M*4

U: 4-;' W,

i.V*^' ' if •

#>•'

^v$£'*V' 'I* &l \y \4 . - * * •

; s ̂ 1 V ' " ^ 3 ^ ' - W V " ' - : # £ v ^ , ^ * | ş , < f i

"l*®** /•", .wz

tfrwfoikft. omo m, ft mmt vat. M "•> •tfn

*'XM:aittwM*:: - • >«Nu

ifr:

¥ ' «f, ;k

• Ifer

1

i t "

*•

cater La const ant a iiim . .- , CU VAPOARKLE

; ; "NEW YORK." 16 MAIU .-''T "CONSTANTINOPLE." 20 MAIU" t

$125; Taxa $5.00.

. PRAŢITjOB: Când aveţi lipsă de o agenţie rotnâneatcă (Ml wţ adresaţi la alţi străini. ş

Când vreţi m mergeţi acasă in patria veche sau să Vă aduceţi rudeniile in America, nu uitaţi că vă vindem bilete pe toate li» niile şi vapoarnlf- de pb*t4 cele mai mari.

Când vreţi xă trimiteţi bani in Check şi Money Order acăiă Stttk în uri şi ce băncii spre păstrare, nu uitaţi că sistemul nostru e cel mai blhi şi te face să ne inulţămrşti. Dăm zilnic preţul ba­nilor (ratn) cea mai of tină. '

Când aveţi lipsa de NOTAR PUBLIC, vă isprăvim ori ce documente levate, pfeeHM şi asigurări de proprietăţi ţi mobile contra focului,

Deci nu uitaţi singura agenţie românească «» Cleveland, 6. Adresaţi-va cu toată încrederea. (2-4)

;Ă.. D. BARZA •,: . B . . • • 55016£fgrirt AVB. ottVÎStAim, o.

Lumina in casa d-voastra ŢINEŢI-VA LAMBELE CURATE Lanrpa enreVa îneşfrit d<* multă folosinţă e o adevărata prad Ti. Consumă tot atît curent ca o lampa nou?., si lumina e foarte slabă. ' \

,, • ' I ; ' * Nu uitaţi, d-voastră veţi putea schimba o lampă veche şi folosită pentru una1 nouă-fai;4 aici un eost

.—In mărimile 40, 60 si K)0 watt,

—Sau cele mici (10 şi 25 watt) mărimile se pot schimba cu un cost numai de 20c bucata—preţul jumătate după cum se vind. •

Schimbul se poate face la oricare oficiu Edîson; sau puteţi telefona şi schimbul se va face la lo­cuinţa D-voustră. v

The Detroit Edison Co. Biroul Central, Washington Blvd. şi State St.

Telefon Main 4300 ; fîetroit, Michigan.

, Filiale: 5030 Michigan Ave., apr. de Junction. Tel. Walnut 1996, 3608 Jos. Campau ave. apr. deNorwalk. Tel. Market 4100, -l5. Ford Ave.r Highland Park, aproape de Woodward

Avenue. Telefon, Hemlock 5350. 12922 E. -Jefferson, apr. de Diekerson. Tel. Hickory 59GO 2000 Şeeond Ave...apr. (le Elizabeth. Tel. Cherry 4400«

V I N D E M Acţiuni ale Guvernului Românesc 5% Dobândă pentru

# Reconstrucţia ţârei, , eU preţurile cele mai scăzute.

Oerefi toate informat lunile dela (246)

Henry J. Schnitzer . Banca de Stat

lil Washington Street NeW York (Hty

* W

Dime Savings Bank Canton, O. " Capital şi surplus $700,000. ( „(l y

'• Memf>r& la Federal Reserve Systwa. • , , jDacă vreţi să fiţi serviţi în mod cinstit, în ori ce

>f J^^faceri de bancă, veujţi #ostru Strein.'Vorbim româneşte. Ptfuihil bani SprC'păstra* ' re, trimitem bani în România sau înv ori ce jiartc a * lumei. Bilete de vapoară pe toate liniile. ' (14)

ÂKBXtBI TRIMBIŢAŞ, JO0BPH MSAL, Assistant Manager Manager Foreign Dev't.

IA ZIARUL ' AMERICA' / ; Se află ipn visam «rm&tomii cărţii

RomanulVirlate şi Desfriu," de C. E. Paieu, te volume, ambele ' rc vînd în folosul U. 8. R. A. -r- Ambele volume.. .. .^.50

Tfltorf» Amerkţei, de Ilie Martia-^lifteanul, 2 volume . . .$1.20 Ito^annl "Iiistula Fermecată" wu "împărăţia Anâmftî«elor,"

de C. R. Pa^ii, t votfune .$1.50 '0 "Ţara mea," dc Regina Maria a României ;t>M*i#.»;<..r,30c

JL (,&nte^ul Morţii şi Brmi d#a Hărăzeşti *j20c In jurul luptelor dela Mărftşeşti ,15c

tPentru Patrie (Povestiri din rftfbajtt) i,,fi;Ci. 15c Patriotismul unei bătrâne m*me • v. i;,» <r fJ> %v '*.«.#.. r 15e Culegere de poexii pfcpulare T. ^ ,'mf»,... v .,.lOe

»&,' Îndrumătorul pentru a deveni cetăţean american. ; /., /.25e r!l)uîAbrava Roşie, poema istorică din 1497 , , .25e vParemiile lui Solomon ţne rău fără răutate) \.v.,30c

B i b l i o t e c a p e n t r u t o ţ i d e N . I o r g a . O a m e n i ş i f a p t o * * 2 5 e Teatru: G. Ghiocel, comedie în 3 acte .25e

w »Şeoala de educaţie fizică şi gimnastică de I. Farca .25c ? Calendarul ziarului "Ameriea" pe anul 1922, foarte bogat. •*,* .75c

^ Trimete comanda d-tah astăzi. Pentru sume mai mici de $1.00 primim fi timbre poştale de câle 2c. Adresa:

0106 Detroit Avenue ZIARUL "AMERICA'

OUnreted, Ohio

Discursul KO'STft DE DR. IOÂN* LUPAS

L *• 4 ' ! K ' *- *<r

nâitirfiiiM ^ •... ^ _ lk III

i/tî

Părintele T. LTTPAŞ> Domnule! lor, ca fără' legile săvârşite în

ior române, «i organizarea lor po­litică şi la progresul lor cultural.

O cavernă nu ar fi fost nici oda-18 o contribuţie aşa de maro şi de impprtantă. * V

In veaenl XIÎT-lea *'att pits în

DEPUTATUL SALIŞTEI, IH ŞEDINŢA CAMEREI DINvo'vozii sPre " 1 APRILIE 1922 j înlătura domnia «nfnireaseâ. A

|tunei rebele maţrhiar Andrei 111 ultima odraslă arpadiană s'a.gân­dit »ă vină la Alba-Inlia şi să caute fă-i înipaqe. Acesta este un amă­nunt foarte preţios fiindcă docu­mentul istorie arată clar, că la 1291 an participat la dieta din Al ba-îulia şi Românii ardeleni,* eeea-ce dovedeşte ,<m în veacul al XI11-lea elementul românesc din Tran-«»ilvania? avea. drepturi constituţio­nale. Şi daeS aceste drepturi con­stituţionale le-au fost răpite mâi târziu din partea eelar trei naţiuni conlocuitoare a ţf>bililor, a secui W şi a «aşilor, care la 14-Î7 au fă-< uţ ci adevărată eohjuraţHme în contra elementului românesc, ace­sta a avut totuşi îndestulă vigoare. c.:i prin politica sa de rezistenţă se­culară să nu sfc lâ*e înfrâut şi să poată duce la biruinţă atît. lupt» ?a politică cât şi lupta sa culturală. Şi cred că nu mai exÎKtă" român cu ştiinţa de carte, care să nu fi în-ţelpa şi apreciat după cuviinţă eon-tribuţiunile pe care acest Ardeal le.-a (lat, la opera culturală a între­gului neam românesc. Xu mă în­doiesc că şi d-v. le cunoaşteţi. Dar. cied eă este necesar să Ie amin­tim şi aci. deoarece foarte multe din aceste contribuţii au provenit dela Alba Iuliâ.

preşedinte, onorată adunare! Cerusem euvîntnl după ce am

ascultat atacurile pe*eare d. minis tru de interne a binevoit a le în­drepta în contra partidului naţio­nal în şedinţa de alaltăeri., (Ve­deam că în sensul art. 42 din regu­lament sunt în drept a reflecta la acele atacuri, mai ales fiindcă ele ( ran eu totul nedrepte şi trebuiau ^•i aibă imediat un răspuns. După ce însă d. yreşedinte m'a asijmrjrt . a cu prilejul discuţiunei asupra celei mai apropiate cojitestaţiuni dintr'un «judeţ ardelean mi se va oferi areastă ocaziune, vă rog să-mi daţi voe ca să profit de ea şi să spun cele ce aveam de spus în le­gătură eu acele atacuri. , '

De atunci lucrurile i'M ani «porit întru câtva, momentele care merită, să fie relevate sau înmul­ţit şi acum putem fa.ee, ea să între lniinţez şi eu un termen technic dela alegeri—putem face acum i? centralizare sau totalizare a atacu­rilor pe care le-am primit noi ar­delenii în cumul anei aaptâmâni <le discuţinne. '

Ţin să relev eu plăcere aecentek în care stimatul doriin Bălăneseu ne-a făcut în şedinţa de eri un ape> de înfrăţire. Noi, membrii parti­dului naţional din Transilvania de­clarăm că nu suntem nesimţitori, faţă fie asemenea apeluri <3and ele isvorasc din adevărata inimă de frate şi urmăresc kitenţiuni curate. (Aplauze). Regretăm însă eă <1-1 P»ălănc8cu n'a avut autorizaţiuit^a de a vorbi măcar în numele guver­nului, sau în numele acestei consi­derabile majorităţi, precum ne-a, la sat impresiunea că a vorbit eu eâ te va zile înaint/- domnul prof<»sor Antonewn, deşi dânsul a refuzat a <la lămuriri categorice când i s'a pus întrebarea: în numlee cui vor­beşte. Dar va recunoaşte domnul lîălănescu că după cele întâmplate aci în cursul discuţiunei de o săp­tămână, momentul psihologic nu este tocmai propice, ea să între­buinţez un termen din jargonul bueiweştean, pentru înfrăţire- A-ceasta a ne voe se poate face, cum ar fi de dorit să se facă în timpul cel mai apropiat şi eu totul absent este şi momentul politie, fiindcă Domnilor, cred ca toţi membrii a-cestei adunări îşi dau perfect sea­ma că după cele întâmplate în cursul alegerilor, după fără de le­gile şi abuzurile atît de condamna­bile în viaţa constituţională a Ar­dealului, momentul acesta «'a în­depărtat binişor.

ARDELENII ŞI ' ABUZURILE ELECTORALE

Treime să ştiţi d-lor că membrii partidului naţional au ţinut seama de'această eonsideraţiuue. (Aplhu-ze din partea membrilor partidului naţional). După cele întâmplate în cursul alegerilor Hm curent po-pnlar extraordinar de puternic s'a remarcat îu tot Ardealul şi cu de­osebire în Banat, fiindcă oamenii nu au putut înţelege, cum atţmci când legea le dă un drept, atîtea fi atîtea mijloace şi uneltiri guver­namentale vin să răpească poporu lui acest drept. A fost un curent aşa de puternic, încât poporul a sis eă reprezentanţii Ardealului my mai au ce căuta în Bucureşti, şi atunci a trebuit o stăruinţă mare prin diacuţiuni foarte îndelungate şi foarte obositoare, în cursul că­rora am spus noi Românii din Transilvania, nu suntem numai membrii ai unui partid ci şi cetă­ţeni ai României întregite pentru care am luptat şi am suferit atît de mijit. Dacă toate partidele din vechiul regat au făcut şi fac necon­tenit greşeala de a privi interesele ţării exclusiv prin prisma intere­selor de partid, nu este permis ca şi membrii partidului naţional să cada înVeastă greşeală (Aplauze din partea opoziţiunet naţionale ardelene).

Noi trebui să na călcăm pe ini­mă, şi trebue să mergem acolo la Bueureşti să stăm de vorbă cu gu­vernanţii noştri şi să vedem ce rnij loaee vor găsi ei în înţelepciunea mureşul la înteneterea principat

alegeri să le ispăşească într'iin chip oarecare şi să dea poporului nostru satisfacţiunea. indispensabilă pen­tru împilările nemai pomenite ce le-a îndurat eu ocaziunea alegeri­lor.

Cu argumente ea acestea am reuşit să potolim acel curent care era pentru totala absenţă, pentru aşa numita politică de pasivitate, ea să nu 'ne.prezentăm aci nici k: validări. Înainte de a se deschide şedinţa, d. preşedinte ne spuneţi care este istoria noastră de creştini şi ne reamintea sfatul Mântuitoru­lui nostru Isua Christos, care ne îndeamnă -ea atunci când cineva ne dă o palmă, sa întoarcem şi o-brazuJ celălalt să ne pălmuiască.

Ei bine. Domnilor noi a»n făcut tocmai aşa; la alegeri am fost păl­muiţi împreună cu întregul popor din Transilvania. Banat. Maramu­reş şi eu toate acestea am venit aci. ca să primim palme şi peste obra zul cestălalt, palme aplicate cu ad mirabilă dărnicie atît de onoratul guvern cât şi de liipereredincioas:i lui majoritate. Este adevărat, eă palmele de aeî au fost ceva mai

* tuh\ an fost pal nu* parlamentara. La sfârşitul acestei săptămâni ne veţi îngădui ca să facem o totali­zare a acestor palme parlamentare. (Aplauze pe băncile opoziţiei). Ele sau început eu ceeace a spus aci d. profesor universitar din Bucu­reşti,' Em. Antonescu, anume eu injuriile acelea adu«e fără nici nu motiv şi fără nici o cruţare la adre­sa Ardealului întrec.

CE ESTE ARDEALUL? Ardealul nti eMe o eaverttă, d

lor. după cum a spus d.*'Antonescu. Ardealul, domnule Antonescu, "îi fost totdeauna un isvor nesecat d< viaţă şi energie naţională, de ini­ţiative şi îndemnuri culturale poli tiee şi economice din cari a isvor îi în cursul veacurilor, mult bine pen trn întreagă naţiunea română. Se revoltă sufletul nostru, când auzim un profesor universitar calificând în mod jignitor Ardealul românesc. S au găsit pentru Ardeal cele mai frumoase defiuiţinni din partea streinilor, s'a găsit entuziasta de­scriere politică a unui Bălcescu. dar nu ne-am putut aştepta nici de cum ca un profesor universitar la înălţimea erudiţiei <1-1 ui Anto­nescu. să dea această definiţiune jignitoare Ardealului. Fn scriitor englez a spus eă Ardealul este ţara cu bogăţii imense, care l'a ispiti; odinioară şi pe Darie împărat să treacă Dunărea şi să vie cu expedi­ţia sa, în Sciţia. ea aă ajungă la minele de aur.

Autonomia noastră bisericească: autonomia noastră culturală şi chiar organizaţia politică a parii dubii ijostrn a fost susţinută de po­porul întreg, cliiarş» împotriva tu­turor tendinţelor. (Aplauze pi băncile opoziţiei),-j

Domnule A»toftrt>ett. greşiţi, da eă credeţi eă voim să facem din un­guri nişte îngeri; ungurii an fost eeeaee i-a desco|>erit şi cum i-a ca­racterizat cel mai vechi scriitor bi zantin care i-a cunoscut, împăratul Leor» Filozoful, ungurii au fost fiii satanei. Aşa eiste în izvoarele bi­zantine şi aşa a fost tradusă expre sin neg din partea istoricilor ma­ghiari :fenegyerekek.

ALBAIULIA. ' D-l Antonescu întreba­

rea, pentrti ce noi Românii arde­leni în cursul veacurilor îndelun­gate de supuşenie ungurească nu ne-am dţft nici odată, la Alba-lu-lia? v

Să-mi dea voe- . d » profesor uni­versitar să-i spun, eă noi totdeau­na am fost afolo la Alba-liilm din timpuri Ktrâvech^-'îneă înainte de descălecarea legmnilor lui Traian. Acolo ne-a găsit In 1.918 şi mareleJberg.

Acolo an secoli dearândul mitropoliţii ortiwlocşi ai Ardealu­lui, m»olo au lucrat meşterii eu ti­parul şi dc acolo a pornit cartea românească .spre luiftinarca neamu­

lui întreg. Na este o simplă în­tâmplare că în viaţa românilor ar­deleni, o jumătate de veac de pre­gătire culturală a precedat acea ivire a lui Mihai Viteazul şi a sa întrare cu triumf în Albn-Tulia. unde au fost neîntrerupt de faţă fruntaşii noştri.

Acolo, ia Alba-Iuiia, au fost frânţi în roată mucenicii desrobi-rii naţionale a românilor ardeleni, acolo a fost pălmuit Avram ianeu acolo sau ţinut numeroase sfatur politice şi întruniri culturale; * colo se făcea nu numai politieă cui turală, ci se făcea şi eeeaee nu s putea da pe faţă, eeeaee nu se pu tea serie în procesele verbale al întrunirilor'noastre. Acolo se în tăria necontenit şt se şeoemli/.a cultul cel mai sfînt. cel mai curat, cel mai nobil al idealului nostru naţional (aplauze pe băncile opo ziţieH. Sufletul românesc a fost pururea trpax şi activ în acel* părţi ardelene.

Şi daeă ne-a învrednicit Dum­nezeu. ea să fim generaţiunea care a putut vedea îndeplinirea acestui ideal, cred că nu este oportun, a-tunci' când ne întâlnim fraţii de aici cu fraţii de dincolo, să vină un profesor universitar sa spuie cn noi nu am fost la Allia lulia pâuă la 1918.

REACŢIUNEA ŞI DREPTURILE POPORULUI.

bar ne-au surprins şi alte cu­vinte din discursul d-lni Antones­cu, cuvinte în care ain descoperit un reacţionarism dureros |>entru noi, şi care învederează concepţiile d-sale despre drepturile unui po-|>or. D-sa a spus. după câte am putut să notez eu în fuga condeiu­lui, că poporul are un singur drept dreptul de a-şi face datoria.

D. EM. ANTONESCr: Acestea iunt teoriile cele mai înaintate din Europa. Nu sunt eu de vină, că nu eşti în curent cu ele, vă pot a-duce aurarii cei mai modern.

Părintele LUP AŞ: Eu vă pot face plăcerea să admit că aşi fî mai puţin familiarizat cu teoriile despre care vorbiţi dv. Dar tre­ime sa fac descoperirea, <îă cuvin­tele acestea le-am cunoscut de mult din altă parte. Ele au fost rostite pela 1850 de cel mai mare reacţio­nar dela Viena, de fostul ministru preşedinte Felix mm Schwartaen-

nostru Rege deseobitor, Ferdinand 1. (Aplauze generale). Şi dacă am stat acolo milenii §ă nu credeţi domnilor că am alat cu mâinile în sân. Ştiţi foarte bine ce contri­buţii au adus şi Ardealul şi Mara-

. Acel Felix von Schwanrtzenberg. pe care răposatul împărat Fran-cise Tosif la 1848, la însărcinat ea împreună c« Windisehgraetz, să suprime revoluţia din imperiul Imbsburgic. Dar şi aeela a fost mai generoi- şi mai darnic decât

tiv., d-le Ailtoncse», în prmnţflle. drepturilor poporului: pe când d*. spuneţi eă poporul are nn singur drept, acel reprezentant, tipic, al oligarhiei şi reaeţiunii austriac®. Scbwartzenberg spunea că poporul are trei drepturi şi anume: 1) a«e dreptul de a plăti impozite; 2;) are dreptul a asculta eu sujninere, pana la stîrşitul vieţei de mai ma­rii săi, şi •'!) are dreptul de a mer­se la biserică, acest din urmă drept •a o distracţie deosebită "uls Ex-tra Vergnncgen "—zicea el/— —

* »1 1 , r > . "-if?-

în privinţa j ca Transilvania să fie reprezentativ^ ^ '4.

VECHIUL REGAÎ ŞI ŢĂRANII.

Dar nc-a mâhnit atît de mult nu numai e>eeaee a spus d. Antone­scu în partea privitoare la noi la ardeleni» ci ne-au surprins tot atît de dureros şi săgeţile pe care a bi­nevoit a le frânge asupra membri­lor din partidul ţărănesc. Pentru ce elite d-sa pornit cu înverşunare împotriva unui partid care vrea sa reprezinte ţărănimea? Dacă avem o constituţie şi dacă avem un regim de vot universal, oare ţărănimea nu are dreptul să fie reprezentată în corpurile legiuitoare ale ţăreî not-

VOCT Crnii majoritate) : "''Noi suntem reprezentanţii ţărănimei!

Părintele LUPAŞ: D"-voastfă sunteţi reprezentanţii gtivernului eâci el v'a numit! (aplauze pe băn­cile minorităţii). '

Trebue să vorbesf, ea să rfcsţnmd celor ce au binevoit a mă întreru­pe atît de inteligent.

Vorbirea d-lui Antonescu. ştîţi ce reminiscenţă istorică a trezit îij sufletul meii, Prin anii 184*1. când începuse ^descălecarea profe­sorilor ardeleni aci. an rămas ui­miţi Damaschin Bojanea la Taşi la Academia Mihăileana, ca şi Maio-rescu. Laurian şi Aron' FI or ian în Ţara Românească, văzând că fiii ţăranilor nu erau admişi la Aca­demia Mihăileana şi la colegiul Sf. Suva. " Acestea erau proeetate nu­mai pentru fii de boieri şi se stă­ruia foarte mult ca învăţătura să se facă numai în limba franceză, fiind stăpâniţi de credinţa greşită că învăţătura înaltă nn se poate îm­părtăşi cu ajutorurgrniulni pe ca­ro-! vorbesc ţăranii.

Şi atunci, în sfaturile şcolare s'a srăsit unul din boeri, care să se ri­dice şi să dea o motivare, o justifi­care penibilă a acestor procedenri zicînd: nu se «"vine ca fiii săteni­lor să r«iiibie în aceaşi şcoală cu fiii boerilor, nu st1 cuvine ca fiii săteni ;<>r să se împărtăşească de aceiaşi învăţătură ca fiii boerilor, fiindcă o iei nu ar putea să o mistuiaseă. fiindcă nici dobitoacele nu se nu­tresc toate cu un fel de nutreţ.

Iată pentru ce nu duhul vremii de astăzi ci trecutul întunecat Tam auzit vorbind şi rostindu-se prin cuvintele stimatului eoleg, ale d-lui Antonescu. '

DE CE NU S'A FĂCUT CO LABORAREA CU D-L BRA-

TIANU După-aceste delicate pâlnie apli­

cate pe'obrazul rtostru ardelenesc, fireşte Vă ne-a căzut bine să km ziiu. când s'a ridicat d. ministru preşedinte, să auzim cuvinte de împăciuire şi ne-am fi bucurat si mai mult dacă început ar fi rămas până la sfârşit în cuvintele d-lui mi lustru .preşedinte. Nădăj­duiam, «ă d-sa va lua măsurile cu­venite ca greşelile aceste enorme făvîrşite faţă de suveranitatea na­ţională, faţă de conştiinţa de drep­turi şi de datorii a poporului din Ardeal, să fie reparate.

1). Dr. N. LUPU: Şi a întregului popor,

I). LUPAŞ ; Dar fireşte ne-* pă­rut rău atunci când am văzut că fără nici un motiv părăseşte tonul împăciuitor dela început şi ne a-plică şi din partea d-salc o pleasna de bieiu. Anume ne-a spus eă atîtu di nea nostră a opoziţiei numai de aceea este aşa cum est<* fiindcă nu ni s'a dat 2—3 scaune îfi gu­vern. După inforjnaţiunile pe care le am din cel mai sigur isvor ţin-să spun că partidul naţional nu a făcut în îndelungul şi mult fcbu-einnatul său trecut de peste 70 de ani,~politică de fotolii. *

Nici eând a avut ocaziurfe nu a lunecat pe acest povârniş.

Dacă ar fi făcut sau dacă ar face acum chestiunea ar fi fost de mult aranjată; însă tot ce s'a cerut de conducerea acestui partid, a fost

în guvern şi în uşa numita Consti* , • *-luantă în proporţie dreaptă eu mii/ «. rimea sa, cu importanţa şi greuta* •" ^ ; tea sa poiitică şi cultuală, ch nn« • meronsele sale instituţiuni eeono»' mice şi în proporţie dreapta, eii conştiinţa naţională care trăeşte în şnfîetele ţăranilor de peste Carpaţi (aplauze pc băncile oj>oziţiei). . Şi a mai fost încă un motiv care a zădărnicit colaborarea, ţin să-l spun şi pe aessta fiindcă am ob­servat eă multa lume, aici la Bucu­reşti, ori nu-i eunoşte, ori nn vrea să ţie cearnă dc el — a font motivul că ni se cerea să introducem din ve­chiul regat şi la noi în "ArOcat sis­temul politic, domn de vreama isi-graţiunii popoarelor de câte ori se schimba un guvern, să plece atâtea şi atâtea fiinţe oropsite, să rămână' pe drumuri nenorocitele lor fami­lii. Daeă acest sistem a fost după cum s'a exprimat un fost ministru de culte din vechiul Regat, ea o a-devărată boală de cancer pentru în tregul organizm al României Miei ar fi oare lucru înţelept ca boala a-ceasta să o transpunem şi în teri­toriile desrobire? Am gă#it însă şi un fel ţU\ «y^iynţlire în cuvintele d-lni când spunea, că în cele din urmă atitudinea opo­ziţiei i-ar fi indiferentă, poate sa ră mână aci, ori poate să plece, Consti tuţia şi aşa se va face căci s'a mai făcut odatăvConstituţia şi fără opo zi ţie.

CE DESPARTE ARDEALUL DE VECHIUL REGAT?

Xom'i ni se pare punoiil aorota dc viiIrre oste ru totul jrroşit îniru cât orice analogie istorică mai mult sau mai puţin achiopateagă. Cuvin tele latineşti sprtn — poate că nu vă plaee limba latină, dar eu voi îndrăzni totuş a le spune „Omnis similitude cladiejtt". Era mare deosebire între ce se putea face, a-tunei la 25 ani, după ce s'a unit Principatul Moldovei cu Principa­tul Ţărei Româneşti după t'c amân­două ţările aceste au trăit veacuri îndelungate sub acelaşi regim, eftt va timp regimul de libertate şi ne atârnare naţională, apoi regimul turcesc, după aceia regimul fananjp tic şi apoi un quasi-r^gini consti­tuţional al regulamentului organic. Era uşor ca îu curs de 25 de ani să. se pregătească o unificare, între provincii eu aceeas ^eavoitare isto- * rica dar este eu mult mai greu să se pregătească în 3 ani de zile unifî carea integrală a celor patru regi­muri cu totul deosebite ale ţinutu­rilor noui alipite.

Sunt oameni cari vin cu dragosta şi cu dorinţa sinecră dc a cunoaşte poporul ardelean. Ei spun, eă ră-mîn uimiţi vă*âiwl la acest }>o|Mir altă mentalitate, decât aceia cu ca­re h'hu olnşiiuit d.m partea vechiu­lui Regat. Este în adCvăpaţ la lio* mânii ardeleni o mentalitate dfr ^ taţeni oţel iţi în lupte, care nu ar fi putut exista, daca nu ar fi luptat neîntrerupt pentru dreptul lor. E-ste puternică conştiinţa de drept şi o viguroasă -concepţie morală în Ardeal. Dacă planta suge din jj$ mant rădăcinile sa|e şi din atnros-feră prin ramurile şi frunzele sale hrana trebuitoare şi se desvoltă, într'un teritorii într'un fel. şi în altul în altfel, veţi admite eă dpflj- ' sebirile acestea sunt justificare j»riu diferitele influenţe telurice jyi atmosferice care nu sunt identiefe • în toate ţinuturile pe cari Neamiil românesc le are astăzi în a sa stă­pânire. Ori ce am face. donnvilîtir, tradiţiunea n'o putem nimici câ<»i trecutul nu poate fi asasinat şi dez­voltarea viitoare nu poate fi aşe­zată decât pe temeliile indicate de această tradiţiune. Opera de uni­ficare a neamului o va face acttia înţelepciune, care nu va cerca să! iiţipună voinţa sa tuturor celorlalţi ei din voinţa tuturor va înţelege să scoată o .voinţă luminată şi folosi­toare pentru toate părţile neamu­lui nostru închegat acum în statul ; sin naţional român. • , • Tr*

V. ; "i • it ^

1 'f-

(V« iirnâk K'- «ţ'v i. X

DACA VREK <4 b« buiaal aftn ta «d|a MU* *• *• a timm' tM • nUi m m fUm 1»

I?- •:$,