atestat romina

8/6/2019 atestat romina

1/29

Colegiul Tehnic ,,Transilvania"

Profil: Servicii

Specializarea: Tehnician in turism

Proiect pentru obinerea certificatului

de competena profesionale

COORDONATOR:

PROF EC. Susa Clin

ELEV: Patrone Romina

Cls a-12-aD

ORADEA

-2009-


2/29


3/29

Colegiul Tehnic ,,Transilvania"

Profil: Servicii

Specializarea: Tehnician in turism

Valorificare potenialului turistic

in Bucureti

COORDONATOR:PROF EC. Susa Clin

ELEV:Patrone Romina

Cls a-XII-a D

ORADEA

-2009-


4/29


5/29

Argument

Turismul este considerat un fenomen al timpurilor noastre, fiind un rspuns lanevoia de evadare din mediul cotidian stresant, poluant, care reduce ntr-o mare msurlegtura omului cu natura. Drumul strbtut de omenire pe calea progresului a fostntotdeauna sprijinit, dar, de cele mai multe ori, devansat de victoriile obinute n cucerireaspaiului.exploratorii, comercianii, oamenii de tiin i cultur care au deschis calea sprecunoatere, au transis conteporanilor lor posibilitatea i dorina mpins pn la necesitateade a cltori. Prezenta lucrare are menirea s aduc la cunotin faptul c turismul prezint oimportan deosebit pentru dezvoltarea ntregii economii naionale.Romnia se transformncet, dar sigur, ntr-o ar de destinaie turistic, lucru care este justificat de prezena potenialului turistic natural i antropic bogat i variat i a unei baze tehnico-materiale n plin dezvoltare. Potenialul turistic al bucuretiului i diversitatea obiectivelor m-adeterminat s aleg tema lucrrii de atestat ,,Valorificarea potenialului turistic nBucureti''.

Am ales s dezbat aceast tem, deoarece Romnia este o ar aflat ntr-un avntturistic. Preocuprile pentru turism devin din ce in ce mai numeroase i mai corecte.Condiiile naturale ale peisajului geografic al Romniei joac rolul cel mai important, chiar esenial n recreerea omului.Turismul reprezint pentru multe ri o puternic ramur aeconomiei naionale i pentru viitor se bucur de cele mai bune perspective de dezvoltare.


6/29

Capitolul I

1.1 Scurt istoric

Bucureti este capitala Romniei i n acelati timp, cel mai mare ora, centruindustrial i comercial al rii. Polulaia de peste doua milioane de locuitori face caBucuretiul sa fie a asea capitala dup mrime din Uniunea European. n fapt, nsBucuretiul adun zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialitii prognozeaz, c inurmtorii cinci ani, totalul va depii patru milioane. Prima meniune a localitaii apare in

1459. n 1862 devine capitala Rominei. De atunci sufera schimbri continue, fiind centrulscenei artistice, culturale si mass-media. ntre cele dou razboaie mondiale, arhitecturaelegant si elita bucuretean i-au adus porecla ,,Micul Paris". n prezent capitala are acealainivel administrativ ca i un jude i este mparit in sectoare.

Legenda spune c Bucureti a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform alteivariante mai probabile, Bucureti a fost ntemeiat de ctre Mircea Cel Batrn

Istoria mediaeval a oraului Bucuretincepnd din a doua jumatate a secolului al -XIII-lea teritoriul oraului de astzi, ca dealtfel intreaga zon rsritean a Cmpiei Romne trece printr-o nou faz n procesulde dezvoltare, perioada in care se pun bazele trecerii n stadiul urban al aezrii.Stabilirea reedinei domneti la Bucureti in perioada domnitorului Vlad epe a avutun rol determinant in evoluia ulterioara a aezrii. Astfel, din secolul al -XV-lea se nregistreaz o dublare a suprafeei oraului.Apar cartiere noi ocupate de meteugari.

Istoria contemporan a oraului BucuretiInstaurarea dup al doilea Razboi Mondial a puterii populare creaz condiiile apariieidictaturii comuniste care s-a meninut pn in Decembrie 1989. Pentru o perioada de aproape50 de ani democraia i economia de piaa au disparut in Romnia. Prin naionalizarea principalelor ramuri industriale, regimul comunist i-a oferit mijloacele pentru a reconstrui sidezvolta oraul. n aceti 50 de ani au fost construite multe unitai industriale noi, blocuride apartamente si multe edificii cu caracter socio-cultural. Au ap.rut ,,giganii industriali" simiile de apartamente tip ,,cutie de ghibrituri". Evenimentele din decembrie 1989 aducmodificri profunde in econimia capitalei, atat din pinct de vedere structural (descentralizareasi forma proprietaii ) cat si al dinamicii sale.

Istoria modern a oraului BucuretiRevoluia din 1821 marcheaz nceputul istoriei moderne a Bucuretiului. n anul 1869 esteinaugurat prima linie de cale ferat Bucureti-Giurgiu, iar n 1870 este pus in funciune liniaferat Bucureti- Ploieti-Galai-Roman. Cea mai prosper perioad a Bucuretiului, ca i antregii ri, a fost perioada interbelic. Devenind capitala statului naional unitar romn,Bucuretiul continu sa fie in perioada interbelic principalul centru industrial, comercial sifinanciar al Romaniei. Tot in aceast perioad s-au fcut lucrri de rectificare si adncire aalbiei raului Dmbovia, lucrari pentru alimentarea cu ap potabil a Capitalei prin filtrareaapei Dmboviei. n 1882 a fost inaugurat iluminatul public electric, iar in 1892 a fost


7/29

construit uzina electric Grozveti.

1.2 Aezare geografic

Acest ora se afl in sud-estul rii, ntre Ploieti la nord si Giurgiu la sud. Oraul seafl in Cmpia Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn.La est se afl Brganul, in partea de vest Cmpia Gvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Cmpia Burnazului.

1.3 Apele, flora si fauna

Bucuretiul se afl pe malul rului Dmbovia, ce se vars in Arge, afluent alDunrii. Mai multe lacuri se ntind de-a lungul rului Colentina, n perimetrul oralui precumLacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar n centrul oraului exist un lac, n ParculCimigiu. Acest lac, fost balt n vechiul ora medieval, este nconjurat de GradinaCimigiu, inaugurat in 1847 dup planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lngCimigiu exist un numr de parcuri mare: Parcul Herstru ( cu Muzeul Satului ) i GrdinaBotanic ( cea mai mare din Romnia i care cuprinde peste 10.000 de specii de plante,inclusiv exotice ), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza,( cunoscut i ca ParculTitan, sau Parcul IOR ) i multe parcuri mai mici, precum i spaii verzi amenajate de primriile de sector.

Bucuretiul este un ora de cmpie cu flora si fauna specific climatului temperat

continental, stepa ierboas. Astfel flora este alctuit n principal de arbori din categoriafoioaselor ( stejar, fag, castan, tei, salcie in lunca rurilor ), pomi fructiferi ( pruni, caii, meri, peri, cirei ) i arbuti ( mceul, porumbarul ), flori viu colorate i bogate ( mueel, mac,trandafiri, albstrele ).

n parcurile amenajate din interiorul oraului pot fi ntalnite si specii aclimatizate,care nu sunt specifice cmpiei. Capitala plin de psri i mamifere, care ncearc sa fac fadezvoltrii urbane. n Bucureti anumalele lupt pentru supravieuire ,,cot la cot" cu oamenii.rae, pescrui, mierle, fluturi, veverie, chiar i vulpi toate pot fi zrite prin zona capitalei. nspecial prin capital pot fi zrite anumite psri care se leag de viaa oraului. alurileDmboviei arat uneori ca pe litoral, pline de pescarui n cutare de hran, iar mai nou auaprut i lebedele. Pescruii au aprut acum vreo 20 de ani. Aici sunt dou specii de pescrui.Sunt cei mici, care vin din nordul continentului, de la Marea Nordului, unde chiar efrig i mai sunt pescruii argintii, mari care cuibresc pe blocuri nalte, n locuri ferite i care practic mnnc din gunoaie. Rndunica este una din cele mai des ntlnite psri din zonatemperat n timpul verii. Ea este o pasre cu coada adnc bifurcat, cu ciocul scurt i lat. Sehrnete cu insecte pe care le prinde in zbor. i cldete cuibul din lut i paie la streinacaselor.

1.4 Clima

Clima in capital este specific Romniei, respectiv temerat-continental. Suntspecifice patru anotimpuri, iarn, primvar, var i toamn. Iernile in Bucureti sunt destul


8/29

de blnde, cu puine zpezi si temperaturi ridicate, n timp ce n ultimii ani verile sunt foartecalde, chiar caniculare ( cu temperaturi foarte ridicate de pn la 45 de grade la umbr ) icu puine precipitaii.Aceasta face ca diferenele de temperatur var-iarn s fie de pan la60 de grade.


9/29

Capitolul II

2.1 Atracii turistice

Bucuretiul ofera vizitatorilor si numeroase obiective turistice. n continuare voi prezenta cteva dintre acestea.

2.1.1 Ateneul Romn

Ateneul Romn este o sal de concerte din Bucureti, cldire situat pe CaleaVictoriei n Piaa George Enescu. Tot aici se afl sediul Filarmonicii ,,George Enescu". Loculunde s-a ridicat Ateneul Romn aparinea familiei Vcretilor. n 1886 a nceput construciaactualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripie public, la ndemnul"Dai un leu pentru Ateneu". Planurile cldirii au fost concepute de arhitectul francez albertgalleron i a fost inaugurat la 14 februarie 1888. Cldirea este precedat de un peristil,sprijinit pe ase coloane ionice. Sub peristil se afla cinci medalioane in mozaic care ireprezint pe cinci mari domnitori ai rii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele CarolI, Vasile Lupu i Mate Basarab. Construcia se termin cu o cupol bogat decorat. n interior sala de concerte are 600 de locuri la partere i 52 de loji ( n total aproximativ 794 de locuri).Deasupra lojilor de jur mprejurul tamburului cupolei, cu excepia locului unde se afl scenase desfoar o fresc lat de trei metri i lung de 70 de metri, oper a pictorului CostinPetrescu. Fresca este alctuit din 25 de scene reprezentative din istoria Romniei.

Altdat, n Ateneul Romn se afla i Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Naional de Art al Romniei.

2.1.2 Arcul de triumf

Arcul de triumf a fost nlat n anul 1922 din lemn i stuc, n cinstea proclamriiUnirii, dup izbnda armatelor romne n primul Razboi Mondial, arc ce va fi nlocuit cu unuldin piatr opera arhitectului Petre Antonescu ntre anii 1935-1936. Faada sudic este frumos

mpodobit cu doua medalioane n bronz, ce nfieaz chipurile regelui Ferdinand i alreginei Maria, care le nlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dup anii'80. n locul lor au fost aplicate dou mari flori de piatr, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale i-au reluat locul.

Deasupra fiecrui medalion se afl cte o victorie in relief, opere ale sculptorilor C.Baraski si M. Constantinescu. Pe faada nordic alte dou medalioane au fost sculptatechipurile Brbia i Credina. Brbia nfiaz un rzboinic cu sabie, lucrare a lui I. Jalea,iar Credina pe cae a unui tnr cu o cruce, autor C. Baraski. Victoriile de deasupra lor au fostexecutate de sculptorii D. Onofrei i C Medrea. Pe pietrele de bolt a Arcului de Triumf sntnscrise btliilor rzboiului ( Mrteti, Oituz) iar pe faadele laterale snt nscrise proclamaiile regelui Ferdinand ctre popor cnd ara a intrat in rzboi i cea de la Alba Iuliacu prilejul ncoronrii.


10/29

2.1.3 Muzeul Satului

n primvara anului 1936 ia fiin Muzeul Satului Romnesc, creaie colectiv a

colii Sociologice Romne, nfiinat i condus de profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-agndit prima oara la constituirea unei coleci de art popular, a tipurilor de gospodrii i-a prezentrii lor n expoziii, a fost scriitorul Al. Odobescu cu mult timp n urm. Ladeschiderea sa, muzeul cuprindea o suprafa de 5 ha i doar 30 de case rneti,caracteristice dentrologic, aici gsindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotii.Cimigiul nu este niciodat pustiu, vara fiind cautat pentru rcoare, vegetaie i lacul sunesat cu brci i care iarna devine un patinoar natural. 2.1.4 Palatul Parlamentului ( Casa Poporului )

Casa Poporului sau Palatul Parlamentului ridicat pe fostul Dealul Spirii, are o notdominant, impuntoare, iar cu suprafaa sa de 330.000 de metri patrai se nscrie n ,,CarteaRecordurilor" la capitolui ,,Cldiri Administrative", pe locul 2 n lume dup cldireaPentagonului i depete cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt. n form de piramid fr vrf, palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumrate sli imense,cea mai mare fiind Sala Unirii. Construirea Palatului Parlamentului a nceput n anul 1983,ceremonia aezrii pietrei fundamentale avnd loc la 25 iunie 1984.

La construcie au participat 400 arhiteci si aproximativ 20.000 muncitori, care aulucrat in trei ture, 24 de ore pe zi. Dealul pe care se afl astzi Palatul Parlamentului, este ngeneral o creaie a naturii, avnd o nlime iniial de 18 metri, dar partea deinspreBulevardul Libertii este nlat n mod artificial Casa Poporului sau Palatul Parlamentuluiare aproximativ 1000 de ncperi, dintre care 440 de birouri, peste 30 sli i saloane,restaurante, restul fiind camere de deservire.Numele slilor i saloanelor din PalatulParlamenului au fost alese dupa 1989, le evocnd evenimente importante din istoria poporului romn sau personaliti cunoscute pe plan mondial. Majoritatea sunt legate deaspiraia romnilor pentru Unire i de istoria perlamentarismului in Romnia. Cldirea areinterioare de un lux ieit din comun: scri imense de marmur, tavane cu dantelarii deornamente, mozaicuri n culori deosebite, ui bogat sculptate, iruri ntregi de candelabre ilmpi din cristal, covoare executate pe comenzi speciale, mobil pe masaura frumusei imulte altele. Casa Poporului sau Palatul Parlamentului: Intrarea 13 septembre cuprinde un holmare flancat de coloane din marmura sculptate, legat de scara monumental ce duce la etajulI, casa scrii find descchis la toate nivelele crendu-se un spaiu spectaculos. Deasuprascrilor de poate observa o cupol alctuit din sticl albastr i un candelabru. Scara ce s-avrut o copie a celei de la palatul de iarn-Muzeul Ermitaj din San Petersburg, conducnd la birourile prezideniale, astzi transformate n Clubul Deputailor. Originalitatea acestui hol deintrare const n motivul plafonului care se reflect ca ntr-o oglind n decorul solului.

n faa Casei Poporului se deschide Piaa Constituiei ( servete ca loc de desfurare pentru spectacole, defilri, srbtori ) din care pornete apoi Bulevardul Unirii pe careCeauescu l-a dorit mai lat dect Champs Elysees. ntreaga arter este presrat cu fntnimai mari sau mai mici, bogat ornamentate n piatr i a cror nivel estetic a atras numeroasecontroverse.


11/29

2.1.5 Palatul Cotroceni

n anul 1679 domnul tefan Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor omnstire. n anul 1888 principele Carol I al Romniei a construit n incinta mnastirii un palat care sa-i serveasc dret reedin n Bucureti. Planurile edificiului au fost realizate dearhitectul Paul Gottereau n stil clasic veneian. Mai trziu arhitectul romn Grigore Cerchez,a reconceput aripa nordic n stil naional romantic, adugnd o sal mare, cu o terasdesupra i dou foioare cu coloane, dintre care unul era replica marelui foior de lamnstirea Hurez. Palatul Cotroceni este parte a Muzeului Naional Cotroceni instituiespecializat pentru prezentarea istoriei medievale a palatului i a evoluiei i transformrilor lui de-a lungul timpului. Palatul Cotroceni, mnstirea i biserica reflect trei secole deistorie care intretesc aspecte politice, militare, diplomatice, religioase i culturale, direct cuevoluia general a societii romneti.

Prin coninutul su, muzeul expune o bogat gam de valori aparinnd artei noastrenaional ca i art decorativ romn i din lume. Spaiul Canacuzian pare a fi un spaiu

potrivit pentru organizarea de prezentri de obiecte de art veche care subliniazexcepionala valoare a epocii respective. Printre obiectele remarcabile expuse sunt pietrelede mormnt bogat sculptate, o expresie a admirabilei arte a cioplitorilor i decoratorilor.Pn n zilele noastre, cele mai specifice lucrri sunt cele de construcie iniial ale mnstiriii palatului regal, ca i cele recente de restaurare i extindere a ntregului ansamblu. n anul1977 preedintele Nicolae Ceauescu a transformat palatul n cas de oaspei, iar n 1985 ademolat biserica ridicat de tefan Cantacuzino.

2.1.6 Biserica Stavropoleos

Biserica Stavropoleos este o biseric ortodox, construit n stil brncovenesc ncentrul Bucuretilor. Hramul bisericii este Sf. Arhangheli Mihail i Gavril. NumeleStavropoleos este forma romneasc a cuvntului grecesc Stauropolis, care se traduce prin,,Oraul Crucii". Biserica a fost nlat n 1742, n timpul domniei lui NicolaeMavrocordat de ctre arhimandritul Ioanichie Stratonikeas. n curtea hanului su Ioanichie azidit biserica si o mnstire, susinut economic din veniturile de la han. Este un lca cu celemai reprezentative i excelente infuene ale artei brncoveneti trzii. Coloanele de piatr, piedestalele, capitelurile, pridvoru cu balustrada ncnt ochiul prin metesugul sculturilor cumotive vegetale sau animale. Cutremurele de-a lungul anilor, dar mai ales "cel mare" din1802 i apoi cel din 1838 i provoac mari stricciuni, drmndu-i chiar turla de deasupranaosului.Restaurarea ncepe abia pe la 1900, sub conducerea arhitectului Ion Mincu, ellucrnd cu srg pn n anul morii sale 1912; finalizarea lucrrii o face un elev de-al suarhanghelul Alexandru Zagoritz.


12/29

Capitolul III

3.1 Uniti de cazare

3.1.1 Hotel Hanul Manuc

O surpriz arhitectonic impresionant prezena n cea mai aglomerat zona aBucuretiului este Hanul Manuc. Avnd o vechime de peste 200 de ani, Hanul Manuc a avutansa de-a rezista de a lungul vremurilor n aceeai form arhitectonic, celelalte circa 70 decldiri asemntoare ca scop i design disrnd cu desvrire. Construcia i revine de dreptlui Emanuel Mirsanian Manuc Bey, bogat negustor i om politic al anilor 1800, iar stilularhitectural este specific familiei Brncoveanu. Forma structural de cetate, structurileinterioare din lemn de stejar, arcadele, terasele interioare sprijinite de stlpi de lemn, senzaiade linite, sigurana i buna primire cu greu pot fi descrise n cteva cuvinte. Construcia esteuimitor de simpl, original i practic, mpletind armonios scopurile iniiale precum spaiulde desfacere mrfuri, depozite, buctrii, pivnie, locuri de odihn, mas i protectie avechilor negustori.

Dispunnd de o suprafa total de 3000 metri patrai, Hanul Manuc reuete s facfa n cele mai condiii unor evenimente mondene ce pot ajunge i pn la 800- 1000 de participani. Prin bogata lor ofert, Salonul Arcadelor, Salonul Voievodal, crama, terasa igrdina cu diversele preparate culinare, n special din renumita buctrie romneasc, vor depi exigenele dumneavoastr, punndu-va pur i simplu n dificultate n clipa alegerii bucatelor. O mas bun trebuie nsoit de un vin n aronie cu bucatele. Crama Hanului Manuceste locul perfect n care v putei bucura att de o atmosfer rustic autentic romneasc cti de vinuri de vinotec, gustoase i aromate. Stimai clieni, aici zilnic de la ora 12 dupa-amiaza restaurantul este deschis pn la plecarea ultimului client. Hanul Manucorganizeaz petrecerea de Revelion in cadrul saloanelor sale: Voievodal, Sala Arcadelor,Crama Domneasc. Meniul este specific romnesc. Pe tot parcurul nopii se asigurmuzic de cafe-concert muzic de petrecere, muzic i dansuri populare, colinde.Atmosfera de real srbtoare va fi accentuat de unicitatea arhitectonic a cldirii, ansamblulde pridvoare, scri de lemn i cerdacuri rustice poziionate circular, n interiorul deschis algrdinii imprimnd un iz specific secolului XIX.

Hotelul Hanul lui Manuc ofer apartamente i camere duble la urmtoarele preuri:- camer dubl 140 lei pe zi- dubl single 102 lei pe zi- single 75 lei pe zi- apartament 2 persoane 170 lei pe zi- apartament 3 persoane 210 lei pe zi

Dotri camer:- satelit tv


13/29

-telefon- televizor

Faciliti:

- bar - buctrie- cofetrie- grtar exterior - magazin- restaurant- sala mic dejun- teras- vinoteca (crama)

Servicii hotel:

- apel trezire- micul dejun este inclus in pre- TV color in camer- programe TV prin cablu- acces la fax si telefon internaional- plata se poate face cu carte de credit (Visa, Mastercard/Eurocard, American Express)- preturile sunt negociabile in funcie de pachetele de servicii sau de solicitarile

dumneavoastr.

3.1.2 Hotel Hoverd Johnsons Grand Plaza Bucureti

Hotelul Howard Johnson Grand Plaza este situat n centrul oraului, dominndntreaga capital si oferind oaspeilor o panorama uluitoare.Se afl n imediata vecintate acelor mai apreciate magazine, restaurante si cluburi si a celor mai importante obiectiveturistice ale capitalei. Clasat ca hotel Deluxe, Howard Johnson Grand Plaza este produsul atrei ani de renovare completa a fostului hotel Dorobanti. Hotelul a fost ntotdeauna un loc deintalnire pentru cltorii in interes de afaceri romni si strini, care au gsit in aceastlocatie un beneficiu major, ce le permite sa fie aproape de toate informaiile si facilitailenecesare.Hotelul are 18 etaje si 285 de camere si apartamente, cu mobil proiectata sirealizata in Franta, special pentru acest hotel. Cele 9 sli de conferin sunt dotate la cele mainalte standarde tehnice.Este o cldire cu 18 etaje, 285 de camere, toate avnd o mobil cudesign franuzesc.Cele 9 sli de conferine sunt dotate cu echipament tehnic performant.Hotelul a fost si este reprezentativ pentru oamenii de afaceri romani si internaionali, care beneficiaz de toate facilitatile de care au nevoie si au avantajul de a fi informati.

Facilitile hoteluluiGeneralReceptie 24/24 h, Bar, Lift, Check in/out expres, Parcare gratuita, Incalzire centrala,

Spatiu pastrare bagaje, Ziare, Camere nefumtori, Restaurant, Facilitati de acces persoane cuhandicap, seif.


14/29

ActivitiCazino, Sal fitness, Masaj, Saun, Solar, Centru spa & wellness , Plimbare.

ServiciiTransfer aeroport, Mic dejun in camer, Centru de afaceri, nchirieri maini, Schimb

valutar, Curtorie uscat, Fax/fotocopiere, Acces internet, Servicii de clcat haine,

Spalatorie haine, Facilitati intlniri/reuniuni, Mas la pachet, Room service, Lustruire pantofi, Reea local wireless.Locaie zona centrala, zona cu muzeuri, zona centru de conferine, zona metrou,

vedere panoramic, zona centru comercial, zona universitaii.Informaii despre hotel

Howard Johnson International Inc. deine in sistem franciza mai mult de 500 dehoteluri si hanuri n toat lumea, inclusiv in Argentina, Venezuela, Canada, Columbia,Republica Dominicana , Ecuador, Mexic, Israel, Iordan, Liban, Malta, Oman EmirateleArabe, Marea Britanie i Romnia. Hotelul pune la dispoziia clienilor unlobby Bar, cu ominunata panoram nspre centrul Bucuretiului.

Holul hotelului este foarte spaios, modern i n acelai timp primitor, decorat inconformitate cu restul hotelului.

Mncarea i butura

Restaurantul AvalonEste un local contemporan unde putei lua masa in linite. Meniul mbin mncarea

euro-asiatic cu ingrediente speciale, la moda. Preocuparea buctarului pentru gust este unadeosebita. Talentul creativ este evident atunci cnd vedei aspectul impresionant al prezentariimncarurilor.

Restaurantul BenihanaAici v putei delecta cu specialitatea dumneavostra preferata sushi. Buctarii notri

de origine asiatic va ofer un impresionant spectacol pregatindu-v mancrurile specificasiatice chiar la dvs la mas. Se recomand rezervarea in prealabil a unei meseCapacitate: 80 de locuri

Deschis zilnic pentru pranz si cinaCentro Bar

Opriti-va in barul nostru din holul hotelului pentru o bautura invioratoare si o pauzaodihnitoare.Tot ce trebuie este sa v aezai confortabil si sa l lsai pe barman s v pregteasc butura preferat ntocmai cum o dorii.

Informaii camer hotel

Design-ul camerelor este concentrat pe crearea unei atmosfere relaxante, care ofercltorului n interes de afaceri mult dorita stare de bine si confort la cele mai naltestandarde.Camerele sunt decorate ntr-un stil contemporan, folosindu-se mult lemn deschis laculoare si oel. Beneficiaz de dotari complete, fiind printre cele mai stilate i frumoase dinRomnia.

Facilitatile camerelor:

*minibar * dus* cada

* televizor cu antena prin satelit* telefon


15/29

* fax* aer conditionat* radio* dotari complete ale baii* incalzire centrala

* filtru de cafea* uscator de par * fier de calcat* halat de baie* papuci.

Fiecare apartament are un finisaj modern, fiind special decorat pentru a oferioaspetilor nostri o experienta unica.

Informaii de cltorieAeroport:

Aeroportul International Otopeni-Aeroportul National Baneasa. Catre autostradaBucuresti- Pitesti- Bulevardul Kiseleff - Piata Victoriei - Piata Romana - Hotelul HowardJohnson Plaza, care se afl chiar aici

Nord: E60: Oradea - Brasov - Ploiesti - Otopeni (DN1)si apoi Piata Presei Libere- Soseaua Kiseleff inspre Piata Victoriei - Bulevardul Lascar Catargiu - Piata Romana

Sud: Venind dinspre Sofia - E85; Ruse, Giurgiu (65 de Km pana in Bucuresti) -Soseaua Giurgiului - Soseaua Viilor - Bulevardul George Cosbuc - Bulevardul Regina Maria- Bulevardul Unirii - Piata Universitatii - Piata Romana.

Est: E87: Vama Veche - Constanta (53 Km); Constanta - Slobozia (148 Km);autostrada A2 Slobozia - Bucuressti 118 Km); Soseaua Pantelimon - Bulevardul Iancului -Bulevardul Pache Protopopescu Bulevardul Caro I - Piata Romana E85: Suceava-Focsani-Buzau si apoi Bucuresti; Soseaua Colentina - Calea Mosilor - Bulevardul Carol I - Bulevardul Nicolae Balcescu - Piata Romana.

Vest: E70: Arad - Timisoara - Severin - Craiova - Slatina - Pitesti - Bucuresti;Bulevardul Iuliu Maniu - ulevardul Cotroceni - Spaiul Independentei - Bulevardul ReginaElisabeta - Bulevardul Nicolae Balcescu - Piata Romana.

Termeni i condiiiRezervarea dvs. este sigura in totalitate. Toate datele dvs. personale sunt criptate si vor fi

procesate intr-un mod securizat.Bucharesthotels.ro acorda o foarte mare atentieconfidentialitatii datelor dvs. personale. Datele dvs. personale vor fi folosite numai pentru procesarea rezervarii.Pentru mai multe informatii cititi Politica noastra de confidentialitate.Bucharesthotels.ro nu percepe taxe pentru realizarea rezervarii, si nici nu va lua bani de pe

cartea dvs. de credit. Veti plati doar pentru sejurul dvs. la hotel. Anularea este gratuitadaca o realizati in perioada mentionata in cadrul Politicii de anulare a hotelului.


16/29

Concluzie

O scurt concluzie ar fi aceea c atunci cnd vrem s vedem lumea (sau ocunoatem), avem nevoie ntr-adevr de foarte mult luciditate pentru a distinge corect printreofertele, tendinele i manifestrile existente, ori pentru a evita situarea ntr-o perspectiv preastrmt ori insuficient.Cine i nchipuie c a calatori este ceva uor, se neal amarnic...Turismul nu reprezint principal ocupaie a locuitorilor din Romnia.El face parte din sectorulteriar al economiei rii.Dei ara noastr are un potenial touristic foarte vast,acesta estefoarte puin valorificat.

Prea puini turiti strini i romni viziteaz aceste adevrate frumusei ale riinoastre,cititorite de cei mai mari domnitori ai notri.Aceste mnstiri reprezint o parteimportant din istoria neamului nostrum. Nu se face o aevarat campanile de promovare amnstirilor,deci muli posibili turiti nu au de unde s afle despre ele.Pentru o mai bun valorificare a acestor obiective turistice ar trebui sa li se fac mai multa publicitate(pe internet,prin fluturae,pliante i prin alte mijloace),prin care s ofere cat maimulte informaii cu privire la obiectivele turistice,locurile de cazare,de alimentaie,dedivertisment. n ultimul timp se constat o mai mare preocupare fa de dezvoltareaturismului,ns nu ndeajuns pentru ca acesta sa fie valorificat n ntregime.

Ar trebui s ne mndrim intr-o ar att de frumoas ca Romnia,unde se gsesc toateformele de relief, cu atracii turistice pentru toate gusturile.


17/29

Cuprins

Argument................................................................................................................1Capitolul 1...............................................................................................................21.1 Scurt istoric........................................................................................................21.2 Aezare geografic.............................................................................................31.3 Apele, flora i fauna...........................................................................................31.4 Clima..................................................................................................................3Capitolul 2...............................................................................................................52.1 Atracii turistice.................................................................................................52.1.1 Ateneul Romn...............................................................................................52.1.2 Arcul de triumf...............................................................................................52.1.3 Muzeul Satului................................................................................................62.1.4 Palatul Parlamentului.......................................................................................62.1.5 Palatul Cotroceni.............................................................................................72.1.6 Biserica Stravopoleos......................................................................................7Capitolul 3................................................................................................................83.1 Uniti de cazare.................................................................................................8

3.1.1 Hotel Hanul lui Manuc....................................................................................83.1.2 Hotel Hoverd Johnsons Grand Plaza Bucureti..............................................9Concluzie...............................................................................................................12


18/29

Excursie 2 zile Bucuresti

Braov-Bucureti-Braov

Durata-2 zileKm-166Tarif-149 RONTransport-Autocar climatizatPlecare-ora 08:00 din faa PrimrieiCazare- Hanul Manuc

Ziua 1 Braov-BucuretiPlecare din Braov, vizitarea Arcului de triumf.Aici putei admira un monument

istoric,construit n cinstea Unirii dup Primul Razboi Mondial.Vizitarea PalatuluiParlamentului Casa poporului),care are o nota impunatoare, dominant cu o suprafa de330.000 metri ptrai inscris n Cartea Recordurilor la capitolul Cldiri administrative.Urmeaz pauza de prnz la cunoscutul restaurant Carul cu bere, dupa care se continufrumoasa noastr cltorie n scopul vizitrii a ct mai multe obiective turistice.

Urmtoarea oprire va fi la cunoscuta biserica ortodox Stavropoleos din centrulBucuretiului dup care cazarea i servirea cinei la hotelul tradiional romanesc HanulManuc.Prezent n cea mai aglomerat zon a Bucuretiului, acesta deine diferite sortimenteale bucttiei romneti.

Ziua 2 Bucureti-BraovDup servirea micului dejun la hotel, ne continum drumul pentru vizitarea Parcului

Herstru unde, putei fotografia si filma minunatul peisaj si speciile de pasri prezenteaici.Dup o pauz de mas, vizitm Muzeul Satului i retur Braov.

NotaTarifele pe persoana sunt afisate pentru o excursie de doua zile si includ transportul cuautocare climatizate (max 25 locuri), costul biletelor de intrare la obiectivele turistice, taxelelocale, bac , parcari , o noapte de cazare o cina si un mic dejun;Optional se pot asigura servicii de ghid;La 20 de persoane platitoare, 2 persoane beneficiaza de gratuitate;La cerere se pot organiza excursii pe orice traseu doritTarifele nu includ mesele de pranz


19/29


20/29


21/29


22/29


23/29


24/29


25/29


26/29


27/29


28/29


29/29

atestat romina

Documents