atestat sortare

7/28/2019 atestat sortare

1/13

TABLOURI

In mod surprinzator, incepem cu tabloul, structura fundamentala, predefinita in

majoritatea limbajelor de programare. Necesitatea de a elabora o noua structura de acest tip

provine din urmatoarele inconveniente ale tablourilor predefinite, inconveniente care nu sunt

proprii numai limbajelor C si C++:

Numarul elementelor unui tablou trebuie sa fie o expresie constanta, fixata in

momentul compilarii.

Pe parcursul executiei programului este imposibil ca un tablou sa fie marit sau

micsorat dupa necesitati.

Nu se verifica incadrarea in limitele admisibile a indicilor elementelor tablourilor.

Tabloul si numarul elementelor lui sunt doua entitati distincte. Orice operatie cu

tablouri (atribuiri, transmiteri de parametri etc) impune specificarea explicita a numarului de

elemente ale fiecarui tablou.

Un sir de elemente de acelai tip, n care conteaz ordinea elementelor, se

numete vector sau tablou unidimensional.

Un tablou este o structura formata dintr-un numr fixat de componente de

acelai tip, numit tip de baza. Numrul de componente este determinat de numrul de valori

ale indicilor, care sunt obligatoriu tipuri ordinale. Poziia unui element se mai numete si

indicele sau rangul elementului, iar elementele se mai numesc si componente ale vectorului.

OBSERVATII: In cazul in care tip_ordinal este unul din tipurile intregi,este obligatoriu sa

folosim subdomeniile lui variabila v este un tablou de dimensiune 1 cu 100 componente

intregi identificate prin indici din subdomeniul 1..100.

Aici tipul ordinal este subdomeniu al tipului int, iar tipul oarecare este tot int.

Componentele unui tablou sunt memorate pe zone de memorii consecutive. Adresarea unei

componente a tabloului se face prin indice (o valoare a tipului ordinal) care se specifica dup

numele tabloului, ntre paranteze drepte.

Prin declararea unui vector vom nelege numrul maxim de elementele

acestuia. Numrul elementelor efective folosite, care difer de la o execuie la alta se

numete numr real (efectiv de elemente).

1


2/13

"Vizualizarea" tuturor elementelor pe rnd si prelucrare acestora se numete

parcurgere. Parcurgerea intr-un ciclu poziiile elementelor din vector i=1,2,3,...,n si pentru

fiecare valoare a lui i, "vizitm" si prelucram elementul v[i], adic elementul aflat pe poziia i.

TABLOURI UNIDIMENSIONALE

Structura de date este o colecie de date nzestrat cu informaii structurale

care permit identificarea i selecia componentelor.

Componentele unei structuri de date pot fi identificate si selectate fie prin

numele, fie prin intermediul relaiilor structurale. Cea mai simpla relaie structurala este

poziia fiecrei componente in cadrul structurii.

Asupra unei structuri de date se pot aplica mai multe tipuri de operaii

:vizualizarea elementelor structurii sub diferite forme, actualizarea(adugarea, modificarea

sau tergerea unei componente), mbogirea structural(prin adugarea unor informaii de

legtura) sortare(aranjarea componentelor intr-o anumita ordine stabilita de un anumit criteriu

de ordonare.

Din punct de vedere al coninutului, structurile pot fi:-omogene(toate componentele structurii sunt de acelai tip)

-neomogene(componentele structurii sunt de tipuri diferite)

in funcie de modul in care sunt memorate structurile de date se mpart in doua mari

categorii:

-Structuri interne, sunt create in memoria interna RAM a sistemului, i au un caracter

temporar, datorit faptului ca memoria interna este volatila.

-Structuri externe, sunt depozitate pe un suport de memorie externa (hard-disk.floppy-disk), avnd astfel un caracter permanent.

Tablourile unidimensionale sunt tablouri cu un singur indice (vectori). Dac

tabloul conine dim_1 elemente, indicii elementelor au valori ntregi din intervalul [0, dim_1-1].

La ntlnirea declaraiei unei variabile tablou, compilatorul aloc o zon de memorie continu

(dat de produsul dintre dimensiunea maxim i numrul de octei corespunztor tipului

tabloului) pentru pstrarea valorilor elementelor sale. Numele tabloului poate fi utilizat n

diferite expresii i valoarea lui este chiar adresa de nceput a zonei de memorie care i-a fost

2


3/13

alocat. Un element al unui tablou poate fi utilizat ca orice alt variabil (n exemplul urmtor,

atribuirea de valori elementelor tabloului vector). Se pot efectua operaii asupra fiecrui

element al tabloului, nu asupra ntregului tablou.

Exemplu:

// Declararea tabloului vector

int vector[6];

// Iniializarea elementelor tabloului

vector[0]=100;

vector[1]=101;

vector[2]=102;

vector[3]=103;

vector[4]=104;

vector[5]=105;

Exemplu:

double alpha[5], beta[5], gama[5];

int i=2;

alpha[2*i-1] = 5.78;

alpha[0]=2*beta[i]+3.5;gama[i]=aplha[i]+beta[i]; //permis

gama=alpha+beta; //nepermis

Variabilele tablou pot fi iniializate n momentul declarrii:

declaraie_tablou=list_valori;

Valorile din lista de valori sunt separate prin virgul, iar ntreaga list este inclus ntre

acolade:Exemple:

//1

int vector[6]={100,101,102,103,104,105};

[0] [5]

//2

3

vector

100

101

102

103

104

105

vector[0]

vector[1]

vector[2]

vector[3]

vector[4]

vector[5]

vector 100 101 102 103 104 105


4/13

double x=9.8;

double a[5]={1.2, 3.5, x, x-1, 7.5};

La declararea unui vector cu iniializarea elementelor sale, numrul maxim de elemente ale

tabloului poate fi omis, caz n care compilatorul determin automat mrimea tabloului, n

funcie de numrul elementelor iniializate.

Exemplu:

char tab[]={ A, C, D, C};

[0] [3]

float data[5]={ 1.2, 2.3, 3.4 };

[0] [4]

Adresa elementului de indice idintr-un tablou unidimensional poate fi calculat astfel:

adresa_elementului_i = adresa_de_baz + i lungime_element

OPERAII CU VECTORI

O variabila de tip tablou nu poate fi citita sau scrisa in ntregime. Se pot face

atribuiri intre variabile de acelai tablou. Dar, e preferabil sa se lucreze pe componente .Cu

componentele unui tablou Se pot face toate operaiile ce Se pot face cu orice variabil de

acel tip (afiare, citire, atribuire etc)

1Citirea unui vector

Aceasta nseamn citirea numrului n de componente, intr-un ciclu for.

#include

4

tab A B

1

C D

data 1.2 2.3 3.4 ? ?


5/13

void main()

{

int v[100],n,i;

coutn;

for(i=1;i


6/13

5.Determinarea elementului minim dintr-un vector

Aceasta problema se rezolva astfel:consideram minim primul element,apoi

parcurgem restul vectorului si,ori de cate ori gasim un element mai mic actualizam minimul la

valoarea acelui element

#include

main()

{

int v[9],n,i,min;

coutn;

for(i=1;i>v[i];

min=v[1];

for(i=1;i


7/13

cin


8/13

Se determina minimul dintre valorile retinute in componentele de la 2 la 4.Acesta este 2 si este retinut de componenta 4. Se inverseaza continutul componentelor 2 si4.

A

A[1] A[2] A[3] A[4]Se determina minimul dintre valorile retinute in componentele de la 3 la 4.

Acesta este 3 si este retinut de componenta 4. Se inverseaza continutul componentelor 3 si4.

A

A[1] A[2] A[3] A[4]

In cazul in cae se cere sortarea descrescatoare, la fiecare pas se calculeazamaximul.

#includeint a[9],n,i,j,k,man,min;void main(){

coutn;for (i=0;i


9/13

b. BUBBLE SORT- Sortarea prin interschimbare.Algoritm:

Se parcurge variabila inversand continuturile componentelor alaturate care nusunt in ordine crescatoare (descrescatoare);

Procedeul se repeat pana cand are loc o parcurgere in care nu se fac inversari

Exemplu:

A

A[1] A[2] A[3] A[4]

Se efectueaza prima parcurgere. Se inverseaza valorile retinute de

componentele 1 si 2. Se obtine:

A

A[1] A[2] A[3] A[4]

Valorile retinute de componentele 2 si 3 nu se inverseaza. In schimb, se

inverseaza valorile retinute de componentele 3 si 4.

A

A[1] A[2] A[3] A[4]

Intrucat au avut loc inversari se parcurge vectorul. Se inverseaza valorile

retinute de componentele 2 si 3:

A

A[1] A[2] A[3] A[4]

3 1 4 2

1 3 4 2

1 3 2 4

1 2 3 4

9


10/13

Alte inversari nu se fac. Intrucat in actuala parcurgere au fost facute inversari, sereparcurge vectorul, de data asta inutil si algoritmul se incheie.

#includeint a[9],n,i,k,man,gasit;void main(){

coutn;for (i=1;i


11/13

B

B[1] B[2] B[3] B[4]Valoarea 1 trebuie inserata inaintea valorii 3. Pentru aceasta, 3 se deplaseaza la

dreapta cu o pozitie sip e pozitia sa se insereaa valoarea 1.

A

A[1] A[2] A[3] A[4]

B

B[1] B[2] B[3] B[4]

Valoarea 4 trebuie inserata dupa 3. Pentru aceasta nu este necesara nici o deplasare.

A

A[1] A[2] A[3] A[4]

B

B[1] B[2] B[3] B[4]

Valoarea 2 se insereaza pe pozitia ocupata de valoarea 3. Pentru aceasta, valorile 3 si4 se deplaseaza la dreapta cu cate o pozitie.

A

A[1] A[2] A[3] A[4]

3

3 1 4 2

1 3

3 1 4 2

1 3 4

3 1 4 2

11


12/13

B

B[1] B[2] B[3] B[4]

Acum vectorul B retine valorile sortate.#includeint a[9],b[9],n,i,j,k,gasit;void main(){

coutn;for (i=0;i


13/13

BIBLIOGRAFIE:

1. Totul despre C si C++, Dr. Kris Jamsa Lars Klander, Editura TEORA, 2005

2. Bazele programarii in C++, Doina Logofatu, Editura Polirom, 2004

3. Informatica varianta C++, Tudor Sorin, Editura L&S Informat, 2000

4. C++, George Mateescu, Editura Petrion, 2003

5. Manual de programare in C++, Stefan Prata, Editura TEORA, 2004

13

atestat sortare

Documents