FORMA EXECUTARII : REZUMAT. DATA:28.01.2012.1.Conceptiile etice ale lui Confucius,Moise,Mahomed,Buddha si Hristos;Socrate,Epicur,Im.Kant,L.Tolstoi,M.Gandhi,M.L.King,D.Gusti.Conceptiile etice ale indrumarorilor omenirii: Confucius ,Buddha ,Moise ,Hristos ,Mahomed, cinci oameni de insemnatate cruciala au exercitat o influenta istorica de o incomparabila cuprindere si profunzime.Conceptiile etice ale lui Confucius (551-479 i.H) s-a nascut si a murit in statul China.In timpul in care a trait si gindit, a activat,s-a observat tendinta permanenta a lui de a-si aplica invatatura pe plan politic.Ideea fundamentala a lui Confucius este cea a salvarii omului si a innoirii Antichitatii.In acea epoca a destramarii imperiului,filozoful a dorit sa aduca oameniilor mintuirea cu sfaturile lui mentionind Sunt un om care transmite mai departe traditia,si nu unul care creeaza ceva nou: sunt un suflet devotat si iubesc Antichitatea.Prin aceste cuvinte observam ca Confucius isi exprima atitudinea sa fundamentala de pietate,socotind ca substanta fiintei noastre se gaseste in obirsia istoriei.El a descoperit omul,a inteles particularitatile existentei lui si locul lui in lume.Categoria fundamentala a invatarii lui este Jeni, ce ar insemna a iubi oamenii fenomen care se realizeaza prin stabilirea relatiilor omului cu alti oamenii.Relatiile dintre oameni capata un continut moral,devin semnificative si capata un caracter armonios. Etosul moral-politic al lui Confucius este conpus din rituri (Li) si muzica, etos care se realizeaza in raporturile dintre oameni si in cadrul guvernarii.Dupa Confucius ordinea este conservata prin rituri, imperative ale conduitei.Un popor nu poate fi condus decit prin rituri,si nu prin stiinta remarca el, iar imperativele conduitei inseamna educarea permanenta a tuturor oamenilor. Remarcind faptul ca pentru Confucius aceste Li,imperative ale conduitei nu au un caracter absolut.Dupa el Omul se desteapta prin cintece,se intareste prin Li, se desavirseste prin muzica.Devine om cel ce biruindu-si sinele se incadreaza in literele acestor Li, ale legilor moralitatii.Astfel dupa el, respectul fata de parinti si stima fata de fratii mai mari reprezinta baza omeniei. Filozoful stabileste doua principii ale interventiei omului in realizarea istorica,exercitata spre un mai bine.Primul principiu conform caruia omul capabil trebuia sa stea la locul potrivit si al doilea principiu relatiile publice trebuie sa fie de asa natura,incit sa existe posibilitatea de a interveni.Dupa Confucius o guvernare dreapta trebuie sa se ingrijeasca de trei lucruri: de suficienta hrana, de o forta armata suficienta si de pastrarea increderii poporului in stapinire.Tot Binele,Adevarul,Frumosul,Confucius il vede in continut idealul omului nobil. Omul nobil e independent,indura deopotriva necazurile indelungi si o indelungata fericire, traieste fara spaime, il mihneste propria sa neputinta, dar nu si faptul ca ceilalti nu-l cunosc.Un asa tip de om nu se pierde in lucrurile departate,absente.Se situiaza intr-un aici si acum, in situati reale.Ideile morale ale lui Buddha(cca.560-480 i.H) provine dintr-o familie nobile a calanului Sakya,nascut la periferia Indiei de nord aflata atunci in plina dezvoltare,a trait fericirea unei existente pamintesti imbelsugate.La 35-36 de ani au devenit pentru Buddha ani ai unei ascenze severe ducind o viata plina de lipsuri si experiente cumplite asupra corpului sau in asteptarea clipei cunoasterii,ca pina la urma sa renunte si sa inceapa a practica o meditatie in puritatea ei.Aceasta cunoastere e formulata ca o invatatura: nu-i potrivita nici viata petrecuta in placerile si desfatarile lumii,nici ce-a dusa intr-o ascenza in care omul se chinuie pe sine insusi.Calea descoperita de Buddha se afla la mijloc ,ea este Cararea mintuirii.Cu ochiul divin, clarvazatori, transcedental Buddha a descris calea mintuirii numind-o Cararea nobila cu opt brate:1.credinta dreapta;2.decizie dreapta;3.vorba dreapta;4.fapta dreapta;5.viata dreapta;6.nazuinta dreapta;7.amintire dreapta;8.adincire dreapta.Perspectiva lui Buddha asupra fiintarii in lume e exprimata de el in adevarul despre suferinta ,care constiuie baza doctrinei sale : 1.Acesta-i adevarul despre suferinta: nasterea e suferinta,batrinetea e suferinta,boala e suferinta;a fi legat de cei neiubiti e suferinta,a fii despartit de cei iubiti e suferinta,a nu dobindi ce-ti doreste e suferinta. 2.Acesta-i adevarul despre aparitia suferintei:setea e cea care duce la renastere,setea de placere,setea de devenire,setea de vremelnicire. 3.Acesta-i adevarul despre suprimarea suferintei: a suprima aceasta sete prin nimicirea deplina a dorintei,a o lasa sa se-n departeze, a se lepada, a se deprinde de ea, a nu-i oferi adapost. 4.Acesta-i adevarul despre calea suprimarii suferintei:este Crarea nobila cu opt brate. Sa ne referim succind la fiecare din aceste 8 brate,care este specificul fiecaruia:1.Credinta dreapta reprezinta insusirea celor patru adevaruri cardinale ale lui Buddha. 2.Decizia dreapta repezinta adoptarea acestor adevaruri ca programa individuala a vietii si renuntarea la atasarea fata de lume. 3.Vorba dreapta consemneaza renuntarea la minciuni,de la blocarea cuvintelor,orentarilor verbale ce nu se refera la scopul moral,ce consta in renuntarea la lume. 4.Fapta dreapta ce reprezinta nonviolenta si neprecinuirea vre-unui rau vietatilor lumii. 5.Viata dreapta consta in desfasurarea faptelor adevarate intr-o linie a comportarii. 6.Nazuinta dreapta consta in starea permanenta de veghe si vigilenta, pentru ca gindurile proaste au proprietatea de a se intoarce. 7.Amintirea dreapta consta in faptul de a tine minte permanent despre aceea ca totul este trecator. 8.Adincirea dreapta trece prin patru stadii ce sunt: *extrazul care este promovat de izolarea si care se manifesta printr-o atitudine contemplativa asupra lumii; *bucuria linistii interioare ce este provocata de eliberarea de interesul contemplativ; *eliberarea de bucuria linistii interioare legata de constientizare eliberarii de toate senzatiile corporalitatii si retrairilor spirituale; *imperturabilitatea perfecta ce consta din indifernta si fata de eliberare si de conceperea lui. In invatatura lui Buddha exista notiunea Metta ce se traduce in romineste ca iubire,lipsa dispretului.Invataturile lui Buddha este indreptata spre a pune capat discordiei dintre oameni prin autoperfectionarea launtrica a personalitatii.Conceptiile etice ale lui Moise s-a nascut in a doua jumatate a mileniului doi i.H.,la rascrucea sec.XIV-XIII i.H,personalitate cu valente multiple, de aparator si slujitor al Dumnezeului unic,de ligislator si conducator de popor a avut cu siguranta vederi largi care depaseau cu mult destinele propriului sau popor.Misiune primordiala a lui Moise era de a-i scoate pe evrei din sclavia egipteana,lucru care de altfel Moise l-a realizat.Moise a elaborat un cod detaliat al regulilor ce reglementeaza toate sferele vietii poporului-incepind cu pietalele si terminind cu igiena individuala.Baza acestui cod o reprezinta cele zece porunci,primele patru stipuleaza obligatiile omului fata de Dumnezeu,inerezicind pe rind:politeismul,idolatria,apostazia si incalcarea reglementarilor privind cultul- ziua odihnei.Primele trei prescriu de a-l omagia numai pe Dumnezeu.Celelalte porunci contin obligatiile fata de semeni,interzicind pe rind:impietatea fata de parinti,omorul,desfriul,furtul,sperjurul,uzurparea proprietatii altuia. Este necesar de asemeni a scoate la iveala si unele particularitati ale Decalogului,documente ale epocii.-el concentreaza atentia asupra actiunilor externe a omului,raminind indiferent de ceea ce poate fi numit chipul moral al gindurilor;-in el rasplata si pedeapsa sunt rupte de faptele proprii si se raspindesc asupra urmasilor indepartati ce contravine ideii responsabilitati morale individuale.Dispoziiile Decalogului, mai intii de toate: Sa nu ucizi!, Sa nu fii desfrinat, Sa nu furi, Sa nu marturisesti strimb impotriva aproapelui tau! au intrat in cultura ca niste cerinte generale fara limite initiale determinate din punc de vedere istoric.Subectul eticii lui Moise este poporul si in asa calitate aceasta etica este etica echitatii.Ideea echitatii este piatra unghiulara a invataturii lui Moise.Conceptiile morale ale lui Hristos.Isus sa nascut la Betleem,nasterea lui este situata prin anul 4 sau 6 inaintea erei noastre.Invatatura lui Isus Hristos este rezumata in Predica de pe munte unde El a expus atit atitudina Sa fata de Legea morala a vechiului Testament,cit si continutul Noului Testament,pe care l-a sintetizat sub forma fericirilor: *Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este imparatia cerului. *Fericiti cei ce pling,ca aceia se vor mingiia. *Fericiti cei ce flaminzesc si inseteaza de dreptate, ca aceia se vor satura. *Fericiti cei milostivi, ca acea se vor milui. *Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu. *Fericiti facatori de pace,ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. *Fericiti cei prigoniti pentru dreptate,ca a lor este imparatia cerurilor.*Fericiti veti fi voi cind va vor ocari si va vor prigoni si vor zice tot cuvintul rau impotriva voastra,mintind din pricina Mea. In Fericire sunt date virtuti precum:simplicitatea,blindetea,mila,nevoia de dreptate,de pace etc.,virtuti care,prin simpla lor prezenta in inima omului,aduc cu sine recompense precum: imparatia cerului, mostenirea pamintului,mingierea sufleteasca,indestulare,apropierea de Dumnezeu. Dragostea este realitateavlui Dumnezeu de care este patrunsa intreaga Evanghelie,toata misiunea si slujirea lui Isus.Profunzimea filozofica-patetica a invataturilor lui Isus constituie pentru viitorii pedagogi un ghid de moralitate si de etica,de intelegere si utilizare o pedagogiei umane.

Invatatura etica a lui Mahomed s-a nascut in orasul Mecca din Arabia in anul 570 si a murit in anul 632.In anul 612 Mahomed mediteaza,punindu-si diverse intrebari despre autenticitatea lui Dumnezeu, a cultului practicat de arabi,a carui centru era la Mecca,astfel el incepe activitatea publica.A inceput sa propovaduiasca impresionind la inceput oamenii din cercul intim,pe oamenii simpi,mestesugari,muncitori,sclavi,crestini sau convertiti la iudaism.Aceasta venire este socotita drept inceputul erei islamice :anul 622.Coranul,cuvintul lui Allah(Dumnezeu) este considerat cea mai valoroasa lucrare literara in arabica clasica.Omul ce doreste sa faca cunostinta cu etica Coronului intr-o forma succinda ramine deziluzionat.Etica Coranului tine cont de posibilitatile si circumstantele vietii,in acest sens,ea este indulgenta fata de om.Invataturile etice ale filozofilor moralei: Socrate ,Epicur ,Im.Kant ,L.Tolstoi ,M.Gandhi, M.L.King ,D.Gusti au fost printre primii filozofi care au elaborat concepte etice.

Conceptiile morale ale lui Socrate (470-399 i.H) a fost cea mai mare figura a istoriei gindirii grecesti este filosoful care intemeiaza stiinta moralei pe autoritatea ratiunii teoretice,luind ca punct de plcare principiul Cunoastete pe tine insuti.Marele cugetator este,ca teoretician al moralei,un optimist si un rationalist, pentru ca el este convins ca toti oamenii sunt, prin natura educabili, fiind buni de la natura, dorindu-si binele propriu si nicidecum raul.Socrate este primul filozof grec ce s-a preocupat de statutarea universalului ca temei filzofi al stiintei morale.Acest universal poate capata forme diverse :in domeniu vointei este curaj, in cel al sensibilitatii este temperanta etc.Este drept ca el crede vrednicia ca omul cind stie despre sine stie implicit si ceea ce trebuie sa faca in lume.Conceptiile etice ale lui Epicur (341-270 i.H) originar din Samus,Grecia Antica,a creat o conceptie etica optimista, dupa scopul vietii omului consta il obtinea fericirii in lumea reala prin satisfacerea rezonabila placerilor si prin debarasarea de suferinte.Epicur are o conceptie elevanta despre placere si deosebeste doua feluri de placeri: *placerea de repaus-calma si persistenta,care este lipsa orcarei dureri fizice si a orcarei nelinisti sufletesti; *placerea in miscare-vie,rapida,trecatoare,constind in satisfacerea nevoilor corporale. Epicur clasifica de asemenea,dorintele in trei grupe: 1. Naturale si necesare (foamea, setea,placerile auzurilui); 2.naturale si ne-necesare (casatoria,cresterea copiilor); 3.nenaturale si ne-necesare (bogatia,onorurile). Omul poate fi fericit, dupa Epicur, satisfacindu-si dorintele naturale si cele necesare.Toate acestea se pot face pe cale rationala.Poate omul dobindi fericirea rationala care nu poate consta pentru el in placerile vulgare ale simturilor sau in placerile momentului,dar intr-o fericire superioara,rationala,intr-o liniste calma,in ataraxie.Apateia epicureica apare doar linistea individuala ,fericirea personala dupa el fiind considerata ca sigurul suprem de aceea si dorinta lui Epicur apare ca ceva restrins.Sistemul etica a lui Im.Kant (1724-1804) nascut in Konigsberg/Prusia Orentala,filozof german a fost unul din cei mai importanti filozofi europeni din Antichitate si pina in zilele noastre.Etica lui Kant expusa in Intemeeierea metafizicii moravorilor (1785) si in Critica ratiunii practicii (1787) este intemeiata pe ratiune, care ca ratiune practica, fara a o putea demonstra, ne impune totusi legea morala, imperativul categoric, care ne apare prin el insusi evident, necesar si general valabil: Actioneaza in asa fel incit maxima vointei tale sa poata servi oricind in acelasi timp ca principiul al unei legiferari generale.Din legea morala deriva datoria care este o forma proprie de manifestare a imperativului categoric.Din legea morala a lui Kant deriva nu numai datoria, dar si putinta de a o indeplini, de a fi liberi in vointa noastra sa o indeplinim.Astfel,sistemul etic al lui Im.Kant, se bazeaza pe convingerea, ca ratiunea este cea mai inalta instanta a moralei.Conceptiile morale ale lui L.Tolstoi, M.Gandhi, M.L.King. L.Tolstoi (1828-1910) a fost celebru scriitor rus totodata un mare ginditor care a meditat asupra rolului vietii asupra sensului ei moral.Dupa opinia lui Tolstoi, viata omului se umple de sens moral in acea masura in care ea supune legii iubirii, conceputa ca nonviolenta.L.Tolstoi a inceput sa mediteze asupra urmatoarelor chestiuni: a) de ce,in virtutea caror cauze apare la om problema despre sensul vietii si, b) in ce consta continutul ei.La prima chestiune el gaseste un raspuns, conform caruia vieata traita fara sens este aceea cind omul o traieste in petreceri,priveste viata astfel incit dupa ea nu ar exista nimik.La a doua chestiune Tolstoi a gasit urmatoarea explicatie-deoarece viata se pare fara sens, din cauza caracterului ei pacatos, atunci problema sensului viatii este problema unui astfel de continut al vietii care nu ia sfirsit odata cu viata.Dupa Tolstoi, porunca centrala a crestinismului este cea de a patra: Sa nu va impotriviti celui rau!, care interzice in mod absolut violenta. Tolstoi ne da trei determinari ale violentei ce se aprofundeaza treptat: 1) reprimarea fizica,omorul sau amenintarea cu omorul; 2) actiunea din exterior; 3) uzurparea vointei libere. In acceptia lui violenta este identica cu raul si este inversa proportionala iubirii.Nonviolenta considerata de Tolstoi este o anexa la invatatura lui Hristos la viata sociala,un program social,vorbeste despre neinpotrivirea raului prin violenta,prin forte fizice.Insa oamenii nu respecta legile nonviolentei,nu cred in ea.Tolstoi scoate la iveala doua cauze ale acestu fapt.Primul consta in traditiile multiseculare sprijinului pe legea violentei.Adoua cauza consta denaturarea bine gindita si pusa la punct a invataturii crestine din partea bisericilor crestine.Mahatma Gandhi (1869-1948) si Martin Luther King (1929-1968).Gandhi a reusit sa impuna poporului indian ce gemea sub asuprirea britanica si care lupta pentru eliberarea nationala impotriva colonialistilor englezi metoda noua de lupta bazata pe nonviolenta.Ea presupune demonstratii, mitinguri de protest,nesupunere civila autoritatilor coloniala care,i-a silit pe englezi sa recunoasca independenta Indiei.1957 in orasul Montgomery, statul Alabama, a luat nastere organizatie a negrilor-Conferinta conducerii crestine din Sud in frunte cu tinarul pastor M.L.King.Pentru aportul adus aceasta lupta lui M.L.King i s-a decernat premiul Nobil pentru pace in 1964.In afara de metodele legate de lupta King si organizatia sa a pus accentul pe nonviolenta-boicotur defilari pe strazi,nesupunerea civica.M.L.King a fost omorit in anul 1968 in timpul unui miting,dar cauza lui si metoda nonviolentei promovata de el a adus la succes.Etica lui Dimitri Gust (1880-1955) a fost profesor la universitatile din Iasi si Bucuresti,este fondatorul Scolii sociologice de la Bucuresti.Etica lui D.Gusti evoluiaza de la o viziune teoretica spre o descifrare a tendintei reale ce exprima intr-o anumita masura procesul de reinnoire din societate romineasca.O filozofie a omului implica intodeauna o filozofie a vointei ceea ce reclama a etica, a carei functie va fi sa indice cum incearca omul sa se afirme.D.Gusti si-a imaginat un sistem al stiintelor sociale care sunt intr-o unitate dialectica deoarece toate au ca obiect vointa sociala.Pe fundalul constiintei morale,Gusti studiaza mecanismul si motivarea actiunii morale si dinamismul teleologic spunind ca in lumea sufleteasca e posibila explicarea cauzala numai pentru faptele petrecute.El este de parerea ca motiviatia vointei morale este un proces complex ce se desfasoara pe doua nivele-motivarea afectiva-emotionala a vointei si a actiunii morale si, motivarea intelectului-rationala a vointei si actiunii morale.Un loc aparet in etica lui Gusti il ocupa problema datoriilor morale ale personalitatii, deoarece pentru a-si atinge obiectivul propus, etica practica trebuie sa descopere principiile si datoriile morale ce conditioneaza realizarea personalitatii.El este patriotismul ce trebuie sa fie activ,social si cultural ce are menirea de a edifica natiunea ridicind-o la rangul unei natiuni libere si autonome,a fost o personalitate remarcabila relevindu-se ca o personalitate complexa ce si-a adus contributia dezvoltarea eticii in general si a problemelor eticii aplicate,special.

REFERINTA BIBLIOGRAFICA:

1.AXENTII I.A. Etica pedagogica.Suport de curs.Cahul :Centrografic SRL,2012 (cap.I, p.17-50).

FORMA EXECUTARII:APLICATIE PRACTICA. DATA:29.01.2012.

2.Efecutuarea unei analize comparativa a omului nobil, si a omului vulgar descris de Confucius,cu omul din societatea contemporana.

Confiucius descrie omul nobil -fiind un om care se pricepe la drepturi,este calm si sensibil in activitatile sale care le indepineste,este sociabil si demn, se cerceteaza pe sine ,intodeauna este ferm si in caz de nenorocirea. Omul vulgar il vede astfel-se pricepe la profit, permanent este incercat de spaime,este necuvincios cu toata lumea,fara in sa sa fie sociabil,un om trufas fara demnitate,ii cerceteaza pe alti,se pierde cu firea in diferite cazuri. Unul dintre conceptele filosofiei lui Confucius este acela al omului nobil, omul care isi cultiva natura umana, care face tot posibilul sa se ridice deasupra instinctelor si sa exprime latura sa superioara. Cum intotdeauna contrastul ne ajuta sa intelegem si sa apreciem lucrurile mai bine, Confucius vorbeste despre omul nobil, prin opozitie cu omul vulgar, needucat si de fapt prin invataturile sale urmareste sa educe si sa armonizeze fiinta umana si doar mai apoi se ocupa de guvernarea in stat, deoarece ordinea politica se intemeiaza pe o ordine etica.Omul nobil ramane statornic in toate si oricand. Omul nobil se pricepe la dreptate, cel vulgar la profit. Omul nobil e calm si senin, cel vulgar tot timpul incercat de spaime. Omul nobil e sociabil, fara sa fie cu nimeni de o familiaritate triviala, cel vulgar se bate pe burta cu toata lumea, fara sa fie sociabil. Omul nobil este demn fara trufie, cel vulgar, trufas fara demnitate. Omul nobil ramane ferm in nenorocire, cel vulgar in schimb se pierde cu firea. Omul nobil se observa pe sine, cel vulgar ii studiaza pe ceilaltiAsa vedea Confucius aceste categorii de oamenii.Efecuind o anaiza si vazind ce a scris Confucius cum a caracterizat categorile ,asi zice ca omul din societatea contemporana fac parete multi oameni din categoria oamenlor i vulgarii.In ziua de astazi multi asteapta sa le puna statul in buzunar sau sa profite de la altcineva,sa se ocupe cu siretlicuri (sa fure,sa cerseasca).Si mereu acele persoane care fac parte aproape toata populatia le place sa se uite la alti ca acela are si el nu are nimic.Dar nu se gindeste la ce spune, ca omul cela lucreaza si nu sta ca dinsul si asteapta sa ii cada din cer.Oamenii de acesta categorie vulgara a dus tara la o perdere mare.Daca nu lucreaza nu are nimic si este atras in jos permenent este incercat de spaima si invidie, dar nci nu vrea sa munceasca.Are cele mai rele calitati,necuvincos cu toata lumea ,fara insa sa fie sociabil.Omul vulgar se pricepe la toate relele din lume si traieste pe spatele altora . Concluzie : vulgaritatea este un dezastru care a dus societatea contemporana la perdere.Stie numi sa profite de cineva care munceste.FORMA EXECUTARII:ACTIUNE PRACTICA. DATA:29.01.2012.

3.Identificati 10 regului de nerespectare a Codului deontologic al profesorului.Regulile de nerespectare a Codului deontologic dupa parerea mea sunt: 1.Creeaza activitati de invatare; asuma-ti rolul de mediator, consilier in procesul cunoasterii; implica-te in lumea deciziilor de politica educationala la diferite niveluri precum si in procesul complex si dificil de insertie profesionala si sociala, corespunzatoare noilor conditii. 2.Protejeaza elevul, apara-l de nedreptate respectindu-l si inspirindu-i incredere.Nu practica, nu ingadui,nu instiga, nu colabora si nu consimte sau facilita nici o forma de disriminare.In cazul in care estimezi ca interesul tinerilor, in ceea ce priveste preocuparile si studiile, sunt pereclitate sau gresit inteles de mediul in care acestia se afla, fii ocrotitorul lor. 3.In relatia profesor-elev limiteaza relatiile la subiectele care au legatura cu studiul.Implica-te in problemele care-ti privesc profesia si nu decide in locul autoritatilor, nu cere si nu fa confidente elevilor, nu favoriza in apreciere pe cei care din variate motive iti sunt mai apropiati. 4.Invatamintul nu trebuie practicat ca si comertul.Educatorul isi va interzice orice soi de negot cu elevii.Pedagogul va evita orce interventie care afecteaza calitatea actului profesional, fie ca este vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip. 5.Nu utiliza expresii absolutizate ca judecati de valoare negative asupra elevilor de felul: -Nu esti in stare de nimik! -Esti greu de cap! -Asa cum e familia, asa esti si tu! -Vai de capul tau, n-ai stiut si n-o sa stii niciodata nimik... -Ma, da prost mai esti!Cred ca asta e trasatura de familie. -Ia uitati-va in ce hal se prezinta colegul vostru. -Prost ai fost si prost ramii!etc. 6.Nici un educator nu poate refuza sa-i instruiasca pe elevi pe motivul unui nivel intelectual slab, al unor carente culturale sau dificultatile scolare.Totusi,el va refuza sa predea continutul care ii depaseste pregatirea, aptitudinile, capacitatile. 7.Scopul invatamintului nu este producerea, prin intermediul elevilor, de bunuri sau servicii.Un cadru didactic care in exercitiu functiunilor sale cu elevii sai realizeaza bunuri materiale sau nemateriale nu poate sa faca comert cu acestea, nu le poate vinde in beneficiul personal.Orce comercealizare a produselor realizate in scoala este reglata de norme stabilite si acceptate de institutia scolara in cauza sau prin acte juridice externe. 8.Cadrul didactic sa faca profesia de educator atit de atractiva incit tinerii sa doreasca sa devina pedagogi. 9.Cadrul didactic sa faca ca datele stiintei sa devina accesibile persoanelor care au nevoie de ele, punindu-le la dispozitia acestora si transformindu-le in limbajul omului obisnuit. 10.Intre cadrele didactice trebuie sa se manifeste respect reciproc, corectitudine, onestitate,loialitate si solidaritate.Nimeni nu trebuie sa conteste valoare unui coleg.Nu se vor exprima critici nefondate si etichetari la activitatea lor profesionala.Nu se vor raspindi opinii susceptibile de a-l pejudicia.Cdrul didactic nu trebuie sa influenteze elevii,transmitindu-le acestora anumite indoieli cu privire la capacitatea unui coleg.Conduitele vor fii in raport cu standartele profesionale. REFERINTA BIBLIOGRAFICA:1. AXENTII I.A. Etica pedagogica.Suport de curs.Cahul :Centrografic SRL,2012. (cap.II.,p.89-98).

FORMA EXECUTARII: COMENTARIU. DATA:30.01.2012.

4.In contextul functiulor sociale ale datoriei profesionale expuse de George Vaideanu: Profesorul chemat sa predea o disciplina arunca saminta si sistemul de valori iar atmosfera scolii si atitudinea favorabila a tuturor dascalilor o pot face sa rodeasca. Fiecare profesor seamana in instiutia scolii seminte ce le raspindeste intregii generatii.Dar fiecare din profesori trebuie sa aiba un nivel de cunostinte bun si de caliate la nivelul superior,ca sa poata semana cunostinte bune elevilor.Cum profesorul preda aceasta disciplina asa rezultate primeste la finalul anilor de studii.Profesorul intodeauna trebuie sa fie un bun exemplu pentru elevi.Intr-o institutie calitatea unei dicipline depinde si de predarea celorlalti profesori, trebuie transmisa atmosfera si atitudinea pozitiva tuturor elevilor.Impreuna toti profesorii daca au studii la nivelul inalt si cunostinte bogate atunci fiecare din el seamana cea ce el a cules de la pofesorii care la invatat,atunci scoala o pot face sa rodeasca ca un pom in prag de primavara.Cum o sa fie florile frumoase de culoare roz asa va fii si elevul bogat de cunostinte adunind semintele bune de la profesor si forminduse un om destept.Fiecare scoala daca va semana cunostinte elevior si ei le vor stringe in minte,societatea noastra va fii un pom bogat si frumos care mereu ne vom mindri oriunde.FORMA EXECUTARII : REZUMAT. DATA:30.01.2012.

5.Rolurile si comportamentele didactice dezirabile in instruirea interactiva.

Identitatea profesionala apare...cind recunoastem ca un profesor nu este numai un agent, ci el poate deveni un actor si ca nu este simplu actor, ci trebuie sa devina autori afirma G.Berger.Dezbaterile colective si in situatiile de cooperare, el realizeaza si mentine legatura intre interventiile participantilor si subectului discutiei si articuleaza coerent continuturile diferitelor interventii.Practic, profesorul il invata pe altii sa invete, constietizind ca aceasta inseamna altceva decit transmitere de cunostinte complete si bine organizate.Inseamna mai degraba, crearea conditiilor necesare dobindirii unor achizitii personale pragmatice corespunzatoare cimpului epistemologic al unei discipline sau al mai multor discipline.Adoptind ca perspectiva de analiza pedagogica modul in care este conceputa prestatia cadrului didactic,precizam ca instruirea interactiva sconteaza ca in locul unui magisterat,sa avem de-a face mai mult cu un tuturor.In instruirea interactiva,cadrul didactic isi exerseaza astfel competentele disciplinare si transversale ca un actor in roluri si ipostaze diferite: * pedagog care nu impune informatii stiintifice,idei,opinii etc.,ci care construieste dispozitive de invatare adaptate, practicind o pedagogie nondirectiva, diferentiata si individualizata; * proiectant, tutore, manager, moderator, organizator si gestionar al continuturilor, activitatilor si experientelor de formare, persoana care proiecteaza, organizeaza regleaza si amelioreaza activitatea de cunoastere desfasurata de studenti; * mediator al invatarii, persoana care (inter)mediteaza cunoasterea si care ii asigura acestea un cadru euristic, care faciliteaza legatura dintre student si reflectia, actiunea si cunoasterea; * facilitator al invatarii si autofarmarii studentilor, lasa studentii sa invete ca niste ucenici; * ajutor al studentilor de invatare, in constuirea de variante de solutionare si in punerea lor in aplicare; * acompaniator, insotitor, partener al studentilor intr-o relatie educationala interactiva; * coordonator, consilier a studentilor in munca lor personala,in orentarea lor, in utilizarea timpului de instruire, aresurselor materiale etc. * ghid ,animator ,activator si catalizator al activitatilor de formare,al sudentilor al comunicarilor si schimbarilor intelectuale; * valorizator al schimburilor intelectuale si verbale realizate in cadrul instruirii,al comunicarii educationale; * persoana cu rol socaratic si regizor, care valorifica si sustine dorinta si capacitatea studentilor de a se forma ei insusi, gratie propriilor eforturi; * interlocutor, care amoreaza invatarea studentilor, deschide spatii de dialoguri, care intretine comunicarea educationala in diferitelor ei variante ; * transmitator de germeni ai cunoasterii, cu complexitate crescinda, dupa nevoie, fiecare student mergind, invatind si formindu-se in ritmul sau; * releu persoana care compatibilizeaza structurile cognitive ale studentilor si cunostintelor de insusit; * evaluator, care pune in practica metode si tehnici de evaluare si incurajator al studentilor; * persoana-resursa pentru organizarea si desfasurarea demersurilor studentilor,persoana care gindeste si le propune sarcini; * agent, actor si autor in proiectare si derularea demersurilor educative; * persoana-resursa care ofera modele de actiune strategica pentru a ajuta studentii sa restructureze achizitiile pe care le detin; * co-elaborator al modalitatilor de lucru si de evaluare, al reglementarilor si regulilor de invatare, formare si socializare care caracterizeaza dispozitivele educationale; * co-gestionar, impreuna cu studentul al dispozitivelor de invatare si formare si al responsabilitatilor corespunzatoare acestora, co-responsabil,impreuna cu studentul, de invatarea si formarea acestuia. In calitate sa de mediator al invatarii realizate de studenti, cadrul didactic efectueaza medierea instruirii si invatarii, respectiv punerea in relatie a cunostintelor, a obiectului cunoasterii cu cel care invata-cu studentul. Medierea cunostintelor vizeaza intelegerea de catre studenti a sensurilor acestora, a semnificatiei lor. Medierea strategiilor mentale vizeaza stimularea comunicarii educationale referitoare la metacognitie- actul de autoobservare reflexiva a modului de construire si utilizare a schemelor cognitive,a strategilor de invatare si cunoastere.Putem vorbi,asadar de mai multe medieri:-medierea unei atitudini educative si cognitive: dorinta de a invata permanent,de a se forma si modela ca personalitate;-medierea unei atitudini reflexive,interogative/de chestionare si curiozitate:manifestarea interesului fata de subiectul abordat;-medierea unei atitudini de audirectionare, independenta: manifestarea independentei fata de profesor;-medierea unei atitudini critice: neacceptarea ineilor noi fara a reflecta asupra lor;-medierea unei atitudini de atentie si concentrare: orentarea atentiei asupra ceea ce se intimpla in clasa, evitarea digresiunilor;-medierea unei atitudini impersonale si obiective: neimplicarea in rationamente si judecati a unor idei preconcepute;-medierea unei atitudini active si interactive: dorinta de a sti si de a cunoaste prin propriul potential, manifestarea interesului de cunoastere;-medierea unei atitudini deschise: disponibilitatea de colaborare si cooperare;-medierea unei atitudni de relationare: interactiunea cu ceilalti,comunicarea,colaborarea,cooperarea;-medierea unei atitudini comunicative/de comunicare:climat favorabil schimbul de idei;-medierea unei atitudini de ascultare si acceptare reciproca a opiniilor: incurajarea unei relatii intre studenti, bazate pe respect reciproc;-medierea unei atitudini prosociale: receptivitateafata de noi parteneri de actiune si de noi situatii problema;-medierea unei atitudini responsabile: implicarea cu responsabilitate in instruire si formare;-medierea unei atitudini dinamice: stuarea celui care invata in dinamica invatarii individuale si colective;-medierea unei atitudini pozitive: motivatie pentru activitate,manifestarea de interes,de incredere in sine;-medierea unei atitudini optimiste: existenta unei stari de siguranta in proprile forte intelectuale si motrice;-medierea unei atitudini proiective: constientizarea faptului ca formarea ar trebui sa tina cont de perspectiva viitorului. REFERINTE BIBLIOGRAFICE:

1.Voiculesc F.(coordonator).Ghid metodologic de Pedagogie universitara.Alba Iulia: Editura AETERNITAS, 2010,p. 208-213.

FORMA EXECUTARII: REZUMAT. DATA:31.01.2012.

6.1.Riscuri si oportunitati ale profesiei de pedagog (autor Lia Sclifos). Un profesor bun este cel care Aa a nceput discuia noastr la Asociaia Pedagogilor NATAN din Lublin:

Idei au fost multe i interesante: Un profesor bun este cel creativ, inventiv, sociabil, bine pregtit; cel care crete profesional odat cu discipolii si, ofer elevilor undia i nu petele, i pune n valoare pe toi copiii etc. Oare de cte ori ne-am prins la gndul c, din dorina de a acoperi aceste ateptri, ne-am epuizat, am obosit, ne-am dezamgit? Cred c niciodat i drept rezultat sntem supui riscului de a deveni victime ale epuizrii profesionale sau ale sindromului arderii profesionale.

Sindromul arderii profesionale este o stare care l face pe subiect contient sau incontient s nu i mai poat exercita obligaiile cotidiene, cu energia pozitiv obinuit, un sindrom de epuizare emoional, de depersonalizare i de reducere a realizrilor profesionale, cauzat de implicare pe termen lung n situaii solicitante . Cei mai afectai de acest sindrom snt profesorii, medicii, avocaii, asistenii sociali, adic acei care lucreaz cu oamenii i pentru oameni. Dac ne ncearc un sentiment de frustrare, oboseal cronic, insatisfacie, furie, autoculpabilizare, team i, uneori, depresii, atunci nu mai e nici o ndoial sntem afectai de acest sindrom.

n lucrarea sa Ieirea din depresie medicamente sau psihoterapie, Dominique Barbier prezint 4 faze ale sindromului arderii profesionale, pe cnd Asociaia Psihologilor Americani remarc 5.NrDominique BarbierAsociaia Psihologilor Americani

1Entuziasmul ideal. O atitudine ce l caracterizeaz mai degrab pe nceptor, care suprainvestete n carier la un nivel energetic extrem de ridicat.Luna de miere. Omul este ndrgostit de munc, mulumit de realizri, energic, optimist i plin de entuziasm

2Stagnarea ineficient. Munca ncepe s-i piard aspectul primordial, nuana stimulatoareTrezirea. Timp n care omul observ c aprecierea idealist a muncii nu este real, dar insist din rsputeri s menin impresia iniial.

3Sentimentul de frustrare. Apar tulburri fizice, comportamentale i emoionale. Subiectul se ntreab care este sensul muncii sale, nu mai are chef s munceasc.

Suprasolicitarea. Realizarea sarcinilor profesionale necesit din ce n ce mai multe eforturi, apar probleme n relaiile cu colegii, clienii.

4Apatia plin de dezamgire. Frustrare n munc aproape cronic. Individul recunoate c are nevoie de ea din motive pur economice.

Epuizarea cu toate simptomele ei. Se remarc o epuizare fizic i psihic total, o stare depresiv, o senzaie de singurtate, o dorin de eliberare, de plecare de la serviciu

5Renaterea. Perioada tratrii rnilor aprute n rezultatul arderii

profesionale.

Pornind de la premisa c una dintre cele mai evidente cauze este stresul, prezentm cteva idei pentru depirea lui: s evitm gndurile negative; s discutm cu apropiaii notri despre ceea ce simim; s cutm persoane care pot s ne asculte cu-adevrat; s pstrm o atitudine pozitiv i s nu ne percepem ca victim; s ne meninem n form; s avem o ocupaie plcut i s practicm regulat un sport; s solicitm ajutor; s ne cunoatem interesele, punctele forte i punctele slabe; s nvm a spune Nu etc.

Fiecare om investete n sntate, carier, bani, familie, dezvoltare, prieteni, distracii. De multe ori, investiiile respective pun accentul pe unele domenii, neglijndu-le pe altele, care devin poteniale surse de stres. 2.Portretul profesional al pedagogului (autor Daniela State).O societate modern are nevoie de personaliti responsabile, cu demnitate i verticalitate, cu iniiativ i deschise spre schimbare. Realizarea acestui obiectiv major i revine Pedagogului. De aceea, el nsui trebuie s fie receptiv la schimbri, pentru a face lumea mai bun i mai tolerant. Un bun nvtor simte copilul, i amintete c a fost i el copil i nelege toate spaimele, tristeile, exuberana i bucuria prin care trec elevii lui. Astfel, el devine un nvtor dedicat, care poate schimba chiar i lumea interioar a discipolului su.nvtorul trebuie s fie nti de toate elev subiect al propriilor performane, n acelai timp ,,discipolul elevilor si, depunnd efort volitiv pentru a ine pasul cu ei, acceptnd s discute orice subiect, fiind corect i obiectiv n aprecieri. El poart dialoguri deschise i rspunde mereu la solicitare, se mndrete cu discipolii care-1 depesc, este mereu ntr-o cutare pentru desvrirea sa profesional i omeneasc, tinde spre perfeciune, nvnd i explornd noile tehnologii i metodologii.

Cheia succesului const n munca asidu pentru binele membrilor comunitii, or, de datoria pedagogul este contientizarea acestei funcii. Un profesor trebuie s fie: primo un profesionist, realiznd procesul educativ nu numai prin comunicare direct, ci i indirect, prin limbaj, gestic, atitudini, comportamente, personalitate, vestimentaie etc. El trebuie s cumuleze un mnunchi mult mai complex de caliti, printre care i inteligen, demnitate, obiectivitate, sociabilitate, corectitudine, empatie, toleran, buntate, amabilitate, competen. bineneles, calitile pot fi suplimentate cu inventivitate, entuziasm, sinceritate, calmitate, prietenie, generozitate etc.; secundo: profesionismul oblig la funcia de consiliere, aceasta exprimndu-se n confruntarea cu ntregul spectru de discipoli: mai linitii, mai nzdrvani, mai creativi, anxioi, mai pui pe otii, un pic conformiti, isciplinai, mai motivai s nvee lucruri noi. Identificarea nevoilor, promovarea unor activiti care s conduc la contientizarea calitilor i posibilitilor elevilor, precum i respectul principiului conform cruia fiecare copil este unic i valoros n felul su toate constituie dezideratele dasclului care tinde a deveni i ideal.

Pedagogul-prieten consider fiecare generaie o nou provocare, pentru care este necesar s dezvolte comportamente, abiliti i atitudini noi, se simte bine n clas, n prezena elevilor, zmbete. Dac greete, nu-i este team s-i cear scuze, evalueaz corect i obiectiv progresul elevilor, creeaz n clas un mediu care favorizeaz dezvoltarea stilurilor de nvare. El nu devalorizeaz niciodat vreun elev i promoveaz nvarea valorilor morale. Dimensiunea de regizor i permite s ,,monteze viaa elevilor si, ncepnd cu primii pai, timizi i nencrez tori la ,,intrarea n coal, continund cu ,,maturitatea, pstrnd doar momentele inedite, pline de triri intense, ncrcate emoional, care marcheaz i transform elevul de la o zi la alta, de la un an la altul. El pune n valoare toate rolurile fericite din viaa colarului. n calitate de actor, i susine rolul care-i revine, pentru ca apoi s se retrag cu modestie, rmnnd doar n memoria afectiv.un profesor ,,de vis aspir la cele menionate anterior i nc la multe altele. El apreciaz adevrul i corectitudinea, nu popularitatea sa, ncercnd s schimbe lumea, se transform zilnic, transformndu-i i pe alii. Profesorul i ajut elevii s urce culmile greu accesibile ale cunoaterii, s nfrunte deertul netiinei i nisipurile neltoare ale comoditii, s se protejeze de aria ndoielilor i de vntul nprasnic al confruntrilor, ca pn la urm, la tradiionala rubric din catalogul vieii, s nscrie nota de om EXCElENT! Cci PROFESOR nu este doar o profesie, ci un destin, o vocaie, un dar de la Dumnezeu.FORMA EXECUTARII: PROBLEMA DE REFLECTIE. DATA:01.02.2012.7.Amintiti-va de anii de scolaritate, universitate si determinati ce calitati si competente in contextul teoriei Deontologiei didactice (a datoriei profesionale in special) manifestau profesorii.Cu ce calitati si competente asociai atunci un profesor bun si cum?

Calitatile unui bun profesor nu se refera doar la competenta sa didactica, ci si la capacitatile empatice si sociale. Astfel, a avea competente de specialitate in functie de domeniul predat si pedagogice este important, dar nu de ajuns pentru a fi intr-adevar un profesor apreciat de catre elevii sai.In primul rand, calitatile unui bun profesor imlica a avea anumite abilitati sociale de a patrunde in viata interioara a grupului de elevi, abilitati empatice, de a intelege copiii si a putea privi lumea prin ochii lor, si nu in ultimul rand, valori superioare, caci profesorul este un model pentru elevii sai.Un asemenea profesor perfect este un specimen rar, din pacate, si aceasta deoarece este nevoie ca persoana care sa hotaraste sa devina profesor sa ia aceasta decizie in baza unei vocatii interioare, a unui ideal de a forma mintile tinere. In schimb, de multe ori se ia decizia pentru o cariera in invatamant din ratiuni pur practice inexistenta unui alt loc de munca mai bun, statutul social apreciat. Astfel, printre calitatile unui bun profesor, cele mai importante sunt tactul si talentul pedagogic, capacitatea de a forma mintea tinerilor, de a preda in mod creativ si de a nu se limita doar la un monolog plictisitor. De multe ori, nu ceea ce spune un profesor este important, ci modul in care o spune. Predarea unei lectii printr-un lung monolog nu starneste interesul elevilor, mai mult, ii deranjeaza pe acestia, caci se simt complet ignorati in aceasta interactiune intr-un singur sens. Modul in care un profesor comunica cu elevii sai este esential, iar daca acesta gaseste moduri atractive de a prezenta informatiile si incearca o interactiune adevarata cu elevii sai, rezultatele se vor observa imediat. Printre calitatile unui bun profesor, dragostea pentru copii este esentiala. Un bun profesor are o vocatie interioara pentru comunicarea adecvata a informatiei, dar el trebuie si sa iubeasca, sa inteleaga copiii. Atitudinea profesorului fata de copii pune amprenta asupra relatiilor in clasa, iar daca acesta le arata elevilor sai dragoste, respect si intelegere, procesul didactic va fi mult mai simplu. Empatia este si ea foarte importanta cand se vorbeste despre calitatile unui bun profesor: acesta trebuie sa cunoasca psihologia tinerilor, sa stie cum functioneaza mintea lor si in primul rand sa poata sa ii inteleaga pe copii. Empatia inseamna intuitie, intelegere, a putea sa patrunzi in lumea interioara a copilului sau a tanarului si a putea sa privesti lucrurile din perspectiva sa. Inseamna si a putea sa iti cunosti cat se poate de bine fiecare elev si sa preconizezi care dintre ei va manifesta anumite dificultati in anumite situatii. Nu este o calitate prea des intalnita. Printre calitatile unui bun profesor se afla si competentele sociale: un profesor care stie sa comunice cu elevii sai trebuie sa fie sociabil, deschis, sa aiba abilitati de relationare dezvoltate. Un profesor inchis in sine nu va avea vreun rezultat si nu va impresiona prin nimic pe elevii sai. Este important sa poti stabili o relatie adevarata, bazata pe comunicare deschisa, respect reciproc si chiar atasament pentru a avea un efect vizibil asupra gindiri tinere. Relatia profesor-elev nu trebuie sa ramana inchisa in modelul autoritar.Un profesor preferat cum il cred eu este : o persoana care stia cum sa vorbeasca cu elevii, care este capabil sa faca si glume, care impunea respect nu prin teama si pedepse, ci tocmai prin respectul pe care il acorda el insusi elevilor.Acest gen de profesor se face iubit si influenteaza impresionant de mult pe copii, astfel incat chiar daca preda o materie in general respins de catre cei mici, acestia vor ajunge sa o placa prin asocierea acesteia cu profesorul.Calitati ale unui bun profesor este : abilitati organizatorice, capacitatea de a organiza materia predata in segmente usor de corelat, de a pregati fiecare lectie astfel incat sa fie mai accesibila, dar si mai interesanta pentru elevii sai. Si mai mult, capacitatea de a tine fiecare lectie intr-o maniera interactiva, care sa implice elevii si sa le ceara opinia. Daca elevul este integrat in predare, daca i se cere parerea si se tine cont de aceasta, el va deveni incontestabil mai atent la informatiile oferite. In concluzie, un profesor model ar trebui sa isi formeze un stil pedagogic democratic si nu autoritar, sa tina cont de nevoile elevului, nu numai de obligatiile lui, sa aiba acea vocatie pentru cariera lui, vocatie ce inseamna atat motivatie interioara, cat si dragoste pentru copii. Printre calitatile ideale ale unui bun profesor se numara si talentul pedagogic, abilitatile sociale si empatice, capacitatea de a relationa nu doar cu clasa de elevi, ci si cu fiecare elev in parte.Copiii au nevoie de afectiune, securitate si de stima de sine, iar aceste nevoi trebuie asigurate atat in mediul familial, cat si in cel scolar pentru o dezvoltare personala armonioasa a viitorului adult. Un profesor cum din nefericire sunt multi care isi ignora elevii, ii ironizeaza, este nervos si se bazeaza exclusiv pe autoritatea sa, nu numai ca nu va avea rezultate didactice bune, ci va afecta si dezvoltarea personalitatii copilului. REFERINTE BIBLIOGRAFICE:

1AXENTII I.A. Etica pedagogica.Suport de curs.Cahul :Centrografic SRL,2012.FORMA EXECUTARII: REFLECTATI IN CONTEXTUL TEORILEI CERCETATE. DATA: 02.02.2012.

8.Cum veti actiona in cazul cind, in anumite imprejurari sunteti nevoit sa treceti cu vederea faptele constate in activitatea unui pedagog, iar datoria profesionala va obliga sa fiti corect, onest, demn? Este posibil o iesire din asemenea situatii?

Citind aceste teorii am reflectat asupra continutului, si am ajuns la o concluzie inainte de a pasi acest pas in lumea pedagogiei, trebuie sa te interesez in ce consta aceasta profesie.Trebuie ca sa tii se potriveasca dupa caracter trebuie sa ai multa rabdare si dorinta de a depasi orce obstacol.Aceasta profesie este cea mai complicata din toate,de aici se pune baza educatiei elevului si se auto formeaza pe sine insusi.Insa abordind subectul de baza ajungem la urmatoarea concluzie ca fiecare pedagog are nevoie de un ajutor din partea cadrului didactic,fiecare om greseste si trebuie sustinut in cele mai grele clipe ale munci,de incurajat sa mearga mai departe si sa primeasca cele mai bune sfaturi.Pedagogii intodeauna au grija de obiectul care il desfasoara elevilor, si sunt constienti la ce urmari vor avea uneori.Nu poti fii pe plac tuturor elevilor si parintilor,care mereu ei sunt persoanle cu pricina.Cel mai greu este de lucrat cu parintii din clasele mai mici.Si pedagogul care are multi ani lucrati tot pot sa ii se intimple orce,niciodata nu trebuie sa faci rau cuiva.Ca nu stii ce te asteapta pe tine.Eu sa fiu in asa situatie intelg acest pedagog si trec cu vederea toate lucurile posibile.Ca la fiecare din pedagogi se paote intimpla orce si trebuia sa ne punem in situatia data inlocul acelui pedagog .Iar datoria profesionala trebuie sa o indeplineasca fiecare pedagog cum se cere in regulament.Din orce situatie este o solutie buna dar trebuie sa fie meditata si dupa aceea pusa in aplicare.Eu cred ca in orce domeniu de activitate nu prea se tine cont de toate regulele propuse.Deacea trebuie sa fim onesti si demni de a da o mina de ajutor cind un pedagog are nevoia ce mai mare.In fiecare din aceste instituti este o mare invidie care eu am constatato pe parcursul anilor de studilor.E foarte rau in acest caz sa lucrezi cu asa pedagogi si sa nu ai cu cine schimba o vorba sau un sfat.Dupa parerea mea care o sa imi o sustin incontinuare ca tot am pasit in lumea larga si frumoasa a pedagogiei, care intodeauna este ceva nou de invata, trebuie fiecare sa raspunda de activitatea sa nu sa aiba grija ce face colegul din prejurul sau,deaceea uneori trebuie sa avem grija cu cine vb si despre ce vorbim.Trebuie sa cunosti persoana pentru a comunica orce tema care iti poate pune in pericol activitatea didactica.Dar este nevoie sa iti faci prieteni ca de cele mai multe ori ai apelezi la aceea persoana cu orce intrebare, asa este omul de cind este el are nevoie de a inpartasi tot ce are pe suflec prietnilor.Concluzia finala este ca fiecare pedagog trebuie sa aiba cele mai bune calitati si trebuie sa dea o mina de ajutor colegilor,pentruca stia de la inceput cit este de complicata specialitatea.

FORMA EXECUTARII: REFLECTII. DATA:03.02.2012. 9.1.Considerati ca cultura generala incepe cu insusirea normelor comportarii civilizate, cu manierele frumoase, cu o tinuta, un gest si o mimica exterioara acceptabile unde mai intii de toate,trebuie sa stim a ne adresa, a ne comporta in public,a ne saluta,a conversa, a face vizite si a primi oaspeti, a servi masa etc.?Daca da, de ce viata ne arata ca insusirea normelor etice nu inseamna si respectarea lor.

Citind aceste fraze eu consider ca cultura generala are cea mai mare importanta in viata omului ,pentruca fiecare om trebuie sa cunoasca normele comportari civilizate.Dupa felul cum se prezinta omul,poate fii apreciat atit cultura lui interioara cit si cea exterioara.Aceste norme se cer a fii respectate si azi, dar insa rar se intilneste o fiinta care respecta toate aceste norme.Aceste norme trebuie impuse tuturor pentru ca punem in pericol cultura poporului nostru.Fiecare dintre noi isi arata educatia care a primito de la parinti si educatoarea de la gradinita, deoarece si ea influenteaza asupra acestor norme.Trebuie de invatat toti copii de mici aceste norme comportarii civilizate.Pentruca de aci se formeaza omul si asa va creste in societate.Viata ne arata ca insusirea normeleor etice nu inseamna si respaectare, deoarece de la un copila care nu a fost educat toti incep a vorbi cuvinte rele si nu isi mai aduc aminte de aceste norme culturale.Fiecare vorbesc cum este educat si uneori pot fi influentati de prieteni sau grupul cu care comunica.Ar fii bine de adus la cunostinta oamenilor spusele lui Goethe:Societatile cele mai placute sunt acele unde domneste intre membri o stima reciproca.2.Intocmiti lista cu gesturile pedagogice care nu au nimik in comun cu esenta si sensul comunicarii pedagogice.

LISTA CU GESTURI:1. Gesturi mimice sau corporale (expresori sunt: -tresarire, roseata, crispare de durere; -ne blbim, vorbim greu; -tristetea, durerea, dezgustul, amenintarea, nelinistea, triumful, victoria; -ncruntarea, dispretul, sursul, semnul V pentru victorie sau O pentrutriumf etc.2. Gesturi de reglaj/miscari, care dirijeaza, controleaza si ntretin comunicarea verbala; sunt de expemplu: -apropierea de partener, - pozitia de ascultare, - schimb de priviri reciproc, - cererea cuvntului, -ridicarea n picioare etc 3. Gesturi cu semnificatie speciala (embleme) nlocuiesc cuvintele. Ca de exemplu: - miscarea capului pentru Da/Nu, -clipitul complice din ochi; -degetul la tmpla pentru nebunie; -palma pe obraz si tmpla pentru somn; -degetul la buze pentru liniste etc.4. Gesturi stereotipe cu rol manipulatoriu (adaptorii);acetea sunt:- aranjatul cravatei, -miscatul pixului, -aranjarea n timp ce vorbim a unor foi,-rasucirea unei suvite de par, -atingerea urechii, -balansul piciorului, -rosul unghiilor, -suptul degetului, - leganatul capului etc. 3.Constatati de ce uneori comunicarea cu elevii, colegii, managerii, parintii se desfasoara in bune conditii iar uneori este perturbata.Care pot fii cauzele?

Cauzele care duc la acesta problema este ca elevii intodeauna isi stiu drepturile si nu tin cont de obligatiuni.Si atunci apar probleme intre profesor-elev.De multe ori copii nu invata la ore si au un comportament rau vocabularul este urit.Aceste daune duc de la educatia din famile.Copii mici ce vad in famileie aceea fac si ei asta am observato pe parcursul practici care am desfasurato.Un exeplu pot sa va scriu: Intr-o zii o fetita vine la scoala cu o carte de la biblioteca sateasca.Si le da toti copiilor sa privesca cartea.Dupa a cincea lectie cu totii se duc la masa si dupa ce au venit,cu toti au mers acasa.In timpul cela cineva ea luat cartea de pe masa.Ea a obesrvat ca nu ii este cartea si nu a zis nimic profesoarei.A doua zi vine mama ei la scoala si incepe sa ii zica la profesoara ca ea disparut cartea de pe banca a Andrei.Profesoara nu stia nimic si a ramas scocata de cele auzite.Mama fetei o invinovatea pe profeoara.Insa doamna profesoara a chemato pe fetita si a intrebato totul.Ei ea fost rusine sa ii zica.Profesoara a zis ca trebuia sa ii zica atunci nimeni nu se ducea acasa pina nu ii controla gentile la toti,atunci putea sa o gaseasca dar acum nu poate,a aceea persoana a dus deacum cartea de la ea.Fetita a inceput a plinge deoarece mama o certa rau,profesoara ea luat apararea insa a inceput un conflict intre mama-profesoara.Nu a dus la nici un rezultat aceasta certa ca a sunt la lectie si profeoara a intrat in clasa,si cartea nu sa mai adus.De la mici lucruri se pote incepe cearta.Copii sunt foarte violenti,in clasa mai era un copil din famile vulnerabila.Fugea de la lectii servea alcool si venea la scola murdar,rupt.Toti copii se fereau de el.Mai era si un baiat cu dezabilitati in comportament era foarte problematic si parinti copiilor acelor clase era sa o gituie pe o fetita.Printii doreau sa ii alunge din clasa si nu puteau.Erau inpilicatii tot cadrul didactic cu acel baietel.E greu sa fii profesor ca sunt mai problematici printii de cit copii. 4.Elaborati un incident critic cu un subiect din specialitatea dumneavoastra. O zii frumoasa de toamna de dimineata educatoarea a venit la gradinita.L a ora noua a inceput activitatea de matematica.Totii copii au fost aranjati in semicerc.Educatoarea explicind copiilor cum sa desfasoare jocul.Intre timp un baietel a a dormit in timpul activitati, si a cazut jos dormea mai departe.Totii copii au inceput a zimbii.Educatorea sa speriat a chemat medicul si el nu putea sa se trezeasca din somn.A luat telfonul educatoarea si a chemato pe mama copilul.Mama stia care era problema dar nu ea comunicat nimic educatoarei,si nici nu a venit la gradinita.Copilul a stat in pot pina la ora trei si jumate cind sau trezit toti copii.Isi facea mrea jriji educatoarea ce este cu acest copil de nu se poate trezi din somn.Dupa ameaza cind el sa trezit ea zis educatoarei ca a fost la nunta si nu a avut unde sa doarma.Nu a zis nimic si a astepta sa vina cineva sa il ea,a venit mama lui si a vazut ca avea o lovitura la picior si a inceput sa tipe la educatoare.Educatoarea ii povesteste totul insa ea nu intelge si tipa maideparte de ce nu a avut grija de copil si unde era ea de sa lovit copilul asa tare la picior.Educatoarea sa enervat si a inceput sa pinga a adus medicul sa ii explice ce era cu copilul.Enervata se dulce la directoare si ii zice diverse lucrui de educatoare ca are uni copii care ii iubeste si la altii nici nu trage atenti.Directoarea a facut o adunare cu toti parintii si acei parinti au foast contra acelei mame.Atunci acea mama a luat actele la copil si a plecta in alta gradinita.Era o mama numai cu pretentii, o certa mereu pe educatoare de ce copilul ei este murdar pe haine de ce este numai carioca pe mine,diverse motive avea in fiecare seara.Acest incidenta sa intimplat cind am afost la practica de stat desfasurindumi practica in gradinita din oras.Este un incident adevarat, cu asa fel de persoane e greu de lucart si de gasit limba comuna. REFERINTE BIBLIOGRAFICE: 1AXENTII I.A. Etica pedagogica.Suport de curs.Cahul :Centrografic SRL,2012,(capitolul IV).FORMA EXECUTARII : REFLECTII. DATA: 04.02.2012.

10.Cercetati proiectul :CODUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA,art.142,143,144,145,146,147,148,149, expuneti 5-6 sugestii, propuneri.

Articolul 142. Misiunea de baz a personalului didactic

(1) Cadrele didactice, tiinifico-didactice i tiinifice constituie factorul determinant n asigurarea calitii nvmntului.

(2) Misiunea de baz a personalului didactic const n prestarea serviciilor educaionale privind formarea general, formarea profesional iniial i continu n raport cu standardele educaionale i viziunile pedagogice proprii.

(3) Misiunea profesional este realizat de cadrele didactice n conformitate cu normele legale i etice.

(4) n instituiile de nvmnt private de tip gimnazial, liceal, vocaional/tehnic i superior, cel puin 50% din cadrele didactice trebuie s fie angajate cu norma de baz n instituia de nvmnt respectiv.

Articolul 143. Misiunea de baz a elevilor, studenilor, doctoranzilor

(1) Elevii, studenii, doctoranzii sunt subieci principali ai procesului educaional i factorul determinant n formarea resurselor umane la nivel naional.(2) Misiunea de baz a elevilor, studenilor i doctoranzilor: a) vizeaz asumarea responsabilitilor pentru formarea proprie pe parcursul ntregii viei;

b) const n formarea, autoformarea competenelor fundamentale i specifice pentru integrare eficient social i profesional.Articolul 144. Dispoziii comunen instituiile de nvmnt:

a) se respect Declaraia Universal a Drepturilor Omului i Convenia ONU privind Drepturile Copilului;

b) snt interzise pedepsele corporale i aplicarea sub orice form a metodelor de violen fizic sau psihic.

Articolul 145. Drepturile personalului didactic, tiinifico-didactic i tiinific(1) Personalul didactic, tiinifico-didactic i tiinific are dreptul:

a) s selecteze i s utilizeze programele de studii, tehnologiile didactice, manualele i materialele didactice aprobate de Ministerul Educaiei, pe carele consider adecvate realizrii standardelor educaionale de stat;

b) s aleag i s fie ales n organele administrative i consultative ale instituiei de nvmnt;

c) s li se includ n vechimea n munc pedagogic activitatea didactic desfurat n nvmntul general i nvmntul vocaional/tehnic, n cazul trecerii lor n nvmntul superior i viceversa;

e) s beneficieze de asigurare preferenial cu spaiu locativ i de alte faciliti, garantate de stat, n conformitate cu legislaia n vigoare;

f) s li se acorde concediu de creaie cu durata de pn la trei luni, cu pstrarea salariului mediu lunar, pentru elaborarea de manuale i alte materiale didactice i tiinifice, cu aprobarea Ministerului Educaiei;

g) s se asocieze n organizaii pentru aprarea intereselor i drepturilor profesionale, fr afectarea obligaiilor directe de serviciu;

h) s solicite din propria iniiativ acordarea gradelor didactice.(2) Cadele didactice din instituiile de nvmnt private particip la manifestrile academice, culturale, sportive i beneficiaz de protecie, asisten social i medical n aceleai condiii ca i cadrele didactice diin instituiile publice de nvmnt, n condiiile legii.Articolul 146. Obligaiile personalului didactic, tiinifico-didactic i tiinific

Personalul didactic, tiinifico-didactic i tiinific este obligat:a) s asigure calitatea procesului educaional prin realizarea standardelor educaionale de stat i a Curriculum-ului Naional; b) s respecte deontologia profesional;c) s respecte drepturile celor instruii;

d) s creeze condiii optime de dezvoltare a potenialului individual al elevului i al studentului;

e) s cultive, prin propriul exemplu, principiile morale de dreptate, echitate, umanism, generozitate, hrnicie, patriotism i alte virtui;f) s colaboreze cu familia i comunitatea;

g) s ndeplineasc obligaiile prevzute n contractul colectiv de munc, statutul instituiei, regulamentele interne i prevederile prezentului Cod;

h) s asigure securitatea vieii i ocrotirea sntii celor instruii n procesul de nvmnt;

i) s-i perfecioneze continuu calificarea profesional;

j) s nu fac propagand ovin, naionalist, politic, religioas, militarist n procesul educaional;

k) s nu implice elevii/studenii/doctoranzii n aciuni politice de strad (mitinguri, demonstraii, pichetri etc).Articolul 147. Drepturile elevilor, studenilor i doctoranzilor

(1) Elevii, studenii i doctoranzii au urmtoarele drepturi:

a) s fie asigurai, n limitele stabilite de legislaie, cu burs, cmin, manuale, asisten medical, alimentaie, servcii de transport;

b) s aleag tipul instituiei de nvmnt;

c) s-i expun liber opiniile, convingerile, ideile;

d) s beneficieze de acces la informaie;

e) s participe la guvernarea instituiilor de nvmnt i n procesele de evaluare i promovare a calitii educaiei, n condiiile prevzute de prezentul Cod i regulamentele respective;

f) s participe n cadrul unor proiecte/programe internaionale sau naionale de mobilitate academic;

g) s-i revendice drepturile legale, s se constituie, n conformitate cu legislaia n vigoare, n asociaii sau organizaii nonpolitice, care au drept scop aprarea intereselor lor;

h) s beneficieze de garanii i compensaii prevzute de legislaie pentru salariaii care mbin munca cu studiile, n cazul n care sunt ncadrai n cmpul muncii.

(2) n instituiile de nvmnt se constituie organe de autoguvernare a elevilor, studenilor i doctoranzilor, care activeaz n conformitate cu actele normative n vigoare.(3) Studenii, doctoranzii au dreptul la scutirea de plata taxei de studii, n corespundere cu regulamentul respectiv aprobat de Ministerul Educaiei.

(4) n caz de pierdere a capacitii de studii, cauzate de starea sntii, elevii, studenii, doctoranzii au dreptul la concedii academice, conform legislaiei n vigoare.

(5) n vederea realizrii dreptului la educaie al elevilor care au nevoie de asisten social, statul suport, parial sau integral, cheltuielile de ntreinere n perioada de colaritate, inclusiv a celor din colile de tip sanatorial sau de tip familie, conform normativelor n vigoare.

(6) Elevii/studenii din instituiile de nvmnt private particip la manifestrile academice, culturale, sportive i beneficiaz de protecie, asisten social i medical n aceleai condiii ca i studenii instituiilor publice, n condiiile legii.

(7) Elevii, studenii i doctoranzii beneficiaz i de alte drepturi, consemnate n statutul instituiei de nvmnt.

Articolul 148. Obligaiile elevilor, studenilor i doctoranzilor

(1) Elevii, studenii i doctoranzii snt obligai:

a) s realizeze n termenele stabilite curriculumul pentru nivelurile respective de studiu;

b) s respecte actele reglatorii interne ale instituiilor de nvmnt;

c) s demonstreze un comportament civilizat, s respecte normele de convieuire n colectiv, s foloseasc i s pstreze partimoniul instituiei de nvmnt.

(2) Elevii snt datori s urmeze nvmntul obligatoriu, s ndeplineasc cerinele statutuluiinstituieidenvmnt, s nsueascmateriile prevzute de programele de studii i sfrecventeze orele de clas.(3) Pentru absolvenii instituiilor de nvmnt este obligatorie cunoaterea limbii romne n vederea integrrii socio-profesionale.

(4) Elevii, studenii i doctoranzii pot avea i alte obligaii consemnate n actele reglatorii interne ale instituiilor de nvmnt.

(5) nclcarea de ctre elevi, studeni, doctoranzi a prevederilor actelor reglatorii interne conduce la sancionarea lor, pn la exmatriculare.

Articolul 149. Drepturile i obligaiile prinilor

(1) Prinii sau tutorii au dreptul:

a) s aleagpentrucopii instituiile de nvmnt ilimbade instruire;

b) s cear respectarean instituia de nvmnt a drepturilor ilibertilor copilului;

c) s ia cunotin de mersul i coninutul procesului de nvmnt, precum i de rezultatele evalurii elevilor;

d) s instruiascn familie copilul, asigurndu-i posibilitatea de a obine studiile corespunztoare unui anumit nivel de nvmnt, n condiiile stabilite de Ministerul Educaiei;

e) s fie alein componenaunor organe administrativei consultative ale instituiei de nvmnt.

(2) Prinii sau tutorii snt obligai:

a) s asigure ncadrarea copilului ntr-o form de nvmnt obligatoriuori s realizeze instruirea lui n familie, n condiiile prezentului Cod;

b) s asigure educaia copilului n familie i s-i creeze condiii adecvate pentru studii, dezvoltare a aptitudinilor, activitate extracolar i de autoinstruire.

(3) Prinii sau tutorii care nu contribuie la educaia i instruirea copilului snt pasibili de rspundere, nconformitatecu legislaia n vigoare.SUGESTII REFERITOARE LA ACESTE ARTICOLE:

1.Cind se integreaza persoana didactica la munca trebuie sa cunoasca foarte bine aceste drepturi si obligatii, si sa nu tina con numai de drepturi dar cele mai mult de obligati.2.Fiecare elev si doctorantii,parintii cind se face prima adunare trebuie sa se aduca la cunostinta toate drepturile si obligatile fiecaruia.

3.Sa fie amplasate pe un perete din institutia(scoala, liceu,universitate) acete articole ce privest tot cadrul didactic cit si elevi, parintii.

4.Sa se fac controale de la invatamint fara a fii anuntati, cu privirea la art.144 Dispozitile comune.5.Fiecare adunare sa se inceapa cu cintirea acetor aticole sa nu fie ignorate.

6.Misiunile de baza a cadrelor dicatice,elevilor, studentilor,doctorantilor sa le memorizeze si dupa acea sa fie aplicate in practica.REFERINTE BIBLIOGRAFICE:

1.CODUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA.

2.www.edu.md.PAGE 37