atestat prezentare

7/24/2019 Atestat prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-prezentare 1/34

Colegiul Economic “ AnghelRugină” Vaslui

Profesor îndrumator:Candidat:

Bogos Georgeta Ciudin Cosmin

Clasa: XII B

1



Mai 2011

2



Cuprins:

1. Motivul alegerii temei proiectului

pag.4

2. Structura proiectului pag.5

3. Detalii tehnice pag.10

4. Despre HTML pag.19

. Despre so!tul utili"at pag.30

#. $i%liogra!ie pag.33

3



1.Motivul alegerii temei proiectului

Deoarece sunt pasionat de maşini,în specialde evoluţia lor,am ales să fac o mică prezentare aistoriei lor.Majoritatea dintre noi au câte o maşina şio foloseşte zi de zi dar puţini sunt cei care ştiu cevadin istoria maşinii pe care o deţin.

În acest proiect sunt perezenzate câtevamaşini cunoscute şi folosit de noi,dar şi un micrezumat despre evoluţia automobilului de lainventarea rotii şi până astăzi.

4



2.Structura proiectului

Site-ul este altacătuit din 2 ărti:o artea de meniu ce con!ine "utoanele

redirectoare entru #ecare agină$

Această arte a site-ului răm%ne neschim"ată &i

entru di'ertisement am adăugat &i un radio$

o artea a 2-a a site-ului o constituie restulaginilor care se 'or schim"a în func!ie deagina aleasă$

Site-ul se dechide cu prima pagină ce con!ine

informa!ii desre:

5



istoria auto"olilului în Rom%nia cu rima fa"rica dela Arad(

aoi c%te'a informa!ii desre to-ul celor mai'%dute ma&ini din lume(

în #nal noi rototiuri de ma&ini ce ne 'or înc%nta în'iitor(

Proiectul curinde un mic istoric al e'olu!ieiauto'ehiculelor în agină

6



“De la caruţă la Mercedes

&i un re)umat al istoriei logo-urilor auto în

!"ogo#uri $uto

aoi urmea)ă ma&inile

!$lfa %omeo

7



$udi

Dacia

&ord

Mazda

!'issan

!(pel



!)eugeot

!*ol+sagen

cu istoria #ecăreia$

9



3.Detalii tehnice

Meniul l-am reali)at cu a*utorul rogramului “Easy

Button & Menu Maker ” &i am inserat "utoanele tot cu a*utorulacestui rogram re)ult%nd meniul re)entat mai sus$

10



Să facem o mică diferen!ă la felul cum arată oagină html atunci c%nd o scrii+o edite)i, &i re)ultatulo"!inut:

11



ta"le .idth/0210 height/03410 "order/010 align/0center0 "ac5ground/0Audi 362787418471671$*g09

tr9td9 td9 tr9

ta"le9

di'9

12



"r9

"r9

"r9

"r9

di' align/0center09

ta"le .idth/0;<0 height/08<70 "ac5ground/0al"$*g09

tr9

td .idth/018109di' align/0center09

ta"le "order/080 "ac5ground/0al" 2$*g09

tr9=>9

o"*ect .idth/07<<0 height/0209aram name/0mo'ie0

'alue/0htt:...$?outu"e$com'3'2Rs3R=..@fs/3am(hl/roBR09aram9aramname/0allo.DullScreen0 'alue/0true09aram9aram name/0allo.scritaccess0'alue/0al.a?s09aram9em"ed src/0htt:...$?outu"e$com'3'2Rs3R=..@fs/3am(hl/roBRautola?/<0 t?e/0alication-shoc5.a'e-Fash0 allo.scritaccess/0al.a?s0allo.fullscreen/0true0 .idth/07<<0 height/0209em"ed9o"*ect9

=>9tr9ta"le9

h79font color/0G<<11DD09 AH>I AJK cunoscut simlu ca AudiK este un roducător de automo"ile dinJermaniaK cu sediul în IngolstadtK landul La'aria$ Caitalul societății Audi este deținut aroae în totalitate+;;K37M, de Jruul Vol5s.agen$ >e la 3 ianuarie 3;4K sediul central al #rmei Audi NSH Auto Hnion AJ +AJ esteechi'alentul german al a"re'ierii rom%nești S$A$,K a fost mutat de la Nec5arsulm la IngolstadtK și de atunci

rodusele oartă numele Audi$

O$$Q$

font9h79

di'9td9

td .idth/026609ta"le .idth/02660 "order/0<0 "ac5ground/0al" 2$*g09

tr9

td .idth/022609"r9

ta"le .idth/02630 height/060 "ac5ground/0'er)ui$*g0 align/0center09

tr9

td .idth/02260 height/0609center9

h79 Audi h79

center9td9

tr9

ta"le9td9

tr9

tr9

13



td9center9img src/034-AudiBlogo$ng09center9td9

tr9

ta"le9

ta"le "ac5ground/0al" 2$*g0 "order/0<09

tr9

td .idth/0109font color/0G<<<<DD09"9 Jen "9font9 td9

td .idth/038<09 Societate e acțiuni em"ră a gruului V td9

tr9

tr9

td9"9 Dondată"9 td9

td9 T.ic5auK 31 iulie 3;<;td9

tr9

tr9

td9font color/0G<<66DD09"9 Dondator"9 font9td9

td9font color/0GCC66<<09 August Uorch font9td9

tr9

tr9

td9"9 Sediu"9 td9

td9font color/0G<<66DD09 IngolstadtK Jermaniafont9 td9

tr9

tr9

td9"9Tona deser'ită"9 td9

td9 Jlo"al td9

tr9

tr9

td9"9 ameni cheie"9td9

td9i9Ruert Stadleri9 td9

tr9

OQ

14



ta"le .idth/0;<0 "ac5ground/0al"$*g09

tr9

td .idth/018409"9h69Era modernă a Audih69"9hr si)e/0309"r9td9

tr9

tr9

td9 di' align/0center09h79font color/0G<<11DD09Prin fu)ionarea în anul 3;1; a comaniilor NSH cuAuto Hnion a re)ultat Audi NSH Auto Hnion AJK care în anul 3;4 a fost denumită în Audi AJ$ Cu aceastădenumire nouăK centrala #rmei sa mutat din Nec5arsulm la Ingolstadt$

n anul 3;8<K Vol5s.agen a re)entat marca Audi în Statele Hnite ca Wmodelul anului 3;8<”$

15



Prima mașină din acest regim a fost Audi 3<<K în 3;14$ Acesta a fost însoțit în 3;82 de Audi 4<Do +care aconstituit "a)a entru Vol5s.agen Passat din 3;86, și în 3;87 Audi < +redenumit Vol5s.agen Polo,$ Audi < afost din mai multe uncte de 'edere nucleul designuluiK deoarece acesta a fost rima aari ție a concetului VJolfPoloK care a dus la o mașină de succes mondial$

Audi a de)'oltat și introdus numeroase ino'ații tehnice noiK ca de eemluK unghi de cădere negati' al direcțieila modelul Audi 4< în anul 3;82K 3;8 rimul motor al Jruului Vol5s.agen cu in*ecție mecanică de car"urantKX-Yetronic la Wmotorul J=I” la V Jolf$

n anul 3;88 motorul cu arindere rin sc%nteie cu cilindri a fost folosit la automo"ilul Audi 3<<$ n 3;4< a fostintrodus sistemul de tracțiune Zuattro la Audi ZuattroK care era lănuit entru toate tiurile cu o utere maimare de 2<< CP$

Imaginea e care o a'eau clien ții desre Audi la acel moment era una conser'atoare$ Ca atareK a fost accetatărounerea inginerului constructor de șasiuri Y[rg Lensinger de a de)'olta o tracțiune integrală e 'ehiculul

militar de teren +*ee, Vol5s.agen Iltis +W>ihorul”, entru un Audi erformantK de raliu$ Automo"ilul cu astfel decalitățiK Audi Zuattro +un cou\ tur"o,K a fost re)entat în 3;4<$

Audi Zuattro a fost rimul automo"il german de roducție la scară largă cu trac țiune integrală ermanentă rinintermediul unui diferențial central$ Este frec'ent menționat ca HrZuattro +W]uattro original” sau Wrimar”,$Asemenea 'ehicule au fost fa"ricate în număr mic +toate construite manual de o singură echiă,K dar a fost unmodel de mare succes la raliuri$ arile 'ictorii au do'edit #a"ilitatea mașinilor de curse cu tracțiune integralăKiar Audi a înceut să #e asociat cu mari ino'ații în domeniul automo"ilistic$

Diliala Zuattro Jm"U a fost fondată în anul 3;46 și este deținută în totalitate de Audi AJ$ Această #lială este

înce%nd cu anul 3;;1 o #rmă de 'ehicule sort cu sediul în Nec5arsulm$

Produsele actuale #ind:

odelul Audi RS7K Audi RS1 și din setem"rie 2<<1 Audi R4$

Safet? Car-ul Audi R4 entru >= +>eutsche =ouren.agen-asters, și la cursa de 27 de ore de la ^eans$font9h79di'9td9

td .idth/026209ta"le9

tr9

td9ta"le "ac5ground/0al" 2$*g09tr9td9a href/0Imagini ari4<<-Audi3<<lsB"*3;86$html0 9"r9center9img src/03<-Audi3<<lsB"*3;86$*g09center9a9td9tr9

tr9=d9Audi 3<< +=? D3<7,K 3;14_3;81=d9tr9ta"le9td9

tr9

tr9

td9ta"le "ac5ground/0al" 2$*g09tr9td9a href/0Imagini ari4<<-AudiB<BaBStras"ourg$html0 9"r9center9img src/03<-AudiB<BaBStras"ourg$*g09center9a9td9tr9

tr9=d9Audi < =? 41K 3;87_3;84=d9tr9ta"le9 td9

16



tr9

tr9

td9ta"le "ac5ground/0al" 2$*g09tr9td9a href/0Imagini ari4<<-

AudiB4<BL3BfrontB2<<4<12<$html0 9"r9center9img src/03<-AudiB4<BL3BfrontB2<<4<12<$*g09center9a9td9tr9

tr9=d9Audi 4< L3K 3;82-3;84=d9tr9ta"le9td9

tr9

tr9

td9ta"le "ac5ground/0al" 2$*g09tr9td .idth/02209a href/0Imagini ari4<<-AudiB4<BL6BfrontB2<<432<3$html0 9"r9center9img src/03<-AudiB4<BL6BfrontB2<<432<3$*g09center9a9td9

tr9

tr9=d9Audi 4< L6K 3;41-3;;3=d9tr9ta"le9td9

tr9

ta"le9

td9tr9

tR9

=d9ta"le9

tr9td9 ta"le .idth/031;0 "ac5ground/0al" 2$*g09

tr9td9a href/0Imagini ariAudiBRS7BLBleftBside$html0 9"r9center9img src/032<-AudiBRS7BLBleftBside$YPJ09center9a9td9tr9

tr9td9 Audi RS7 LK h19motor: 2K8 l-1VK masK de la 21 - 64< CPK reț atunci 328$<<< > +3;;;-2<<2, h19td9tr9

ta"le9

td9

td9 ta"le .idth/03880 "ac5ground/0al" 2$*g09

tr9td9a href/0Imagini ariAudiBRS7B^imousineBfront$html0 9"r9center9img src/032<-AudiBRS7B^imousineBfront$YPJ09center9a9 td9tr9

tr9td9 Audi RS7 L8K h19motor: 7K2 l-4V masK 72< CP la 84<< rmK la << rm culul maim 76<NmK reț circa 4$<< ` +2<<-2<<4, h19td9tr9

ta"le9

td9

td9 ta"le .idth/03;<0 "ac5ground/0al" 2$*g09

tr9td9a href/0Imagini ari4<<-AudiBR4BfrontB2<<4<621$html0 9"r9center9imgsrc/032<-AudiBR4BfrontB2<<4<621$*g09center9a9 td9tr9

tr9td9 Audi R4K h19motor: 7K2K2 l-4V -3<V masK 72< 2 CP la 84<< 4<<< rmK la << 1<< rm culul maim 76< 6< NmK reț circa 331$<< 372$7<<` +din 2<<1, h19td9tr9

17



ta"le9

td9

tr9

tr9td9ta"le "ac5ground/0al" 2$*g09

tr9td9a href/0Imagini ari4<<-AudiBêBansBZuattroKB2<<6$html0 9"r9center9imgsrc/032<-AudiBêBansBZuattroB2<<6$YPJ09center9 a9td9tr9

tr9td9 Audi êans ZuattroK h19model de studiu 2<<6K "a)%nd e WAudi R4”h19

td9tr9

ta"le9td9

tr9

ta"le9

=d9

td9 ta"le9

tr9 td9 ta"le "ac5ground/0al" 2$*g09

tr9td9a href/0Imagini ari4<<-AudiB]uattroB'lB"lac5$html0 9"r9center9imgsrc/03<-AudiB]uattroB'lB"lac5$*g09center9a9 td9tr9

tr9td9 Audi ]uattroK 3;4<-3;;3 td9tr9

ta"le9

êgăturile între cele 2 ăr!i ale site-ului este reali)atăcu a*utorul frame-urilor:

frameset ro.s/023<K0 cols/00 framesacing/0<0 frame"order/0<0 "order/0709

frame name/0contents0 target/0main0 src/0meniu$htm09

frame name/0main0 src/0Istoria asinilorhome Istoria asinilor$html09

noframes9

"od?9

9=his age uses framesK "ut ?our "ro.ser doesnbt suort them$9

"od?9

noframes9

frameset9

1



4.Despre HTML

!"#$ %!&perte't #ar(up $anguage) este un lim*a+ ,reat -n s,opul de ades,rie -n mod te't /ormatul paginilor e* /isierele ,reate -n a,est lim*a+ or/i interpretate de naigatoare ,are or a/isa paginile -n /orma dorit %,u te'te/ormatate liste ta*ele /ormule imagini iperlegturi o*ie,te multimedia et,.).!"#$ a aprut ,a o apli,atie I standard %apartine standardului G#$

19



tandard Generali8ed #ar(up $anguage spe,iali8at pentru iperte't si adaptatla e*).

sa ,um se poate dedu,e din numele lim*a+ului !"#$ des,rie

,ara,teristi,ile de /ormat ale elementelor in,luse prin pro,edee de mar,are.,estea pot /i asemnate intuiti ,u mar,a+ele /olosite -n tipogra/ie pentru aindi,a s,rierea unui te't ,u un anumit tip de ,ara,tere. ie,are element a /iintrodus -ntre dou mar,a+e %;tags; -n lim*a engle8) de -n,eput si s/<rsit %u8ual) de /orma =mar,a+> ? =@mar,a+>. Cara,terele spe,iale de delimitare amar,a+elor ;=; ;>; permit deose*irea a,estora de te'tul propriu8is. Aee'emplu pentru te'tele aldine %-ngrosate) mar,a+ul de -n,eput este =B> iar des/<rsit =@B>.

n in/ormati, lim*a+ele de mar,are sunt /oarte ,onena*ile /iind,

,omen8ile lor pot /i interpretate simplu. $a"eXul de e'emplu este tot unlim*a+ de mar,are prin interpretarea /isierelor .te' des,rise -n a,est lim*a+ se agenera /ormatul dorit al do,umentelor pe dierse tipuri de sisteme de ,al,ul %-n,a8ul $a"eXului se o*tine u8ual /ormat ost,ript sau A). n s,im*

pro,esoarele de do,umente u8uale nu au un lim*a+ de mar,are standardi8at ,ares o/ere ,ompati*ilitate -ntre dierse tipuri de ,al,ulatoare si sisteme de operare.st/el se poate spune , aanta+ele apli,rii lim*a+elor de mar,are ,onstau -n

porta*ilitate si /le'i*ilitate: /isierele ,reate ,u a+utorul lor pot /i trans/erate peori,e tip de sistem unde or /i interpretate ,u a+utorul unor programe spe,i/i,e.

Ae /apt pro,esoarele de te'te u8uale /oloses, adesea pro,edee de mar,are pentru /ormatri %de e'emplu /ormatrile de tip ,ara,ter din ord) -n a,est ,a8-ns ,ara,terele de ,ontrol introduse sunt as,unse iar re8ultatul editrii estedire,t i8i*il %;at Dou ee Is at Dou Get;). n s,im* -n lim*a+ele demar,are in,lusi !"#$ mar,a+ele sunt introduse -n te't ast/el -n,<t a,esteasunt e',lusi su,,esiuni de ,ara,tere %litere ,i/re ,ara,tere spe,iale) /isiere detip te't.

Ee/eritor la legtura dintre pro,esoarele de do,umente u8uale si lim*a+ul!"#$ mai tre*uie mentionat /aptul , ultimele ersiuni ale editoarelor dedo,umente o/er /a,ilitti de salare -n /ormat !"#$ de e'emplu ord-n,ep<nd ,u ersiunea #i,roso/t //i,e F97. #ai mult toate produsele in,luse -na,east gam dedi,at *iroti,ii %# //i,e) o/er ,ompati*ilitate ,u /ormatul!"#$.

ro,esele de standardi8are si de in,ludere a ,omen8ilor de mar,are -n/isierele !"#$ permit naigatoarelor s ,iteas, si s /ormate8e paginile e*lu,ru /oarte important -n ,onditiile -n ,are ele ,ontin nu numai te'te al*negru

,i si ,ulori imagini iperlegturi dierse o*ie,te. ra,ti, mar,a+ele !"#$

20



asigur ,ontrolul asupra modului de a/isare a o*ie,telor ,orespun8toare -n,adrul programelor de i8uali8are a do,umentelor !"#$ naigatoarele.

$im*a+ul !"#$ a eoluat -n ersiuni su,,esie odat ,u eolutia

proto,olului !"" si a programelor de naigare. st/el !"#$ 1.0 era,ompati*il ,u #osai, primul program de naigare dar dup aparitia unornaigatoare noi a /ost ne,esar introdu,erea unui standard o/i,ial Internet

pentru ,onstruirea paginilor %!"#$ 2.0) si e'tinderea sa ,u noi /a,ilitti:/ormule matemati,e ta*ele moduri aansate de des,riere a organi8rii paginilor %-n,ep<nd ,u !"#$ 3.0).

tandardi8area o/i,ial a lim*a+ului !"#$ a /ost reali8at de ,onsortiul si de8oltat de diersi produ,tori de so/t %unii dintre a,estia urmres,,iar promoarea naigatoarelor proprii prin introdu,erea unor parti,ularitti -n

/ormatele o/i,iale).

aginile !"#$ se pot ,rea ,u ori,e editor de te'te de ,tre utili8atorii ,are,unos, lim*a+ul !"#$ sau mai simplu se pot utili8a editoare spe,iale -n ,areo*ie,tele se introdu, intera,ti iar ,odul !"#$ se generea8 automat. <nd -nedere , si -n a,est ,a8 este util ,unoasterea mar,a+elor generate pentru,ore,tarea eentualelor erori %mai ales -n ,a8ul lin(urilor) om pre8enta -n,ontinuare entittile ,are se pot introdu,e -n paginile !"#$ si mar,a+ele,ara,teristi,e a,estora:

&lementele lim%a'ului HTML

"oate o*ie,tele !"#$ sunt introduse -ntre mar,a+e ,are le de/ines,ma+oritatea a,estora sunt de /orma =tipo*ie,t> %la -n,eput) si =@tipo*ie,t> %las/<rsit). "ipul standard al o*ie,tului poate /i spe,i/i,at ,u ma+us,ule sauminus,ule totusi se re,omand utili8area ma+us,ulelor /iind, ast/el mar,a+eleies -n eident.

#a+oritatea naigatoarelor permit i8uali8area paginii ,urente -n /ormatulsurs !"#$ %/orma pe ,are o interpretea8 pentru a/isarea paginii). $ainterpretare programele de naigare ignor spatiile si =Hnter>urile apli,<nd/ormatarea spe,i/i,at.

H'ist -ns si mar,a+e ,u parametri a,estea au /orma =tipo*ie,t param1aloare1 param2aloare2 ?>. Ae e'emplu o*ie,tele de tip imaginesunt introduse ,u delimitatorul =I#G> ,are are diersi parametri. entrude/inirea iperlegturilor se /oloseste mar,a+ul => ,are are de asemenea

parametri proprii.Codurile de mar,are !"#$ pot /i ,lasi/i,ate -n urmtoarele ,ategorii:

21



1. mar,a+e de *a8 ,ele ,are delimitea8 pagina @ do,umentul !"#$ titlula,esteia si ,orpul paginii

2. mar,a+e pentru stru,turarea do,umentului ,are permit introdu,erea desu*titluri paragra/e linii de delimitare

3. mar,a+e pentru /ormatarea te'tului si ,rearea listelor4. mar,a+e pentru ,rearea iperlegturilor %&perlin(s)5. mar,a+e pentru introdu,erea de o*ie,te ta*ele /ormule imagini sau

o*ie,te multimedia preluate din /isiere /ormulare.

Jom des,rie -n paragra/ele urmtoare elementele ,ara,teristi,e /ie,reia dina,este ,ategorii.

entru stru,turarea si organi8area in/ormatiilor din paginile Ke* se pot utili8a/rameuri %mar,a+ul =E#H>) prin ,are la un moment dat se a/isea8 mai

multe /erestre ,ontin<nd /ie,are ,<te o pagin. Introdu,erea si gestiunea /rameurilor se reali8ea8 /oarte ,onena*il /olosind editoarele !"#$.

#ai mentionm /aptul , -n ultimele ersiuni ale lim*a+ului !"#$ si ale *roKserelor sa introdus posi*ilitatea integrrii respe,ti lansrii -n e'e,utie prin naigator a unor apli,atii. ,estea sunt s,rise -n lim*a+ul Laa un lim*a+ ,u,ara,teristi,i distri*uite si o*ie,tuale adaptat programrii -n e* ele se numes,;applet;uri si se introdu, -n sursele !"#$ ,u mar,a+ul => sau =$H">. Mltimele ersiuni de editoare !"#$ permit introdu,erea intera,ti a applet

urilor Laa.

Marca'e (e %a")

pagin e* este delimitat de mar,a+ele =!"#$> si =@!"#$> ,are indi,-n,eputul si /inalul do,umentului si ,ontine:

• 8on de antet ,uprins -ntre mar,a+ele: =!HA> ? =@!HA> si• un ,orp delimitat de mar,a+ele: =BAD> ? =@BAD>.

Nona de antet este utili8at de ,tre programele de ,utare pe siteurile Ke* si permite spe,i/i,area titlului paginii ,are a /i a/isat de naigator %nu apare propriu8is -n ,ontinutul paginii).

titlul introdus -n antet este ,uprins -ntre mar,a+ele ="I"$H> ? =@"I"$H>.

st/el o /orm e'trem de simpl a unui do,ument !"#$ ar putea /i ,eadin urmtorul e'emplu:

=!"#$>=!HA> ="I"$H>"itlul do,umentului =@"I"$H>

22



=@!HA>=BAD>Ao,ument !"#$ /oarte simplu=@BAD>=@!"#$>

Marca'e pentru structurarea (ocumentului

rogramele de naigare asigur a/isarea di/erentiat a unot titluri sisu*titluri pentru se,tiunile paginii dup ,riteriile implementate -n a,est s,op la,on,eperea sa %litere mai mari sau mai mi,i dierse ,ulori litere aldine sausimple unul sau mai multe r<nduri li*ere dup titlu et,.).

"itlurile de ,apitole sau su*titlurile sunt de/inite de mar,a+ele =!n> unden este o ,i/r -ntre 1 si 6 ,are spe,i/i, nielul titlului %1 este titlul prin,ipal iar 6,orespunde ,elui mai s,8ut niel). st/el:

=!1> ? =@!1> indi, un su*titlu de nielul 1?=!6> ? =@!6> indi, un su*titlu de nielul 6.

entru separarea 8onelor paginii se pot /olosi tre,eri la:

• linie nou ,u mar,a+ul =BE> eentual ,u desenarea unei linii ori8ontale mar,a+ul =!E>

• paragra/ nou ,u mar,a+ul => %se inserea8 o linie nou si eentual se

/a,e o indentare). #ar,a+ul =@> desemnea8 s/<rsitul de paragra/ dar estemai rar /olosit %se poate omite).

Marca'e pentru !ormatarea te*tului si crearea listelor

ormatrile u8uale de te'te permit s,rierea ,u ,ara,tere:

• aldine -n a,est s,op pentru a,el te't se apli, mar,a+ele =B>? =@B>• ,ursie %itali,e) pentru a,el te't se apli, mar,a+ele =I> ? =@I>• su*liniate te'tul se introdu,e -ntre mar,a+ele =M> ?=@M>.

Mnele programe mai e,i de naigare nu permiteau repre8entarea a,estor/ormate -n a,est ,a8 se apli,au alte moduri de eidentiere a te'telor respe,tie%,ulori ideo iners).

lte tipuri de /ormatri de ,ara,tere ,are se pot de/ini se re/er la:

dimensiunea /onturilor si ,ulori se a utili8a mar,a+ul ,u parametri:

=O" INH' C$E&> ? =@O"> ,are indi, utili8area unui /ont de

dimensiune ' si ,uloare &.

23



• ' poate /i un numr -ntre 1 si 12 indi,<nd mrimea e'a,t sau un numr,u semn indi,<nd mrimea relati la dimensiunea ,urent.

• & poate /i numele unei ,ulori standard spe,i/i,at -n lim*a engle8 si -ntregilimele sau eentual des,ompunerea unei ,ulori -n ,omponentele

EGB su* /orm e'a8e,imal %,<te dou ,i/re e'a pentru /ie,are,omponent).

uplimentar se pot ,rea pagini de stiluri -n ,are s se de/ineas, stiluri logi,emodi/i,a*ile ulterior -n a,est s,op se /oloses, mar,a+ele =AO> de/initie=H#> punere -n eident ="EOG> a,,entuare puterni,.

entru tastaturile ,are suport numai ,odurile CII ,ara,terele spe,iale se pot,rea /olosind /ormatul Pnume,ara,ter de e'emplu Pegrae pentru e. <nd-n edere semni/i,atia spe,ial a ,ara,terelor = > si P aparitia lor -n do,umente

tre*uie spe,i/i,at su* /orma ,ara,terelor spe,iale: Plt Pgt respe,tiPamp .

re8entm -n ,ontinuare un e'emplu de do,ument !"#$ pre,um simodul -n ,are a,esta este a/isat de Oets,ape Oaigator.

=QAC"DH !"#$ MB$IC ;@@IH"@@A"A !"#$@@HO;>=tml>

=ead>=title>agina simpla=@title>=@ead>

=*od&>=p>,esta este un e'emplu simplu de o

pagina !"#$. Ha arata ,um pot aparea ,ara,tere =strong>*old=@strong> =em>itali,=@em>=/ont si8e;5;>mai mari=@/ont>=/ont si8e;1;>mai mi,i=@/ont>respe,ti inserao mi,a imagine=img sr,;!andsa(e114.gi/;Kidt;20; eigt;14;>.=@p>=@*od&>

=@tml>

24



n /igura se o*ser , te'tul propriu8is al do,umentului poate /i delimitat/at de ,odurile de mar,are iar /ormatarea te'tului din do,umentul !"#$ nu,orespunde ,u ,ea a/isat de programul de i8uali8are:

• te'tul este e'tins pentru a o,upa -ntregul e,ran si este a/isat ,u un ,orp deliter di/erit /at de sursa !"#$

• terminatorii de linie nu sunt respe,tati• spatiile al*e suplimentare din do,umentul surs sunt ignorate.

Introdu,erea o*ie,telor de tip imagine %mar,a+ul =I#G>) este detaliat mai +os.

$im*a+ul !"#$ permite de/inirea mai multor tipuri de liste si im*ri,arealor %in,luderea unor liste -n altele) ,a8 -n ,are tre*uie eri/i,at ,u atentie,orespondenta dintre mar,a+ele de -n,eput si s/<rsit pentru /ie,are list.ormatarea listelor la a/isarea paginii %introdu,erea *ulinelor numerotrii et,.)

se /a,e de ,tre programul de naigare.

Hlementele listelor se introdu, -ntre mar,a+ele =$I> ? =@$I> %;list item;).#odul de aparitie al elementelor depinde de tipul de list -n ,are sunt in,luse %,u

*uline numerotate et,.) determinat de mar,a+ul spe,i/i,.

st/el listele pot /i:

• neordonate %,u *uline) delimitate de mar,a+ele =M$> ? =@M$>%;unordered list;) elementele lor se a/isea8 ,u *uline

• ordonate %numerotate) delimitate de mar,a+ele =$> ? =@$>%;ordered list;) elementele lor se or numerota

• de tip meniu delimitate de mar,a+ele =#HOM> ? =@#HOM>elementele a,estor liste apar -ntro repre8entare ,ompa,t pe e,ran%multi,oloan)

• glosare %liste de de/initii) delimitate de mar,a+ele =A$> ? =@A$>%;de/inition list;) elementele a,estora au ,<te dou ,omponenteintroduse respe,ti ,u mar,a+ele =A"> %pentru nume) si =AA> %pentrusemni/i,atia aso,iat)

• ta*ele s,urte ,reate ,u mar,a+ul =AIE>.

25



$istele utili8ate ,el mai /re,ent sunt ,ele ordonate si neordonate. re8entm-n ,ontinuare un e'emplu simplu de pagin !"#$ ,are ,ontine a,este tipuri deliste.

=tml>

=ead>=title>agina ,u liste=@title>=@ead>

=*od&>

=p>,easta pagina e'empli/i,a ,rearea listelor=@p>

=p>Cele mai u8ual /olosite tipuri de liste sunt:

=ul>=li>neordonate=@li>=li>ordonate=@li>=@ul>

=p> lista ordonata este o lista numerotata:

=ol>=li>primul element=@li>=li>al doilea element...=@li>=@ol>

=@*od&>=@tml>

26



Exemple de liste într-o paginã HTML

Marca'e pentru crearea hiperleg)turilor

!iperlegturile %;&perlin(s;) se introdu, ,u mar,a+ele => ? =@> %;an,or;)apli,ate asupra unui te't sau a unei imagini. Hle se pot ,rea ,tre:

• adrese ME$ ast/el se asigur a,,esul -n ,adrul pro,esului de naigare%prin proto,oale spe,i/i,e) nu numai la paginile Ke* ,i si la dierseseri,ii Internet

• /isiere @ resurse lo,ale adi, a/late pe a,elasi ,al,ulator ,u pagina ,reat lin(uri lo,ale a,estea ar putea /i a,,esate si printrun ME$ ,u proto,olul;/ile; dar pentru mai mult simplitate este su/i,ient spe,i/i,area numeluisi ,ii /isierului lo,al

• o 8on din do,umentul !"#$ ,urent lin(uri interne.

n /ie,are din a,este ,a8uri un ,li,( pe te'tul sau imaginea respe,ti adetermina a,tiarea legturii si a/isarea prin intermediul naigatorului a resurseiaso,iate lin(ului.

Eesursa aso,iat unei legturi este des,ris prin parametrii mar,a+ului =>:

• !EH permite aso,ierea unei adresei ME$ ,rearea unei legturi lo,ale prin spe,i/i,area numelui si ,ii /isierului ,orespun8tor sau a uneilegturi interne do,umentului este ,el mai important parametru pentru,onstruirea de iperlegturi

• O#H numele iperlegturii sau al 8onei dintro pagin ,tre ,are se/a,e re/erirea -n ,a8ul unui lin( intern

• #H"!A metodele de a,,es %a,est parametru se utili8ea8 doar -n prelu,rri spe,iale).st/el un lin( lo,al sau ,tre o adres ME$ se poate de/ini pe un te't ,u:

= !EH;resursa;> te't =@>.

legtur intern ,tre o 8on a do,umentului ,urent se indi, /olosindmar,a+ul = O#H;nume8ona;>.

Marca'e pentru intro(ucerea (e o%iecte

rima ersiune de !"#$ %1.0) nu permitea des,rierea ta*elelor sau ain/ormatiilor /ormatate. semenea o*ie,te tre*uiau ,reate /ormatat si introduse,a o*ie,t de+a /ormatat ,u mar,a+ele =EH> =@EH>. ,este mar,a+e indi,aunaigatorului , te'tul in,lus tre*uia a/isat ,ara,ter ,u ,ara,ter /r reo

27



interentie de /ormatare. n ersiunile ulterioare ale lim*a+ului !"#$ sauintrodus -ns /a,ilitti elegante de /ormatare de in,ludere a ta*elelor si a altoro*ie,te.

n !"#$ 3.0 sau introdus o*ie,tele de tip ta*el /ormate din liniiori8ontale si ,oloane erti,ale la a ,ror interse,tie se /ormea8 ,elulele. ,estea pot ,ontine intrri dierse: te'te /iguri sau ,iar alte ta*ele. e pot reali8areuniri de ,elule %de e'emplu pentru titluri mai lungi). tri*utele de /ormatare ata*elului %aliniere stilul ,enarului si marginilor et,.) se de/ines, -n proie,tarea

paginii dar modul lor de a/isare a depinde si de programul de naigare.

"a*elele se introdu, -ntre mar,a+ele ="B$H> ? =@"B$H> ,rora li se pot atasa %optional) parametrii BEAHE si EM$H. Mn titlu pentru ta*el se poate introdu,e ,u mar,a+ul =C"IO>. ie,are ,oloan se de/ineste ,u

mar,a+ul =C$> a<nd ,a parametru $IGO modul de aliniere ain/ormatiilor din a,ea ,oloan %$H" CHO"HE EIG!").

ntetul ta*elului se poate indi,a -ntre mar,a+ele ="!>?=@"!> %;"a*le!eader;) pentru tre,erea la o linie nou se utili8ea8 mar,a+ul ="E> %;"a*leEoK;) iar ,elulele indiiduale se mar,ea8 ,u ="A> %;"a*le Aata;) eentual,u parametru de aliniere. e mai pot spe,i/i,a alinieri ori8ontale sau erti,ale ale,elulelor grupri de ,elule et,. ,este mar,a+e permit naigatorului s a/ise8edi/erentiat in/ormatiile din ta*el.

re8entm -n ,ontinuare un e'emplu simplu de ta*el.

=!"#$>=!HA>="I"$H>agina ,u ta*el=@"I"$H>=@!HA>=BAD>=!1>,easta pagina da un e'emplu de /olosire a unui ta*el=@!1>=!3>Jan8ari anuale:=@!3>="B$H> ="!>1996=@"!>="!>1997=@"!>="!>199=@"!>="E>="A>125 milioane lei=@"A>="A>160 milioane lei=@"A>="A>231 milioanelei=@"A>=@"B$H>=@BAD>=@!"#$>

2



Exemplu de tabel într-o paginã HTML

#rimea liniilor si a ,oloanelor poate /i ,ontrolat suplimentar prin mar,a+ele=EO'> si respe,ti =C$O&> /ie,are indi,<nd mrimea -n;,elule normale;. n plus se poate indi,a trasarea unei margini pentru ta*el prinmar,a+ul ="B$H BEAHE>.

In,luderea imaginilor se /a,e /olosind mar,a+ul =I#G> ,are are parametrispe,i/i,i:

• EC indi, %dup semnul FF) ME$ul imaginii respe,ti ,alea /isieruluida, a,esta este lo,al u8ual se a,,ept /isiere -n /ormat GI sau LHG

• $$IGO ,ontrolea8 alinierea imaginii /at de limita in/erioar a te'tului%" #IAA$H sau B""#) este un parametru optional

• $" /urni8ea8 te'tul a/isat -n lo,ul imaginii da, utili8atorulde8a,tiea8 optiunea de a/isare a imaginilor %parametru optional)

• I# este un indi,ator optional pentru imaginile ,are sunt rtisele,ta*ile.

st/el introdu,erea simpl a unei imagini se poate reali8a ,u =I#GEC;spe,i/i,areimagine;>. Mn e'emplu de imagine inserat -ntro pagin

!"#$ este pre8entat -n /igura de mai sus.Eemar,m /aptul , utili8<nd parametri spe,i/i,i mar,a+ul =I#G> se poate/olosi si pentru inserarea unor /isiere multimedia ,um ar /i se,entele ideo.<nd -n edere , a,este operatii se reali8ea8 mai usor /olsind un editor!"#$.

ormulare. !"#$ 1.0 permitea u8ual doar trans/erarea in/ormatiilor de la/urni8ori ,tre utili8atori trans/erul -n sens iners /iind /oarte di/i,il. dat ,ude8oltarea e*ului si mai ales ,u utili8area sa -n s,opuri ,omer,iale si -ndierse alte domenii sa /,ut simtit ne,esitatea ,omuni,rii -n du*lu sens

pentru preluri de ,omen8i ,ompletarea unor /ise de -nregistrare distri*uirea de

29



produse so/t administrarea de ,estionar transmiterea unor in/ormatii personaleet,. ,estea au /ost motiatiile introdu,erii /ormularelor -n !"#$ 2.0.

ormularele ,ontin o*ie,te de ,ontrol ,are permit utili8atorilor introdu,erea

de in/ormatii prin ,ompletarea unor ,<mpuri spe,i/i,e %,asete de te't) prinsele,tarea sau a,tiarea unor optiuni %,omutatoare grupuri sau liste de optiuni).,este in/ormatii or /i transmise dup a,tiarea *utonului MB#I"%e,ialent ,u tastarea lui =Hnter>) proprietarului paginii introduse -n *a8e dedate dedi,ate si prelu,rate ,u apli,atii spe,i/i,e.

ormularele se introdu, prin mar,a+elele =E#> ... =@E#> ,rora lise atasea8 parametri spe,i/i,i ,are de/ines, metodele de transmitere si tratare adatelor. Mn /ormular poate ,ontine o*ie,te de ,ontrol de dierse tipuri de/inite,u mar,a+ul =IOM"> si o arietate de parametri ,are sta*iles, pentru o*ie,tul

de/init tipul dimensiunea si modul lui de a/isare. st/el se pot ,rea ,<mpuri dete't %,are or /i ,ompletate ,u te'te de ,tre utili8ator) liste de alternatie,omutatoare grupuri de optiuni *utoane rti a,tie et,.

Aatele preluate prin intermediul /ormularelor se tratea8 ,on/ormstandardului CGI %Common GateKa& Inter/a,e) prin intermediul unor programesau s,ripturi CGI. n plus un asemenea s,ript poate intera,tiona ,u *a8a de date,reat pentru reali8area unor a,tiuni spe,i/i,e %de e'emplu rtile a,tie/oloses, s,ripturi CGI pentru a e'e,uta di/erite a,tiuni -n /un,tie de 8ona

sele,tat de utili8ator).

,ripturile CGI pot e'e,uta si alte operatii de,<t prelu,rarea /ormularelor produ,<nd iesiri ,onena*ile. Aa, o iperlegtur indi, spre un s,ript CGI lasele,tarea legturii se a e'e,uta s,riptul %,u anumite aria*ile de ,onte't ,areretin dierse in/ormatii de stare). ,riptul a produ,e un /isier de e'emplu o

pagin Ke* ,are a /i interpretat%) de naigator. ,est me,anism permites,ripturilor s genere8e aproape instantaneu pagini Ke* ,are s satis/a,dierse ,erinte ale utili8atorilor /urni8<nd anumite rspunsuri asteptate -n urmaunor a,tiuni.

Crearea intera,ti a /ormularelor /olosind produse so/t spe,iali8ate -nreali8area de pagini e* este relati a,,esi*il pentru utili8atorii /amiliari8ati ,u,ara,teristi,ile o*ie,telor de ,ontrol spe,i/i,e apli,atiilor so/t dar tratareaulterioar a in/ormatiilor transmise ne,esit ,unostinte de spe,ialitate.

Oumele sim*olurile si pro,edura de introdu,ere intera,ti dintrun editor

!"#$ %de e'emplu #i,roso/t ront age) a o*ie,telor de ,ontrol sunt e'tremde apropiate de ,ele aso,iate o*ie,telor similare din /ormularele sau rapoartele

30



#i,roso/t ,,ess. entru utili8atorii mai putin ai8ati -ns ,rearea ,iarintera,ti a /ormularelor este mai di/i,il.

.Despre so!tul utili"at

Pentru reali)area site-ului am utili)at rogramul

$dobe.Dreameaver.-/

31



+(o%e Dream,eaver %,unos,ut anterior ,a Macrome(ia Dream,eaver) este o apli,a ieț dede8oltare Ke* disponi*ilR at<t pentru indoKs ,<t i pentruș #a,. Jersiunile re,ente in,ludsuport pentru tenologii Ke* ,um ar /i C Laa,ript ! Cold usion ,<t i ,adreș .

AreamKeaer sa *u,urat de un larg su,,es -n,R de la s/<r itul anilor F90 i momentan de ineș ș ț

apro'imati 0S din pia a editoarelor !"#$. rodusul poate /i rulat pe ariate plat/ormeț

so/tKare: #a, indoKs dar suportR -n a,ela i timp i plat/orme MOIX ,u a+utorul unorș ș

emulatoare so/tKare ,um ar /i ine.

32

http://ro.wikipedia.org/wiki/Software


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dezvoltare_web&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Windows

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mac

http://ro.wikipedia.org/wiki/Web


http://ro.wikipedia.org/wiki/CSS


http://ro.wikipedia.org/wiki/JavaScript

http://ro.wikipedia.org/wiki/PHP

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cold_Fusion&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/ASP


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dezvoltare_web&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Windows

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mac



http://ro.wikipedia.org/wiki/JavaScript

http://ro.wikipedia.org/wiki/PHP

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cold_Fusion&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/ASP



Ca ori,e alt editor DIDG AreamKeaer poate as,unde detaliile de implementare a paginilor !"#$ /R,<nd ast/el posi*ilR ,rearea ,u u urin R a paginilor Ke* de ,Rtre utili8atoriiș ț

nee'perimenta i.ț

Mnii ,reatori de pagini Ke* ,riti,R a,este tipuri de editoare deoare,e produ, pagini de

dimensiuni mult mai mari de,<t ar /i ne,esar ,eea ,e ,ondu,e la o /un, ionare neper/ormantRța *roKserelor Ke*. ,eastR a/irma ie este -n mare parte adearatR deoare,e paginile Ke*ț

produse /oloses, designul pe *a8R de ta*el. n plus produsul a mai /ost ,riti,at -n tre,ut iș

pentru produ,erea de ,oduri ,are adesea nu erau ,on/orm standardelor 3C dar a,est aspe,ta /ost mult -m*unRtR it -n ersiunile re,ente. Cu toate a,estea #a,romedia a ,res,ut suportulț

pentru tenologia C pre,um i alte modalitR i de design /RrR a /i ne,esarR /olosirea designș ț

ului pe *a8R de ta*el.

AreamKeaer permite /olosirea ma+oritR ii *roKserelor instalate pe ,al,ulatorul utili8atoruluiț

pentru a prei8uali8a Ke*siteul ,reat. Ae asemenea ,on ine i ,<tea utilitare pentruț ș

administrarea siteurilor ,um ar /i ,ele pentru a gRsi i modi/i,a un paragra/ sau o linie deș

,od -n -ntregul Ke* site pe *a8a ori,Rror parametri spe,i/i,a i de ,Rtre utili8ator. Cu a+utorulț

panourilor de stare se poate ,rea ,od Laa,ript /RrR a aea ,uno tin e de programare.ș ț

datR ,u apari ia ersiunii #X #a,romedia a -n,orporat utilitare de generare dinami,R aț

,on inutului. Ae asemenea este o/erit suport pentru ,one,tarea la *a8e de date %,um ar /iț

#&T$ i #i,roso/t ,,ess) pentru a /iltra i a/i a ,on inutul /olosind s,ripturi de genulș ș ș ț

! Coldusion ,tie erer ages %) i .OH" /RrR a aea neoie de o preala*ilRș

e'perien R -n programare.ț

Mn aspe,t /oarte lRudat al AreamKeaerului -l repre8intR arite,tura sa e'tensi*ilR.H'tensiile a a ,um sunt ele ,unos,ute sunt mi,i programe pe ,are ori,e de8oltator le poateș

s,rie %de o*i,ei -n !"#$ i Laa,ript) i pe ,are ori,ine le poate des,ar,a i instala a,esteaș ș ș

adu,<nd un spor de per/orman R i /un, ionalitate -m*unRtR itR programului. H'istR oț ș ț ț

,omunitate de de8oltatori ,are produ, a,este e'tensii i le pu*li,R %at<t ,omer,ial ,<t iș ș

gratuit) pentru pro*leme de de8oltare Ke* de la simple e/e,te rolloer p<nR la solu iiț

,omplete de <n8are online.

-ersiuni

• Dream,eaver 1.0 %lansat -n de,em*rie 1997 AreamKeaer 1.2 a urmat -n martie199)

• Dream,eaver 2.0 %lansat -n de,em*rie 199)• Dream,eaver 3.0 %lansat -n de,em*rie 1999)• Dream,eaver ltraDev 1.0 %lansat -n iunie 2000)• Dream,eaver 4.0 %lansat -n de,em*rie 2000)• Dream,eaver ltraDev 4.0 %Eeleased de,em*rie 2000)• Dream,eaver M/ %lansat -n mai 2002)• Dream,eaver M/ 2004 %lansat -n 10 septem*rie 2003)• Dream,eaver %lansat -n 13 septem*rie 2005)• Dream,eaver CS3 %lansat -n martie 2007)• Dream,eaver 10CS4 %lansat -n o,tom*rie 200)•

Dream,eaver 11CS %lansat -n mai 2010)

33

http://ro.wikipedia.org/wiki/WYSIWYG

http://ro.wikipedia.org/wiki/HTML



http://ro.wikipedia.org/wiki/1997








http://ro.wikipedia.org/wiki/10_septembrie






http://ro.wikipedia.org/wiki/Martie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Octombrie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mai



http://ro.wikipedia.org/wiki/WYSIWYG















http://ro.wikipedia.org/wiki/Martie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Octombrie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mai




#.$i%liogra!ie

1.,,,.google.ro

2.,,,.,iipe(ia.ro

3.,,,.5outu%e.com

4.,,,.re"istenta.net

.,,,.c%*.ro

#.http :66!orum.4tuning.ro

atestat prezentare

Documents