atkinson - introducere in psihologie
DESCRIPTION
atkinson - introducere in psihologieTRANSCRIPT
972 I tt roduc e re irt p s i lto I o e : -:
situaliei de inv6{are. Vezi, de asemenea,SCHEMA.
HA$I$ (lwslislt). Vezi MARIJUANA.
HERMAFRODIT (lre rnrupltrodite). Individndscut cu organe genitale ambigue lain{bligare sau care sunt in conflict cuglandele sexuale interne. Vezi, de ase-
menea, TRANSSEXUAL.
HEROINA (rcroin). Substan{i depresivd a
sistemului nervos central, extrem de adicti-v6, derivatd din opium. Vezi, de asemenea,
OPIACEE.
HERTZ (Hz). Unitate folositd la mdsurarea
frecvenlei undelor sonore, specificdndnumirul de cicli pe secundd.
HETEROSEXUAL (lrcterosexual). Persoa-
nd care este atras6 gi cautd relalii sexualecu indivizi de sex opus.
HIDROCORTIZON (cortisol). Unul dintrehormonii cu structurS sterolicd, produs deglandele suprarenale (corticosuprarenala).Acesta are mai multe efecte asupra orga-nismului, inclusiv in formarea glucozei,reducerea inflamaliilor gi retenlia apei inorganism. Vezi, de asemenea, GLANDESUPRARENALE, SISTEM ADRENO-CORTICAL.
HIPERFAGIE (htp e rp I mgla). Supraalimen-tare patologicd. Yezi, de asemenea,AFAGIE.
HIPOCAMP (ltippocuntpus). Structurd cere-bral6 localizatd sub cortexul cerebral,implicatd in consolidarea amintirilor noi;rolul sdu pare a fi acela al unui sistem de
interlegdturd, conectAnd aspectele uneiamintiri particulare stocate in pdr(iseparate ale creierului. Vezi, de asemenea,AMIGDALA.
HIPOTALAMUS (hypotltalanuts). Structurdcerebrald de mici dimensiuni, dar foarteimportanti, localizatd. chiar deasupra trun-chiului cerebral gi dedesubtul talamusului.Considerat o parte a centrului creierului,
hipotalamusul include centrii care guve:-neazd comportamentul motivat cum ar --
cel de hrinire, de consumare a lichidelc:comportamentul sexual gi emoliile: :-asemenea, regleazd activitatea endocrir."qi menline homeostazia organismulu.Yezi, de asemenea, HIPOTALA-\IL ILATERAL, HIPOTALAMUS VENTRC.MEDIAL.
HIPOTALAMUS LATERAL (laterol h; - -
tlmlantus). O arie a hipotalamusu.-,importanti in reglarea aportului de hrariStimularea electrica a acestei zone i jdetermina animalul de laborator imdndnce; distrugerea fesutului cereb:.din aceastd arie are ca efect intreruper::alimentirii. Vezi, de asemenea, HIPOT:.-LAMUS, HIPOTALAMUS VENTRC.MEDIAL.
HIPOTALAMUS VENTROMEDL{L(vettrontedial lrypotlnlantus). Arie :hipotalamusului importantd in resla:=.aportului alimentar (ingerarea de alirne. -
te - ,,food intake"). Stimularea electricl :acestei zone va determina ca animalul ::laborator sd sisteze alimentarea; dis:,---gerea lesutului cerebral din aceasti =:produce l6comie (supraalimentare). ere:-tual duce la obezitate. Vezi, de asemene:HIPOTALAMUS, HIPOTALAMUS L.i.TERAL.
HIPNOZA (typrtosis). Stare de impresion-:achizilionatd in urma inductiei hipntr:::.(sau echivalentul ei). in aceastd s::-=persoana (subiectul) r[spunde sugesti:.--date de o altd persoand (hipnotizo:--trdind alterdri ale percepfiei, memorie. .acfiunii voluntare.
HL. Vezi HIPOTALAMUS LATERAL.
HOMEOSTAZIE (ltonteostdsir). Nivel ::-tim de func{ionare organicd; homeosr;:este menfinuta prin mecansime de re:.t.denumite mecanisme homeostatice: ::exemplu, mecanismele care rnenJin i::-peratura constanti a organismului.
GLosar 973
HOMOSEXUAL (lrcnosexual). Persoandcare preferi relaiiile sexuale cu altepersoane de acelagi sex. Poate fl birbatsau femeie. insi ferneile hornosexualeadesea sunt numite lesbiene. A nu se faceconfuzie cu transsexual. Vezi, de aseme-nea, TRANSSEXUAL.
HORI\ION (lrcrntorte). Mesager chimic pro-dus de un organ al corpului gi care,transportat prin circuitul sanguin cdtre altepa(i ale organismului, are un efectspecific asupra celulelor care recunoscmesajul sdu.
HORMON ADRENO-CORTICOTROP(ACTH) (adrertocorticotropic honnone).Hormon eliberat de glanda pituitard ca
r6spuns la stres; cunoscut drept ,,hor-monul major antistres" al corpului. Trans-portat in circuitul sanguin spre glandelesuprarenale gi spre alte glande aleorganismului, provoacd eliberarea a 30 de
hormoni, fiecare dintre acegtia jucdnd unrol in reglarea organismului in situaliilede urgen16. Vezi, de asemenea, FACTORDE ELIBERARE CORTICOTROP.
HORMON ANTIDIURETIC (ADH) (crrri-diuretic lrcrntotte). Hormon secretat deglanda pituitard (hipofiza) care sermali-zeazd rinichilor sd recapteze (reabsoarbd)apa din circuitul sanguin, in ciudaexcrefiei sub formd de urind.
HORMONI OVARIENI (ovariatt ltor-ntones). Vezi ESTROGEN, PROGESTE-RON.
HVM. Vezi HIPOTALAMUS VENTROME-DIAL.
Hz.Yezi HERTZ.
I.I. VCZi INTELIGENTA ARTIFICIALA.
ID. Dupd Freud, in diviziunea tripartitd a per-sonalitAtii, este cea mai primitivA parte,alcdtuitd din impulsurile biologice debazd(sau instincte). Este sursu energici psi-hice. Opereaz6 dupd principiul pl6cerii,
aspirdnd si oblind pldcerea qi sd evitenepldcerea, indiferent de circumstan!eleexterne. Vezi, de asemenea, EU, LIBIDO,PRINCIPIUL PLACERII, SUPRAEU.
IDENTIFICAP.F. (idenrifi.catiotl). A) in co-pilirie, procesul norrnal de insugire, princopiere, in parte incongtient, a regulilorsociale adecvate qi a cornpofiamentu-lui adullilor care estesemnificativ pentrucopil; de exemplu, identificarea copiluluicu pdrintele de acelagi sex. Vezi, de
asemenea, IMITATIE. B) Aproprierea deindivizii cu aceleagi interese, cum ar fiidentificarea cu un grup.
IDENTITATE DE GEN (gettder idetttit,-).Gradul in care un individ se considerdbirbat sau femeie. Vezi, de asemenea,
ROLUL SEXULUI, COMPORTAMENTSPECIFIC SEXULUI.
IERARHIA ANXIETATII (anxietv hie-rarclry). Listd de situalii sau stimuli la
care o persoani rdspunde prin anxietate,de la cea mai ugoard pdnd la cea maiinspdimAntdtoare. Utilizatd de psihotera-peulii behavioriqti in desensibilizareasistematic6 (a pacienlilor la stimulii ce
produc teamd). prin asocierea relaxdriiprofunde cu situaliile specifice. Vezi, de
asemenea, TERAPIE COMPORTAMEN-TALA, DESENSIBILIZARE SISTEMA-TICA.
IERARHIA TREBUINTELOR (ltierarcltyof needs). Dupd Maslow, modul de
clasificare a trebuinlelor gi motivelor,pornind ascendent de la trebuinlelebiologice de bazd qi pAnd la vArfulpiramidei, reprezentat de autclrealizare(autoactualizare), presupus a il cel maiinalt motiv uman.
IERARHIILE CONCEPTELOR (hierar-clies of cottcepts). Relaliile dintre con-ceptele individuale. Vezi, de asemenea.CONCEPT.
IGNORANTA MAJORITATII (pluralisticignorance). Tendinga persoanelor dintr-un
974 Itttrodrtcere irt psiltoloe .
grup de a induce in eroare pe cineva cuprivire la o situafie; de exemplu, de a
defini o stare de urgenta ca fiind o situalieobignuitd, deoarece al{ii rdmAn calmi gi nuintreprind nici o acliune.
ILUZIL LUNII (moon illusion). Iluzie per-ceptuald care face ca luna sd pard cu 50Yo
mai mare cdnd se afl6 aproape de orizontdecAt atunci cAnd este la zenit, chiar dacdin ambele locuri luna produce aceeagi
imagine pe retin6.
gregiti a relafiilor dintre stimulii prezen-ta!i, astfel inc6t ceea ce este perceput nucorespunde realitalii fizice; in special, darnu in exclusivitate, o iluzie opticd sau
vizual6. Yezi, de asemenea, DELIR,HALUCINATIE.
INIAGERIE I\IENTALE (ttretilal inngery).Imagini mentale folosite in proceselememoriei. Imageria mentald nu este ace-lagi lucru cu imaginea eideticd. Vezi, de
asemenea, IMAGINE EIDETICA.
IMAGINI EIDETICE (eidetic inmgery).Capacitatea de a reline imaginile vizuale(ale unei picturi, film, foto etc.), care suntde o calitate aproape fotograficd. Astfelde imagini pot fi descrise mult maidetaliat decdt ar fi posibil prin interven{iamemoriei. Vezi, de asemenea, IMAGE-RIE MENTALA.
IMAGINE ULTERIOARA @fierimage).Experien{d senzoriald care rdmAne gi dupdretragerea stimulului; de exemplu, nega-tivul imaginii ulterioare a unui tablou saua unui gir de imagini colorate rezultatdup6 o privire fixd la soare.
IMAGINE RETINIANA Qeilnal inwge).Imaginea proiectati pe retind de un obiectaflat in cAmpul vizual.
IMAGINE RETINIANA STABILIZATA(stabilized retinal innge). Imaginea unuiobiect de pe retini cAnd sunt folositetehnici speciale care sd contracarezemigcdrile de o clipd ale globului ocular ce
apar in vederea normal6. Dupd ce -
imagine este astfel stabilizati ea dispa:.rapid, sugerdnd cd modificdrile sun'en,::in stimularea celulelor retiniene, p::-vdzute de migcdrile oculare, sunt necesj::pentru vedere.
IMAO (MAOI). Vezi INHIBITOR MAO.
IMITATIE (initatiort). Comportament rr..-delat dupd un alt compoftament. Vezi. :.asemenea, IDENTIFICARE.
IMOBILITATE CATATONICA (ccrato':, -
inmtobiliry). Fixitate a posturii mentin--io perioadd lungd de timp, insolita :.rigiditate musculard gi de o stare ::con$tiintA asemdnitoare transei. Acea.--"
este un simptom in unele cazuri ::schizofrenie. Vezi. de asemenea. SCf-ZOF'RENIE.
IMPRIMARE sau amprentii perceptual;i(imprinting). Termen utilizat de eto..;pentru un tip specific de invilare ce apii:pe perioadd lirnitatd la inceputul r:.:organismului, fiind relativ nemodit-ic.:dupd acea perioadd; un exemplu a: itinerele rAtu$te care inva{d sd se lini d-:1femeia adultd (de obicei mama ) -:intervalul de I l-18 ore dupd nagtere i:-iorice alt obiect ce le va fi dat ':-urmdreascd in aceastf, perioad6, rdtus:::vor continua gi dupd aceea s6-l u-!-reascd. Vezi, de aselnenea, PERIO.\-.CRITICA, ETOLOGIE.
INCON$TIENT (rmconsclorzs). Vezi PR--CESE INCON$TIENTE.
INDICII PERCEPTUALE DE DIST\!lA, ldistance cues). A) in receplia r-:i-ald, indiciile perceptuale monoocular; ;:-ajutorul cirora percepem distanla obi;.::-lor - cum ar fi superpozilia obiec:;.:r:perspectiva, lumini gi umbre, mi;c-'lrelativd - gi mecanismele percepi-rebinoculare folosite in vederea sterec\,-picd. Yezi, de
_ asemenea, VEDEI -
STEREOSCOPICA. B) In receplia :-r-tivd, indiciile perceptuale corespunzd:::r:
Glosar 975
care coordoneazi percep{ia distanlei gi
direcliei sunetului, cum ar fi intensitateagi diferenlele de timp ale sunetului careajunge la cele doud urechi.
INDICII PBRCEPTUALE MONOOCU-LARE (ntonocular cues). Yezi, de ase-menea, INDICII PERCEPTUALE DEDISTANTA.
INDICIU DE REACTUALIZARE (retrie-t,al cue). Orice lucru care vd poate ajutasd reactualiza{i informa{ia in rnemorie.
INDUCTIE HIPNOTICA (ry,pnotic induc-tron). Procedurd utilizati pentru instalareastdrii de hipnozd la o persoand impre-sionabil6. Deseori implici o stare de
relaxare gi stimuleazd imaginalia. Vezi, deasemenea. HIPNOZA.
INHIBITOR MONOAMINOXIDA.ZA - IMAO Qnonoanine oridoseinhibitor). Categorie de substan{e utilizatein tratamentul depresiei, substan{a inhibiacfiunea unei enzime (monoaminoxidaza)care blocheazd anumiii neurotransrnilitori(cum ar fi dopamina, noradrenalina ;iserotonina), in felul acesta prelungindacliunea acestor neurotransmi!6tori. Vezi,de asemenea. ANTIDEPRESIVE.
INHIBITIE RECURENT A, Qecurrent inhi-ltiriott\. Proces prin care anurnili receptoridin sistemul vizual, atunci cAnd suntstimula{i de impulsurile nervoase, inhibidescdrcarea altor receptori vizuali, prinurmare determind ca sistemul vizual sd fiesensibil la schimbdrile de lumin6.
INSIGHT. A) in experimentele de rezolvarea unei probleme, perceplia relaliilor careconduc la o solu{ie. O astfel de soluliepoate fi repetatd cu prornptitudine cdndproblema apare din nou; B) in psihote-rapie, faptul cd individul descoperd cone-xiunile dinamice dintre evenimentele devia[6 timpurii gi cele t1rzii cu scopul de a
recunoa$te sursa confl ictelor.
INSOMNI E (.i t t s o r t u t i n). Insatisfac!ie cu refe-rire la cantitatea gi calitatea somnului.
Diagnosticul este subiectiv, deoarece lamai multe persoane care se plAng deinsomnie, cAnd au fost investigate inlaborator, s-a desoperit cA acestea prezintdun somn normal, in timp ce la altele, carenu acuzi insomnie, s-au gdsit tulburdri de
somn detectabile. Vezi, de asemenea,APNEA.
INSTINCT (irtstittct). Denurnire dati com-portamentului neinvd{at, imprirnat, con-dus de un scop, a$a culn este ilustrat de
construirea unui cuib Ia pdsdri sau de
migrarea somonilor (sinonim: COMPOR-TAMENT SPECIFIC SPECIEI). Vezi, de
asemenea, ETOLOGIE.
INSTINCT ALIMENTAR (luutger drive).Instinct bazat pe deprivarea de hrani.Vezi, de asemenea, INSTINCT, FOAMESPECIFICA,
INSTINCT MATERN (nntenwl drive).
Instinctul. in special la animale - indusfemelei prin aducerea pe lurne a puiului gi
protejarea lui -, care conduce la con-struirea unui addpost. refacerea acestuia,gi alte forrne de protecfie.Vezi, de ase-
menea, IMPULS.
INSULINA Qnsulin). Hormonul secretat depancreas. Vezi, de asemenea, HORMON.
INTBLECTUALIZARE (i t tt e llect ua I i ittt i o r t).Mecanism de apdrare prin care o persoand
incearcd sd se detageze de o situalie erllo-
lionald ameninlatoare prin raporluri inte-lectuale, abstlacte. Vezi, de asemenea,MECANISME DE APARARE.
INTELIGENIA. Qntettigence). A) Cea care,cu exactitate, este standardizatl prinnrdsurdtorile unui test de inteligenld; B)Abilitatea de a invd{a din experien!5, de a
gAndi in termeni abstracfi gi de a face fa{6in mod eficient mediului. Vezi, de ase-
menea, COEFICIENT DE INTELIGEN-1A, vAnsrA MENTALA.
INTELIGENTA ARTTFTCTALA @nificiatintelligence, A.1.). CAmp de cercetare care
976 I tt roduc e re ltt p siltolo g i e
imbind informatica cu psihologia cogni-tivd; se ocupa de: a) ulilizarea compute-relor pentru simularea proceselor g0ndiriiumane gi b) inventarea unor sistemesoftware care sA aclioneze inteligent gi
care sA se adapteze la schimb[rile de
circumstan(6. ln esen!6, este ftiinta de a
determina maginile (computerele) s[ facdlucruri care sunt reahzate in mod normalde mintea omeneascd. Vezi, de asemenea,PSIHOLOGIE COGNITIVA, $TIINTACOGNITIVA, SIMULARE COMPUTE-RIZATA.
INTENSITATE INTERAURICULARA(interaural intensity). Diferenla de inten-sitate a sunetelor care ajung la cele doudurechi; aceasta ajutd in localizareasunetelor de frecvenqe diferite. Vezi, de
asemenea, DIFERENTA DE TIMPINTERAURICULARA.
INTENTIA VORBITORULUI (speaker'sintentiott). Inten{ia vorbitorului in expri-marea unei anume fraze, ce se distinge de
con!inutul real al frazei.
INTERACTIONISM (interaclionisnr). A) inteoria dezvoltdrii personalitalii, cadrul incare personalitatea este vdzutd ca rezultatal interacliunii dintre genotipul copilului(caracteristicile mogtenite) 9i mediul incare acesta a crescut. B) In teoria perso-nalitAtii, cadrul in care comportamentuleste vdzut ca rezultat al interacliunii dintredispoziliile sau trdsiturile de personalitategi situaliile in care oamenii se descoperApe ei ingiqi.
TNTERACTIUNE DE EVOCARE (evoca-tive irieraction). Interac!iunea ce apareintre indivizi gi mediul lor, deoarececomportamentul diferitilor indivizi evocdrdspunsuri diferite. Vezi, de asemenea.INTERACTIUNE PROACTIVA. IN-TERACTIUNE REACTIVA.
INTERACTIUNE PROACTIVA Qtroac-tive itfteractiort). Interac{iunea dintreindivizi gi mediul lor, apdrutd datoritA
faptului cd indivizi diferili intr6 in situaliidiferite gi modeleazd acele situalii in moddiferit dupi ce le-au abordat. Vezi, de
asemenea. INTERACTIUNE DE EVO-CARE. INTERACTI UN E REACTIVA.
INTERACTIUNE REACTIVA (reactit,eitteraction). Interacliunea care apare intreindivizi gi rnediul lor, deoarece oameniiinterpreteaz6, trdiesc gi reac{ioneazd indiferite modalitali la situalii. Vezi, de
asemenea, INTERACTIUNE DE EVO-CARE, INTERACTIUNE PROACTIVA.
INTER-CONSTRANGBRE (cross-pres-sure). Conflict social care influen{eazhconvingerile, atitudinile sau comporta-mentele unui individ. De obicei apare
atunci cAnd o persoand se identificd cu
mai multe grupuri.
INTERFERENTA (inretference). Factorcare afecteazf, reactualizarea din memoriade lungd durat6. Interferenfa apare cdndelemente diferite sunt asociate cu acelagiindiciu de reactualizare; tentativa de a
reactualiza unul dintre aceste elementepoate fi blocatd de o reactualizareaccidentald a altui element. Vezi, de
asemenea, MEMORIE DE LUNCADURATA, INDICIU DE REACTUALI-ZARE.
INTERFERENTA PROACTIVA Qtroac-tive intetference). Interferenta invatArirtimpurii cu invdlarea gi reamintireamaterialului nou. Yezi, de asemenea.INTERFERENTA RETROACTIVA.
INTERFERENTA RETROACTIVA (Te-
troactive interference). Interferenla inreactualizarea a ceva inv6lat de timpuriuprin ceva ulterior inv6!at.
INTERNEURONI (irrtenteurons). Neuronrin cadrul sistemului nervos central careprimesc mesaje de la neuronii senzoriali.mesaje care sunt trimise neuronilor motonsau altor interneuroni. Vezi. de asemenea.NEURON MOTOR, NEURON SENZO.RIAL.
Glosar 977
INTERPRETARE (interpretation). in psih-analizd, atenti a anal istulu i indreptatd cdtrerezistenfele pacientului, astfel inc6t sd
faciliteze fluxul de asociafii; de asemenea,explicarea simbolurilor, ca in interpreta-rea visului. Vezi, de asemenea, REZIS-TENTA.
INTERVIU (inteniew). O conversalie intreinvestigator (cel care intervieveazd) gi unsubiect (intervievatul), al cirei scop este
culegerea datelor pertinente in beneficiulsubiectului (ca in interviul psihoterape-utic) sau doar strAngerea informa{iilor (caintr-o simp16 anchetd).
INTROSPECTIE (intospectiott). A) Oformd de autoobserva{ie dezvoltatd prinantrenament, in care indivizii descriuconlinutul con$tiintei lor lird amesteculinterpretdrilor sau sernnifica(iilor. B)Orice formd de raportare a evenimentelorsubiective (in rnod congtient) sau a expe-rienlelor. Vezi, de asemenea, FENOME-NOLOGIE.
INTROVERSIUNE-EXTROVERSIUNE(irttroversiort-extrayersion). Dimensiunea personalitd(ii, identificati pentru primadatd de Carl Jung, care se referd la gradulin care orientarea de bazd a unei persoaneeste indreptatA spre interior fa!6 de sinesau spre lumea exterioard. Introversiuneacaraclerizeazd indivizii timizi, ce tind sd
se retragd in ei ingigi; extroversiuneacaraclerizeaz6 indivizii sociabili, carepreferd sd fie cu al1ii.
INVENTAR DE PERSONALITATE (per-sonaLity invettory). Inventar de autoeva-luare, constituit din mai multe declaraliisau intrebbri despre caracteristicile perso-nale qi de comportament pe care persoanagdndegte sa gi le aplice sau nu. Vezi, de
asemenea, TEST PROIECTIV.
IPOTEZA DOPAMINICA, (dopantine hy-potltesis). Ipoteze conform cdrora schizo-frenia este legatd de un exces de dopa-mind ori cd suferinzii de schizollenie
prezintd un numdr anormal de mare de
receptori dopaminergici. Vezi, de aseme-NCA, DOPAMINA, SCHIZOFRENIE.
IPOTEZA FRUSTRARE-AGRESIVITA -
TE (frustratiort-aggressiott lwpotlrcsis).Ipoteza conform clreia frustrarea (dejuca-rea eforturilor direc{ionate spre un scop)induce un impuls agresiv care, la rindulsdu, motiveazd compoftamentul agresiv.
IPOTEZA RELATIVITATII LINGVIS-TICE (/irrgristic relati,ity hypotlrcsi.s'1.Afirmafia conforrn cireia procesele men-tale, calea in care individul percepelumea, sunt legate de limbajul individual.
IPOTEZA NULA (null l4tpothesls). Ipotezdstatisticb in care orice diferen{d observatdintre condi{iile de tratament apare pringansd gi nu reflectd o diferen{d adevdrati.Respingerea ipotezei nule inseamnd cdacele condilii de tratament au in realitateun efect.
ISTORIA CLZULUI (case lisrory). Obiografie ob{inutd in scopuri qtiin(ifice;uneori materialul este suplinit de interviu,alteori e colectat de-a lungul anilor. Vezi,de asemenea, STUDIU LONGITUDI-NAL.
lU BIRE PARTENERI ALA Qom patt iottate/ove). Sentiment de afecfiune al omuluipentru sernenii sai cu care via(a sa se
intrepitrunde profund. Iubirea parlene-rial6 se caracterizeazd prin incredere,grij6, toleran{d la defectele partenerului gi
idiosincrazii; mod de exprimare emo-
lionali de afecliune gi cordialitate. Iubireaparteneriald este diferitd de iubireapasionali. Vezi, de asemenea, IUBIREPASIONALA.
IUBIRE PASIONAL A. (pas.sionate lot,e).Stare emofionali intensd in care tandrefeagi sentirnentele de naturi sexual6, bunadispozitie gi durerea. anxietatea gi alina-rea, altruismul gi gelozia coexistE intr-oinv6lmigeal6 de sentimente. Iubirea pasi-onald combind starea de excitatie fizio-
978 Irtroducere in psilni: : t
logicd cu percep{ia, ,,stimularea" fiindevocatA de partener. Vezi, de asemenea,IUBIRE PARTENERIALA.
iNAI-lIrvrn RELATIVA eetative tteigtt).in perceplie, indiciu monoocular pentruaddncime. Intre obiectele identice, celecare sunt mai inalte intr-o imagine suntpercepute ca fiind mai indepdrtate. Yezi,de asemenea, INDICII PERCEPTUALEDE DISTANTA, PERSPECTIVA LINE-ARA, SUPERPOZ]TIE,
iNAlltnlnn SUNETULUT (pitct). Di-mensiunea calitativb a auzului corelatd cufrecvenla undelor sonore care constituiestimulul. Frecventele mai inalte producindl{imi mai mari. Vezi, de asemenea,SONORITATE, TIMBRU.
iNCAnClnn Qtrintilry). Accesibilitateamdritd sau reactualizarea informafieistocate in memorie prin prezentareaanterioard a unor indicii relevante.
iNnBCISfRAnn Qegistration). Termencare descrie procesul receptiv in careinformalia e procesatd, dar nu perceputd.Vezi, de asemenea, PERCEPTIE.
infAnmp (reinforcentent). A) in condili-onarea clasicd, procedurd experimentaldin care stimulul condilionat este urmat deun stimul necondilionat; B) in condilio-narea operantd, procedeul analog prin carese urm6reqte aparifia rdspunsului operantprin intdrirea stimulului; C) Procesul carespore$te puterea condiliondrii ca rezultatal acestor mdsuri. Vezi, de asemenea,iNrAnrns NEGATTvA, iNrARrRpPARTIALA, INTATNP POZITIVA.
iNrAnInE DIFERENTTALA. (dffirentiatreinforcemenr). Procedeu de condilionarein care intdrirea apare numai in prezenfaunui anumit stimul. Rezultatul acesteimetode este discriminarea condilionatd.
iNrAntnn NoN-coNDI[IoNATA (non-c o rtt in g e nt r e i nfo rc e ntenr). intArire necon-di{ionatd a unui rdspuns specific.
iltrAnlnn INTERMITENTA (inre---tlent reinforcenetn). Vezi INTARIl :PARTIALA.
iNrAnInn NEGATIVA (negative rerr:.'-'-centent). intdrirea unui rdspuns ;:-:indepdrtarea stimulului agresiv. VezL. -asemenea, iNrAntron NEGATI\'.
iNrAnrnn PARTIALA Qtctrtial reinJc,, ::-nrcnt). int6rirea rdspunsului numai :.:perioada cdt se manifestd (sinoi -::,INTARIRE INTERMITENTA). Vezr. iasemenea, iNrArunE, PROGRA\I -:iNrArunp.
iNrAnlnr POZITIVA Qtositive reinfc. : t -
ntent). intdrirea unui rdspuns la :::-zentarea unui stimul pozitiv. Vezl. -asemenea, ixrAntron Poztrtv.
iNr.{nInn sISTEMATICA (s1srer,.;:,,reinforcentent). Metodd de modific:.:; icomportamentului prin intdrirea rE-r:-:-surilor dezirabile (cu laudd sau rec--::-pense reale) gi prin ignorarea ;: -'indezirabile. Intdrirea sistematici este --lizatd in terapia comportamentala. \':-de asemenea, TERAPIE COMPOR- ,,'MENTALA.
iNrAntron CONDITIONAT (cor:-'::.'-ned reirforcer). Un stimul care der :rintirit prin asocierea anterioari c" ;stimul intdritor (sinonim: iNfAru:-,iSECUNDAR). Vezi, de asemenea. S--MULI DE INTANINg.
iNrAruron NEGATIV (negatit,e re;,..'.,',cer). Oricare stirnul cdruia atunci :-rieste indepdrtat ii urmeazd un rds: -:sintdritorul negativ cregte probabil.-'-:,,urdspunsului. Zgomotele puternice. ;:':uelectric qi cdldura extremi sau frigu, .*rrclasificate drept intdritori negativi. \--:-de asemenea, PEDEAPSA.
iNfAnlfOn POZITIV (positive re:'.': -
cer). Oricare stimul c[ruia atuncr ;:,iuleste aplicat ii urmeazd un rds:-:sintdritorul pozitiv spore$te probabil:--*-
GLosar 979
rdspunsului. (Sinonim: RECOMPENSA).Vezi, de asemenea, iNrAruron NEGA-TIV.
iNVAlnnE Qearning). O schimbare relativpermanentd in comportament, ce apare carezultat al exerciliului. Nu sunt inclusemodificdrile comportamentale datoratematuriz[rii sau condiliilor temporare (cumar fi oboseala, influen[a drogurilor, adap-tarea).
iNvAlenn CoMPLEXA (contplex lectnring). Invdlare care irnplicd ceva mai nrultdecAt formarea de asociafii; de exemplu,utllizarea unei strategii de a rezolva oproblernd sau elaborarea unui plan mentalal mediilor individului. Invitarea com-plex6 se deosebegte de obignuin{d gi decondilionare, care sunt tipuri mai simplede invdfare. Vezi, de asemenea, OBI$-NUINTA, CONDITIONARE CLASICA,coNDrTroNARE OPERANTA.
iNvAllnn PRrN cUPLAREA MEM-BRULUI Qtairecl-associate learning). in-vl\area perechilor stimul-rdspuns, ca inachizilia vocabularului unei limbi strdine.Cind stimulul este prezentat, sarcina subi-ectului este de a da rdspunsul.
iNvAllnr DEPENDENTA DE srARE(state-dep endent I eanin g). invdlarea careare loc in timpul unei st6ri biologiceparticulare - cum ar fi aceea cdnd suntemsub influenla unui drog. Ea poate fidemonstratd mai eficient dacd persoanaeste readusA in aceeagi stare.
iNvArens DTRTJATA PRrN DATELEUNEI PROBLEME (data-driven leont-fug). Tip de invdlare asociativd in careindivizii nu au convingeri anterioaredespre relalia ce trebuie s[ fie invdgatd;invdlarea este dirijatl numai prin inputsau numai prin datele unei probleme.
iNvAlnnn LATENTA Qatent learning).invdlare nedemonstratd prin compofta-mentul din tirnpul invd!6rii, dar s-a evi-denliat prin cregterea intiririi unui astfelde comportament.
iNVAl,l,nn ASOCIATIVA (associiliveleanting). invSlare care asigurd contin-gen{ele (sau relaliile) existente intre eve-nimenlel invdlare in care un evenirnenteste asociat cu un altul.
iNvAlanr PRIN EvADARE (escctpe
Ieaning). Modalitate de a invd{a sd
elaborlm un rdspuns pentru a elimina uneveniment nepldcut. Vezi, de asemenea,INVATARE PRIN EVITARE.
iNvAlenn PRIN EVIT Atr.E (at,oklanceleanting). A invdfa sd dai un rdspuns la un
semnal de avertizare pentru evitarea unuieveniment nepldcut. Vezi, de asemenea,INVATARE PRIN EVADARE.
iNvAlenn ^
vICARIANTA (vicariousleaning). Invdtare prin observarea com-portamentului altora gi notarea consecin-
lelor_ acelui comportament. (Sinonim:INVATARE PRIN OB SERVARE).
JUC,q.nB DE ROL (role-pla1,ing). Metoddutilizatd pentru invdlarea atitudinilor 9icomportamentelor importante in relaliileinterpersonale prin asumarea de cdtresubiect a unui rol intr-un joc spontan, fiein psihoterapie, fie in pregdtirea conduitei.
KIXSS'IEZIE (kinestlrcsis). Muqchii, ten-doanele qi articulaliile furnizeazd infor-mafii despre pozilia gi miqcarea diferitelorpdrji ale corpului. Vezi, de asemenea,SIMTURILE ECHILIBRULUI.
LlntnINf (nnze). Dispozitiv folosit pentrustudiul inv6{6rii la oameni gi animale;constd dintr-o cale corectd gi piste false.
LABIRINT-T (T-nwze). Aparat in care ani-malului ii sunt prezentate doui cdi de
acces alternative, dintre care una ducespre incinta obiectiv. Este adesea utilizatcu animale mici de laborator. Vezi, deasemenea, LABIRINT.
980 IntrodLtcere it psilrc!,: rc
LAPSUS FREUDIAN (Freudian stip). inteoria psihanaliticd, o gre$ealA sau
substitulie de cuvinte in limbajul vorbitsau scris, contrare intenliei conqtiente a
vorbitorului gi care, probabil, exprimddorinle sau gdnduri refulate in inconqtient.
LATENTA (latency). A) Misurd temporali a
rdspunsului cu referire la ami.nareaperioadei de timp dintre circumstan{a de
aparilie a stimulului gi declangarea
rdspunsului; B) In teoria psihanaliticd alui Freud, o perioadd din mijlocul copil6-riei - aproximativ vArsta intre 6-12 ani,cdnd atAt impulsurile sexuale, cdt qi celeagresive sunt intr-o oarecare stare sta-
!ionar6, astfel c5 aten{ia copilului este
direclionatd spre exterior, iar curiozitateaprivind mediul il face apt sd invefe. Vezi,de asemenea, DEZYOLTARE PSIHOSE-XUALA.
LEGEA EFECTULUI (law af effect).Fenomenul prin care orice comportamenturmat de intdrire este fortificat; din gamainfinitd de rbspunsuri posibile, cele careduc Ia intdrire vor fi repetate, iarrdspunsurile care nu duc la intdrireacomportamentului se sting. Unii argumen-teazd cd legea efectului este comparabildcu principiul selecliei naturale: rispunsu-rile de adaptare sunt selectate din gamardspunsurilor posibile, iar acest lucru se
realizazd, (cu destule qanse) prin intdrire,in timp ce rdspunsurile care nu se adap-rcazA p$ fi stinse. Vezi, de asemenea,INTARIRE.
LEGEA LUI FECHNER (Feclmer's law).Aserfiunea conform cdreia magnitudineaperceputd a unui stimul cregte propor-
lional cu logaritmul intensitdtii sale fizice.
LEGEA LUI WEBER (Weber's la*-). Ob-servalia conform cdreia pragul de diferen-
!d este o proporfie fixd a magnitudiniistimulului la care este masurat. Propor{iaeste constantl peste un registru vast de
magnitudini ale stimulului gi poartinumele de constanta lui Weber. Valoarea
constantei lui Weber depinde de ni-.-.!-litatea senzoriald, cu c6t e mai mic6 ;-,:-stanta cu atAt mai senzitivi este ni.,--litatea. Vezi, de asemenea, PRAG -,:DIFERENTA.
LENTILE (lens). Partea ochiului care ;- -i.la focalizarea razelor de lumind ir.::--:singur punct al retinei. Vezi, de aS€rli3rr-iCORNEE, PUPILA, RETINA.
LOB PARIETAL Qtarieral lobe). Poniu:,: .t
emisferei cerebrale, situatd in sii::efisurii centrale gi intre lobii lton:'. ;r
occipital. Yezi, de asemenea. : - a
FRONTAL, LOB OCCIPITAL. L_:TEMPORAL.
LOB OCCIPITAL (occipital lobe). Por:-:*a emisferei cerebrale, situatd in sp.-=o:
lobilor parietal gi temporal. Vezi. de -=-menea, LOB FRONTAL, LOB P]i.-ETAL, LOB TEMPORAL.
LOB TEMPORAL (tentporal lobe). F;'--une a emisferei cerebrale, localizal" ;-sfisura laterald gi in fala lobului occi:,--tr.
Vezi, de asemenea, LOB FRO\I:*LOB OCCIPITAL, LOB PARIETAL
LOC ALIZARE SPATIALA, (spatial i': :' -.zation). Procesul perceptual de det;::-nare a locului unde se afld un obie;: m
cAmpul vizual. Yezi, de aserri3:c;i!-
RECUNOA$TEREA MODELULUI.
LSD. Yezi DIETILAMIDA ACIDL ---lLISERGIC.
MIXIB-nBPRESIE (.manic-clepress..,,
Vezi TULBURARE BIPOLARA.
MANTRA Qnantra). Yezi MEDIT.d=TRANSCENDENTALA.
MAO. Vezi MONOAMINOXIDAZA.
MARIJUANA (ntarijuana). Frunzele u-uede c6nepd (Cannabis); de asemenea '-scunoscutA gi sub numele de ,,haqig". ..::4r
Glosar 981
pe nar6" sau ,,iarba". Hagig-ul este de faptun extract de plantd gi este de obicei maiputernic decit marijuana. Ingerarea poate
intensifica experienlele senzoriale gi pro-duce o stare de eulorie.
MASOCHISM (nrusochisrrr). Dorinld patolo-gicd a individului de a-;i provoca singurdurere sau de a suferi durere provocatd de
altcineva. Vezi, de asemenea, SADISM.
MATURIZARE (ntaturatiort). Proces de
dezvoltare a indivizilor care duce laschimb6ri ordonate in comportament, a
cf,ror sincronizare gi structurare suntrelativ independente de exerciliu sau
experien{d.
MARIMEA OBIECTULIJI (object srre). Di-mensiunea unui obiect determinatd prinmdsurarea suprafelei sale. CAnd constanJa
mirimii se menline intr-o anumita stare,
observatorul percepe un obiect aflat ladistantd ca fiind apropiat de mdrimea obi-ectului sdu. Vezi, de asemenea, MARIMERETINIANA.
MARIME RELATIVA (relative stre). inpercepfie, indiciul perceptual monoocularpentru addncime. Daci o irnagine con{inemai multe obiecte cu forme asem6ndtoare,obiectele mai mici sunt percepute ca fiindmai indepdrtate. Yezi, de asemenea,INDICII PERCEPTUALE DE DISTAN-TA, PERSPECTIVA LINEARA, INAI--TIME RELATIVA, SUPERPOZITIE.
MARIME RETINIANA Qetinal stze). Md-rimea imaginii retiniene a unui obiect;imaginea retiniani scade direct propor-
lional cu distan{a obiectului. Vezi, de
asemenea, MARIMEA oBIECTULUI.
MASURA TENDINTEI CENTRALE(nteasure of central tertdertcy). Valoarereprezentativd a unei distribulii de ffec-ven!6, in jurul cdreia sunt dispersate gi altevalori; de exemplu, termenul mediu,mediana sau valoarea modald a uneidistribu(ii de scoruri. Vezi, de aselrenea,TERMEN MEDIU, MEDIANA, MODUL.
MASURARE (nteasurentent). Repartizareanumerelor la diferite niveluri, cantitdf i,sau mdrimi ale variabilelor.
MECANISME DE APARARE (defense
mechanisnts). in teoria psihanaliticd a luiFreud, strategiile folosite de eu pentru a
respinge sau a reduce anxietatea. Acesteaconstau din ajustdri realizate incongtient,fie prin acfiune, fie prin evitarea acfiunii,pentru a irnpiedica recunoa$terea rnoti-velor personale care ar putea ameninlaaprecierea de sine sau care ar intensificaanxietatea. Exemple de mecanisme de
apdrare sunt refularea. negarea gi pro-iec!ia.
MECANISM E LE APARA Rll (nteclnni s nts
of defettse). Yezi MECANISME DEAPARARE.
MEDIANA Qttedian). Scorul itemului mediucare este oblinut prin aranjarea scorurilorin ordine, iar apoi evaluarea acestora dincentru spre fiecare capdt. Vezi, de ase-
menea, MASURA TENDINTEI CEN-TRALE.
MEDICAMENTE ANTIPSIHOTICE(artipsl;cltotic drug), Substan{d chimicdcare reduce simptomele psihotice, folosit6frecvent in tratamentul schizofreniei.Fenotiazinele, cum sunt clorpromazina(Thorazin) qi flufenazina (Prolixin) suntdoud exemple. (Sinonirn: NEUROLEP-TICE). Vezi, de asemenea, FENOTIA-ZINE, COMPORTAMENT PSIHOTIC.
MEDICAMENTE ANXIOLITICE (antiatr-xiety drug). Sedativ (aparline familiei de
substan!e numite benzodiazepine) alsistemului nervos central. care reduceanxietatea gi tensiunea psihicd. Anxio-liticele provoacd o oarecare somnolenfd,intr-o mdsurd mai micd decAt barbituri-cele. Exemple sunt: diazepam (Valium) gi
alprozolam (Xanax). (Sinonim: TRAN-CHILIZANT).
MEDICINA COMPORTAMENTALA(b ehat, io rol nted ic i ne). Domeniu interdis-
I tirorln"c e re trt p s i ltt
ciplinar care se axeazl pe modul in carevariabilele sociale, psihologice gi biolo-gice contribuie la boald Ei pe modalitateaprin care se poate schimba comporta-mentul qi mediile pentru a prolnovasdnitatea. Medicina comportamentald este
rezultatul cercetdrilor anterioare aleaspectelor psihosomatice ale bolii. Vezi,de asemenea, TI-ILBURARE PSIHOSO-MATICA.
MEDITATIE Qtteditatiott). O stare moditi-catd de conltiintA in care individul este
extrem de relaxat qi se simte disociat de
lumea externd; individul pierde congtiinqade sine 9i cAgtigd sirnlul de a fi implicatintr-o congtiin!6 mai largd. Aceastd stare
meditativd este dobdnditi prin executareaunor ritualuri, incluzind reglarea respi-ra{iei, restrdngerea cdrnpului atenfiei gi
adoptarea poziliilor yoginice. O forrnd co-mercializatd de rrreditalie a fost largpromovatA sub denurnirea de meditalietranscendentala sau MT.
MEDITATIE TRANSCENDENTALA(trattscetrletttal nteditotiorr). Vezi MEDI-TATIE.
MEDULLA sau bulb rahidian. Cea maimicd structurd a trunchiului cerebral, omic[ prelungire a rndduvei spindrii ce
intrd in craniu; punctul prin care trectracturile principalilor nervi, astfel cdemisfera ccrebrald dreaptd controleazdpartea stdngd a corpului qi ernisfera cere-brald stanga controleazd par-tea dreapt6.
MEMBRANA BAZILARA (basilar nrcnt-brcute). Menrbrani a urechii situatd intubul spiralat al cohleei ce sprijindorganul Corti. Miqcdrile membraneibazilare stirnuleazd celulele ciliate aleor-ganului Corti, producind efecte ner-voase de stimulare auditivd.
N,IEI\{ORIA DEPRINDERILOR (skill ne-lrorr'). Tipul de memorie care stocheazdinformatia deprinderilor perceptuale gi
motorii, cum ar fi abilitatea de a merge cu
bicicleta. Vezi. de asemenea. MEIIC: 'FACTUALA.
MEMORIB ,,BLITZ" (flosl$ulb ntttt : -inregistrare relativ permanenta, inte:.i. -circumstantelor in care un even.:. : -
semnificativ, incdrcat emotional. :-::invdfat.
MEMORIE DE LUNGA DLRTT i(long-ternt nrentory). Componenta r= -'permanentd a sistemului mnezic. )'i- -fiind opusa memoriei de scurtb i-:.-lVezi, de asemenea, MEMORIE - ISCURTA DURATA.
MEMORIE DE SCURTA DT R\T 1
(slrcrt-ternt nrentory,). Presupunere; : --
vit cSreia anumite componente ale . ...mului mnezic au capacitate limitata . , .-menline in lorrnalia nurnai pentrLi : - --timp. Defini\ia variaz\ oarecum ::teorie la teorie. Vezi, de &S€ ir.: r : -MEMORIE DE LUNGA DURAT,{
MEMORIE EPISODICA (episodic ,'..,l).Tip de Itternorie care sttli-::faptele referitoare la episoadele per:. - :Faptul sau episodul este encodat in :,: -
cu cel care memoreazd gi ades;.legdturd cu timpul ;i locul specifice '. :-de asemenea. MEMORIE SEMA\T , -
MEMORIE EXPLICITA Qxplicir i..r1,). Tip de memorie ce std l; : --reamintirii con$tiente a unui luc:- - -
trecut. Vezi, de asemenea. NIE\1 ,- =IMPLICITA.
MEMORIE FACTUALA (focr ttt,Tip de menrorie care se presup--: -stocheaza informalia lacf uala. \';: iasemenea. MEMORIA DEPRI\::;LOR.
l\{EMORIE IMPLICITA (intplicirn;. Tipul de memorre carc F*- : -
evidenjd abilitatea perceptual6 li .-=."ozitatea cognitivd. Adesea este e\:- - --
ca fiind o inrbunAtdtire a anuuiito: ,-'- -perceptrrale sau cognitive, lira ri., -:i
GIosar 983
mintire congtientd a experienlelor ce au
condus la imbundt6{ire. Vezi, de aseme-
nea, MEMORIE EXPLICITA.
MEMORIE SEMANTIC A. (setnantic ne-mory). Tip de memorie care stocheazd
informaliile generale, cum ar fi semnifi-calia cuvintelor. Informa{ia este encodatdmai de grabd in raport cu celelalteinformalii, decdt cu cel care memoreazd.Vezi, de asemenea, MEMORIE EPISO-DICA.
MENARHA Qnenarclrc). Prima perioaddmenstruald care indici maturizarea sexu-
al6 la fete.
META-ANALIZX @teta-analysis). O teh-nici statisticd ce considerd studiile acu-mulate ale unui fenomen particular ca un
singur mare experiment, iar fiecare studiuca o singurd observalie.
METODA ANCHETEI (suney ntethon.Metodd de oblinere a informaliei princhestionarea unui larg egantion de oa-
meni.
METODA ,,CUVANTULUI CHEIE"(key-word methofi. Tehnicl de invdlare a
vocabularului unei alte limbi printr-uncuvdnt cheie intermediar legat de sunetulcuvAntului strdin gi de semnifica{iaechivalentului din limba maternd. Vezi,de asemenea, MNEMONICA.
METODA LOCI (metltod of loci). Vine insprijinul memoriei seriale. Materialul ver-bal este transformat in imagini mentalecare apoi sunt a$ezate in pozilii succesivede-a lungul traseului vizualizaL, cum ar fimersul imaginat printr-o casd sau pe ostradl cunoscutd.
METODA OBSERVATIEI (obsemationaLmetlrcd). Studierea evenimentelor aga
cum apar ele in natur6,, lard controlulexperimental al variabilelor; de exemplu,studierea construirii unui cuib de pdsdri
sau observarea comportamentului copiilor
intr-o situafie de joc. Vezi, de asemenea,
METODA EXPERIMENTALA.
METODA OBSERVARII PREFERENTT-ALE (preferetftial looking ntethod). M+todb de examinare a preferinlelor percep-tuale ale copiilor, prin prezentarea a doistimuli simultan qi notarea perioadei de
timp in care copiii igi fixeazd privirea pe
fiecare obiect.
METODA RICAR (PQRST metlrcc[). O teh-nic6 pentru citirea gi studierea inforrnalieiprezentate intr-o carte. Metoda gi-a luatnumele de la prima literd a celor cinci pagi
pe care un individ ii urmeazd in citireaunui capitol: Rdsfoire, intreb[ri, Citireatextului, Amintirea punctelor principale,Recapitularea in gdnd.
METODA STIMULILOR CONSTANTI(nrcthod of constant stirnuli). Metoddpsihofiziologicd utilizatd la determinareapragurilor senzoriale. Stimuli cu magni-tudini variind in jurul pragului senzorialsunt prezentali unui subiect de mai multeori pentru a vedea in cAt timp subiectul iidetecteazS. Vezi, de asemenea, METODEPSIHOFIZIOLOGICE.
METODA TESTULUI PSIHOLOGIC(test metlrccl). Metodd de investigaliepsihologicd. Avantajele sale constau infaptul cd permit psihologului sd adune de
la indivizi o cantitate mare de datefolositoare, cu un minimum de afectare a
rutinei existenlei lor gi cu un minim de
echipament de laborator.
METODA EMPIRICA DE ELABORAREA TESTULUI (enpirical ntetlrcd of testconstruction). Selectarea itemilor pentruun test sau instrument de evaluare princompararea rispunsurilor unui anumitgrup-criteriu (de exemplu, indiviziiparanoici) cu un grup de control gi
re{inerea numai a acelor rdspunsuri carediferenliazd cele dou6 grupuri. Metodaempiricd de elaborare a testului mai este
denumitd gi metoda criteriu a elabordrii
984
testului. Vezi. de asemenea. METODARATIONALA DE ELABORARE ATESTULUI.
METODA EXPERIMENTALA (experi-mental ntetlnQ. Metodd de investigalie a
evenimentelor naturale care incearcd sd
controleze variabilele implicate astfelincdt s6 defineascd cAt mai precis rela{iilede tip cauzd-efect. Cel rnai adesea, insd nuneapdrat, metoda experimentald se reali-zeazd in laborator. Vezi, de asemenea,METODA OBSERVATIEI, VARIA-BILA.
METODA INTROSPECTIY A. Qntrospec-tive ntetltoQ. Vezi INTROSPECTIE.
METODA RATIONALA DE ELABO-RA.RE A TESTULUI (rational nrctltodof test construction). Procedeu de gene-
rare sau selectare a itemilor pentru un testsau instrument de evaluare prin utilizareaunei teorii consacrate. Vezi, de asemenea,METODA EMPIRICA DE ELABORA-RE A TESTULUI.
METODE PSIHOFIZIOLOGICE Qtsyclrc-physicaL ntetltods). Procedee utilizate indeterminarea pragurilor diferitelor modali-td{i senzoriale.
METODE SLABE (weak methods). Strate-giile generale de rezolvare a problemeicare nu depind de o informa(ie specificd aacesteia. Exemple in acest sens suntreducerea diferenlei gi analiza finalurilorsemniflcative. Yezi, de asemenea, REDU-CEREA DIFERENTEI, ANALIZA FINA-LIIRILOR SEMNIFICATIVE.
Nl l$CARE APARENTA (appa rent tnot ion).Vezi, de asemenea, FENOMEN PHI,Mr$cARE STROBOSCOPTCA.
MI$CARE INDUSA (induced motion). Per-cepfia rnigcdrii cauzati de un obiect maivoluminos care se migcd gi care imprej-muiegte un obiect mai rnic; obiectul de
dimensiuni mai rnici pare sd fie singurulcare se migcd, chiar dac6 e sta{ionar.Yezi,
de asemenea, MI$CARE STROBOS - --PICA.
MI$CARE STROBOSCOPICA .i:'':,-scopic ntotiotr). Iluzie de migcare r.r- :4idin prezentarea succesivi a unor r:,-,:::de stimuli separali, aranjate intr-. - -
gresie corespunzAtoare migcdrii. clr:. t 'imaginile in migcare dintr-un filn '.
-.de asemenea, FENOMEN PHI.
MI$CARI ocuLARE RAPIDE - I'I{-r,lr(rapid e-ve nnvenrcnts - REMS). \1.::ioculare ce apar de obicei in tirnpul .' i-rgi care pot fi mdsurate prin ata$are; --:"mici electrozi lateral gi deasupra .'; :-subiectului. Aceste schimbiri in a:: --tea electricd cerebrald sunt asoci::: tri
migc[rile globului ocular in orbita sa
MNEMONIC A. (nutentonics). Sistem ;---. -,la imbundtd{irea rnemoriei; adesea i:-: -,
un set de simboluri care pot fl s-::.-tuienfi pentru materialul amintit - =exemplu, in incercarea de a-gi rear.-:succesiune de numere, individui :,-:::transforma succesiunea lor in lite:. -=alfabetului care sd semene cu un : - -:ugor de amintit.
MODALITATI SENZORIALE {-ii,, -nto dal ities). Simlurile individului.
MODEL (ntodel). A) Sistemele minr.:--:-=sunt adesea construite corespunzd{r.: -:L;model logic, matematic sau fizic. -\-:*-:.inseamnf, cd principiile corespunz.-::indatelor sunt organizate gi e\-: ---=paralel cu modelul in instan!5: c.-<-pianului reprezintd un model pentr! ::legerea membranei bazllare term,-:- :;este un model de feedback al h-:e-staziei: B1 in terapia comportamenr:.i :individ care ,,modeleaz6" sau et-ec:-:i=componamente pe care terapeutul ;:::*si le imite,
MODEL DE ACTIVARE (acr:.:--'twntodel). Propunerea conform cdreia :==sirea unui element in memoria de ---.
Glosar 98s
duratd depinde de activarea acestuielement ajuns la un nivel critic; cu cAt se
gdsesc mai multe elemente in memoria de
scurtd duratd, cu atat mai micd va fiactivarea lor. O alternativd la ipoteza de
fa!6 este aceea ci regf,sirea elementelordepinde de o cercetare (cdutare) seriald inmemorie. Vezi, de asemenea, CAUTARESEruALA iN VPIT,IONTB, MEMORIE DESCURTA DURATA.
MODEL DE PROCESARE A INFORMA.llEl (infu rnnrion-p roc essirtg nndel). ingeneral, este un model bazat pe simulareafluxului de informa{ie intr-un sistem; de
obicei, cel mai adecvat model este acela
realizat sub forma unui program pe
computer. in psihologia cognitivd, teoriileprivind modul de func{ionare a psihiculuisunt reprezentate adesea sub forma unuimodel de procesare a informaliei. Prinsimularea modelului se pot studia propri-etd{ile qi implica!iile teoriei. Vezi, de
asemenea, PSIHOLOGIE COGNITI-VA, SIMULARE COMPUTERTZATA,MODEL.
MODEL MENTAL (ntental ntodel). Repre-zentare mentald concreta a unei situalii-problemd care poate fi folositoare inrezolvarea problemei. Vezi, de asemenea,REPREZENTARE MENTALA.
MODELARE (nodeLing). in teoria invAtariisociale, procesul prin care o persoand
inva1d comportamente sociale qi cognitiveprin observarea gi imitarea altora.
MODELARE COMPORTAMENTALA(shaping of belmvior). Modificarea com-portamentului operant prin intdrireanumai a acelor varia{ii in rdspuns deviatein direc{ia doritd de experimentator.
MODELE CONEXIONISTE (cotutectiotlistntodels). Modele ale proceselor cognitive(cum ar fi perceptia) care incorporeazd orelea de noduri cu conexiuni excitatorii gi
inhibitorii intre ele.
MODELE DE IDENTIFICARE (idettti-
ficatiort figures). Modele de adulli - inspecial pdrin{i - copiate in parte incon-gtient de cdtre copil. Vezi, de asemenea,IDENTIFICARE.
MODELUL RESCORLA-WAGNER(Rescorla-Wagner ntodel). Un model de
condilionare clasicd. Conform acestuimodel, propor{ia de condilionare dintre unstimul condilionat gi un stimul necon-dilionat in orice incercare depinde de
predictibilitatea stimulului necondilionat;un stimul necondilionat mai pu{in predic-tibil necesitd o proporlie mai mare de
condilionare.
MODELUL VULNERABILITATII LASTRES (vultterabili4,-stress ntodel). Unmodel interactiv de tulburiri fizice sau
mentale ce presupune cd un individ va
dezvolta o tulburare numai daci are atat
vulnerabilitate constitu!ional6 (predispo-zigie), cdt gi trdiri de imprejurdri stresante.Reprezintd acelagi lucru cu modeluldiatetic al stresului.
MODIFICAREA COMPORTAMENTU-LUI sau modificare comportamentalii(belnvior ntodification). Vezi TERAPIECOMPORTAMENTALA.
MODUL sau valoarea modalS sau domi-nanta (ntode). Scorul cel mai frecventdintr-o distribulie sau intervalul de clasdin care cel mai mare numdr sau cele maimulte cazuri descresc. Vezi, de asemenea,MASURA TENDINTEI CENTRALE.
,,MOLECULA" DE OPINIE (opirtiortmolecule). Unitate cognitivd care con{ineo credin!6 (convingere), o atitudine gi opercep{ie a suportului social privindpunctul de vedere al individului asupraunei probleme. De exemplu, ,.Cred cd
democralii sunt milogi fa15 de sdrdcie"(convingere); ,,Eu prefer si am democra(iin birou" (atitudine); ,,Eu cred cd poporulamerican este de acord cu mine"(percep{ia suportului social).
r-
986 Introducere in psili,:..- i "
MOLECULA NEURORECEPTOARE(neuroreceptor nrclecule). MoleculS pro-teicd din rnembrana celulard senzitivd a
unei substan{e chimice specifice, cum arfi neurotransmildtorul. Cdnd substanlachimicd adecvatd activeazd o moleculdneuroreceptoare, apar schimbdri in mem-brana celulard care fie cregte, fie scadepermeabilitatea sa. Unii neurotransmifd-tori au un efect excitator dac6 sunt bloca{ila nivelul neuroreceptorilor sdi, allii au un
efect inhibitor. Yezi, de asemenea, NEU-ROTRANSMITATOR.
MONGOLOIDISM (mottgolisnt). Vezi SIN-DROMUL DOWN.
MONOAMINOXIDAZA (ntonoantine oxi-dase). Una dintre enzimele responsabilepentru egecul unor neurotransmildtori,denumite gi amine biogene (exemple de
amine biogene sunt: norepinefrina, dopa-mina gi serotonina); s-a crezut cd are unrol important in reglarea emofiei.Substan(ele care inhibd ac{iunea acesteienzime (inhibitori MAO) sunt utilizate intratamentul depresiei. Vezi, de asemenea,ANTIDEPRESIVE, INHIBITOR, NEU.ROTRANSMITATOR.
MONOCROMATOPSIE (nrortocltonm-rislr). Cecitate totald la culoare, sistemulvizual fiind acromatic. Este o tulburarerard. Yezi, de asemenea, DISCROMA-TOPSIE. TRICROMATOPSIE.
MORFEM (norpltente). Unitatea cea maipu{in semnificativi in structura limbaju-lui, chiar dacd este un cuvdnt, fundamentsau afix. Vezi, de asemenea, F'ONEM.
NIOTIV (ntotive). Orice condilie a organis-mului care influen{eazd starea optimd de aporni sau continua succesiunea comporta-mentului.
MOTIV INCON$TIENT (uncortscious nto-/lue). Motiv de care subiectul nu este
congtient sau este congtient intr-o fonnddeformatd. Deoarece nu existd o linie de
der.narcafie fixd intre congtient gi incon-
gtient, multe motive prezintd atai as:';:-'con$tiente cat $i incon;tiente.
MOTIV FIZIOLOGIC (plrysiologict;. -. -
tiue). Motiv bazat pe o evidentd trei---:a organismului, cum ar fi trebuin- --
hrand sau ap6.
MOTIV PSIHOLOGIC (p sv c ltol o g i c.-
tiye). Motiv care mai curdnd e :: ' l-'dec6t bazat pe trebuinlele biologice
MOTIVATIE (nntivation). Termen s3:,--cu referire la reglarea satisfacerir :::----inlei gi a cornportamentului de identr: ---.a scopului. Vezi, de asemenea, MOT:'"
NIUGURI GUSTATIVI (taste Drrrls). R;---torii gustativi dispugi sub form6 de : : -
chini pe limb[ 9i in jurul gurii.
MU$CHI CARDIAC (cardioc nusclt , :special de mugchi care se gdsegte :--:in alcdtuirea inimii. Vezi, de aser:=-.'MU$CHI NETED, MU$CHI STRI { -
MU$CHI NETED (sntootlt nusclet. l:-de mugchi localizat in organele dige.: ..vase sanguine qi alte organe interne ---controlat de sistemul nervos ves3:i-Vezi, de asemenea, MU$CHI CARD- - -
MU$CHI STRIAT.
MU$CHI STRIAT (striate nuscle). \1-.::.,,dungat"; rnugchi caracteristic apar?:- -locomotor. Este activat de sistemul n;:. ".
somatic, opus sistemului nervos ves3:'Vezi, de asemenea, MU$CHI CARD: r- -MU$CHr NETED.
NINOUETP(IJ (nanonteter). A mi.:--parte dintr-un metru. Lungimea de u:.j -luminii se m6soard in nanometri.
NARCISISM (rrarrissislr). Dragoste. :---,-=de sine; in teoria psihanaliticd a lui F::;narcisismul reprezintd expresia norrr'.: i ,dezvolUrii pregenitale.
NARCOLEPSIE Qtarcolepsy). Tulbur-. -somnului caracterizatd prin ten: -:
Glosar 987
incontrolabila de a adormi pe perioadescurte de timp in momente inoportune.
NARCOTICE Qta rcot ic s'). Vezi OPIACEE.
NATMSM (nativism). Punct de vedere
conform cdruia comportarnentul este de-terminat din nagtere. Vezi, de asemenea,EMPIRISM.
NEAJUTORARE iNvAlarA Qeantedlrclplessttess). Condilie de apatie sau
neajutorare creatS in mod experimentalprin expunerea rrnui organism la o traumdcare nu poate fi evitatd (cum ar fi un goc,
cdlduri sau frig). Prin incapacitatea de a
scdpa de traumA, situalia nociv6 (agresivd)produce un sentiment de neajutorare(neputin!6) care se generalizeazla la situ-aliile care urmeazd.
NERV (1ten'e). Grupare de axoni lungi care
apar{in sutelor sau miilor de neuroni,posibil atdt ai neuronilor eferenli, cdt gi aicelor aferen{i. Nervii interconecteazddiferitele por{iuni ale sistemelor nervoase,
receptorii gi efectorii. Vezi, de asemenea,AXON, NEURON.
NERV OPTIC (optic nen,e). in sistemulvizual, nervul fbrmat din axonii celulelorganglionare care duc la creier. Vezi, de
asemenea, CELULE BIPOLARE, GAN-GLIONI, FOTORECEPTORI, RETINA.
NEVROZA (plural: nevroze) (neurosisl pl.tteuroses). Tulburare rnental6 in careindividul estc incapabil sd facd faldanxieta{ii gi conflictelor, dezvoltd sirnp-tome pe care individul le gdsegte dure-roase, cum ar fi obsesiile, compulsiile,fobiile sau atacurile de anxietate. in teoriapsihanaliticd a lui Freud, nevrozele rezultddin folosirea mecanismelor de apdrarepentru a respinge anxietatea cauz,atd de
conflictele incongtiente. Nevrozele nu r.nai
reprezintd o categorie de diagnostic inDSM-III-R. Vezi, de asemenea, TULBU-RART oe ANXIETATE, TULBURAREOBSESIV-COM PULSIVA, FOB I E.
NEVROZA ANXIOASA Qteurotic atuiery,).Teamd care este rrrult rnai rrrare in rapoficu pericolul real (cum ar fi tracul). Vezi.de asemenea, ANXIETATE, ANXIETA-TE OBIECTIVA.
NtrURON Qteurott). Celul6 nervoasd: unita-tea de bazd a sisternului nervos sinaptic.
NEURON AFERENT Qtfferett ttetrrort).VeziNEURON SENZORIAL.
NEURON MOTOR Qrrctor treurotr). Neuronsau celuld nervoasd care transmitemesajele de la creier sau mhduva spindriila rnugchi sau glande. (Sinonirn: NEU-RON EFERENT). Vezi, de asemenea,NEURON SENZORIAL.
NEURON SENZORIAL (.retrsctry neurott).Neuron sau celul6 nervoasd care transrnitemesajele la creier sau rndduva spindrii de
la receptorii senzoriali, informdnd orga-nismul despre evenimentele din mediulinconiurdtor sau din interiorul organis-mului. (Sinonim: NEURON AFERENT).Vezi, de asemenea, NEURON MOTOR,RECEPTOR.
NEUROTICISN{ (neuroticisttt). in teoriaanalizei factoriale a personalitd{ii a luiEysenck, numele dat dimensiunii instabi-litate-stabilitate emo{ional6. Indivizii ina-daptali. prost dispufi. anxiogi sunt neulo-tici gi instabili, iar la polul opus sunt ceicalmi, indivizii bine adaptali. Vezi, de
asemenea, INTROVERSIUNE-EXTRO-VERSIIJNE.
NEUROTRANSMITATO R (ne urot ransnit -ter). Substanq[ chirrricd implicatd intransmiterea impulsurikrr nervoase intredoud sinapse, de la un neuron la altul. Deobicei, neurotransmifatorii sunt elibera!ide rnici vezicule din terminaliile sinapticeale axonului in rdspuns la potenlialul de
ac{iune; difuzeazd de cealaltd pane a
sinapsei cu scopul de a influen{a acti-vitatea electricd a unui alt neuron. Vezi.de asernenea, DOPAMINA, nORENn-
J-
988 Irft rodttc e re in p s i ln I o t.t
LINA, NORADRENALINA, SEROTO-NINA.
NMDA. Yezi RECEPTORD-ASPARTIC.
N-METIL
NORADRENALINA Qnradrenalitr). Unuldintre hormonii secreta{i de medulosupra-renal6; in activarea emo{ional6 acliunea sa
este similari in mai toate raporturile cucea a adrenalinei. De asemenea, este
neurotransmi{6tor al sistemului nervoscentral. Sinapsele noradrenergice pot fiatAt excitatorii, cAt qi inhibitorii. Se credecd n. joacd un rol in depresie gi intulburlrile bipolare. Vezi, de asemenea,
GLANDA SUPRARENALA, ADRENA-LINA.
NOREPINEFRINA Qtorepinephrine). YeziNORADRENALINA.
NORMA Qtornt). Performanla standard, me-die sau comund in condi{ii specificate; de
exemplu, scorul mediu la un test deachizilie oblinut de un copil de 9 ani sau
greutatea medie la na$tere a copiilor de
sex masculin. Yezi, de asemenea, NOR-ME SOCIALE, STANDARDIZAREAPROBEI.
NORME SOCIALE (social nornts). Regulinescrise ale unui grup sau comunitdli careguverneazd comportamentul membrilors6i, atitudinile gi credinlele.
NUANTA (hue). Dimensiunea culorii dincare derivd denumirile principalelor culori(rogu, galben, verde etc.) corespunzdtoarelungimii de undd a luminii. Vezi, de
asemenea, LUMINOZITATE, SATURA-TIE.
NUCLEI (singular: nucleu) Qrucleil sing.Nucleus). Coleclie de corpuri celularenervoase grupate in creier sau mdduvaspindrii. Vezi, de asemenea, GANGLION.
OugxutN! A, thabituatton). Reducerea dinputerea unui rdspuns la un stimul repetat.
in general, aproape orice stimul .,:
produce obignuin!6; de exemplu, un su--.::pur emis pe o perioadd de jumdtate de r--1poate descregte mai mult de 20 dB :puterea perceputd. Vezi, de asemeni:DEZOBT$NUTNTA.
OBSERVATOR ASCUNS (hidden ob:;'-ver). Metaford utilizat6 pentru a desc:-.=
congtiinla ascuns6 in starea de hipno--presupusd a avea experienle diferite. :'-paralele cu conqtiin{a hipnoticS.
OBSESIE (obsession). Un gAnd persiste:,--
nedorit, nejustificat, adesea sugerind :-:act sexual sau agresiv. Vezi, de asemen3iTULBURARE OBSESIV_COMPL-I-S .
VA.
OLFACTIE (olfuctiott). Simlul mirosu.--Anal izatorul olfactiv.
OPIACEE (opiates). Opiul sau unul ;-:derivafii s[i chimici: codeina, mort]--,'heroina. Sunt deprimante ale sistem';.nervos central, care reduc durerea .produc euforie. Toate acestea sunt pu'-.:-nic adictive. (Sinonim: NARCOTICFVezi, de asemenea, HEROINA.
ORGANIZARE FIGURA-FOND .-,-gure-ground organiz,ation). Percepre:-;unui model de pe un fundal ca prim-p.---Pattenrurile sunt de obicei perceput: ::acest fel chiar gi atunci cdnd stimulii sl=ambigui, iar rela{iile prim-plan-tui:*-sunt reversibile.
OSMORECEPTORI (osnrcreceptors). C:-lule ipotetice in hipotalamus care r6sp;,:la deshidratare prin stimularea elibera--hormonului antidiuretic (ADH) de ci=:glanda pituitari care, la rdndul .semnalizeazi rinichilor sd reabsoarbi =;din circuitul sanguin. Vezi, de asemerr3;-
HORMON ANTIDIURETIC, RECF.TORI VOLUMETRICI.
OTOLITE (otltolits).,,Granula1ii calcare :-eurechii". Vezi, de asemenea, SACI \T:-TIBULARI.
Glosar 989
PINCnBIS Qtancreas). Organ al corpuluisituat in apropierea stomacului. Ca glanddcu func(ie exocrind, el secretd suculpancreatic in interiorul intestinelor, insdunele celule specializate funclioneazd ca oglandd endocrind care secretd in sdngehormonul insulinb. Vezi, de asemenea,GLANDA ENDOCRINA.
PARAFILIE (paraplilia). Acelagi in{eles cagi perversiunile sexuale. Atraclia sexualdfa16 de obiecte neobignuite ata cum sunt
activitatile sexuale neobignuite in natur6.Exemple de acest fel sunt fetigismul(atracliile sexuale fa16 de un obiect fdrdvia{6 sau fap de o anumita parte specificdnegenitald a unei persoane), exhibilionis-mul (oblinerea satisfacfiei sexuale prinexpunerea organelor sexuale in fa{a unuiobservator refractar) 9i pedofilia (prefe-rinla pentru oblinerea satisfac{iei sexualeprin contactul cu bdie{i rninori din punctde vedere legal).
PARALAXA MI$CARII (ntot iott parallax).Mecanism monoocular de percepfie a
addncimii. Cdnd ne rnigcdrn rapid, obiec-tele apropiate par sd se rnigte mult mairapid in direclia opusd fa!6 de obiecteleaflate la distan!6. Aceastd diferenld de
vitezd oferd un indiciu perceptual pentruaddncimile respective ale obiectelcr.
PARAPSIHOLOGIE (,,aldturi de",,,dincolode" psiholog ie) Qta rap sy c holo gt). Subra-murd a psihologiei care studiazi fenome-nele psi (PES ti psihokinezia). Vezi, de
asemenea, CLARVIZIUNE, PERCEPTIEEXTRASENZORIALA, PRECOGNITI E,
PSI, PSIHOKINEZIE, TELEPATIE.
PARINTI AUTORITARI (at$lrcrirariattparents). Pdrin{i care exercitd un controlsporit asupra comportamentului copiilor,lipsit de cdldurd gi educa{ie. Vezi, de
asemenea, PARINTI AUTORITARI gTL
PARINTI AUTORITARISTI (autlnritativeparettts). Plrinli care combinf, un controlsporit asupra comportamentului copiilor,
cu cdldurd qi educa{ie. Vezi, de asemenea,PARINTI AUTORITARI.
PARTNTI INDULGENTI (indutsent pa-rents). Pdrinli sensibil centrali pe copii,care exercitS un control scdzut asupracomportamentului copiilor qi au pretenliimici de la ei. Yezi, de asemenea,
PARINTI AUTORITARI, PARINTINEGLIJENTI.
PARINTI NEGLIJENTI (neglecting pa-rents). Pdrinli care exercitd un controlscdzut asupra comportamentului copiilor,fiind mult mai ocupa{i cu interesele gi
activitatile proprii decdt cu acelea ale
copiilor. Pirin{ii extrem de neglijenli nuau disponibilitate emolional6 pentru copiiilor, sunt detagafi, neimplicali emolional qi
neinteresati de aceqtia. Vezi, de asemenea,
PARTNTI AUTORITARI, PARINTI AU.TORITARI $TI, PARINTI INDULGENTI.
PCP. Vezi FENCICLIDINA.
PEDEAPSA (punishment). Procedeu folositpentru scdderea puterii unui rdspuns prinprezentarea unui stimul agresiv in oricemoment al apari{iei rispunsului. Demenfionat cd, atunci cdnd este aplicat un
astfel de stimul, el va avea rol depedeapsd; cdnd este suprirnat poateac{iona ca intdritor negativ. Vezi, de
asemenea, iNrAnrron NtrcATIV.
PERCEPT Qtercept). Rezultatul procesuluiperceptual; acela pe care individul ilpercepe.
PERCEPTIE Qterceptiotr). Termen generalutilizat la descrierea intregului proces almodalitatii senzoriale prin care cunoaitemce se intdnrpld in jurul nostru; intreagasuccesiune de evenimente de laprezentarea unui stimul fizic la trdireafenomenologici a acestuia. Perceptia este
vdzut'/a ca un set de subprocese ce apar?ntr-un sistem multinivel, interactiv.Etajele inferioare ale acestui sistem,pd4ile strdns asociate cu organele de sim1,
990 I ti rocluce re ttt psi lto lo t. :
sunt denumite procese senzoriale. Vezi,de asemenea, PROCESE SENZORIALE.
PERCEPTIE DE SINE sau autopercepfie(self-perceptiorr). Cunoagterea individuluidespre sine; diferh de congtiinfa de sinedeoarece capdti forma evaludrii de sineobiective. Vezi, de asemenea, CON$TI-INTA DE SINE.
PERFORMAN"I A @ e rfo nnanc e). Comporta-ment manifest, diferit de cunogtinfele sau
informa{ia netransformate in ac{iune.Distinclia este importantd in teoriileinvdfdrii.
PERIOADA SENZITIVA (sensitive peri-ofi . Y ezi PERIOADA CRITICA.
PERLABORARE (working tlrouglt). inteoria psihanalitic6, procesul de re-edu-care prin care pdrinlii fac fafd de fiecaredatd aceloragi conflicte, in camera de
consultalie, pdnd cdnd acegtia pot s6-gi
stdpdneasc6 independent conflictele dinvia{a de zi cu zi.
PERMANENTA OBIECTULUI (objectpenttattettce). Termen piagetian pentruconceplia copilului conform cireia unobiect continud s6 existe chiar dacd este
ascuns vederii. Vezi, de asemenea, STA-DIU SENZORIO-MOTOR.
PERSONALITATE Qtersonality). Modelelecaracteristice gi distinctive ale gdndirii,emofiei gi conduitei ce definesc stilulpersonal al individului gi care influen{eazdinterac{iunile persoanei cu mediul.
PERSONALITATE ANTISOCIA LA. @nt i-social personali4,). Tip de tulburare a
personalitilii marcata de impulsivitate,incapacitate de a se supune obiceiurilor gi
legilor societAfii gi lipsa ingrijor6rii sauvinovdliei in ce privegte comportamentul.Vezi, de asemenea! PERSONALITATESOCIOPATA, PERSONALITATE PSI.HOPATA.
PERSONALITATE AUTORITARA (arr-
thoritarian personality). Tip de persona-
litate supus6 sau obedientd superiori...:.insd dispre[uitoare gi agresivd in direc:-"acelora pe care ii considerd inferic':.Indicd prejudiciul impotriva grupur: ::minoritare. Personalitatea autoritarA rep:.-zintd un studiu psiho-sociologic cla'::bazat pe teoria psihanaliticd care :examinat acest tip de personalitate. \'e:de asemenea, TEORIA,.TAPULUI ISP :--
$tToR" A PREJUDECATTT.
PERSONALITATE MULTIPLA (rnLlr.: .
personality). Existenfa a doud sau :.:multor personalit6li integrate gi b -:dezvoltate in cadrul aceluiaqi indir :Fiecare personalitate are propriul set :=amintiri gi conduite caracteristice. in t:,,.:tipic, atitudinile gi colnpoftamen:: :personalit6lilor alternante sunt mar.-:::diferit.
PERSONALITATE PSIHOPATA (ps', ; .'-
pathic personaliry). Vezi PERSO\-\--TATE ANTISOCIALA.
PERSONALITATE SOCIOPATA (r.,,.'-patlic persotmliry). Vezi PERSON.\-TATE ANTISOCIALA.
PERSPECTIVA BIOLOGICA (bioloz. : ;.perspective). Aceastd abordare psih- :-gicd incearcd si explice compofiam3:.-in termenii evenimentelor bioelectric: ;
biochimice din organism, in special -=:din sistemul nervos gi de la nivel cere:=
PERSPECTIVA COGNITIVA (co?t;.: .
perspective). Abordare psihologica a..-ipe procesele mentale, cum ar fi perce::,r-reactualizarea informaliilor, raf iona;.-.--tul, decizia gi rezolvarea problem; :rperspectiva cognitivd incearcd sd er:.--comportamentul in termenii a,-ii--.rprocese mentale. Yezi, de asem3:.eLPSIHOLOCTE COGNTTTVA. grrn. -COGNITIVA.
PERSPECTIVA COM PORTAMENT \ Li(behavioral perspective). Abordare Fs r:-logicd axatd numai pe comportam3:-j.,r.observabil gi care incearcd sd er:,"-
Glosar 991
comportamentul in ternrenii relaliei salecu evenimentele de mediu. Yezi, deasemenea. BEHAVIORISM.
PERSPECTIVA FENOMENOLOGICAQtlrcrtontertological perspectirc). Abor-dare a psihologiei care se axeazd pe
experien{a subiectivd gi incearcd sIdescrie aceastA experienld din fiecareperspectivd unicd a individului. Vezi, de
asemenea. PSIHOLOGIE UMANISTA.
PERSPECTIVA PSIHANALITICA (ps-v-
cltoanalytic perspective). Abordare a psi-hologiei care incearcd si explice anumitetipuri de comportament in termeniiconvingerilor, temerilor gi ai dorinlelorincongtiente. Vezi, de asernenea, PSIHA-NALIZA.
PERSPECTIVA LINEAR A, llinear perspec-tit e). in percep{ia perspectivei, meca-nismul perceptual monoocular de vedere aaddncimii. Cand doui linii paraleleconverg, ele sunt percepute ca dispdrAnd odatd cu distanla. Vezi, _de asemenea,INALTIME RELATIVA, MARIMERELATIVA, SUPERPOZITIE.
PLACEBO. Substan
992 Introducere fn psilrcit t t
POTENTARE DE LUNGA DURA-TA - PLD (long-term potentation - LTP).Cre$tere a eficienlei sinaptice (dureazd dela ore la zile), care urmeazd un modelspecific de stimulare excitatorie (curenliscu(i de inaltd frecven!6). PLD a fostpentru prima datd descoperiti in hipo-camp, ulterior gi in alte zone cerebrale.Aceastd intdrire a legdturii sinaptice este
dobdnditd prin activarea receptorilorNMDA afla1i in dendritele neuronuluireceptor. PLD pare sd fie marele res-ponsabil de stocarea amintirilor recente.Vezi, de asemenea, NMDA.
POTENTIAL DE ACTIUNE (actionpotential). Sinonim cu impulsul nervos.Unda activitalii electrice transmisd des-cendent prin axonul neuronului cAndmembrana celulard este depolarizati.Vezi, de asemenea, DEPOLARIZARE,POTENTIAL DE REPAUS, POTENTIA-LE LOCALE.
POTENTIAL DE REPAUS (resting poten-tial). Potenfialul electric de-a lungulmembranei celulare nervoase cAnd se afldin repaus (cu alte cuvinte, nu rdspundealtor neuroni); in interiorul membraneicelulare potenlialul de repaus este u$ormai negativ decdt in afard. Yezi, deasemenea, POTENTIAL DE ACTIUNE.
POTENTIAL EVOCAT (evoked potential).Descdrcare electric6 in unele pd(i alesistemului nervos prin stimularea intr-ozond diferit[. De obicei, potenlialulmdsurat se bazeazd pe rdspunsul calculatde un computer.
POTENTIALE EVOCATE VIZUAL (vlsa-al-evoked potentials). Metodd de studierea percepfiei, care folosegte electrozi pla-sali pe spatele capului, deasupra conexu-lui vizual. Electrozii inregistreaz[ rdspun-surile legate de modalitatea in careobservatorul poate discrimina un stimulprezentat.
POTENTIALE LOCALE (graded poten-tials). Yariatii de potenlial, de mdrimi
diferite, induse in dendritele sau in cc-'-.rcelular al unui neuron prin stimui ---;sinapselor altor neuroni. Cdnd potentia-=,rlocale ating pragul de depolarizare ::-=un potenlial de acfiune. Vezi, de as.=r-nea, POTENTIAL DE ACTILINE. ::-POLARIZARE.
PRACTICA MENTALA (mental prac::::Repetilia imaginatf, a unei depri::-perceptual-motorii in absenla migci:--:rcorporale grosiere. De exemplu. ;-cmigcarea pare a fi gregitd, imagireez=---*cd servegti o minge de tenis gi cd err:;corecliile la nivel mental (lbrd mi;c-=real6 a brafului).
PRAG (threshol[5. Punct tranzitiv la cr: -:stimul in cre$tere sau o diferenld in ;:::tere nepercepute anterior devin perc::,:-bile (sau la care un stimul in descre.:-:sau diferenla perceputA anterior c:,"::imperceptibile). Valoarea oblinutd ,ie: --de in parte de metodele utilizate in i::=-minarea lui. Vezi, de asemenea. PRl- -ABSOLUT. PRAG DE DIFERENT.i
PRAG ABSOLUT (absolute tltresi-.: :Intensitatea sau frecvenla la cari -rstimul devine eficient sau incetear: 'imai fie eficient; pragul absolut po::: :mdsurat in condilii experimentale. \':-de asemenea, PRAG DE DIFERE\Ii-PRAG.
PRAG DE DIFERENTA (dffi,:-":,thresholfi. Diferen{a minimd dintre ::stimuli ai unei perechi care p!: :percepu{i in condi{ii experimentale. \':--de asemenea, PRAG ABSOLUT. D=RENTA ABIA PERCEPTIBILA. PR:.-LEGEA LUI WEBER.
PRAGUL,,DOUA PUNCTE,, (n,o-:..-,ritfuesholQ. Un tip de prag de pres--:ereprezinti distanla minimd dintre ::uabastonage fine care ating pielea ;i -::r'"r
trebuie separate inainte ca ele si iesim{ite ca dou6 puncte in loc de unu.
Glosar 993
PRAPASTIE VIZUALA (visual ctift). Dis-pozitiv experimental care consti dintr-opiesd de sticld pusd deasupra uneisuprafefe texturate; o jumdtate din aceastase afld chiar sub piesa de sticli, iarcealaltd jumdtate, cAfiva centimetridedesubt. Aparatul este utilizat in testareapercepliei addncimii la copiii mici gi laanimale.
PRECOGNITIE Qtrecogttition). Percep{iaunui eveniment viitor ce nu poate fianticipat prin intermediul vreunui procescunoscut bazat pe deduc{ie (de exemplu,prediclia cd un numdr particular va apdreala urmitoarea aruncare a zarului). Vezi,de asemenea, CLARVIZUNE, PERCEP-
TrE EXTRASENZORTALA, pnRepSr-HOLOGIE, PSI, PSIHOKINEZIE, TELE.PATIE.
PREJUDEC AT A, @rejudlce). Sentimentelenegative indreptate spre un grup. Derivatdin ,,pre-judecatd", adesea termenulimplicd sentimentele negative lard bazaunei informalii exacte gi valide despregrup. Vezi, de asemenea, ATITUDINE,DISCRIMINARE, STEREOTIP.
PRINCIPIUL INVARIANTEI MARI-ME-DISTANTA Gize-distance inrtari-attce principle). Propunerea cd rndrimeaperceputd a unui obiect este egal6 cuprodusul mdrimii retiniene a obiectului gi
cu distan{a perceputa a obiectului.
PRINCIPIUL PLACERII Qcleasure pri-cipte). in teoria psihanalitica a lui Freud,strategia urmatd de sine (Id) care cautd sd
oblin6 plScerea gi si evite durerea,indiferent de circumstan{ele externe. Vezi,de asemenea, SINE, PRINCIPIUL REA-LITATII.
PRINCIPIUL REALITAlll (reality prin-cipte). in teoria psihanaliticd a lui Freud,strategia urmatA de eu (Ego) care relineimpulsurile sinelui (ld) pAna c6nd acesteapot fi satislbcute in modalitdli acceptatesocial. Vezi, de asemenea, PRINCIPIULPLACERII.
PROBLEMA EREDITATE-MEDIU (na-ture-nurture lssae). Problema determindriiimportan{ei relative a ereditAtii (natura) 9irezultatul creEterii intr-un mediu particu-lar (educatie) asupra abilitdtii mature.
PROBLEMA,,SERTARULUI CU DOSA-RE" (file-drawer problenr). Situa{ie pro-blem6 ce apare intrucAt studiile careegueazd in oblinerea rezultatelor pozitivesunt mai pulin verosimile pentru a putea fipublicate decAt studiile cu rezultatepozitive. Prin urmare, se poate spunedespre studiile e$uate ci ajung mai repede
intr-un sertar cu dosare. comparativ custudiile publicate. Efectul ,,sertarul cudosare" va determina ca baza de date a
studiilor cunoscute sd tindd spre confir-marea lor.
PROCESARE PARALELA @arallel pro-cessittg). Interpretare teoreticd a proce-sdrii informaliei in care mai multe sursede informa[ie sunt toate procesatesimultan. Vezi, de asemenea, PROCE-SARE SERIALA.
PROCESARE SCHEMATICA, (sclrcnnticprocessirtg). Procesul cognitiv de cerce-tare a unei scheme din memoriecompatibild cu informalia sosit6. Vezi, de
asemenea, SCI{EMA.
PROCESARE SERIALA $erial pro-cessirrg). Interpretare teoreticd a proce-sirii informafiei in care mai multe sursede inforrna{ie sunt procesate in ordineseriald - doar o singurd sursd de infor-malie este procesata pe unitatea de timp.
PROCESE ,,BOTTOM-UP" (botron-upprocesses). Procese in percep{ie, memoriegi inlelegere care sunt conduse nurnai deinput-ul de inforrnalie, iar aceasta nuimplicd cunogtin(ele qi expectanfele ante-rioare ale organismului. Vezi, de aseme-nea, PROCESE,,TOP-DOWN".
PROCESE COGNITM (cogttirit'e pro-cesses). Procesele mentale ale percepfiei,memoriei gi procesarea informaliei cu
994 Irtroducere it psiltoJ; : ,t
ajutorul cdrora individul obline cuno$-
tinfe, face planuri gi rezolvb probleme.
PROCESE INCON$TIENTE (unconscioLtsprocesses). Amintirile, impulsurile qi
dorinlele indisponibile congtiinlei, Potrivitteoriilor psihanalitice ale lui Freud,amintirile dureroase gi dorinfele suntuneori refulate, ceea ce inseamnd cd ele
sunt deviate c6tre incongtient, de undecontinud sd influenleze acliunile, chiardacd nu avem $tiinta de ele. Vezi, de
asemenea, CON$TIINTA.
PROCESE NON-CON$TIENTE (nottcort'scious processes). Un numdr considerabilde cercetdri indicd faptul cd inregistrdm gi
evaludm stimuli de care nu avem gtiin(6 inmod congtient. Se pare cd stimulii ne
influenleazi non-congtient sau cA acegtia
opereazd la un nivel incongtient al stdriide veghei (sau subconqtient). Vezi, de
asemenea, CON$TIINTA.
PROCESE SENZORIALE (sensoty pro-cesses). Subprocese ale sistemului percep-tual strAns legate de organele de sim!.Procesele senzoriale asigurd o informaliefiltratd selectiv despre stimulii care nebombardeazd; procesele de la un nivelmai inalt folosesc aceastd informa{ie cu
scopul de a forma o reprezentare mentalda scenei. Vezi, de asemenea, FILTRU,PERCEPTIE.
PROCESE,,TOP-DOWN" (top-down pro-cesses). Procese in percepfie, memorie gi
in{elegere care sunt conduse mai degrabdde cunogtin{ele gi agteptdrile anterioare aleorganismului, decAt de input. Vezi, deasemenea, PROCESE,,BOTTOM-UP".
PROFIL DE PERSONALITATE Qterso-nality profile). Diagramd care schi{eazdevaluarea unui numbr de trdsdturi aleaceluiagi individ pe o scal6 comund (inrdnduri paralele), astfel incAt pattent-ultrdsdturilor si poati fi perceput vizual.Vezi, de asemenea, TRASATURA.
PROFILUL TESTULUI (test profile). Dia-gramd care arati scorurile de la un numSr
de teste date aceluiagi individ sau gru: l:indivizi, in giruri paralele pe o s;:. lcomun6; scorurile sunt conectate :-iIlinii, astfel inc6t scorurile ridicate ;i ;=,:scazute sA poata fi ugor percepute. \';--de asemenea, PROFIL DE PERSO\a-LITATE.
PROGESTERON (pragesterone). Hcr:r-rsexual feminin produs de ovare; el aj-- ;pregdtirea uterului pentru sarcinb -: isdnilor pentru lactafie.
PROGRAM DE INTARIP.E (reinfu rct "..';schedule). Procedurd bine definita pe-:-intdrirea unui rdspuns dat numai pen::- :
anumitd perioadd de timp cAt apare. \ ---de asemenea, PROGRAME DE CO\:.-TIONARE LA INTERVALE, INTAK':PARTIALA, PROGRAME DE CO\-'TTONARE PROPORTTONALE.
PROGRAME DE CONDIIIONARE L+INTERVALE (iutervctl scltedules -rcondilionarea operant6, programei: :aintdrire in care intf,rirea apare numa: :-:,iun anumit interval de timp. Ir.:-*:program de intdrire la interval fir .:organismul este intdrit pentru i:---rdspuns numai dupd ce a trecut o an*:- ;perioadd de timp de la ultimul r6s:--,intr-un program de intdrire la ir.:.:"tLvariabil (lV), intdrirea incd depin;. rtimpul trecut de la ultirnul rdspun:. -:;;durata intervalului variazd imprer. : "
Vezi, de asemenea, PROGRAIIE lEcoNDITIONARE PROPORTION.\-
PROGRAME DE CONDITIO\{n_[PROPORTIONALE (ratio sclte,i., :.in condilionarea operantd, programe-. :cintdrire unde intdrirea depinde de nur.=-de r6spunsuri date de organism. ii-:--:rprogram propor{ional fix numaru. r:rdspunsuri cerut este fixat la o r;--,:rtparticulard (de exemplu, 5 rAspj----.-n-
pentru intdrire). La un program prr)r---onal variabil (PPV), intdrirea apare r.-::ledupd un anumit numdr de rdspunsur:. :siacest numdr variazd, irnprevizibii :t
Glosar 995
exemplu, cdteodatd un singur rdspuns,alteori 10, dar cu o medie de 5). PPVgenereazd rate foarte inalte de rispuns.Vezi, de asemenea, PROGRAME DECONDITIONARE LA INTERVALE.
PROGRAMUL INTARIRII (scftedule ofreinforcenrent). Frecvenla gi/sau sincro-nizarea cu care apare int6rirea. Vezi, de
asemenea, PROGRAME DE CONDITI-ONARE PROPORTTONALE, PROGRA-ME DE CONDITIONARE LA INTER-VALE.
PROIECT EXPERIMENTAL (experimert-taL desigrt). Plan utilizat la colectarea $ianaliza datelor dintr-un experiment dat. Inscopuri economice, de precizie 9i control,design-ul este dezvoltat dupi o explorarepreliminari, astfel incdt rafionamentele gi
deciziile adecvate sI poati fi realizate dindate.
PROIECTIE Qtrojectiott). Mecanism deapdrare prin care indivizii se protejeaz6 de
congtiinla trbsdturilor lor nedorite prinatribuirea acelor trdsdturi excesive altora.Vezi, de asemenea, MECANISME DEAPARARE.
PROLACTI NA @rotactirr). Hormon pituitar(hipofizar) care favorizeazd secre(ia de
lapte. Vezi, de asemenea, HORMON.
PROPOZITIE Qtropositiott). O frazd saucomponentA a unei fraze care revendicdceva - predicatul; despre cineva sauceva - subiectul. Toate frazele pot fi des-pd4ite in propozilii.
PROSOPAGNOZIE Qtrosopagnosin). Ina-bilitatea de a recunoagte figurile familiare;in cazurile severe. persoana este inca-pabil6 de a-9i recunoaite propria fafa.Vezi, de asemenea, AGNOZIE, AGNO-ZIE ASOCIATIVA.
PROTOTIP Qtrototype). Partea conceptuluialcAtuit6 din proprietE{ile care descriu celemai semnificative exemple ale concep-tului. Vezi, de asemenea. FOND.
PSI. Procesarea informaliei gi/sau schimbulde energie ce nu se poate explica intermenii mecanismelor fizice cunoscute.Yezi, de asemenea, CLARVIZIUNE,PERCEPTIE EXTRASENZORIALA,PARAPSIHOLOGIE, PRECOGNITIE,PSIHOKINEZIE, TELEPATIE.
PSIHANALIST (psyclro atmli st). Psihotera-peut, de obicei cu pregdtire de psihiatru,care utilizeazd metode asemdn6toare celorpropuse initial de Freud pentru tratareanevrozelor qi a altor tulburdri mentale.Vezi, de asemenea, PSIHOLOG CLINI-CIAN, PSIHIATRU.
PSIHANALI ZA. Qtsl,clrcanalysis). A) Meto-di elaborat6 de Freud qi extinsd de
succesorii sdi, destinatd terapiei tulburS-rilor mentale; B) Teorie a personalitafiicare s-a dezvoltat plin experienlele cu
metodele psihanalitice de tratament. Teo-ria subliniazd rolul proceselor incongtientein motiva{ie gi in dezvoltarea persona-litaii.
PSIHIATRIE Qtsychiatry). Ramurd a medi-cinei interesatd de sdndtatea mentald gi
tulburirile mentale. Vezi, de asemenea,PSIHIATRU, PSIHANALIST.
PSIHIATRU (psycliatrist). Doctor in medi-cind specializat in tratarea gi prevenireatulburdrilor mentale, atat in formeleugoare, cAt gi in cele severe. Vezi, de
asemenea, PSIHOLOG CLINICIAN,PSIHANALIST.
PSIHOFARMA COLOGIE (p sy c I to p lrct r il ta -
cology). Studiul efectelor substan{elorchimice asupra comportamentului.
PSIHOFIZICA @svchophyslcs). Denumireutilizatd, de Fechner pentru gtiin{a relalieidintre procesele mentale gi lurnea fizicb.Acum psihofizica este restrdnsd la studiulconsecinlelor senzoriale ale stimuldriifizice controlate.
PSIHOFIZIOLOG (pftl,slological psycho-lo gist). Vezi BIOPSIHOLOG.
996 Introducere tn psiltc,.- : t
PSIHOIMUNOLOGIE Qtsychoinmwnolo-gy). Domeniu de cercetare in medicinacomportamentald care studiazd modul incare sistemul imunitar al corpului este
influenlat de variabile psihologice. Vezi,de asemenea, MEDICINA COMPORTA-MENTALA.
PSIHOKINEZIE (psychokinesis - PK). In-fluenla mentalS asupra evenimentelorfizice fard intervenlia vreunei fo4e fizicecunoscute. Vezi, de asemenea, CLARVI-ZIUNE, PERCEPTIE EXTRASENZORI-ALA, PARAPSIHOLOGIE, PRECOG-NITIE, PSI, TELEPATIE.
PSIHOLINGVISTICA Qtsycholinguistics).Studiul aspectelor psihologice ale limba-jului qi achizi{iei lui.
PSIHOLOG CLINICIAN (clinical psyclrc-logist). Psiholog, de obicei cu doctorat inpsihiatrie sau psihologie, specializat indiagnosticarea gi tratarea problemelor de
comportament gi emofionale, precum gi atulburdrilor mentale. Vezi, de asemenea,
CONSILIER DE ORIENTARE, PSIHIA-TRU.
PSIHOLOG EDUCATION AL (educarionalpsychologist). Psiholog al cdrui interes de
cercetare constf, in aplicarea principiilorpsihologice in vederea educdrii copiilor gi
adullilor in gcoli. Vezi, de asemenea,PSIHOLOG $COLAR.
PSIHOLOG EXPERIMENTALIST (expe-rimental psyclnlogist). Psiholog de ori-entare behavioristd sau cognitivistd careutilizeazd metodele experimentale pentrua studia cum reac{ioneazd oamenii gi alteanimale la stimulii senzoriali, cum perceplumea, curn inva!6 gi reactualizeaz6, infor-ma{ia, cum gdndesc, care este rdspunsullor emolional.
PSIHOLOG INDUSTRIAL (industrial p sy-chologist). Psiholog interesat de astfel deprobleme, cum ar fi selectarea celor maipotrivite persoane pentru activitdtile spe-cifice, a programelor pentru dezvoltarea
pregdtirii de muncd gi evidenlierea Jr::-minan(ilor compofiamentului consur-..,-rului.
PSIHOLOG - PSIHOLOGIA PERSO\{.LITATII Qtersonality psychologisi --.,
holog al c6rui domeniu de inter:. .:axeaza pe clasificarea indivizilor >. . --dierea diferen{elor dintre acegtia. Pre:=:i-:specialitate suprapune partial atat :. j:-logia dezvoltdrii, cAt gi cea sociala.
" =-de asemenea, PSIHOSOCIOLOG.
PSIHOLOG . PSIHOLOGIE INGI\E.REASCA (engineering psvcho; - :.-:'Psiholog specializat in relaliile :-:::oameni gi magini, cf,utdnd, de exem:,- ;;proiecteze magini care sd rninin:-.:'.l.eroarea umand.
PSIHOLOG - PSIHOLOGIE ORG\\;".ZATIONAL A, (organizational ps' . " , -
gist).Yezi PSIHOLOG INDUSTRI r:
PSIHOLOG $COLAR (school ps',;': -
gist). Psiholog profesionisl angrji: ::gcoalI sau de un sistem gcolar, cu:-::'-'T*sabilitate in teslare, orientare, Je:.: r:etc. Yezi, de asemenea, PSIHTI - -r-EDUCATIONAL.
PSIHOLOGIA SPORTULUI (spor:. :'ctrclogy). in scopul de a obline rer-"ntsperfbrmante, atle{ii sunt ajutali sa-;. :*volte deprinderile psihologice. De :-::r-plu, hipnoza Si biofeedbacft-ul a* '.nn
utilizate pentru a controla nive, - rB
anxietate, fiind angajatd gi irnagen: ::r-tal6 in scopul perfecliondrii sincron-. " ,n.
cursului anumitor migcdri ale corpu.--
PSIHOLOGIE (psycholog-t). $tiint: :'eestudiazd comporlarnentul qi prc:.*ementale.
PSIHOLOGIE EVOLUTIONISTA . -",,l*-
tionary psyclrclogy). Domeniu de :=;:-"tare al psihologiei care studiazd m.:* urdezvoltare a proceselor psihice p--. ru-.
lecfia naturald; acele compoftame:,:: rrul
Glosar 997
gansd mdritd de reproducere sau ajutate sA
supravieluiascd tind sd persiste in cursulistoriei evolulioniste.
PSTHOLOGIE GESTALTISTA (Gestaltpsyclrclogy). Sistem al teoriei psihologiceinteresat in principal de percepfia carepune in evidenld structura. organizarea.intregurile gi proprietdlile cArnpului.
PSTHOLOGTE STTMUL-RASPUNS (S-R
psychology). Punct de vedere psihologiccare atesta cA toate comportamentele suntun rdspuns la stimuli qi ci obiectivelespecifice ale gtiinfei psihologice ar fiacelea de a identifica stimulii, rispun-surile corelate cu acegtia gi procesele careintervin intre stimul gi rdspuns.
PSIHOLOGIE UMANISTA (lrunnnisticpsyclrclogy). Aceastd abordare psiholo-gicd pune in evidenfd unicitatea fiin1eiumane; studiazd experienla subiectivd gi
valorile umane. Despre psihologia uma-nistd s-au ldcut adesea referiri ca este a
treia forld in psihologie, in opozilie cubehaviorismul gi psihanaliza. Yezi, de
asemenea, FENOMENOLOGIE.
PSIHOSOCIOLOG (social psychologist).Psiholog care studiazd interacliunea soci-al6 9i cdile prin care indivizii se influ-en)eaz\ unii pe altii.
PSIHOTERAPIE Qts'-chotherapy). Trata-mentul personalitdlii inadaptate sau altulburirilor mentale cu ajutorul metodelorpsihologice, de obicei, dar nu in exclu-sivitate, prin consulta{ie personald. Yezi,de asemenea, BIOTERAPIE.
PSIHOTERAPIE PSIHANALITICA @s1,-choanalytic ps1-chotlterapy). Metodd detratare a tulburdrilor mentale bazatl pe
teoriile lui Freud, insd mai sumarb gi maipu{in intensd decdt psihanaliza. Se cen-treazd, mai pulin pe investiga{ia experi-enlelor din copildrie gi acordd mai multdaten(ie problemelor interpersonale curenteale individului. Vezi, de asemenea, PSIH-ANALIZA.
PSIHOZA Qtsychosis). Tulburare mentalEseverd in care gdndirea gi emolia sunt ina;a fel afectate, incdt individul se afld inafara contactului cu realitatea. Psihoza numai reprezint[ o categorie majord de
diagnostic in DSM-III-R. Yezi, de aseme-nea, COMPORTAMENT PSIHOTIC.
PUBERTATE (puberty). Perioadd in timpulcdreia organele de reproducere devinmature din punct de vedere func{ional.Dezvoltarea caracteristicilor sexuale se-
cundare (in particular cre$terea pdruluipubian gi pigmentarea sub bra{) mar-cheazA debutul pubertatii gi culmineazd cucapacitatea de reproducere. Yezi, deasemenea, CARACTERISTICI SEXUA-LE SECUNDARE.
PULSIUNE (drive). A) Condilie activatd aorganismului bazatd pe deprivare sau
stimulare nociv6, incluzdnd nevoiletisulare, circumstan(ele hormonale sau de
medicalie gi stimulii specifici, interni sau
externi, ca in durere; B) Orice motiv.
PUPILA @upil). La nivelul ochiului, odeschizdturd de formd circulari in iris(partea coloratd a ochiului), care se dilatdsau se contract6, variind in func{ie de
intensitatea luminii. Vezi, de asemenea,CORNEE, LENTILE, RETINA.
RlpOnf (rapport). A) O rela{ie conforta-bild dintre subiect gi evaluator care asi-gur6 cooperarea cdnd evaluatul rdspundela intrebdrile testului; B) relalie similardintre terapeut gi subiect; C) relafie speci-al6 a subiectului hipnotic cu hipnotizorul.
RATIONALIZARE (ratiotnlization). Me-canism de apdrare in care aprecierea desine este men{inutd prin atribuirea rnotive-lor plauzibile gi acceptabile conduitei cen-trate pe impulsivitate sau pe rnai pulinemotive acceptabile. Vezi, de asemenea,MECANISME DE APARARE.
RATIONAMENT DEDUCTIY (deductivereasortirtg). Ralionament privind argu-
998 Ittrodttcere ltt ps: i1
mentele; concluzia nu poate fi falsi dacdpremisele sunt adevirate. Vezi, de aseme-nea, RAJIONAMENT INDUCTIV.
RATIONAMENT INCON$TIENT (urtcott-scious irferertce). Termen utilizat deornul de gtiinld gerrnan Hermann vonHelmholtz pentru a descrie procesul princare cel care percepe progreseazd de latriirea senza{iilor evocate de un obiectpAnd la recunoa$terea proprietd!ilor obiec-tului. Facern acest rationament automat gi
incongtient gi eventual chiar nu remarcdmsenzaliile pe care se bazeazd acesta.
Helmholtz a argumentat cd rationamentulincongtient reprezinti baza mai multorfenomene perceptuale, inclusiv percep{iaobiectului qi a distan{ei.
RATIONAMENT INDUCTIV (inductirereasonittg). Ra{ionament privind argu-mentele; dacd prernisele sunt adevdrate,este improbabil sd fie falsd concluzia.Vezi, de asemenea, RATIONAMENTDEDUCTIV.
RASPUNS (response). A) Rezultatul com-portamental al stimuldrii sub fonna uneimiqc6ri sau secre{ii glandulare; B) inunele situatii, orice activitate a orga-nismului, inclusiv rdspunsurile centrale(cum ar fi o irnagine sau fantezia), lirhdeosebire dacd stirnulul este identificatsau dacd apar migcdri identificabile;C) produs al activitdlii organismului, cumar fi cuvintele dactilografiate pe minut.
RASPUNS CONDITIONAT (corrrlitionedresponse). In conditionarea clasicd, r6s-punsul invd{at sau dobdndit la un stimulcondilionat; cu alte cuvinte, la un stimulcare inilial nu a evocat rdspunsul. Vezi, de
asemenea, STIMUL CONDITIONAT,RASPUNS NEcoNDITIoNAT, STI-MUL NECONDITIONAT.
RASPUNS DE TIP,,LUPTA SAU FUGI..(figlt-or-figltt response). Un model alrdspunsurilor corporale care pregdtescorganismul pentru o situalie de urgen{6.
Majoritatea acestor modificdri tiz:': ::,:rrezultd din activarea sistemului -,- +
sirnpatic gi a sistemului adreno-; - -Sunt incluse cregteri ale nrdrimir ;-: =-sporegte ritmul cardiac, tensiune: .-:--ald, rata respiraliei, tensiunea mus;- :i: !
secre{ia de adrenalind. noradr.:. :lACTH gi alli horrnoni, descres:= rrcanti6tii de salivd, mucus, ale a;: ":lrrdigestive gi rnicgorarea vaselor sa:.:-18Yezi, de asemenea, ACTH. S--i -lcADRENO-CORTICAL, ADRE\T._ ."
NORADRENALINA. SISTEIV{ \Ei .!SIMPATIC.
ni.spuNs NECONDITIONAT (ro:, .;;;-oned respotrse). in con<li{ionarea - --: tr;
rdspunsul dat inilial stimulului n;::-J-lionat folosit ca bazd in stabilire. -:::s.
rdspuns condi!ionat la stimulri -:Janterior. Vezi, de asemenea, RiS: - :coNDrTroNAT, STIMUL CO\:.- .-NAT, STIMUL NECONDITIO\A .
RASPUNS POSTHIPNOTIC (posr;:. -" :;response). Vezi SUGESTIE POS - --fNOTICA.
RASPUNSUL GALVANIC AL PIFI ili
(RGP) (gali,attic skilr respotlse - -:*lModificari in conductivitatea ele ::: :. ,pielii sau a activit6lii electrice dr: : ='idetectate de un galvanometru s:-:: ri.Reacliile sunt utilizate ca indicattr: ::rwlionali.
RASPUNSURI LA STRES (srre-,, -ar;
pottses). Reacfii la eveninrentele p.::-.-te de individ ca fiind periculoas. :-:-stdrii sale. Acestea includ atAt rno; :tur
somatice care pregitesc organism-. =n*tru st[rile de urgen!6 (rdspunsul ..lu:j ;crifugi"), cat gi reaclii psihologice. cu: = ianxietatea. supararea gi asresi" =s-apatia gi depresia, deteriorarea col:- ,:i
Vezi, de asernenea. RASPUNS D: -E,.LUPTA SAU FUGI".
REACTUALIZARE (retrieveil). Loc,.-'rruurinformaliei in nremorie.
Glosar 999
REACTUALIZARE LIBERA (free recall).Exerciliu de memorare in care unuisubiect i se d6 o listd de iterni (de obicei o
singuri listi o datd), iar mai tdrziu este
rugat si-gi aminteascd itemii in oriceordine.
REALISM MORAL (ntoral realisn). inteoria lui Piaget, cu privire la dezvoltareacognitivd; modul de tratare (preopera{io-nal) a regulilor sociale rdmdne absolut gi
de neschimbai. Yezi, de asemenea, STA-DIU PREOPERATIONAL.
RECAPTARE sau reabsorblie (reuptake).Procesul prin care un neurotransrnildtoreste reabsorbit de cdtre termina{iilesinaptice care l-au eliberat. Yezi, de
asemenea, NEUROTRANSMITATOR,TERMINATII SINAPTICE.
RECEPTOR (receptor). Porliune speciali-zatA a corpului, senzitivi la tipuri par-ticulare de stimuli gi conectatf, la nerviialcdtui{i din neuroni aferenli (cum ar firetina). Mai pe larg, organul care conlineaceste zone senzitive (cum ar fi ochiul sau
urechea).
RECEPTOR N-METIL D-ASPARTIC sau
receptor NMDA (N-ntetlryl D-aspartatereceptor/ NMDA receptor). Molecu16receptoare care necesitd doud semnalechimice succesive pentru a o activatprimul semnal face ca receptorul sd fiemult mai respondent (fenomen cunoscutsub denumirea de potenlare de lungdduratd), astfel c6, atunci cdnd apare celde-al doilea semnal chimic (neurotrans-militorul glutamat), receptorii vor fiactiva{i. Receptorii NMDA se gdsesc inspecial in zona hipocampicE 9i pot explicamodalitatea in care sunt stocate amintirileprin unirea neuronilor pentru a forma noicircuite neuronale. Vezi, de asemenea,HTPOCAMP, NELiROTRANSMTTATOR,MOLECULA NEURORECEPTOARE.
RECEPTORI OPIOIZI (opioid receptors).Molecu16 neuroreceptoare in arii cerebrale
specifice gi in mdduva spindrii pe care se
fixeazd un grup de neurotransmilStori,denumili endorfine. De asemenea, acestemolecule au afinitate gi pentru opiacee.Existd mai multe tipuri distincte de
receptori opioizi, fiecare avdnd o afinitatediferiti pentru diferite opiacee. Vezi, deasemenea, NEUROTRANSMITATOR,MOLECULA NEU RORECEPTOARE.
RECEPTORMLUMETRICI (vol wrre-tric receptors). Receptori ipotetici impli-cali in reglarea aportului de apd in rdspuns
la volumul de sdnge gi fluide corporale.Renina, o substanld secretatA de rinichi incircuitul sanguin. poate fi un receptorvolumetric; el contractd vasele sanguine gi
stimuleazd eliberarea hormonului angio-
tensinf, care aclioneazd asupra celulelordin hipotalamus pentru a produce setea.
Vezi, de asemenea, OSMORECEPTORI.
RECODARE (recoding). Proces implicat inimbundtdfirea memoriei de scurtd duratdprin gruparea elementelor intr-o unitateobignuitd sau grup de unit6{i infonnafio-nale.
RECOMPENSA, Qeward). Sinonim cu int6-rire pozitivd. Vezi, de asemenea, iNfA-RIRE POZITIVA.
RECUNOA$TERE (recogttitiort). A recu-noa$te ceva inseamnd sd asociezi acel
ceva cu o categorie. Este un proces de
nivel superior care necesitd invdlare gi
reamintire.
RECUNOA$TEREA MODELULUI (pat-tent recognitiorr). Procesul perceptual dedeterminare a ceea ce este un obiect.
REDUCEREA DIFERENTEI (dijjbrencereduction). Strategie de rezolvare a pro-blemei unde se stabilesc subobiectivelecare, odata atinse, ne plaseazd intr-unpunct mult mai apropiat de obiectivulgeneral. Vezi, de asemenea, ANALIZAFINALURILOR SEMNIFICATIVE.
1000
REDUCTIONISM (.reductionisnr). in psiho-logie, tipul de explica{ie care incearca sa
explice sau sa reducd noliunile psiholo-gice la cele biologice.
REFLEX DE ORIENTARE (orietrirtgreflex). A) Rdspunsul nespecific la schim-barea stimul6rii, care implic6 deprimarearitmului cortical alfa, rdspunsul galvanical pielii, dilatarea pupilei qi rdspunsurilevasomotorii complexe (termen introdus depsihologii ruqi); B) Migcdrile capului sau
ale corpului care orienteazd receptoriiorganismului spre acele zone ale mediuluiin care apar schimbiri ale stimulului.
REFULARE (repressiott). A) Mecanism deapirare prin intermediul cdruia impulsu-rile sau amintirile care sunt dureroase sau
produc sentimente de vinovdlie suntexcluse din congtiinti. Vezi, de asemenea,MECANISME DE APARARE, REPRE-SIE; B) Teorie a uitarii.
REGLAREA TEMPERATURII (tentpera-ture regulatlorr). Procesul prin care unorganism menline temperatura corpuluirelativ constant6.
REGRESIE (.regressiott). Reintoarcere lamodalitAti de rdspuns mai primitive sauinfantile.
REGRESIE itl VAnSfA (age regressiott).in hipnoz6, retrdire prin imaginareaexperienfelor bazate pe amintirile timpuriisau care sunt proprii unei vdrste maitinere. Vezi, de asemenea, HIPNOZA.
REGULA CONJUNCTIEI (conjunctiottrule). Reguld in teoria probabilitilii careafirmd cd probabilitatea unei propozilii nupoate fi mai micd decAt dacd proba-bilitatea acelei propozilii este legatd de oalt6 propozitie. Aceastd reguld este fiec-vent incdlcatd atunci cdnd se aclioneazdasupra situaliilor lumii reale.
REGULI PRAGMATICE Qtragnaticrules). Reguli folosite in ra{ionamentuldeductiv care sunt mai pulin abstractedec6.t regulile logice, dar incd aplicabile in
diferite domenii de via16. Un exen: - rcreguld pragmaticd este regula permisi
REINCARN LF.E (rei ncarnation). C:= -',':=
in renagtere; cu alte cuvinte, credir.-: ::i r
persoani a trdit ii inainte de a se na,.:.
REMISIE SPONTANA (spontaneoL,-, -nr.-
ssion). insdnltogirea sau imbunij--=sdndtdlii fbri tratament.
REPETITIE (rehearsal). Repetare ;,'-<-entd a informatiei in memoria de =;.niidurat6, de obicei implicdnd \ rlrt-*aProcesul faciliteazd reactualizarea --::l-maliei din memoria de scurtd du:.j ;transferul ei in memoria de lungd :--:Vezi, de asemenea, TEORIA ME\IC ! -:iDUALE.
REPETITIE COMPORTAME\T{Li(behavioral relrearsal). O tehnica i.- :sdde terapeufii behaviorigti in care :-peutul ajutd la interpretarea sau re:-*:jirolului unor comportamente la :ifindividul se adapreazd, mai bine -cexemplu, practica se impune ca rdsp-- rsitualiile in care persoana tinde sl :ctimidd.
REPRESIE (suppressiott). Proces de .-m:-control in care impulsurile, tendingei: - lac(iona gi dorinlele de a realiza .-*dezaprobate se afld in congtiinld. d": nr.
dezvdluite in mod manifest. Vez:. aasemenea, REFULARE.
REPREZENTARE MENTALA (nten:; --presentation). lpoteza unei,,reprez::;hinterne" a obiectelor gi evenimente.:- -memoria uman6. Unii teoreticieni :.-:+treazd reprezentirile mentale cu insu-.:.r:forte pe care acegtia le-au invocat pe..:- ri
reprezenta o ,,imagine mental6": ::Tr
argumenteazd cd acestea implicd o c=a-terizare abstractd mult mai asemana::,ar:logici i propozi{ionale uti lizati de mat. :::,.e-
ticieni (informatia reprezentatd in:-:rcomputer digital), iar allii cred ci ac;r-sreprezintd cea mai bund concep{ie a rosistem personal de simboluri ce F-EEvaria de la persoan6 la persoand. C:m-
Glosar 1001
ceptul general de reprezentare mentalS a
pdtruns deja in psihologia cognitivd. Vezi,de asemenea, IMAGERIE MENTALA.
REPRODUCERE SELECTIVA (selectivebreedirtg). Metodd de studiere a influenfe-lor genetice prin imperecherea animalelorce prezintd anumite trisdturi gi selecliapentru imperechere a urmagilor caremanifestd acea trdsdturd. Daci trdsdturaeste in principal determinati ereditar,selecfia continuatd dupi un numdr de
generafii va produce o rasa care se
inmul{egte potrivit acelei trf,sdturi.
RETARDARE MENTAL A (ntental retarda-tlon). Nivel subnormal de func!ionareintelectuald cu deteriorare a adaptdriisociale.
RETINA Qefina). Por{iunea ochiului sensi-bil6 la lumind qi care con{ine celulele cuconuri gi bastonage. Vezi, de asemenea,coN, BASTONA$.
REZERPINA Qeserpine). Vezi MEDICA-MENTE ANTIPSIHOTICE.
REZISTENTA Qesistance). in psihanalizd,blocarea asocia{iilor libere; o barieri psi-hologici impotriva aducerii impulsurilorincongtiente la nivelul congtiinlei. Rezis-tenta este o parte a procesului de men-
linere a refuldrii. Vezi, de asemenea,INTERPRETARE, REFULARE.
REZOLUTIE SPATIALA. (spatiat resolu-rlorr). Abilitatea de a vedea structurilespatiale. Acuitatea vizuald gi pragul de
contrast sunt mdrimi ale rezoluliei spa-
1iale.
REZONANTA rrnCNBrrCA NUCLEA-RA - RMN (nngnetic resonance inta-gi,rg - MRf. Procedeu de scanare compu-terizatd care folosegte cdmpuri magneticeputernice gi sonde de frecven{e radiopentru a genera o imagine in secfiunetransversald a creierului sau a corpului.RMN are o precizie mai mare decAtcomputer-tomografia.
REZOLVATORUL GENERAL DE PRO-BLEME (Getteral Problent Solver - GPS).
Program computerizat care simuleazd re-zolvarea problemelor umane prin fixareasubscopurilor gi reducerea discrepanqelorla fiecare subscop urmator. Vezi, de
asemenea, SIMULARE.
RGP. VCZi RASPUNSUI- GALVANIC ALPIELII.
RITM CIRCADIAN (circadieut rlrytlmt).Ciclu sau ritm de aproximativ 24 de ore.Somnul gi veghea, temperatura corpului,eliminarea apei din organism unneazd un
ritm circadian, precum gi o serie de
variabile psihologice qi comportamentale.
RITM THETA (rlrcta rlrytlun). YeziELECTRO-ENCEFALOGRAMA.
RTVALITATE iNrnn FRATI (siblingrivalry). Gelozia dintre frali 9i surori,deseori bazatdpe competilia dintre acegtia
pentru afec{iunea parentald.
ROLE CONSTRUCT REPERTORYTEST. Instrument de mdsurd elaborat de
George Kelly cu scopul de a oblineconstructele unei persoane. Mai poartd
denumirea qi de testul ,,reputafiei". Vezi,de asemenea. CONSTRUCT PERSONAL.TEORIA CONSTRUCT1ILUIPERSONAL.
ROLUL SEXIILUI (sex role). Deplinacompletare de atitudini gi conduite pe care
o societate le considerd adecvate
individului datoritA sexului sdu.
ROTATIE MENTALA (ntenta! roration).Opinia cd o imagine mentald poate firotita in minte intr-un mod analog curota{ia unui obiect real.
SlCt VESTIBULARI (t,estibulcLr sccs). Doisaci localizati in labirintul urechii interne:sacula gi utricula, care confin otolitele.Presiunea exercitatd de otolite asupra
-
1002 Ittroducere in psili; . : *
celulelor ciliate din materialul gelatinos alutriculei gi saculei ne d6 senzafia de
inclinare sau de acceleratie liniar6. Vezi,de asemenea, SIMTURILE ECHILIBRU-LUI.
SADISM (sculisrrt). Motiv psihologic careduce la pricinuirea durerii unei altepersoane. Vezi, de asemenea, MASO-CHISM.
SARCINA DE DETECTIE A SEMNA-LULUI (sigtnl detectiort tasft). Proceduriprin care subiectul trebuie sd decidd la
fiecare incercare de detectare dacd a auzitsau nu un semnal slab emis pe un zgomotde fond. CAnd se prezintd semnalul, iarsubiectul spune ,.DA", se numefte rettsitd,iar cAnd semnalul nu a fost prezentat gi
subiectul spune ,,DA", se nume$te alarntd
fatsd. Yezi, de asemenea, CURBACARACTERISTICA DE OPERATIO.NALIZARE A RECEPTORULUI.
SATURATIE (saturatiott). Dimensiuneaculorii care descrie puritatea sa: dacd
satura{ia culorii este mic6, ea va avea ocantitate mare de gli. Vezi, de asemenea,LUMINOZITATE, NUANTA.
SCALA DE EVALUARE (ruring scale).
Dispozitiv cu ajutorul cdruia evaluatoriiigi pot inregistra ra(ionamentele cu privilela allii (sau despre ei ingiqi), pe trdsdturiledefinite de scald.
SCENARIU (script). Schemf, sau reprezen-tare cognitivd abstractd a evenirnentelor gi
interac{iunilor sociale (de exemplu, ani-versarea), Vezi, de asemenea, SCHEMA.
SCHEMA gcltenn). Unii autori folosesc ter-menul pentru a desemna ideile teoreticecu referiri la evenimentele rnentale; altii ilulilizeazd, intr-un sens generalizat gi vag.Oricum ar fi folosit, termenul se referd lastructurile cognitive stocate in memoriesub formd de reprezentdri abstracte aleevenimentelor, obiectelor gi relaliilor dinlurnea reald. E,ste ingredientul cheie al
teoriilor cognitive privind fenorr.-:,:opsihologice. Vezi. de aselner'lea. H \: - -
COGNITIVA, PROCESARE SC-:MATICA.
SCHEMA DE GEN (g,ender sci:.,"Structurd mentald care organizeazA . --'-perceptuald gi conceptuali a une: :=-soane in categorii de gen (bdrbat-ti:.:masculin-feminin). Teoria cu pri"-:: -schema de gen susline cd soci:-'--produce identitatea de gen gi cara;::--sexual prin invdlarea indivizilor sa :- --seascd scherna de gen ca un s3: ;,,lentile" prin care sd vada realitatea. \ ':de asemenea, IDENTITATE DE C--,SCHEMA, COMPORTAMENT SP: --
FIC SEXULUI.
SCHEMA DESPRE SINE (sefsclren;,: :generalizare sau teorie despre indrr:: :r
sine. derivati din experienta ante: -'--Schemele de sine par sd influenteze ;' =prin care urm6nt, procesdm gi reac: '--zdm informa{ia personald relevanti :nonim: CONCEPTIE DESPRE S'.-Vezi, de asemenea, SCHEMA.
SCHIZOFRENIE (sc/rl:opltrettia'). Gr-: :"tulburdri mentale ce se caracterizeazz:-:tulburdri de gandire. percepIie. elro:. -: , :qi de corrportarnent. Gdndirea este i;:; :iqi adesea include credin{e del::--:percepliile deformate pot lua :::-:halucinaliilor; ernoliile sunt aplatizat:'"r.inadecvate; comportamentul este :::-irinclude posturi neobignuite, m:::-stereotipe gi ,,vorbire nebun6". lnd;'. -se izoleazd de alte persoane gi de rea..*In schizofrenie sunt implicate anr.:-i,rbiochimice sau ereditare ale creierulu:
SCHIZOFRENIE PARANOIDA (par,:,:."';
sclizoplrrenia). Reaclie de schizofren = rcare pacientul are deliruri de persec--.Vezi, de asemenea, SCHIZOFRENIE
SCHIZOID (schizoid). Definerea unor c:-a-teristici asemdndtoare cu schizofreni". ;z-mai pulin severe. Apare cu o frec''::;
Glosar 1003
mf,ritd in familiile de schizofreni gi, prinurmare, tinde s6 sus{ind bazele geneticeale schizofreniei. Yezi, de asemenea,
SCHIZOFRENIE.
SCRIERE AUTOMAT A, Qtutonntic wri-ting). Scriere de care individul (cel carescrie) nu este congtient (nu gtie ce scrie);obignuitd in hipnozd. Vezi, de asemenea,
HIPNOZA.
SELECTIE TARZIE (late selection). Aten-
1ie selectivd care apare in stadiile tdrzii ale
recunoagterii, dupi ce organismul a deter-minat semnihca\ia input-ului. \/ezi. de
asemenea, SELECTIE TIMPURIE.
SELECTIE TIMPURIE (e.arly selectiott).Atenfie selectivd care apare in primelestadii ale recunoa;terii, cAnd organismulconstruiegte o descriere a informaf iilorexterne inainte ca semnifica\ia input-uluisd fie deterrninatd. Vezi, de asemenea,
SELECTIE TARZIE, ATENTIE SELEC-TIVA.
SEMN FAMILIAR (honte sign). Sistem degesturi folosit de copiii surzi Ei care inilialfunc{ioneazd ca un tip de pantornimdsirnpld, dar care poate cdpdta proprietdlileunui limbaj.
SEMNIFICATIE CONOTATIVA (cotuto-tative meatitrg). Sernnificalii sugestive gi
emofionale ale unui cuvAnt sau simboldincolo de inlelesul obiqnuit. ASadar,dezbrdcat ;i nud se referd la un corpneimbrlcat (inlelesul care denotd), darcele doud cuvinte au anumite conotafiidiferite. Vezi, de asemenea, SEMNIFI-CATIE DENOTATIVA.
SEMNIFICATIE DENOTATIVA (denota-tive ntecutittg). Semnifica{ia primard a
unui simbol, ceva specific la care se referdsimbolul (de exemplu, adresa strdzii melee denotativd; dacd trdiesc intr-un cartieratractiv este o semnifica{ie conotativ6,secundari la adresd). Vezi, de asemenea,SEMNTFTCAT r E CONOTATIVA.
SEMNIFICATIE STATISTICA (statisticalsigrifictutc e). Neincrederea intr-o mdsurd
statistic6 oblinutd pentru expunerea reali-tdlii; de exemplu, probabilitatea ca mediapopulaliei sd scadd in lirnitele determinateprintr-un egantion. Expresia se referd la
exactitatea descoperirii statistice gi nu laimportan{a sa.
SENSIBILIZARE (senslrizcttion). O formbsimpld de invdlare prin care un organisminvatd sA-$i intdreascd reacliile la un
stimul slab dacd urmeazd un stir.nul
amenin{6tor sau dureros,
SENZATIE (sensarion). Experien{a conqti-entd asociatd cu un stimul foarte simplu,cum ar fi sunetul sau lumina. O vreme.deosebirea dintre senza{ie gi percep{ie a
avut o mare importanld teoreticd, per-cepjia fiind privitd ca o combinafie de
senza{ii. Astdzi, linia de dernarcalie dintresenza{ie gi percep{ie este mai pu{in clardgi se pare cd avantajos ar fi sd vedern
astfel de trdiri drept baza de-a lungul unuicontinuum.
SENZORI AI SATIET L"lll (satiety sen-sors). Detectori localizali in diferite par{iale sistemului digestiv care sernnalizeazd
atdt traseul nutrien{ilor gi al lichidelor, c6tgi senza{ia de sa{ietate.
SEROTONINA (seratoniri). Neurotransmi-
lator din ambele srsteme nervoase,periferic gi central; are rol inhibitor, ale
cdrui ac{iuni sunt implicate in variateprocese, inclusiv in sornn, in percepliadurerii qi in tulburdri ale dispozitiei(depresie gi psihozd maniaco-depresiv[).Vezi, de asemenea, NEUROTRANSMI-TAToR.
SIGURANTA SEMNALULUI, ipoteza(safety sigtnl lrypotlresis). Sugestia cdorganisrnele ra{ionale preferd evenimen-tele nocive predictibile celor nepredic-tibile, intrucAt cele predictibile oferd operioad6 de siguran{d.
-
1.004 I nt roduc ere tn p si lrcl o g.,
SIMBOL (syntbol). Orice semn care se referAla orice altceva decdt la sine.
SIMPTOME DE INTRERUPERE (WiIIT-
drawal syntptonts). Reacfii fiziologice gi
psihologice neplEcute ce apar inmomentul cdnd persoana intrerupe subitconsumul unui drog adictiv; la niveluriscazute de dependen!6, simptomele sunt:great6, anxietate, tremurdturi ugoare gi
somn dificil; la niveluri ridicate de depen-den!6: vomi, crampe, halucinalii, agitaliegi tremur sever. Yezi, de asemenea,DEPENDENTA FIZICA.
SIMPTOME NEGATIVE Qtegative symp-tottts). in schizofrenie, deficitele compor-tamentale, cum ar fi: lipsa tonalitI{iiafective, apatie $i s6rf,cie in vorbire. Se
pare ci aceste simptorne rezultd din uneleanomalii ale structurii cerebrale. Vezi, de
asemenea, SIMPTOME POZITIVE,SCHIZOFRENIE.
SIMPTOME POZITM Qtositive syntp-toms). in schizofrenie, excesele comporta-mentale, cum ar fi halucinaliile sau
comportamentul bizar. Sunt in contrast cusimptomele negative gi se presupune cdsunt cauzate de neregularit6li in trans-misia nervoasd. Yezi, de asemenea,SIMPTOME NEGATIVE, SCHIZOFRE.NIE.
SIMTURILE ECHILIBRULUI (equilib ra-tory settses). Simluri care ajutd laidentificarea poziliei corpului in spaliu gi
a migcirilor corpului ca intreg. Vezi, de
asemenea, KINESTEZIE, CANALE SE-MICIRCTILARE, SACI VESTIBULARI.
SIMULARE (sinrulatiott). Vezi SIMULA-RE COMPUTERIZATA.
SIMULARE COMPUTERIZATA (contpu-ter sinulatiorr). Utilizarea computeruluipentru a simula un fenomen sau un sistemcu scopul de a studia proprietdlileacestora. In psihologie, simularea implicdde obicei o incercare de a programacomputerul sd mimeze modalitatea in care
mintea proceseazd informafia gi rezol"lproblemele. in acest sens, prograr:*computerului reprezintd strict o teorie 'modului de funclionare a psihicului. \'ezde asemenea, INTELIGENTA ARTIF.CIALA, PSIHOLOGIE COGNITI\'!.MODEL DE PROCESARE A INFOR..MATrEr.
SINAPSA gynapse). Conexiune func{iona,idintre axonul unui neuron gi dendrite-=sau corpul celular ale unui alt neurc:Vezi, de asemenea, SINAPSA EXCIT --TORIE, SINAPSA INHIBITORIE.
SINAPSA EXCITATORIE (excitato,) t -
napse). Tip de sinapsd in care neu::-transmil6torul modificd penneabilitat:=membranei celulei receptoare in direc....depolarizdrii. Vezi, de asemenea, DEPC-LARIZARE, SINAPSA INHIBITOR]:SINAPSA.
SINAPSA INHIBITORIE (inhibitor-r,.-rrupse). Sinapsd in care neurotransmi.:-torul modificd permeabilitatea membr:-nard a celulelor receptoare in direclia un-.poten{ial de repausl cu alte cuvin:.transmiterea mai departe a impulsun.-:excitatorii este intreruptA. Vezi. ::asemenea, SINAPSA EXCITATORi:SINAPSA.
SINDROM CATASTROFIC (tlisaster s'.-"-
dronel. Modelul unui comportamenl -trei stadii care este o reactie comund la -
eveniment traumatic. Persoana e -:inceput stupefiatd gi dezorientatd. aF.:
pasivd dar capabilS sd rdspundd la ord.:.iar in final anxioasd, aprehensira:incapabil6 de a se concentra.
SINDROM XYY (XYY syttdronte). ConC::-patologici in care masculul are
cromozom )' in plus; se crede cA aciisindrom este asociat cu o agresivil":=deosebitd. cu toate cd dovada nu .decisivd. Vezi, de asemenea, CRO\1:-ZOM Y.
SINDROMUL ALCOOLIC AL FATULTIsau emtrriopatia alcoolicd (fetal alcoi'.:,
Glosar 1005
sltttdronte). Dezvoltarea anormald a
fbtului gi a nou-niscu{ilor cauzatd de
consumul maternal de alcool in timpulsarcinii. Trisiturile distinctive ale sin-dromului includ dezvoltare intArziatS,circumferinld mic6 a capului, pod nazalplat, fatd micd, pleoape scurte qi inapoierementald.
SISTEM ENDOCRIN (endocrine s!-stent).
Sistem alcdtuit din glande fdrd canale care
iqi descarcd secreliile (hormonii) in flu-idul extracelular din jurul capilarelor qi,
prin urmare, in sistemul sanguin. FIor-monii secretali de glandele endocrine suntintegratori importanli ai funcliilor orga-nismului. Vezi, de asemenea, HORMON.
SISTEM LIMBIC (lirnbic s!-stent). Un set destructuri, in interiorul gi injurul creieruluimijlociu, care formeazi o unitate func-
{ionald ce regleazd comportamenteleemolional gi motiva{ional, cum ar fisomnul gi trezirea din somn, excitalia gi
calmul, alimenta(ia gi imperecherea.
SISTEM NERVOS PARASIMPATICQt a r as y n t p at lt e t i c s r- s t e n t). Ram urd a si ste-mului nervos vegetativ, reprezintE fibrelenervoase a cdror origine se afld in zonelecervicale gi sacrale ale mdduvei spinirii.Este activ in stdrile relaxate sau linigtiteale corpului, precum gi la efectele unorsubstante antagoniste cu spectru larg.Vezi. de asemenea. SISTEM NERVOSSIMPATIC.
SISTBM NERVOS PERIFERIC Qteriplrc-ral ttervous s,vslerrr). Acea parte a siste-mului nervos din afara creierului qi
mdduvei spinirii; include sistemul nervosvegetativ gi sistemul nervos somatic.Vezi, de asemenea, SISTEM NERVOSVEGETATIV. SISTEM NERVOS SO-MATIC.
SISTEM NERVOS SIMPATIC (sympatlte,tic rtervous st-stcnt). Ramurd a sistemuluinervos vegetativ, caracterizat de un lan!de ganglioni situali de fiecare parte a
mdduvei spindrii, cu fibre nervoaseoriginare in zonele toracicd Ei lombard a
mdduvei spin6rii. Sistemul nervos sirn-patic devine activ in excitaliile emofionalegi la anumite substanle antagoniste cuspectru larg asupra ramurii parasimpatice.Vezi, de asemenea, SISTEM NERVOSPARASIMPATIC.
SISTEM NERVOS SOMATIC (sonnticnervous systent). Ramurd a sistemuluinervos periferic, alcatuita din nervii careconecteazA creierul qi rndduva spindrii cureceptorii senzoriali, mugchi gi suprafa{acorpului. Vezi, de asemenea, SISTEMNERVOS VEGETATIV. SISTEM NER-VOS PERIFERIC.
SISTEM NERVOS VEGETATIY (autorto-mic nervous systent). Ramuri a sistemuluinervos periferic care regleaza activitdtilemuqchiului neted (organic qi glandular).Sistemul nervos vegetativ se imparte insistemele simpatic gi parasimpatic. Vezi,de asemenea, SISTEM NERVOS PARA-SIMPATIC, SISTEM NERVOS PERIFE-RIC, SISTEM NERVOS SIMPATIC.
SISTEM RETICULAR sau sistem reticu-lat. Sistem de c6i nervoase gi conexiuni intrunchiul cerebral dificil de deflnit, se
intinde in exterior cu ciile specifice de
conducere bine definite qi este irnportantca mecanism de trezire.
SOCIALIZARE (soc tulizatiott). Modelareacaracteristicilor individului gi a compor-tamentului cu ajutorul pregdtirii oferite demediul social.
SOCIOLOGIE (sociology). $tiin16 carestudiazd viala in grup gi organizareasociald din societdlile literate. Vezi, deasemenea, $TIINTE COMPORTAMEN-TALE.
SOMATOTIPURI (sottntotypes). Tipuriconstitufionale postulate de teoria tipuluia lui Sheldon, in scopul asocierii cutemperamentele. Yezi, de asemenea,TEORIA TIPULUI.
1006 lntroducere itt psiltoi;, .
SONORITATE (loudness). Dimensiunea in-tensitdlii auzului corelat cu amplitudineaundelor sonore care constituie stimulul.Amplitudini mai mari produc sunete maiputernice. Vezi, de asemenea, iXAt-1t-MEA SUNET{.ILUI, TIMBRU.
STABILITATE TEMPORALA (ten'tporalstabilit xn). Vezi FIDELITATEA TESTA-RII-RETESTARII.
STADII DE DEZVOLTARE (srages ofdevelopntent). Perioade de dezvoltare,care, de obicei, urmeazd o succesiuneprogresivd qi apar pentru a reprezentaschimb[rile calitative atAt in structura, cdtgi in func{ionarea organismului (cum ar fistadiile psihosexuale din teoria lui Freud,stadiile cognitive in teoria lui Piaget).
STADII PSIHOSEXUALE (psychosexual
stages). Yezi DEZYOLTARE PSIHOSE-XUALA.
STADII PSIHOSOCIALE (psyclrcsocial
stages). Modificare adusb de Erikson teo-riei psihanalitice a dezvoltArii psihose-xuale, care se concentreazd asupra pro-blemelor sociale gi de rnediu asociate cudiferitele stadii de dezvoltare 9i addugareaunor stadii adulte dincolo de maturizareagenitald. Vezi, de asemenea, DEZYOL-TARE PSIHOSEXTJAI,A.
STADIU ANAL (anal stage). Al doileastadiu in teoria psihanaliticd a lui Freudcu referire la dezvoltarea psihosexuald;urrneazd stadiul ui oral. Surse le satis faclie igi ale conflictului au de-a face cuexpulzarea gi retenlia fecalelor. Vezi, de
asemenea, DEZVOLTARE PSIHOSE-XUALA.
STADIU FALIC (phatlic stage). in teoriapsihanaliticd a lui Freud, al treilea stadiude dezvoltare psihosexuald in careplicerea este asociatd cu stimulareaorganelor sexuale, iar ataqamentul sexualeste fa{6 de pdrintii de sex opus. Vezi, de
asemenea, CONFLICT OEDIPIAN,DEZVOLTARE PS] HOSEXUALA.
STADIU FORMAL OPERATIONAL .-_ -
nwL operationaL stage). Al patrulea st:- -in dezvoltarea cognitivd (de la v6rst: ::1 I ani in sus, dupd J. Piaget) in .-.--copilul devine capabil sd utilizeze re.-abstracte.
STADIU GENITAL \genital stagetteoria psihanaliticd a lui Freud, st:: -final al dezvolt[rii psihosexuale c:--incepe cu pubertatea gi culmineazi :-sexualitatea maturd a adultului. Vezi. :=asemenea, DEZVOLTARE PSIHOS:-XUALA.
STADTU OPERATTONAL CONCRTT(concrete operational stage). D-:iPiaget, al treilea stadiu al dezvol:1-"cognitive (intre 7 9i l1 ani), in tir.:',cdruia copilul devine capabil de o -sar.:.-=logicd gi realizeazd conservarea con:.:-telor. Vezi, de asemenea, CO\S=VARE.
STADIU ORAL (oral stage). in teoria ps :;naliticd a lui Freud, primul stadi; :"
dezvoltdrii psihosexuale; pldcerea d::.,ide la buze gi gur6, ca in suptul de la s---.1
mamei. Vezi, de asemenea, DEZ\---TARE PSIHOSEXUALA.
STADIU PREOPERATIONAL (preo:.';tiorrul stage). Al doilea stadiudezvoltdrii cognitive in teoria piage:.:;(2-7 ani). Copilul poate glndi in terr:.'r:simbolurilor, insd nu inlelege :.:rregulile qi opera(iile, cum ar fi princ.: -conservirii. Vezi, de asemenea, CC'*SERVARE.
STADIU SENZORIOMOTOR (sei:-,. -'motor stage). Primul stadiul al dezvo ;:-:cognitive (dup6 Jean Piaget, de la ,-"stere - 2 ani), in timpul cdruia co:.rudescoperd rela{iile dintre senzafii gi ;.,n-portamentul motor. Vezi, de aseme:ci-PERMANENTA OBIECTULU I.
STANDARDIZAREA TESTULUI ..lr
standardization). Stabilirea normelc: rinterpretare a scorurilor prin testarea -r
Glosar 1007
popula[ii reprezentative gi elaborarea unorstudii adecvate cu referire la fidelitatea gi
validitatea testului. Vezi, de asemenea,NORMA, FI DELITATE, VALIDITATE.
STATUTUL IDENTITATII (identity sta-tus). Pozilia unui individ pe cotrtinuurtt-vlde formare a identitElii (dupd Erikson),care include dobdndirea identitatii, res-pingerea, moratorium-ul gi difuzia (sau
confuzia). Vezi, de asemenea, CRIZA DEIDENTITATE, FORMAREA IDENTI-TATII.
STEREOTIP (stereotype). Schemd sau
reprezentare cognitivd abstracti a trAsd-turilor de personalitate sau a atributelorfizice ale unei clase sau grup de oameni.De obicei schema este suprageneralizald,fbcdndu-ne sd credern cE fiecare membrual grupului posedd o caracteristicAparticulard; de exemplu, stereotipul fals cdtoli bdrbalii homosexuali sunt efeminali.Vezi, de aserrenea, SCHEMA.
STEROIZI (steroids). Substanfe chimicecomplexe, unele dintre acestea sunt proe-minente in secre{iile corticosuprarenalei gi
pot avea legiturd cu unele forme deafec{iuni mentale.
STIL ATRIBUTIONAL (attributiottalstyle). Maniera caracteristicd a uneipersoane de a da explica(ii cauzale(atriburi) evenimentelor importante. Suntpersoane cu un stil atribu{ional pesimist,care atribuie evenimentelor negativecauze de naturd intern6, stabile in tirnp,iar global sunt mult mai predispuse ladepresie decAt persoanele cu un stil maioptimist ce atribuie unor astfel deevenimente cauze externe, temporare gi
specifice. Vezi, de asemenea, ATRIBU-IRE.
STIMUL (stinulus). A) O anumiti formi deenergie care se ,,izbegte" de un receptor,sensibil la aceasta; B) Orice situa{ie (cepoate fi descrisd obiectiv) sau eveniment(din afara sau din interiorul organismului)care sunt ocazii pentru un rdspuns dinpartea organismului.
STIMUL NECONDITIONAT _ SNc(uttconditioned stintulus - UCS). incondilionarea clasicd, stimulul care inmod automat obline un rdspuns (tipic unreflex), lbrd o condilionare anterioard.Vezi, de asemenea, RASPUNS CON-DrTroNAT, STTMUL CONDTTIONAT,RASPLTNS NECONDITIoNAT.
STIMUL CONDITIONAT (cotulitiottedstinttrlus). in condilionarea clasicd, sti-mulul, in prealabil neutru, care urmeazdsd favorizeze un rdspuns condi{ionat prinasocierea cu un stimul necondifionat.Vezi, de asemenea, RASPUNS CON-DITIONAT, RASPUNS NECONDITIO.NAT, STIMUL NECONDITIONAT.
STIMUL DE INTARIRE (reitforcing sti-nwlus). A) in condilionarea clasicd, sti-mulul neconditionat; B) in condilionareaoperantA, stimulul care intdregte operantul(tipic, recompensa) (sinonim: iNfAnt-TOR). Vezi, de asenrenea, iNfAntfOnNEGATIV, INTATTON POZITIV.
STIMUL DISCRIMINATIV (dlscrinittu-tive stinulus). Stimul care devine ocaziepentru un rdspuns operant; de exemplu,un ciocdnit care duce la deschiderea uqii.Stimulul nu scoate la iveald rdspunsuloperant in sensul ci stimulul deterrnindcompoftamentul de rdspuns la chemare.Vezi, de asemenea, COMPORTAMENTOPERANT.
STIMULANTE (stitnulatrrs). Substan{e psi-hoactive care mdresc starea de excitalie.Exernple de substanle stirnulante suntamfetaminele, cocaina qi cof'eina.
STIMULARE (incentive). A) Un obiect real
{intd care furnizeazd stimuli ce conduc laactivitatea scop; B) Orice scop. Vezi, deasemenea, STIMULARE NEGATIVA,STIMULARE POZITIVA,
STIMULARE NEGATIV A tttcgative inct,tr-tiue). Obiect sau circumstanld negativdcare atunci cAnd sunt percepute sau
anticipate, comportamentul este dirijat
1008 Introducere itt psiln.: re
intr-o altd direclie. Vezi, de asemenea,STIMULARE POZITIVA.
STIMULARE POZITIV A. Qtositive incen-/lve). Obiect sau circumstantd spre careeste dirijat comportamentul, cdnd obiectulsau circumstanfa sunt percepute sau
anticipate. Vezi, de asemenea, STIMU-LARE NEGATIVA.
STINGERE (extinction). A) Procedeu expe-rimental care urmbregte condilionareaclasicd sau operant6 {brd intlrirea obig-nuita; B) Reducerea din puterea rdspun-sului rezultatd din acest procedeu. Vezi,de asemenea, iNrAzung.
STRABISM (strabismus). in vedere, absenfapercep(iei binoculare a addncimii cauzatAincd din tinere{e de ochii care nu punc-teazd in aceeagi direclie. Vezi, de aseme-nea, ASTIGMATISM.
STRATEGIE MODEL (exemplar state gy).
O strategie in care: A) sunt memorateinstanlele mai vechi ale unui concept gi
B) un item nou este declarat membru alacestui concept dacd e suficient de asemd-nAtor cu instan{ele memorate.
STRATEGII DE REZOLVARE A PRO-BLEMEI (problem-solving strategies).Diferite strategii ce pot fi angajate inrezolvarea unei probleme. Un interesspecial il reprezintd clasa de strategii careimplicd despdr{irea solu{iei de problemdintr-o serie de subscopuri. Subscopurilesunt realizate in pagi intermediari pAnd
cdnd, in ultimI instan]6, se ajunge lascopul final.
STRES (stress). Stare care apare atunci cdndpersoana intdmpind evenimente pe care lepercepe ca fiind amenin!6toare pentrubundstarea sa fizicd 9i psihici.
STRESORI (stressors). Evenimente perce-pute de individ ca fiind periculoase pentrubundstarea sa fizicd sau psihic[.
STRUCTURARE PERCEPTUALA @eT-ceptual patterning). Tendinla de a percepe
stimulii dupd principiile proxirn---n:similaritate, continuitate gi inch::::--Conceptul este accentuat de psihc, - _gr
gestaltigti. Vezi, de asemenea, ORC',NIZARE FIGURA-FOND, PSIHC-..G]E GESTALTISTA.
STUDIU DE STIMULARE REDI. Si(reduced stimulatiort study). Sir:nrexperimentalS in care stimularea s::;-riald este pronunlat redusd. (Sin.-:.-:rSTUDIU DE DEPRIVARE SE\f.*RrALA).
STUDIU LONGITUDINAL (lottgir;,:-'ntstudy). Metodd de cercetare care sru;;'-iindividul in timp, ludnd mdsurato: tr
intervale periodice. Vezi, de aseni-:ei-ISTORIA CAZULUI.
SUBIECT CU ,,CREIER IN.IUIT TLllT" (split-brain subject). Persoani ;a'ta suferit interven{ia chirurgicala :*separare a corpului calos, prin ui:-rr:separarea funcliilor celor dou6 emis::ncerebrale. Vezi, de asemenea, EMISFE;:CEREBRALE, CORP CALOS.
SUGESTIE POSTHIPNOTICA @o-,:. r-rtotic suggesrlon). Sugestie fbcuta -:epersoane hipnotizate care realizeaz: u
acliune cAnd nu se mai afl6 in star- EhipnozS, intr-o modalitate prescris.:- Iobicei la un semnal dinainte sm.:-rn"
Ac{iunea - rdspunsul posthipnotic - :seadesea executatd ftrd Etiinta subiec:*urcu privire la originea sa. Vezi. Gasemenea, HIPNOZA.
SUNET FUNDAMENTAL (furtclane,:::t .
Frecven{a datd de o notd muzicali.
SUPERPOZ l! IE (sup erp o sition). in pe..*ro-
{ie, mecanismul perceptual monor'.:.lrypentru adAncime. Dacd un obiect rocontururile ce se intretaie cu acele.: arc
altui obiect obstrucfionAnd I e:::anl,celuilalt, obiectul pa(ial acoperit r: fii
percaput ca fiind mai aproape. Vez:" .nc
asemenea, MECANISME PERCEP-:-
Glosar 1009
ALE DE DISTANTA, PERSPECTIVALINIARA, MAR]ME RELATIVA.
SUPRAEU (superego). in impirlirea tripar-titd a personalitAlii a lui Freud, partea carereprezintd internalizarea valorilor gi a
moravurilor societatii; congtientul ce con-troleazd exprimarea impulsurilor sineluiprin scrupule morale. Vezi, de asemenea,
coN$TrENT, EU, SrNE.
SUPRAEXTENSIE (overextettsion). Ten-din{a unui copil, in invd{area limbajului,de a da unui cuvAnt nou o largd utilizare;de exemplu, de a chema toate animalele
,,cutu".
SUPRATON (orertotrc). Ton de frecvenldmai mare, un multiplu al frecven{ei fun-damentale care apare la emiterea unui tonde cdtre un instrument muzical. Vezi, de
asemenea, TIMBRU.
SUPRAVEGHETOR PSIHIATRIC (pr,y-
cliatic nur.se). Supraveghetor cu pregd-
tire speciali, care se ocupd de pacienliisuferinzi de tulburdri mentale.
$rtINlE coMPoRTAMENTALE (betn-t,ioral sciences). $tiinte care studiaz6intr-un fel sau altul comportamentuloamenilor gi al organismelor de pe trepteinferioare filogenetic (in special antro-pologia social6, psihologia gi sociologia,dar care includ gi unele aspecte dinbiologie, economie, gtiinle politice, isto-rie, filosofie gi alte dornenii de studiu).
TIBULA RASA. CuvAnt larin care are sem-
nificalia de ,,tAblitA nescrisd". Tennenulface ref'erire la faptul cd fiinlele untane se
nasc fitrd vreo cunogtin{d sau ideeinndscutd; toate cunogtintele sunt dob6n-dite prin invd{are gi experien!6. Termenula fost propus de empirigtii britanici Locke,Hume, Berkeley gi Hartley, in secolele al
TAHISTOSCOP (tahisroscope). Instrumentpentru expur.lerea scur-td de cuvinte, sirn-boluri, imagini sau alte materiale prezen-tate vizual; uneori e denumit SiT-scop.
TALAMUS (tlnlantus). Doud grupdri de
nuclei de celule nervoase situate chiardeasupra trunchiului cerebral gi ininteriorul emisferelor cerebrale. Tala-musul e considerat o parte a miezuluicentral al creierului. O arie a talamusuluiactioneazd ca sta{ie releu senzorial,cealaltd joacd un anumit rol in somn gi
veghe; aceasta por{iune face parte dinsistemul limbic. Vezi, de asemenea,HIPOTALAMUS.
TAI\IPON ACUSTIC (acoustic buffer). inmemoria de scurtd duratd, componentaipotetici a procesului de codare carestocheazd sumar informatia intr-un singurcod acustic (de exemplu, sunetul uneilitere sau cuvAnt). Vezi, de asemenea,
COMPONENTA CENTRAL-EXECUTI-VA, CODARE, MEMORIE DE SCUR-TA DURATA, TAMPON YIZUAL.
TAMPON VIZIJAL (r,isual buffer). inmemoria de scurtd duratd, o componentdipoteticd a procesului de codare carestocheazd surnar informalia intr-un codvizual (o reprezentare vizualS a elemen-telor verbale gi non-verbale). Vezi, deasemenea, TAMPON ACUSTIC, COM-PONENTA CENTRAL-EXECUTIVA.CODARE, MEMORIA DE SCURTADURATA.
TEACA DE MIELINA (nu,elin sheatlt).Teacd de jur-imprejurul unei anumitefibre nervoase cunoscutd ca fibrdrnielinizatd. Irnpulsurile electrice circuldmai rapid gi cu un consulrl energetic maimic prin fibrele mielinizate decAt prin celenemielinizate.
TEAMA CONDITIONATA (contlitiottecl
fear). Teamd, dobdnditd prin condilionareclasicd. Obiectul care a provocat organis-
XVII-lea gialXVIII-lea. fBlBLloTECo ,
mului teamd a fost inilial neutru, insd
i pRuatr lsrRATllL-*e.ml'a-t
1010 Int roducere tn p silrc I o t. ;
cdnd acesta este cuplat in mod repetat cuun stimul agresiv el devine obiectul fricii.
TEHNICA DE SORTARE Q (Q-sort tech-nique). Tehnicd de evaluare prin care unevaluator realizeazd o descriere sistema-ticf, a personalitalii unui individ prinsortarea unui set de declaralii cu privire lapersonalitatea sa (de exemplu, ,,Are osferd largd de interese") intr-un grup,
aliniindu-le pe acelea care nu sunt
descriptibile la acelea care sunt descrip-tibile pentru individ.
TELEPATIE (telepatlry). Transferul gAndu-
lui de la o persoand la alta lbrd mediereavreunui canal cunoscut de comunicaresenzoriali (de exemplu, identificarea unei
cdrli de joc se face pur gi simplu la nivelmental de cdtre o altd persoand). Vezi, de
asemenea, CLARVIZILTNE, PERCEPTIEEXTRASENZORIALA, PARAPSIHO-LOGIE, PRECOGNITIE, PSI, PSIHOKI-NEZIE.
TEMPERAMENT (t emp eram e nt). Dispozi-
!ia caracteristicd a unui individ, sensi-
bilitatea la stimulare gi nivelul de energie.De obicei, temperamentul e conceptuali-zat ca predispozilie geneticS, datoritiuimitoarelor diferen{e de reactivitate lastimulare, dispozilie generalb qi nivel de
activitate ce pot fi observate la nou-nds-cu{i.
TEORIA AUTOPERCEPTIEI (self-per-ceptiort tlteory). Teoria conform cdreiaatitudinile gi credin{ele sunt influentateprin observarea propriului comportament.
TEORIA CANNON-B LRD (Cannon-Bardtlrcory). Teorie clasicd a emo{iilor propuside Cannon gi Bard. Teoria enun{6 c[ o
emolie produce stimulul ce activeazdcortexul gi rdspunsurile somatice inacelagi timp; modificdrile somatice gi
experienia emo{iei apar simultan. Vezi, de
asemenea, TEORIA JAMES-LANGE,TEORIA EVALUARII COGNITIVE.
TEORIA CELOR DOUA STADII ALECULORII (two-stages color tlteor'Teorie a vederii cromatice care postule:::trei tipuri de celule cu conuri (in acord : -teoria tricromaticd) urmate de proces:.=
oponente ro$u-verde qi galben-alba::-(in acord cu teoria culorii oponente). Te,-ria explicd intr-o mdsurd mai mare ceea :.este deja cunoscut cu privire la vede::.cromaticd gi serveqte ca prototip per.:-analiza altor sisteme senzoriale. Vezi. :=asemenea, TEORIA CULORII OPO\T\-TE, TEORIA TRICROMATICA.
TEORIA CONSTRUCTULUI PERSO,NAL (persoruil construct theory). Te;::fenomenologicd a personalitdlii prop---de George Kelly, care caracterizeaza -:individ in termenii constructelor persot-.' :(sau interpretare a lumii), fald de baz: :dimensiunilor caracterului propuse :,:psihologi. Role Construct Repertorr T;'evalueazd aceste constructe persor.:-:Vezi, de asemenea, CONSTRUCT PE:.SONAL.
TEORIA CULORII OPONENTE (o;: -
nent-color tlteory). Teorie a percep::culorii care postuleazd doud tipurr -r:
unitdli senzitive la culoare gi care rdsp*-:in modalitd{i diferite la cele doud cu-:,:ale unei perechi contrare. Un tip :tr
unitate rf,spunde la rogu sau verde, ali-. ;albastru gi galben. Dat fiind faprul c: .
unitate nu poate rispunde in ;: .;modalitdli o dat6, ro$iatic-verzui gi ga-:--albdstrui nu pot aplrea. Vezi. :rasemenea, TEORIA TRICROMATI--'-TEORIA CELOR DOUA STADII .:. :CULORII.
TEORIA DETECTIEI SEMNALLLL:(signal detection theory). Teorie !'
proceselor senzoriale gi de de; -cimplicate in determindrile psihofizic:" :.r,
referin{a speciald la problema dete;-:-isemnalelor slabe de sunet. Vezi. rE
asemenea, SARCINA DE DETECTi: iSEMNALULUI.
Glosar 1011
TEORIA EURISTICA A PERSUASIUNII(heuristic tlrcory of persuasion). Teoriecare sus{ine ci atunci cdnd nu suntemdispuqi sau capabili de a procesa con{i-nutul comunicdrii persuasive, evaludmvaliditatea sa prin utilizarea regulilorempirice simple. O astfel de regulS arinsemna cd ,,mesajele cu multe argumentesunt mult mai greu de combltut decdtmesajele cu cAteva argumente".
TEORIA EVALUARII COGNITIVE (cos-nitive-appraisal tlteory). Teorie a emolieiconform cdreia starea emo{ionald subiec-tivd este o funclie a evaludrii individuluisau o analizd a situaliei de activare emo{i-onald. O stare de excitalie (arousal) ftzio-logicd poate produce emofii diferite (unelechiar antitetice), funclie de modalitatea incare persoana evalueaz6 situalia. Vezi, de
asemenea, TEORIA CANNON-BARD,TEORIA JAMES-LANGE.
TEORIA IMPACTULUI SOCIAL (socialintpact theory). Teorie generald a influ-enlei sociale care susfine cd impactuloricdrei surse de influenld asupra unuiindivid ,,tint6" cre$te pe mdsurd ce num6-rul, proximitatea gi importanla ,,!intelor"scad.
TEORIA iNvATAntt SOCIALE (socktlleantittg theory). Aplicarea teoriei invd-
Frii pe problemele personale 9i pe celeale comportamentului social. (Sinonim:TEORIA COMPORTAMENTULUI SO-CIAL).
TEORIA JAMES*LANGE ("/arres-Langetheorv). Teorie clasicd a en-roliei,denumitd astfel dupi nurnele celor doicercetdtori care au propus-o independentunul de altul. Teoria postuleazd cd stimu-lul conduce initial la rdspunsuri corporale.iar apoi congtiinfa acestor rdspunsuriconstituie experienla emoliei. Vezi, de
asemenea, TEORIA CANNON-BARD,EVALUARE COGNITIVA.
TEORTA LOCALA,T iNAr,lrnril SUNE-TULUI (place tlrcor1, of pitclt). Teorie
despre mecanismul de recep{ie auditivdcare asociazi indlfimea sunetului cu loculde pe mernbrana bazilard unde apareactivarea. Vezi, de asemenea, TEORIATEMPORALA N iNAITIMII SUNETU-LUI.
TEORIA MEMORIEI DUALE (dual-nte-ntory tlrcon). Teorie care face distincliaintre memoria de scur16 duratd cu capa-
citate limitata gi memoria de lungl duratd,virtual nelimitatd. Informa{ia poate fiencodatd in memoria de lung6 duratdnumai prin memoria de scurtd durati.Yezi, de asemenea, MEMORIE DELUNGA DURATA, MEMORIE DESCURTA DURATA.
TEORIA PANDEMON lC A. (panctetnoniLun
tlrcory). Eforturile anterioare in cAmpulinteligen{ei artificiale de a construi o
magind computerizatd care sd stirnulezeprocesul de recunoagtere a rnodelului.Sistemul a fost proiectat in scopulrecunoagterii scrisorilor (redactate de
mdni), psihologii argumentdnd ci existdimportante asemdn6ri cu procesele de
recunoa$tere la om. Vezi, de asemenea,TNTELTGENTA RRrrprCrALA, SrMU-LARE.
TEORIA PROCESULUI OPONENT(opponent-process theory). in emo{ie,teoria care afirmd cd creierul este
organizat astfel incAt si se opund sau sd
suprime rdspunsurile emolionale, chiardac6 acestea sunt pldcute sau neplicute.
TEORIA RASPUNSULUI COGNITIV(cognitive respottse tlteory). Teorie careafirmd cd persuasiunea indusd princomunicare este de fapt o autoconvingereprodusd de gAndurile generate de individin timp ce recepf ioneazd sau chiaranli cip e azd co m un i carea.
TEORIA REDUCERII PULSIUNII(drive-reductiott tlteory,). Teoria prin careo secven!5 motivatd a comportamentuluipoate fi cel mai bine explicatd prin
t0t2 I ttt rorlttt erc itt p5il1
deplasarea de la o stare nepldcutd de
inaltd tensiune (sau pulsiune) la o starescop ill care pulsiunea este redusd. Cu alte
cuvintc. scopul secrentei respective este
reducerea pulsiunii. Vezi, de asemenea,PULSIUNE. TEORIA STIMULARII,MOTIV. TREBUINTA.
TEORIA RELATIILOR DE OBIECT(object rclatiotts tlteorl-). O continuare a
teoriei psihanalitice care studiazd legdtu-rile interpersonale de-a lungul perioadelorde dezvoltare. Fald de teoria psihanaliticaclasicd, teoria relaliilor de obiect scoate ineviden16 funclionarea eului.
TEORTA STIMULARII (incenrit'e tlrcory,).Teorie a motivaliei care subliniazd impor-tanla stimuldrilor negative gi pozitive indeterminarea comportamentului; pulsiu-nile interne nu sunt singurele care instigdla activitate. Vezi, de asemenea, TEORIAREDUCERII PULSIUNII.
TEORTA TEMPORALA n iNAr-TrMrrSUNETULUI (tetttporal tlrco11- of pitclt).Teorie a perceptiei indl{inii sunetului careadmite ci irrrpulsurile nervoase sunt trans-mise prin nerlul auditiv corespunzdtorvibra{iilor tonului. Daci rdspunsul nervosurmeazd forma undei sunetului. atuncisistenrul auditiv poate tria gi rispunde ingeneral acestei frecvenfe. Vezi, de aseme-nea, TEORIA LOCALA n iNAt-TtvttSUNETULUI.
TEORIA TIPULUI (4'pe tlteory'). Teoriaconfornr cdreia subiectii urnani pot fiavantajos clasificali intr-un nunrdr mic de
clase sau tipuri, fiecare clasd sau tip avAndcaracteristici comune care fixeazd mern-brii sai in rnod diferit fala de alte clase sau
tipuri. Vezi. de asemenea, TEORIA TRA-SATURII DE PERSONALITATE.
TEORIA TRASATURII DE PERSONA.LITATE (trait tlrcory). Teoria conformcdreia personalitatea urnand ar fi maiavantajos caracterizatd prin scorLrrile obli-nute de un individ pe un nurndr de scale.
fiecare dinlre acestea reprezentAnd t- :--sdlura sau dirnensiune a person;. :-sale.
TEORIA TRICITOMATICA (rliclu'r,,, . -
tlteory'). Teorie a percepfiei culori: :--.postuleazd trei receptori de bazd ai c- . -(celulele cu conuri), un receptor ..:,:: --un receptor ..vcrde" qi urr recepto: -
bastru". I'eoria explicd cecitatea ci-:-:ticd prin absenla unuia sau a nrai n-.--.-tipuri de receptori. (Sinonim: TEC,- -
YOUNG-HELMHOI-TZ). Vezi. de *-:menea, TEORIA CULORII OPONE\---TEORIA CELOR DOUA STADII :-:CULORII.
TEORIA,,TAPULUI tSPAStTOR"prejudecalii (scapegoar tlteon' of :'-, ,
dice). Teoria conforrn cireia o anl:: --
ostilitate indreptatS spre grupurile r: -.-ritare apare datoritd faptului ci perso: ' .prejudiciate igi reprirnd propriile r::-suri inacceptabile, iar apoi nran.=---atitudini ostile indreptate spre altii. :=ceputi ca avAnd aceleagi irnpulsuri. - ,--litatea capitd adesea forma mu::: '-grupului atAt pentru problemele pers--:- :cat ;i pentru cele societale.
TEORIA YOUNG-I{ELI\IHOLTI(.Youttg-Heltrtltolt: tlteotr'). Vezr l:,-RIA TRICROMATICA,
TEORIE (tlrcorf). Set de presupuneri -ome) avansate pentru a explica intbr:---. *existentd gi a prezice evenimcntele nc. ;obicei teoria poate fi aplicata unei ,:.-.ample de f-enomene.
TERAPIE CENTRATA PE CLIE\I(clietft-cetieretl therapl,). Metod; jpsihoterapie elaboratd de Carl RoS-:. .:
care terapcutul este non-directi 'reflexiv. nu intcrpreteaza gi nu dI s-:--Atribuirca operantA este accea cor.- -cdreia clientul e cel mai bun expe-problemele sale gi pe care le poate :--intr-o atrrosferd imparlialS. de accep:--.(Sinonim: CONSILIERE NON-DIR- -
TIVA, TERAPII UMANISTtl).
Glosar 1013
TERAPIE CENTRATA PE PERSOANAQ)ersotr-cetftered tlrcrapy). Yezi TERA-PIE CENTRATA PE CLIENT,
TERAPIE COGNITIV-COMPORTA-MENTALA (cogttitit,e belnt,ior thera-py). Aceasti abordare psihoterapeuticiscoate in relief influenla credinlelor uneipersoane, gdndurile gi autodeclara{iilereferitoare la comportament. Cornbindmetodele terapiei comportamentale cutehnicile desemnate sd schimbe gAndurilepersonale despre sine qi despre eveni-mente. Vezi, de asemenea, TERAPIECOMPORTAMENTALA.
TERAPIE COMPORTAMENTALA (DC.
luvior tlrcrapy). Metodd de psihoterapiebazatd pe principiile invatarii. Terapiacomportamentald foloseqte tehnici, cum ar
fi: contracondilionarea, intdrirea gi ajus-tarea rrenite sd modifice comportamentul.(Sinonim: MODIFICARE COMPORTA-MENTALA) . Yezi, de asemenea, TERA-PIE COGNITIV-COMPORTAMENTA-LA.
TERAPIE ELECTROCONVULSIVAN-TA - TEC (electroconvulsit,e thera-py - ECI).Tratament in depresia severbin care se aplica pe creier un curentelectric slab, tapt ce produce un atac(acces) asemdndtor convulsiilor epilep-tice. TEC mai este cunoscutd qi subdenumirea de terapie electrogoc.
TERAPIE FAMILIALA (fanillt tlterapv).Psihoterapie ceutratA mai cu seamd pemembrii iamiliei in grup decAt pe terapiaunui singur pacient. Vezi, de asemenea,TERAPIE IN GRUP.
TERAPIE iN CnUp (group tlrcrapy). oconversatie sau o altd activitate in grup cuscop terapeutic, la care parlicipf, maimulli pacienli in acelagi timp. Vezi, de
asemenea. PSIHOTERAPIE.
TERAPIE MARITALA @mrital therapr-).Psihoterapie in care ambii membri ai unuicuplu sunt indruma{i spre a-gi rezolva
problemele. (Sinonim: TERAPIA CU-PLULUI). Vezi, de asemenea, PSIHOTE-RAPIE.
TERAPIE PRIN IMERSIE (floodittg).Metodd de terapie compoftamentald incare persoana fricoasd se expune (inrealitate sau imaginar, pe o perioaddextinsd de timp) la ceea ce ii produceteama, lird gansa de a evada. Vezi, deasemenea, TERAPIE COMPORTAMEN-TALA.
TERAPIE PRIN $OC (shock tlterapy). YeziTERAPIE ELECTROCONVULSIVAN-TA.
TERAPII UMANISTE (lnurmttisti.c tltera-pies). Terrnen general pentru aborddrilepsihoterapeutice care pun in eviden{iexperienla subiectivi a individului, liberularbitru qi abilitatea de a-$i rezolvapropriile problerne. Terapia centratA pe
client qi terapia gestaltistd sunt doudexemple de terapii umaniste. Vezi, deasemenea, TERAPIE CENTRATA PECLIENT.
TERMEN MEDIU (nteart'). Media aritme-tic6; suma tuturor scorurilor irnpdrlitd lanumdrul lor. Vezi, de asemenea, MASU-RA TENDINTEI CENTRALE.
TERMINATTI SINAPTICE (sytnptic ternti-rmls). Mici urnfldturi situate la capdtulrarnifica{iilor axonului, ce inconjoardveziculele sinaptice cu neurotransmildtori.Vezi, de asemenea, NEUROTRANSMI-TATOR, SINAPSA, VEZICULE SINAP-TICE.
TEST PROIECTIV Qtrojecrive /esl). Testde personalitate in care subieclii se
dezvdluie (,,proiecteazd") prin producliiimaginare. Testele proiective oferd urulteposibilitati de rdspunsuri ,,libere" fa15 de
inventarul de personalitate alternativ tix.Exemple de teste proiective sunt testulRorschach (interpretarea unor pete decerneala) gi testul aperceptiv telnaric(imagini care se povestesc). Vezi, de
-
1014
ASCMENEA, INVENTAR DE PERSONA-LITATE.
TESTARE iN CnUp (sroup /esr). Admi-nistrarea - de cdtre o singurd persoa-
ni - unui singur test mai multor indiviziin acelagi timp. Un examen la gcoalb estede obicei o testare in grup.
TESTOSTERON (restosterone). Principalulhormon sexual masculin produs de testi-cule; este important in dezvoltarea orga-nelor sexuale masculine gi a caracteris-ticilor sexuale secundare masculine. Tes-tosteronul influen{eazi impulsul sexual.Vezi, de asemenea, ANDROGENI,CARACTERISTICI SEXUALE SECUN-DARE.
TESTUL APERCEPTIV TEMATIC - TAT(Thematic Apperceptiort Test). Vezi TESTPROIECTIV.
TESTUL RORSCHACH (Rorsclnch test).
VeziTEST PROIECTIV.
TIMBRU (timbre). Diferen{a dintre calitateaunui ton de o anumit[ indltime datd de uninstrument gi cea a unui ton de aceeagi
indl(ime datd de un alt instrument.Diferen{ele apar datoritd supratonurilor gi
altor impurit6li.
TIMP DE REACTIE (reactiott tinte). Tim-pul dintre prezentarea unui stimul gi
aparilia unui rdspuns. Yezi, de asemenea,LATENTA,
TIMPAN (eardrum). Membrana care se afl6in interiorul gi la sfdrgitul canaluluiauditiv, care duce spre urechea medie.Vezi, de asemenea, URECHEA MEDIE.
TIP A SI TIP B (type A and type B). Doudtipuri de structuri de comportament incontrast, descoperite in studiile cu privirela boala cardiacS. Persoanele de tip A suntgrabite. competitive. agresive gi supraan-gajate in a achiziliona; tipul B este multmai relaxat gi simte mai pu{in6 presiune.Cei de tipul A prezintd risc crescut detulburiri cardiace.
TOLERANTA (tolerance). Nevoia -E rii
consuma din ce in ce mai mul: :-:!pentru a obline acelagi efect. i--.vimportant in dependen\a hzicit -:: JE
droguri.
TOMOGRAFIE PRIN EMISIE DE PCI&TRONI - TEP Qtositrott entissio,'. ::'*-'graplry - PET). Procedeu de s;-:rrr:(computerizat) care m6soari radir'::' '-tatea moleculelor de glucozS, etali-:: :eun monitor o hartd a activitatiloi ::cFbolice din creier.
TRANCHILIZANT (tranquilizer). Su:'::-{d chimicd cu rol in reducerea anri::l- "agitaliei. Vezi, de asemenea, SUBSI'*"TA ANXIOLITICA.
TRANSA HIPNOTICA (lrypnotic r,:"-.Stare de sugestibilitate ridicatd ase:-::5-toare cu visul, indusd de hipnotizo: -:-:subiect. Vezi, de asemenea, SUGE!=POSTHIPNOTICA.
TRANSDUCER (transducer). Un disp.: - :'cum ar fi un electrod sau aparat de r:,i.5care, in psihofiziologie, transformi -,;catorii fiziologici in alte forme de .::-!ice pot fi inregistrate sau misurate.
TRANSDUC"IIE (transductiott). Trar. a=unei energii fizice in semnale electr^:: =cdtre celulele receptoare specia..:.r=Vezi, de asemenea, CELULE REC=TOARE.
TRANSFER (transference). in psihan. -in mod incongtient pacientul face ::iterapeut obiectul r6spunsului emot:.- .iL
transferdnd cdtre terapeut rdspun=-- cproprii altor persoane importante din '. -apacientului.
TRANSSEXUAL (trattssexual). Pers:'-:care din punct de vedere fizic este c: -rsex, insd psihologic este de alt ser. , :"r.
transsexuali recurg la chirurgie itratament hormonal pentru a sch::-r,i,infbligarea lor fizici. Cu toate aceste: :
Glosar 1015
nu se consideri a h homosexuali. Yezi, de
asemenea, HOMOSEXUAL.
TRI,IRE AFEcTIVA (affective experi-ence). Experienld emo{ional5, pldcuti sauneplScutd, slabd sau intens6.
TRASATUR A Qratt). Caracteristica persis-tenti sau dimensiunea personalitdliipotrivit cdreia indivizii pot fi mdsurafi sau
apreciali. Vezi, de asemenea, PROFIL DEPERSONALITATE.
TRASATURA covruNA lcortmon traitS.in teoria personalitdlii a lui GordonAllport, trisdtura prin care persoane
diferite pot fi comparate una cu alta.
Trdsdtura comuni este in contrast cudispozilia personald, care se referd lamodelul unic sau configura{ia trisdturilorcaracteristice persoanei. Vezi, de ase-
menea, DISPOZITIE CARDINALA,DISPOZITIE CENTRALA, DISPOZITIEPERSONALA, DISPOZITIE SECUN-DARA.
TREBUINT A @eefi. Stare fizici in care
este implicatl orice lipsd sau deficit ininteriorul organismului. Yezi, de aseme-
nea,IMPULS, MOTIV.
TULBURARE DE PANICA (panic dis-order). Tulburare de anxietate in careindividul prezintd brugte qi inexplicabileepisoade de teroare gi sentimente de
amenin{are inso{ite de simptome fiziolo-gice de teamf, (cum ar fi palpitalii, tremor,sl6biciune). Vezi, de asemenea, ANXIE-TATE, TULBURARI DE ANXIETATE.
TULBURARE DE STRES POST.TRA-UMATIC Q)ost-traumatic stress disor-der). Tulburare de anxietate in careevenimentul stresant din afara registruluide experienle obignuite (de exemplu, oacliune militard sau un dezastru natural)aduce in consecin{ele sale simptome de
genul: retrdire a traumei sau evitareastimulilor asociali cu aceasta, sentimentulde instrdinare, tendin{a de a fi ugor
surprins, cogmaruri, vise care se repetd gi
somn tulburat. Vezi, de asemenea, TIJL-BURARE DE ANXIETATE.
TULBURARE FOBICA @hobic disorder).Tulburare de anxietate in care fobiile suntsevere sau penetrante destul de mult, incdtsd interfereze serios cu viala de zi cu zi a
individului. Vezi, de asemenea, TLIL-BURARI DE ANXIETATE, FOBIE.
TULBURARE OBSESIV.COMPULSIVA(obssesive-compulsive disorder). Tulbu-rare de anxietate care ia una din cele treiforme: a) gAnduri periodice, deseori de-
ranjante qi nedorite (obsesii); b) indem-nuri irezistibile de a repeta acte stereotipesau cu catactru de ritual (compulsii);c) ambele in combinalie. Yezi, de aseme-
NCA, TULBURARI DE ANXIETATE.
TULBURARE PSIHOSOMATICA @sv-chosomatic disorder). Tulburlri fizicecare au cauze psihologice. (Sinonim:TULBURARE PSIHOFIZIOLOGICA).
TULBURARI DE ANXIETATE (anxietydisorders). Grup de tulburdri mentalecaracteizate printr-o intensa anxietate oriprintr-un comportament inadaptat, carepun in eviden{6 anxietatea. Acestea includanxietatea generalizatl, tulburarea de
panicd, tulburarea fobici gi tulburdrileobsesiv-compulsive. DSM-III-R redd ma-joritatea acestor tulburdri care, inainte,erau denumite nevroze. Vezi, de aseme-
nea, ANXIETATE GENERALIZATA,NEVROZE, TULBURARI OBSESIV-COMPULSIVE, TULBURARE DE PA-NICA, STRES POST-TRAUMATIC.
TULBURARI DE PERSONALITATEQt e r s onal ity diso rde rs). Modele inrdddci-nate, habituale qi rigide de comportamentsau de caracter care, de cele mai multeori, limiteazd poten(ialul adaptativ alindividului; adesea, societatea vede com-portamentul ca inadaptat, in timp cepersoanele in cauz6, nu.
r016
lee rsnAgIToR (scnp egoat). Formd de
agresivitate deplasatd, in care un individinocent, dar victimS neajutorat6, este
mustrat sau pedepsit in locul celui care afost sursa frustrdrii. Vezi, de asemenea,
AGRESIVITATE DEPLASATA, TEO-RIA ,,TAPULU| ISPA$|TOR" A PRE-JUDECATII.
UNuA SINUS (sine wave). Atunci cAnd
unda ciclicd este reprezentatd grafic, ea
corespunde unei lunclii trigonometricesinus. Undele sonore ale tonurilor pureproduc aceastd lunc!ie.
UNDE ALFA (alplru v,an,es). Vezi ELEC-TRO-ENCEFALOGRAMA.
UNITATE INFORMATIONALA @hunK).Cea mai semnificativ6 unitate de
informalie care poate fi stocatd inmemoria de scurtd durati; MSD poate
re{ine 7 + 2 unitdti. Vezi, de asemenea,
MEMORIE DE SCURTA DURATA.
URECHEA EXTERNA (outer ear). IJre-chea externd gi canalul auditiv, al cdrorscop este de a capta (ca printr-o pdlnie)undele sonore spre urechea internd. Vezi,de asemenea, URECHEA INTERNA,URECHEA MEDIE.
URECHEA INTERNA (inner ear). Porli-unea internd a urechii care confine, aldturide cohlee, sacii vestibulari gi canalelesemicirculare. Yezi, de asemenea, COH-LEA, CANALE SEMICIRCULARE,SACI VESTIBULARI.
URECHEA MEDIE Qnidclle ear). Parteaurechii care transmite undele sonore de latimpan la fereastra ovald a urechii interneprin mijlocirea celor trei oscioare inter-conectate (scdri1a, ciocdnelul gi nicovala).Vezi, de asemenea, COHLEA, TIMPAN,URECHEA INTERNA, FEREASTRAOVALA.
URMA MNEZICA Qnentoty trace). S:::-bare implicatd in sistemul nen'os :g':persistd atunci cAnd ceva este inri:.- 'cdnd este reamintit.
VALturaTE Qatitlirv). hnporranla r--dictivd a unui test pentru scopuri.:destinate. Validitatea poate fi mas--dprintr-un coeficient de corelaiie ;-::-=scorurile oblinute la test gi scoruri.. :rcare testul cautd sd le prezic6: cJ :=cuvinte, este vorba de scorurile pe -:ranumit criteriu. Vezi, de asemenea. C: --
TERIU, FIDELITATE.
VALIDITATE EMPIRIC A. @ntpiricai . -
dity). Yezi VALIDITATEA CRITER.--LUI.
VALIDITATEA CRITERIULUI (crirc - :nvalidity\. Abilitatea unui test sau rr=:--ment de evaluare de a prezice comrt *--
mentul desemnat sd-l prezicd. (Sinc:, -:.
VALIDITATE EMPIRICA). Vezi. 'iasemenea, CRITERIU, VALIDITATE
VARIABILA (variable). Una dintre cc:,--{iile rndsurate sau controlate intr-un e\:€-riment. Vezi, de asernenea, VARIAB:-iDEPENDENTA, VARIABILA I\::PENDENTA.
VARIABILA DEPENDENTA. (depenc:,tvariable). Variabild ale cdrei schim:rm6surate sunt atribuite (sau coresp;.:schimbdrilor din variabila independe:.-:in experimentele psihologice, varia: ,i
dependentd reprezintd adesea r6spunsu, 'un stimul mAsurat. Vezi, de asemer:r-VARIABILA INDEPENDENTA.
VARIABILA INDEPENDENTA QncleF...dent variable). Variabild sub coi'.::-experimental cu care sunt corelate sch::--bdrile studiate in experirnent. in exp;:-mentele psihologice, variabila indep':--dentl este adesea un stimul, la c --rdspunsurile sunt variabilele depende:-aflate sub investiga{ie.
Glosar 1077
VARIABILA INTERMEDIARA. (intene-nitry variable). Proces presupus cA apareintre stimul gi rdspuns; acesta eviden{iazdun anumit rdspuns la un stimul. Variabilaintermediard poate fi dedusd fbr6 nici ospecificafie sau i se pot acorda proprietdliconcrete gi poate deveni obiect deinvestiga{ie.
VARIATIE (variance). Pdtratul unei abateristandard.
vAnsrA cRoNoLocICA- vc (chronolo-gical age-CA). Vdrsta dup6 nagtere; vdrstacalendaristicd . Yezi, de asemenea, VAR-STA MENTALA.
vAnSfA MENTALA (ntental ctge). lJnitatepropusd de Binet qi folositd in testarea
inteligenlei. Dacd un test de inteligenldeste standardtzat exact, un grup repre-zentatl de copii de 6 ani pot ob{ine ovdrstd mentald medie de 6, aceia de 7 ov6rstd mentald 7 gi tot a$a. Un copil a
cdrui vdrstd mentald este deasupra vdrsteisale cronologice poate fi consideratavansat; unul a cdrui vArstd mentaldrdmdne sub vArsta cronologicd este
considerat retardat. Vezi, de asemenea,VARSTA CRoNoLoGICA, CoEFICI-ENT DE INTELIGENTA.
VEDERE STEREOSCOPICA (stereosco-pic vision). A) Percep{ia binoculard a
addncimii unui obiect datoritA suprapu-nerii parliale a cdmpurilor celor doi ochi;B) Efectul echivalent atunci cAnd imaginiugor diferite sunt prezentate individualfiecdrui ochi prin intermediul unui ste-reoscop. Vezi, de asemenea, INDICIIPERCEPTUALE DE DISTANTA.
VERIFICAREA IPOTEZEI (lwpotltesis tes-
rlng). Strdngerea informaliei gi testarea
explicaliilor alternative ale unui anumitfenomen.
VEZICULE SINAPTICE (synaptic vesi-cles). Mici structuri sferice ori de formdneregulata la nivelul terminatiei sinapticecare con{in neurotransmi{itorii; cdnd suntstimulate, acestea descarcd neurotransmi-
{dtorii. Yezi, de asemenea, NEURO-TRANSMITATOR, SINAPSA, TERMI-NATII SINAPTICE.
VIS LUCID (Lucid dreants). Vis in care eve-nimentele par sd fie aqa de normale(lipsegte caracterul bizar gi ilogic al
majoritdlii viselor), incdt cel care viseazdcrede cd este treaz gi congtient.
ZICOf Qygote). Ovul fertilizat sau ou.
Vezi, de asemenea, GEMENI DIZIGOTI,GEMENI MONOZIGOTI.
-
Index
Asnrsnp, s:zABATERE STANDARD, 932, 936ABILITATE,86nerlrrAlr PRTMARE, gS
ABORDARE SoCIo-CULruRaI-4. I I IACETILCoLINA,43ACHIZITIE,298, 530ACrD DEZOXTRTBONUCLETC, (ADN), 69
ACID GAMMA-AMINOBUTIRIC.(GABA),44
ACOMODARE,96ACoRD iNrns rNVESTrcAToRr, 644ACTH,686ACTIVARE PRIN PROPAGARE, 387
ACUITATE vIzuII-A,zzsACUPUNCTURA, +6, 186, 187
ADAPTARE I-e iNrumRIC, 160
ADAPTARE r-e luvrxA, rooADAPTARE snlgcrrvA, zozADH,444ADICTIE,260ADN,69ADOLESCENTA, I3I, I36eoRENelnA, ogADRENOCORTTCOTROP (ACTH), 67
AFAZIE,63AFECT,631AGNOZIE,219AGNoztE ASocrATrv A, ztsAGORAFOBIE,T29AGRESIVIT ATE., 223, 5 I5, 682AGRESIVITATE CA INSTINCT, 515
AGRESIVITATE cA RAspuNs, stg.AMBIVALENTA, ozsAMESTEC ADITIV, 164
AMESTEC SIJBTRACTIV, 164
AMF-ETAMINE 43,268
AMIGDALA,362AMINTIRI BLITZ,366AMINTIRI PRECON$TIENTE, 244AMNEZTA coprr-ARrer, (TNFANTT-
tA\, 6,311AMNEZIE,342,368AMNEZTE ANTERoGRRoA. :osAMNEZTE Posr-H rPNot tc A, zl gAMNEZTE RETRocRAoA. :osANALcEZIE pRoousA PRrN srtMu-
LARE, I86ANALIST AL EULUI,786ANALIZA FINALURILOR SEMNIFICA-
TIVE,427nNnlrzA FACToRT ALA, ss:ANALIZA ,"PATH", 603
RNnLrzA STNTACTICA. +r o
ANALIZOR DE STRES PRIN VOCE,497ANDROGENI,465ANGrorENsmA, ++s
ANOREXIE,459ANoREX rE NrRvoRsA. 6, -159
ANTIDEPRESIV TRICILIC, 748, 8 I4ANTRENAMENT DE AFIRMARE, 79 1
ANTRENAMENT DE BIOFEEDBACK, 7 I IANTRENAMENT DE RELAXARE, 71 IANTROPOLOGIE, 27,28ANXIETATE, 68I, 696ANXIETATE NEvnorIcA, 696, 7 32
ANXTETATE oerecrrvA, 696,'t 32
APARAT PERCEPTUAL,537APATIE,683, 872
APERCEPTTE,9I4APERCEPTTONTSM, 914
APNEE,353APTITUDINE,530ARrE AUDrrrvA, ss
ARIE BROCA.58
1088 Introducere in p s ilrclo g :,
ARIE MOTORIE,55ARIE SEPTALA,55ARIE SOMATOSENZORIALA, 55
ARIE VIZUALA, 55
ARII DE ASOCIATIE, 55
ASIMETRIE CEREBRALA, 57
ASIMILARE,96ASISTENT MEDICAL DE PROBLEME DE
PSIHIATRIE,782ASISTENT SOCIAL PE PROBLEME DE
PSIHIATRIE,782ASOCIATIE FALSA,333ASOCIATIE LIBERA, 622, 783
ATA$AMENT,114, s79
ATENTIE, 50,90,92ATENTIE SELECTIVA,2l5ATITUDINE,842ATRIBUIRE,444ATRTBUIRE DTSPOZTTTONALA, 837
ATRIBUIRE SITUATIONALA, 837AUTOACTUALIZARE, 638AUTOMODIFICARE, 796AUTOREALIZARE, 13
AUTOREGLARE,T92AUTORITAR,585AUTORITARIST, 585AUZ,88AXON,38
BesroNRg, rssBATRANETE,136BEHAVIORISM, IO, 242, 919BENZODIAZEPINE, 737BIOFEEDBACK,71 IBIOPSIHOLOG,25BIOPSIHOLOGIE, 25
BIOTERAPIE,25BLOCARE,394BULB OLFACTIV, I8O
BULB RAHIDIAN,48BULIMIE,459,463
Carnrnne LUr AMES,224
CANAL IONIC,40CANALE SEMICIRCULARE, I 87
CANNABIS, 261,272,291CAPACITATE DE MEMORARE, 346CARACTERISTICI SEXUALE
PRIMARE. 127
CARACTERISTICI SEXUALE SECUN-DARE, I27
CAS,26ICASTRARE,466CATEGORIZARE, 392
CATHARSIS,52ICAUTARE SERIALA iN IT,TNN4ONIE, :+ScAup RECEPTIV,2O4CAMP VIZIJN,,62CECITATE CROMATICA, T2
CELULA COMPLEXA,2O5CELULA HIPERCOMPLEXA, 205
CELULA NERVOASA, I50, 258
CELULA SIMPLA,2O4CELULA -T,639CELULE BIPOLARE, I59CELULE CILIATE, 39,113CELULE GANGLIONARE, 159
CELULE GLIALE,39CELULE SPECIFICE CULORII OPO-
NENTE, 168
CERCUL CULORILOR, 619
CEREBEL,48CEREBRAL,53CHIASMA OPTICA, 56
CHOMSKY NOAM,923CICLU ESTROGENIC,46TCILI, I80CLARVIZUNE,282CLAUSTROFOB,788CLORPROM AZINA,44,46COCAINA, $,268coDARE, 15l,559CODARE SENZORIALA, I50coEFrcrENT DE CORELATTE, 1 8, 939. 9-.coEFrcrENT DE rNTELIcENrA, c.r.. -<::COEFICIENT DE VALIDITATE, 644COEFICIENT DE VARIATIE, 930
COEFICIENT PRODUS-MOMENT, 9-10
coGNrTrE, s0sCOHLEA, I71COMPORTAMENT, 63I
-
Index 1089
COMPORTAMENTANORMpJ--,7r9 CON$TrrNTAVOnnlA,24t,667CoMPORTAMENT PSIHOTIC,725 CONTRACONDITIONARE, 787CoMPORTAMENT SOCIAL TrMPU- CONTROL CENTRAT PE EMOTIE, 702
RIU, II2 CONTROLCENTRATPEPROBLE-COMPORTAMENT SPECIFIC l/lA,7O2
SEXULUI, 116 CONTROLNEURONAL,46TCOMPULSIE,730 CONTROL NORMAL,465COMPUTER-TOMOGRAFIE, 5l CONTROLABILITATE, 675
coN, 161 CONTINUT LATENT,257coNCEpr,392 CONTINUT MANIFEST,257CONCEPT CLASIC,393 CONURI, 158
CONCEPT DE SINE,636 COPILARIE, 12
CONCEPT ,FUZZY" (DERIVATE),393 CORELATIE, 18
CoNCENTRATTE DE ALCOOL iN CORELATTE PRODUS-MOMENT,940SANGE,26I CoRNEE, l57
coNDrTroNARE,415 CORP CALOS, 58
CONDITTONARE AVERSrVA,3lg CORTEX CEREBRAL, TT
CONDITIONARECLASICA,2gS,2gI, CRANIOSCOPIE,gI3631,691 CRF,687
CONDITIONARE DE ORDINUL 11,299 CRITERIU,536CONDITIONARE OPERANTA,295, CRIZA DE IDENTITATE, 594
3lr,630 cRoMozoM,6SCONDITIONARE PREGATITA,N4 CRoMoZoM X,68CONDITIONARE SEMANTICA,373 CRoMoZoM Y,68CONEXIONISM,28 CUANTIFICARE, 17
CONFLICT, 14 CULORI ACROMATICE,162CONFLICT OEDIPIAN, 116, 625,705,733 CULORI COMpLEMENTARE, 162CONSISTENTA INTERN it,1ql CULORT CROMATICE. t62CONSECINTE CONTEMPORANE,603 CUNOA$TERE. 1CONSECINTE CUMULATIVE, 603 CURBA CARACTERISTICA DE 6PERATI-CONSERVARE, 99, 106 ONALIZARE A RECEpTORULUT, 154CONSILIERE,26CONSILIER DE ORIENTARE,26 T\CONSTANTA LUI WEBER, I48,I4g IJAP' I48
CONSTANTA CULORII,221 DATE ORDONATE,935CONSTANTA FORMEI,22I DARWIN CHARLES,915CONSTANTA GENULUI, l2l DECIBEL, 170
CONSTANTA LUMrNOZrTATrr,22l DECLAN$ATOR,480CONSTANTA MARIMil,22l DEFICIT DE CONDUCTIE,IT4CONSTANTA OBrECTULUI,220,22t DEFICIT DE TRANSMTSIE, 174
coNSTANTApOZtTrEr,22t DEFTCTT NEUROSENZORTAL, r14CONSTANTA pERCEpTUALA, 194,220 DEGRADARE, 43CONSTRUCT PERSONAL,640 DELIR, 265coN$TilNTA,24Z DELTRTUM TREMENS,265CON$TITNTA DE SrNs, 241, 57 5 , 636 DENDRTTA, 3 8
coN$TrrNT noltz1rtA,zqs DEPENDENTATVtCA,ZeO
-.r
H
1090 lntrod uc ere in p s i ltolo gie
DEPENDENTA PSIHOLOGICA, 260
DEPERSONALIZARE, 869
DEPLASARE, TO9
DEPOLARIZARE,4IDEPRESIE, 683,139DEPRINDERE,537DESENSIB ILIZARE SISTEMATI CA, ] 87
DETECTOR AL TRASATURILORDISTINCTIVE,2O5
DETECTOR DE MINCIUNI, 494
DETERIORARE COGNIT]VA, 684
DETERMINISM PSIHOL OGTC, 622
DEZOBT$NUTNTA, 87
DEZVOLTARE PSIHOSEXUALA, I I6DEZVOLTARE SEXUALA, I 27
DEZVOLTAREA CONGENITIVA iNCOPILARIE, g5
DEZVOLTAREA IDENTITATII, 1 32
DEZVOLTAREA PERSONALITATI I, 624
DEZVOLTAREA SOCIALA ACOPLULUI, 1I I
DIAGRAMA FLVXULUI,424DIETILAMIDA ACIDULUI LISERGIC, 27 IDTFERENTA,%1.938DIFERENTA ABIA PERCEPTIBILA, DAP,
I4t,148DIFERENTA DE TIMP INTERAURI-
CULARA, I74DIFERENTE INTERINDIVIDUALE, 278
DIFUZAREA RESPONSABILITATII, 873
DINAMICA PERSONALITATII, 624
DISCRIMINARE, 9I, 3OO
DISCROMATOPSIE. I66DISOCIERE,246DISOCIEREA CON$TIINTEI, 245DrsoNANTA,850DISONANTA COGNITIVA, 850
DISPARITATE BINOCULARA. I99DISPERSIE,94IDISPOZITIE CARDINALA, O I O
DISPOZITIE CENTRALA, 6 I6DISPOZITIE PERSONALA, 6 l6DISPOZITIE SECUNDARA, 6 1 6
DTSTRTBUTTA FRCVENTET, 927
DTSTRTBUTTE NORMALA, S+t, g:+
DOMINANT t,ZqS
DOPAMINA,44,759DROGURI PSIHEDELICE, 27O
DROGURI PSIHOACTIVE, 46, 19. 259
DSM-III-R.724,,DUBLU-ORB", 810
DURERE FAZICA, 184
DURERE TONICA, I84
Enc, oz
EGO,696EFECT BARNUM,647EFECT,,BUNA ZIIJA_ LA REVE-
DERE".806EFECT,TUNCH-LINE", 244
EFECT ,.POP-OUT", 206
EFECT ULTERIOR DE MI$CARE,202ELECTROENCEFA LOGRA MA,
EEG,62,250EMISFERA DREAPTA,53EMISFERA STANGA,53EMISFERA MAJORA,53EMISFERA MINORA,53EMISFERE CEREBRALE,53EMOTrE,49EMOTTE CONDITIONATA, 63 I
EMPIRIC.644ENDORFINE,45,266ENERGII NERVOASE SPECIFICE, 155
EPINEFzuNA,686ERITABILITATE, 563
EROARI FUNDAMENTALA DE ATRI-BUIRE, 66r,837
ESTROGEN,465E$ANTTON, 17,22, 129, t33ETOLOG,.178ETOLOGIE,306EVALUARE FENOMENOLOGICA, 656
EVALUARE PSIHANALITICN, ES I
EVALUAREA ABORDARI I PSIHANALI-TICE,621
EVALUAREA PERSONALITATII, 20, 643
EU,623,132,783EURISTICA,404EXAMINARE,51,284EXERCITIU AEROBIC,7I2EXPECTANTA,32I
r
Irtdex 1091
EXPERIMENT MULTIVARIAT, 17
EXTROVERSIUNE, 6I7
FncrlrrenE socrALA, 866
FACTOR DE ELIBERARE CORTICO-TROP,66
FACTOR GENERAL,572FANTA SINAPTICA,38FENCICLIDINA _ PCP,271FENOMEN Psi,282FENOMENOLOGIE, 634FENOTIAZINE,8I3FEREASTRA OVALA, I73FEROMONI, I79FIDELITATE INTEREXAMINATORI, 644FIDELITATEA FORMEI ALTERNA-
TIVE,643FI DELITATEA TESTARII-RETES.
TARII,643FIDELITATE,535.643FIGURI IMPOSIBILE,2I5FILTRU,50,40]FLUID EXTRACELULAR, 444FLUID INTRACELULAR, 444FOBIE,728FOBIE SIMPLA,729FOBIE SOCIALA, 729FOND, 195
FONEM,407FORMAREA IDENTITATTT, r32, 135
FORMATTUNE REACTTONALA, 628, 708FOTORECEPTORI, I59FOVEA, I58FRECVENTA DISTRIBUTIEI, 928
FRECVENTA SpRtrRLA, ZZg
FRENOLOGTE (TEORTA FRENOLOGT-cA), e13
FREUD SIGMUND, 12, 915, 922FRUSTRARE.682FUNCTIE PSI HOMETRICA, 147
FUNCTT r LOC ALIZATE, 235FUNCTIONALISM, 9I6FUS,250
\TABA,44GANGLIONI,308
GALL FRANZ JOSEPH, 913
GALTON FRANCIS.915GANDIRE, IIGEMENT DtZtGOTt,T4GEMENI FRATERNALI, T4
GEMENI IDENTICI,74GEMENT MONOZTGOTT, T4
GEMENI SEMI-IDENTICT, 1 4
GEMENI MZ,70GENA,70,7IGENA DOMINANTA, TO
GENA RECESIVA, TO
GENE SEXUALE,7IGENERALIZARE, 63IGENETICA,2sGENETICA COMPORTAMENTULUI, 79
GENOTIP,575GENERALIZARE, 3OO
GEON,210GESTALT,92OGLANDA PITUITARA, 66, 686GLANDS SUPRARENALA,68GLANDA TIROIDA,66GLUTAMAT,44GONADE,465GRUP DE CONTROL, 16
GRUP EXPERIMENTAL. 16
GRADIENT DE TEXTURA. ZOO
GROI.'PTHINK, 90IGUSTATIV. I50
Helr- srANLEY. gi5
HALUCINATIE,l25,ls4HALUCINOGENE, 279HA$r$,272I{ERMAFRODIT,475HEROINA,265FIERTZ, 170
HIPOCAMP, 9, 50, 258,362HIPOFIZA,66HIPOTALAMUS, 49, 443, 494HIPOTALAMUS LATERAL, 448HIPOTALAMUS VENTROMEDIAL, 448HIPNOZA,277LIL,448HOMEOSTAZIE,49,441
I
IIl
1092 Introduc e re in p siholo gie
HOMOSEXUAL.4lIHOMOSEXUALITATE, 471
HORMON,66HORMON ADRENO-CORTICOTROP
(ACTN),686HORMON ANTIDIURETTC, 444
HVM,448
InnNrrprcenB, rroIDENTITATE DE GEN, 116,474IERARHIA ANXIETATII, 788
TERARHTA TREBUINTELOR, 638
IERARHIILE CONCEPTELOR, 394
TGNORANTA MAJORIT l^Ttt, St Z
TI-UZIA LUNII, 224
TLVZIE,224IMAGERIE MENTALE,424IMAGINE PRIN REZONANTA
MAGNETICA,5lIMAGINE EIDETICA,345IMAGINE RETINIANA,225IMAGINE RETINIANA STABILI-
ZATA,225IMAGINE ULTERIOARA, 223IMAO,748IMITARE,415IMOBILITATE CATATONICA, 756IMPRIMARE,479IMPULS,442INCON$TIENT,244,921INDICII PERCEPTUALE DE DISTAN-
TA, 198
INDICII PERCEPTUALE MONOOCU-LARE, 198
INDICIU DE REACTUALIZARE, 355
TNDUCTTE HTPNOTTCA, 256INDULGENT,585TNFERENTA STATICA,932TNFLUENTA SOCrALA,865INHIBITOR MONOAMINOXIDA-
zA,i48rNHrBrTrE RECUR.ENTA. ZSe
INSIGHT,786, 809INSOMNIE,253INSTINCT, 12
INSTINCT ALIMENTAR, 866
INSTINCT MATERN, 115
INSULINA, T5
INTELECTUALIZARE, 708INTELIGENIA,lOINTENSITATE INTERAURICULARA, I 74
INTENSITATE SUNET, I73TNTENSTTATEA EMOTIET, 497
TNTENTTA VORBITORULUT, 4t2TNTERACTILTNE DE EVOCARE, 590,665INTERACTIUNE PROACTIVA, 590,
665,666TNTERACTIUNE REACTIVA, 589, 665
INTERIERENTA,2T3INTERNEURONI, 310INTERPRETARE, 785
INTERVAL DE CLASA,928INTERVIU,421INTROSPECTTE,8,242INTROVERS IUNE-EXTROVERSI-
UNE,617IN\ENTAR DE PERSONALITATE, 20
IPOTEZA DOPAMINIC A, I SS
IPOTEZA FRUSTRARE-AGRES IVITATE,368,516,682
IPOTEZA RELATIVITATI I IINCVIS-TICE,399
ISTORIA CAZULUT,286IZBUGNIRE FtIZICA,I2T
l̂NAr-rrHae RELATTvA, r 98
INALTIMEA SLJNETULUI, I 74iNcAncnnp,:osiNcnucr$aRE SELECTTvA, z:iNr-ocurRs,:+ziNRectsrnARE, r55iNrAnrnp, zssiNrAzunB DTFERENTIRLA, 3ooiNrArunp taRlrRLA, irziNrAnrne pozttlA,tq+iNrAnrnp srsrEMATrcA, 289iNrAruron coNDrTroNAT, 3 l6iNlELEcoRE, zssiNvAlenr, tsiNvAlenn coNaplpxA, zssiNvAlane DEPENDENTA oB
STARE,366
-
1093
i
l
.:!lt:Lt4It
L
iNvAlenE otnrunrA PRrN DATELEUNEI PROBLEME, 334
iNvAlnnE ASocrATrvA, :osiNvArenp PRrN EVADARE, 320iNvAlenE PRIN EVITARE, 320iNvAlnne vrcARrANrA, s r a
JavBs wrLrAM,9ls,916ruopcarA vtoRtLA, too, t07
KoHlpn woLFGANG, g2r
KOFFKA KURT,92O
LasrnrNr, z:LABIRINT-T,328LAPSUS FREUDIAN,244LetENlA, 393,425LEGEA EFECTULUI, 3IILEGEA LUI F"ECHNER, I49, I5OLEGTLE PRoBABrLrrAlrr, +o:LEGEA LUI WEBER, I48LENTILE, i57LEWIN KURT.92OLIBIDO,624LIMBAJ,92OLITIU,43, 8I5LOB FRONTAL,53LOB PARIETAL.53LOB OCCIPITAL,53LOB TEMPORAL.53LocALrzARn srnlralA, u:LSD, 44 2t I
MnNrna, zzs
MAO,814MARIJUANA,2l2MASOCHIS}'{,723MATT]RIZARE.83vAntvEn oBIECTULUT. 222vAnrH,tg RELnttvA, 198
vAruvp RETTNIRNA, rgsvAsuRnRr, r+oMECANISME op apARa RE, 624, 7 05
MEDICAMENTE ANTIDEPRESIVE, 8 14
MEDICAMENTE ANTIPSIHOTICE, 8 I 3
MEDICAMENTE ANXIOLITICE, 8 1 3
veolctNA coMPoRTAHaeNraLA, ogsMEDIE, 18,930. 936MEDITATIE,274MEDITATTE TRANSCEN oeNreLA, zzsMEMBRANA eRzl-eRA, tz:MEMoRTA coNSTRUCrrvA, :+:, is:MEMORIA DEPRINDERILOR. 343
MEMORIE ,,BLTTZ",366MEMoRTE oE luNcA ounRrA,:+zMEMoRTE oe scuRrA nunerA,:+zMEMoRTE pprsootcA,:z:MEMORIE eXplrCtrn,:+:MEMoRIE rRcruRr-4,:egMEMoRtE Ivpt-rctrA, :+:MEMoRTE sEvRNrtcA,:z:vpNarurA, tztMETAANALIzA. zs,lMETODA ANALIZEI FACTORIALE, 611
METODA ANCMTEI,22METODA CORELATIEI, l8METoDA,.cuvAxtuLul cHEiE", 377
METoDA EXPERIMENTI.T-A, t+METODA INTROSPECTI EI, 9 I4METODA LOCI. 376METODA OBSERVATTET,2IMEToDA oespnvAnl PREFERENTIA-
L8,226METODA RICAR, 38I, 909, 9IOMETODA TESTULUI PSIHOLOGIC,vrrooA puprnrcA DE ELABoRARE A
TESTULUI,646vnronA EXPERTMENT N,A, AtMETODE EURISTICE,4O2vprooA rNTRosPECrrvA, z+:npronA nnlroN,rr-A DE EI-ABoRARE
A TESTULUI,646METODE PSIHOFIZIOLOGICE, 147
MIgcARE rNousA, zotMI$cARE srRoBoscoprcA, zo r
vtgcAnr ocuLARE RAPTDE - MoR,25ovonaLrrATr SENZoRTALE, 145
MODEL,5I8MODEL DE PROCESARE A INFORMA.
TIEI, 558
1094 I ntroduc ere in p s iho lo gie
MODEL MENTAL, 492MODELARE,3I4,79OMODELARE COMPORTAMENTA-
LA,3l4MODELE CONEXIONISTE, 207MODELE DE IDENTIFICARE, 132
MODELUL MEMORIEI DUALE, 35IMODELUL RES CORLA-WAGNER, 305
MODELUL VULNERABILITATI I LASTRES, 694,126
MODIFICAREA COMPORTAMENTU-LUI,458
MOLECULA NEURORECEPTOARE, 4 1
MONOAMINOOXIDAZA, 814MONOCROMATOPSIE, 166
MORFEM,4O8MOTIV, 13
MOTrV INCON$TrENT, 13
MOTIV FIZIOLOGIC, 13
MOTIV PSIHOLOGIC, 13
MOTIVATIE,3lMUGURI GUSTATIVI, I81
NnNorrasrRu, 156
NARCOLEPSIE,253NARCOTICE,265NEAJUTORARE INVATATA, 683
NEGARE,709NEGLIJENT,586NERV,39NERV OPTIC, 159
NEVROZA,724NEURON,9,38, 150
NEURON DE ASOCIATIE,39NET'RON MOTOR, 39
NEURON SENZORIAL,39NEURORECEPTOR, 43NEIIROTICISM, 617NEUROTRANSMITATOR, 38, 7 48NEVOIE,442NIVEL DE ACTIVARE, 485NIVEL DE REFERINTA,454NIVELUL SEMNIFICATIEI STATIS-
TICE,284NMDA,44NORADRENALINA, 68
NOREPINEFRINA, 686, 7 48NORME SOCIALE, 865
NUANTA, 162
NUCLEI, 173
OergNurNlA, sr,:osOBSERVATOR ASCUNS, 281, 295OBSESIE,730OLFACTTE, 179
OPIACEE,45,265ORGANIZARE FIGURA-FOND, 195
OSMORECEPTORI, 444
Pennrrlm, +oa
PARALAXA MI$CARIr, 199
PARALAXA BINOCULARA, 199
PARAPSIHOLOGIE,2S2PATTERN,699PAVLOV IVAN,296PARINTI AUTORITARI, 5 85
PARTNTT AUTORITARI$TI, 585
PARINTI INDULGENTI, 585
PARINTI NEGLIJENTI, 586
PCP,26IPEDEAPSA,3l9PERCEPT, l93PERCEPTIE , 193 ,200, 914PERCEPTIA RoANCttrrttt, t 99
PERCEPTIA DISTANTEI, I97PERCEPTIA EXTRASEN ZORLAL A, 282PERCEPTIA MI$CARIr, 201
PERFORMANTA,356PERIOADA ADULTA, I36PERIOADA CRITICA, 86, 231PERIOADA DE LATENT A, 625PEzuOADA SENZORIALA,85PERLABORARE,785PERMANENTA OBIECTULUI, 98, 104
PERSoANA PARANoTD A, t sqPERSONALITATE, 575
PERSoNALTTATE ANTrsocrAtA, t aaPERSoNALTTATE MULTtpt- A, z+e, nzPERSoNALITATE pstuopatA, zooPERSPECTIVA BIoLoGIC A, l, 126PERSPECTIVA CoGNITIVA, 7
-
1095
PERSPECTIVA COMPORTAMENTA-LL,7,726
PERSPECTIVA F'ENOMENOLOGI-c4,7,726
PERSPECTIVA PSIHANALITICA, I 98
PIAGET, 95,IO4,2O7PLACEBO,284PLD,44POLARIZARE A GRUPULUI. 899
POLIGRAF,494POMPA IONICA,40POPULATIE , r7 , 29, 137
PoTENTARE DE LUNGA ounerA,PLD,44
POTENTIAL DE ACTIUNE, 40
POTENTIAL EYOCAT,227POTENTTALE EVOCATE V tZU AL, 228pRecrrcA NaeNreLA.:stPRAG,41PRAG ABSOLUT, 146
PRAG DE orreReNlA. r+zPRAGUL,,DOUA PUNCTE", I 82pRapnstt p v lzu xl- A, zzgPRECOGNITIE,2S2PREDICTIBILITATE, 676PRIMARITATE,830pRINCIptUL INVARIANTpI vARtrr,te-
nrsrRNlA, zz+PRINCTPIUL pLAcpzul, 623
PRINCTPIUL RrnLltAttt, 6zE
PRINCIPIUL TOT-SAU-NIMIC, 4 IPROBLEMA CRITERIULUI, 644PROBLEMA EREDITATE-MEDIU, 82
PROBLEMA,,SERTARULUI CU DO.SARE",286
PROCESARE PARALELA, zoaPROCES PUNITIV,319PRocESARE scHEMATlcA., tzgPRocESARg spRtRLA, t08PROCESE,,BOTTOM-UP", 212, 382PROCESE COGNITIVE,5I3PROCESE DECIZIONALE, I53PROCESE rNCON$TTENTE, 12
PROCESE NON-CON$TIENTE, 243
PROCESE SENZORIALE, I9IPROCESE,,TOP-DOWN", 384
PROFIL DE PERSONALITATE, 403
PROFILUL TESTULUI,25IPROGESTERON,465PRoGRAM op iNraRtRB, :rzPROGRAME DE CONDITIONARE LA IN-
TERVALE,3I8PROGRAME DE CONDITIONARE PRO.
PORTIONALE,317PRoGRAMUT- iNtARtRtt, : t :PROIECT EXPERIMENTAL, 16
PROIECTTE,56PROPOZITIE,218PROSOPAGNOZIE, 219
PROTOTIP, I69PSIHANALIST,78IPSIHANALI zA, zst, gzt
PSIHIATRU,78IPSIHOFIZIOLOG. 25
PSIHOIMUNOLOGIE, 69IPSIHOKINEZIE,2S2PSIHoLINGvtsrtcA, $7, 924PSIHOLOG CLINICIAN, 26, ] 82
PSIHOLOG CONSILIER, 782
PSTHOLOG EDUCATTON AL, 26
PSIHOLOG EXPERIMENTALIST, 25
PSIHOLOG INDUSTRIAL, 26
PSIHOLOG - PSIHOLOGIA PERSONALI-rA1rr, zs
PSIHOLOG - PSIHOLOGIE INGINEREAS-c4,26
PSIHOLOG _ PSIHOLOGIE ORGANI-zRltoxeLA, zo
PSIHOLOG $COLAR, 26, 7 82
PSrHoLocrR cr-rNrcA. zoPSrHoLocrA DEZVoLTARTT, zs, zoPSIHoLocIe pRculrATrr, 9 I 3
PSr HolocrA TNDUSTR I ntA, zePSTHoLoGTA rNcrNEREescA, zoPSIHoLocIA PERSoNALttAltt, zs, zoPSIHOLOGIA SPORTULUI, 27 6
PSIHoLoGIR socIRI-A, zsPSIHoLoctE EVoLUTIoNtsrA, zz, zgPSTHoLoGTE GESTALTTSTA, r s+
PSrHoLocrE srrMUL-RAspuNs, r o,
630.920
1096 Intro dLtc e re ttt p s i ln I o g ie
PSTHOLOGTE $COLARA,26PSIHOLOGIE UMANIST A, EZq
PSIHOSOCIOLOG, 26PSIHOTERAPTE,lS4PSTHOZA,724PUBERTATE.121PUPILA, 157
Reponr cRrrrc,938,939RATIONALrZARE,T0TRATIONAMENT DEDUCTIV, 4OO
RATIONAMENT INCON$TrENT, 200
RATIONAMENT INDUCTIV, 403
nAspws coNDITtoN AT, 297RASPUNS DE TIP,,LUPTA SAU FUGI",
685, 735RASPUNS NECONDITIONAT, 297, 63tNASPUN S POSTHIPNOTIC, 27 9
NASPUNSUL GALVANIC ALPIELII,3OO
RAspLn rsuRr LA srRES, 673
REACTUALIZARE, 31,256REACTUALIZARE LIBERA, 3 5 1
REALISM MORAL, IOIRECAPTARE,43RECEPTOR,39, I5ORECEPTOR N-METIL D-ASPARTIC,
NMDA,44RECEPTORI OPIOTZL266RECEPTORI VOLUMETRICI, 266RECODARE,375RECOMPENSA,48IRECUNOA$TERE, t93, 203, 204RECUNOA$TEREA MODELU LUI,
194,207REDUCEREA DIFERENTEI, 427REDUCERE A PULSIUNII, 485REDUCTTONISM, l3REFULARE,624REGLAREA TEMPERATURII, 443REGRESIE,28OREGRESIE iN VARSTA, ZgZ
REGULA CONJUNCTIEI, 404REGULI LOGICE,4OOREGULI PRAGMATICE,4O2REMISIE SPONTANA, SO5
REPETITIE,344REPETITIE COMPORTAMENTALA, 790REPRESIE,706REPREZENTARE MENTAL A, 27, 326RETARDARE MENTALA,264RltlNA, t5zREZERPINA,46REZISTENT A,217REZONANTA VeCNsrrCA NUCLEARA,
RMN,5IREZOLVARE INVERSA,428REZOLVATORUL GENERAL DE PRO.
BLEME, RGP,3OORITM CIRCADIAN,249RITM THETA,258RoTATIE tvlgNrar-4, +zsRUTA COMPORTAMENTULUI DE
snzi\, sssRUTA COMPORTAMENTULUI DE
SANATATE,695RUTA otRBctA, ogqRUTA rNTERAcrrvA,as+
Secr vEsrrBULARr, 186
SATURATTE, 162
scnlA DE EVALUARE, 17
SCENARIU,264scgeuA, 96,385,829scupuA cocNrrrvA,:zzscHEvA DE GEN, r25scuevA DESPRE srNE,726SCHIZOFRENIE, 75, 722, 7 5IscHrzoFRENrE PARANoToA, zosscrzuRA cRrEnnlA, s+sctzuRA ceNrRnlA, s+scoARTA cpReeRAr-A, s:SCOR STANDARD,932,935SELECTTE tAnnp.znSELECTIE TIMPURIE,2l7SEMN FAMILIAR,418SENSIBILITATE, 146, 159
SENSIBILIZARE, 308
SENZATIE, 145
SENZATIE vtzueLA, ts6SENZoRI nl snllErATr, 445SEPARARE INTEREMISpSRIcA. s s
-
1097
SEROTONIN 4,44,'748SIMBOL,214SIMON I{ERBERT,923STMPToME or INTReRUPERE, 260stMT AUDITIV, 169
stMT GUSTATTV, l8lslMT OLFACTIV, t79stMT vtzuAl-, 156
SIMTURI CUTANATE, 182
SIMTURI SOMATICE, 186
SIMLILARE,432SIMULARE coMPUTERIzIT A, qi tsrN.q,psA, gs
sruepsA EXCrrAToRrE,38stNnpsA NHrBrroRrE,38SINDRoMUL ALCooLIc el pAru-
LUt,263STNDRoMUL DE rMuNooenrctENlA
uoeANrlrA lstoa;, r:oSINE,732,783SISTEM ADRENOCORTICAL, 686
SISTEM AUDITIV, I7ISISTEM DE PROCESARE A INFORMA-
TLEI,923SISTEM ENDOCRIN,66SISTEM LIMBIC, 50,494SISTEM MNEMONIC,376SISTEM NERVOS CENTRAL, 47, 63
SISTEM NERVOS PARASIMPA-TIC,65,494
SISTEM NERVOS PERIFERIC, 47SISTEM NERVOS SIMPATIC, 65, 686SISTEM NERVOS SOMATIC, 47
SISTEM NERVOS VEGETATIV,4] ,64SISTEM RETICULAR,50SISTEM YIZUN-,162SOCIALIZARE. lOO
soLUTrE cENrnelA PE PERSoA-NA, oez
SOMATOTIPURI, 614STABILITATE TEMPoRAtA, 6q3STADII DE DEZVOLTARE, 86
STADII PSIHOSEXU l^J-F, 624STADII PSIHOSOCI N,E, 134, 626STADIU ANAL,624STADIU DE DEZVOLTARE, 86
STADIU FALIC, 116,625STADIU GENETIC AL
COMPORTAMENTULUI, 68, 72STADIU GENITAL,625STADTU OPERATIONAL CONCRET, l0lSTADIU OPERATTONAL FORMAL, 102
STADIU ORAL,624STADTU PREOPERATTONAL, 98, 99
STADIU SENZORIOMOTOR, 98
srADruL sNcorAntt,:+tSTADIUL REACTUALIzARII, 3+ t
STADIUL stocARII INFoRMATTEI, 34 I
stRttsttcA, tzsrnrrsrrcA DESCRTPTIV A, gztSTATUS DE IDENTITATE, 595
STEREOTIP,829srtL ATRTBUTIONAL, 698STIL DE PERSONALITATE, 697
STIMUL, I53STIMUL MINIMAL, 146
STIMUL NECONDITIONAT, 297, 631
STTMUL CONDTTTON AT, 297, 63 |
srrMUL op ixrAntnp,:t:STIMUL DISCRIMINATIV, 3 I3STIMI.ILANTE.26ISTIMIJT-ARE, 11,21,50STTMULARE coNTRoLAr A, zzsSTTMULARE NpcRrrvA, zzosrrMuLARE pozrtlA,zzeSTINGERE,298STRATEGIA ECHIVALENTEI, 39 6
STRATEGTA rpsrArur,:goSTRATEGII DE REZOLVARE A PROBLE-
IsJ4Et,427
STRAT INTERN,48STRES,673STRESORI,673STRUCTURA PERSoNAI-trArt t, oz:STRUCTURARE PERCEPTUaLA, s I
STRUCTIJRALISM, 916STUDIU DE GEMENI,73STUDIU LONGITUDINAL, 133
SUBIECT cu ,,cREIER iN:uvArA-TIT",60
SUBSTANTE ANTIPSIHOTICE, 760SUBSTANTE PSIHOACTM, 46, 259
I,l
1098 Irt roduc ere itt psi lrclo gi t
SUGESTIE POSTHIPNOTICA, 256SUPEREGO,696SUPERPOZITTE, 198
SUPRAEU,132,783$TIINTA CONGENITTV A, 27
TneuLA. RASA, 82
TALAMUS,49TAMPON ACUSTIC,345TAMPON VIZUp'],,345TEACA DE MIELINA,4lTEAMA CONDITIONATA, 5
TEHNICI COMPORTAMENTALE, 7 IO
TEHNICI COGNITIVE,713TELEPATIE,282TEMPERAMENT,576TEORIA CELOR DOUA STADII ALE
CULORII, I69TEORIA COMPORTAMENTALA, 696TEORIA CONGENITIVA A DEZVOL-
TARU, 120
TEORIA CONSTRUCTULUI PERSO.NAL,640
TEORIA CULORILOR OPONENTE, 167
TEORIA DETECTIEI SEMNALU-LUI, 154
TEORIA EURISTICA A PERSUASIU-NII,986
TEORIA EVALUARII COGNITIVE, 506
TEORIA FRECVENTE,t, I 75
TEORIA IMPACTULUI SOCIAL, 875
TEORIA INVATANII SOCIALE, 117, 515
TEORIA JAMES-LANGE. 499TEORIA LOCALA A INALTIMII SUNE-
TULUI, I75TEORIA MEMORIEI DUALE, 35ITEORIA PIAGE, 104
TEORIA PROCESLLUI OPONENT, 168
TEORIA,,PORTII DE ACCES ADURERII", I85
TEORIA PSIHANALITICA, 5 15,696TEORIA RASPLTNSULUI COGNITIV, 892
TEORIA REDUCERII PULSIUNII, 485TEORIA RELATIVITATII I-INCVIS-
TICE.399TEORIA RELATilLOR DE OBIECT,626
TEORIA SCHEMEI DE GEN, I24TEORIA TEMPORALA E INAITTMII SU
NETULUI, I75TEORIA TIPULUI,6I5TEORIA TRICROMATICA, I 66
TEORIA YOUNG-HELMHOLTZ. 166
TEORII DOPAMINICE,46/-TERAPIE CENT,P.414 PE CLIENT,/
636,198 /TERAPIE COGNITIV-COMPORTAMEN-
TALA, Ih:,DqTERAPIE COMPORTAMENTALA, 786
TERAPIE ELECTROCONVULSIVANTI .
TEC,362,815TERAPIE FAMILIALA, SO3
TERAPIE DE GRUP.802TERAPIE MARITALA, 803
TERAPTE PRIN ELECTRO$OCURI, 8 1 5
TERAPII PSIHANALITICE, 786TERAPII UMANISTE,797TERMINATII SINAPTICE, 38
TEST PROIECTIV,651TESTOSTERON,466TESTUL REPERTORIULUI DE
CONSTRUCTE DE ROL,64ITESTUL RORSCHACH, 65ITIMBRU,247TrMP DE REACTTE,9r4TIMPAN, I7ITINERETE, 136
TOLERANTA,260TOMOGRAFIE PRIN EMISIE DEPOZT-
TRONI, TEP,52TRANCHILIZANT, 811
TRANSA HIPNOTICA,277TRANSDUCER, 157
TRANSDUCTTE, i50TRANSFORMARE ARICI-CACTUS. 1 1 O
TRANSFORMARE CAL-ZEBRA, I 09
TRANSSEXUAL,4TTTRAIRE AFECTIVA,506TRASATURA, gT
TRASATURA covuxA, oIeTREBUINTA, 13
TRIADA CONGENITIV A, 7 45
TULBURARE DE PANICA, 728
Ittdex 1099
TULBURARE DE -CTRES POST-TRA-UMATIC.68i
TULBURARE OB SESI\/-CON{PULSI-VA, 730
TULBURARE PSIHOSOMATICA. 688
TULBURARI BIPOLARE. 7.1 I
TULBURARI DE ANXIETATE. 522
TULBURARI DE PERSONALITATE. 765
TULBURARI DE RECUNOASTERE. ]i9TU LBURARI MAN IACO-DEPRESI\E. 7-I 1
UNnA srNUSorDALA, r70
UNDE ALFA,250UNDE DELTA,251UNTTATE TNFORMATTONALA, 346
URECHEA EXTERNA, 17IURECHEA INTERNA, I71URECHEA MEDIE, 17IURMA MNEZICA. I05
Valrorrnrq,536,644VALI DITATE EMPIRICA, 644
VALIDITATE DE CONSTRUCT, 644
VARIABILA, 15
VARIABILA DEPENDENTA, I5VARIABILA INDEPENDENTA, I 5
VARIABILA INTERMEDIARA. 920
VARIATIE. 2t,12'7VEDERE.90VEDERE CROMATIC A,IEZVEZICULE SINAPTICE.4I\.IS LUCID.256VORBIRE TELEGRAFICA, 4 1 5
W.rrsos B. JoHN.92o
WERTHEI\IER \,1AX.920WUNDT \\'ILHEL\1.9I-+
I._BrBLrorECA II pnrunrr rsrRATrlI eqntua I
Psihologia este o Stiinld vastd Si umbilioasd.Dezvoltatd din biologie, la graniga cu Stiinlelenaturale, din sociologie Ei antropologie,la granila cuStiinlele sociale, psihologia este preocupatd dep ro b lemele complexe ale naturii umane - co nsideratdin trecut exclusiv un domeniu al literaturii SiftlosofteLAceastd carte incearcd sd transforme emoliapsihologiei intr-o ac(iune intelectuald umand.
Obiectivele tratatului de fuld su inspirattn mod constant dorinla de abordare empiricd acomportamentului uman, de formare aconsumatorilor inteligenli de informalie psihologicd,de a indica rolul psihologiei in rezolvarea problemelorsociale Ei tn promov&rea bundstdrii umane. Lucrareadefald arein vedere acele materiale pe care cititorii lepot reline in memorie, dupd o examinare atentd Si deduratd.
Aceastd Introducere in psihologie a devenituna dintre cele mai utilizate cdrli din istoriapublicaliilor acudemice. Studengii de la facultdlile deprojil o citesc mai mult decdt pe oricare altd lucrareintroductivd.
Deschidegi cartea Si veli descoperi de ce.
Devenili gi dumneavoastrd o parte a tradi(iei.
rsBN 973 -31-1398-0