APARATUL APARATUL AUDITIV AUDITIV

UNDELE SONOREUNDELE SONOREDEFINIDEFINIŢŢIEIE– sunt vibraţii sonore transmise prin aer sau alte medii elastice (apa)sunt vibraţii sonore transmise prin aer sau alte medii elastice (apa)

CARACTERISTICILE UNDELOR SONORE:CARACTERISTICILE UNDELOR SONORE:– FrecvenţFrecvenţaa sau tonalitate sau tonalitateaa::

reprezintă numărul de vibraţii cu care se propagă un sunet în unitatea reprezintă numărul de vibraţii cu care se propagă un sunet în unitatea de timpde timp

se exprimă în cicli / sec sau Hzse exprimă în cicli / sec sau Hz urechea umană percepe sunete cu frecvenţe cuprinse între 20 – 20000 urechea umană percepe sunete cu frecvenţe cuprinse între 20 – 20000

HzHz vocea umană cuprinde sunete cu frecvenţe între 1000 – 3000 Hvocea umană cuprinde sunete cu frecvenţe între 1000 – 3000 Hzz sunetele cele mai bine auzite au frecvenţe între 1024 – 4096 Hz, cu un sunetele cele mai bine auzite au frecvenţe între 1024 – 4096 Hz, cu un

maxim la 2048 Hzmaxim la 2048 Hz

– Timbrul Timbrul caracterizează totalul armonicelor supraadăugate sunetului de fondcaracterizează totalul armonicelor supraadăugate sunetului de fond permipermitete deosebirea între două sunete de aceeaşi tonalitate şi deosebirea între două sunete de aceeaşi tonalitate şi

intensitateintensitate

UNDELE SONOREUNDELE SONORE

CARACTERISTICILE UNDELOR SONORECARACTERISTICILE UNDELOR SONORE::

– IntensitateIntensitateaa sau amplitudine sau amplitudineaa:: se determină utilizând o scală logaritmicăse determină utilizând o scală logaritmică unitatea de măsură utilizată este decibelul (dB)unitatea de măsură utilizată este decibelul (dB) pragul auditiv (pragul sonor) pragul auditiv (pragul sonor)

− reprezintă cea mai mică intensitate a unui sunet care poate fi reprezintă cea mai mică intensitate a unui sunet care poate fi perceput de urechea umanăperceput de urechea umană

− variază în funcţie de frecvenţa vibraţiilor, crescând pe măsură ce variază în funcţie de frecvenţa vibraţiilor, crescând pe măsură ce frecvenţa undelor sonore se apropie de limita inferioară (10 Hz), frecvenţa undelor sonore se apropie de limita inferioară (10 Hz), sau de cea superioară (20000 Hz)sau de cea superioară (20000 Hz)

− măsurat în dB este egal cu zeromăsurat în dB este egal cu zero− urechea umană percepe sunete cu intensităţi între 0 şi 140 dBurechea umană percepe sunete cu intensităţi între 0 şi 140 dB− intensitatea sunetului în timpul unei conversaţii normale este de intensitatea sunetului în timpul unei conversaţii normale este de

1000 de ori mai mare decât valoarea prag, adică de aproximativ 60 1000 de ori mai mare decât valoarea prag, adică de aproximativ 60 dBdB

sunete cu intensităţi mai mari de 140 dB produc o senzaţie dureroasă şi sunete cu intensităţi mai mari de 140 dB produc o senzaţie dureroasă şi pot determina distrucţii la nivelul organului receptor al auzuluipot determina distrucţii la nivelul organului receptor al auzului

CONSIDERAŢII ANATOMO – FUNCŢIONALECONSIDERAŢII ANATOMO – FUNCŢIONALE

Segmentul perifericSegmentul periferic Urechea externăUrechea externă Urechea medieUrechea medie Urechea internăUrechea internă

−Segmentul de conducereSegmentul de conducere

−Segmentul centralSegmentul central

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERIC

URECHEA EXTERNĂURECHEA EXTERNĂ – cuprinde cuprinde - - pavilionul auricularpavilionul auricular - - meatul auditiv extern meatul auditiv extern - - canalul auditivcanalul auditiv– este delimitată de urechea medie prin intermediul membranei timpanice este delimitată de urechea medie prin intermediul membranei timpanice – are rolul de a direcţiona undele sonore spre componenta receptor a are rolul de a direcţiona undele sonore spre componenta receptor a

aparatului auditivaparatului auditiv– ccanalul auditiv extern conţine glande care secretă cerumenanalul auditiv extern conţine glande care secretă cerumen

rol rol - - protector protector - - de autocurăţire pentru membrana timpanică şi pielea conductuluide autocurăţire pentru membrana timpanică şi pielea conductului

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERIC

URECHEA MEDIEURECHEA MEDIE – este formată dintr-un sistem de cavităţi aerate, săpate în stânca este formată dintr-un sistem de cavităţi aerate, săpate în stânca

temporalului şi tapetate de mucoasătemporalului şi tapetate de mucoasă– sse compune dine compune din: -: - casa timpanului casa timpanului - - - - trompa lui Eustachio (comunică cu faringele)trompa lui Eustachio (comunică cu faringele)– eeste separată deste separată de - - urechea ext urechea ext.. prin membrana timpanică prin membrana timpanică - - urechea inturechea int.. prin fereastra ovală şi fereastra rotundă prin fereastra ovală şi fereastra rotundă− funcţionează pe principiul unui dispozitiv de impedanţăfuncţionează pe principiul unui dispozitiv de impedanţă

− amplificarea intensităţii sunetului perceput de urecheamplificarea intensităţii sunetului perceput de ureche− suprafaţa membranei timpanice este de 17 ori mai mare decât suprafaţa membranei timpanice este de 17 ori mai mare decât

suprafaţa ferestrei ovale, astfel aceeaşi forţă este concentrată pe o suprafaţa ferestrei ovale, astfel aceeaşi forţă este concentrată pe o suprafaţă mai mică determinând creşterea presiuniisuprafaţă mai mică determinând creşterea presiunii

− amplificareamplificareaa este maximă pentru sunete cu frecvenţe cuprinse între este maximă pentru sunete cu frecvenţe cuprinse între 2000 – 5000 Hz, aparţinând zonei conversaţionale2000 – 5000 Hz, aparţinând zonei conversaţionale

− ssunete cu frecvenţe mai mici de 20 Hz sau mai mari de 20000 Hz nu unete cu frecvenţe mai mici de 20 Hz sau mai mari de 20000 Hz nu sunt deloc amplificate sunt deloc amplificate

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERIC

URECHEA MEDIEURECHEA MEDIE

− ccasa timpanului conţineasa timpanului conţine::

– un lanţ de oscioare: ciocanul, nicovala şi scăriţaun lanţ de oscioare: ciocanul, nicovala şi scăriţa rol -rol - conduc conducee undele sonore dinspre timpan înspre urechea internă undele sonore dinspre timpan înspre urechea internă prezenţa sa prezenţa sa esteeste esenţială pentru auzul normal esenţială pentru auzul normal

− doi muşchi ai acomodaţieidoi muşchi ai acomodaţiei: : m. scăriţei sau stapedius şi tensor timpaniim. scăriţei sau stapedius şi tensor timpanii− au o acţiune sinergică au o acţiune sinergică − rol - rol - prin contracţie reflexă, determină rigidizarea sistemului prin contracţie reflexă, determină rigidizarea sistemului

timpanooscicular (reflex stapedian) la sunete cu intensitate mare timpanooscicular (reflex stapedian) la sunete cu intensitate mare reducerereducereaa în intensitate a sunetului în apropierea urechii interne în intensitate a sunetului în apropierea urechii interne

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERIC

URECHEA INTERNĂURECHEA INTERNĂ – se găseştese găseşte în interiorul stâncii temporalului în interiorul stâncii temporalului – se compune din două segmentese compune din două segmente

lablabirintulirintul anterior sau cohleea anterior sau cohleea →→ receptorii acustici receptorii acustici labirintul posteriorlabirintul posterior →→ vestibul şi canalele semicirculare vestibul şi canalele semicirculare

→→ receptorii vestibulari receptorii vestibulari

– clasificare clasificare labirintlabirintulul osos osos labirintlabirintulul membranos membranos →→ în interiorul celui osos în interiorul celui osos

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERICURECHEA INTERNĂURECHEA INTERNĂ

LABIRINTUL MEMBRANOSLABIRINTUL MEMBRANOS – conţine conţine - - spaţiile endolimfatice spaţiile endolimfatice →→ endolimfă endolimfă → → conţinut scăzut de Naconţinut scăzut de Na++

→ → concentraţie crescută de Kconcentraţie crescută de K++

→ → în legătură cu spaţiul epiduralîn legătură cu spaţiul epidural - - spaţiile perilimfatice spaţiile perilimfatice →→ perilimfă perilimfă → → bogată în Nabogată în Na++ →→ săracă în Ksăracă în K+ +

→ → în legătură în legătură cu spaţiul subarahnoidiancu spaţiul subarahnoidian– dductul cochlear membranos este delimitat uctul cochlear membranos este delimitat

anterior de membrana vestibulară a lui Reissneranterior de membrana vestibulară a lui Reissnerposterior de membrana bazilară posterior de membrana bazilară extern de periostul îngroşat al canalului cochlearextern de periostul îngroşat al canalului cochlear = =ligamentul spiralligamentul spiral

− stria vasculară stria vasculară - p- porţiunea superioară a ligamentului orţiunea superioară a ligamentului spiralspiral - - conţine numeroase capilare sanguine conţine numeroase capilare sanguine - - rol în secreţia de endolimfărol în secreţia de endolimfă

LABIRINTUL OSOSLABIRINTUL OSOS – cuprinde cuprinde - - cohleeacohleea →→ tub rulat de tub rulat de 22½½ în jurul unui ax central în jurul unui ax central == modiol modiol → → membrana bazilarămembrana bazilară 2 etaje - 2 etaje - superior – rampa vestibularăsuperior – rampa vestibulară - - inferior – rampa timpanicăinferior – rampa timpanică - - canalele semicirculare canalele semicirculare - - vestibululvestibulul

helicotremă

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERICURECHEA INTERNĂURECHEA INTERNĂ

ORGANUL LUI CORTIORGANUL LUI CORTI – este situat pe membrana bazilarăeste situat pe membrana bazilară– este format dineste format din::

celule senzorialecelule senzoriale− suspendate între celulele de susţinere suspendate între celulele de susţinere − dispuse în două coloanedispuse în două coloane - - internă internă - - un singur rând de celule ciliateun singur rând de celule ciliate - - fiecare celulă primeşte 15 – 20 de terminaţii nervoase fiecare celulă primeşte 15 – 20 de terminaţii nervoase diferitediferite ( (95% din fibrele nervului cochlear95% din fibrele nervului cochlear)) - 1- 1 neuron aferent neuron aferent → → sinapsă sinapsă →→ celulă ciliată internăcelulă ciliată internă - - externexternă - ă - sunt dispuse pe trei rânduri sunt dispuse pe trei rânduri - - conectate în grupuri la o singură fibră nervoasăconectate în grupuri la o singură fibră nervoasă ( (5% 5% din totalul aferenţelor cochlearedin totalul aferenţelor cochleare))– ccilii celulelor senzoriale ilii celulelor senzoriale - - incluşi în lamina reticularăincluşi în lamina reticulară

- - forfecaţi pe membrforfecaţi pe membr.. tectoria tectoria îîn momn mom.. trecerii trecerii undei sonoreundei sonore celule de susţinere Deiterscelule de susţinere Deiters

SEGMENTUL DE CONDUCERESEGMENTUL DE CONDUCEREPROTONEURONULPROTONEURONUL– ccelule bipolare elule bipolare →→ formează ganglionul spiralformează ganglionul spiral →→ situat în columela situat în columela

→ → ddendriteleendritele se se conectează cu receptorii conectează cu receptorii

→ → axonii proximali formează nervii auditiviaxonii proximali formează nervii auditivi

DEUTONEURONULDEUTONEURONUL– nucleii cohleari nucleii cohleari - - ventral şi dorsalventral şi dorsal

- - localizaţi în bulblocalizaţi în bulb– 90% din fibre se încrucişează cu cele de partea opusă90% din fibre se încrucişează cu cele de partea opusă– 10% au în continuare un traiect ipsilateral 10% au în continuare un traiect ipsilateral – toate se îndreaptă spre nucleii olivari superioritoate se îndreaptă spre nucleii olivari superiori →→ sunt comparate informaţiile sosite sunt comparate informaţiile sosite

de la ambele urechide la ambele urechi

NUCLEII OLIVARI SUPERIORINUCLEII OLIVARI SUPERIORI – se subdivid înse subdivid în::

porţiuneporţiuneaa laterală laterală rol rol -- detectarea direcţiei din care este perceput sunetul detectarea direcţiei din care este perceput sunetul

- - analiza intensităţii undelor sonore captate de cele două urechi analiza intensităţii undelor sonore captate de cele două urechi porţiunea porţiunea medialămedială

rol - rol - detectarea duratei de timp dintre două vibraţii sonore care detectarea duratei de timp dintre două vibraţii sonore care

pătrund în ureche pătrund în ureche printr-un printr-un mecanism specific mecanism specific

SEGMENTUL DE CONDUCERESEGMENTUL DE CONDUCERE

COLICULII CVADRIGEMENI INFERIORICOLICULII CVADRIGEMENI INFERIORI

– reprezintă punctul de întâlnire dintre:reprezintă punctul de întâlnire dintre: calea rapidă calea rapidă →→ ocoleşte nucleii olivari superiori ocoleşte nucleii olivari superiori cea lentăcea lentă →→ nucleii olivari sup. → nucleii olivari sup. → lemniscul laterallemniscul lateral → coliculii cvadrigemeni → coliculii cvadrigemeni

inf.inf.– interconectaţi printr-o comisurăinterconectaţi printr-o comisură– aferenţe - auditive aferenţe - auditive

- vizuale- vizuale– eferenţe se trimit spre:eferenţe se trimit spre:

măduva cervicală măduva cervicală →→ căile tecto-spinale căile tecto-spinale nucleii motori ai nervilor cranieninucleii motori ai nervilor cranieni

coordonarea mişcărilor ochilor şi gâtului în:coordonarea mişcărilor ochilor şi gâtului în:

- reflexele oculo-cefalogire- reflexele oculo-cefalogire

- reflexele auditivo-oculo-cefalogire- reflexele auditivo-oculo-cefalogire aria occipitală 19 aria occipitală 19 →→ urmărirea obiectului în mişcare urmărirea obiectului în mişcare

→→ se comandă întoarcerea capului şi a ochilor spre obiectse comandă întoarcerea capului şi a ochilor spre obiect– rol - zonă de integrare pentru reflexele de acomodare auditive şi vizualerol - zonă de integrare pentru reflexele de acomodare auditive şi vizuale

- coordonarea mişcărilor capului şi ochilor spre zgomot- coordonarea mişcărilor capului şi ochilor spre zgomot

- tresărirea la zgomot- tresărirea la zgomot

NUCLEUL GENICULAT MEDIAL DIN TALAMUSNUCLEUL GENICULAT MEDIAL DIN TALAMUS → sinapsă→ sinapsă

CORTEXUL AUDITIV CORTEXUL AUDITIV

− localizate la nivelul girusului temporal superiorlocalizate la nivelul girusului temporal superior

CORTEXCORTEXUL UL AUDITIV PRIMAR AUDITIV PRIMAR (ariile 41 şi 42) (ariile 41 şi 42)– excitat în mod direct de către proiecţiile care provin de la nivelul corpilor excitat în mod direct de către proiecţiile care provin de la nivelul corpilor

geniculaţi medialigeniculaţi mediali

ARII AUDITIVE DE ASOCIAŢIEARII AUDITIVE DE ASOCIAŢIE (aria 22) (aria 22)– excitate excitate - - secundar prin impulsuri provenite de la cortexul auditiv primarsecundar prin impulsuri provenite de la cortexul auditiv primar

- - prin proiecţii ce provin din arii talamice de asociaţiprin proiecţii ce provin din arii talamice de asociaţie e adiacente corpilor adiacente corpilor

geniculaţi medialigeniculaţi mediali

MECANISMUL PERCEPŢIEI AUDITIVEMECANISMUL PERCEPŢIEI AUDITIVE

TRANSMISIA SAU TRANSPORTUL UNDEI SONORE TRANSMISIA SAU TRANSPORTUL UNDEI SONORE

DISPERSIA UNDEI SONOREDISPERSIA UNDEI SONORE

TRANSFORMAREA STIMULUI MECANIC ÎN ENERGIE TRANSFORMAREA STIMULUI MECANIC ÎN ENERGIE

BIOELECTRICĂ BIOELECTRICĂ

MECANISMUL DEPOLARIZĂRII MECANISMUL DEPOLARIZĂRII

CODIFICAREA INFORMAŢIEI AUDITIVE CODIFICAREA INFORMAŢIEI AUDITIVE

TRANSMISIA SAU TRANSPORTUL UNDEI SONORETRANSMISIA SAU TRANSPORTUL UNDEI SONORE

PAVILIONUL PAVILIONUL URECHII URECHII– dirijează şi concentrează, spre timpan, vibraţiile venite din diferite dirijează şi concentrează, spre timpan, vibraţiile venite din diferite

direcţiidirecţii– rol în localizarea în spaţiu a sunetelorrol în localizarea în spaţiu a sunetelor

CONDUCTUL AUDITIV EXTERN (CAE)CONDUCTUL AUDITIV EXTERN (CAE)– determină o scădere a pragului auditiv, mai ales pe frecvenţele determină o scădere a pragului auditiv, mai ales pe frecvenţele

conversaţionaleconversaţionale prin efectul de rezonanţăprin efectul de rezonanţă

SISTEMUL TIMPANOOSCICULARSISTEMUL TIMPANOOSCICULAR – rol de a transmite undele sonore dintr – un mediu gazos (aer) într – un rol de a transmite undele sonore dintr – un mediu gazos (aer) într – un

mediu lichidian (perilimfă şi endolimfă)mediu lichidian (perilimfă şi endolimfă) o concentrare a vibraţiilor sonore o concentrare a vibraţiilor sonore o creştere a intensităţii cu aproximativ 25 dBo creştere a intensităţii cu aproximativ 25 dB

!!!!!! uuna dintre condiţiile principale ale unei bune transmisii sonore constă na dintre condiţiile principale ale unei bune transmisii sonore constă într – o mobilitate maximă a membranei timpanice, realizată prin egalizarea într – o mobilitate maximă a membranei timpanice, realizată prin egalizarea presiunii din urechea medie cu cea din CAEpresiunii din urechea medie cu cea din CAE

DISPERSIA UNDEI SONOREDISPERSIA UNDEI SONORE

COHLEECOHLEEAA– realizează analiza mecanică a frecvenţelor sonorerealizează analiza mecanică a frecvenţelor sonore

MEMBRANMEMBRANAA BAZILAR BAZILARĂĂ – transformă transformă vvibraţiile periodice ale scăriţei în fereastra ovală în vibraţii ibraţiile periodice ale scăriţei în fereastra ovală în vibraţii

aperiodice, sub forma unui val migrator aperiodice, sub forma unui val migrator – llichidele labirintice ichidele labirintice →→ necompresibile necompresibile o dislocare de volum o dislocare de volum o mişo mişc.c. în acelaşi sens a membr în acelaşi sens a membr.. ferestrei ovale (jocul ferestrelor) ferestrei ovale (jocul ferestrelor) la nivelul peretelui despărţitor dintre rampa vestibulară şi rampa la nivelul peretelui despărţitor dintre rampa vestibulară şi rampa

timpanică apariţia unui val migrator înspre helicotremătimpanică apariţia unui val migrator înspre helicotremă vibraţie aperiodicăvibraţie aperiodică - - lungimea de undă lungimea de undă scadescade - - amplitamplit.. --crecreşteşte până la atingerea unui maxim până la atingerea unui maxim --scade brusc la zero scade brusc la zero valul se stinge valul se stinge– îîn zona maximului de amplitudine n zona maximului de amplitudine forfecarea cililor celulelor forfecarea cililor celulelor

senzoriale pe membrana tectoriasenzoriale pe membrana tectoria excitarea lor excitarea lor– zzona maximului de amplitudine este întotdeauna aceiaşi pentru o ona maximului de amplitudine este întotdeauna aceiaşi pentru o

anumită frecvenţăanumită frecvenţă

-30mV

0 mV

++

+

TRANSFORMAREA STIMULUI MECANIC ÎN TRANSFORMAREA STIMULUI MECANIC ÎN

ENERGIEENERGIE BIOELECTRICĂBIOELECTRICĂ se realizează la nivelul celulelor senzoriale din organul lui Cortise realizează la nivelul celulelor senzoriale din organul lui Cortisstria vasculară tria vasculară - - încarcă endolimfa pozitivîncarcă endolimfa pozitiv

- - rol de sursă de energierol de sursă de energiesstimularea mecanică a cililor de către membrana tectoria determină timularea mecanică a cililor de către membrana tectoria determină depolarizarea lordepolarizarea lorcândcând este depăşită valoare este depăşită valoareaa prag prag potenţial potenţialulul de acţiune de acţiune

→ → urmează legea “tot sau nimic” urmează legea “tot sau nimic” → → se propagă prin neuronul aferentse propagă prin neuronul aferent

MECANISMUL DEPOLARIZĂRIIMECANISMUL DEPOLARIZĂRII pătrunderea K+ în celula senzorialăpătrunderea K+ în celula senzorială determinată de: determinată de:– ggradientul electrochimic pentru Kradientul electrochimic pentru K+ + → → eendolimfa conţine o concentraţie ndolimfa conţine o concentraţie

crescută de K+ în comparaţie cu perilimfacrescută de K+ în comparaţie cu perilimfa– ppotenţialul electronegativ mare (-100mV)otenţialul electronegativ mare (-100mV)→ → endolimfa este endolimfa este

electropozitivă, iar celulele ciliate electronegativeelectropozitivă, iar celulele ciliate electronegative– deschiderea canalelor de Kdeschiderea canalelor de K++ determinate de determinate de mişcările celulelor cu cilimişcările celulelor cu cili

cil mai mare ( stereocilul ), conectat cu cilii de talie mică printr-un cil mai mare ( stereocilul ), conectat cu cilii de talie mică printr-un filament, deosebit de subţirefilament, deosebit de subţire

uunda sonoră flectează stereocilulnda sonoră flectează stereocilul →→ tracţionează cilii de talie mică tracţionează cilii de talie mică depolarizareadepolarizarea se deschid şi canale cationice de se deschid şi canale cationice de CaCa2+ 2+ intrarea intrarea CaCa2+ 2+ în celulăîn celulă eliberarea unui transmiţător sinaptic (probabil glutamat)eliberarea unui transmiţător sinaptic (probabil glutamat) va stimula terminaţiile nervului auditivva stimula terminaţiile nervului auditiv

ccând cilii se mişcă în direcţia proeminenţei spirale (medial)ând cilii se mişcă în direcţia proeminenţei spirale (medial) canalele de Kcanalele de K++ se închid se închid celula ciliată devine hiperpolarizatăcelula ciliată devine hiperpolarizată

CODIFICAREA INFORMAŢIEI AUDITIVECODIFICAREA INFORMAŢIEI AUDITIVE

ffrecvenţa unui sunet care activează o anumită celulă ciliată este dependentă recvenţa unui sunet care activează o anumită celulă ciliată este dependentă de localizarea acestei celule de-a lungul membranei bazilarede localizarea acestei celule de-a lungul membranei bazilaremmembrana bazilară esteembrana bazilară este:: – îngustă şi rigidă la baza cohleei (în apropierea ferestrei ovale şiîngustă şi rigidă la baza cohleei (în apropierea ferestrei ovale şi rotunde) rotunde)

→→rezonează la sunete cu frecvenţe înalterezonează la sunete cu frecvenţe înalte– mai largă şi compliantă la apexul cohleei, lângă helicotremămai largă şi compliantă la apexul cohleei, lângă helicotremă →→rezonează la frecvenţe joaserezonează la frecvenţe joase

ssunetul de intensitate crescută unetul de intensitate crescută excitareexcitareaa mai puternică a celulelor senzoriale mai puternică a celulelor senzoriale depolarizare mai frecventă depolarizare mai frecventă crecreşte şte numărul potenţialelor de acţiunenumărul potenţialelor de acţiune = = codificarea intensităţii sunetului codificarea intensităţii sunetului prin modulareprin modulareaa în frecvenţă a potenţialelor de acţiune în frecvenţă a potenţialelor de acţiuneccodificarea frecvenţelor la nivel cohlear este transmisă central datorită odificarea frecvenţelor la nivel cohlear este transmisă central datorită tonotopiei fibrelor nervoasetonotopiei fibrelor nervoase = = llegătura punct cu punct dintre celulele egătura punct cu punct dintre celulele senzoriale şi neuronisenzoriale şi neuroni fiecărui neuron fiecărui neuron îîi corespundi corespundee o anumită frecvenţă o anumită frecvenţă

TULBURĂRI ALE AUZULUITULBURĂRI ALE AUZULUISURDITATEASURDITATEA – pierderea totală sau parţială, uni- sau bilaterală a acuităţii auditivepierderea totală sau parţială, uni- sau bilaterală a acuităţii auditive– poate fi: poate fi: - - de transmisiede transmisie → → defect localizat la nivelul urechii externe şi/sau medii. defect localizat la nivelul urechii externe şi/sau medii. - - de percepţie de percepţie →→ afecţiuni localizate la nivelul urechii interne sau a nafecţiuni localizate la nivelul urechii interne sau a n. VIII. VIII - - mixtămixtă

TINITUSULTINITUSUL – o senzaţie sonoră asemănătoare sunetului produs de o sonerie o senzaţie sonoră asemănătoare sunetului produs de o sonerie – se datorează unei stimulări iritative a urechii interne sau a nervului vestibulocochlearse datorează unei stimulări iritative a urechii interne sau a nervului vestibulocochlear

ACUFENELEACUFENELE – senzaţii auditive percepute de o persoană, fără a fi însă determinate de o excitaţie senzaţii auditive percepute de o persoană, fără a fi însă determinate de o excitaţie

sonorăsonoră

PRESBIACUZIAPRESBIACUZIA – un proces de îmbătrânire fiziologică a structurilor neurosenzoriale ale urechii interne un proces de îmbătrânire fiziologică a structurilor neurosenzoriale ale urechii interne

şi a centrilor de integrare auditivă, cu diminuarea percepţiei auditiveşi a centrilor de integrare auditivă, cu diminuarea percepţiei auditive

TRAUMATISMUL SONOR CRONIC SAU SURDITATEA PROFESIONALĂTRAUMATISMUL SONOR CRONIC SAU SURDITATEA PROFESIONALĂ – determinat de expunerea prelungită la zgomot în timpul muncii determinat de expunerea prelungită la zgomot în timpul muncii – se traduce clinic prin deficit auditiv însoţit de acufenese traduce clinic prin deficit auditiv însoţit de acufene

APARATUL VESTIBULARAPARATUL VESTIBULAR

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERIC

VESTIBULUL VESTIBULUL MEMBRANOSMEMBRANOS

− conţine formaţiuni membrconţine formaţiuni membr..: : utriculautricula saculasacula

− maculele staticemaculele statice = = arii arii senzoriale senzoriale ((ΦΦ = = 2 mm)2 mm) celule senzoriale ciliatecelule senzoriale ciliate celule de susţinerecelule de susţinere masă gelatinoasămasă gelatinoasă MPZ MPZ cristale de carbonat de cristale de carbonat de

calciu calciu ((otoliţiotoliţi))

− excitantul specificexcitantul specific

acceleraţiacceleraţiaa linear linearăă

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERICCANALELE SEMICIRCULARECANALELE SEMICIRCULARE

− denumite după orientarea lor faţă de denumite după orientarea lor faţă de vestibulvestibul laterallateral superiorsuperior PosteriorPosterior

− au 2 extremităţi:au 2 extremităţi: extremitate ampularăextremitate ampulară extremitate neextremitate neampularăampulară →→

conţine endolimfăconţine endolimfă

− ampulele canampulele can.. semicirc semicirc.. membr membr.. →→ creste ampularecreste ampulare →→ cel cel.. senzoriale senzoriale

− ciliicilii celulelor senzoriale + celulelor senzoriale + substanţsubstanţaa gelatinoasăgelatinoasă = = cupula cupula formă de pensulă formă de pensulă ajunge până în tavanul ampuleajunge până în tavanul ampule cconstituionstituiee un perete despărţitor un perete despărţitor

mobil în calea curentului mobil în calea curentului endolimfatic endolimfatic

− eexcitantul specificxcitantul specific

acceleraţia unghiularăacceleraţia unghiulară

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERICCELULELE RECEPTOARE VESTIBULARECELULELE RECEPTOARE VESTIBULARE– celule ciliate celule ciliate

30 – 150 stereocili 30 – 150 stereocili − dimensiuni redusedimensiuni reduse− formaţi din filamente paralele de actinăformaţi din filamente paralele de actină

kinocilium kinocilium − un cil lungun cil lung− imobilimobil− se găseşte la una din extremităţile celulei ciliatese găseşte la una din extremităţile celulei ciliate

− ppotenţialul de membrană în repaus –60mVotenţialul de membrană în repaus –60mV− depolarizarea celulei (- 50 mV)depolarizarea celulei (- 50 mV)

ccând stereocilii se deplasează în direcţia kinocilului ând stereocilii se deplasează în direcţia kinocilului deschiderdeschidereaea canalelor canalelor de de K K+ + influx de influx de KK++

pătrunde în celulă Capătrunde în celulă Ca2+2+ eliberat un mediator sinapticeliberat un mediator sinaptic depolarizadepolarizarea rea neuronineuronilorlor aferenţi aferenţi

− hiperpolarizareahiperpolarizarea celulei celulei când stereocilii când stereocilii se se deplasdeplaseeaază ză în sens contrar kinocilului în sens contrar kinocilului scădere a influxului de Kscădere a influxului de K++

este eliberatăeste eliberată o cantitate mică de mediatoro cantitate mică de mediator

RĂSPUNSUL LA ACCELERAŢIA LINEARĂRĂSPUNSUL LA ACCELERAŢIA LINEARĂ

acceleraţia lineară şi forţa gravitaţionalăacceleraţia lineară şi forţa gravitaţională acţionează pe: acţionează pe:– mamacula utriculară situată orizontal cula utriculară situată orizontal – macula saculară orientată verticalmacula saculară orientată vertical

ootholiţii sunt mult mai denşi în comparaţie cu endolimfatholiţii sunt mult mai denşi în comparaţie cu endolimfa acceleraţiacceleraţiaa lineară va determina o mişcare a otholiţilor lineară va determina o mişcare a otholiţilor

în sens opusîn sens opus deplasaredeplasareaa cililor celulelor receptoare maculare cililor celulelor receptoare maculare ggenerarea unui impuls în fibra nervoasăenerarea unui impuls în fibra nervoasă

mmacula descarcă impulsuri şi în absenţa mişcărilor acula descarcă impulsuri şi în absenţa mişcărilor capului sub acţiunea forţei gravitaţionale asupra capului sub acţiunea forţei gravitaţionale asupra otholitilorotholitilor →→ responsabile responsabile de: de:– reflexul de redresare a capului reflexul de redresare a capului – alte ajustări importante ale posturii alte ajustări importante ale posturii

RĂSPUNSUL LA ACCELERAŢIA UNGHIULARĂRĂSPUNSUL LA ACCELERAŢIA UNGHIULARĂ

acceleraţia unghiulară acceleraţia unghiulară acţionează pe:acţionează pe:– crestelcrestelee ampulare ampulare

determină o mişcare a endolimfei în canalele semicirculare determină o mişcare a endolimfei în canalele semicirculare aflate in planul ei de acţiuneaflate in planul ei de acţiune– în direcţia opusă rotaţieiîn direcţia opusă rotaţiei d din cauza inerţie salein cauza inerţie sale– produce flexia cupulei produce flexia cupulei – stimularea bilaterală stimularea bilaterală a a receptorilor de la acest nivelreceptorilor de la acest nivel

cele două canale semicirculare orizontalecele două canale semicirculare orizontale::– curent endolimfatic utriculopet curent endolimfatic utriculopet depolarizaredepolarizare– curent endolimfatic utriculofug de partea opusăcurent endolimfatic utriculofug de partea opusă hiperpolarizare hiperpolarizare

îîn cazul canalelor semicirculare verticale n cazul canalelor semicirculare verticale →→situaţia este situaţia este inversăinversă

SEGMENTUL DE CONDUCERESEGMENTUL DE CONDUCERE

PROTONEURONULPROTONEURONUL– la nivelul ganglionului lui Scarpala nivelul ganglionului lui Scarpa– neuroni bipolari neuroni bipolari

dendritele vin în contact cu celulele receptoaredendritele vin în contact cu celulele receptoare axonii axonii →→ componenta vestibulară a nervului auditiv (VIII) componenta vestibulară a nervului auditiv (VIII)

→ → fac sinapsă la nivelul nucleilor vestibularifac sinapsă la nivelul nucleilor vestibulari

SEGMENTUL DE CONDUCERESEGMENTUL DE CONDUCERE DEUTONEURONULDEUTONEURONUL → → nucleinucleiii vestibulari vestibulari (superior, medial, lateral şi inferior)(superior, medial, lateral şi inferior)

− localizaţi în porţiunea superioară bulbului şi inferioară a punţiilocalizaţi în porţiunea superioară bulbului şi inferioară a punţii− ffibrele aferenteibrele aferente::

ampulare se termină ampulare se termină înîn nuclei nucleiii vestibulari superior, lateral şi inferior vestibulari superior, lateral şi inferior maculare se termină în nucleii lateral şi inferiormaculare se termină în nucleii lateral şi inferior

− au au legături culegături cu:: lobul floculonodular cerebelos (fasciculul vestibulo-cerebelos)lobul floculonodular cerebelos (fasciculul vestibulo-cerebelos) formaţiunea reticulatăformaţiunea reticulată componenta vestibulară de parte opusăcomponenta vestibulară de parte opusă talamusul talamusul nucleii vaguluinucleii vagului

− eferenţe:eferenţe: nucleii vestibulari superiori şi medialinucleii vestibulari superiori şi mediali → → fasciculul longitudinal medial fasciculul longitudinal medial

→ → nucleii oculomotor (fasciculul vestibulo-mezencefalic)nucleii oculomotor (fasciculul vestibulo-mezencefalic) control controlulul asupra mişcărilor globilor oculari (reflexul vestibulo-cochlear)asupra mişcărilor globilor oculari (reflexul vestibulo-cochlear)

nucleii vestibulari laterali şi mediali nucleii vestibulari laterali şi mediali →→ tracturile vestibulo-spinale tracturile vestibulo-spinale laterale şi medialelaterale şi mediale → → controlează activitatea muşchilor posturii (tractul controlează activitatea muşchilor posturii (tractul lateral) şi ai muşchilor gâtului (tractul medial) lateral) şi ai muşchilor gâtului (tractul medial) controlul balansului şi controlul balansului şi menţinerea poziţiei capuluimenţinerea poziţiei capului

MANIFESTĂRI CLINICE ALE LEZIUNILOR MANIFESTĂRI CLINICE ALE LEZIUNILOR APARATULUI VESTIBULARAPARATULUI VESTIBULAR

VERTIJUL VERTIJUL – senzaţie subiectivă de deplasare în unul din cele trei planuri ale spaţiuluisenzaţie subiectivă de deplasare în unul din cele trei planuri ale spaţiului– declanşat dedeclanşat de::

modificări ale poziţiei corpului modificări ale poziţiei corpului mişcări rapide ale corpuluimişcări rapide ale corpului

− cconexiunea nucleilor vestibulari cu cei vagali onexiunea nucleilor vestibulari cu cei vagali apariţia fenomenelor apariţia fenomenelor vegetative în timpul crizelor vertiginoasevegetative în timpul crizelor vertiginoase: :

greţurigreţuri vărsăturivărsături paloarepaloare transpiraţii recitranspiraţii reci

TULBURĂRILE DE ECHILIBRUTULBURĂRILE DE ECHILIBRU::– tendinţtendinţaa de cădere de cădere – deviaţii de mersdeviaţii de mers

NISTAGMUSULNISTAGMUSUL – mişcmişc.. oscilatorii involuntare, ritmice, ale globilor oculari spre partea lezată oscilatorii involuntare, ritmice, ale globilor oculari spre partea lezată– aapare datorită diferenţelor de tonicitate ale muşchilor oculomotori, pare datorită diferenţelor de tonicitate ale muşchilor oculomotori,

determinate de disfuncţia unuia dintre labirintedeterminate de disfuncţia unuia dintre labirinte

FIZIOLOGIA LOBULUI TEMPORALFIZIOLOGIA LOBULUI TEMPORAL

localizare:localizare:– pe faţa externă a emisferelor pe faţa externă a emisferelor

cerebralecerebrale– sub scizura sylviană sub scizura sylviană

prezintăprezintă::– o porţiune senzorială pto porţiune senzorială pt.. auz auz

(ariile 41, 42, 22) (ariile 41, 42, 22) – o porţiune senzorială o porţiune senzorială pt. pt.

echilibruechilibru– ariiariilele de asociaţie (20, 21, 22, de asociaţie (20, 21, 22,

36, 37, 38)36, 37, 38)– o porţiune făcând parte din o porţiune făcând parte din

sistemul limbic – hipocampul, sistemul limbic – hipocampul, circumvoluţia hipocampului, circumvoluţia hipocampului, amigdala (ariile 28, 35, 24, 34)amigdala (ariile 28, 35, 24, 34)

ARIA AUDITIVĂ PRIMARĂARIA AUDITIVĂ PRIMARĂARIA 41ARIA 41 – reprezintă aria auditivă primară reprezintă aria auditivă primară – rol de procesare a informaţiilor auditiverol de procesare a informaţiilor auditive– llezarea unilaterală produce hipoacuzie bilateralăezarea unilaterală produce hipoacuzie bilaterală– lezarea bilaterală produce surditatelezarea bilaterală produce surditate

ARIILE 42 ŞI 22ARIILE 42 ŞI 22 – reprezintă arii audiopsihice reprezintă arii audiopsihice – rol în gnozia auditivă (înţelegerea limbajului)rol în gnozia auditivă (înţelegerea limbajului)– se găsesc în porţiunea postero –superioară a lobului temporalse găsesc în porţiunea postero –superioară a lobului temporal– lleziunieziunilele produc produc::

agnozie auditivagnozie auditivăă sau surditatea verbală (aude, dar nu înţelege) sau surditatea verbală (aude, dar nu înţelege) halucinoze auditive complexe (aude diverse melodii, cuvintehalucinoze auditive complexe (aude diverse melodii, cuvinte, , fraze)fraze)

CENTRUL CORTICAL AL ECHILIBRULUICENTRUL CORTICAL AL ECHILIBRULUI – este localizat în girusul temporal superioreste localizat în girusul temporal superior– lleziunieziunilele determină determină::

tulburări de echilibrutulburări de echilibru halucinaţii de tip vestibular (senzaţia de plutire, de deplasare a halucinaţii de tip vestibular (senzaţia de plutire, de deplasare a

corpului) corpului)

ARIILE DE ASOCIAŢIEARIILE DE ASOCIAŢIE

intervin în elaborarea şi integrarea complexă a percepţiilor vizualeintervin în elaborarea şi integrarea complexă a percepţiilor vizualellobul temporal dreptobul temporal drept rol rol - - percepţia materialului vizual neuzual percepţia materialului vizual neuzual - - desene geometricedesene geometrice - - figuri fără sensfiguri fără sens - - grupuri de punctegrupuri de puncte

llobul temporal stâng obul temporal stâng rol rol -- cunoaşterea obiectelor uzuale şi a datelor alfabetice cunoaşterea obiectelor uzuale şi a datelor alfabetice - cunoaşterea - cunoaşterea materialulmaterialuluiui vizual ce presupune o verbalizare vizual ce presupune o verbalizare

llobul temporal medial obul temporal medial aparţineaparţine - - sistemului limbic sistemului limbic →→ rol în comportamentul de tip emoţional rol în comportamentul de tip emoţional - - sistemului nervos autonomsistemului nervos autonom

ggirusul hipocampic irusul hipocampic cuprindcuprindee ariile 28 şi 29 de proiecţie ale analizatorului olfactiv ariile 28 şi 29 de proiecţie ale analizatorului olfactiv prezintă legături cu prezintă legături cu

− restul cortexuluirestul cortexului− talamustalamus− regiunea subtalamicăregiunea subtalamică− HipotalamusHipotalamus

participă la circuitul rinencefalic hipotalamo – talamocortical participă la circuitul rinencefalic hipotalamo – talamocortical →→ asigură asigură memoria şi comportamentulmemoria şi comportamentul