DIN PUBLICATIUNILE CASE! SCOALELOR

AVRAM IANCUDE

Dr. SILVIU DR AGOMIRProfesor Universitar

.,..., ,,,. ..,,,,

BUCURESTIInstitutul de Arte Grafice ,Itornania Nou6.". TH. I. Voinea

Str. General Doha No. 261924

www.dacoromanica.ro

AVRAM I ANCUDupi portretul in niel, ficut de Barbu lscovescu, in 1848.

www.dacoromanica.ro

Introducere

In seara de 26 Martie 154t vre-o trei zeci de tinerirornani se adunara la lactante lut Avram lama din Tar-gul Muresului. Inimosul practicad de advocat, care aveasa inscrie cea mai frumoasa pagina din istoria Romanilorardeleni, trecea deja atunci ca unul din conducatorii tine-retuldi, pentru marele ski suflet romanesc si pentru au-toritatea prin care in chip tainic cucerea pe toti tova-1-411 sai.

In momentele asele, orasul sacuiesc era tulburat destrigatul frenetic al "Ungurilor, cari pretindeau uniune saumoarte, adeca uniurrea Ardealului cu regatul Ungariei.Valul primdvaratec, ce pornise ca si de aItAdata, acumdin nou, dela Paris, pentru a imprastia din beisug semillainvierii nationale si politice in sufletul tuturor popoarelorsubjugate, produse si in capitala Ungariei, izbAnda ideilorde libertate. Ziva de 15 Martie 1848 fu, intr'adevar,pentru Unguri vestitoarea libertatii lor politice : libertateapresei, libertatea intrunirii, ,inceputurile vietii constitutio-nale si mai presus de toate stergerea iobagiel, fura pro-clamate atunci de catre tinergtul insufletit. Dar rasunetul,pe care-1 avu in tara aceasta miscare, la care, in clipa

www.dacoromanica.ro

4

din urrnA, se alAturarA toti nemesii conservativit MalrAsar o nota lozincA si s cutreere toate orasele ungu-resti : unirea Ardealului cu Ungaria. Mai ales in Cluj siIn TArgui Muresului, cele douA cetAti de cApetenie ale ungu-rimei, tineretul Imbratisl cu fanatism aceasta idee: Dacdunjan ea, spunea o gazetA ungureascA de atunci, la Pesta eo pretenfie a timpului,in Ardeal ea constitue o ches ti-une de Ward. Ungurii vedeau limpede, cA dac steagullibertAtilor nationale va fAlfAi biruitor si dincoace dePeatra Craiului, Ardealul va fi perdut pentru ei. Inzes-trati cu o IndelungatA experientA politicA, ei IntrevAzurArepede primejdia, pe care o ascundea stergerea privile-giilor celor trei natiuni din Ardeal, ad' in clipa, In carear fi fost pusi alAturi de masele nedreptAtite pAnA acumaale poorului romAnesc, soarta le-ar fi fost pecetluitA ire-mediabil. De aceea continuau, cu o sinceritatef propriezilelor de mare crizA nationalk sA strige in urechile ti-nerilor romAni ; uniune sau moarte, sA ne unim cu Un-gana, cAci altminteri vom- peri.

Intruniti la Avram lancu, tinerii romAni din TArgulMuresului prinserA a discuta evenimentele, care se des-fAsurau in preajma lor cu- o repeziciune uimitoare. Fireste,cft privind Inapoi, chiar din persectiva celor trei sferturide veac, cAt a trecut de atunci, nu putem decAt sA admi-rAm curajul pe care II dovedeau acei tined simtul po-litic, care i-a invAtat sA recunoascA limpede calea de ur-mat a poporului romAnesc. Cuceriti de farmecul ideilornouA, fuseserA pAnA atunci totusi destul de prudenti,pentru a nu servi prin atitudinea lor scopurile politice aleadversarilor. Acum Ii invitase Avram Iancu, pentru a as_culta stirile noui pe care le aducea dela Blaj, un tAnArsosit adineaori, Nicolae BArlea. Aveau sA fit sfat, peurmA sA ia hotArAri vrednice de clipele mari, pe cari le

www.dacoromanica.ro

5

traiau Ce bucurie se revarsa. In inimile lor tinere, candauzira, ca la Blaj acelas gAnd Ii muncea pe toti buniinationalisti rornSni ! Hotararea fu luata cu mare Insufle-tire : sa se adune cu totii la Dumineca Tomei, dupa Past!la Blaj pentru ca sA poata face mil necesari Iii cauzanational A.

Prin aceasta hotarAre, ca si prin motiunile redactatelmprastiate din Sibiu de Barnutiu, in aceeas vreme (25 si26 Martie), miscarea romAneasca obtinu o forma precisa.Intelepcitmea politica a lui Simeon Barnutiu se IntAlniastfel cu entuziasmul de actiune al tinerimei conduse deAvram lancu. AmAndoi vor conduce, vreme de un an,neamul romanesc de din coace de Carpati ; unul ca apostolal nationalismului romanesc, celalalt ca erou stralucit alrascoalei biruitoare din Muntii Apuseni.

In acest chip infra. Avram lancu in aliunea furtunoasadin anul 1848. Tanarul cancelist venise la tabla regeascadin Thrgul Mures pentru a lua o diploma de advocatAici, ca i In Cluj, unde studiase filosofia i dreptul, so-cietatea de tineri romani, care se Injghieba, fu patrunsti

-de constiinta nationala. Ce impresiuni va fi cules Avramlancu din studiul dreptulai unguresz, care desi era ostilnationalitatii sale rom-ane, totus, in timpurile din urma,incercase oarecari influente mai liberale, se vede dinimprejurarea ca, dupa potolirea revoltliunei, cand s'aconvins c jertfa de sange, pe care a adus-o poporul sat!,a fost mutila, a cerut dela guvernul austriac macay oAcademie de drept, pentru care si-a lasat, prin testament,averea putina, ce i-a mai ramas. Principiile de drept,chiar daca nu sunt aplicate echitabil de cufare dascal so-vinist, In lectiile sale, totus mintea inflacarata a alnaruluicu simtiminte romanesti, i va impune singura concluziileatat de firesti cu privire la natia sa. Si inteadevar ma-

www.dacoromanica.ro

6

nunchiul de tineri juristi romani, cari apar atunci in frunteaneamului nostru, a stiut sa traga invatamintele necesaredin deductiunile logice ale dascalilor unguri. Avram lancufu intre cei dintaiu. Scoala ungureasca, pe care a facut-o.din copilarie, nu i-a putut schimba simtimintele, ci i-adat argumentele noui pentru a-si sustine. nationalitatea.Era doar nascut in Vidra de sus, intre Motii, cari pas-trau inca vie amintirea razbunarii sfinte a lui Horia. Ni-,cairi poporul nostru din Ardeal nu era exploatat mai-brutal, decAt in acesti munti, cari ascund atala aur in.sAnul Ion. Motul tace i rabda, Isi aduna amaraciuneaIn suflet i asteapta pana-i bate ceasul lui. uflet pia-madit din acest aluat al Motilor, lancu era acum omulactiunii. Simfea el bine, intocmai ca i tovargsii sal, caa sosit, in fine, ceasul Romanilor. De aceea, prinznd for-mula magica raspandita de Barnutiu : nu uniune el re-cuno4terea natiunii romtine, programul sau politic eraformulat, lar mijloacele avea sA i le dea adunarea delaDumineca Tomei.

Astfel la 1 Aprilie, Avram lancu se duse la Blaj im-preuna cu tovarasii sai Alexandru Papiu, Samuil Porutiusi Florian Micas. Acesta din urma veni din Cluj pentrua se intelege asupra actiumi de urmat. E caractcristicpentru miscarea romneasca din primavara anului 1848,ca ea s'a pornit deodata in toate centrele unde exista unnumar mai mare de intelectuali romAni : la Blaj, Sibiiu,Bras..ov, Targul Muresului, Cluj, Abrud, OrAstie i Lugoj.Indrumarea actiunii in acelas fagas avea sa se facanumai dupa ce adunarea natiunii se va fi pronuntattotus instinctiv apucara toti acelas drum.

In consfAtuirea, pe care reprezentantii fineretului o a-vura cu cativa canonici i profesori din Blaj, de sigur cuAron Pumnul i tovarasii sai, se hottiri definitiv convo-

www.dacoromanica.ro

7

carea adunarii de dupa Pasti. lancu, dupa cum ne po-vesteste Vasile Moldovan, prefectul de mai tarziu, cercetatineretu din seminar si li adresa cuvinte de MAI-Mare

Intors la Targul Muresului, Avram lancu trebui sa pa-raseasca, nu peste mult, acest oras secuiesc. El nu-si vamai fi ascuns de-acum sentimentele si gandurile. Din de-sele conferinte si intlniri, pe cari le tineau tinerii romani,Ungurii vor fi putut sa priceapa intentiile lor, pe cari cucurajul tineretii lancu si tovarasii nici,Inu le ascundeauUn complot se urzi atunci in potriva lor. Planul Ungu-rilor fu ca, mai intaiu, sd prinda pe lancu, apoi pe cei-lalti tovarasi. Amos Tordasianu afla despre aceasta, isiaviz prietenii si ei parasir orasul, unde, de altfel, nicinu aveau de ce sa mai rftinana.

Satele romanesti erau acum in fierbere. Proclamatiunealui Aron Pumnul, prin care se chiemau toti Romanii laadunarea dela Dumineca Tomei, fu raspandita pretutin-denea si imbratisata cu cea mai mare caldur TArAni-mea romaneascd reactiona mai ales in speranta, a sevor suprima robotele, cari o apasau cu greutatea lor ne-suferita, dar si dornici sa aucla cuvintele de mantuire dingura fruntasilor.

Guvernul transilvanean format,. In partea cea mai mar;din reprezentantii aristocratiei si nobilimei unguresti, aflaIn curand despre agitafia, care a cuprins masele romd-nesti. Si in loc sa dea curs liber acestei miscall, pornita

ea In- numele aceloras drepturi de libertate, egalitate5.i. fratietate, se grabi sa urmareasca pe tinerii romanidin Tdrgul Muresului si din Cluj, sa opreasca adunareadela Blaj si sa puna stavila propagandei nationa/e. Cineceteste adresele guvernatorului Teleki catra episcopi siinstructiunile date pentru a impedeca libera manifestare apoporului romAnesc, poate O. se convinga deja de acum,

www.dacoromanica.ro

8

ca noua era a libertatii, proclamata cu atata zgomot, nuaducea, de fapt, nicio nadejde de Indreptare RomanilorAsa a lost aceasta dealtminteri In tot cursul regimuluide minciuna al 1,eacului trecut. Se schimbau doar doi,trei conducatori ai Ungurilor ; cei multi insa, ceata rniilorde exploatatori, ramaneau /a locul lor, pentru a stoarcetot folosul din stapanirea ce-o aveau.

In lupta care se dete deci, In tot cursul lunei lui A-prilie, pentru a impiedeca admarea dela Blaj, tineretufIsi lua Inca data partea sa. Veni In numar mare la Blajsi la Sibiu, staruind pe langa consistoriile amanduror bi-sericilor, sa sustina cauza nationala. Pe dud Buteanu siMicas lucrau in acest sens la Blaj, lancu se duse la Si-biiu, far Barnutiu gasi ragaz sa faca propaganda la.Brasov.

Din zi In zi se cristaliza tot mai ciar idealul politic,pe care trebiliau sa-1 realizeze. Ardelenii carturari, caritrecuse In Tara Romaneasca, se Intorceau acum din noucu gandul la cei de acasa. Inteo scrisoare a lui loan A-xente, prefectul de mai tarziu, adresatd din Bucuresti luiBarnutiu, cetim urmatoarele randurl interesante : ...Notsuntem teneri infocati, fara praxu, facem feliuri de pia-nuri, care poate cei niai copti la mente si mat moderatinu le vor aproba. Oare dud am fi noi In stare sa tas-culam pe Romanii den toate partile, Intru o Intelegere sicu un scop, n'am putea stoarce toate din mana streinilor?Sau cel putin nu am putea scapa, pre Romani si pre totialtii de robote si de alte nedreptati, ce le suferira panaacum ? Eu cred tare, ca s'ar afla multi teneri, cari s'arpune bucuros in fruntea Romanilor. Cand s'ar afla debuna rascularea, atunci ar Incepe Molnar Elin care edregatoriu Acolo, eu in tenutul meu, Romariu In tenutul

www.dacoromanica.ro

9

tui, MArginean pre Mures; Baterneanu pre campie, lancupre Ampoiu, etc., etc...."

Tot asa scria si August Treboniu Laurian profesoruluiBAlAsescu la Sibiiu (5 Aprilie) : ,..Ce faceti frate pe a-colo? Di ce tAceti ? Di ce sideti ? ACUT11 e timpul. Adu-nati-va, vorbiti, faceti cereri la universitatea saseasca, laguberniu, la dieti, la Curte. SA se adune Romanii, sa seuneascA tntre sine. Lege romana, fr deosebire da unitineuniti. Cereti arhiepiscop romanesc in Transilvania. Stricatiunirea cu catolicii. Ocupati episcopiile din Banat Cu Ro-mani. Doi episcopi in Banat, unul la Arad, unul la Orade,unul la Cernauti, doi in Transilvania, va sa zica 8. A-cesta pot sa aiba un arhiepiscop roman. Cereti sohoruniversal romanesc. Cereti independent nationalA romand,deopotrivA cu cea ungureasca, sacniascA i sAseasca. Ladied. vedeti mai intaiu sa bagati cel putin din fiecarescaun slisesc cate un deputat roman.

Legile pe viitor sA se scrie si in limba romana. PentruRomani sA se pue la toate dicasteriile dregAtori rornani.Tot felul de jelbi sa se primeascA lu limba romanA.&deli prin gazete. Acum nu mai este censurA. Nu taceticA altminterea Romanii sunt pierduti. Adunati-va cu miile;acum s'au slAbAnogit legaturile despotice. Nu mai sAdeti!Sacrament ! De ce nu va ganditi mai departe. Porumbiinu vA cad fripti in gurA. Uniti-va intre voi Romani, nu maififi desbinati ! De ce santeti asa de lenesi ? Acum e tim-.0/ de-a lucra. Dar dintre toate sa nu treceti alegereadeputatilor fara a bAga cate un Roman din fiecare judetsAsesc. Fiti oameni !"

Asemenea fndemnuri varsau, ce-i drept, curaj proaspa,in inimile celor mai slabi, dar ele sunt si o dovadA vie,ca. la Bucuresti se tinea seama de evenimentele din Ar-deal. E meritul celar cativa Transi/vaneni, intre cari a-

www.dacoromanica.ro

10

mintim In deosebi pe A. Laurian, Const. Romanu, I. A-xente, I. Maiorescu, ca au vtiut sa trezeasca interesulfratilor de peste munti pentru bauza noastra natiohala vica In acea criza politica au vtiut sa solidarizeze pe Ro-mgnii din ambele principate cu cei din Ardeal vi Banat,faurind un ideal comun, care Imbrativa pentru Inala dataIntreg romAnismul.

Se vtie ca guvernul a izbutit sa amane adunarea marea Romanilor pe ziva de 3/15 Maiu 1848 vi a la 30-Aprilie, la Dumineca Tomei, nu-i fu cu putinta a oprimasele cari inundara Blajul, cu toate ca Inca dela 25Aprilie se proclamase stare de asediu In toata tara.

Avram lancu veni la amAndoua adunarile Insotit deavocatul din Abrud, loan Buteanu. Dupl cAt aflam dinputinele vtiri ce ne-au ramas cu privire la rolul sail In,aceste doua adunari, tn2rul erou aparu in Blaj In frunteacetehir de Moti. Intors In munti dela TArgul Murevului,el gasise pregatit terenul pentru organizarea mivcarii ro-manevti. Buteanu, pe care, In virul evenimentelor ce s'aupetrebut 'in anii 1848 vi 1849 II votn cunoaste ca pe unutdintre cei mai entuziavti conducatorf, propaga In Abrudcauza nationala vi izbuti sa solidarizeze pe toti Motii.

Dar lancu mai gasise In cuibul de viteji al stramovilorsal vi o atmosfera sufleteasca foarte potrivita pentru or-ganizarea rezistentei nationale. Prapastia dintre stapAni-tori vi iobagi nicairi nu era mai larga, contrastul dintreputerea statului exploatator vi speculator vi mizeria taranu-lui muncitor nicairi nu era mai izbitor vi nedreptatea secu-lark ce se facea deopotriva MotilOr vi minerilor, In chipmetodic, nicairi nu cerea o Indreptare mai grabita, chiarIn numele umanitarismului, ca in acevti munti ai lui lancu,Astfel putem sa ne explicam Iraprejurarea, ca Motii attformat, dela Inceputul mivcarii romAnevti vi Oita In.

www.dacoromanica.ro

11

toamna anului 1849, .un zid de fer in jurul conducAto-rilor sai.

La adunarea din 30 Aprilie, lancu i Buteanu au aparutin fruntea unei cete numeroase de Moti in piata BlajuluiSosirea lor fu primita cu urale nesfarsite. lancu vorbi a-poi poporului adunat, care-1 asculta ca pe un sfant, iarand desbaterile adunarii se terminara, tot el se duse latineretul din seminar, pentru a-1 imbarbata.

Cu cata insufletire petrecu apoi tinerimea din Blaj pelancu si Buteanu si pe Motii, pana in satul invecinatTiunea, ne povesteste, foarte emotionant, prefectul VasileMoldovan, care, cu acest prilej exclama:

,.Ce entusiasm ! Ce insufletire ! E probabil, cA InsusiCreatorul lucreaza in inimile natiunilor la epoceFericite natiunile, cari au genii, ce stiu sa foloseascaastfel de curente".

La adunarea din 3/15 Maiu, Iancu veni cu zece mii deMoti bine disciplinati. De asta data eroul nostru era dejapopular. Tineretul Il adora pentru curajul si entusiasmulsat', iar masele mari vedeau in acest Mar frumos, acarui fata se transfigura de cate ori vorbea de durerilesi aspiratiile poporului sail, pe Fat-Frumos, care va des-lega lanturile robiei seculare.

E caracteristica scena, ce se petrecu In adunare; andun tanar din Cluj prezenta pe batranul tata al lui FlorianMicas, care fusese arestat de Unguri, sub euvant ca agi-tase poporul romanesc. Adunarea se tulbura si indignareafu Unanima. Atunci se hotari sa se redacteze o adresacatre guvern pentru a se cere eliberarea lui Micas, pecare s'o prezinte o deputatiune alm de adunare. Furapropusi in aceasta deputatiune cativa oameni mai batranii,altii crezura, cA ar fi mai bine, O. fie alesi cativa tineri

www.dacoromanica.ro

12

mai curajosi. Atunci se ridicA Avram lancu si propusepe clfiva consistorialisti din Sibiiu si Blaj, zicAnd :_S se trimitA deputati oameni bAtrAni si cu autoritate,iar nu tineri:; cAci de se vor trimite deputati tineri, ei nuvor astepta, ca gubernatorul sa le deschidA usa".

Papiu Ilarian povesteste, cA supArarea adunArei se pre-fAcu inteun rAs general si, fire ste, propunerea lui Jancuftt primitA. Ea caracterizeaft pe lancu foarte bine in mij-locul adunArii dela Blaj. De fa pt, aceastA primA adunare-a natiunii intregi din Transilvania, avea sA formuleze pro-gramul politic al poporului nostril si sA-i punl temeliilepe cari avea s se inalfe in viitor. Adunarea fAcu aceastain chipul cel mai intelept, decretAnd formulele politicecari, in momentul acela, ,erau de cea mai mare impor-tantd. Intelepciunea bAtrAniIor, cari, crescuti in spiritulingust dinaintea anului 1848, cAutau numai mijloace nle-gale", se linpAcA deocamdatA cu avAntul tinerimei, care.nu se sfia a recomanda si mijloace mai violente pentrucAstigarea unor drepturi, cari erau mai ciare ca luminasoarelui.

Trebue sA relevAm in deosebi ideea preconizatA de BAr-nufiu, care a devenit o dogma a politicei romAnestl dela1848: cg. inainte de once trebue sA se recunoascA drep-tul natiunei romne, cAci RomAnii numai in acest chipvor putea sA discute cu celelalte natiuni ale Transiivaniei.AsadarA uniunea cu Ungaria nu fu pusA in discutie toc-mai de aceea si Adunarea din 3/15 Maiu nu se pronuntAIn chestiunea uniunei, cum ar fi dorit unii ungureni, carttrAiau in ideologia maghiarA sau si unii tineri romAnicari o respingeau, deoarece ea forma fireste o piedecAIn calea realizArii programului romAnesc integral.

Astfel generatia tinerilor, sprijinitA de puternica perso-nalitate a lui BArnutiu si de verva lui Treboniu Lauriaa

www.dacoromanica.ro

13

primi deocamdat programul mai largit al batranilor, intrecari vom numara si pe Saguna Cu oamenii sai mai in-timi si chiar si pe George Baritiu.

Un singur punct din largul program national alcatuitla Blaj nu putea sd secere aplauzele sincere ale multimii:acela in care se cerea desfiintarea iobagiei fall de nielo despagubire, in loe ca sa se decreteze suprimarea eiimediata. Barnutiu si Saguna indemnara poporul saii In-deplineasca totus datoria catre domnii de pamant panace va urma deplina hotarare dela imparafe".

Bine", a raspuns poporul, numai sa fie cat maicurand". Moderatiunea aceasta, cuminte de altfel, a datocazie nemesilor sa faca ultima sfortare pentru a tragefoloase din aservirea poporului romanesc si daca nu arfi ascultat Romanii indemnul fruntasilor lor, de sigur canu s'ar fi putut evita ciocnirile sangeroase Intre domniihrgpareti si taranii plictisiti peste mdsura.

Dupa adunare, Avram lancu s'a Intors iaras la Cam-peni in fruntea Motilor, in vreme ce Buteanu s'a dus laSibiiu pentru a lua parte la desbaterile comitetului natio-nal, ales in a doua sedinta de pe Campul Libertatii. Cauzanationala intrase acum inteo noua faza. Cele' doua dele-gatiuni trimise, prima la dieta Ardealului din Cluj, careavea sa se intruneasca la 29 Maiu, iar cealalta la Viena,full insarcinate, sub presidentia episcopilor, sa reprezintedorintele exprimate de adunare. Daca lancu n'a luat parteniel inteuna din aceste delegatii, se pare, ca dansul din-tru inceput era convins, cd acest demers era zadarnic.De fapt interventiile delegatitnei la sefii partidelor ungu-resti din dieta Ardealului ramasera MA de rezultat, caddieta, care stetea sub teroarea populatiei din Cluj, votauniunea, discuta apoi si mai rezolva si alte chestiuni, dardecretarea egalei indreptatiri a natiunei rorrane nici nu

www.dacoromanica.ro

14

o lua In discutie, sub cuvant, a e de prisos a mai dis-cuta o problema, care a fost deslegata prin uniunea Ar-dealului cu Tara Ungureasca. De asemenea si delegatiu-nea trimisa la Viena, pentru a se prezenta imparatuluiFerdinand, se Intoarse dela Insbruck, unde era refugiataCurtea, fara de nici o isprava. Dar discutiile, cari auavut loc intre membrii delegatiei noastre si fruntasii un-guri din Cluj si din Pesta, i-au convins indeajuns, ca delaguvernul unguresc nu aveau nitnic sa nadajduiasca. Nielchiar Wesselnyi, care intrevedea nevoia unei intelegerintre Romani si Unguri, nu izbuti a convinge parlamentulunguresc sa-i primeasca ,proectul de lege, care era Incafoarte departe de-a multumi aspiratiile romanesti.

Compatriotii nostri nici nu vreau sa stie de poi", spu-nea un tartar roman din Cluj inteo scrisoare, pe care otrimetea comitetului national la 6 lunie, ei spun : egahtate, totus fac deosebire intre nobil si taran, acestor dinurma nu vor sa le dea drept de vot, caci nu vor sa da-ruiasca cu acest drept si pe cei cari nu au mai multemii si nu platesc In afara de darea de cap inca si optzloti de argint. Bine le-a spus Car1 Szasz, ca ei isi va-neaza propriile interese aristocratice sub masca democra-tiei... Aceasta dieta isi tot sparge capul, cum sa astupegura poporului si sa-i scoata ochii, sau cum sa-1 satureca sa ramana si ea satula..."

Asffel din nefericire atat dieta din Cluj, cat si guver-nul din Pesta In loe sa ti cautat o intelegere loiala cureprezentantii poporului romanesc, unde n'au voit sa res-pinga pretentiile lor indreptatite, au zabovit solutionareapana la intrunirea parlamentului comun din Pesta, carela randul sau, urma aceasta metoda, cu aceeas lipsa descrupule.

Mai ales dupa macelul din Mihalt, 2 lunie, unde ar-

www.dacoromanica.ro

15

mata comandatd de baronul Banffy frase in multimea detdrani i dupd modul cum s'a fAcut cercetare In cauzaaceasta, era tot mai Wit, cd in mdsurd ce se consoli-dase situatia Ongurilor, In aceea mAsurd nAzuiau ei sdsugrume incercdrile de emancipare ale poporului roma-nesc. Dacd unii dintre factorii cu rdspundere invinovAtiauguvernul cd a ingAduit tinerea adundrii din Blaj, acum secerea cu insistentd desfiintarea comitetului national din Si-biiu si punerea sub acuzd a lui Simion BArnutiu, Alexan-dru Papiu, loan Buteanu, Constantin Romanu i AronPumnu, cari erau arAtati, ca unii cari au agitat poporul.

Nici Florian Micas, pentru eliberarea cdruia petitionaseadunarea de pe Campul LibertAtii, nu fu slobozit. Si defapt lui Mica nu i se gdsi nici o vind, decat cd cerusedeja in Cluj ceeace poporul romanesc decretase prin a-dunarea sa.

La Abrud fu organizatd o gardd ungureascd, pe careo vedem In curand In plind actiune pentru a teroriza po-pulatia romaneascd.

In cat priveste satele noastre, ele avurd de suferit maiales pe Campia Ardealului, unde Sdcui inarmati vagabon-dau in largul lor si amenintau atat pe intelectuali, cat ipe tdrani. La Lechinta, Icland si IclAnzel, apoi la DileulRoman si la Bogata de Mure executiuni/e militare fullatat de sAlbatice, incat multi tArani ii luard lumea In cap.

Cand deIegatia romand, care se Intoarse din Cluj, a-junse la Sibiiu, Os' acolo iards pe Avram lancu. Neas-tampdrul sd afle ceva despre rezultatul, pe care 1-au ob-tinut Romanii la dietg, 1-a adus din nou In preajma co-mitetului national. Aici ajunse vestea mdceluIui dela Mi-halt tocmai atunci. Se convocase o edintd de urgentd,la care, cum spune Baritiu, veniserd membri bAtrani itineri. Dupd ce se informard cu totii, se puse intrebarea,

www.dacoromanica.ro

16

ce-i de facut. Saguna plecase la Viena Tinerii. ferbeaude manie. Batranii, membrii consistoriului, cautau sa-imeze. Unul Insa Invinovati tinerimea, ca merge la sate

atata poporul : si pe Mihalteni tinerimea i-a amagita nu se supuna poruncilor mai fnalte".

Atunci lam, care era retras intr'un colt, sari dinteo-data peste trei banci i frase la raspundere pe consisto-rialist pentru cuvintele pronuntate. Sedinta fu, fireste In-trerupta.

A doua zi, lancu merse la Barnatiu i Baritiu pentrua le anunta ca pleaca sa-si adune oamenii i sa-si raz-bune pentru sangele varsat,

Dar dupa parerea acestora un asemenea pas ar f fostprematur. Si astfel lancu se intoarse in munti, scrasninddin dint' cu pumnii Inclestati, hotarat sa asculte sfatullui Barnutiu, dar sa se si pregateasca pentru lupta, care,o veciea el bine, a nu se mai poate Incunjura

www.dacoromanica.ro

POPA BALINTDupi portretul In ulel, ficut de Barbu lscovescu, in 1848.

www.dacoromanica.ro

IANCU IN A$TEPTARE

Cat de lungi sunt ceasuriie (le asteptare pcntrupopor, care n'a vazut inca Greptatea izbanditoare, o stimtoti aceia, cari, la lumina orizontului invapaiat, am nu-marat clipa de clipa ap opierea inantairii. Avram lancu,impresionat adanc de varsarea de sange dela Mihalt, arfi preferat, de sigur, 5: actiune imediatA, care s punacapat indoielilor. Incetineala cu care se discutau la Cluj

la Pesta petitiile drepte ale Romanilor i amnareacontinua a rezolvarii lor erau o dovada limped; ca n'auintampinat bunavointa nicairi. lar dud uniunea Ardealuluicu Ungaria fu sanctionata si de catre imparatul Ferdi-nand, fail a se tine seama de justele pretentii ale Ro-manilor, curajul clasei stapanitoare unguresti din Ardealcrescu si mai mult. Dar o actiune inarmata in vara a-nului 1848 ar fi fost, de sigur, pripita. Guvernuf dinPesta, care in 14 lunie lua in mnile sale administratiaArdealului, dispunea inca ne mijloace suficiente pentru ainfrange rezistenta lui lancu i atunci Romanii ar fi sa-crificat inainte de vreme nadejdile intro mantuire apro-piata. Prin urmare trebuia lasata sa se desfasure deplinactiunea politica a celor doua delegatii aiese de adunareanationala i in deosebi trebuia asteptat, ca evenimen-

2

www.dacoromanica.ro

18

tele sa ja o Intorsatura mai favorabila cauzei roma-nesti.

Asa socotea Barnutiu i Baritiu, dar aceeas Oxeye coavea si Constantin Romanu, care la 17 Iulie scria dinBucuresti lui Barnutiu aceste vire interesante : Am vorbit

despre Domniata cu mai multi dintre membrii guver-nului, cari, i anume stefan Golescu mi-a zis, ca s va.scriu, ca sa vii incoace, macar pre o saptamana, cava Intelegeti i sa. va trimita unde vei putea lucra in cauzagenerala a Romanilor. Politica de aici e a acum toffbarbatil cu capacitate insemnat sa se concentreze aicisi sa lucreze de aici. Eu Inca cuget ca au drept. Ce zici

Domniata ? Ma rog raspunde-mi cat mai curand, ca.imi da zori tefan Golescu, ca ce_zici si ca scrisu-ti-am ?...Butianu, Papiu, Batraneanu, de ce nu yin incoace, cA IIasteapta In toata ziva, precum si Pumnu, fiindca stiu caacolo nu mai pot deocamdata musca nimica i fac tre-buinta i aici.,."

Daca deci, in Ardeal, dedcamdata nu se putea facenimica i daca totus, in aceasta vreme, se stabilise o le-aura Cu tinerimea patriotica din. Muntenia, In interest&cauzei generate a Romnilor, evident ck.'aceasta Meuseun pas urias Inainte. Pentru prima data exista o cauzgenerala" a Romanilor i pentru prima data oamenii politicide pe ambele creste ale Carpatilor colaborau in modutcel mai intim pentru realizarea idealului cornun, atat defiresc,

Delegatia, care merse la Viena sa _prezinte imparatuluimemoriul adunarii dela Blaj, trebui sa piece la Insbruckunde era refugiata Curtea. Episcopul Saguna zaboviseprea mult la Cluj si la Pesta si nu sosi la titnp, astfelca Popasu, Cipariu, Lurian si Bran se infatisara. singurtIn audienta la imparatul Ferdinand. Raspunsul influentat

www.dacoromanica.ro

19

de primul ministru al Ungariei, fit nefavorabil: dupa dedieta Ardealului a hotarat in unanimitate uniunea cu Un-gana, toti locuitorii din Ardeal, fara deosebire de nap-nalitate, limba si religie, se vor bucura de aGeleasi liber-tati si aceleasi drepturi. Cand sosi agutta delegatiaprezent al doilea memoriu imparatului, in care, protes-tand in potriva uniunei, afirma acum precis, ca. natiuneaTomana din Transilvania isi perde atat limba, cat si na-tionalitatea prin uniunea cu Ungaria, caci in intelesul arti-colilor de lege din ultima dieta ungara, numai limba ma-ghiar e recunoscuta ca limba de stat, lar celelalte suntrespectate numai inteatata, ca nu vor fi exterminate, si pe-urma in Ungaria e recunoscuta prin lege numai natiuneamaghiara, iar celelalte natiuni ale tarir nu sunt nici macarpomenite. E limpede deci, ca tot ce se pare ca dobandimprin uniune, pus in comparatie cu aceea ce pierdem, a-deca dreptul nationalitatii si limbii naastre, nu mai cons-tituie castig, ci o nedreptate strigatoare la cer si odesavarsita nimicire a existentei noastre politice natio-nale, cad, spun ei atat de frumos, comoara cea maiscumpd a Romtinilor e nationalitatea i limba. In finedelegatia mai releva si imprejurarea, ca dreptul de votIn Ungaria e legat de astfel de conditiuni, a Romaniiraman in aceeas masura exclusi dela faptica exercitare atut-uror drepturilor politice, ca si sub regimul vechilorlegi de asuprire, lar aceasta ar fi, spun ei, In zilete incari drepturile omene$ti sunt recunoscute in general ca4emelia de clipetenie a statului, o stare de lucruri, pecare mai bucuros am schimba-o ca moartea. DietaArdealului, la care nu sunt reprezentate dect cele treinatiuni, iar Romanii, cari formeaza doua treimi din popu-latia tarii, au fost exclusi, n'a fost indreptatita a aduce,hotararea de uniune. Delegatia cere deci dela Imparatul

www.dacoromanica.ro

20

sa convoace o dieta speciald, compusd din deputatii alestliber ai tuturor natiunilor, pentruca sa se poat consultaliber i cumpAnit asupra interese/or lor i sd poatA aducehotardrile In deplind libertate.

FArd ndoial, cd acest ton energic, deClaratiunile pd-trunse de o dragoste sincerd pentru nationalitatea noastrdcum indicatiumle date pentru o soluropare democra-tie a chestiunei romdnesti, In conforrnitate cu spirituitimpului, constitue marele merit al membrilor, cari 1-auredactat. Rdspunsul frnparatului (23 lunie) nu mai fu acumatAt de laconic : Cu deosebita plAcere primesc asigura-rea despre neclintita credintd a supusilor mei Romani siin legdtur cu hotArdrea mea din 11 futile vd. ImpArtd-sesc, cd, la propunerea ministrului meu unguresc, tzatio-nalitatea voastrd va fi asigurat prin o lege specialiisi de riditafea scolilor nationale Inca se va purta degrije".

Aceasta promisiune a ImpAratului era primul succep pecare II secerau Romanii la Cirrtea din Viena, si desi exe-cutarea, In mod constitutional, se acorda ministerului un-cfuresc, totus ea mAngAid Intru catva pe Romdni si leinspird noui sperante.

IVIai In serios lua fdgdduielile aceste episcopul Saguna,care la intoarcere, se opri la Pesta, pentru a intervenila guvernul unguresc, sd prezinte parlamentului legeadespre recunoasterea nationalitt tii romdne. Dar actiuneasa nu avu aici rezultatul dorit, fiindcd Ungurii, chiarcei mai dispusi a face concesiuni cetdtenilor de buzeromdne", nu recunosteau nii decum deplina indreptAtire anatiunii ronzane". Inteadevdr atAt proiectul da lege albaronului Nicolae Wesselnyi, cat si al comisiunei regni-colare chematd a fixa o lege pentru asigurarea dreptu_rilor cetAtenesti ale natiunii romane pe baza egalitatii, se

www.dacoromanica.ro

21

intemeiau pe conceptia despre unitatea nationala a sta-tului maghiar si erau departe de a multurni macar pre-tentiiie unor Romani zisi rnai moderati. Din partea g,u-vernului maghiar Romanii au intampinat o lipsa de sin-ceritate, iar din partea opiniei publice unguresti, o dus-manie fatisI, astfel ca nimic nu a probat mai bine In-dreptatirea cererei romanesti de a ni se recunoaste na-tionalitatea cu colaborarea noastra, In baza principiilordemocratice, ca rezultatul obtinut de delegatille romanesti..Nu s'a tinut seama de dorintele juste ale Romani!or,fiindca rasa rnaghiara, constie de superioritatea elemen-tului romanesc In regiunea situata dela Tisa pana In Car-pall, isi temea deja stapanirea bazat pe un sistem lntreg-de nedreptati.

Dar si pang dud, dupa indelungate stdruinti pasnicesi legale, cauza romaneasca fu atat de viTreg tratatasituatia In Ardeal devenea, In fiecare zi, tot mai insu-portabila. Furcile ridicate In comunele romanesti erau unsimbol al mult trambitatei libertati, lar teroarea, care sedesfasura aici hu era de loe In armonie cu principiilefratietatii. Guvernul unguresc numi In Ardeal un comisarin persoana baronului Nicolae Vay, care, in loe sa cautea asculta doleantele celei mai numeroase populatii dintara, Inaspri regimul terorist. Cazurile din ieu, Salcud,Blajel si Turda, unde cetele de Sacui organizate si Inar-mate dovedeau ca macelul dela Mihalt nu fu numai unincident nefericit, ci ca el fusese cea dintaiu za din lantulde nesfarsite violente. Cand In 17 lunie fu adus la Turdalegat In catuse preotul roman din Budiu, care era fatilui Papiu Ilarianu, acesta putu sa serie in Organul Na-tional dela Blaj o scrisoare, In care se reoglindeste per-fe,:t atmosfera creiata .,

Vedeti dar popoare, pana la cate au putut veni Un-

www.dacoromanica.ro

22

gurii In acest timp de aur al libertatii. Pe noi, cari atatam fnvatat poporul roman In doua adunari dela Blaj lapace, cat acum nici nu se apara, ca sa nu pacatuiascaIn contra pacii predicate de oamenii sal? Pe noi, caripe calea cea mai paciuita apararn nationalitatea acestuipopor, sa ne strige In gura mare de turburatori si sa neprinda (sentinta ne este facuta : furcile) cum ne vorprinde? lar cand nu ne pot prinde pe noi, -sa prinda peparintii nostri cei nevinovati, carora nu le este destul ase topi de grijea si supararea pentru fii sal, cari si-aupus in primejdie vieata pentru natiuney Sa-i prinda sipe dansii nevinovati, sa-i bata in catuse Inaintea sotiei siiubitilor sai fii si fiice? Durerile si vaietele acestora niciinchipui nu se pot..."

Ungurii din Rosia si Abrud s'au organizat si ei inteoceata de voluntari, lar guvernul diu Cluj le-a trimis otrupa fnarmata, compusa din graniteri sacui si din soldatiai unui regiment galitian. Ori, asigurati de baionetele a-cestora, voluntarii din Abrud incepura a se purta brutalbanal cu patul pustilor in piata pe unii dintre Romani,pe altii fi sfasiara cu baionetele, la Rosia au batut pe unRoman, Inc& l-au lasat lat si ce era tot gat de revolta-tor, era faptul ca tot Romnii fura nevoiti a plati chel-tuielile de intretinere ale Sacuilor, cari aveau sa le ra-mana in carca, pana and nu vor lua preotii romaniitoata raspunderea pentru tinuta poporului. Cnd preotulSimion Balint din Rosia ceru printeo petilie dela guvernIblAturarea acestor sicane, fu trimisA la Abrud o comisienpentru cercetarea exceselor potitice, care aresta fndatape popa Balint" fmpreuna cu un numar considerabil defruntasi rowiani: Hie Cojocariu, Nicolae Fodor, loan Pa-tita, preoti, apoi Grigorie Balea, roan Corch,es, loan Dan-ghea, Samuil Morariu, Petre lonete, losif Sulutiu si Tioc.

www.dacoromanica.ro

23

Todor ; acesta din urm fu arestat indata ce se intoarseacasa dela Insbruck, unde luase parte ca membru al de-legatiei romaneVi. Popa Balint fu pe urma ()gut, maltra-tat i transportat in temnit la Aiud.

Avram Iancu va fi vazut toate aceste lucruri din me-diata apropiere. Avem chiar tiri, ca Inca in jumatatea,prima a lui lunie a indemnat pe Bistreni la rezistenta.Dar o actiune serioasa nu incepu inca in cursul verii,cand eroul nostru avu timp sa se convinga de starea sn-fieteasca a Motilor sal. E mai presus de once Indoiala,c lancu a intrebuintat acest timp pentru a pregati spiri-tele, cad altminteri el nu s'ar fi putut MN* din primulmoment cu o ceat atat de numeroasa i atat de bine.disciplinata.

Dar prigonirile fruntaVlor romani atinsera culmea inarestarea comitetului national, pe care o incercaAugust 1848 comisarul Vay. Guvernul ardelean credea caprin inlaturarea acestui comitet, a card desfiintare o de-cretase mai inainte, li va fi posibil sa puna stapanire pdcuibul principal de propaganda romaneasca. V in deosebracaparand arhiva comitetului, 'sa poata cunoaVe toate fi-rele miscarii noistre. Astfel fu trimis contele FranciscBeldi la Sibiu, care in 16 August seara izbuti sa ares-teze pe August Tr. Laurian V pe profesorul Nicolae BAIA-pscu, in vreme ce Barnutiu scapa ca prin minune. Darreactiunea din partea Romanilor graniteri fu atat de fur-tunoasa Meat generalul Pfersman Ii elibera deja in 20August V cei zece mii de tarani adunati la Sibiu con-&sera pe martini cauzei lor cu un adevarat triumfpana la Orlat. Din nest moment incepe, rezistenta Mar-mata a poporului romanesc din Ardeal, care fu organizatamai intaiu sub scutul graniterilor din regimentul primdeoarece aceVia, prin ofiterii lor, erau legati strans de-

www.dacoromanica.ro

24

Curte, politica fruntasilor nostri incepu sA graviteze totmai mult spre impAratul din Viena. 0 vedem aceasta dinhotArArile adunArii, care s'a tinut la Orlat in 10 Septem-vrie si chiar din hotArArile celei de a treia adunAri delaBlaj intre 16-25 Septemvrie.

Cmpul LibertAtii si livezile din jurul Blajului furA acumdin nou revArsate de multimea tAranilor romAni, cari ve-nirA de astA datA inatmati cu armele, de cari dispuneau:pusti, lAnci si coase. De pretutindeni curgeau cetele deRomani in spre aceast uriasA tabArA, unde avea sA sevorbeascA acum inteun limbagiu mai rAspicat, decAt inIn primAvarA. Si InteadevAr conducAtorii, In fruntea ca-rora sta insusi Simeon BArnutiu, formulau de astdatAmai energic protestul in potriva uniunei Ardealului cuUngaria si ruperea de guvernul unguresc, prehnzAnd unguvern provizoriu pentru Transilvania, cdmpus inteo pro-portie dreaptA din membrii romAni, unguri si sasi, dar siun fel de autonomie nationalI, cu o adunare si cu uncomitet national. In loc de guvernul din Pesta ei spun, cadoresc sA stea in atArnare direct numai de ImpAratul siministerul slu, iar pAnA la altA Intocmire_sA primeascAporuncile mai inalte prin comandamentul militar dniSibiu.

AceastA noul formulare a programului national fu mo-dificatA sub inrAurirea evenimentelor din Pesta, unde gu-vernul unguresc alunecase dinteo opozilie tot mai ferventAin contra Casei domnitoare, inteo revoltA fAtisA. Slabiorganizati politiceste si lipsiti cu desAvArsire de arme, erafiresc sA se 4ataze la dusmanii Ungurilor, la guvernulaustriac din Viena, cum s'au aliat ceva mai tArziu si cuSasii, de cari totusi erau despartiti prin intreaga lor con-ceptie politicA, eminamente democraticA.

Una din cele mai de cApetenie hotArAri ale acestei a-

www.dacoromanica.ro

25

&nail dela Blaj a fost, fara de indoiala, decretarea In-fiintarii gardei nationale romane, care se injghiebaindata pentru a mentine siguranta publica in satele si ti-nuturile romanesti.

Avram lancu era si el la adunare cu sase mii de Moti,cari, dupa marturia lui Vasile Moldovan, erau bine ar-mati si bine disciplinati. Eroul nostru vedea, ca nu inclipa din urma, energiile neamului ski se adunau, pentrtta stoarce cu puterea bratelor, ceeace barbatii politici aiRornAnifor n'au fost in stare sa obtina pe cale legala inera libertatii, egalitatii si fratietatii.

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU IN FRUNTEA MOTILOR(Craiul Munfilor : Avram lancu)

Chemarea viielioas la arme a poporului romanesc dinArdeal trezi pretutindeni valuri de insufletire. Nu numaiprigonirile lansate Inca de cu primavara, care se intetiradin August Incoace pentru a asigura un rezultat bun re-crutarilor unguresti, ci setea milenara a acestui popordupa libertate, facu sa se adune, In timpul cel mai scud,si In numar considerabil, legiunile romanoti, [sub dra-pelele prefectilor. Axente Sever Isi aduna gloatele la Blaj,Constantin Romanu pe CAmpie, Nicolae Solomon la Ha-teg, Popoviciu Martianu la Sebesul Sasesc, iar AvramIancu isi aseza cartierul la Cdmpeni.

In -muntii pitoresti, cari luchid acum cu un cerc de fierfrontiera apuseana a tarii noastre, nici ca se putea alegeun loe mai nimerit, ca centru de actiune militara, ca a-cest rase], al:drat din toate partite de munti Matti si to-tus legat prin linii bune de comunicatie cu principalele-localitati din Muntii Apuseni. Aici Isi organiza Iancugarda nationala, aiutat de tribunul Nicolae Corches, cen-turionul Alexandru Bistran si vice-tribunul Dionisie Po-poviciu. Acesta din urma conducea garda din BuciumBistran cea din Bistra, far Corches pe cea din ampeni,,

www.dacoromanica.ro

28

0 alta ceatA se constitui sub conducerea preotului SimeonProdan Probu, dir la Indemnul si tot sub supravegherealui lancu, in apropierea Aiudului, in satul Magina. Cevamai tarziu Ise organiza si la Cricau, in atarnare de lancusi sub conducerea vice-prefectului BlAjan, a tribunuluiBucur, preot 'in Galda, si a locotenentului iandiuc, o a-semenea garda. Astfel lancu cauta sa-si asigure dintruinceput munta, cari in urrna au i devenit cetatea sa ne-biruita, asezand cate o tabara (i se zicea atunci bagar)langa soselele, cari duceau spre cartierul salt. In spreapus avea sa dea piept cu dusmanul, Ion Buteanu, pre-fectul Zarandului, a cam/ /egiune se forma, In rAstimpul,cat lipsi acesta, tot sub ingrijirea lui lancu, iar dinspreTurda, apnea calea Ungurilor, Popa Balint prefectul Mimosdin RoVa Montana.

Astfel, dupa o munca de cateva luni si gratie perso-nalitatii .lui Iancu, care de acum se facu In ochii MotilorCrn iul Munfilor, fu cu putinta sa se inceapA actiuneamilitara In conditii neasteptat de bune. Cea dintaiu tintaa sa fu deci, dupl instructiile primite dela comitetuf eepacificatiune, cum se numia comitetul national reorganizatla adunarea din Septemvrie, sa desarmeze pe voluntaritunguri. La Abrud izbuti sa execute desarmarea fail denici o rezistenta si in 24 Octomvrie 1848 i se deschieraportile orasului, in care intra cu triumf eroul nostru. LaZlatna insa n2socotinta consilierului cameral Nemegyei,care dupa ce incheia o intelegere cu conducatorii cetelorde Romani, pbrunci sa traga in gramada de tarani in-trati in oras, deslantui pofta de rAzbunare a bietilor oa-meni, cari au fost pana atunci lapasati, umiliti si jefuitiindeajuns de catre toti acesti functionari ai statului, ban-diti WA de pareche. Macelul din ora si victimele dinPresaca, unae au fost exterminati pana inteunul ungurii

www.dacoromanica.ro

29

refugiati dn Ziatna, vor ramane pururea, o pildaloare pentru aceia cari au tinut in intunerec poporulnostru, dealtminteri bland i generos.

In sufletul sau aprins de manie, Iancu a inteles, desigur, patinia razbunatoare a poporului, cand, in 26 Oc-tomvrie, vizita ruinele nenorocitului oras. Dupa cele ce ausavarsit Ungurii in ultimele saptamani, dupa executilenejustificate ak atator victime nevinovate in tot cuprinsulArdealului si mai ales dupa ce fu spanzurat AlexandruBatraneanu, prefectul din Cojocna, bun tovaras al luiIancu, de faimoasa curte marVala din Cluj, putea oaresa aiba lancu vre-o raspundere in fata istoriei, cum opretind condeiele veninoase ale dusmanului ? Oare ororile,evului mediu, ale carui lanturi de fer au fost pastrateaid pana in 1848, trebuiau sa raman si ele un privile-giu perpetuu al clasei dominante unguresti ? Asupritii de

ca i ceva mai tarziu cei din preajrna Aiudului; sanu fie oare plamaditi din acelas aluat omenesc, din carenumai cu o cilivizatie staruitoare, se pot alunga pasiunileferoce ? Omul despoiat de demnitatea sa i injosit panala animal, nu poate avea nici o rasnundere in fata is-toriei.

Chiar atunci, in 25 OctOmbrie, sosise Simion Prodanudela Magina i povesti, cum o ceata de gardisti unguridela Aiud, ajutati de captanul unei colipanii de soldatiregulati, condusi de catre comitele Stefan Kemny navaliasupra si Cacovei, pe cari le Mewl una cu pa-mantul. In fine, in 28 Octombrie, trecu si tabara din Cri-eau prin botezul de foc, dupa o lupta inversunata cuhonvezii i voluntarii unguri din Aiud, cari furl siliti Sase retraga catre Teius. laccu instiintat, ca Ungurii se a-duna din non pentruca sA atace tabara dela Cricau, tri-mise acolo ajutor insemnat.

www.dacoromanica.ro

30

Comandantul cetatii din Alba Iulia convoca pentru /Noemvrie si pe prefectii romani pentru a fine un consiliu

pentru a stabili o unitate in operatlunile armatei regu-late si a gloatelor romane. lancu se cobori din muntilua parte la acest consiliu, apoi in ziva urmAtoare plecala Cricau, pentru a saluta pe vitejii sal, cari s'au luptatca niste lei.

Trei zile stete lancu In mijlocul lancerilor dela poalelemnntilor, din 2-5 Noemvrie, sarbatorit de acesti taran'darji, cari au ramas pana astzi cu cel mai curat sufletromanesc. Batranii cu pletele albe, cari s'au stins nu demult, stiau Inca sa povesteasca nepotilor atatea amintiriduioase despre zilele de avant, pe cari le..au petrecut inloagar, sub vraja personalitatii cuceritoare a CraiuluiMuntilor.

Atunei ved f -CricAu capitanul Gratze trimis de catrecommlamentul trupelor din Sibiu, pentru ca sa invite pelancu a lua parte la expeditia de dezarmare a oraselorunguresti Ajad, Vintul de sus si Turda, ai caror volun-tari gardisti nelinisteau toata regiunea romaneasca deranga Mures si dela poalele muntilor. Locotenentul Win-klerf scria Inca la 30 Octomvrie din Sebes catre com-tetul romanesc din Sibiiu : o turma salbatica de Unguncari samaria drumul pe unde merg cu omoruri i ardenisi cu revoltatoare acte de violenta, se apropie tot maimult i nelinisteste toata regiunea. Cuibul de capetenie alacestor asasini e Aiudul, care e bine Intarit i Inconjuratcu anturi largi. Se zice ca acolo ar fi prinsi multi Ro-mni, cari tanjesc acolo torturati In mod ingrozitor. Dectpentru a pune capat acestei hoarde setoase de sange, enevoie sa inaintam imediat pentrti a asedia si ocupa Aiu-dul". Se pare cA planul acestei expeditii fu discutat V deconsiliul din Alba Iulia.

www.dacoromanica.ro

31

Astfel lancu pled cu tabAra din CricAu i cu un nu-mar Inse,nnat tie Moti la Teius, unde sub conducereatehnicd a cdpitanului Gratze se reuniserd taberile prefec-tilor Axente, Solomon, Bala, Popoviciu si Buteanu. Maimult ca doud zeci de mii de Romani Inarmati in cea maimare parte numai cu lAnci se asezard In fata Teiusului.Iancu se distinse si aici prin energia i istetimea sa, aju-tand ofiterilor impArAtesti sd organizeze i sA ImpArteascAIn unitati masa uriase de glotasi. In 6- Noemvrie avant-posturile taberei, asezate dupd toate regulele militare,puteau sa pandeascd toate miscdrile dusmanului.

1ntr'acestea, stiri nefavorabile sosiserd din arand undetrupele unguresti au izbutit sd ImprAstie pe Motii slabinarmati. In 9 Noemvrie Buteanu pdrAsi pe tovardsii sAi

plecd cu cei trei mil de Motii In ZArand, pentru aopri innintarea Ungurilor.

Gloatele romanesti Inaintard pas de pas si cu multdprecautiune. In 8 Noemvrie ele steteau deja In tap. Aiudu-lui. In aceeas zi, faimoasa gardd ungureascd fugi din orassi o deputatiune se prezenta in tabdra romaneascd pentrua anunta capitularea si a cere scut. Cdpitanul Gratze Inscrisoarea din 11 Noemvrie adresatd cAtre generalulPuchner spune : ,,Dei eram singur In fruntea celor 20000Romani, aprinsi pa nd In extrem prin nenumArate tentativetotus am indrAznit, In intekegere cu distinsul vi cavale-rescul prefect Domnul lancu, sd mulcomesc multimeasd fixez capitularea orasului Mud". In 10 Noemvrie, Aiudulfu ocupat. Gloatele lui Axente i Popovkiu trecurd Inaintespre Decea, Incunjurand orasul de cloud prfi, lar coloa-nele disciplinate ale lui lancu, avand In frunte pe Craiul

.Muntilor, defilarA In cea mai deplind online prin mijloculorasului. Astfel Aiudul ai cdrui gardisti fanatici erau cu

www.dacoromanica.ro

32

drept cuvAnt urgisiti pentru salbatacia lor, scapa de raz,-bunarea meritata a RomAnilor.

In chipul acesta se deschise drumul catre Vintul de sussi catre Turda. Dar inainte de a fi pornit mai departe,din Ilusa de alimente, tuteo regiune pustiita cu desastar-vire de catre Unguri, prefectii trimisera acasa pe o bunaparte dintre glotasii cei mai batrani si cei mai tima..Axente trecu Muresul si inainta pe tarmul stAng, iar co-loanele 1ui lancu si ale prefectului Martian Popoviciu In-cunjurara din stAnga Vintul.

Locuitorii din aceasta mare comuna ungureasca, tnfiptaIn mima romAnismului, s'au distins In expeditiile de jaforganizate contra satelor noastre. Inzestrati cu arme bunedin partea guvernului, ei si-au Inmagazinat cantitati con-siderabile de cereale. Dar se pare, ca la vestea despreocuparea Aiudului de catre RomAni, s'au speriat alAt demult, IncAt s'au refugiat aproape cu totii la Turda si insatele unguresti de pe valea Ariesului. Ei rf au uitat Insa,ca mal IntAi sa omoare fard judecata pe robii" romAni, pecari i-au alus din expeditiile lor, si sa le arunce cadavrelemutilate Tuteo groapa cu var din fata primariei. CAnd auvazut RomAnii, cari au intrat la 13 Noemvrie In Vint,aceasta nemaipomenita barbarie, e firesc sa-si fi razbunat.Vintul de sus a ars complet In acea zi, ca o uriasa fa-clie la capatlul martirilor romAni. Dealtrninteri atAt fancu,cAt si capitanul Gratze au constatat, ca Vintul a fostaprins Inainte de-a fi intrat gloatele romAne.

In 20 Noemvrie gloaiele romAne d'scutau cu dekgatiaorasului Turda conditiile de capitulare. La aceste discutiiId, parte si Popa Balint, car-e venise cu cetele sale peAries In jos pentru a intAmpina' arniata triumfa Mere. Einteresant ceeace ne povesteste capitanul Gratze despreacest episod :

www.dacoromanica.ro

3

33

Pentru a dovedi populatiei inspdimantate, cd Romaniiau o tinta mai Malta, decat pofta de jaf, intraiu singurin ora', impreund Cu statul meu major, i Idsaiu toatdtupa pe camp, in corturi aezate pe tArmul drept alArieplui, WA sA fi indrdsnit cineva a veni in ora. Niciaid nu s'a intmplat -nici o violentd, nici un jaf, deicorpul inarmat a petrecut timp mai indefungat.

Eu mArturisesc sincer, cd dispozitiile mele nu ar fiavut succesul norocos, iar unitatea in operatiuni nu s'arfi putut realiza cu o masd nedisciplinatd atat de mare,dacA n'ar fi fost lancu, un spirit care pe toti ji invio-reazA, un bArbat cu o popularitate nemArginitA, pAtrunsde respect pentru 'Malta carmuire i insufletit de nobilulzel al hatiunii sale. Iancu a sprijinit cu fapta strAduintelemele i a supraveghiat executarea precisd a ordinelormele cu o grije meticuloasA, pand lu cele m'ai mid de-tailuri

Ceeace apare litnpede i din aceastA mArturie, e faptul,cd adevAratul cApitan al oastei romanesti, adunata dintoate pdrtile Ardealului, era Avram lancu. Cred cd inaceast expeditie, lela Cricdu pand la Turda, obtinu eltitlul de Craiul Muntilor dela poporul, care il iubea attd_ mult. TovArdia unui bun ofiter, cum era cApitanulGratze, excelent i sincer camarad, i-a fost lui lanai, WAindoiald, de mare folos.

In timp ce gloatele romane steteau 'la Turda, Avramlancu veni la Cluj, pentru a se prezenta generalului War-dener, care ocupase dapitala Ardealului din 13 NoemvrieCe pdcat cA lancu In raportul sAu e tocmai in acest locatat de scurt : Din Turda m'am dus la Cluj, la gene-ralul Wardener ; de aici m'au trimis la colonelul Loc.enau,ca sd iau instructii nuoi". Cred, cd data sosirei lui lancu,dinspre Feleac, fireste in fruntea unei cete inarmate, poate,

www.dacoromanica.ro

34

sa fie nuinai 21 sau 22 Noemvrie, cAci in ziva de 23colonelul Losenau porni spre Huedin si Ciucea, unde deteordin i lui lancu sA-si aducA pe lAncerii sAi.

Cetele romAnesti insA obosite si ce era mai importantlipsite de echipamentul necesar Rentru o expeditie de iarnAIn munti, furA trimise de Iancu mai intAiu acasa. In Turda,Vint si Alud furA Mate detasamente mici de soldati pentrua mentine ordinea.

Dar trebue sA remarcAin indatA raportul ,dintre co-mandantii austriaci si Iancu. Folosindu-se de insufletireamaselor romAnesti, ofiterii nemti, fie cd nu aveau arme,fie cl nu aveau nici incredere in Ron ni, nu distribuirAdecAt un numAr foarte redus de pusti gloatelor noastre

cu toate acestea se impuneau unitAtilor romAnesti pro-bleme de rezolvit, pe care numai o armatA bine echipatAle-ar fi putut rezolvi, La aceste se mai adaugA i

incapacitatealegendarA a acestor comandanti, cari, cu putineexceptii, isi asumau un rol, ce jignea pe prefectii romAnilancu primise din partea comandamentului un atasatlitar in persoana clpitanului Francisc Ivanovici, un omlipsit de talent militar, care in loe sa serveascl de con-silier technic, petrecu opt luni de zile in munti, spionAndpe conducAtorii romAni i ponegrindu-i prin rapoartelesale, In fata comandamentului. De aceea nu-i de mirare,dacl lanzu si-a mentinut independenta fatA de acesti o-fiteri si nu indeplinea ordinele lor, clecAt numaicl si el era convins de rezultat.

lancu se intoarse din Cluj prin Turda la CAmpeni,unde lu dispoziiii sa se adune o nouA oaste. In 29 No-emvrie erau concentrati deja 1500 Moti, dintre cari insAnumai 250 erau inarmati cu pusti. In 30 ei pornirA dinCAmpeni prin munti cAtre GilAu sub conducerea lui Iancti

Avem informatii sigure, cA in 2 Decemvrie Iancu se

www.dacoromanica.ro

35

afla in Cojocna. Probabil fAcand un mar s fortat pririmunti, Cu o parte din oastea sa, o coti spre Feleac, deunde se repezi la Cojocna pentru a desarma garda un-gureascd de acolo. Astfel in drumul spre Huedin, lancuva fi trecut din nou prin Cluj, in fruntea Mdtilor sdiDar nici din raportul lui lancu, nici din jurnalul cdpitanului Ivanovici nu reiesd ciar aceasta. CAntecul pop t larlima a pdstrat amintirea acestei expeditii :

Pe drumul CiusuluiMergea oastea IanculuiIncgrcatA de bucateDuc la loagar de mAncate.

Iancul din gurA gala :Dragii mei feciori iubiti,StatI in loc si popositi,Si 'ntrati-'n Cluj co dragSi v bateji vitejeste,Si ATA luptati fecioreste I

Probabil, cd lancu s'a dus la Cojocna tocmai' pentrua-si aproviziona armata cu alimente, act din munti n'aavut de unde sd aducd cele necesare.

In 4 Decemvrie Avram lancu sosi la Sacuiori impreund Cu cdpitanul Ivanovici. El isi impArti trupele prmsatele romanesti : Albdcenii si Bistrenii, se fixard in Ro-gojel, care era cel mai insemnat punct strategic. In urmaunui sfat cu colonelui Losenau, Avram lancu trebuia sd.ataca avantposturile unguresti in noaptea de 6 spre 7Decemvrie, la Sebe s dincoace de Techeteu. Daca atacular reusi, atunci sd izbeasca in tabdra principald a dus-manului. ObservAtn, cd desi colonelul Losenau dispuneade forte cam de trei ori mai numeroase ca Ungurii siarmata sa era foarte bine echipatd, totus sarcina de a

www.dacoromanica.ro

36

lua contact cu mamicul i se dete lui lancu, care n'aveaclecat 250 de puVi i doul tunuri de lemn. aptezeci desoldati cu un ofiter i Cu 2 tunuri, de cate un funt aveausa stea ca rezerva, pentru a sprijini atacul Motilor.

In 6 Decemvrie Albacenii In frunte cu veteranul MateiiFilip surprinsera In satul Viqog un detaqament de Ungurtcari rechizitionau alimente V vite. li incunjurara repedeV dupl. o luptA scurta treizeci i cinci de .cadavre aco-pereau campul de lupta. Numai ase Unguri au izbutitsa scape i sa duca vestea infrngerii in cartierul delaCiucea, lancu mentioneaza in aceasta lupta in deosebrvitejia Albacenilor Ispas i Alex&

Inaintand cu cetele sale spre varful lui Traini, lancuse convinse, cA atacul noctarn nu se poate executa panace trupele nu vor cunoaVe mai bine terenul si pana cenu va fi asigurata cooperatia colonelului Losenau, cu carenu se putea tine contactul.

In ziva urmatoare capitanul Ivanovici, dornic sa anga-jeze lupta Cu honvezii, pela amiazi, frase doa focuri Cutunurile de lema In armata ungureasca, pe cari le coboriIn vale. Dar dumanul, bine pregatit, nu se speril, ciaVepta atacul nostril In vale, inteun loc bine aparat. A-tunci Motii se coborara In doua cete pentru atac : Unamai mare, In aripa stanga, iar In fata se aeza o ceatamai mica de lancen. Batalia se incepu prin atacul unuiMot, care coborandu-se tiptil trase din nemijlocita apro-piere asupra honvezilor. lancu povestqte, a a aflat des-pre angajarea bataliei nurnai dela tribunul Clemente Alu-deanul i a In momentul, and veni catre camp' delupta, vazu pe cei 70 de soldati In retragere, transpor-and i tunurile. Batalla tinuse trei ceasuri, in care pu-cap noVri i cheltuira toata : trebuiau deci sase retraga. Vanatorii lui lancu impreuna cu ceata tribu-

www.dacoromanica.ro

37

nului Clemente Aiudeanul acoperira retragerea Iancu luAmasuri pentru ca sa se opreasca din nou pe varful lui

unde ar fi avut o pozitie inexpugnabila si saintre In actiune i soldatii, cari stetesera In rezerva. Darpe aaestia nu fu chip sa-i opreascA. Motii trebuira denisa se retraga i ei. lancu aduna pe o parte din lAnceriisai la Sacuior, iar Clemente Aiudeanul la Rogojel. Un-gurii ocupand satele Trini i Visag, le jefuira le arseraOlt in pamant. Prin aceasta Invingere isi asiguraseraei i drumul spre Huedin.

In 8 Decemvrie Iancu anuntand esecul acesta, pentrucare nu purta nici o raspuudere, primi mangaerea fai-moasa dela colonelul Losenau : nemo semper vincit, sedet vincitur. (Nimeni nu invinge totdeauna, ci mai e i in-vins). Daca pripeala capitanului Ivanovici 11 exasperase,inactivitatea colondului Losenau Il putea convinge, ca ocooperatie cu acesti ofiteri, nepasatori de vieata millorde Romani Insufletiti, e foarte dificila. Lipsa de alimente

gerul mare determinara In fine pe lancu sa retragatabAra in 10 Decemvrie i sa trimita pe oameni la casele'or. Totus Intors la Campeni mai trimise o hug de a-utor la Huedin sub comanda tribunilor Nicolae Corches

si Clemente Aiudeanul, ca sa se ataseze tribunului losifMoga. Incapacitatea ofiterilor austriaci insa faramitara siaceste cete pana la sfarsitul anului, (land posibilitate ge-neralului Bem, sa castige o victorie ieftina.

www.dacoromanica.ro

IDEALUL POLITIC A LUI IANCU

Dela Campeni lancu se duse la Sibiu in jumatatea adolia din Decemvrie. Sufletul sail otelit si fnaltat pringrandioasa manifestatiune a poporului Insetosat dupadreptate si dornic de libertate nu mai avea astamparVoia sa afle dela comitetul din Sibiu adevarata situatiecreed Romanilor prin ultimile evenimente si ardea de.dorinta sa cunoasca perspectiva, ce ni se deschidea pen-fin viitor. Prin cureni lancu era Instiintat, ce-i drept,despre hotararile cele mai fnsemnate. Amicul sail, Buteanu,petrecuse ultimile zi/e din Octomvrie de asemenea la Si-biu, iar tovarasia din tabara cu Solomon, Axente, Mar-.-tian Divu si ceilalti prefecti si tribuni romani le va fi datprild s discute, sa cumpaneasca si sa traga concluziilenecesare din ingratnadirea si precipitarea uriaselor eve-nimente politice. Acum Tina lancu voia sa la contact per-sonal cu diriguitorii politicei romanesti.

Comitetul national ales de adunarea din toamna se cons-lituise sub presedentia lui Simeon Barnutiu cu membrifNicolae Balaseszn, A. Treboniu Laurian, Timoteiu Cipariu,Florian Micas si loan Bran. Cand se produse rupturaintre Unguri si Imparatul Ferdinand, comitetul fu recunos-zut si de catre comandamentul din Sibiu sub denumirea

www.dacoromanica.ro

40

unui eomitet de pacificatiune. Evident, ca primul endal generalului Puchner fusese-de-a pacifica' Ardealul,de-a restabili ordinea tulburata prin excesele revolutiona-rilor unguri. Cotnitetul romanesc Insa Intelegea aceastapacificare" ca o actiune pentru a prepara rezistenta in-armata a poporului nostru In potriva teroarei unguresti.El se si puse pe lucru In aceasta directiune si cum Incurand se stabili o Intelegere deplina cu comandamentulmilitar, comitetul nartonal deveni nu numai organul delegatura intre Romani si generalul Puchner, ci un ade-varat guvern civil, care organiza rezistenta militaraconducea actiunea politica a poporului romanesc din Ar-deal. Injghebarea repede a legiunilor i prestatiuni/e pre-fectilor, cari steteau sub ordinul comitetului, aveau darutde-a spori ateeritatea acestuia, Lastfel ca poporul Inceptta-I numi gobern romanesc" caruia i-se adresa In toatenecazurile. De aceea fur angajati Inca vre-o cativa bar-bati cu reputatie in serviciul comitetului : Aron Florian,secretar, apoi G. Baritiu i Gavril Munteanu, carora li sefacu loc in comitet, iar ca ajutoare David Almasianu,Saya Popoviciu Barcianu, fratii Brote, I. Banciu si altiiCat de tuna a fost activitatea comitetului si ce vasta co-respone.en,a a avut, ne putem face Inchipuire abia acum,cand se cunoaste o buna parte din arhiva sa.

Generalul Puchner mai constitui un comilet pentru a-pcfrarea (dril, compus din sase membri" doi Romani, doiSasi, un ofiter de s at major si un membru al comisaria-tului tarii. Dintre Romani intrau in acest comitet A. TrLaurian i Gavril M nteanu, iar suplenti I. Branu i GBaritiu, avand sa se Ingrijeas A de intregirea prin recrutiromani ai regimentelor, Infiintarea unui batalion de va-natori sasi, convocarea si Inarmarea gloatelor, aprovizio-narea i Ingrijirea de transporturi s. a m. d.

www.dacoromanica.ro

41

Precum vedem o colaborare intima se angaja intre ge-neralul Puchner i comitetul nostru. Recunoscuti, pentruintaiadata, ca factori hotaratori in politica WU, Romaniiapasara cu toata grEutatea lor in cumpana, pentruca sascoata bituitoare cauza imparatului, dela care sperau 0mantuirea natiei lor. Comitetul national fu gata sa. ridice15 legiuni cu un efectiv uriq de 195 mii de oameni subconducerea prefectilor sal. Poporul, care se opuse la re-crutarile ungure0i din Septemvrie in 'Nate regiunile ro-manesti, alerga acum cu insufletire sa se inscrie in gloa-tele organizate de prefectii sai.

Dar sinceritatea naiva. 0 insufletirea unanima nu furrasp! atite dupa cuviinta de catre aceia, cari ctilegeauroadele jertfelor aduse de Romani. Comitetul national a-vea sa se convinga despre aceasta in curand. In elanul,cu care pornisera frunta01 no0ri dela Oriat spre Blajiapoi avantul care-i cuprinse in cele doua saptamani catau stat inarmati pe Campia Libertatii, i in fine sub pre-siunea evenimentelor, ei nu puteau sa aleaga deocamdataalta politica, decat aceea a colaborarei cu guvernul dinViena, reprezentat acwn in Ardeal prin generalul Puch-ner. Acesta nu daduse tocmai multe semne de bunavointacatre Romani pana In momentul, cand izbucni criza cuguiernul lui Kossuth. Dansul patronase doar proclamareauniunei Ardealului cu Ungaria la dieta din Cluj 0 totdansul distribuise voluntarilor unguri tot stocul de arme,pe cart le avea disponibile in Ardeal. Acum adresandu-secatre Romani le vorbia intr'un limbagiu mai dulce 0 maipotrivit : Voi sunteti tari 0 numero0, ridicati-va unulpentru toti qi toti pentru unul. In partea voastra sta. sfin-tenia dreptului, care sub pavaza cerului in veci nu vacadea". El vorbia acum in numele imparatului" 0 princuvintele sale, prin cari implora ajutorul Romani/or, le

www.dacoromanica.ro

42

dedea sa inteleagA si indeplinirea pretentiilor juste, lacari aspirau ei :

Natiuni si locuitori ai acestui principat, vouA, carisunteti credinciosi si tineti cu ImpAratul si cu dinastiacasei austriace, voul trebue sa vA spftn, ca acum a sositceasul cel mai important In vieata voastrA, ceasul, In caretrebue sA aratati In fapta credintA si dragostea voastrA cAtracel mai bun din ImpArati, care ca un pArinte ce-si iubestecopiii, doreste din 'Willa fericirea si binele vostru. A sositceasul, In care trebue sA apArati cu arma libertatea cons-titutionala si egalitatea tututor natiunilor In contra primej-dlilor ce le grAmAdeste terorismul si salnicia ocarmuiriidin Budapeste.

In convorbirile, pe cari le avurA fruntasii comiteturinnational cu generalul Puchner vor fi obtinut asigurAri simai concrete cu privire la viitorul politic al poporuluiromanesc, cum de altminteri asemenea fagAduinte tinuteIn termini vagi furA repetate si de manifestele impAratu-lui Ferdinand, iar dupA abdicarea acestuia si de cAtretanArul impArat si rege Francisc lbsif. Deplina recunoas-tere si acordare a nationalitAtii" fu, de fapt, formula desalvare a noului monarh, pe care, in acele momente,Romani o considerau ca primul si cel mai de cApeteniepunct din programul lor politic.

.

Dar deziluziile momentane nu intarziarA a deschideochii fruntasilor nostri, cari, in contactul zilnic, pe care-IavurA cu bAtranul general austriac, IncepurA a vedea maiciar. Ceeace ii descurajA mai IntAiu fu faptul, ca. desi lise puse In vedere distribuirea unui numar suficient dearme, totus nu li se dete mai mult ca 1200 pusti, larceilalti, cateva zeci de mii, faA lAsati sl se Inarmezenumai cu lAnci, furci si coas. Cand Insa generalul, careuase asupra sa si administrarea civilA a tad, numi co-

www.dacoromanica.ro

43

inisari in fruntea comitatelor curat romAnesti aproape nu-tnai dintre Sasi, iar fruntasilor nostri le dete un rol se-cundar, comitetul national trebui sA reactioneze. In fine,cell cAtiva conducAtori cari au rAmas In Sibliu, au pri-ceput foarte bine, pe la inceputul lu Decemvrie, cAndrevolutiunea ungureascA !Area zdrobita in toate pArtileArdealului, cA generalul nu mai are nevoie de ei si cA,sub cuvant de-a restabili ordinea perfectk are de gAnd sAdesarmeze si cetele romAne.

In 19 Noemvrie comitetul romAnesc merse la generalulPuchner, in numAr deplin, pentru a-1 felicita de succeseleavute.

Tara e pacificatA" zise generalul.afarA numai deTrei Scaune, pe care le voiu pacifica eu. VA recomanddeci sA desarmati poporul si sA nu mai suferiti nici unfel de cruzime". .

Vom desarma ExceientA", rIspunse Bail. Cru-zimi n'arn suferit niciodatk ne-am silit sA le evitAm dinrAsputeri ; cruzimile Ungurilor insA produc represalii"..

Represalii ? Asa? Bine. Deacum jumAtate din tunurilemele am sA le indrept asupra D-voastrA, iar jumAtateasupra rebelilor unguri. Ati inteles ?"

Comitetul intelese toarte bine ceeace 11 determina pePuchner la o purtare atAt de bruscA. Pe lAngA motiveleaduse mai sus ei atribuiau, cu ekept cuvAnt, enervareageneralului si anturajului sAu, care se cdmpunea din cAtivaSasi, dusmani declaran ai RomAnilor. Acestia intrebuintaude fapt, once prilej pentru a discredita pe fiuntasii nostri,pentru ca sA-si pastreze rolul si situatia politick ce nuera nicidecum In proportie nu numArul si cu prestatiu-nile lor.

Aceasta era situatia comitetului national cAnd se duseIancu la Sibiu Poate ca tovarAsii sAi il vor fi informat

www.dacoromanica.ro

44

despre dificultAtile IntAmpinate, si acum Craiul Muntilordorea sA intervinA cu toatA greutatea, ce i-o dedeau me-ritele sale. Nu avem stiri dela nimenea despre aceastp etrecere a lui Iancu alttcri de comitetul national. Nefnchipuim MO, cA divergentele de pAreri cu generalul, carilAsau sA se intrevadA o anume stare de spirit nefavora-bil cauzei romtnesti, il vor fi impresionat pro fund. Nicimultumita, care i se dAdu atunci, In scris si in terminifoarte efogio0 pentru activitatea sa, nn va fi fost in staresg.-i Insenineze fruntea pururi gnditoare. L St. Sulutiu nespune InsA un fapt de mare ImportantA, care caractcri-zeazA perfect pe lancu si gAndurile sale pentru viitorel a cerut dela generedul Puchner sa admita poporuluiroman a organiza o arnzata de o vita mii de oameni,care ar face de prisos chiemarea in ajutor a Ru0lor. DaraceastA propunere nu fu primitA de genera lul, care atuncicredea Inteo biruint iefting, lar comitetul national nu dis-punea de mijloace pentru ca sA o poat executa. Probabitcu consimtAmantul sAu se va fi luat hotArArea de-a eludapolitiza generalului, In care se trezise din nou perfidiaaustriad, 0 care pentru a dezbina din nou pe Romani,convocase pe ziva de 28 Decemvrie dou adunAri, unala Sibiu, cealalt la Blaj. Saguna, in Intelegere cu comi-tetul, admise la adunare 0 membri uniti, cArora le Wu-rolui cuvenit, astfel cA 0 aceastA adunare, cu hotArrileizvorAte dinteo largA con0iint a datoriei, fu cu adevAratnationalA si nu confesionalA, cum ar fi dorit Puchner i.cu Sasii sli. In fine lancu va fi stAruit alAturi de ceifaltimembri ai comitetului sA se trimit o nou delegatie laViena, pentruca sa se precizeze, in fntelegere cu cei maiInalti factori ai imperiului habsburgic, rolul politic al na-tiunei sale In viitor. Nimeni nu dorea mai mult decAtAvram lanci ca sAngele vArsat al poporului sAu sA aduca

www.dacoromanica.ro

45

roadele imbeisugate, cari se puteau asigura numai cu otactica inteleapta si cu staruinti necurmate.

Astfel temerile Intemeiate pentru izbanda cauzei noastre,recunoasterea tot mai clara a importantei ce-o avea ele-mentul romanesc din Austro-Ungaria, ca numar, teritorcompact si clasificarea tot mai puternica a idealului na-tional, trebuiau sa strecoare In sufletnl generatiei ardelenedela 1848 oarecari Indoieli cu privire la oportunitatea to-varasiei cu reactionarii austriaci. Fruntasii nostri de atuncierau carturari entuziasti, dintre cari unii traiserd si InMuntenia si Moldova, unde vazura In primavara aceluiasan marea miscare de reinviere a constiintei romanesti. Eimposibil ca ei sa mi fi pus concluzia, catre care se in-drepta, In mod firesc, evolutia neamului nostru. Reactiu-nea, care a urmat miscarii dela 48-9, a facut sa dis-para marturiile aspiratiilor daco-romana, declarate chiar

din partea unor buni patrioti romani, ca neoportunepagubitoare intereselor generate ale neamului. Totus,ele existau i, dupa tratamentul nemeritat al poporuluiroman, prindeau radacini tot mai adanci, o- dovedeste pelanga acuzatiile veninoase ale adversarilor rusi, ungurisasi, Inainte de toate, colaborarea intima dintre conduca-torii tuturor provinciilor romanesti. Cand a fost arestatTreboniu Laurian de catre guvernul unguresc, s'a OWnitre hartiile lui, si o scrisoare dela A. G. Gole-scu catreLaurian i Maiorescu, din 5 August 1848, in care se vedecum acest patriot romand Intelegta sa Imbratiseze cauzaIntregLlui romanism

Aliadar nu slabiti propagarea romanismului prin re-gimentele granitiare, caci acolo ne sta toata sperantia.Fa ceti ce a Matt Murgu pentru regimentele romane dinBanat, de care lucru v'am mai vorbit : proselitism se-cret ; acolo sta tot pana nu s'or schimla lucrurile din

www.dacoromanica.ro

46

partea Franciei si a Austriei. In dieta dela Viena se vaface nu interpelatiune, ci insusi motiune In privinta intraritRusilor In principatele noastre ; 5 deputati romani dinfrucovina (toti tierani), vor subscri motiunea si un deputatgerman o va citi In numele Ion Mai multi deputati ger-mani o vor sprijini si socotesc ca ne va esi cu bine Le amdat dupa cererea lor tractatul de Andrionopol comentatprecum se cuvine ca sa ne poata apara cauza In totchipul si despre interesurile Austriei si despre drepturilenoastre, Incat .sa fie silit ministeriul a promite o inter-ventie diplomatica foarte energica. Asemenea comentaritdespre drepturile noastre voi da si lui Sechib Effendi sivoi trimite si la Paris. Germanii de aici ne sunt foarteamici, simpatia lor, desi nascuta de ieri, de cand adicade and au inceput a simti tnissiunea ce ar putea lua eiin Orient, Insa ne va spre mare ajutor, deocamdata neputem ajuta cu gazetele lor ea sa ne popularizarn revo-lutia prin Europa si de Dieta lor ca sa ne aparam, Insamai tarziu poate sa ne fie spre mai mare ajutor In contraspurcatilor maghiari. Nimic nu le surade mai mult aus-triacilor ce au cugetat oarece despre destinul Statului lordecat Infiintiarea uniunei romane intrarea ei In confe-deratia natiunelor austriace, ca sa cumpeneasca influentapreponderanta ce cauta a lua pe de o parte elementulmaghiar, iar pe de alta elementul croat. CAW a ne damana cu Sasii caci piste putin ne va veni bine sa ne unimcu dansii ca sa isbim pe maghiari. Chiar fara arme tottrebue sa ne sculam pe cand nu sunt Inca implcati Ma-ghiarii ca Croatii, caci asie facand, de unde vor iesi re-gimentele magluare, care sa vie In contra noastra. Nu O.fie dar teama de legea martiala, cad cu ce-ar putea etsa o pue In lucrare, cand ati-fi toti bine uniti ? Uniredar catati sa fie ?titre Romani si aceasta numai cu pro-

www.dacoromanica.ro

47

paganda secreta se poate dobandi. Nu va lasati dar sivarati si pe Sasi pana la un punct oareca re In secretulvostru. Luati vorba si cu Ielasitz, caci de mare ajutor nepoate fi.

Se vorbeste ca Bucovina va fi unita cu TransilvaniaAsadar Inca un element de romanisin si mai lesne vomputea fneca maghiarismul dln Ardeal".

Aceste elemente de romanism, cari sunt partile constutive ale marelui ideal romnesc, cum le-a vazut Golegcule vor fi simtit si fruntasii ardeleni. CAtre sfarsitul toam-nei din anul 1848 entuziastul patriot A. G. Golescu venisi stete la Campent, in cartierul lui lancu, timp mai In-delungat. Ne inchipuirn, ce Inraurire va fi avut avut acestboier muntean, care cutrierase Europa occidentala, pent ua stoarce ajutorul democratiei in potriva reactiunei rusestice infranse miscarea nationala in principatele romaneAvem o scrisoare dela el adresata catre fratele 1ancu",din 18 lanuar 1849, din Zlatna. unde acesta fi trimiseseun teanc de scrisori sosite dela ernigrantii romani dinParis si Constantinopol.

Golescu ii zugraveste lid lancu, in aceasta scrisoare,situatia politica din Europa. li arata tendintele Rusieicare In drumul spre Constantinopoi vrea sa. stanga ro-manismul", de dragul panslavistnului. Turcia rezista MM.sprijinita de Franta si Anglia. De aceea pleaca si Go-lescu la Constantinopol. Turcii acordand constitutie prin-cipatelor si ingaduin unirea Moldovei cu Tara Romaneasca,vor castiga ajutorul si simpatia celor opt milioane de romnidin Principate. Dar Golescu-nadaidueste sa poata trimite luilancu din Turcia arme si munitie, caci voi aveti hevoie dearme, de armele mantuirei si cu ducerea noastra la Constan-tinopol, vi le putem da". Apol entuziastul boier urmeaza astfel .

lata frate, ca atata ne-am amorat in- tine, cat tie des-

www.dacoromanica.ro

48

coperim tot secretu in interesul principatelor. La tine osa venim, ca sa-ti aratarn scrisoarea comisarului nostrudin Paris in interesul Romanilor din Austria, cari, ame-niutati de dismadulare, numai in Romanism pot afla in-tegritatea sa scapata si de elementul slay si de cel ger-man si de cel maghiar. In amestecatura aceasta grozava,misiunea noastra este de a scapa Romanismul, a .asigurape cei opt milioane de Romani, si a ta este a constituape cei patru milioane de Romani de catre Austria

Free lancule 1 in tine punem astazi speranta ce oavem In Maghieru, care In curand cu persoana sa o sase iveasca in principate cu armata fureeasd, precum tuvei putea fi ori Cu ce austriaca,..,..

De pop face ceva, acum trebue sa facij caci pentruRomanism acum sau niciodata, pentru acei 4 milioane deRomani din principate noi facem demarsa, dar de aicitrebue sa dati i voi din mana.'

lad ce ar trebui sa faceti dupa socotEnta Romanilordin Paris : Romanii :din Transilvania n'au facut pasuridestule cAtre Austria. Ei au pus pe Sasi sa vorbeascapentru dandi, tot tutela altuia. Nu zic, cA trebue sa nesfiim de Sasi, din contra, multa incredere sa le arata m

adevarata fratie, ca sa recomandam tutulor Romanis-mul i sa facem ca periodul slit de desvoltare sa nu fieprivit cu spaima i ura. de celelalte natii ale Transilva-niel. Noi sa nu ne asemanam cu Maghiarii, ci sa facemca j Sasii sa traiasca in pace cu RomAnii. Asie ur-And Romanismul se va arata tutulor cu coloare frumoase si nu intunecoad ca Maghiarismul. Ind tutela sanu primim. Ce mare lucru sa fie trimis i Romanii dinArdeal, 'Banat, Oradia, Bucovina cateun deputat cu man-dat la Frankfurt di la Viena. precum au facut Sasii dinTransilvania

www.dacoromanica.ro

IOAN BUTEANUDupi portretul in ulei, fiteut de Barbu Iscoveseu, in 1848.

www.dacoromanica.ro

49

Frate 'alicate! Romanii din Ardeal sacrificd vieatapentru nationatitate $i el nu cauta sa trimita oameniin Paris, Bertin, Viena, Frankfurt, spre a culege ro-dal ce trebue set lasa din lucrurile Petite cu stmgele amil de Romani si ca averea a sute de sate pustiite;In zadar va sandna cineva, dacA nu ne vom gandi vi lasecerat. Angel Moldovanu n'ar putea lucra In capitaleleEuropei cum ar putea lucra in alte capitale Laurianu viun Cipariu. Acum sau niciodatA putem face V treabanoastra Wand pe acea a altora.

AstA Imprejurare favorabilA este trimisA de provedintARomanismului. SA cAutAm ca Romanul murind pentru Im-pAratu, sA .moarA V pentru natiunea sa, incat precat estede InsemnAtate mare a avea arma in manA vi a onora cutriumfuri pe bravil novtri apArAtori, onorandu-ne noi invine,and onorAm bravura vi eroismul In Iancu, pe atata esteV pana in mana omului, ce nu cere deck panea de toatezilele sprea a stoarce foloasele bravurei pe calea diplo-maticA".

Asemenea idei IV fAcurl intrare in toate cercurile ro-manevti de dincoace de Carpati. De aceea porni incA InDecemvrie 1848 un denunt formal care Curte din parteageneralului Puchner vi de aceea Savii nu intarziarA a se

recomanda pe sine la Viena ca un bastion In contraRomanismului". Un medic neamt din Lugoj care a In-semnat tot ce a vAzut In anii 1848-49 V care avea le-gAturi intime cu fruntavii romani de acolo spune la 30Noemvrie :

Romanii de aici incep a-vi deschide ochii, devi trium-ful Valahilor din Ardeal ii face sA tresalte de bucurie".DupA el BAnAtenii ziceau : noi facem, ceeace fac fratiinovtri din Ardeal". Cu data de 6 Decemvrie g Asim apoiIn acest jurnal urmAtoarea observatie : ConducAtorul cel

www.dacoromanica.ro

50

mai insemnat al RomAnilor lancu n'a avut planul sA Ju-creze pentru unitatea monarhiei, ci a vrut sd lupte pentruindependentd, deci pentru alipirea la Moldova si TaraRomAneascd, cu un cuvAnt pentru Daco-Romania", lar la13 Decemvrie insemna acelas urmAtoarele : Aflu din iz-vor sigur, cd BArnutiu presedintele comitetului din Sibiua trimis o scrisoare lui loanescu, In care-i scrie, cd do-reste sd se impace cu Ungurii. Popovita Died a primitdela acelas o scrisoare sd fie cu rAbdare fatA de abu-zurile SArbilor, pe cari i le-a comunicat. Mai multe numi-au ImpArtAsit. Dar deoarece totus voiam sd aflu maimult, mai ales In ce priveste prietenia cu Ungurii, pecare ar vrea s'o initieze, in fine am aflat, cd RomAniistau acum ca si Cehii si cd tin acum mai oportun sdceard intaiu constitutie si dupd aceea recunoasterea na-tionalitAtii, cum a fAcut si Palackij la Kremsier. Dealt-minteri ei nu renuntd nicidecum la ideea Daco-RomAnieiAfirmA, cd Bucovina si Basarabia se vor tine de Ardealsi Banat._ Dar oare va permite Austria si Rusia unirealor inteun imperiu daco-roman ?"

MArturia medicului strein din Lugoj e o oglindA a sim-temintelor, cari Insufleteau pe bunii RomAni de dincoadede Carpati In acea amestecAturd grozavd", cum o nu-meste Golescu. E evident, cd si adversarii nostri puteauceti de pe fetele intelectualilor romAni idealul grandios,care-i insufletia.

Se Intelege, cd ar fi fost o neghiobie a mArturisi pefatd acest ideal, cAnd realizarea lui nu atArna numai defactorii nationali, ci si de constelatiunea internationald aEuropei. De aceea comitetul din Sibiiu, cAnd afld despredenuntul Sasilor, trase la indoiald cele afirmate de ei siii provoca sd dovedeascd cu date concrete, iar and ve-

www.dacoromanica.ro

51

-nird oamenii lui Eliad la Sibiu, ii incriminard intr'atata,ca acestia se suparara.

Nu mai putin adevarat este !risk ca fruntasii romani,treziti /a realitate, aveau sa ceara deacum dela Curteadin Viena nu numai recunoasterea nationalitatii lor, ci si-un teritoriu separat, un ducat romanesc al tuturor Roma-nilor din Austria, primul pas In marea opera de inchie-gare a neamului.

Astfel- programul politic al generatiei lui Avram lancu,desi nu era demult formulat, primi un nou punct, menita fixa pentru viitor fagasul politicei romanesti, intocmaiasa, cum ar fi facut-o un Golescu, un Maiorescu sau oritare dintre fratii Hurmuzazhi. Niciodata snub/a, dincare avea sd rasar marele ideal romanesc, n'a azutlute taran mai fecunda, ca sufletul generatiei noastredela 1848,

www.dacoromanica.ro

CORDONUL LUI IANCU

Nepriceperea si lipsa unui plan unitar de operatiunepricinuira in curand infrangerea si disolvarea armateiimperiale din Ardeal. Ungurii izbutira inca in Decemvrie1848 sa sparga unja de aparare dela Ciucea, sa Imprastiecetele de lancen ale tribunilor Nicolae Corches si losifMoga, $i sub conducerea inteadevar geniala a generaluluipolon Bem, sa stramtoreze pe colonelul Urban si sa-1asvarla peste Carpati In Bucovina. Clujul fu de asemenearecucerit si bietul general Wardener, In retragerea gra-bita, muri lovi de apoplexie. Colonelul Czetz ocupa Tardapentru a asigura linia de comunicatie cu Targul Mura-sului, unde cobori Bem, pentru a-si intari randurile cuformatiuni nuol recrutate din sacuime. Ungurimea din Ar-deal prinse din nou cura j, astfel ca satele romanesti va-zura iaras prapadul si barbaria, ce. lasau in urma lorvoluntarii si gardistii unguri.

In aceste conditii inceputul anului 1849 creia o notiasituatie atat pentru conducatorii politicei romanesti dinArdeal, cat si pentru prefectii, carl steteau in frunteagloatelor Inarmate. Cei dintaiu devenira din nou -foarteutili si- foarte -cautati de generalul Puchner, iar cetele In-armate de Romani fura puse, pretutindenea. In fata celei

www.dacoromanica.ro

54

mai grele probleme : de-a rezista unei armate numeroaseechipata bine si conclusa excelent.

Avram Iancu fail de-a astepta vre-o instructie delaimperiali, lua singur masurile de aparare In contra in-vaziei unguresti, El Wu din muntii sal o cetate nebiruitaIn care Romnii rezistara victorios pAna la capatul raze-boiului civil. Spre scopul acesta Inchise imediat intrareaIn Muntii Apuseni.

Drumurile dinspre Aiud i Teius le pazea prefectul Si-meon Prodan Probu, iar Ariesul si valea lerii furl dateIn grija lui Popa Balint. Posturi mai mici erau asezatela Albac, Marisel si catre Somesul Rece, unde locuitorii

,avura toata iarna hartueli. Catre apus se fixa cu tabarasa prefectul loan Buteanu, pentru a pune stavila Inaintariidusmanului diuspre Zarand.

Cordonul era per fect si Intr'adevar din lanuar !Ana InApPilie 1848 taberile concentrate cu fata spre cAmpii ti-nura in loc pe Ungurii, cari Incercara a patrunde inmunti. Luptele, ce se desfAsurau acum, erau pe vieatape moarte, far daca Ungurii izbuteau a izgoni pe Motidinteun pas, ei se a dunau din nou, insiruindu-se in defi-leni cel mai apropiat, pentru a primi cu o ploaie degloante pe inamic. Pretutindeni i foarte adesea au fostciocniri In aceste puncte", spune Insus Avram Iancu, incari Romanii au dat probe de rara. vitejie, dovedind sta-ruinta, credinta i alipire fara de pareche pentru Impa-ratul i pentru Intregitatea monarhiei". De fapt In sectorulHuedin-Gilau au ramas memorabile batalille dela Mari-

VArful Batrani si Muntele Grohotului, iar pe valeaAriesului Popa Balint i Vasile Fodor si-au castigat me-rite neperitoare. Lupte Indelungate i grele a purtat inifine si Buteanu In Zarand, sprijinit la Inceput si de micidetasamente din armata imperiala. Ca sa ne facem o

www.dacoromanica.ro

55.

idee despre caracterul acestor lupte vom cita doua mar-turli unguresti : una a colonelului Czetz, din 16 lanuar1849, a doua a comisarului Csanyi din 3 Februar 1849,

Chiar in clipa aceasta s'a intors dela lara 1ocotenen-tul Francisc Torday, gardist national din Bihor, anuntand,ca In lara nu mai traieste nici un suflet de Ungur, cadRomanii, cari umbla din sat In sat, in gramezi de cate10-12 mii si in frunte cu mai multi popi romani, nu seastmpara, pana mai exista un ungur si o localitate un-gureasca Turda i Clujul vor avea 'aceeas soarta dupdporunca mai marilor.

Cand au venit aseara oamenii nosfri la lara, care era,.facuta, aproape una cu pamantul, In afara de casele ro-manesti, in care se aflau complicii de capetenie ailocotenentul a aprins pe ei o casI, pe cinci insi. cari auvrut sa scape, i-a puscat, iar pe ceilalti i-au mistuit

Eu vAd perfect, ca ei vor sA extermineze pe Unguri,sa crezi, D-le comisar al guvernu/ui, ca mi-e groaza

de clipa, cand se intorc acasa patrulele si sunt nevoit saaud In fiecare zi asemenea fapte oribile.

Binevoiti a va gandi, cum s'ar putea sista acestefaradelegi. Eu nu stiu alt modru, decat sa exterminam cudesavarsire pe Romani si sa ardem toate satele delamunte. Altminteri daca vom avansa vor cddea jertfa Turda

Clujul unde nu vor ramane decal 4 companii de hon-vezi si 5 de gardisti. Aceasta exterminare s'ar putea face-prin o ridicare a gloatelor".

Csanyi raportand lui Kossuth despre situatia din Ar-dea/ spune :

Ardealul e kid teatrul celor mai ingrozloare sceneIncidentele sangeroase, jafuri, incendii, sunt la ordineazilei i se practica reciproc, inteun loc de catre Romani

www.dacoromanica.ro

56

intealtul de Unguri. Acesta e Intelesul strAns al cuvan-tului un rzboi de exterminare. Zici, nu-i asa, sa-1 sistez.Asi face-o doar, Insa nu pot spune cAnd. Pana &id nuvom cuceri Sibiul, pana atunci nici soselele nu sunt sigure,-de pilda in apropierea celei mai sigure cAtre Huedin, tru-pele mobile s'au ciocnit in munti la Mrisel cu rAscu-latii romni si au fost siliti a se retrage, ofiterul lor afost ranit. Ce-i drept i dintre Romani au cAzut maimulti, dar ei n'ar fi putut fi scosi din munti. Eri am avut,cu ei o baffle noua in apropierea Huedinului i tunulnostru fu salvat numai printr'o Intmplare norocoasa.

Zilnic se formeaz cetele mobile pe vreme de patruluni, cari au problema de-a desarma satele romanesti, dea prinde pe asasini, hop i incendiari, dar durere la for-Tnatiunile aceste drept stimul serveste po fta de jaf, cares'a si practicat mai de multe ori de catre ei, desi amluat toate dispozitiile contrare. Nici in viitoriul indepartatnu avem nadejde sA Inlaturam aceste abuzuri scandaloase.Ei iau de pretext rezistenta Romnilor pe sate si atunciIncep aprinderile, jafurile, omorurile. Exista, ce-i drept,motive oribile la aceste represalii, totusi asta nu mai merge,-caci aici asa zisa fAptura a lui D-zeu a decAzut la o starede salbAtAcie bestial.

Evident deci, cA razboiul, care se purta, Intre RomaniUnguri, In primele luni ale anului 1849, a fost un raz-

boiu crancen, pe vieata si pe moarte. Daca n'ar fi fost.eroismul Motilor condusi de lancu el s'ar fi terminat cuexterminarea neamului romanesc. Ori, tot sufletul acestdrezistente grandioase a fost Avram lancu.

Tabara sa din Campeni era ultima speranta a luptA-cari aprau cu desnadelde cordonul mantuirii.

lancu, instiintat despre toate fazele rzboiului, prin sta-fete, trimitea ajutoare, In timpul cel mai scurf, unde pri-

www.dacoromanica.ro

57

meidta era mai mare. Facand neincetat drumul intre Cam-peni si Abrud, mitre Abrud si Mihaileni, uude se stabiliseprefectul Buteanu si unde primejdia era mai mare, Ianctrimbarbata nu numai cetele de Moti, cari il priveau at'mndrie, ci stia sa verse curaj si In inima tovarasilor saiprefecti si tribuni cari aveau momente de sovaire.

In millocui acestor lupte, cari se reluau net-...ontenit lafiecare sector, catre mijlocul lui Martie, am aflat stireaimportanta", spune lancu, ca Bem a ocupat SibiiulPeste cateva zile am primit informatia neinteleasa, ca tru-pele imperiale au pArasit patria noastra mult incercata sis'au retras In Muntenia. Dintru inceput neavand decat uriajutor redus, abnegatiunea noastra o ironizau, o primeaucu scepticism, adeseori ne calomniau, ba ne si insultauacutn pe deasupra ne vedeam abandonati prada la furiaunui dusman barbar. Nu se poate descrie, ce impresie afAcut acest eveniment asupra poporului dela munte. Aveamnevoie sa castigam timp, pentru a sterge acele impresiisi pentru a face loc unor ganduri mai senine. De peCam* soseau zilnic la noi preoti romani, carturari, ofi-teri, tineri entuziasti, cari s'au refugiat de teatna revolu-tionarilor unguri".

Muntli lui Iancu devenira astfel un azil pentru intelec-tualii romAni din Arcleal, cari nu s'au putut refugia pesteCarpatl. Catre jumatatea a doua a lui April, cand ase-diul cetatii Alba Julia fu luat cu forte considerabile, tre-bui sa se retraga mai &lane in munti, dela Ampoita_Ott la Zlatna, si leul infricosat, care era Axente Severu_Trupele unguresti dela Brad si Baia de Cris puse subcomanda loc.-colonelului Coloman Ciutac fura sporite Inmod considerabil. Pentru lancu primejdia niciodata nu-fusese mai mare. Daca sucomba si aceasta ultima cita-

www.dacoromanica.ro

58

delA a romnismului din Ardeal, lupta lor entuziasta arfi fost, de sigur, pierdutA.

In tot rAstimpul acesta lancu nu primi decAt tiri reledin afarA. Inainte de catastrofa Sibiiului comitetul II ce-Tuse, la ordinul lui Puchner, ca pe ziva de 1 Martie sl-siadune toate cetele intre Teiu i Alba lulia pentru a face,o demonstrate, impotriva Slcuilor, cu massele romAnetidin toate pArtile. Dar Iancu gAsi nebun un asemenea plan,-care ar fi expus tunurilor ungureti viata alor cAteva zecide mii de oameni i ar fi primejduit i munti sAi lAsatiIn voia dunianului. Deci nu se prezentA la locul indicat

de sigur la insistenta sa comitetul combAtu i el inteunmemoriu acest plan. Insufletirea pentru imperiali scAzuseconsiderabil. Axente se luptase in Febrnarie alAturi detrupele impArAtesti numai cu 200 de feciori. In luptele

-dela Media numai prefectul din Hateg Nicolae Solomona luat parte cu dou compAnii cAci acum a trecut sAmai numArAm cu miile l zeci de mii" cum spune BAr-nutu la 11 Martie trite scrisoare adresatA delegatiei de-la Viena.

Din aceastA scrisoare aflAm incA vre-o cAteva amA-nunte vrednice sa fie