatea preţurilor, scåderea ratei şomajului, creşterea
economicå şi echilibrul balanţei de plåţi, creşterea rezervelor de mijloace de platå
internaţionale;
b) obiective intermediare, controlate direct de Banca Naţionalå ca: oferta de bani din
economie, creditul, rata dobânzii, cursul de schimb al monedei naţionale.
Posibilitatea adoptårii şi aplicårii unei politici monetare curente în economia
României a fost creatå treptat, prin måsuri legislative şi practici care au urmårit constituirea
şi funcţionarea normalå a unei pieţe monetare specifice economiei de piaţå. Din påcate, în
multe privinţe, am pierdut startul, pentru cå pânå la legiferarea şi punerea în practicå a unor
måsuri a domnit haosul, iar consecinţele negative nu au întârziat så aparå.
În perioada 1991 - 1994, în realizarea obiectivelor generale s-a manifestat o
contradicţie între obiectivul stabilitåţii preţurilor şi obiectivul ocupårii forţei de muncå, în
sensul cå preţul plåtit pentru scåderea indicelui anual al preţurilor de consum la 61,7% în
1994 a fost creşterea ratei şomajului pânå la nivelul de 10,9% în aceleaşi an.Chiar dacå s-a realizat o relativå stabilizare macroeconomicå, inflaţia, care a rezistat
la nivelul de 61,7% în 1994 a fost, în parte, de naturå monetarå, deoarece indicele anual al
masei monetare a depåşit considerabil indicele anual al produsului intern brut.
Încetinirea ratei şomajului la numai 0,5% în 1994 faţå de 1993 a fåcut ca indicele
anual al P.I.B. så fie pozitiv, de +1,3% în 1993 şi +3,5% în 1994.
Produsul intern brut a scåzut în 1997 cu 6,6% faţå de anul precedent, iar puterea de
cumpårare a populaţiei s-a micşorat cu aproape 30%.
În politica de credit sunt de semnalat urmåtoarele evoluţii:
Pagina 62 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 63/64
1) în anul 1994 are loc pentru prima datå o creştere în termeni reali a creditului
neguvernamental care a sprijinit, de altfel, creşterea P.I.B. din 1994 cu +3,5%;
2) în 1994 are loc scåderea creditelor în valutå, ca urmare a creşterii costului
determinat de rata dobânzii în totalul creşterii costurilor de producţie;
Creditul (miliarde lei)aug.1995 aug.1996
guvernamental 462,7 2.067,7
neguvernamental 13.117,4 21.517,1
în valutå 3.477,3 7.288,8
3) Raportul anual al Båncii Naţionale a României (1994) aratå cå “poziţia credit
guvernamental (net) continuå så înregistreze sold creditor, ceea ce înseamnå cå, în ansamblul
conturilor deschise statului în sistemul bancar, datoriile sunt mai mici decât creanţele”.
Credit guvernamental net aug.1995 aug.1996
(miliarde lei) -641,9 258,0
Scåderea drasticå a lichiditåţilor de la 0,60 în 1990 la 0,22 în 1994 a fost în mare
måsurå determinatå de adoptarea unei politici de credit deosebit de restrictivå: s-au diminuat
atât ponderea creditului în masa monetarå, cât şi ponderea creditului în P.I.B.
Statisticile oficiale relevå faptul cå în perioada 1990 - 1994 puterea de cumpårare a
leului (sau leul - etalon) a scåzut de la nivelul 1,00 (în 1990) la nivelul 0,015 în 1994. ïn
acelaşi timp, şi etalonul dolar (puterea sa de cumpårare) a scåzut de la nivelul de 1,00 (luat ca
bazå de comparare - pentru anul 1990), la nivelul 0,89.
Calculele şi previziunile optimiste ale Guvernului, fundamentate pe aşa-zisa
stabilitate macroeconomicå, sunt sensibil depåşite de realitatea de pe piaţa valutarå oficialå şi,
mai cu seamå, de pe piaţa semioficialå a caselor de schimb. Astfel, la nivelul lunii octombrie1995, puterea de cumpårare a leului s-a redus din nou de circa 100 de ori faţå de 1990,
prognozându-se o creştere de preţuri şi mai accentuatå (de circa 150 de ori faŢå de 1990),
care nu a întârziat så aparå şi a situat cursul valutar real la nivelul de 3100 - 3200 lei/$,
pentru ca la începutul lunii ianuarie 1997 så se situeze la nivelul de 5800 - 5900 lei/$. ïn luna
octombrie 1998 creşterea preţurilor s-a accentuat tot mai mult situând cursul valutar la
nivelul de 10.000 lei/$.
Principala preocupare a politicii noastre monetare trebuie så fie deci redresarea
monedei naţionale, având în vedere rolul deosebit de important al acesteia în viaţa economicå
Pagina 63 din 64
5/6/2018 Aspecte Legate de Circulatia Monetara in Cadrul Sistemului Bancar - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-circulatia-monetara-in-cadrul-sistemului-bancar 64/64
şi socialå, precum şi faptul cå, pe lângå funcţiile sale de mijloc de platå, de economisire, de
evaluare, etc., moneda reprezintå un principal indicator privind calitatea existenţei noasre la
un moment dat.
Pe lângå inflaţie, moneda noastrå este afectatå de complexul inferioritåţii faţå de
monedele cu statut de convertibilitate. Ambele fenomene sunt generate în totalitate de
procesele economice, sociale şi - de ce nu - politice; cu alte cuvinte, moneda oricårei ţåri preia în conţinutul såu valoric (partea de etalon, reprezentatå de puterea de cumpårare) atât
succesele, cât şi insuccesele economiei şi ale societåţii. Este clar cå diminuarea de circa 150
de ori a etalonului monetar al leului în perioada 1990 - 1995 reflectå mult mai real decât
statisticile oficiale un anumit comportament economic, social şi politic la care trebuie så se
renunţe, dacå dorim cu adevårat redresare monetarå şi economicå.
O altå variantå, la care au apelat şi alte ţåri ar fi redefinirea unitåţii monetare. Dupå o
deteriorare accentuatå a etalonului monetar, ca urmare a incapacitåţii de guvernare a
proceselor economice şi sociale, se poate recurge la redefinirea unitåţii monetare,
redimensionând-o la un nivel de 100 sau 1000 de ori mai mare, obţinându-se aşa numita
“monedå grea”. Efectul unei astfel de stabilizåri monetare este reducerea cheltuielilor de
emisiune şi de manipulare a semnelor båneşti, deci un efect cosmetic, pentru cå, neînlåturând
cauzele, procesul de erodare prin inflaţie se reia imediat dupå înlocuire. Singura şanså pentru
ca o astfel de acţiune så nu eşueze şi, dimpotrivå, så ducå la atenuarea unei inflaţii severe este
corelarea acesteia cu o creştere realå şi progresivå a productivitåţii în economia naţionalå.
În aceastå etapå, banca centralå, politica monetarå trebuie så facå faţå unor decizii
rapide generate de informaţii colectate într-un timp scurt, så aibå capacitatea de intervenţie şi
mecanismele, cåile fluide de propagare a intervenţiei, astfel încât impactul produs în vederea
creårii unei reale stabilitåţi monetare så fie maxim şi eficient.
Pagina 64 din 64