babbie - cap 4
TRANSCRIPT
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 1/42
Capitolul 4
Designul
cercetirii
Rezumatul
capitolului
f
reOea in
cele ce
urmeazd
mai multe designuri de
cercetare aflate la
indem6na
tsiltorilor
din domeniul
gtiinlelor
sociale, dar
9i
cum
pute[i
realiza
designul
unui
F, -
adicd specificarea
exactd a cui sau a ce trebuie studiat
9i
c6nd, cum
gi
in
Lm.
Eea'Iecerce'f'rii
iltrJit:,fu
E
Cum.se conepe un
proiect
te certetare
@lt;,llflffi:ffi
'Jffffi,i,u, u
[ffiffi;-m e'[
cr
*{iffiii ' *
-
Analiza
-.
-
Aplicarea
-ile
Conceperea
cercet5rii
pe
scurt
E*,ru
r , u,,
;i#;,J .,..,
r, ]ifi ii
de cercerare
f=
;;
ecoto
-e
ic i
e
i reduclioni
s
mur
tgil -;lii J,lll,ililLl
,.usi la
urmrtorur examen. Dupr ce
veli
citi acest
-
rgeli
la
,,Resurse
de
studiu
pe
internet ,
de
la sfdrgitul capitolului,
pentru
a
afla
cum
EUncia
de
SociologyNow
:
Research Methods.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 2/42
136
Introducere
STRUCTU RAREA
INVESTIGATIEI
$tiinla
este
o actiune
dedicatl
,,descoperirii .
Indiferent
ce vretri s[
descoperili,
vor
exista
mai multe
posibiliEli
de a
ajunge la
acelagi
rezultat.
in
viala
de toate zilele,
acest
lucru
este
in
general
adevlrat.
De exemplu, sd
presupunem
c[
dorili sd aflati dac[ un anumit
tip
de
automobil
-
sd zicem, noul Burpo-Blasto
-
ar
fi
potrivit
pentru
dumneavoastrd. Bineintreles
c[
a1i
putea
cumpdra unul
gi
astfel
s[
afla1i
acest lucru.
Sau
a[i
putea
discuta cu mai
mulli
proprietari
ai
unor
astfel
de
mlrci
sau cu cei care au
vrut sI
cumpere
odat[
o asemenea
magin[, dar
nu au
flcut-o.
A1i
putea
verifica anunfurile de
mic[
publicitate
pentru
a vedea
dacd
BB-urile
se
vAnd ieftin. Atri
putea
citi o
revist5
dedicatd consumatorilor, care evalueazf,
Burpo-Blasto.
Un
lucru similar are loc
in
investigalia
gtiinlificL
in
ultima vreme,
investigagia
gtiinlificl
se reduce
la
realizarea
observaliilor
qi
la
interpretarea
a
ceea
ce a(i observat, ele constituind
subiectele
plrlii
a
III-a
gi
a
IV-a
ale
clrlii.
Totuqi, inainte
de
a
observa qi a analiza, aveli insd nevoie
de
un plan.
Trebuie
sd
stabil(i
ce
anume
veli
observa
gi
veli
analiza:
de ce
gi
cum.
Despre
acest
lucru
este
vorba
in
designul cercetdrii.
Deqi
detaliile
variazd.
in
functrie
de
ceea
ce
dorili
sI
studia{i, vE
veli
cont'runta cu
doul
sarcini
majore intdlnite
in
orice
design
de
cercetare.
Mai int6i,
trebuie
sd
precizali
c6t se
poate
de clar ce anume doritri
si
descoperitri. In al doilea r6nd, trebuie si
stabilili
care
este
cea
m4i bund metodd de a descoperi ceea ce vE intereseazd. Foarte interesant, dacd reugili
si
realizali
prima
sarcini
in
totalitate,
probabil
cd o
ve(i
realiza
qi
pe
a doua in acelagi timp.
Dup[
cum spun matematicienii, o
intrebare contextualizatd corect
conline r[spunsul.
Sd
presupunem
cE
sunteti interesat
de
realizarea unei
cercetdri
sociale
despre terorism.
Cdnd Jeffrey
Ross
(2004)
a
abordat aceaste
tem5,
a
constatat
c[
srudiile existente
au
folosit numeroase
abordlri
calitative
gi
cantitative.
Cercetlrile
calitative,
de
exemplu, au
oferit
primele
informalii
prin
intermediul
autobiografiilor, al
raportdrilor
gi
relat[rilor
incidentelor,
al
experien{ei
ostaticilor
care
s-au
confruntat cu
terori$tii
gi
al relatdrilor
directe
despre
implementarea
politicilor.
Ross
continul
cu discutarea materialelor
secundare
folosite
in
cercetarea calitativd:
,,biografiile
terorigtilor,
studii
de caz despre
anumite organizalii teroriste,
despre
tipurile
de terorism,
despre
anumite incidente
teroriste,
precum
gi
despre
regiunile
$i
tlrile
selectate
(2004,
p.21).Cercetarea
cantitativ5,
pe
de alt5
parte,
a
abordat variat
terorismul, inclusiv
prin
analize ale
articolelor ap[rute in
mass-media,
terorismul din
modelarea statisticd a evenimentelor teroriste
gi
prin
utilizarea unor baze
de
date relevante
pentru
subiectul analizat,
Dupd
cum veti vedea in acest capitol, orice subiect de cercetare
poate
fi
abordat
din
mai multe
perspective.
Acest capitol este o
introducere
general5
in
conceperea cercetlrii, iar celelalte
capitole
ale
pdrtrii
a
II-a
discutd aspectele specifice ale acesteia.
in
practic5,
toate aspectele
designului
cercetlrii
sunt
interrelationate. Pe
mdsur[ ce
veli
parcurge partea
a
ll-a,
interconexiunile
dintre
pirli
vor deveni
mai
clare.
Vom incepe
prin
examinarea
pe
scurt
a
principalelor
obiective ale cercetlrii sociale.
Apoi
vom
Iua
in
considerare unitSlile de analizf,
-
ce
gi
pe
cine
dorili s[
studiati. Ne
vom
referi
gi
la modalit[trile de
gestionare
a
timpului in
cercetarea socialS sau la modul
cum
putem
studia un subiect care se
schimbl
in
timp.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 3/42
137ESIGNUL
CERCETARII
Cu aceste idei
in
minte, ne vom indrepta
atentia asupra
modului
de concepere a unui
::oiect
de
cercetare.
Aceastl
privire
de
ansamblu
asupra
procesului
de
cercetare are
:,ru5
scopuri:
in afarf,
de
descrierea
modului
in care
pute(i
aborda conceperea
unui
.:udiu,
vI
oferd o
hartd
a
restului
cdrtii.
in
sfdrgit, vom
discuta
despre
elementele
propunerii
de cercetare, Adesea,
realizarea
::-ectiv[
a unei
cerceHri
trebuie
precedatl
de
o
prezentare
detaliat[ a
intengiilor
dum-
:-ravoastrl
-
pentru
a obtine finangare
pentru
un
proiect
important
sau
pentru
a
obline
.:robarea profesorului pentru
un
proiect
in
cadrul cursului.
Veli vedea
c[
propunerea
de
:ircetare
v[
oferd
o
ocazie excelentl de a
lua in
calcul,
inc[
de
la inceput, toate aspectele
-3rcetf,rii.
Trei
obiective
ale
cercetirii
lercetarea social5
poate
avea mai multe obiective. Trei
dintre
cel
mai des intdlnite
gi
mai
-:ile
sunt explorarea, descrierea
gi
explicarea.
Degi
un studiu
nu are, in
general,
doar un
.-rgur
obiectiv dintre cele de mai sus,
qi
majoritatea chiar au
-
examinarea
1or separaE
-:te
folositoare
pentru
cf,
fiecare are
implicalii
diferite
pentru
alte aspecte aie designului
:;rcetlrii.
irplorarea
\{ulte
dintre
cercetdrile
sociale sunt
conduse
pentru
a exilora
ui
subiect, adica
pentru
a
-;epe
familiarizarea
cercetltorului
cu acesta.
O
asemenea abordare
are loc. de
obicei,
.:rnci
cdnd
un
cercet5tor analizeazd
un
aspect nou sau c6nd insugi subiectul
studiului
-,te
relativ
nou.
De exemplu,
sI
presupunem
cd nemulgumirea
tot
mai mare a
pl5titorului
de taxe la
-'rresa
guvernului
se transformd
intr-o
revoltd
a contribuabililor.
Oamenii incep sd
refuze
..-;i
mai
pldteascl
taxele
gi
se mobilizeazd
in
acest sens.
Veli dori
s[
afla1i mai multe
::spre
aceastd
miqcare :
CAt
de
rdspdndit5
este
?
Ce nivele
gi
grade
de
susginere
se
-jlnesc
in
rAndurile
comunitlgii?
Cum
este organizatd miqcarea? Ce
fel de oameni
:::iveazi
in
cadrul
ei? Un
studiu de
explorare
v-ar
putea
ajuta
s[
glsigi
cel
pulin
:-<punsuri aproximative
pentru
unele
dintre
aceste
intrebdri. Puteli
sI
obqineli
date
:.;cte
de la cei care colecteazd taxele, sI studiali ceea ce
s-a scris
despre
acea migcare,
,:
participali
la
int6lniri
gi
s[-i
intervievali
pe
liderii
acesteia.
Studiile de explorare sunt, de asemenea,
potrivite pentm
f'enomenele mai
persistente.
.i
presupunem
cI
suntegi
nemullumit
in
legdtur[
cu
cerin[ele
de
absolvire
a facultltii la
-"--3
srudiati
gi
dorili si le schimbali.
A1i
putea
sI
analizagi
istoricul
unor astfel
de
cerin[e
-
:adrul facult5tii
9i
sI
vI intAlnili
cu
persoane
din
conducerea
ei
pentru
a
vf,
informa
-
legirur[ cu motivele care stau
la
baza standardelor actuale.
Ati
putea
vorbi cu
mai
:-:igi
studengi
pentru
a vI face
o
idee
generalf,
despre
pf,rerile
pe
care
le
au in
leglturi
-
-
acest
subiect. Degi acest
ultim
demers
nu
va
contura neapdrat o imagine exact5
asupra
:.milor studentilor, ar
putea
sugera
care
ar
fi rezultatele unui studiu mai extins.
,
-
-
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 4/42
138
STRUCTURAREAINVESTIGATIEI
Uneori, cercetarea
de explorare este realizatl
prin
intermediul focus-grupurilor
sau
al
disculiilor
din
cadrul
unor
grupuri
mici.
Aceastd
tehnicd
este folositl
frecvent
in
cercetarea de
pia15;
o vom
examina mai amlnunfit
in capitolul
10.
Studiile
de
explorare sunt realizate, de
obicei, din trei
motive:
(1)
pentru
a satisface
curiozitatea cercet5torului
gi
dorinla
lui
pentru
o mai bunl inlelegere
a
subiectului,
(2)
pentru
a
testa fezabilitatea
realizdrii
unui
studiu
mai
extins,
(3)
pentru
a dezvolta
metodele
ce
vor
fi
folosite
in orice studiu ulterior.
De
exemplu, cu
ceva
timp in
urm5,
am
devenit congtient
de
popularitatea
tot mai
mare a
ceea
ce
se
nume$te
,,canalizare ,
in
care
o
persoan[
cunoscutl drept
canal sau
mediu
intrf, intr-o
stare
de
trans[
gi
incepe sI
vorbeascE
pe
o
voce care
pretinde
cd
provine
din
afara canalului.
Unii
spun
cI aceste voci
provin
din
lumea
spiritelor
sau
a
morfllor,
allii spun cI
provin
de
pe
o altd
planetd,
iar al1ii cI
vin
din nigte
dimensiuni ale
realitdgii
care sunt
greu
de explicat
in
termeni umani.
Fenomenul
pe
care
il
reprezintd
aceie
voci
car;alizate, denumite adesea entit6ti,
poate
fi
explicat
printr-o
analogie
cu
radioul
sau televiziunea.
,,CAnd
privegti
gtirile
-
mi-a
spus
cineva
in
timpul
unui
interviu
-,
nu
crezi cu adevlrat cI
Dan Rather
se
afl5 in
interiorul
televizorului.
Acelagi
lucru
este
valabil
gi
pentru mine.
Folosesc
acest
corp
al
mediumului
la fel
cum
Dan Rather foloseqte
televizorul.
Ideea
canalizdrli m-a
interesat
din mai
multe motive,
dar
mai
ales
cu
privire
la
urmltoarea
problemd
metodologicl
:
cum s[ srudiem
gtiinlific
ceva care
incalcl
atat de
grav
ceea ce noi considerdm
a
fi
de la
sine inleles,
inclusiv
elementele
gtiinlifice
fundamentale,
precum
spatiul, timpul, cauzalitatea
gi
individualitatea.
In lipsa
unei
teorii
riguroase
sau a unof a$teptlri exacte,
am
incercat
s[
aflu ceva mai
mult
despre asta.
folosind cAtevatintre
iehnicile cercetdrii
de teren calitative discutate
in
capitolul 10, am inceput
sf, strAng
infbrmatrii
tri
si
le clasific
pe
categorii
pentru
a da
sens
celor observate.
Am
citit clrti
Si
articole despre acest fenomen
gi
am stat de
vorbe
cu
persoane
care au
participat
la
qedintrele
de canalizare a spiritelor.
Apoi
am
participat
gi
eu la
aceste
qedinge,
observAndu-i
atAt
pe
cei
prezentri,
cdt
gi
canalul
gi
entitatea. Dupd
care am luat
interviuri
mai
multor
canale
$i
entitS(i.
in
majoritatea
interviurilor,
am inceput
prin
a
intreba canalele
umane
cum
au
inceput
aceaste activitate, cum a fost
Ei
de ce au
continuat,
cerAndu-le
qi
cAteva
date
biografice.
Canalul
intr5
in transi,
interviul
fiind
continuat de enritate.
,,Cine
e$ti ?
a$
putea
sA
intreb
eu.
,,De
unde
vii
?
,,De
ce faci asta
?
,,Cum
imi
pot
da seama dacd egti real
sau
nu?
.
Degi
am fost
la
aceste sesiuni de
interviuri
cu
intreblrile
pregltite
dinainte, fiecare
interviu
gi-a
urmat
propriul
curs, in func1ie de
rispunsurile
oferite.
^
Acest
exemplu
de
explorare ilustreazd locul
de unde incepe adesea cercetarea
socialS.
In timp ce
cercetitorii
care
lucreazl
cu
teorii deductive au
pregltite
dinainte variabilele-cheie,
una
dintre
primele
mele sarcini
a
fost
sE
identific
cdteva dintre
variabilele
posibil
relevante. De exemplu, mi-am notat
genul
canalului, vArsta, educa{ia,
religia,
regiunea
de bagtinl
9i
particip[rile
anterioare
la intruniri metafizice. Cele
mai
multe
dintre
variabilele
de
mai
sus
le-am
ales
pentru
c5. influenleazd
frecvent
comportamentul.
De
asemenea, am observat conditiile
dif'erite
in
care aveau
loc
gedinlele
de canalizare.
Unele canale trebuie
sf,
intre intr-o
transd adAncS,
altele
intr-o transl
ugoarS,
iar
altele
rdmAn
con$tiente. Majoritatea
stau
jos
in timpul
gedintrei,
dar altele stau in
picioare
gi
se
plimb5.
Unele
canale opereazd in
condilii
desrul
de
normale;
altele
par
sI
necesite
un
decor metafizic
ca: o
luminl sclzutl,
parfumuri
gi
incantalii.
Multe
dintre aceste
diferenle
au devenit
evidente
pentru
mine abia
in
cursul observaliilor mele iniliale.
Refer
Pe
parcul
,,realitIli
cerut
fiec
Pe
par
mai
axat6
exemplu.
Studiil
Ele
sunt
intotdeaur
asemenea,
Princip
satisfeclro
sugera
ce r
studiile
de
adicd,
perr
reprezentat
infeles
ce
i
adevtrrat pr
un
rlspuns.
Descriert
Un
scop
mi
evenimentel(
StiingificI
es
precise
dec6
Recenslr
Scopul
acesr
populaliei
ar
districtele.
.r
populaliilor,
un
sondaj
de
anumit prodr
pichetarea
o:
cercetiitor
ci
pentru
sau
ir
Multe
sru
de
exemplu,
limbaj
scris.
,iescriptiv.
C
;i
ce
implici
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 5/42
DESIGNUL CERCETARII
139
-r
-:
.a
entitdti,
am
fbst
interesat sf, fac o
clasificare
a locului lor
de
provenienlS.
-
interviurilor
mele, am creat un
set
de intreb[ri legate
de anumite aspecte ale
-
rncercdnd
sE clasific rlspunsurile
pe
care mi le-au
oferit. in
mod similar,
am
-::-la
sd
vorbeasc5
despre evenimente viitoare.
.:
-:\ui
acestei cercetlri, examinarea
subiectelor specifice a devenit din ce
in
ce
:e
variabilele
care
pireau
si
merite
a
fi
urmdrite :
gen,
educalie
gi
religie, de
J,'rservali, insd,
c[
am
pornit
de la zero.
--=
Je explorare sunt foarte valoroase in cadrul cercetlrilor
gtiintifice
sociale.
ien[iale ori
de
cdte ori un
cercetltor
face
o
nouf,
descoperire
gi
aproape
, ielevl noi
intbrmalii
despre subiectul cercetat. Studiile de explorare sunt, de
L
iurse pentru
teoriile
intemeiate,
dupl
cum
am discutat
in
capitolul
2.
:..u1
neajuns
al
studiilor
de explorare este acela
cI
oferi
rareori
rdspunsuri
-
=:e
la
intreb5rile
de cercetare, degi
pot
da un
indiciu
referitor
la rlspuns
gi
pot
..;
-:Iode
de cercetare ar
putea
oferi
rf,spunsurile definitive.
Motivul
pentru
care
.
:rplorare
sunt rareori definitive
prin
ele insele se datoreazl reprezentativitltii
;
rc:rlanele
pe
care
le
studiali
in cercetarea
de
explorare s-ar
putea
s[
nu fie
:r,,
e
pentru grupul
mai
larg de
persoane
care
v[
intereseazl. Odat5
ce
ati
-;
:.seafirnf, reprezentativitatea,
veli
$ti
dace un
studiu
de explorare rispunde cu
:::blemei
cercetate
sau doar a indicat modalitatea
prin
care
se
poate
ajunge la
--.
,Reprezentativitatea
este
discutatl
pe
larg
in
capitolul
7.)
-:-?a
,.
,
--;jor
al multor
studii
gtiinlifice
sociale este acela
de
a
descrie situaliile
9i
r:-:-::.:.
Cercet5torul
observl
gi
apoi descrie
ceea ce a obsdrvat.
pEntru
cd
obserralia
-
-
::re
atentd
gi
deliberatS, descrierile
$tiintifice
sunt de obicei mai corecte
qi
mai
-=:it
cele obignuite.
*
:-..:rAntul
american este un exemplu excelent de cercetare
sociall
descriptir'5.
-::.ruia
este de
a
descrie corect
gi
precis
un
spectru
larg
de caracteristici ale
--::
imericane,
precum
qi
populaliile
din regiunile mai
mici, cum sunt
statele sau
-
'
:
.\lte
exemple
de studii
descriptive sunt
estimarea
profilelor
vArstS-gen
ale
*-.
-:.
realizatl de demografi,
evaluarea
ratei infiaclionalit[tii
din
diferite
orage
qi
:,.
ie
piatl
pentru
un
produs
care ii descrie
pe
cei
care folosesc
sau ar
folosi
un
::,dus. Un
cercetltor
care face o
prezentare
atentf, a evenimentelor
ce
au loc la
-
::
,rrganizati
de
un sindicat
are sau,
cel
pu1in,
serve$te
un
scop
descriptiv. Un
'*
.
rare
estimeaz[
9i
raporteazd
ori
de
cAte ori legiuitorii
individuali au
votat
-
.- impotriva
muncii
organizate
indeplinegte,
de
asemenea,
un
scop
descriptiv.
,,'
*-:
::,.rdii calitative vizeaz\., in
primul
rAnd,
descrierea.
O etnografie antropologicS,
--.i.
poate
incerca
sd detalieze cultura
unei
societ5li care
nu
gi-a
dezvoltat un
-:,s.
in
acelagi timp, asemenea
studii sunt
rareori limitate
doar
la un scop
:''
Cercetltorii
continui,
de obicei, si examineze de
ce tiparele observate exisE
:::: .:l
ele.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 6/42
140
STRUCTURAREA
INVESTIGATIEI
Explicarea
Cel de-al treilea
obiectiv
general
al
cercetlrii
gtiinlifice
sociale
este
acela
de a
explica
Iucrurile.
Srudiiie
descriptive rdspund
la intreblri
de
tipul
,,ce , ,,unde ,
,,cAnd
9i
,,cum ;
intreblrile
explicative
dau r[spuns la intrebarea
,,de
ce . Agadar,
cAnd
William
Sanders
(L994)
a inceput
s[
descrie
tipuriie
de violen[e comise de
glgtile
de
cartier,
a
vrut,
de
asemenea, sf, reconstruiasci
procesul
care
a
determinat
aparilia
episoadelor
violente
in
rdndul bandelor
diferitelor
grupuri
etnice.
Raportarea intentriilor
de vot ale unui
electorat este
descriptivS,
dar
raportarea
motivelor
pentru
care
unele
persoane
inten(ioneazd
si-l
voteze
pe
candidatul
A,
iar
allii
pe
candidatul
B
este
explicativ5. Identificarea variabilelor
care
explicf,
de ce
unele
orage
au rate mai mari ale
infiacfionalit5lii implicl
o explicalie. Un cercetltor care
vrea
sI
gtie
de ce o demonstralie
impotriva
avorturilor
a
sfdrgit
intr-o
conf'runtare
violent5
cu
politria,
spre deosebire de simpla descriere a celor
intAmplate,
are
un
scop
explicativ.
Sd
analiz[m
un
caz specific.
Ce
factori
credeli
cd modeleaz5
atitudinile
oamenilor
fa15
de
legalizarea marijuanei
?
Pentru
a
rispunde,
ar trebui
sI
stabilili dacl opiniile
blrbatilor diferi
de
cele ale
femeilor.
O
analizd
explicativ[ a
General Social Survey
(GSS)
din 2002 indicd faptul cd 38% dintre bdrbali
Si
30% dintre femei au declarat
c[
marijuana ar trebui legalizatd.
Dar despre orient[rile
politice
? Infotmatiilp GSS arat[ cd, 55% dintre
liberali
au spus
ci
marijuana ar
trebui
legalizatd.
in
compara(ie
cu
29%
dintre
moderati
gi
27%
dintre
conservatori. Mai mult,
4l%
dintre democra(i,
in
comparalie
cu34%
dintre
independenli
Si
28%
dintre
republicani
au
sustinut legalizarea.
Date
fiind
aceste
statistici, a1i
putea
incepe
sI
dali o explicalie
pentru
atitudinile
fagd
de legalizarea marijuanei. Studiile
mai
aprofundate despre
gen
qi
orientarea
politicd
ar
putea conduce
ia
o
explicare mai
amdnun{itd
a
acestor
atitudini.
Logica explica(iei
nomotetice
Examinarea
precedentl
a
factorilor
care
pot
determina
atitudinile
legate
de
legalizarea
marijuanei
ilustreazl explicalia
nomoteticA, a$a
cum
am
discutat
in capitolul
1. SI
ne
aducem aminte
c5, in acest model, am incercat sd identific[m o serie de factori
(variabile
independente) care
pot
explica
multe dintre varialiile unui fenomen dat. Acest
model
explicativ
contrasteazl
cu
modelul ideografic, in care
ciutlm
o in[elegere completE
qi
aprofundatd
a
unui
singur caz.
ln
exemplul
nostm,
o abordare ideograficd ar sugera toate motivele
pentru
care o
persoan5
se opune
legalizirii
-
implicdnd ceea ce
p[rin1ii,
profesorii
qi
preolii
i-au
spus
despre acel
lucru, orice experienle nepldcute legate de folosirea drogului.
Cdnd
inlelegem
ceva din
punct
de vedere ideografic, avem senzalia cd inff-adevdr
pricepem
acel lucru.
CAnd cunoagtem
toate motivele
pentru
care
o persoani
s-a opus legalizlrii marijuanei,
nu ne-o
putem
imagina avAnd o
altl
atitudine.
Dimpotrivd, o
abordare
nomotetic[ ar
putea
sugera cd
orientdrile
politice
globale
sugereazi
majoritatea diferenlelor de opinie legate de legalizarea marijuanei. Pentru cd
acest
model
e
interpretdrilor
cercetetorii
din
nomotetic)
det(
Criteriile
ca
Exist5
trei
crite
(l)
variabilele
trr
sunt
corecte.
Corelatria
DacI
intre
dou[
I
o
relalie
efectivi
putem
spune
cI
e
Analiza
noastr5
re
a
sugerat
cI
orier
cauzd.
a
atifudinilc
marijuanei.
Cum
acelagi
p
conservatori
au
st
putem
spune
cE
c
determinat
aceastl
criteriu
este evide
observafii
efective.
Ordinea
tempor
Apoi,
o
relalie
cau
Observali
cI
este
copiilor
sunt
deten
posibil
sd-[i
schimb
are
de-a
face
cu
,,r
In
exemplul
nos
intr-o
oarecare
mdl
ci
opiniile
despre
n
temporali
care
leal
clare,
degi
uneori
uneori,
analizele
nc
subilite
in
acelagi
t
la vot,
de
exemplt
iemporale
poate
fi
r
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 7/42
DESIGNUL
CERCETARII
J Uet este inerent
probabilistic,
este
mai
predispus
aparitriei
neinlelegerilor
gi
tnf,rilor
gregite
decdt modelul ideografic. SE examin5m
ceea ce au
vrut s[
spunl
korii
din domeniul
gtiinlelor
sociale atunci
cdnd
au
afirmat cd
o variabild
(in
mod
E;:,':,:,,:;,-::'^,,,::,'v'manarizaceeacenuauvrv'isrspund
L
rr"t
criterii
principale pentru
relaliile
nomotetice cauzale
in
cercetarea
social[:
Hti"
trebuie
sI
fie corelate,
(2)
ca,,tzaare Ioc
inaintea efectului, iar
(3)
variabilele
,ri--
.-.::e
doud
variabile
nu
se
identificd
-:
--
: :f'ectivl
-
sau
o
corela(ie
-
nu
'nlIlrjr:-
::;ne
cf, exist5 o
relalie
cauzalS.
*---
-:
-=.rastrf,
referitoare la
datele GSS
,
r,
i:::.
cd orientarea
politicl
a
fost
o
;itjiiiti*-r
:
.iitudinilor
legate
de legalizarea
,..:
.M
__-.;1,
,
-.
.
acelaqi
procentaj
de
liberali
qi
rra:.:-
:r,rri
au susfinut legalizarea,
nu
rlrrr-': :rune
c[
orientlrile
politice
au
JHr:-
r-:r aceastS
atitudine.
Degi
acest
Fr
este eyident,
el
accenhreazl nevoia de
a
baza
afirmaliile
cercetdrii sociale
pe
f*,
efecdve,
5i
nu
pe
presupozigii.
;*,
temporall
l-
. relafie cauzal5
exist[
doar
in condiliile in
care cauza
precedd,
in timp,
efectul.
lbap
c5. este
mult mai logic
sI spunem cE
majoritatea
afilierilor religioase ale
tfu
sunt determinate de cele ale
ptrrinfilor,
decAt sd
afirmdm
contrariul
-
degi
este
E
sa-1i schimbi religia, iar
plringii
sE
te
urmeze.
Amintili-vd c[
explicalia nomoteticd
D--"
face
cu
,,majoritatea
cazurilor",
dar nu cu toate.
Lexemplul
nostru
cu marijuana, ar fi mult mai
togic
sI
spunem cI
genul
determin[,
po
mrecare mdsurtr,
atitudinea
fap
de legalizare, neavdnd
nici
o
logic5
s[
declarim
lqiniile despre marijuana
determinl
genul
unei
persoane,
Observali, totu$i,
ce ordinea
l;--Aa
care leagd
orientdrile
politice gi
atitudinile
fatd
de
legalizare sunt mai
pufin
h.
desi
uneori
consider5m
cI
orientlrile
generale
determin[
opinii specifice.
$i,
E*
analizele noastre implicd
doud sau
mai multe variabile independente care au fost
I:.
in
acelagi
timp: obiervarea efectelor
genului
gi
rasei
asupra comportamentului
liE-
de
exemplu. Dup[
cum
vom
vedea
in
capitolul
urm[tor, chestiunea
ordinii
hrate
poate
fi
o
probleml
complex[.
Corelare - o relalie
empiric[
intre douE
viuiabile astfel incet
(
1
) moditlcarea uneia
dintre
ele este asociatd
cu
modificarea
celeilalte
sau
(2)
anurnite
atribute
ale
qnei
variabile
sunxa,sgciate cu atributele
celeilalte. Corelarea
in
gi
prin
sine
nu
constiruie o
relafie
cauzald.
intre
doud
variabile.
dar este
un
criteriu
ile
cauza-
Iitate.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 8/42
STRUCTUII,AREA
INVESTIGATIEI
Legltura
real5
Cea de-a treia
cerinld
pentru
existenfa
unei
relatrii cauzale este ca
efectul sd nu
poatd
fi
explicat
in termenii unei a treia variabile.
De exemplu,
exist[
o
corelalie
intre v6nzf,rile
de
ingheJati
qi
decesul
prin
inecare :
cu
cAt s-a vAndut mai
multf, inghegat[, cu
atAt
a
crescut
numdrul deceselor
prin
inecare,
qi
invers. Totu$i, nu existd nici o legdturl directi
intre
inghegaE
$i
inec.
A
treia
variabil5
aici
este anotimpul satJ temperatura. Cele mai
multe
decese
prin inec au
loc in
perioada
verii
-
puncful
maxim
al
vAnzdrilor de
inghelat5.
i
:d
:T}
Iat[
alte
cAteva exemple
de rela(ii
proportional[
intre
numdrul
de
catAri
gi
false sau neadecvate.
Exist[
o relalie invers
numlrul
de
persoane
cu
doctorat
din
mediul
urban:
cu cAt sunt mai
multi
catAri, cu atAt
sunt
mai
putine persoane
cu doctorat,
qi
invers.
Dar
care este
cealaltl variabild
care
ar
putea
explica
aparenta
relalie ?
Rispunsul
este :
agezlrile
rurale versus cele urbane. Sunt
mai
mulli
catAri
(9i
mai
putrini
doctori)
in
zonele
rurale,
pe
cdnd
reciproca este
valabil[
in
mediul urban.
Sau sI
lulm
in considerare corelafia
pozitivi
dintre m[rimea
pantofilor
gi
competenlele
matematice ale
$colarilot
Aici,
,cea
de-a treia
variabili
care explicd ciudata
relalie este
vLrstu.
Copiii
mai
mari
au
picioare
mai
mari
gi
deci
competente
matematice mai
dezvoltate,
in
medie,
in
comparalie
cu cei
mai
mici.
Vezi figura 4.1
pentru
o
ilustrare
a
acestor
relalii
false. Asocierile
observate
sunt
indicate
prin
sdgeli
sub{iri;
rela[iile
cauzale sunt indicate
prin
sIgetri
groase.
Observali
cf,
asocierile observate
sunt valabile
in
ambele
sensuri. Adici,
pe
mdsurf,
ce o
variabilS igi face aparilia sau se schimbd, acelaqi
lucru
se
intAmpld
gi
cu ceaialtS.
$i
lista continuS.
in regiunile cu multe berze
existl
o
ratl mai mare a
natalitetii,
iar
in cele cu
putine
berze, o
ratl
mai mic5.
Agadar, berzele
aduc
intr-adev[r
bebelugii
?
Numirul
pislrilor
este
mai
mare la
lar5
decAt la orag
;
berzele
trliesc
mai mult
in
afara
oragelor. Deci treia variabil[ este
mediul urban/mediul rural.
in
sfdrgit, cu cdt sunt mai
multe
magini de
pompieri
la
locul
incendiului, cu at6t
se
deterioreazf, mai
mult
structura.
Puteli
ghici
care este cea de-a
treia
variabil[? in
cazul
acesta, este amploarea
incendiuLui.
Asadar, c6nd cercetdtorii
din domeniul social afirmf,
cd existl o
relalie
cauzal[ intre,
sI
spunem, educalie
gi
toleranlS social5,
ei
se
referl la faptul cI
(1)
existd o
corelalie
statisticl intre
cele doud
variabile,
(2)
nivelul
de educalie
al
unei
persoane
s-a format
inaintea
nivelului
de
tolerantrd
gi
prejudecate
Si
(3)
nu
existd
o
a treia
variabild care sI
catalogheze corelatria
observatd drept fals5.
Criterii
false
pentru
cauzalitatea
nomoteticd
Pentru cI notriunile de cauzd
Si
et-ect
sunt inrddf,cinate
in
limbajul
gi
in
logica de zi cu zi,
este
important
sI specificlm
cAteva
dintre
lucrurile la
care
cercet[torii
din
domeniul
gtiingelor
sociale nu se rcferd. atunci cAnd
vorbesc despre relatriile cauzale. CAnd
suslin
cI
Relatie falsd
-
o corelalie saiistic5
acci-
dentald
inlre
douf,
variabile,
despre
e
are
s-a demonstrat
cd
este cauzatd
de o
a
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 9/42
t44
Majoritatea
cazurilor
STRUCTURAREA INVESTIGATIEI
Relaliile
cauzale
pot
fi
adevlrate chiar
dac[
nu
se aplicX
in
majoritatea
cazurilor.
De
exemplu,
spunem cE acei copii care nu sunt supraveghea(i dupd
ore au mai multe
ganse
si
devinl
delincvenli
decAt
cei
care sunt supraveghea(i; in consecinf[,
lipsa supravegherii
este
o
cauzd a delincven[ei.
Aceastl
rela[ie
cauzald
rlmdne
valabild
chiar dacl doar
un
procent
mic dintre
cei nesupravegheali
devin
delincventri.
Atat dmp cAt acegtia
sunt mai
predispusi
la
delincvenl[
decAt cei supravegheali,
putem
spune
c[
existl o
relatie de
cauzalitate.
Perspectiva
social-gtiinlificd
a
cauzalitltii
poate
diferi
de cea cu care sunteti
obignuit,
pentru
cf,
oamenii
folosesc
in
general
cuv6ntul
cauzd
pentru
a
se
referi la
ceva
care
determind
un
cu totul alt
lucru.
Standardul
oarecum
diferit folosit
de
cercet[torii
din
domeniul
$tiintelor
sociale
poate
fi
inples mai bine
in
termenii
cauzelor necesare
qi
suficiente.
Figura 4.2
-
Cauze necesare. A
fi
femeie
este
o
cauzd
necesard
pentu
a rdmdne
tnsdrcinatd
adicd,
nu
puteli
rdmlne fusdrcinatd
dacd nu sunteli
femeie
Cauzele necesare
SI
suficiente
O cauzd
necesard reprezintd condifia
carc
trebuie
sd
fie
prezent5
pentru
a
fi
urmatd
de
efect.
De exemplu, este necesar
sI
urmatri
cursurile unei
facult5tri
pentru
a
obtririe o
diplom[
universitard.
DacI
nu facetri
acest
lucru,
nu veti
obtine diploma. Totugi, simpla
asistare la
cursuri nu
este o cauzl suficientd
pentru
a obline o
diploml universitarS.
Trebuie s[ le urmatri
pe
cele care trebuie
gi
sd lua(i examenele.
in
mod
similar, a
fi
femeie
este
o conditie necesarl
pentru
a r5mAne
gravidd,
dar nu este o
cauzl
suficientf,.
Altfel,
toate
femeile
ar
rdmdne
gravide.
Figura 4.2 ilustreaztr aceastd rela[ie
dintre
variabilele
de
gen
gi
graviditate
ca
pe
o
matrice
care aratI rezultatele
posibile
ale combinlrii
variabilelor.
O
cat
garanrcaz
posibitl
a
o
cauzi
sr
cauzi
poai
a
nu
lua
ur
Descop
mai
satislE,
trebuie
stuc
prezentS
per
delincvenfi.
Din
plca
descoperim
c
este
neobignu
femeie
penrL
determin5, int
In
analiza
conform
cireia
afi
descoperit
c
aceleagi
mo$ter
experienle
ar
m,
cauzale
care
sd
dar
nu gi
necesa
Figura
4.3
-
Cauze
s
chiar
dacd
sunt
Si
arlt***
t#
W.rf
.ff.ffi;ffi'
r#f#ffi
*&.r&.@.*&-@.*&
ryw@@w
&*i&*
8ry,
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 10/42
DESIGNUL
CERCETARII
145
O cauzd
suficientd,
pe
de
alt[
parte,
reprezintl o
condigie care,
dacf, este
prezentd,
garanteaz{,
efecful
in
discugie. Dar nu inseamnl
cd o cauzd
suficient5 este singura
cauzi
posibild
a
unui anumit
efect. De exemplu, neprezentarea
la
un examen la acest curs
ar
fi
o
cauzd suficientl
pentru
a-l
pica,
degi srudentrii
il
pot pica
qi
din alte motive.
Aqaciar, o
cauz5
poate
fi
suficient5, dar nu necesar[.
Figura
4.3 ilustreazl
relatria
dintre a lua sau
a nu lua un
examen
gi
a-l
trece
sau
a-l
pica.
Descoperirea
unei cauze care este atat necesard,
cdt
gl
suficientl
este, desigur, cel
mai
satisfEcitor
rezultat
al
unei
cercetlri.
Dacd
delincvenla
juvenild
ar
fi
efecrul ce
trebuie studiat,
ar
fi bine dacd
am descoperi o singur6
condilie care
(1)
trebuie
sE
fie
prezentd pentru
a se dezvolta
caracterul delincvent
qi
care
(2)
intotdeauna
sI conducd la
delincventr[. in
asemenea
cazuri,
ati
ti
cu
siguranli
ce
a
provocat
delincven{a
juvenii5.
Din
pdcate,
atunci cAnd
analizdm
relaliile
nomotetice
dintre
variabile,
niciodat5 nu
descoperim
o
singur[ cauzl
care sd
fie
absolut necesarl
gi
absolut
suficientS.
Totuqi, nu
este neobignuit sd
descoperim factori
cauzali care sunt
fie
l0O% necesari
(trebuie
sd fii
femeie
pentru
a rdmAne
ins[rcinatl), tie 100%
suficienli
(neprezentarea
la un examen
determinS,
inevitabil,
picarea
lui).
In
analiza ideografic5
a
cazurilor
singulare
puteti
atinge o
profunzime
a
explicaliei
conform c5reia
puteli presupune
cI
lucrurile
nu s-ar
fi putut
intAmpla altf'el,
sugerAnd
cd
a1i descoperit
cauzele
suficiente
pentru
un anumit
rezultat.
(Orice
persoand
care ar avea
aceleagi
mogteniri
genetice
cu
ale dumneavoastrd,
aceeagi
cre tere
qi,
ulterior,
aceleagi
experienle ar merge
pdnd
la urmf, la facultate.) in
acelaqi timp,
ar
putea
exista
gi
alte
cii
cauzale
care sI conducd
la
acelaqi rezultat. Aqadar,
cauzele ideograficetunt suficiente,
dar nu
gi
necesare.
A
C
CA
AD
BBC
B
DA
BC
c^
,
to
u
I
D
A
CL
A
a 4.3
-
Cauze suJiciente. Neprezentarea
la examen este o
cauzd
suficientd
pentru
a-l
pica,
ar dacd sunt
Si
alte cdi
pentru
a
nu-l lua
(cunt
ar
fi
tncercarea de
a
ghici
rdspunsuriLe)
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 11/42
146
STRUCTURAREA INVESTIGATIEI
Unitifile
de
analiz[
in
cercetarea
sociali
nu existd,
practic,
nici o
limitl
in
ceea ce
priveqte
cine
Si
ce
poate
fi studiat
sau
in
privinla
unitdfilor de analizi.
Acest subiect
este
relevant
pentru
toate
formele
de cercetare social5, degi
implicaliile
sale
sunt cele
mai
clare
in cazul
sfudiilor
can-
titative,
nomotetice.
Ideea
unitltilor de analizd
poate plrea
vagd
la
inceput,
pentru
cd
cercetarea
-
in
special cea
nomoteticd
-
srudiazd adesea
un numlr
mare de
persoane,
lucruri
sau
colectivitEli.
Este
important sd
facem
distincfie
intre unit51ile
de
analizd.
qi
colectivitElile
despre care
generalizdm.
De
exemplu,
un cercetltor
poate
studia
o
clasl
de
persoane,
cum
ar
fi democralii
sau
studentii, afro-americancele sub 30 de ani sau alte
grupuri.
Dar
dac[
cercetltorul
este
interesat
de explorarea,
descrierea sau explicarea modului
in
care
diferite
grupuri
de
indivizi
se comportd ca
indivizi,
unitatea de analizd,
este
individul,
gi
nu
grupul.
Acest
lucru
este
valabil
chiar
dacl
cercetltorul
foloseqte informaqia despre
indivizi
pentru
a face
generalizlri
despre colectivitilile
de
indivizi,
ca,
de
exemplu,
)entru
a
spune
c[
sunt
mai
mul1i
democrati decat
republicani
care aprobd
legalizarea
marijuanei. GAndi(i-v5
la acest
lucru
in felul
urmdtor
:
atitudinea fald
de
marUuana
este
un atribut al
individului,
gi
nu al
unui
grup
;
adic5, nu existl
,,o
minte
a unui
grup
care
sd aibd o
atitudine.
Aga
incdt, chiar
gi
atunci cAnd facem
generalizdri
in leglturl cu
democratrii,
generalizlin
de
fapt
un
atrfuut
pe
iare
ei
il
au
ca
indivizi.
Pe
de
alt5
parte,
uneori
dorim s[
studiem
grupurile
ca
,,actori
individuali sau
entit[ti
care au atribute
ca
grupuri.
De
exemplu, am
putea
dori
si
comparlm
caracteristicile
diferitelor
tipuri de bande. in acel caz, unitatea noastrf, de analiz[ ar fi bandele
(nu
membrii
acestora)
$i
am
putea
incepe sI facem
generalizf,ri
despre
diferitele
tipuri de
bande.
De
exemplu, am
putea
trage concluzia
cI
bandele
formate
din
persoane
de
sex
masculin sunt
mai violente
decAt
cele formate
din
persoane
de
sex
feminin.
Fiecare
band5
(unitate
de
analizd)
ar
fi
descris[
in
func1ie de doud variabile :
(1)
De
ce
gen
sunt
membrii
?
si
(2)
Cet de
violente
sunt
activit5lile
ei
?
Deci am
putea
studia 52
de bande,
raportand
cI
40
sunt
formate
din
bdrbali
qi
12
din
femei
etc.
,,Banda
ar
fi
unitatea de
analizd.,
chiar
dacf, unele caracteristici
au fost
preluate
de la componenlii
(membrii)
bandelor.
Cercetltorii din
domeniul
qtiintrelor
sociale tind
sd
aleagd indivizii
ca unitate
de
analizd,. Putetri observa
caracteristicile
lor
-
gen,
vArst5,
Iocul nagterii,
atitudini
etc.
Puteli
combina
apoi
aceste
descrieri
pentru
a
of'eri
un
tablou
compozit
al
grupului
reprezentat de indivizi,
fie
ci
e
vorba
despre o
band[
de
la
collul str5zii,
fie
ci e vorba
despre
o
societate.
De
exemplu, atri nota vArsta
gi
genul
tuturor studen[ilor inscriqi la cursul de introducere
in
qtiingele
politice
9i apoi
sf,
caracterizati
grupul
de
studenli
ca
fiind
format
din
53%
bdieti
Si
47
%
fete,
media de vArstd
fiind
de 18,6 ani. Deqi descrierea final5
va
fi
a clasei
ca intreg, descrierea
sebazeazdpe caracteristici
pe
care
membrii
clasei Ie au ca
indivizi.
Aceeagi
distincgie intre
unitSlile
de analizd
qi
colectivitSli
apare
qi
in descrierile
explicative. SI
presupunem
cd
dorili si descoperitri dacf, srudentrii de la cursul introductiv
in
gtiinge
polir
obiceiuri
proi
variabil5
in
fu
studenlii
cu
ot
note
mai mari
se
descurc[
mi
studenli,
indiv
Uniratile
d(
pentru
a
studii
Torugi,
uneori,
dorim
si
aflEm
in
acest
caz,
i-
atitudinea
lor
in
gi
cele
care
nu
r
solii
luali
indiv
Unitilile
de
descrieri
sumar
ele.
Totugi,
in
clard
pentru
du
determinali;
in
cine
sau
despre
Unele
srudii
analizd.
in
acelr
tragl
gi
unitatei
studenti
au
mai
produc
cei
mai r
Iatd
un
exen
chestiune
destul
Kubrin
gi
Ronal<
mare
ratl
a
crim
puteti
imagina
ril
ridicate
gi
altele
conversafie,
unit
economic,
locali.
In
analiza
lo
omucidere
;
in
m
anterioare,
cum
z
rururor
extraselor
1.
Eqantionul
r
2.
Instrumenru
3.
Dintre
cele
.1.
Dintre
cei
c
lKubrin
qi
Weir
in
fiecare
dinr:
sau
crimd).
Une,
lJnit5[i
de
analizl
-
ce
sau
cine este
studiat.
in
cercetarea socialE,
unitatea
tipici
de
analiz'a o reprezinti
indivizii.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 12/42
DESIGNUL
CERCETARN
147
r
:
------ e
politice
care
au
obiceiuri
de studiu
bune
au
primit
note mai
mari
decAt
cei
cu
:
-:-*ti
proaste.
Operalionalizatri
variabila
obiceiuri
de
studiu
gi
m5surali
aceasr5
::-'::.ii
in
funcfie
de numrrul
de ore
de studiu pe
s[ptrmdnd.
Apoi,
a1i
putea
separa
fi..:r-:ii
cu
obiceiuri
bune
de cei
cu
obiceiuri
proaste gi
sr
observagi
care
grup
a
primit
1u';;
r-ii
mari la
curs.
Scopul
studiului
este sd
explicali
de ce
unele
grupuri
de studenli
c
-: -,ircd
mai bine la
curs
decAt
altele,
dar unitatea
de
analizd
este
reprezenta6
tot de
fru:r--i.
individual.
-
---iile
de
analiz5
ale
unui
studiu
sunt,
de
obicei,
gi
unit[1i
de
observaqie.
Agadar,
1E::--:
srudia
succesul
la
un
curs
de
qtiinle
politice,
observ[m
studentii
individual.
I
-*,.
-aeori,
,,observf,m"
unidtile
de analizd
indirect.
De
exemplu,
si
presupunem
ci
lr.r----
:i
afl5m
dacf,
dezacordurile
legate
de
pedeapsa
cu moartea
tind
s[
ducd ]a
divorl.
-r
r::-:az,
i-am
putea,,observa"
individual
pe
soli
gi
pe
so1ii, intrebdndu-i
care
este
iirtrirl:
-
--E;
ior
in legdturl
cu
pedeapsa
capitalS,
pentru
a distinge
cuplurile
care
sum de
acord
r
r::
-:r3
nu
sunt de
acord. in
cazul
acesta,
unitltile
noasie
dJobservalie
sunt soliile
$i
rtr'':-
'.-
individual,
dar
unit6lile
de
analizd,
(ceea
ce
vrem
sd studiem)
sunt
cuplurile.
-----:lle
de analizd
sunt
aqadar
acele lucruri
pe
care
le
examinlm
penrru
arealiza
rHu-:r-
s.lmare
ale
tuturor
unitltilor
de
acest
fel
qi
pentru
a explica
diferenlele
dintre
nt .
..-::.
in rnajoritatea
proiectelor
de
cercetare,
unitatea
de
analizl
va
fi
probabil
ffff-:
:.--.::.1 dumneavoastrS. Cdnd unitatea
de
analizd
nu
este
clar5,
este
esenliai
s[
o
ffiIr:::._---,i
.
in
caz
contrar, nu
puteti
determina
observaliile
ce trebuie
ficure.
despre
:
-,
-:Sllfe
C€.
EHe
srudii incearcd
sI
descrie
sau
s[
explice
mai
mult
de
o singurl
unitate de
-
In
acele
cazuri,
cercetltorul
trebuie
sd anticipeze
concluziile
pe
care vrea
sI le
I
f
rmitatea
de
analiz[.
De
exemplu,
am
putea
dori sr
descoperim
ce
tipuri
de
IE
au mai
mult
succes
;
am mai
putea
dori
s[ afl5m
de asemenea
care
universitlli
-
cei mai
de succes
absolvenli.
Its
un
exemplu
care ilustreazd
complexitatea
unite$lor
de
analiz[.
Crima
este
o
E
destul
de
personalf,:
un individ
omoarl
un
alt individ.
Totugi,
cdnd
Charis
E
f
Ronald weitzer
(2003,
p.
157)
au intrebat
,,De
ce
aceste cartiere
au
cea mai
D-f
a crimelor
?
"
,
unitatea
de
analiz1,
din aceastd
frazl
este
cartierul
. Probabil
vtr
J-egna
tipuri
de
cartiere
(de
exemplu,
s[race,
urbane)
care
au
rate
de
omucidere
E f
altele (de exemplu,
bogate, suburbane) care au
rate
mai
sc6zute.
in
aceasttr
*:,
unitatea
de
analizd
(cartier)
ar fi
clasificat[
in
func(ie de variabil
ele
nivel
E-
Iocaiizare
si
ran
a
crimeior.
rtiza lor
instr,
Kubrin
gi
Weitzer
sunt interesali
gi
de
diferitele
tipuri
de
IEE
:
in
mod
special,
acelea care
au a\ut loc
ca r5zbunare
pentru
unele
evenimente
H.::i*x.tr,sauoinsu1ta.Putetiidentificauniiateadeanalizicomund
.
-
-.ul
de crime...
:.:1ru1
de codare
conline
peste
80 de itemi
despre omucidere.
'
,:ie 2.161
de omucideri
care
au avut
loc din 1985 pAnE
in 1995...
:
:.:
cu un
motiv identificat,
19,5%
(n
:
337) au
acgionat
penrru
a se
rlzbuna
-,\eirzer,
2003,
p.
163).
: rlnrre
aceste extrase,
unitatea
de
analizd
este
omuciderea
(nulmitd,
gi
omor
--reori,
pute{i
identifica
unitatea
de analizl
din
descrierea
metodeior
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 13/42
14lt
STRUCTURAREA INVESTIGATIEI
exempiificatoare,
ca
in
primul
fragment.
O
discutrie despre
clasificarea metodelor ar
putea
identifica
de asemenea
unitatea
de analizd,
ca
in
al doilea extras
(80
de
feluri
de
a coda omuciderile). Adesea, rezumatele numerice
indic[ modalitatea: 2.161
de omucideri
;
19,5%
(dintre
omucideri).
Cu
putrin
exerciliu, veti
fi
capabil si
identificati
unitltile
de
analizd
din majoritatea
rapoartelor de cercetare sociald,
chiar
5i
atunci cAnd sunt folosite
mai multe
intr-o
analiz5 dat5.
Pentru
a explora acest subiect in
profunzime,
sd
lulm
in considerare cAteva
uniHti
de
analizd, comune
in
cercetarea social5.
Indivizii
Aqa cum am
mentionat,
indivizii
umani
sunt poate cele
mai tipice unitdti
de
analizl
din
cercetarea
sociald. Cercetdtorii sociali
tind
sI descrie
qi
sE
explice
grupurile
sociale
gi
interacEiunile
prin
amestecarea
gi
manipularea descrierilor
de
indivizi.
Orice
tip
de
individ
poate
fi
o
unitate de
analizl
pentru
o
cercetare
socialS. Acest
lucru este mai
important decet
pare
la
prima
vedere. Norma
inlelegerii
generalizate
din
cercetarea
social5
ar trebui si
sugereze cd descoperirile
gtiinlifice
sunt
mai
valoroase
cind se aplicd la toate
tipurile
de oameni. Totuqi,
inpractic5,
cercetdtorii
sociali
rareori
studiazd toate tipurile
de oameni. De
tbicei,
'in
cel mai bun caz, studiile
lor
sunt limitate
la
oamenii care trdiesc
intr-o
singurd
tar5,
degi studiile
comparative deplgesc
granilele
natrionale. Cu
toate acestea, adesea, srudiile sunt desrul de restrdrxe.
Exemple de
clase
de indivizi
care
ar
putea
fi
alese
pentru
sfudiu
includ
studen[i,
homosexuali
gi
lesbiene, mecanici
auto,
votan(i,
p[rin1i
singuri
gi
membri ai unei facult[1i.
Observatri cE
fiecare
dintre
acegti
terrneni
irnplicl
o anumitl
populalie
de
indivizi.
Studiile
descriptive
avAnd
indivizi
ca unit6{i de analizd
au
ca scop,
de obicei, descrierea
populagiei
care-i include
pe
acei
indivizi,
pe
cdnd
studiile explicative
lintesc
spre
descoperirea dinamicilor
sociale care opereazl in cadrul
populaliei.
Ca
unitdli de
analiz5,
indivizii se
pot
caracteriza in
func1ie de calitatea lor de membri
ai
grupurilor
sociale. Agadar,
un
individ
poate
fi
descris
ca apar{inAnd
unei
familii
bogate
ori
uneia sf,race sau
o
persoand poate
fi
descrisl ca avAnd o mamf,
cu facultate
ori
f5rd. Intr-un
proiect
de cercetare, am
putea
examina
dacl
oamenii ale clror mame au
studii superioare
sunt mai
predispugi
sd urmeze facultatea decAt
cei ale cdror mame nu
au studii superioare
sau dacl absolvenlii de liceu din
familiile
bogate
sunt
mai
predispugi
sI
se
inscrie
la o facultate fali de cei
din
tamiliile
sdrace.
in
flecare caz, unitatea
de
analizd
-
,,lucrul
ale
cdrui caracteristici
clutdm
sd le descriem
qi
s[
le
expliclm
-
este
individul. Apoi adunlm
la
un
loc
acegti indivizi
gi
facem
generalizdri
despre
populatria
cdreia
ii
apartrin.
Grupurile
Grupurile
sociale
pot
fi,
de asemenea,
unitSli
de
analizl
in
cercetdrile sociale. Adicd
am
putea
fi
interesa(i
de caracteristicile
unui
grup,
considerat ca
o
entitate unic5.
DacI
ar
trebui
studiali membrii unei
bande
criminale
pentru
afla mai multe
despre
criminali,
individul
(criminal)
ar
fi
unitatea de
analizl
;
dar dacd
ati
studia
toate bandele din
ora5
pentru
a
i
din
centrr
de
membr
Iattr
ut
computer€
venirul
tot
loc
familiir
Astfel
a1i
I
dec6t
cele
,
Ca
gi
ir
sociale
din
functrie
de
v
determina
p
Intr-un
stud
mulfl
sau
m,
absoivit
o
far
de
altd
parte,
pufini
copii
c
Alte
uniti
clsltorite,
bl
dintre
ace$ti
tr
care
include
t
populalie
prin
exemplu,
afl
1
explicativ
al
ba
sd
se
implice
ir
grupurilor
ind
bandelor.
Organizayiil
Organizatriile
so
De
exemplu,
un
corporatriilor.
Cr
profitul
net
anr
angajatri
din
gru
corpora(ii
angaj(
minoritare
in
cor
potrivite
ca
unitl
departamentele
r
Figura
4.4
of
ar
putea
fi
fdcutt
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 14/42
DESIGNUL CERCETARII
149
pentru
a afla despre diferenlele, sd spunem, dintre bandele mari
gi
cele
mici,
dintre
cele
din centrul oragului
qi
cele de
la
periferii
etc.,
a[i
fi
interesat mai
degrabl
de bande decAt
de
membrii
lor
individuali.
in acest caz,
unitatea de analizl
ar
fi
banda, un
grup
social.
Iatd
un alt exemplu. Sd
presupunem
ci sunte{i interesat de
problema
accesului
la
computere
in diferite
segmente ale
societ5lii.
A1i
putea
descrie
familiile in func[ie
de
venitul
total
anual
gi
de faptul
cI
au avut sau nu computere.
A(i
putea
apoi aduna la un
loc
famiiiile
gi
descrie venitul mediu al
familiilor
gi
procentul
celor
care au calculatoare.
Astfel
a1i
putea
determina daci
mai
multe
familii
cu venituri mai
mari
au computere
dec6t cele cu
venifuri
mai
mici.
in
acest
caz, unitatea de
analizl
ar
fi
familiile.
Ca gi
in
situa{ia
altor
unitSli de
analizi,
putem
deduce
caracteristicile
grupurilor
sociale din cele ale
membrilor
lor
individuali.
Agadar, am
putea
descrie o
familie
in
tuncfie de vdrsta, rasa sau educa{ia capului cle
familie. lntr-un srucliu descriptiv, am
putea
determina
procentul
tuturor
familiilor care au
un
cap de
familie
cu studii
superioare.
Inrr-un
srudiu
explicativ,
am
putea
determina dac[,
in medie, astfei de
tamilii
au
mai
mulgi sau mai
pulini
copii
decAt cele
ai
clror
capi de
familie
sunt
persoane
care
nu au
absolvit
o
facultate. in fiecare dintre aceste exemple,
familia
este unitatea
de analizS.
Pe
de altd
parte,
dac[
am fi intrebat dacd
indivizii
cu
studii superioare au
mai
mulli
sau
mai
pulini
copii
decAt
cei fdrd
studii,
atunci
individul
ar
fi
coilstituit
unitatea de analizX.
Alte unit5ti de analizl de la
nivelul
grupului
sunt
g5 tile
de
prieteni,
cuplurile
:asdtorite, blocurile,
oraqele sau
regiunile
geografice.
Asemenea
indivizilor, flecare
iintre
acegti termeni
implicl o
populalie.
Bandele de stradd irnplic5
o
anumiti
populatrie
:are
include toate bandele de
stradl
dintr-un
anumit orag. Apoi
pute(i
descrie aceaste
:opuia(ie
prin
generalizarea
a
ceea
ce
a(i
descoperit
despre
bandele
individuale.
De
:remplu,
ati
putea
descrie
distribuirea
geografici
a
bandelor in orag.
intr-un studiu
:rplicativ
al bandelor
de
strad[,
ati
putea
descoperi dacS
bandele n{ari suntmai
predispuse'
.i
se
implice
in
rlzboiul dintre
bande spre deosebire
de cele
mici.
Agadar,
prin
folosirea
;rupurilor
individuale ca unitate
de
analizd ati ajunge la
concluzii
despre
populalia
--':ldelor,
r)rganizaliile
-l_ranizaliile
sociale
formale
pot
fi, de asemenea, unitdti de
analizl
in cercetarea social5.
Je eremplu, un cercetltor
poate
studia corpora{ii,
prin
care irnplicd o
populalie
a
tuturor
:
roraliilor.
Corporaliile individuale
se
pot caracteriza
in
functie
de
numdrul
de angajatri,
---:rru1
net
anual, capitaiul
global, numdrul
de contracte de ap5rare,
procentul
de
-;aja1i
din
grupurile
minoritare rasiale
qi
etnice etc.
Am
putea
determina
dacl
marile
-,
-urratii
angajeazd.
un
procent
mai
mare
sau
mai mic de oameni care apar[in
grupurilor
-,.,rriure
in compara(ie cu micile corporatii.
Alte exemple de organizalii sociale
formale
:'-
,- r\ ire
ca unitdli
de
analizd.
includ congregatiile bisericegti, colegiiie, unit[tile
miiitare,
:::::ramentele universitare
5i
supermarketurile.
-
:sura 4.4 oferd o ilustrare
graficd
a
diferitelor
unitdti de
analizi
gi
declaratriile
care
--
::ea fi fhcute in
legdturl
cu acestea.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 15/42
STRUCTURAREA
INVESTIGATIEI
Int
e
rac
iuni I e s
o
ci ale
Uneori,
interacliunile sociale sunt unit5lile
de
analizl relevante. in loc
de
indivizi
umani,
puteli
studia
ceea
ce
se intdmpld
intre
ei :
apelurile telefonice,
s[ruturile,
dansul,
certurile, bltdile,
schimburile
de
e-mail,
discugiile
pe
chat
etc.
Aga
cum
a1i vdzut
in
capitolul
2, interacliunea social5 este baza uneia dintre
paradigmele
teoretice esen(iale
din
qtiinlele
sociale,
iar
numlrul
de unit5li de analizd
pe
care le
oferi
unidtile
de
analizd
este aproape
infinit.
DeSi
indivizii
sunt de obicei actorii din
interacliuniie
sociale,
existi
o diferenl5 intre
(1)
compararea
tipurilor de
oameni care
se
aboneazd
la
diferiti
furnizori de
internet
(indivizii
fiind
unitatea de
analizl)
Si
(2)
compararea
lungimii disculiilor
de
pe
chatul
aceloragi
furnizori
de internet
(discutia
fiind
unitatea de analizd).
Artefactele
sociale
O altl unitate de analizf, este artefactul social
sau
orice alt
produs
al fiinlelor sociale ori
al comportamentului
lor.
O clasi
de
artefacte
include
obiecte
concrete cum
ar
fi c5(i,
poezii,
tablouri, automobile, cl[diri, c6ntece, cera-
micd,
glume,
motivaliile
studen(ilor
pen-
tru
neprezentarea la
examen
qi
descoperirile
qtiinlifice.
De
exemplu, Lenore
Weitzman
gi
colaboratorii sli
(1972)
au
fost
interesati
sI
afle
cum sunt
invf,trate
rolurile
de
gen.
Ei au ales ca unitate de analiz5 c[rtri cu
poze pentru
copii. Mai
exact,
au
examinat
cirli
care au
primit
Medalia Caldecott,
Rezultatele
au
fost
urmdtoarele:
ii'
O,
descoperit cd
femeile
au
fost
subreprezentate
in
titluri, rolurile
principale,
in
poze
"l
Si
in
povegtile
fiecdrei mostre de carte
pe
care
am analizat-o. Majoritatea
cd(ilor
pentru
i
copii sunt despre bdieli, bdrbali,
animale mascule
gi
vorbesc exclusiv despre aventuri
ale
bdrbalilor.
Majoritatea
pozelor
ilustreazd birbali singuri sau
in
grupuri.
Chiar
gi
atunci c6nd
femeile apar
in
cdrli, ele
joaca
adesea
un rol insignifiant, ram6n6nd
in
i
umbr5
9i
nefiind
identificate
prinir-un
nume
(Weitzman
et at.,lglZ,
p.
1128).
intr-un
studiu
mai
recent, Roger
Clark,
Rachel Lennon
qi
Leana Morris
(1993)
au
ajuns la concluzia ci
personajele
feminine
gi
cele masculine sunt
portretizate
acum mai
putin
stereotipic decAt
inainte,
observdnd
un
progres
clar spre
portretizarea
bdrbagilor
gi
a
femeilor
in roluri
netradilionale. Totugi, nu
au
glsit
o
egalitate
totalf,
intre
sexe.
Artefact social
-
orice
produs
al frinlelor
ssciale sau
al
comportamerrtului
lor.
Poate
fl o unitate de
analiz6.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 16/42
DESIGNUL
CERCETARII
ffi
t'--)
ll
=
',i
'ili
607o
din
e$antion sunt
femei
l0%
din egantion
poartd
un bandaj
pentru
ochi
107o
din
e$antion
poart6
cozi impletite
207o
din
gospoddrii
sunt ocupate
de
mai
multe familii
30%
din
gospod[rii
au
geuri
ln acopen$
107o
din
gospoddrii
sunt.ocupale
de strdini
Remarcagi
de
asemenea
cd337o
din
familii
locuiesc
in
gospoddrii
cu mai
multe familii.
fanrilia fiind
unitatea
de analiz6.
207o
din familii
au un
singur
pdrinte
50% din familii au
doi
copii
20%
din familii nu
au copii
Numdrul
mediu
de copii
pe
familie
est:
1,3
,;
-
ffi€
iTEffi
rc@
m-w,,
iTEffi
ffi
-1:+ai:: -
'
",.
:li4-
#ii*e
'-+;:,
:r
nsTKir
,
I{,3*;i,€H
4-
ffi;€
ffiu
M,
qnffi
IffiE*
drFiis"@ffi,
i
Ilustrdri
ale
unitdyilor
de analizd.
Unitdlile
de
analizd
tn cercetarea
pot
fi
indivizi,
grupuri
sau chiar
entitdli
nonumane
ffi
J?k
e
&
15i
fi
€
il
I
I
I
i
'it
+,F
+tr str
iFtr
:,*
+,*
+f
+B
+6,
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 17/42
152
STRUCTURAREA INVESTIGATIEI
Aga
cum
sugereazd acest
exemplu,
la
fel
cum oamenii sau
grupurile
sociale implicl
populalii,
fiecare obiect social
implicd un
set
al tuturor
obiectelor
din
aceeagi
clasS;
toate cirlile,
toate romanele,
toate
biografiile,
toate manualele
de
introducere in
sociologie,
toate
c5rlile
de bucate,
toate conferin{ele de
pres5.
intr-un
studiu care foloseqte
clrlile
drept
unit5tri de analizd,
o
carte
individual[
poate
fi
caracterizati
prin
dimensiune,
greutate,
lungime,
pret,
continut,
numftul
de
poze,
numlrul
de exemplare vAndute
sau
descrierea autorului. Populalia tuturor clrlilor sau a unei
cdrli
anumite
poate
fi analizatd.
cu scopul de
a
descrie sau explica, de exemplu, ce
fel
de
clrgi se
vAnd
cel
mai bine
qi
de
ce.
in mod
similar,
un cercetltor
social
ar
putea
sd analizeze
dac[ tablourile
artiqtilor
rugi, chinezi
sau americani au ardtat
cel mai mare
grad
de
congtiinl[
a clasei muncitoare,
luAnd tablourile
ca
unitdli
de
analizl
qi
descriindu-le
pe
fiecare in
parte
dupd nalionalitatea
creatorului.
Ati
putea
examina
editorialele unui ziar cu referire la universitatea
locall,
cu
scopul de a descrie sau chiar de a explica
schimblrile
de
pozilie
ale editorialelor ziarului
fa1[ de universitate de-a lungul
timpului.
in
acest
exemplu,
editorialele individuale
ar
fi
unitdtile
de analizS.
Interacgiunile
sociale
formeazd.
o alti
clasl
de
artefacte sociale
potrivite
pentru
cercetarea socialI.
De
exemplu, am
putea
caracteriza
c[sltoriile
ca
fiind
sau
nu
amestecuri
rasiale
ori
religioase,
avAnd ceremonii
religioase sau laice, ca rezult6nd
in
divo( sau nu
ori
prin
descrierea
unuia
sau
ambilor
parteneri
ai unui cuplu
c5sf,torit
(precum
,,c5s5torili
anterior ,
,,fan
a]
lui
Oakland
Raider ,
,iciutat
de
FBI ).
CAnd un
cercetitor
raporteazd
faptul
cI
autorit5li laice realizeazd. mai degrab[
c5sltorii
intre
parteneri
de
religii
diferite
decat
intre
parteneri
de aceeagi
religie,
cdsltoriile
sunt unitalile de analiz5,
gi
nu
indivizii
implicali.
Alte
interacliuni
sociale
care
pot
reprezenta
unititi
de analizd sunt alegerile
de
prieteni,
cazurile
juridice,
accidentele
rutiere, divorlurile,
bdtlile,
lanslrile navelor,
deturndrile avioanelor, revoltele rasiale,
examenele
finale,
demonstratiile studentilor
$i
audierile Congresului.
Audierile
Congresului,
de
exemplu,
pot
fi
caracterizate
fie
de
faptul
cI
ele au avut
sau nu loc
in
timpul
campaniilor
electorale,
fie
ci
pregedingii
comisiilor urmdreau oblinerea unei funcqii
mai
inalte,
fie
c[
au
primit
contribulii de
campanie din
partea
partidelor
interesate
etc.
Observali
c5, degi
am
caracterizat
qi
am
comparat audierile in func1ie de
pregedinlii
comisiilor, audierile insele
-
nu
pregedinlii
individuali
-
ar fi
unitSliie noastre de analizS.
Unitdlile
de
analizd
pe
scurt
Exemplele din aceastd sec[iune ar trebui
s[
sugereze varietatea aproape
infinit6
de
unitl(i
de
anaiiz[
posibile
in
cercetarea socialS. Degi
fiinfele
individuale
sunt obiecte
tipice
de
studiu,
se
poate
rdspunde
mai
adecvat la
multe dintre
intreblrile
de
cercetare
prin
examinarea
altor
unit5ti de
analizd.
intr-adevir,
cercetltorii
sociali
pot
studia aproape
orice are leg5turtr
cu
viala sociald.
Mai
mult
decat
at6t,
tipurile
de
unitdtri
de
analizd
numite
in
aceastl
sec[iune nu
epuizeazd. nici
pe
departe
posibilitdlile.
Morris
Rosenberg
(1968,
pp.
234-248),
de
exemplu, vorbe$te
despre
unitdlile de
analizd
individuale, de
grup,
organizalionale,
institulionale,
spatiaie, culturale
qi
societale. John
si
Lyn Lofland
(1995,
pp.
103-113)
vorb
lumi
aici e
de
ce
Ci
Coltrpr
un
gn
clar
ir
cercetj
crimek
risca(i
de
anel
sectiuft
GreSel
efOAfet
in
acest
r
de
care
fi
potentiaH
timpul
cer
Eroarea
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 18/42
DESIGNUL
CERCETARII
153
vorbesc
despre
practici,
episoade,
intAlniri,
roluri,
relatrii,
grupuri,
organizalii,
aqezdri,
lumi
sociale,
stiluri
de
vial[
gi
subculturi ca
fiind
unit6tri
de analizd
potrivite.
Important
aici
este sd
fie in(eleasl
logica
unifitii
de analizS. Odat5 realizat acest lucru,
posibilitetile
de cercetare
fructuoasi
sunt limitate
doar de
imaginalia
dumneavoastrS.
Clasificarea
posibilelor
unitdti de
analizi
poate
face
ca
acel
concept
sI
pard
mult mai
complicat
decAt
trebuie
sd
fie.
Ceea ce dumneavoastrf,
numigi
o
unitate
de
analizd datd
-
un
grup,
o
organizafie formal5
sau
un artefact social
-
este
irelevant. Cheia
este
sI
fi(i
clar in leglturd
cu
unitatea
de
analiz[
aleasd. Cdnd vd angajali
intr-un
proiect
de
cercetare,
trebuie sI
decideli dacl
srudiali clsitoriile sau
partenerii
dintr-o
cdsltorie,
crimele sau
criminalii,
corporaliile sau directorii executivi
ai
corporagiilor.
in caz
contrar,
riscatri
sI
trageti
concluzii
nevalide
pentru
cd
afirma(iile dumneavoastri
despre
o unitate
de analizE
sunt, de
fapt,bazate
pe
examinarea alteia. Vom
vedea
un astfel
de
exemplu
in
sectiunea
urmltoare,
care
se refer[
la
eroarea
ecologicS.
GreSeli
de ralionament despre
unitdlile de
analizd:
eroarea
ecologicd
Si
reduclionismul
in
acest
moment
se
impune
sI aducem in
disculie
doud tipuri de
gregeli
de ralionament
de care
trebuie
sd
linetri
cont:
eroarea ecologic[
gi
reduclionismul.
Fiecare
reprezintd
o
potential[
capcand in ceea ce
priveqte
unit[trile de analiz[
gi
fiecare
poate
apirea
in
iimpul
cercedrii sau
atunci
c6nd sunt trase
concluzii
pe
baza rezultatelor.
Eroarea
ecologic[
in
acest context,
,,ecologic
se
refer[ la
grupuri,
seturi
sau
sisteme :
ceva
mai
cuprinzf,tor
-ecAt
indivizii.
Eroarea ecologicl este
presu-
:rnerea cd
ceva
cunoscut
in
legdrurd
cu
o
-ritate
ecologici spune ce\? despre indivizii
:
are
formeazl
acea
unitate.
SE
luim
un
exemplu
-:u-rtgtic
pentru
aceast5 eroare.
SI
presupunem
cd suntem
interesa[i
sd
afl5m ceva despre natura sus[inerii electorale
::imite de o femeie candidat
politic
in
cadrul
unei
alegeri
recente la
nivelul oragului.
S[
::isupunem
cI
avem
voturile
inregistrate
pentru
fiecare circumscriplie
electoral5,
astfel
-.-:at
putem
deduce care circumscriplie a
sprijinit-o
cel mai
mult
gi
care cel mai
pu1in.
?:esupunem, de
asemenea,
c[
avem
informalii
despre
recensdmint
care descriu
c6teva
-,;'itre
caracteristicile acestor
circumscriptii.
Analiza
acestor informatrii ar
putea
ardta cd
:-::umscrip(iile
cu alegltori relativ
tineri
i-au
dat
candidatei o
parte
mai
mare
din
,
-
r.rri1e
lor
in
compara(ie cu
aleg[torii
mai
in
vArstS. Am
fi
tentali
sI
conchidem in urma
:-3stor
descoperiri
cd
votanlii
mai tineri
sunt
mai
predispuqi
spre sus(inerea f-emeilor
-=:at
cei
mai
in vdrstl
-
cu alte cuvinte,
vArsta
afecteazl sus[inerea femeilor. AjungAnd
:
-r
asemenea concluzie, riscdm
sI
comitem eroarea
ecologicl
:
poate
cd alegibrii
mai
.::Ani din
acele
circumscrip[ii
,,tinere
au
votat
pentru
femeie. Problema
noastrd
este cd
.::-
eraminat
circumscripyiiLe ca unitdtri de analizS, dar
dorim
sd tragem concluzii despre
-.:ltitori.
Eroarea ecologici
*
formularea unor
concluzii
eronltte despre
indivizi
doar
pe baza
observirliilor
asupra
grupurilor.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 19/42
t54
STRUCTURAREA
INVESTIGATIEI
Aceeagi
probleml
ar
aplrea dacd am
descoperi cX ratele
criminalit5lii
sunt mai ridicate
in
oragele cu
populalii
afro-americane
numeroase
decdt
in
cele
cu
putini
afro-americani.
Nu
am
gti
dacl acele
crime au fost
cornise,
de
fapt,
de
afro-americani.
Or,
dactr
descoperim rate de
sinucidere
mai
mari
in
15rile
protestante
decAt
in
cele catolice,
rot nu
am
$ti sigur
dacd
printre
cei
care s-au sinucis sunt
mai
mulli
protestanti
decat
catolici.
in
ciuda acestor riscuri,
adesea cercet[torii
sociali
nu
au
de ales
gi
abordeazl
o
anumit[
probleml
de
cercetare
printr-o
analizd
ecologic5. Poate c[
cele
mai
potrivite
informalii
pur
gi
simplu
nu
sunt
disponibile. De
exemplu,
inregistrlrile
voturilor din
circumscriplii
qi
caracteristicile
circumscrip[iilor
menlionate in
exemplul
nostru
initial
pot
fi
usor de ob{inut,
dar s-ar
putea
sA
nu
avem resursele
pentru
a conduce
un sondaj de
opinie
al
votanlilor
individuali
dupd
alegeri.
fn
asemenea
cazuri am
putea
obtine
o
concluzie
tentant5, recunoscdnd
gi
notAnd
riscul
unei
erori
ecologice.
Degi
ar
trebui
sI fi1i
atent sE nu
comiteli
eroarea
ecologicd, nu lEsatri
ca
aceste
avertismente sE vd faci
sI
comiteli
ceea ce am
putea
numi eroarea individualistS.
Unii
oameni care abordeazd
cercetarca social5
pentru prima
datd
intimpinl
probleme
in
reconcilierea modelelor
generale
de
atitudini
gi
acliuni cu
excepliile
individuale.
Dar
generalizdrile
gi afirmatriile
probabilistice nu
sunt
invalidate
de
exceplii individuale.
De
exemplu,
dacl
cunoaqteli
un democrat
bogat, acest lucru nu neagd
faptul cd majoritatea
oamenilor
bogali
ii
voteazl, pe
republicani
-
ca model
general.
in
mod
similar,
dacl
qtili
pe
cineva care
a
devenit
bogat ftrI
a avea o educa(ie
formal5,
acest lucru
nu neagi
modelul
general
al
relagiei
dintre educa(ia
superioar[
gi
un venit mai
ridicat.
Eroarea
ecologici
are de-a
face
cu ceva
cu
totul
diferit:
confundarea
unitSlilor
de
analizd,
astfel incet
s[ tragem
concluzii
despre indivizi
exclusiv
pe
baza
observlrii
grupurilor.
Degi
modelele
observate intre
vfiriabileie
de la
nivelul
grupurilor
pot
fi
autentice,
pericolul
constl
in ra{ionamentul
care
porne$te
de la atributele observate
ale
grupurilor
qi
ajunge la
cele ale indivizilor
care fbrmeazi
aceste
grupuri,
degi
noi
nu
i-am
observat
pe
indivizi.
Reductrionismul
Un al
doilea tip de
posibilS
gregealX
de ralionament legat5
de
unit5tile
de analiz[ este
reduclionismul.
Reducfionismul
implic5
incerciri
de
a
explica
un
anumit
fenomen
in
func1ie de
conceptele limitate
gi/sau
de ordin
inferior.
Explicatria
reduc(ionistl
nu
este
gregit[
in
totalitate
;
pur
gi
simplu
este
prea
limitat5.
Astfel,
ati
putea
incerca
s[
prezicegi
cAqtig[torii
qi
perdan{ii
de
anul
acesta din
National Basketball
Association
(NBA)
cen-
trdndu-v5
asupra
abilitSlilor
jucltorilor
din
fiecare
echip[. Acest
lucru
nu
este
prostesc
gi
nici relevant, dar
succesul sau
egecul
echipelor implic[ mai
mult decAt
doar indivizii care le formeazl
;
implicd
anrrenament,
joc
de
echip5, strategii,
finan1iri,
facilitdti,
loialitatea
fanilor
etc. Pentru a inlelege
de ce
unele echipe
se descurci mai
bine
decAt
altele,
ar trebui
sI
faceli
din
,,echip5
unitatea
de
analizd,
iar calitatea
jucltorilor
ar
fi
o variabilS
pe
care
a[i putea-o folosi
pentru
descrierea
qi
clasificarea echipelor.
Mai
mulr,
di1
Sociologii
tind
I
roluri),
economil
gi
valoarea
marg
personalitate qi
tr
punctul
de
vedere
acestuia
in
functr
Observatri
cE
aceas
Pentru
mulli
c
reduclionism,
suge
sociale
pot
fi
expli
biologici.
Asrfel,
de
(1975)
a
ciurat
se
altruist
al
fiintrelor
geneticl.
in
aceastd
sa,
Wilson
sugereazl
sd
se
sacrifice
in
be
sacrificiu
in
func1ie
r
unirarea
esenfiall
di
c5ruia
fiinlele
uman(
Reduclionismul
d
variabile
sunt
mai
re
Revolulia
americanl.
libertate
individuali
?
Britanie
?
Megalomar
apare
riscul
reduclion
fiind
cauza
Revoluliei
Un
economist
insi
ar p
organizaliile
economicc
ca
unit5tri
de
analizd
cu
in
neregull
cu
alegerei
americane,
dar
cred
c
rdspuns
complet.
Asemenea
erorii
er
analizd
nepotrivite.
Un
este
totugi
intotdeauna
disciplinelor,
dezbat
ad
Dimensiunea
ter
Pdnd
acum,
in
acest
ca
decide
ce
aspecte
vom
considerare
un
set
de
r
Reducfionism
-
o eroare a unor cerce-
tttori
:
o
limitare
(reducere
strictd)
a
tipurilor de
concepte
ce
trebuie luate in
considerare
ca relevante
pentru
feno-
menul
srudiat.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 20/42
DESIGNUL CERCETARII
155
Mai mult, diferitele discipline
academice abordeazl acelagi
fenomen
destul
de
diferit.
Sociologii
tind
s[
ia in
considerare
variabilele
sociologice
(precum
valori,
norme
qi
roluri),
economigtii
mediteaz5 asupra
variabilelor
economice
(cum
ar fi
cererea
gi
oferta
gi
valoarea
marginald), iar
psihologii
examineazl variabilele
psihologice
(tipurile
de
personalitate
gi
traumele).
Explicarea comportamennrlui uman,
parfial
sau complet,
din
punctul
de vedere al
factorilor
economici este
numit5 reducfionism economic, explicarea
acestuia
in
func1ie de
termenii
psihologici
este numit
reduclionism
psihologic
etc.
Observali
cI aceasti chestiune este
legatE
de
disculia
paradigmelor
teoretice din capitolul
2.
Pentru mulli cercetdtori
sociali,
domeniul sociobiologiei este un
prim
exemplu
de
reduclionism,
sugerdnd cd toate fenomenele
sociale pot
fi
explicate
in
funclie
de
factorii
biologici. Astfel,
de exemplu, EdwardO.
Wilson
(1975)
a ceuat
sI
explice comportamentul
altruist al fiinlelor
umane ca
pe
o
formalie
genetic5.
in aceast[
viziune neodarwinistX a
sa,
Wilson sugereazl
c[
oamenii au
evoluat intr-un asemenea
fel incdt rndivizii au uneori
nevoie
s[
se
sacrifice in
beneficiul
intregii specii. Unii
oameni ar
putea
explica
un
asemenea
sacrificiu
in func1ie de
idealurile
gi
sentimentele calde
dintre oameni. Totugi,
genele
sunt
unitatea esentiale din
paradigma
lui
Wilson,
produc6nd
dictonul
lui faimos conform
:druia
fiinlele
umane sunt
doar
,,modalitatea
ADN-ului
de
a
produce
mai
mult ADN .
Reduclionismul de
orice
tip
tinde
sf, sugereze
cI anumite
unidti de analizi
sau
rariabile
sunt
mai
relevante decAt
altele.
Sf,
presupunem
c[
intrebim ce a determinat
Revolu(ia
american[.
A
fost vorba
despre
un angajament impdrt5$it
in
numele
valorii
de
libertate
individualS
? Situalia economicl
disperatd
a coloniilor
in
relalie
cu Marea
Britanie?
Megalomania fondatorilor?
De indatd csintrebfm despre
singura
catzd,
apare
riscul
reducfionismului.
DacX
ar
trebui
si
linem
cont de
valorile
implrti;ite
ca
:-rind cauza
Revoluliei
americane,
unitatea
noastr6
de
analizi
ar
fi
colonistul individual.
Un economist
insl ar
putea
sf, aleag[ cele
13
co]onii
ca unit5li de analizI
qi
si
examineze
organizaliile economice
qi
condiliile fiecdreia. Un
psiholog
ar
putea
alege
liderii
individuali
:a unit5li de analizl
cu scopul
de a
le
examina
personalit[1ile.
Bineinleles, nu este nimic
:r
neregul[ cu
alegerea acestor
unit[ti
de analizl ca
parte
a
unei
explicalii
a Revoluliei
:.'nericane,
dar
cred
cI
puteli
vedea
cd
numai
una
dintre
acestea
nu ar
produce
un
::spuns complet.
Asemenea erorii
ecologice,
reduclionismul
poate
aplrea
cdnd
folosim
unit5ti
de
,:-alJzd
nepotrivite.
Unitatea de
analizl
potrivit[
pentru o intrebare
de
cercetare
datd nu
:sre totu$i
intotdeauna ciard.
Cercet5torii sociali,
mai
ales
cAnd
depdgesc
granilele
::sciplinelor,
dezbat adesea
aceastl chestiune.
Dimensiunea temporal[
l.ri acum,
in
acest capitol, am
privit
conceperea
cercetf,rii ca
pe
un
proces pentru
a
--;ide
ce aspecte
vom
observa,
ale
cui
gi
in
ce
scop.
Acum
va trebui sE
luim
in
:.::-iiderare
un
set de
optriuni
legate
de
timp, care
se intersecteazd cu
fiecare dintre
Sociobiologie
-
o paradigm[
bazatE pe
faprul
cE
un comportament
social
poate
fi explicat exclusiv
prin
caracteristicile
genetice
5i
comportament.
-
-
--':---
--
---
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 21/42
i56
STRUCTURAREA INVESTIGATIEI
considerentele
anterioare.
Putem
alege
s[
tacem
observalii
mai mult sau mai
putrin
legate
de un anumit
timp
sau
pe perioade
mai indelungate.
Timpul
joacd
multe
roiuri in
conceperea
gi
executarea cercet5rii,
in
afari
de
perioada
de
timp necesard
cercetlrii
propriu-zise.
Anterior,
am
observat
cd
secvenlele de
timp
gi
de
situatrii sunt
critice
pentru
determinarea
cauzalit5lii
(un
punct
asupra
cdruia
vom
reveni in
partea
a IV-a). Timpul
afecteazd,
de
asemenea
posibilitatea
de a
generaliza
descoperirile cercetlrii.
Descrierile
sau
explicaliile
rezultate
dintr-un anumit
studiu
reprezintf, cu acuratete sirualia de
acum
zece ani,
pe
cea
de zece
ani sau doar
prezenful
?
Cercetf,torii au
ia
dispozifie
doul
optiuni
principale
pentru
a aborda
problema
timpului
in
conceperea
cercetdrii
lor:
studiile
transversale
gi
studiile longitudinale.
Studiile
transversale
Un
studiu
transversal
implic[
observlri
ale unui e$antion sau unei sectiuni transversale
dintr-o
populagie
sau
un
fenomen care sunt
fEcute
la
un
anumit
moment in
timp.
Studiile
descriptive
gi,exploratorii
sunt adesea trans-
versalii.
Un
bingur recensimAnt american,
de exemplu, este un studiu menit
sI
descrie
populalia
Statelor
Unite dintr-un
anumit moment.
Multe
studii explicative sunt
qi
transversale. Un cercetdtor
care realizeazd
un sondaj
nalional la
scard largS
pentru
a
examina
sursele
prejudec5lilor
rasiale
gi
religioase ar
avea
de-a
face
-
dupd toate
probabilit5lile
-
cu
un
singur cadru temporal,
ludnd,
ca sd spunem
aga,
o
fotografie
a surseior
de
prejudecatl
intr-un
anumit
punct
al
istoriei.
Studiile explicative
transversale
au
o
problemd
inerenti. Deqi concluziile
lor
se
bazeazd
pe
observalii
fEcute
numai
la
un moment dat, ele
yizeazd
de
regul5
inlelegerea
proceselor
cauzale
care
au
loc in timp.
Aceastl
problemi
este oarecum
inrudit[
cu
cea
a
determinf,rii vitezei unui
obiect
aflat
in
migcare cu ajutorul unei
fotografii
rapide
care
,,inghea1d
miqcarea
obiectului.
Yanjie
Bian,
de
exemplu, arealizat
un sondaj de
opinie
intre muncitorii
din
Tianjin
(China)
cu
scopul
de
a
srudia stratificarea
societdlii
chinezeqti
urbane
contemporane.
FIcAnd acest studiu in 1988,
el
era
conqtient totu$i
de
schimbdrile
importante
aduse de
o serie de campanii
nationale,
precum
Marea
Revolulie
Proletarl
Culturalf,, datAnd de la
Revolulia chinezd
din
1949
(care
i-a
adus
pe
comuni,stii chinezi
la
putere)
gi
care
continul
in
prezent.
Aceste campanii
au alterat
atmosfera
politicd gi
au
afectat activitSlile lucrative
gi
nonlucrative
ale oamenilor. Din cauza acestor campanii, este dificil s6 tragem concluzii
dintr-un sondaj social transversal
precum
cel
prezentat
in
aceastS carte
in
legdturd
cu
modelele
generale
ale locurilor de muncd ale chinezilor
gi
efectele
lor
asupra muncitorilor.
Asemenea
concluzii
pot
fi limitate
la
o
perioadd
de
timp
gi
rdm6n sd
fie
supuse altor
teste
bazate
pe
informalii
colectate
in
altd
perioadd
(1994,
p
19).
Problema
generalizlrilor
in
legf,turl
cu
viala socialS
pe
baza unei
,,fotografii
este
frecvent abordati in aceasti carte.
O
solulie este sugerati
de
comentariul
final
al
lui
Bian
-
in
legltur[
cu informal
adesea
revizuirea
fenom
Studiile
longitudinc
in
contrast
cu
studiile
tra
asupra
aceluiagi
fenomen
1
De
exemplu,
un
cercetetr
observa
activitllile
unui
cr
pdnl
la disparilia
sa.
Alte
folosesc
inregistrdri
sau
studia
schimbdrile
de-a
deciziilor
Curgii
Suprem
dacl
observatriile
gi
ana
moment
sau in
cursul
ev
Multe
proiecte
de
ce
am[nun1ite,
sunt,
bineing
Gary
Fine
(1991)
au sru
m5surf,
si
examineze
er
uneori
chiar
incluzAnd
re
in
srudiul
clasic
Wht
Stanley
Schachter
au fos
OZN
cAnd
prezicerile
l<
membrii cultului
au desf
fost
nevoie
de
un
studir
eforturile
de
a recruta
nc
Sfudiile
longirudinale
sunt
sondajele
la
scarl
metodi
de
a srudia
schin
longitudinale
pe
care
ar
l
qi
studiile panel.
Srudiile
de tending[
Un
studiu
de
tendinfi
r
longitudinal
care examin,
cadrul
unei
populagii
de
Un
exemplu
simplu
este
r
mintelor
americane
pe
c
decenii,
ardtAnd
schimbfu
laliei
nalionale.
Michael
(
(1991)
au
folosir
in
mod
de
arhivi,
dorind
sd
afle
ricani
contemporani
era
prost
informagi
in
leglrr
Studiu
transversal
-
un studiu bazat
pe
observatii reprezeatend un
puncj
mic
in
tunp.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 22/42
in
leg6tur[
cu
informaliile
colectate
,,in
altd
adesea
revizuirea fenomenelor
gi
imbunltl(irea
Studiile long
itudinale
)e
exemplu,
un cercetetor
poate
participa
$i
, rserva
activit5tile
unui
cult OZN de la debutul
:.ni
la disparitria
sa.
Alte
studii longirudinale
.,-crseSc
inregistrlri
sau artefacte
pentru
a
DESIGNUL CTRCETAXII
157
perioadS
:
cercetarea
social5 implicd
rezultatelor
cercetlrilor
anterioare.
Studiu
Iongitudinal
-
un
plan
de studiu
implic6nd
colectarea de
inlbrruaqii
iu
diferire
momente de
timp.
,n contrast
cu
studiile
transversale,
srudiuL lottgitu.dinal este conceput
sI
permitd
observagii
:SUpf3aceluia5if.enomenpeoperioad5extinsa.
,.,tiia
schimblrile de-a
iungul tiurpului.
in analizeie
editoriaielor ziarelor sau
ale
:;:iziilor
Curlii
Supreme de-a lungul tin-rpului. de exemplu, studiile
sunt
longirudinale
-:5
observatriiie
gi
analizele actuale
ale cercetitorului au fost
flcute la un
anun.rit
=-.,ilent
sau
in
cursul
evenimentelor
studiate.
\Iulte
proiecte
de
cercetare
de
teren,
care
implici
observarea directd
5i
interviuri
--inunlite,
sunt, bineinfeles, longitudinale. Agadar, de exemplu, cAnd Ramona
Asher
5i
--.r
Fine
(1991)
au studiat experienlele de
viald
ale
soliilor
de
alcoolici,
se at'lau
in
--::urd
sd examineze
evolufia
relaliilor
maritale
cu
probleme de-a
lungul timpului,
---:,rri
chiar incluzAnd reac[iile
subiectrilor cerceErii insegi.
ir srudiul clasic
When
Prophery
Fails
(1956),
Leon
Festinger,
Henry
Reicker
gi
:----rer
Schachter
au
fost interesati in mod
special sd
afle
ce s-a intAmplat
cu
un
cult
-
-\
cAnd
prezicerile
lor
ciespre
o
intdlnire
cu
extraterestri
nu
s-au
implinit.
Oare
:,=:,brii
cultului
au desfiingat
grupul
sau au devenit
gi
mai devotatri credintrelor
1or'l A
,..
revoie
de
un
studiu longirudinal
pentru
a
gdsi
r5$punsuH
(Acegtia gi-au-'dublat
:-,:.--riie
de a
recnrta noi
membri.)
-i..:diile
longitudinale
pot
fi mai
dif-icile
pentru
realizarea
studiilor
cantitative,
cum
--:
.ondajele la
scarf,
largd. Cu
toate acestea,
ele reprezintl
adesea cea
mai buni
:::
,,r.i de a studia
schimb[rile
de-a lungul
timpului.
Existi trei tipuri
speciale de
studri
-=-.:dinale
pe
care ar trebui sI le cunoagte[i: studiile de tendintrd, studiiie de cohorte
,:-::rle
panel.
:
--:..ie
de tendinl[
. .::idiu
de
tendinfl
este
un
tip
de studiu
-
-
--.lal
care examineazi
schiurbirile din
------.
-:rei
populatrii
de-a lungul tiinpului.
-
:
:r.rju
sinrplu
gste
sompararea recensf,-
-
-
: :
emericane
pe
o
perioadl
de cAteva
:
-
;
-
-
'r,itAnd
schintbdrile in structum
popu-
*
-:
-;-,
Iale.
Michael Carpini
qi
Scott Keeter
.-
-closit
in
mod
similar
informaliile
.r
-
.
lorind sf, afle dac[
cet[1enii
ame-
..1:mporani
erau
inai
bine
sau mai
.-.
:iraqi in
legltur[
cu
politica
decAt
Studiu
de
tendin{i
-
un tip
de studiu
longitudinal in
care
o
caracteristicd
dat5
a
unei
populalii
este
monitorizatd in
timp.
tln
exemplu
in acest sens ar fi
seriile de
sondaje Gallup care aratfi
pre-
lerinlele
electorarului
pentru
candidalii
politici<le-a
lungul unei campanii.
chiar
dacl au
tbst
intervievate esantioare dife-
rite
pentru
fiecare
punct.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 23/42
158
STRUCTURAREA
INVESTIGATIEI
cet5tenii
din
generaliile
anterioare.
Pentru
a afla acest
lucru, ei
au comparat
rezultatele
mai multor
sondaje Gallup realizate
in
anii'40
9i
'50
cu
un
sondaj de opinie
din 1989
care
a
pus
cAteva
din
aceleagi intreb[ri
cu referire
la
cunoqtinfele politice.
Pe ansamblu
,
analiza
a
sugerat
cE
cetSlenii contemporani
erau
pulin
mai bine informali
decAt
generaliile
anterioare.
in 1989,
74%
dintre
respondenli
puteau
spune
cine
este
vicepregedintele Statelor
Unite, in
comparatrie cu
67
%
in
1952.
Procentul substanlial mai
mare
de oameni in 1989
decAt in 1947
ar
putea
explica
vetourile
preziden[iale qi
anularea
de cltre Congres
a acestor vetouri.
Pe
de
alt[
parte,
un
procent
mai mare din
egantionul
din1947
(38%)
puteau
s5-gi identifice
reprezentan(ii,
fatd
de cei
din 1989
(29%).
O
analizd
amlnunlitd
indic[ ins5
o
uqoar[ cre tere
a cunogtinlelor
politice
rezultate
din faptul
cI egantionul din
1989
era
mai
educat
decAt
cele
anterioare.
CAnd nivelele
educalionale
au
fbst
luate in
coflsiderare,
cercetitorii
au conchis
cd aceste
cunogtintre
politice
s-au
redus
in
cadrul
grupurilor
educalionale specifice.
Studiile
de
cohortl
lnft-un
studiu de
cohort6,
un cercetdtor
examineaz[
anumite
subpopulalii,
sat
cohorte,
pe
mrsurd
ce
acestea se
schimbd
in timp.
De
regul[,
o
cohortr
este
un grup
de
vdrst[,
Una
ar trebu.
respondi
comunigr
40
de
an
liberalS,
;
in
v6rstE.
ilustrat
in
urmat
de
c
Davis
(J.
I
intr-un
alt
cohortl
pentrL
educatriei.
in
n
putea
a tepta
si
informaliile
tra
date
care
aratl
t
finanprea
educi
Totugi,
o
ast.
crescdndl
a fina,
Cercetltorii
adau
mai
in
vdrstd
dir
pentru
educalie
i
care
suportul
get
O
analizl
de
atitudinile
anumil
americanilor
ndsr
cI
se
cheltuie
prr
DupI
cum
ari
sus(inerea
finanll
cum
ar fi oamenii ndsculi
in anii
'50,
dar
pot
fi
gi
alte
grupuri
de timp,
cum
ar
fi
cei
nlsculi
in
timpul
rdzboiului
din Vietnam,
oameni care s-au
clsltorit
in
1994
etc.
Un
exemplu
de studiu de
cohortl
ar fi
seriile
de
sondaje nafionale,
realizate
probabil
la fiecare
20'de ani,
pentru
a studia
atitudinile cohortei
n5scute in timpul
celui
de-al
doilea
rdzboi
mondial
fap
de implicarea
Statelor Unite in
problemele
mondiale.
Un egantion
de oameni
cu vdrsta
cuprins5
intre
l5
gi
20 de ani
poate
fi
intervievat
in
1960,
un altul
al
celor
de
35-40
de
ani
in
1980
qi
un altul de 55-60
de ani
in
2000.
Degi oamenii
studiatri
in fiecare
dintre cele
trei
sondaje
sunt diferiti, fiecare
e antion
ar
reprezenta
cohorta nlscut5
intre
anii 1940
qi
1945.
James
Davis
(1992)
s-a orientat
cltre o
analiz6, de
cohortl in
incercarea
de
a
inlelege
modificarea
orient[rilor
politice
din
anii
'70
gi '80
in
Statele Unire,
Pe ansamblu,
el a
descoperit
o tendint[
liberall
legatl
de
probleme
ca ras5,
gen,
religie,
politicl,
crimi-
nalitate
gi
libertate de
exprimare, Dar
aceaste
tendinlS demonstreaz5
c[
oamenii,
in
general,
devin
pulin
mai liberali
sau
reflectd,
de
fapt,
inlocuirea
generaliilor
mai
in
vArst5,
conservatoare,
de
cdtre cele mai tinere, liberale
?
Pentru
a r[spunde
acestei intrebf,ri, Davis
a examinat
sondajele nalionale
(de
la
GSS,
al
c5rui fondator
este) realizate
in
patru
perioade,
la o
distanli
de
cinci
ani.
in fiecare
sondaj,
el
a
grupat
respondenlii
in
func1ie de
vdrst[, tot
la
cinci
ani
distanl[.
Aceastl
strategie i-a
permis
sE
compare diferitele
grupuri
de
v6rsti
la orice moment
dat
in
timp,
precum
gi
sd urmS.reascd
dezvoltarea
politicl
a
fieclrui
grup
de
vArst5
in
timp.
Datele
Vdrsta
cohor
Procentul
cel,
permite
comu
vorbeascd
Studiu
de cohort[
-
un
srudiu
in
care
anumite subpopul4lli
specifice,,squ,co-
horte, sunt
studiate ln
tirnp,
de6i
infor.
maliile
pot
fi
adunate
de
la
diferigi
membri
in
fiecare
set de
observatii. De
exemplu,
ur
sfudiu 1l
istoriei
ocupa-
lionale
a clasei
din
1970
in care:ches*
tionarele
au fost
trimise
Ia
fiecare cinci
ani
ar f,i
un studiu de cohortd.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 24/42
DESIGNUL
CERCETARII
159
Una
din
intreblrile
examinate
a
fost
dacd unei
persoane
care a admis cd este comunisrf,
.r
trebui
sI
i
se
permitl
sI vorbeasci
in comunitSlile respondentrilor.
in
mod
consecvent,
::sponden(ii
mai tineri
din fiecare
perioadi
de timp au fost
mult mai dispuqi sd-i
lase
pe
:omunigti
sf, vorbeascd
decdt cei mai
in
vArstd.
Dintre
cei
cu
vdrste
cuprinse intre 20
9i
-tl
de
ani din
primul
set
al sondajului,
de
exemplu,
72%
au
adoptat aceastA
pozitrie
-iberal5,
in contrast
cu21
%,
procent
inregistrat intre responden(ii
de
80 de ani sau mai
.r
vArstd.
Ceea ce Davis
a descoperit, cdnd a examinat
cohorta mai tdn5r5
in
timp, este
-,ustrat
in
tabelul
4.1.
Acest
tipar
al unei modific[ri
ugoare, conservatoare
din
anii'70,
-rnat
de o revenire
liberal5
in
anii
'80,
este reprezentativ
pentru
cohortele
analizate de
Davis
(J.
Davis,
1992,
p.
269).
Thbelul
4.1
-
VArsm
gi
Liberalismul
politic
Datele
sondajelor 1972-1974
r 977- I 980 1982-1984 I
987- I 989
:ista
cohortei
20-24 25-29
30-34 35-39
Procentul
celor
care
i-ar
permite
comunistului
sI
vorbeascE
'72%
68% 73% 73%
Intr-un
ait
srudiu,
Eric
Plutzer
li
Michael Berkrnan
(2005)
au
folosit
un
design de
:
lsortd
pentru
a
infirma
complet o concluzie anterioarl ref-eritoare Ia vArst5
qi
suslinerea
::.rcaliei.
in
mod
iogic,
pe
m5surd ce
oamenii se indepdrteaz[ de
anii copil[riei, ne-arn
:-iea
a$tepta s5-9i
reducd
sus(inerea
fali
de
finan(area educalionalf,.
Mai
mult
decdt
atAt,
-:.'rmatiile
transversale sus(in aceste
a$tept5ri. Cercetdtorii
prezint[
diferite
seturi de
-::r
care
aratl
cI cei cu
varste
de
peste
65
de ani igi
exprim[
un sprijin mai redus
pentru
::;l area
educaliei
decAt cei cu
vArste
sub
65 de ani.
Tr-rrugi,
o astfel
de analiz5
simplistl
lasf,
deoparte
o
variabil5
importantl
; sustinerea
--:s;Andd
a finanl[rii
educaliei
in
societatea americanl de-a lungul
timpului,
in
general.
--:::etltorii
adaugl
aici
concepturl
de
,,inlocuire
general6",
ceea ce inseamn6 c[ respondenlii
-,-
in
vArstd
din
sondaj
au
crescut
intr-o
perioad5
in care exista
o
mai
micd
suslinere
:t-.::l
educafie
in
general,
pe
cAnd
respondenlii
mai
tineri au crescut intr-o
perioadd
in
-
.
:
suportul
general pentru
educalie
era
mai
mare.
I
analizd
de
cohortl
le-a
permis
cercetdtorilor
sI determine
ce
s-a intamplat cu
.--.
-:inile
anumitor cohorte
de-a
lungul timpului.
Aici,
de exemplu, sunt redate
procentele
::-:::Janilor
nlscutri in
anii
'40
care, atunci cAnd
au
fost intervievatri
in
timp,
considerau
-l
.:
;heltuie
prea
pu(ini
bani
pe
educa(ie
(Plutzer gi
Berkman, 2000,
p.76):
nrervievdii
Procentul
celor care susin cdrtnantarea
educaliei
e
prea
redusd
58
_ ,930
66
---
-990
74
--..
l
,tl0
79
Jlpi
cum
aratd aceste
date, cei nf,scu{i in
anii
'40
gi-au
spori
in
mod
constant
:-:.rea
finanlSrii
educaliei,
pe
mdsurl
ce s-au indepdrtat
de
anii
copil5riei.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 25/42
STRUCTURAREA
INVESTIGATIEI
Studiile
panel
Degi
similar
studiilor
de
tendintl
qi
celor de cohort5,
studiul
panel
examineazd
acelagi
set
de
oameni
de fiecare
dat[.
De
exemplu, am
putea
intervieva acelagi e$antion
de
votan[i in fiecare
lunl
in timpul unei campanii
electorale, intrebdndu-i cu cine
intenlioneazd
s[
voteze.
Degi
un asemenea
studiu
ne-ar
permite
sI analizdm tendinlele
generale
ale
preferin[elor
votanfilor
in
leg[tur5
cu diferili
candidali,
el ne-ar ar5ta, de asemenea, tiparele
precise
de
constan(5
gi
de
modificare
a
intentriilor.
De
exemplu,
un
studiu de
tendinld
care
aratl
cI
atAt
candidarul
A,
cdt
gi
candidatul
B
au avut exact
jumltate
dintre vorurile
din
I septembrie
gi
din
1 octombrie ar
putea
indica faptul
c[
nici unul
dintre electori
nu
gi-a
schimbat
punctul
de vedere,
cd togi
votanlii
qi-au
modificat
intentriile
sau
ceva intre
cele dou5.
Un
studiu
panel
ar
elimina aceastd confuzie,
aritand
ce
fel
de votanfi
gi-au
modificat
intenlia de
la
A la
B
9i
care de la
B
la A,
precum
qi
alte
informalii.
Joseph
Veroff,
Shirley
Hatchett
gi
Elizabeth Douvan
(1992) au
dorit
sI
studieze
acomodarea conjugal5
dintre noii
cisltorili,
referindu-se in mod special
la
diferenlele
dintre
cuplurile
de
albi
qi
cele de afro-americani.
Pentru a obline
subiecli
pentru
studiu,
ei au selectat un
egantion de
cupluri care au aplicat
pentru
certificatele
de c[sf,torie
in
Wayne County,
Michigan,
din
aprilie
pAn[
in iunie
1986.
ingrijorali
de
posibilul
impact
pe
care cercetarea lor
l-ar
avea asupra acomod5rii
maritale a
cupiurilor,
cereetdtorii
au divizat egantionul
in
dou5
jum5tS[i
aleatorii:
un
grup
experimental
Si
un
grup
de
control
(concepte
ce
vor
fi explorate
in
amdnunt
in
capitolul 8). Cuplurile din
primul
grup
au
fost intervievate
intens
pe
o
perioadl
de
patru
ani,
pe
c6nd
cel[lalt
grup
a fost contactat sporadic
in
fiecare an.
Studiind
aceleagi
cupluri
de-a lungul timpului,
cercetitorii
au
putut
urmlri
problemele
specifice care
au apirut
qi
felul in
care aceqtia le-au
gestionat.
Ca
efect secundar
al
cercet6rii lor, ei
au
descoperit
cd
cele studiate
mai
intens
au
plrut
s[ atingl
o acomodare
conjugalf, mai mare.
Cercetdtorii au
considerat
posibil
ca
interviurile
si fi fo4at cuplurile
sd discute
probleme pe
care
altfel
le-ar fi ingropat.
Compararea
celor trei tipuri
de
studii
longitudinale
Pentru a
intiri
diferenlele
dintre
cele
trei tipuri
de studiu
-
de tendin15, de cohortd
gi
panel
-,
s[
punem
in
contrast conceptele
lor
de studiu
in
func1ie de aceeagi
variabil[
:
afilierea
religioasd.
Un
studiu de
tendinl[ ar
putea
analiza
modificarea afilierilor
religioase din Statele Unite de-a
lungul
timpului,
dupd cum
face, in mod
regulat,
Gallup
Poll. Un
studiu de
cohortl
ar
putea
urmf,ri
modificarea
afilierilor
religioase
in
cadrul
,,Generaliei
Depresiei",
mai exact, si
spunem,
in
rdndul oamenilor care aveau
20
pdnl
la
30
de
ani
in
1932.
Am
putea studia un
eqantion de
oameni care
aveau
30-40 de ani
in
1942,
un
altul cu
40-50 de
ani
in 1952
etc.
Un
studiu
panel
ar
putea
incepe
cu un
egantion al
intregii
populalii
sau cu subseturi speciale
gi
i-ar
putea
studia
pe
acei
indivizi
specifici de-a lungul timpuiui.
Observali
cI numai studiul
panel
ar
oferi
un tablou
complet
al
schim
Studiile
de
cohor
Studiile
longi
informalii
care
dt
niqte
costuri
mat
sondajelor
pe
scar
iar
metoda
de
obs
Studiile
panel,
timpului,
intdmpir
respondenlii
studiu
(Acest
lucru
este
c
lul
8.) Pericolui
es
rezultatele
studiulu
studiu panel
asupr,
gdsit
diferenle
in
c:
ndscute
in
Statele
pentru
a
evita
conc
et
al.,1989).
Aproximarea
st
Srudiile
longitudina
proceselor
care
au
aproximative
asupri
transversale.
Iatd
cd
Cdteodati,
datek
simple.
De
exemph
Universitatea
din
Hi
cdteva
dintre droguri
marijuana,
cdt
9i
LS
nici
una
dintre
substr
s-a presupus
cd
unii
nu
poate
spune
cu e
prima
dat[.
Torugi,
o
examinr
incercat
marijuana,
r
incercat
doar
LSD.
t
cd
uzul
de
marijuar
drogurilor
ar
fi
avut
anumit
moment
ar
fi
gi
nici
un
student
car
Cercetetorii pot
fi
a
variabilelor
este
cla
cei
care
au
fost
educ
sfudentii
care
au
urr
Studiu
pauel
*
un tip de
Stu$iu
longi-
tudirral. in
carc
r. fltele
sunt colectate de
ia
acelagi sei tjc
oanreni
(e;antion
sau
panel) in
anunritc ruor]reilte
din
timp.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 26/42
DESIGNUL
CERCETARII
16I
:omplet
al
schimbdrilor
diferitelor
categorii
de
afilieri,
incluzAnd
categoria
,,nici
una .
Srudiile de cohort5
gi
de
tendingf,
ar descoperi doar
schimbiri
generale.
Studiile longitudinale
au
un
avantaj
evident
asupra celor transversale,
furnizAnd
:rtbrmalii
care descriu
procese
de-a
Iungul
timpului. Dar
acest avantaj
vine
adesea
cu
.-r5ie
costuri
mari,
atit in
ceea ce
privegte
banii, c6t
gi
timpul, mai
ales in cazul
'..ndajelor
pe
scarl
larg5. Observatiile ar
trebui
fEcute atunci
cAnd evenimentele au Ioc,
.:r
metoda de observagie ar
putea
necesita munca mai multor cercetetori.
Srudiile
panel,
care
oferl
cele
mai
complete
date despre schimbdrile de-a
lungul
:.mpului,
intimpind o
probleml
speciald
: uzura
panelului.
Ar
fi
posibil
ca unii dirtre
::sponden(ii
studiati in
primul
val al sondajului
sd
nu poatd
participa
ia
vaiurile
ulterioare.
-\cest
lucru este comparabil
cu
problema
mortalitSlii experimentale discutat5
in
capito-
-;i
8.)
Pericolul
este cd cei care au renuntat la studiu
pot
fi atipici,
distorsionAnd agadar
-:zultatele
studiului.
in
consecinli, cAnd Carol
Aneshensel
qi
colegii sii
au
intreprins un
.::diu
panel
asupra adolescentelor
(comparAnd
latinele
qi
non-latinele),
au cdutat
gi
au
.:sit diferenge
in
caracteristicile fetelor care au renuntat la
sondaj,
din rdndul celor latine
iscute in
Statele
Unite
gi
in
Mexic.
Aceste
dif'erenle au
trebuit
luate
in
considerare
:entru a evita conciuzii eronate despre diferenlele dintre iatine
qi
non-latine
(Aneshensel
..
rrl.,
1989).
lp
roximarea
studiilo
r longitudinale
S,ldiile
longitudinale nu
oferd
intotdeauna
mijloace
practice
gi
fezabile
pentru
srudierea
::,.ceselor
care au
loc in timp. Din
fericire, cercetdtorji
pot
t-rage
adesea concluzii
--:Lrximative
asupra
acestor
procese,
chiar
gi
atunci
cAnd sunt
disponibile
doai date
:.asversale.
Iat[ cdteva metode
prin
care se
poate
realiza
acest
lucru.
Cdteodat5, datele transversale implicl
procese
desfEgurate in
timp
pebaza
unei
logici
,-::p1e, De exemplu,
in srudiul
despre stupefianteie
folosite
de
studenli, realizat
Ia
-
ri'ersitatea
din
Hawaii
(capitolul
2),
studenlii erau intreba{i dacl au
folosit
vreodatd
-.::ra
dintre drogurile ilegale.
in
urma studiului a
reiegit
cd
unii
stucienli au
incercar
atAt
-:;iuana,
cAt
Si
LSD,
unii
au
incercat numai
una dintre acestea,
iar
algii
nu
au incercat
-
:.
una dintre substange. Deoarece aceste date
au
fbst
culese
in
acelagi timp
gi
pentru
cE
:-:
rreSUpuS cI
unii
studenti
vor
folosi
droguri mai tArziu, se
pare
cd un
astfel
de srudiu
--
foate spune cu
exactitate
dacd studen(ii
ar
incerca
mai
degrabd marijuana sau LSD
-
--:ra
dat[.
Torugi,
o
examinare mai
atentl
a
datelor
aratd c5, degi unii studenti au spus c5 au
-1.:.at
marijuana, dar nu
gi
LSD, in
studiu nu existau
persoane
care
sI
declare
cd au
---*.:Jat
doar
LSD.
Din
aceast5 descoperire s-a dedus
-
a$a cum sugereazf,
qi
bunul-sirr4
-
-i
-zul
de
marijuana
precedl
fblosirea
de
LSD. DacS
procesul
de
experimentare a
--;urilor
ar
fi
avut
loc
in ordine
temporalS
inversi, atunci un studiu
reaiizat
la
un
-
-:.iii
moment ar
fi
descoperit c61iva
studenti
care au
incercat
LSD, dar
nu
gi
marijuana,
, :---i
un
sfudent care
sd
fi
incercat numai marijuana.
C;rcetltorii
pot
t-ace,
de asemenea, deduclii logice ori de cAte
ori ordinea temporal5
.
.:-abilelor
este clar5.
DacI
am descoperi intr-un
studiu
transversal
despre studenli
c5.
-:.
i3r€
au
fost
educali in licee
particulare
au
primit
note mai
mari la
facuitate
decAt
--::l1ii
care
au
urmat licee
publice,
putem
trage concluzia
cI
tipul
de liceu
urmat
-
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 27/42
<'
162
STRUCTURAREA
INVESTIGATIEI
afecteazd, notele
din facultate,
gi
nu
invers.
Agadar,
chiar
dacd
noi
facem
observalii
intr-un
anumit moment,
considerdm
cX suntem
indreptltritri
s5
tragem
concluzii
despre
procesele
care au
avut
loc
de-a lungul
timpului.
Foarte
adesea,
diferenlele de vArstE
descoperite
in
srudiile
transversale
formeazdbaza
pentru
inferen(a
proceselor
de-a
lungul
timpului.
Sd
presupunem
c[
sunteli
interesat
de
tiparul
inrdutltirii
sdnltltii
in
cursul
unui ciclu
de
viald tipic. A(i
putea
studia
rezultatele
examenelor
medicale
anuale
efectuate
intr-un
spital
mare.
A1i
putea
sd
grupati
dosarele
medicale
conform
vdrstei celor examina[i
si
sd evaluali fiecare
grupd
de
vArst[
in
func1ie
de
cdliva
indicatori
ai sdnit[(ii
-
vedere,
auz,
tensiune etc.
Citind
evaluarea
grupurilor
de vArstd in
func1ie
de starea lor
de sln5tate,
am
putea
obfine
ceva
care aproximeazl
istoricul stlrii
de sdndtate
a
indivizilor.
Astfel,
ati
putea
conchide
cI
o
persoand
obignuittr
dezvolt6
probleme
de
vedere inainte
de
cele de auz. Totugi,
trebuie
se fiU atent
cu aceastl
presupunere,
deoarece diferentrele
ar
putea
reflecta
tendinta
intregii
societ[fi.
Poate
cI
examin5ri imbunltEfite
ale
auzului,
instituite
in
gcoli,
au afectat numai
persoanele
tinere
din
studiul
dumneavoastr5.
A
le
cere oamenilor s5-gi
aducd aminte de trecutul
lor
este o altd modalitate
comun6
de aproximare a
observa(iilor
de-a
lungul
timpului.
Cercetltorii
folosesc
aceastf,
metod5
atunci
cdnd
ii
intreabd
pe
oameni unde
s-au n5scut
sau cAnd
au
absolvit liceul
sau cu
cine
au votat in 1988.
Cercetltorii
calitativi
realizeazd
adeseori
interviuri
amlnun[ite
despre
,,istoria
vie[ii .
De
exemplu, C. Lynn
Carr
(1998)
a folosit
aceaste tehnic[
intr-un
studiu
despre
,,bdietroi .
Subieclii ei,
cu
v6rste
cuprinse
intre
25
gi
40
de ani,
erau rugad
se
reconstituie
aspecte
din
viatra
lor incepdnd
cu copildria, inclusiv
experienfe
in
care se
identificau
ca
liind
bdieloi.
Pericolul
acestei tehnici
eq{e
evident.
Uneori oamenii
au
pierderi
de memorie,
alteori
mint. rAfunci
cdnd oariienii
sunt
intreba(i, la
iegirea
de la
urnele
de
votare,
cu cine au
votat,
rezultateie
aratl
inevitabil mai
multe
persoane
care au
votat
cu cAqtigltorul
decAt
s-a
intimplat
in
realitate
in ziua
alegerilor.
Ca
parte
a
unei serii
de interviuri
am[nun1ite,
un
astfel de raport
poate
fi validat
in
contextul
altor
detalii
raportate;
totu$i, rezultatele
bazate
pe
rlspunsul
la
o singurl
intrebare
dintr-un
sondaj
trebuie
privite
cu
precau(ie.
Aceastl
disculie
despre
modalititrile
in
care
timpul
apare
in
cercetarea
sociall
sugereazd
mai multe
probleme
cu care
trebuie
sd vI
confruntati in
proiectele
de
cercetare
pe
care
le intreprindetri.
in
conceperea oricdrui
studiu,
asigurali-vd cI includeli
atAt
presupunerile
implicite,
cAt
gi
pe
cele explicite referitoare
la
timp.
Suntetri interesat
de descrierea
unui
proces
care are loc
in
timp sau dorili
sd descrieli doar ceea
ce
existl
acum
?
Dacd
doritri
sI
descriegi
un
proces
care a
avut
loc
de-a
lungul
timpului, ve[i
fi
capabil sd faceli
observatrii
in
puncte
diferite ale
procesului
sau ve-ti
fi
nevoit
si
aproximafi
aceste observalii
prin
trasarea unor
deductrii
logice
pebaza
celor observate acum
? Dacr
optatri
pentru
un
concept
longitudinal,
ce
metodd
serve$te
cel
mai
bine scopurilor
cercetirii
dumnea-
voastrd
?
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 28/42
DESIGNUL
CERCETARII
Exemple
de
strategii de
cercetare
163
DupS
cum rezultd
din
precedentele
discutrii,
cercetarea
social[ urmeazl cdi
multiple.
Fragmentele
urmltoare
vor
ilustra inci o
datl
acest
aspect.
La
citirea
fiecdrui
fragment,
observali con(inutul fiec[rui
sfudiu
gi
metoda utilizati
pentru
a
studia
subiecful
ales.
Studiul exploreazd, descrie
sau
explici
(sau
o combinafie
a acestora)
?
Care
sunt sursele
datelor in fiecare
sfudiu
? Puteli identifica
unitatea
de
analizd? Este
dimensiunea
temporal5
relevant[?
Dacd
da, cum
va
fi
ea abordat5?
o
Acest srudiu
de caz referitor la mobilizarea discretd
ftcut[
de Centrul de
Criz[
pentru
Violuri
din California de Sud folosegte date de arhivS, observa[ionale
gi
interviuri
pentru
a explora modalitatea
in care o organizafie feministd a lucrat
pentru
schimbarea
poli1iei,
qcolilor,
procurorilor
gi
a unor
organizalii statale
gi
nalionale
in
perioada
1974-1994
(Schmitt gi
Martin, 1999,
p.
364).
r
Folosind nara[iuni
ale istoriei
vielii,
actualul
studiu
investigheaz[
procesele
de acliune
gi
congtientizarela
14
femei
care s-au autoidentificat drept
,,bdie[oase
(Carr,
1998,
p.
528).
o
Cu
ajutorul interviurilor
luate
activi$tilor
din fosta RepublicE
Socialistl
SovieticX
Estonia,
specificlm
conditiile
prin
care
subculturile adaptativl
qi opozilionalS
existd
gi
sunt
transformate cu succes
in migclri
sociaie
(Johnston
gi
Snow,
1998,
p.473).
o
Aceast[ lucrare
prezintd
rezultatele unui studiu etnografiqasuprrrunei
organizatii ce
oferd ajutor bolnavilor
de SIDA
intr-un
orag
mic.
Au
fost
combinate observarea
participantilor,
interviuri
cu acegtia
gi
analiza documentelor organizafionale
(Kilburn,
1998,
p.
89).
o
Folosind
interviuri
obginute in
timpul activit5tii de
teren
din
Palestina
in
1992,
1993
9i
1994
qi
utilizdnd documente istorice
gi
de arhivd, argumentez cd discursurile
feministe
palestiniene
au
fost
modelate
gi
influenlate de contextul sociopolitic in
care au actionat
gi
cu care au interacfionat femeile
palestiniene
(Abdulhadi,
1998,
p.
6a9).
o
Acest
articol se
refer[
la experienlele de aliptare in
public
ale femeilor,
aga
cum reies
din interviurile
realizate
cu 51 de
femei
(Stearns,
1999,
p.
308).
o
Folosind
interviuri
gi
date observafionale
de
teren, demonstrez
cum
un sistem
de
angajare
temporarl intr-un
loc
participativ
de munc5
a
exploatat
gi
a
modelat
aspiraliile
gi
scopurile
ocupa(ionale ale
muncitorilor noi
(V.
Smith,
1998,
p.
411).
o
Am
adunat date
[despre
retorica
separatistl
a albilor]
din mai multe canale media
de
discursuri
publice,
incluzdnd
periodice,
c5r1i,
pamflete,
transcrieri
ale
emisiunilor
de
radio
qi
televiziune
gi
articole
din
ziare
$i
reviste
(Berbrier,
1998,
p.
435).
r
Urmdtoarea
analizd se
concentreazd
pe
inegalit5trile de
rasl
qi
gen
in
angajare
gi
pensionare,
folosind
un egantion nafional de
persoane
care au
inceput sd
primeascf,
ajutoare
sociale
pentru
bStrani
in 1980-1981
(Hogan
gi
Perrucci, 1998,
p.
528).
o
Baz6ndu-se
pe
interviuri cu traficante
de
droguri,
aceastl
lucrare
exploreazd.
tehnicile
utilizate de acestea
pentru
a
evita arestarea
(Jacobs qi
Miller,
1998,
p.
550).
______E
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 29/42
DESIGNUI-
CF:RT,'E
IARII
165
iar
pe
altrii
sr
i
se
opuna
(explicativ.l).
i.
acesr
caz,
unitdlire
de
analizr
'or
fl
indivizii
:
srudenfi'
Dar
mergetn
prea
departe
nrna
.r,rr-
veclegi,
am
inceput
chiar
inainte
cie
a
rncepe .
procesere
reciprocc
deicrise
in
r;gurr
+.-:
iir.cli
inainre.r.
iripr,.r..,
propr.iu_zis.
n prorecr.
Sa
anaiizanr
Ibrr,at
diterili
pr-'i.
, .gini,,o-;. ;;,;;;r.rL
r..,n.o.r.
Experimente
Cercetare
prin
sondaje
Cercetare
de
teren
Analia
de
conqinut
Date
existente
de
cerceare
Cercelare
cotnparatiyl
Cercetare
de
evaluare
:ura
4.5
-
procesul
tle
cercektre.
pe
parcursul
ocestei
cdrtri
Iatd
cdteva
dintre
elementele-cheie
pe
care
le
vom
exqmina
piesele
care
alcdtuiesc
fntregul
cercetdrii
sociale
?
-+y
Y-+
?
x3v
a-l+e
-J
=
4-+F-+E-+F
'c{-
ro-r\
-'
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 30/42
166
STRUCTURAREA INVESTIGATIEI
inceputwl
La
inceputul
proiectului, probabil
veli dori
ca
acesta sd
fie unul
explorator.
in
acest
punct, puteti
alege
intre
cAteva
activitlli
posibile pentru
atingerea interesului dumneavoastrl
referitor
la atitudinile
studen[ilor cu
privire
Ia
dreptul la avort. Pentru inceput,
a1i
putea
citi ceva despre acest
subiect.
DacI
binuiti
cd atitudinile sunt cumva legate de specializarea
universitard,
ati
putea
afla
ce
au
scris
alfi
cercet[tori
despre acest lucru. Anexa A
a
acestei
clrli vI
va ajuta sI folosili
biblioteca
universit[1ii
dumneavoastrE.
in
plus,
a1i
putea
vorbi
cu unii oameni
care
suslin
gi
cu
allii
care nu
sus{in dreptul
la
avort. Puteli
participa
la
intAlniri
ale
grupurilor
care
au
leglturl cu avortul. Toate aceste
activitdti
vI
pot
preglti
si lua1i
decizii
referitoare
la
designui de
cercetare
pe
care
il
vom examina.
Inainte
de a
vI
concepe studiul, trebuie
s[ definili
scopul
proiecfului.
Ce
fel de
studiu
vefi
efectua
:
explorator, descriptiv,
explicativ
? Pl5nuitri sd scriegi o lucrare
de
cercetare
pentru
a indeplini
cerin{ele unui curs sau ale unei teze finale ? Doritri si adunali informalii
care sI
vf,
suslinl argumentarea
pro
sau contra dreprului
la
avort
? Vreli s[
scrieli
un
articol
pentru
ziarul qcolii
sau
unul pentru
o
revist[ gtiinlificd?
CAnd
treceli
in
revistd
precedentele
cercetlri
despre dreptul
la
avort, ar trebui sd observali
deciziile
legate de
design
pe
care altri
cercet5tori le-au
fdcut,
intotdeauna intreb6ndu-vd
dac[ aceleagi decizii
ar
satisface
scopul dumneavoastra.
De obicei,
scopul
cercetdrii
poate
fi
exprimat
ca
un
raport.
Un
prim
pas
bun in
conceperea
proiectului
este
creionarea
unui
astfel
de
raport
(vezi
capitolul
17
pentru
ajutor).
Degi raporrul
final
poate
sd
nu
arate ca
imaglnea sa
iniliald,
acest exerciliu
vd va
ajuta
sI
vI
dali
seama care designuri
de
cercetare sunt cele
mai
potrivite.
In
cadrul
acestei
proceduri,
trebuie
s[
descrietri
cu
claritate
tipul de afirmatrii
pe
care
vred
se le
faceli
atunci cAnd cercetarea este completS.
Iatd
cAteva exemple ale
unor astfel
de
afirmatrii :
,,Studentii
menlioneazd
frecvent
drepnrl la avort in contextul disculiei aspectelor
sociale care
ii
preocupau ,
,,Un
procent
X din
totalul de studenli ai
statului
U. favorizau
dreptul
femeii
de a alege
avorful ,
,,Inginerii
au
o tendintl
(mai
mare/mai
micl)
decdt
sociologii sd
favorizeze
dreptul la avort ,
Conceptualizarea
Odatd ce
aveli
un
scop bine
definit
gi
o descriere
clard a
tipului
de rezultat
pe
care dorili
sd
il
ob1ineli,
puteli
trece la urmltorul
pas
din
conceperea studiului:
conceptualizarea.
Discutlm adesea despre
concepte din
gtiintrele
sociale,
precum prejudec[1i,
alienare,
religiozitate
gi
liberalism, dar trebuie
clarificat
ce inlelegem
prin
aceste concepte
pentru
a
trage
concluzii
semnificative
despre
ele. Capitolul
5
examineazd in
amdnunt
acest
proces
de
conceptualizare. Pentru moment, s5 vedem
ce
implici in cazul exemplului
nostru ipotetic.
DacI veli
studia ce
cred
studen(ii
despre
avort
$i
de ce,
primul
lucru
care trebuie
specificat este ce
inlelegeli
prin
,,dreptul
la avort . Va
trebui
sI
acordali
atentie
diferitelor
condilii in
care oamenii
aprobd sau
dezaprobd
avortul,
ginind
cont
c[ sus(inerea
pentru
avort
variazl
probabil
in
functrie de circumstante
:
de exemplu, cAnd viala femeii
este
in
pericol,
in cazul
unui
viol
ori
incest
sau este
pur
qi
simplu o
alegere
personalS.
in
acela5i fel,
care
vefi
lucra.
Da
facultate,
va trebui
sau
veli
include
gi
in
sondaje
gi
t
cercetare
mai
putr
cercetErii
poate
in
conceptelor.
in
ast
sociale
care
nu
era
Alegerea
meto(
Dupd
cum
vom
dis
dezavantajele
ei,
iar
metode. In
studiul
r
fi
cea
mai
potrivitl
r
cltre acegtia. Sonda
inseamnd cI
nu
pu
exemplu,
puteti
fol
editor
gi
diferitele ir
oferi oporfunitatea
avortului,
cum
o
dir
partea
a III-a
pot
fi
de
studiu utilizeazd
Dacd
privili
scurtel,
situatii
in
care cerce
Operatrionalizarr
Odat5 specificate col
operationalizarea
sar
6).
lnlelesul
variabil
sunt misurate.
O
p
coleclionlm
datele:
alt[ tehnic5,
Dacd a1i decis sd
partea
de opera(iona
De
exemplu,
puteti
(
ar aproba drepful unr
in
cazul
unui
viol
sar
chestionarul astfel ir
pentru
fiecare
situali,
ar
trebui
sd menlion
celor care nu au dec
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 31/42
DESIGNUL
CERCETARII
In acelagi
fel, va
trebui
sI
specificagi ingelesurile exacte ale
tuturor
conceptelor cu
care
veti
lucra.
Daci
vregi
sI
studiati relalia dintre opinia
fatrd
de avort
gi
specializarea
in
Ecultate, va
trebui
sd
v[ decideli
dacd
veli
considera
doar specializdrile declarate
oficial
m
veli include
gi
intenliile studenlilor. Ce
vetri
face cu cei
care nu
au
o
specializare?
in
sondaje
qi
experimente,
trebuie
s[ specificali aceste
concepte
dinainte. intr-o
Dcrcetare
mai
pulin
structurati,
precum
interviurile
deschise,
o
parte
importantl a
e.rcet5rii
poate
implica descoperirea
unor diferite
dimensiuni, aspecte sau
nuanfe ale
meptelor.
in
astfel de
cazuri,
cercetarea
poate
dezvllui
gi
raporta aspecte ale
vie{ii
rciale care
nu erau
evidente
la
inceputul
proiectului.
Alegerea
metodei
de
cercetare
Drry5
cum vom discuta
in
partea
a III-a,
fiecare metodX de cercetare are
avantajele
i
tzavantajele
ei,
iar anumite
concepte
pot
fi
studiate
mai bine
prin
intermediul anumitor
Eode.
In
studiul
nostm
referitor la atitudinile fatl de dreptul
Ia
avort, sondajul
poate
Ecea mai
potriviti
metodi : intervievarea studentilor
sau completarea unui
chestionar de
r&,e
acegtia.
Sondajele sunt
potrivite
indeosebi studierii opiniei
publice.
Acest
lucru
nu
hreamnd
cd
nu
putetri
utiliza cu
succes
alte
metode
prezenlate
in
partea
a
III-a. De
mplu,
puteti
folosi
metoda analizei
de conlinut pentru
a
examina
scrisorile
cdtre
dihor
gi
diferitele
imagini ale avortului
incluse
in
acele
scrisori.
Cercetarea de
teren va
*ri
oporfunitatea
de
a ingelege
cum
interactrioneazd oarnenii
referitor la
problema
xtrlui,
cum
o discuti
gi
cum
se rdzgdndesc.
Alte
metode de cercetare
introduse
in
Fea
a III-a
pot
fi folosite
in studierea acestui
subiect.
De
obicei,
cel
mai bun design
t
snrdiu
ttilizeazd
mai multe
metode de cercetare,
profitAnd
de avantajele
fiecireia.
IH
privitri
scurtele
exemple
de
la
finalul
precedentei
sectiuni,
vetri observa
cdteva
-Etii
in
care cercetdtorii au
folosit
multe
metode
intr-un
singur studiu.
Operalionalizarea
(Etd
specificate
conceptele
de
studiat
qi
aleas[
metoda de cercetare,
pasul
urmltor
este
rlnratiopli2area
sau alegerea
tehnicilor
de
mf,surare
(discutate pe
larg
in
capitolele
5
9i
e-
Inplesul
variabilelor
dintr-un
studiu este determinat
partial
de
modalitatea in care
rr
mdsurate.
O
parte
din
sarcind este
decizia referitoare
la modalitatea
in
care
&lionnm
datele:
observa(ie
direct[,
analiza
documentelor
oficiale,
chestionar
sau
5
tehnic5.
DacI
a1i decis sd
folosili sondajul
pentru
a studia
atifudinile
fa1[
de
dreptul
la avort,
r=a
de opera[ionalizare
consti
in
determinarea
cuvintelor
din
itemii
chestionarului.
Eh exemplu,
puteti
operationaliza
principala
variabild intrebAndu-i
pe
respondenli
dac[
r
4roba
dreptul unei femei
la avort
in
cazul
fieclreia dintre
condiliile
conceptualizate:
ir;azul
unui
viol
sau incest,
dacl
viala
ii
este
in
pericol
din cauza
sarcinii etc.
Ve[i
crea
fuionarul
astfel
incat
respondenlii sd
igi
poat[
exprima
aprobarea sau dezaprobarea
g:ru
fiecare situalie.
in
acelagi fel, vefi specifica
modalitatea exacti
in
care
respondenlii
r
rebui
sd
menlioneze specializarea,
precum
gi
alegerile
de
rispuns
puse
la dispozilia
;,ernr
care nu au declarat
o
specializare.
161
acesr
A a
a6i
vE
un
&
-
_
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 32/42
STRUCTURAREA
INVES'IIGATIEI
Populalia
Si
eEantionul
Pe
ldng[ rafinarea
conceptelor
gi
m5suritorilor,
trebuie
sI
decideli pe
cine
sau ce
studiali. Populalia
unui
studiu
este acel
grup
(de
obicei de oameni)
despre care dorim
sI
tragem concluzii.
Nu vom reuqi insd
aproape niciodatd
sI
studiem
toli
membrii
populatriei
care ne
intereseazl
gi
nici
sI
facem
toate observaliile
posibiie
despre
ei.
Prin urmare,
in
fiecare caz vom selecta
un e;antion
pentru
care
putem
colecta
gi
analiza
date.
Bineinleles,
e$antionarea informatriei
apare in viala
cotidian[
gi
deseori
produce
observagii
pf,rtinitoare.
(Amintili-v[
discuqia
despre
,,observarea
selectivE
din
capitolul
1.)
Cercetltorii
sociali
sunt mai
precauti
in
egantionarea
a
ceea
ce vor observa.
Capitolul
7
descrie
metodele
de selectare a egantioanelor
ce reflectE
adecvat
intreaga
populalie
care
ne intereseazf,.
Observatri
c[
in
figura
4.5 deciziile
despre
populalie
9i
eqantionare
sunt legate
de
deciziile
despre metoda
de
cercetare
utllizate.
ln
timp
ce
tehnicile de eqantionare
probabilisticd
sunt relevante
pentru
un sondaj
de
mari
dimensiuni
sau
pentru
analiza
de
con[inut, un
cercet5tor
de
teren poate avea nevoie
de
selectarea
acelor subiecgi
care
delin
o imagine
echilibratd a siruagiei studiate, iar
un cercetltor
experimental
poate
distribui
subieclii
in
grupuri
experimentale
gi
de
control
intr-un
mod
ce
permite
compararea.
in studiul
ipotetic
despre studierea
atitudinilor
fag
de
avort,
populagia
relevant5
ar
fi
reprezentatl
de studenlii universitdlii
dumneavoastr[. Totu5i,
dupd cum
veli
descoperi
in
capitolul
7, selectarea
unuipgantig;r vd va
cere s[ fi{i
mai
specific. Veli
include
atAt
sfudentii ce'studiazd
la
fErI
frecvenlS al[turi de
cei
de
la
cursurile
de
zi'l
Veli lua in
calcul
doar
candidalii
pentru
diploml sau
pe
toti
?
Studentrii
internalionali,
dar
gi
americani
?
Vd
axali
pe
studenti
de
nivel licen(d,
postuniversitari
sau ambele
categorii ?
Exist[
multe
astfel de intrebdri care igi vor
glsi
rlspunsul in
func1ie de scopul cercetdrii.
DacI
scopul este sd
preziceli
cum
vor vota
studentii intr-un referendum local
despre
avort, poate
ve[i dori
sd
vd
limitali
populalia la cei
eligibili
Si
mai probabil
si
voteze.
Observatriile
Dupd
ce afi decis ce studiati,
pe
cine
gi
prin
ce metodS,
sunteti
pregdtit pentru
observalii
-
colectarea datelor
empirice. Capitolele celei
de-a treia
pir1i,
care descriu diverse metode
de cercetare,
ot'er[ detalii despre
tehnicile
diferite
de observalie
potrivite
pentru
fiecare.
Pentru un
sondaj despre
avort.
a1i
putea
alege sd
imprimafi
chestionarele
gi
s[
le
trimiteli
prin
poqtl
unui
eqantion
selectat
dintre
studenli. in
mod
alternativ,
a(i
putea
aranja sf, ave[i
o
echipd
de operatori care
sI
realizeze
sondajul
prin
telefon. Avantajele
gi
dezavantajele
relative
ale acestor
posibilitdli
qi
ale altora sunt
discutate
in
capitolul
9.
d
A
D,
pe
itt,
pe
int
cic
cel
SCC
ind
de
iml
ex€
inf
cei
cat
Ap
Fa:
cor
ast
Lln
prc
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 33/42
DESIGNUL CERCETARII
Procesarea datelor
in functrie de metoda
de
cercetare
aleasd,
vetri
fi
adunat un
volum
de observagii
intr-o
:orm5
care,
probabil,
nu
este
imediat
interpretabili.
Dacd ati
petrecut
o lunl cLrservind
r
bandd de
la
coltrul
str5zii, ve{i
avea
suticiente infornratii
de
teren incit
sI scriegi o carte.
irur-un
studiu
istoric
legat
de
diversitatea
etnici
din
gcoala dumneavoastrS, putetri studia
:antitIli
mari de documente oficiale,
interviuri
cu
admiiristratorii
etc.
Capitolele
13
;i
1,1
iescriu
unele modalitdli
prin
care dateie
qtiinlifice
sociale surt
procesate
$i
transfornlate
:entru anaiiza calitativd
qi
cantitativS.
in
cazul
unui sonclaj, observaqiile
,,brute
sunt de obicei sub
ibrma
unor chestionare
:u
cdsule bifate, rdspunsuri scrise
qi
aitele asemenea.
Faza
de
procesare
a
datelor implicd,
je
obicei, clasiticarea
(codarea)
rlspunsurilor scrise
gi
transf'eml ruturor informaliilor
pe
:omputer.
.lnaliza
Dupi
ce datele colectate sunt
intr-o
tormi
potrivit[,
sunteli
pregdtit
si
le inierpretali
rentru
a
elabora
concluzii
care si
retlecte interesele, ideile
qi
teoriile care au
inigiat
:nvestiga{ia.
Capitolele
13
si
l4
descriu citeva dintre mulljplele
optiuni disponibile
:entru analiza datelor. In figura
4.5,
rezultatele anaiizei of'erE un
f'eedback
in
iegf,rur6 cu
:nteresele,
ideile
gi
teoriile
iniliale.
Acest feedback
reprezintl
aciesea inceputul unui alt
:iciu de investigalie.
in
sondajul
atitudinilor
studen[ilor
ta15 de
dreptul
la
avort,
faza
anaiiticd.
poate
:ndeplini
aiat
scopuri descriptive, cdt
gi
explicative.
Puteli
incepe
prin
calcularea
procentului
ie
sr,,rdenli care au favorizat sau au fost
impotriva versiunilor de drept
la avort,
Luate
-npreun5,
aoeste
procente
oferi o
bun[
irnagine
a
opinrei
studenlilor
despre acel subiect.
Dincolo
de
simpla
descriere,
puteli
evaiua opiniile
subseturilor
de
studenii.
de
:remplu
in tunctie
de specializare. Dacf, designul dumneavoastr[
a
surprins
gi
alte
.nlbrma{ii
despre
respondentri,
puteti
compara
blrbalii
gi
femeile,
pe
cei
din
primul
an cu
::i
din anii intermediari,
cu absolven{ii, cu cei cu studii
postuniversitare sau cu orice alte
:aregorii a(i inclus. Descrierea subgrupurilor ar
putea
conduce la o
analizl explicativ[.
lplicarea
-
;za finaiS a
procesului
de cercetare imptrici
tbiosirea
celcet[rii
et-ectuate
qi
prezentarea
:.rncluziilor
la care aEi ajuns.
Pentiu inceput, veii
rJori probabil
sd
vi
comunicati
rezultatele
.-'rt'el
incat ceilaltri
sI
qtie
ce ati atlat. Poate
ti
adecvat sd
pregltitri
-
sau chiar si
publicali
-
-r
raport scris. Poate velr susgine o
prezenrare
orald,
precum
c lucrare
la o
cont-erin$
:rofesionalE
sau
$tiintific[.
Poate
alli
studenli ar
t'i interesati si audi ce
a1i a11at
despre ei.
AEi
putea
sI
rnergetri mai departe de raportarea celor allate
gi
sI
discutali
impiicaliile
-:ior
desci.rperite. Spun
ele
ceva
ciespre
actiunile
care
pot
fi
intreprinse peutru
a
spu.lili
.;cpurile
politicilor
?
Atat sristillStorii, cAt
gi
opozanlii drepruiui
ia
avort
ar fi interesali.
l()9
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 34/42
I7O
STRUCTURAREA
INVESTIGATIEI
in cele
din
urm5,
asiguratri-v5
cd
luali
in
calcul
ceea
ce cercetarea
sugereaz[
cu
privire
la
cercetlri
ulterioare
despre subiectul
ales. Ce
gregeli
ar
trebui
remediate
in
viitoarele
sfudii?
Ce cXi,
deschise
de studiul
dumneavoastrA,
ar
trebui
urmate in
continuare ?
Conceperea
cercetdrii
pe
scurt
Aqa
cum
arati
aceastl
privire
de
ansamblu, conceperea
cercet5rii
implicd
un
set de
decizii referitoare
la
subiectul
care va fi
studiat,
populalia
analizatd.,
metoda utilizatl
gi
scopul. Degi
existd
numeroase
modaliti[i
de
sfudiere a unui
subiect
-
folositi
imaginalia
gi
cunogtinlele
despre
mai multe metode
-,
conceperea
cercetirii
este
procesul
de focusare
a
perspectivei
dumneavoastrl
pentru
scopurile
unui
anumit studiu.
Dac[
intreprindeli
un
proiect
de cercetare
pentru
un curs,
vd
vor fi specificate
dinainte
multe
aspecte
ale designului
de cercetare,
inclusiv
metoda
(de
exemplu,
un
experiment)
sau
tema
(de
exemplu,
prejudecata).
Urm5torul
rezumat
presupune
cI v[
puteti
alege singur
subiectul
gi
strategia
de cercetare.
ln stabilirea
designului
de cercetare
al unui
proieci,
este util
sd incepeli cu evaluarea
a trei
lucruri:
interesele
i
abilitdtile
dumneavoastr[
gi
resursele
de
care
dispunetri.
Fiecare
dintre
acestea
va sugera un
num[r
extins
de
studii
posibile.
Simulali
inceputul
unui
proiect
de
cercetare oarecum
conven[ional.
intrebatri-v[
ce
v-ar
interesa
se
intelegeti.
Cu siguranlE
avefi
tateva intreb5ri
despre comportamentul
social
qi
atitudini. De
ce sunt
unii oameni liberali,
iar allii
conservatori
din
punct
de
vedere
politic
?
De
ce sunt
unii
oameni mai religioqi
decdt
allii ?
De
ce intr[
oamenii in
fortrele
de ordine
?
igi
discrimineazd
facultilile membrii
care
provin
dintr-o
minoritate
?
De
ce trebuie
o
femeie
sX accepte
o relalie in
care
este abuzatE ? Acordatri-vd
un
timp
pentru
a vI
gAndi
la
intreblrile
care v[ intereseazd
gi
v[
preocupd.
Odat5
ce
aveli cAteva intrebdri
la care v-ar
interesa
s[
rdspundetri,
gAndili-v[
ce fel de
informatrie
ar
fi
necesard
pentru
a le
rlspunde.
Ce
unit[1i
de analiz5
ar
oferi
informalia
cea
mai relevant[
: studentii,
corporatiile,
alegltorii,
oragele sau corporatiile
?
Vd
va
fi
probabil
greu
sI distingeli
intre
aceasd
problem5
gi
cea legat5 de
subiecrul
cercet[rii.
Apoi
intrebali-v5
care dintre aspectele
unit5lilor
de analizd
vor
oferi
informalia
necesar[
pentru
a
rEspunde
intreb[rii
de cercetare.
Odat5 ce
ave[i cAteva
idei
referitoare
la
tipul
de
informatrie relevant pentru
scopul
dumneavoastri,
intrebatri-v5
cum ati
putea
obline
acele
informalii.
Sunt datele
relevante
disponibile
undeva
(sd
spunem,
intr-o
publica{ie
oficiald
a
guvernului)
sau trebuie
sI
le
adunali
singur? DacI
trebuie
sI
le
adunagi,
cum veti face
acest
lucm?
Va
trebui
sd
intervievali
un numdr
mare de
oameni sau doar
cdliva mai detaliat
?
Putetri
afla ceea
ce
trebuie
sd
9ti1i
participand
la intilnirile
anumitor
grupuri
?
Puteli
aduna
datele
necesare
din
cErlile aflate
in
bibliotecE
?
Pe misurX
ce rlspunde(i
acestor
intreb[ri,
vi
veli afla
in
plin
proces
de
elaborare a
designului
de
cercetare. Amintigi-vd
mereu care
vE
sunt
capacitltile
de cercetare
qi
resursele
disponibile.
Nu are sens
sE
elaborali
un studiu
perfect
pe
care nu il
puteli
duce
la
bun sfArgit. Puteti
incerca
o metodl
pe
care nu
a(i mai
folosit-o inainte,
astfel
incet
sa
puteti
inveF
din
ea, dar fi1i
atent
la
dezavantajele
sale.
Dupi
ce
cu atenfie
ce
au abordat
p
conduce
la
r
cercetdri
ant
tiintele
reak
i
in
ttiinteli
mai mult
de
acoperite
in
Mai este
r
anterior
utili
testeze
desco
fi utilizate
pi
pe
care
a{i t
interviurilor
rezultat
este
r
de
cercetare.
dezavantaje,
par(ial,
meto
trebui
sd com
Propuner
Destul
de des
planului
pentt
proiect
de cut
Mai
tdrziu
in
oblinerea
de
dori
o
propun
aplica
la o
C
publice
gi
pri
Acest
cap
cercetare.
Ac
cercetare,
del
Elementelt
Degi
unele
ag
elementele
sz
ar
trebui
incl
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 35/42
DESIGNIJL CERCETARII
171
DupE
ce
v-a(i fEcut
o
idee
general[
despre ce
qi
cum ciori{i
s[
siudia(i, treceli
in revistd
cu atentie cercetXrile
precedente
din
periodice
qi
cirli
pentru
a
vedea cum
alli
cercetAtori
au abordatproblematica
gi
ce au aflat despre ea. Trecerea
in
revist5 a
literaturii
vii poate
conduce
la
revizuirea designuiui
de cercetare;
puteti
decide si
utilizati
rnetoda
unei
cercetdri anterioare sau
chiar
sI
reluati un studiu anterior. O
procedurd
standard in
Stiintele
reale, replicarea
independentl
a
proiecrclor
de cercetare, este
la f'etr
de
iniportant[
gi
in
gtiinlele
sociale, degi
cercet[torii tind si
subestimeze
acest
aspect.
Sau
puteli
t-ace
mai
mult
decdt
replicare
gi
sE
studiati
ulele
aspecre
ale
subiectuiui care
lu
au
fost
acoperite
in
precedentele
studii
Mai
este
o
abordare
pe
care o
putetl
folosi.
SE
presupunem
cE
un subiect a
fost
studiat
anterior
utilizdnd
metode
de
cercetare
de
teren,
Pute(i realiza
un
experiment
care
sd
Iesteze
descoperirile
anterioare
?
Sau
vd
puteti gendi
la
date
statistice existcnte
cartr
pot
t'i utilizate
pentru
testarea concluziilor ?
ExistI
vreuir
sondaj
care a
identifiiat rezultate
pe
care
ati dori
s[
le
exploratri
in
profunzirne
cu ajutorul observaliilor
ciirecte
gi
al
interviurilor
detaliate
?
Folosirea mai
multor metode de cercetare
pentru
a resra
acelagi
rezultat
este
numitd
uneori
triangulore
gi
ar trebui sI o reqineli
ca
pe
o strategie
valoroasd
de
cercetare.
Datoritl
faptului cE fiecare metodi de cercetare are
propriile
ar'antaje
qi
dezavantaje, existd
intotdeauna
pericolul
ca
rezultatele cercetlrii s5 ref'lecte,
ce1
pulin
partrial,
metoda de investigalie. in
,:ei
mai fericit caz,
propriul
design de cercetare
ar
rrebui
si
combine mai muite metode de cercetare
per.ltru
analizarea
suL.iecfLrlui.
Propunerea
de
cercetare
Destul de des,
in
designul unui
proiect
de cercetare
va
trebui sd
tace{i
cunoscure
detairile
planuiui pentru
ca altcineva
sd
il
poatl
evalua
qi/sau
aproba.
De
exemplu, in cazul unui
proiect
de curs,
instructorul
poate
dori sI
vadl
o
,,propunere
inainte
si
incepeli lucrul.
\Iai
tdrziu
in
carierS,
dac[ doritri
sI
realizali un
proiect
major, esie
probabil
neces;rrf,
rbtrinerea
de
fonduri
de
la o tundalie sau agen{ie
guvernamentalS
care
cr-i
siguranlS
r,a
Jori o
propunere
detaliatd care
sI
descrie modaiitatea
in
care
le veli
cheltui
banii
Putegi
,plica la
o
Cerere
pentru
Priipuneri
(R.equest
fbr
Proposals
-
RI;F) in care agenliile
:ublice
gi
private
cautd pe cineva care
sE t'ac6
cercetare
peniru
ele.
Acest
capitol
se
incheie
cu
o
scurtl
diseugie despre
pregdtirea
unei
propunei'i
de
rercetare.
Aceasta
vd
va oferi
o
perspectivd
de
ansamblu
esupra
intregului
proces
de
lercetare,
detaliat
in
restui cdrtrii.
Elementele unei
propun€ri
cle
cercetsre
)egi
unele agentii finan(atoare
(sau
instructorul)
pot
avea
cerin{e specifiee
referitoare la
:iementele
sau
stmctura
unei
propuneri
de cercetare. iafi cfiteva elemente de
braz5
care
.: trebui incluse.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 36/42
172
STRUCTURAREA
INVESTIGATIEI
Problema
sau
obiectilul
Ce
vreli
si
studiati
?
De ce
este
important
?
Are
studiul
propus
semnificalie
practicd
?
Contribuie
la
construirea
teoriilor
sociale ?
Trecerea
in revist5
a
literaturii
Ce au
spus allii despre subiect
?
Ce teorii
il abordeaz[
gi
ce spun
acestea
?
Ce
cercetare
precedentl
existd ?
Existd rezultate consistente sau studiile anterioare
sunt in dezacord ?
Exist5
lipsuri
in
actuala literafurd
pe
care
credeli
c[
le
puteli
remedia ?
Capitolul
17
discutl pe larg
aceste
chestiuni.
Veli afla
cI
citirea
rapoartelor
de
cercetare
sociald necesitl anumite abilit[1i.
DacI
trebuie
s[
realizagi
in
acest
moment
o
trecere
in
revistl a
literaturii,
poate
este bine
sd
trece(i
direct la capitolul
17.
V[
va
familiariza
cu diferitele
tipuri
de literatur5 de cercetare, cum
sI
le
identificali
pe
cele de
care aveli
nevoie
qi
cum sd
le
citili. Exist[ o
discugie
special[ referitoare la modalitatea
de
utilizare
a
resurselor electronice online
gi
cum sd
evitali
inducerea
in
eroare
provocat[
de
informaliile
de
pe
interrlot.
i
Par1ial, trecerea
in
revistl
a
literaturii
existente
va
fi
modelatl
de
metoda
sau
metodele
de colectare
a
datelor
pe
care dori(i
s[
le
folosili in
studiul dumneavoastrl.
Trecerea
in
revistd a
designurilor
precedentelor
studii care au folosit
aceeagi tehnic[ v[
poate
oferi
un
indiciu in
planificarea
propriului
studiu.
ln
acelaqi
timp,
ar trebui
sI
vd axali cdutarea
pe
subiecrul dumneavoastr5
de
cercetare, indiferent
de
metodele
folosite de al(i cercetltori.
Astf el,
dacd, de
exemplu,
pl5nuiii
o cercetare
de
teren despre
clsitoriile
interrasiale,
vetri
putea
obtrine
cdteva
informalii
valoroase din
precedentele
sondaje
referitoare la subiect;
inplus,
precedentele
cercet[ri de teren
referitoare la
acest
tip
de cisltorii
pot
fi
neprefuite
in elaborarea
propriului
design
de cercetare.
Datorit5
faptuiui
cf, trecerea
in revisti a
literarurii va
ap[rea
devreme
in
propunerea
de cercetare, ar trebui
sI o scrieli
gAndindu-vd
la introducerea
cititorilor in tematica
pe
care o
abordagi,
prezentind
intr-o manierl
logicd
ceea
ce alli cercetf,tori au aflat despre
subiect, iar mai apoi lipsa de
informalii
existentl
pe
care
doritri
s[
o
remediali. Sau, ceva
mai
diferit,
trecerea
in
revistl a
literaturii
poate
indica inconsisten[e
sau dezacorduri
intre rezultatele cercetf,rilor existente.
in acel caz, cereetarea
pe
care
o
propune{i
vavlza
rezolvarea acestor ambiguitEli.
Nu
gtiu
cum
vd
sim1i1i,
dar eu sunt deja entuziasmat
cdnd
md
g6ndesc la
cercetarea
pe
care vreli sd
o t ace1i.
Subiectii
studiului
Pe cine
sau
ce
ve{i studia
pentru
a
aduna
date ? Trebuie
sI
identificati subiectii
in
termeni
generali,
teoretici;
iar in
termeni
specifici,
la
nivel
concret, trebuie
s[
identificali
cine
este
disponibil
pentru
studiu
gi
cum ii
veli
aborda.
Este
potrivit[
selectarea
unui
egantion
?
Dacd da, cum
ve[i face acest lucru
?
Dac[
cercetarea
afecteazd in vreun
fel
subieclii,
cum vd
veli asigura
cf, nu
ii
va
prejudicia
?
in
afara acestor
intreb[ri
generale,
rnetoda specificl de
cercetare
pe
care
o
vegi
folosi
va
clarifica
gi
mai mult
problema.
De
exemplu,
in
cazul unui experiment,
sondaj sau al
UI
D
;i
I\
C
9i
SI
I
(
\
s
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 37/42
DESIGNUL CERCETARN
fi3
unei
cercet[ri
de teren, tehnicile
pentru
selectarea subiecgilor
vor
varia
destui
de mult.
Din fericire,
capitolul 7 discutd tehnici de
eqantionare atdt
pentru
studiile
calitative, cAt
;i
pentru
cele cantitative.
Mf,surarea
Care sunt variabilele-cheie
ale srudiului
?
Cum
le veli
defini
gi
mlsura
?
Sunt
definitiile
;r
metodele de
m[surare
in
acord
sau
diferd
de cele ale precedentelor
cercetlri
pe
acest
subiect? Dac[
ati
dezvoltat
deja metoda de
mlsurare
(de
exemplu,
un
chestionar)
sau
dacd folositi deja una
utilizatl
de
altii, ar
putea
fi
potrivit6
includerea acesteia in anexele
propunerii.
Metode de colectare
a datelor
Cum
veli
colecta datele
pentru
studiu
?
Cum
veli realiza un
experiment sau un
sondaj ?
Ve(i
recurge la
cercetarea de
teren
sau vd ve[i concentra
pe reanalizarea unor date
statistice deja create
de
al1ii ? Poate
veti folosi
mai
multe metode.
Analiza
Indicali tipul de analizd
pe
care
dori{i
sI o
realizali.
Explica[i
scopul
9i
logica
analizei.
V[ intereseazd
descrierea
cu
precizie
?
incercali
sd exlilicali
de ce anumite
ludruri
sunt
aga
cum sunt?
Dorili
sd
explicali
varialia
unor caracteristici:
de exemplu, de
ce
unii
studenli sunt mai
liberali
decAt
algii
?
Ce
variabile explicatorii
posibile
va lua in calcul
analiza
gi
cum
veti
ti
dacl a1i
explicat
varia[ia in mod adecvat?
Programul
Este deseori
potrivit
s[ oferili
un
program
al
diferitelor
stadii de cercetare.
Chiar
dacl
nu
face(i acest lucru in
propunerea
de cercetare,
este
util
pentru
dumneavoastr5.
DacI
nu
ave(i un
program
bine stabilit
pentru
indeplinirea etapelor cercetlrii
gi
urmdrirea desfigurErii
lor, puteli
avea
probleme.
Bugetul
CAnd ceretri cuiva
sI acopere costurile cercetlrii,
trebuie s[
prezentatri
un buget care
sf,
specifice
modalitatea in care
veti
cheltui
banii. Proiectele
mari, costisitoare
includ
categorii
bugetare
precum
personal,
echipament, materiale,
telefon
qi
costuri
de cores-
ponden15.
Chiar
qi
intr-un
proiect
in
care
vi
acoperili
costurile
singur, este o
idee
bunl
sI
incercafi sI anticipali
cheltuielile:
materiale
de
birou,
fotocopiere,
CD-ROM-uri,
telefoane, transport etc.
Dup[
cum
vedeli,
dacf,
sunteti
interesat
de realizarea unui
proiect
de
cercetare
social[, e o idee
bunl
sd
preglti(i
un
proiect
de cercetare
pentru
propriile
scopuri, chiar
dacl nu
v[
este cerut de
agentia care vd finanleaz[
sau de
profesor.
Dac[
vreti
sA
investili
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 38/42
174
STRUCTURAREA INVESTIGATIEI
timp
gi
energie
intr-un asemenea
proiect,
ar trebui
s[
face;i tot
posibilul
pentru
a asigura
recuperarea
investiliei.
Acum
cI
aveti
o vedere
de
ansamblu
asupra cercetdrii
sociale,
sE trecem la celelalte
capitole
din
carte
$i
sd
afl[m
cum
sX
planificlm
qi
sd
executim
fiecare
dintre
acegti
paqi.
Dacd a1i identificat
o temd
de
cercetare
care vI intereseazd,
retine[i-o
pentru
a vedea
cum
o
puteti
sfudia.
W
Introducere
o
Orice
plan
de cercetare necesitl
din
partea
cercetEtorilor
specificarea c6t mai
clard a
ceea ce
vor
s[ evidenfieze
gi
apoi determinarea
celei mai
bune
modaliteti
de a
face
acest lucru.
Trei
obiective ale
cercet6rii
a
a
Obiectivele
principale
ale
cercet[rii
sociale
includ
explorarea,
descrierea
qi
explicarea.
Studiile de cercetare
combinl
deseori
mai multe
obiective.
Explorarea
este incercarea de
a dezvolta o infelegere ini1ia15,
generald
a
unui fenomen.
Descrierea este
mesurarea
precisd
gi
expunerea caracteristicilor
populaliei
sau
feno-
menului studiat.
Explicarea
este
descopedrea
gi
expunerearrelatriilo-r
dintre diferite
aspecte ale fenomenului
studiat.
In
timp
ce srudiile descriptive r5spund
la intrebarea
,,Ce? ,
cele explicative
tind
sI
rlspundl
intreblrii
,,De
ce
?
.
Logica explica(iei
nomotetice
Ambele
modele
explicative,
idiograficl
9i
nomoteticd ,
se
bazeazl
pe
ideea
de
cauzalitate.
Modelul idiografic
yizeazd.
o
in[elegere
completd
a
unui
fenomen
particular,
folosindu-se
de
toti
factorii
cauzali relevanli.
Modelul nomotetic
vizeazd
o
infelegere
general5
-
nu neaplrat
completl
-
a unei clase
de
fenomene,
folosind
un
numdr
mic de factori
cauzali
relevanli.
Existtr
trei
criterii debazd
pentru
stabilirea cauzalitdlii
in
analizele
nomotetice:
(1)
variabilele
trebuie
s[
fie
asociate
empiric
sau corelate,
(2)
variabila
cauzald,
trebuie si
aparl
inaintea
celei
pe
care se spune
c[
o
afecteazd
qi
(3)
efectul
observat
nu
poate
fi explicat
la fel
ca efectul unei variabile
diferite.
Cauzele necesare
Ei
suficiente
Simpla asociere
sau corelalie
nu
poate
stabili singurd cauzalitatea.
O relatrie cauzald,
falsi reprezintl
o
asociere care in
realitate este
cauzatd de una
sau
mai
multe alte
variabile.
Unitdfile
de analizd
UnitIlile
de
analizd,
sunt
oamenii
sau
lucrurile
ale
clror
caracteristici
sunt observate,
descrise
gi
explicate
de
cercetitorii sociali.
De obicei, unitatea
de analizd
din
cercetar(
o
interac
sau
un
ti
Eroarea
corporali
angajatrii
Reducliot
unui
set
numai
in
Dimensiu
Cercetarei
prin
studii
Studiile
tr
astfel
de
s
concluzii
c
ln
studiile
fi
bazate
P
unor
subPo
de
fiecare
<
Cum
se
cot
Planul
cerct
continul
cu
studiului
ast
reugit
de
cet
incd
de
la
ir
de
studiat
(c
experimente
cazul,
cum
Pentru
operi
fi mf,surate'
datelor,
anal
acestora.
Propunerei
O
propuner
in care
va
resurse.
Ch
: ',I-ES]/,ISNl
Urmltorii
apar
pentru
P
social,
corela.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 39/42
DESIGNUL
CERCETARII
cercetarea
sociald este
individul,
dar
poate
fi
gi
un
grup
social, o organiza(ie
o
interac(iune
social5,
un
artefact social sau
un
alt
fenomen,
precum
stilul
sau
un
tip
de interacliune sociald.
Eroarea
ecologicl
presupune
concluzii trase
din
analiza
grupurilor
(de
corporatiile) care sunt apoi
considerate
ca aplicdndu-se indivizilor
(de
,
r75
formal[,
t de vial[
exemplu,
exemplu,
angajalii
corporatiiior).
Reduclionismul
reprezint[ incercarea
de a
inlelege
un
fenomen complex
din
perspectiva
unui set limitat
de
concepte,
precum
incercarea
de a
explica Revolufia
americand
numai in termeni
economici
(sau
idealism
politic
ori
psihologie).
Dimensiunea
temporal5
Cercetarea
proceselor
apirute
in
timp
prezintd provocdrile
sociale care
pot
fi abordate
prin
studii transversale sau studii
longitudinale.
Studiile
transversale
sunt
bazate
pe
observatrii flcute
intr-un
anumit moment. Degi
astfel
de studii
sunt
limitate
de caracteristicile
lor,
cercedtorii
pot
uneori
sI
trag[
concluzii despre
procesele
ivite in
timp.
in
studiile longitudinale, observaliile sunt
llcute
in
mai multe momente. Acestea
pot
fi.
bazate
pe
egantioane ale
populaliei
generale
(studii
de
tendinle),
e antioane ale
unor
subpopulalii
mai
speciflce
(studii
de
cohort[)
sau acelaqi eqantion de
populalie
de fiecare datl
(studii
panel).
Cum
se
concepe
un
proiect
de cercetare
Planul
cercet5rii
porne te
de
la
un
interes initial,
o
idee
sau
o
a teptare
teoreticl
9i
continu[
cu o
serie
de
pagi
interrela{ionati
pentru
a-resftange
aria
de
interes a
studiului
astfel incat conceptele, metodele
gi
procedurile
sI
fie
bine
definite.
Un
plan
reugit de cercetare
tine
cont
in
avans
de toli
ace ti
pa i.
inc[ de
la
inceput, un cercetdtor specificd semnificalia conceptelor sau variabilelor
de studiat
(conceprualizarea),
alege
o metodd de
cercetare
sau
mai multe
(de
exemplu,
experimente
versas
sondaje)
gi
specificl
populalia
care
va
fi
studiatd
gi,
dacl este
cazul,
cum
va
fi eqantionat[ aceasta.
Pentru
operalionalizarea conceptelor de studiat, cercet[torul stabile te
precis
cum
vor
fi m[surate variabilele din srudiu.
Cercetdtorul continu[ apoi
cu observarea,
procesarea
datelor, analizarea
gi
aplicarea,
precum
qi
raportarea rezultatelor
gi
estimarea implicatriilor
acestora.
Propunerea
de
cercetare
o
O
propunere
de cercetare ofer5
o
imagine
prealabil[
a scopului studiului
qi
a
modului
in
care
va fi el
realizat. Un
proiect
de
cercetare necesitd deseori
permisiune
sau
resurse.
Chiar
9i
cAnd
nu
este
cerufi,
propunerea
de
proiect
este
udle
planific[rii.
{wB&wEee
Urmitorii termeni sunt
definiti
pe
parcursul
capitolului
gi
in
subsolul
paginii
unde
apar
pentru prima
dat5,
precum
gi
in
glosarul
complet de la finalul
c5rlii: artefact
social,
corelaqie, eroare
ecologicd,
reduclionism, relalie
falsd,
sociobiologie,
studiu
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 40/42
t76
STRUCTURAREA
INVESTIGATIEI
de
cohortd,
studiu longitudinal,
studiu
panel,
studiu de
tendinld,
studiu
transversal,
unitdti
de
analizd.
rlN[nueAnl]Srr,#xtrBqITIlREcAprr.p.&ATI:v*
1.
Un
exemplu
din
acest
capitol a
sugerat
cI
orientdrile
politice
determinl
atitudini
favorabile
legalizdrii
marijuanei.
Puteti
argumenta cd ordinea temporale
este
exact
opusul a ceea ce
s-a
presupus
?
2.
Iatd
cAteva
exemple de subiecte de cercetare. Puteli numi
unitatea de analizd
pentru
fiecare dintre
ele?
(RIspunsurile
se
afl5la
sfdr$itul
acesfui capitol.)
a)
Femeile se uitd
la
televizor
mai mult dec6t
blrbalii
deoarece
ele sunt mai
predispuse
sI lucreze mai
puline
ore
in
afara casei decAt b5rba1ii...
Negrii
se uitd la televizor
in medie cu
trei
sferturi de
ord
pe
zi
mai mult decAt
albii
(Hughes,
1980,
p.290).
b)
Din
cele 130 de
orage
incorporate
in
SUA cu mai mult
de
100.000
de
locuitori
in
1960,
126 au avut cel
pulin
doud spitale
generale
de stat nebrevetate
pe
termen
scurt acreditate de Asocialia
Americani
a Spitalelor
(Turk,
1980,
p.
317).
c) Primele
organizalii de TM
fmeditalie
transcendental5] au fost
mici
gi
informale.
Grupul din Los Angeles, infiintrat
in
iunie 1959, s-a
intrunit
in
casa
unui membru
unde,
din
intdmplare, locuia
Maharishi
(Johnston,
1980,
p.
337).
d)
Oricum,
se
pare
cd
personalul
de
ingrijire
exercitl
o
influentrE
puternicl
asupra...
unei decizii de schimbare
a sistemului de
ingrijire...
Dimpotriv[,
printre
acele decizii
dominate de administrafie
gi
de
personalul
medical...
(Comstock,
1980,
p.77).
e) Degi
667.000 din 2 milioane de fermieri
din Statele Unite sunt femei, acestea, din
punct
de
vedere
istoric,
nu au fost
pr{vite
caifermieri, ci
mai degrabd
ca
so(ii de
iermieri
(Votaw,
1979,
p.
8).
f) Analiza
opoziliei
comunit[1ii
fatri
de casele de
grup pentru
handicapatrii
mintal...
arald cd
locuitorii
cartierelor
mai sdrace
mult
mai
predispugi
sI se organizeze
in
opozilie,
insX
cei din
clasa
de
mijloc
sau superioard au
mai multe
ganse
sE se
bucure de accesul
privat
ia
oficialii locali
(Graham
gi
Hogan,
1990,
p.
513).
g)
Unii
analigti
din
anii
'60
au
prezis
cE cre$terea
ambifiei
economice
gi
a
militan-
tismului
politic
in
rAndul
negrilor
ar cultiva
nemulEumirea fa1[
de
,,celelalte
biserici
ale
negrilor
(Ellison
qi
Sherkat,
1990,
p.
551).
h) Aceastl analizd
exploreazl dacl
propoziliile
sau
concluziile
empirice ale teoriilor
contemporane
despre organizalii
se
aplicd direct
atdt organizatriilor
private
de
producEie
de bunuri
(PPO),
cdt
gi
organiza(iilor aflate
in
serviciul
public
uman
(PSO) (Schiflett
si
Zey,
1990,
p.
569).
i)
Aceastd
lucrare
examineazi
variatriile in
structura nomenclaturii
slujbelor
de-a
lungul
muncilor
prestate.
AnalizAnd 3.173
de
denumiri
de
slujbe
din
sistemul
civil
din
1985 in
California, noi
investigSm cum
gi
de ce liniile
de
lucru variazi
in
proliferarea
categoriilor de slujbe care diferentriaz[
ranguri,
func1ii sau
localii
organiza(ionale
(Strang gi
Baron,
1990,
p.
479).
3.
Recapitulafi
logica
relatiilor
false.
Vi
puteti gandi
la un
exemplu
in
care
relaga
observatd
dintre
doud variabile
ar
putea
fi
explicatd de o a treia variabild?
4.
Utilizdnd
InfoTrac
College
Edition
sau
publicalii
tiplrite
de
la
bibliotectr, localizatri
un
proiect
de cercetare care implicd
un
studiu
panel.
Descrie(i
natura
designului
studiului
gi
principalele
sale
concluzii.
'
,SGilH.Ek,.QPI
Bart, Pauline
si
Linda
Press, Morristowr
cercetare. Scrisf,
c
bun
pentru
literan
Casley,
D.J.
gi
D.A.
Press,
Oxford.
A
curs de dezvoltarr
Cooper,
Harris M.
(1
Newbury Park, C
revistl
a literaturi
Hunt, Morton
(1985),
Basic
Books,
New'
prezentat
Si
studiu
proiecte
majore cat
Iversen,
Gudmund
(
contextual5
examir
individual.
Studiu
aceasta,
identific6.
Maxwell, Joseph A.
Sage,
Newbury
Pa
cu
o
aten[ie dedic;
Menard, Scott
(1991),
a explica
de ce cerc
de
designuri de
sn
Miller,
Delbert
(19911
Newbury Park,
C.
probleme
implicatr
practice
ref'eritoare
Resurse
de
stut
Sociology@NowrM
:
f
.
inainte de
a arun
Research Methods
Ve(i
glsi
la incept
instructriuni
despre
2.
Pe
m[surd
ce trece
Research
Methods
exercitriile
sale
inte
3.
CAnd atri terminat
dac5 sunteti
pregel
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 41/42
DESIGNUL
CERCETARII
t17
LECI. J#{,,$,HP,I,IM&}*--S4*P,:
11--'. Pauline
gi
Linda Frankel
(1986),
The
Student Sociologist's Handbook,
General Leaming
kess,
Morristown,
NJ.
O
brogurl
de
referinld
care ajutE la
demararea
unui
proiect
de
Jercetare.
ScrisS din
punctul
de vedere
al lucrdrii unui student,
acest
volum
este un
ghid
bun
pentru
literatura
periodicl
a
$tiintelor
sociale disponibilS intr-o
bibliotec[ bun5.
J-sley,
D.J.
9i
D.A.
Lury
(1987),
Data
Collection
in
Developing
Countries, Clarendon
Press,
Oxford. Aceasti
carte discutd
problernele
speciale
de
cercetare
din
tirile
in
curs de dezvoltare.
'3ooper,
Harris
M.
(1989),
Integrating
Research:
A
Guide
for
Literature Reviews,
Sage,
Newbury Park,
CA. Autorul
ne conduce
prin
fiecare
pas
al
procesului
de trecere in
revistl
a
literaturii.
Hunt, Morton
(1985),
Profiles of
Social
Research
:
The
Scientific StuSt
of
Human Interactions,
Basic
Books, New York.
O
serie
atrdgXtoare
gi
informativd de
biografii
ale
proiectelor
:
este
prezentat
9i
studiul
lui
James Coleman despre
qcolile
segregate,
al5turi
de
alte
cdteva
proiecte
majore
care
ilustreazl
elementele cercetirii sociale in
practica
actuald.
iversen,
Gudmund
(199i),
Contextual
Analysis,
Sage,
Newbury Park,
CA.
Analiza
contexfuali
examineazl impactul
factorilor
mediului
social asupra comportamentului
individual. Studiul
lui
Durkheim
despre sinucidere ofer6 un exemplu bun
pentru
aceasta,
identificAnd contextele
sociale care af'ecteazd
probabilitatea
autodistrugerii.
\{axwell,
Joseph A.
(1996),
Qualitative
Research
Design:
An
Interactive
Approach,
Sage,
Newbury Park,
CA. Maxwell acoperf, multe dintre temele acestui
capitol,
insl
cu o
atentie dedicatl in
special
proiectelor
de cercetare calitativd.
Menard, Scott
(1991),
Longitudinal Research,
Sage,
Newbury Park,
CA.
incepdnd
prin
a
explica
de ce
cercetltorii
realizeazE studii longitudinale,
autorul detaliazd
o varietate
de
designuri
de
studiu,
precum
qi
sugestii
pentru
analizarea datelgr
long.ltudinale.
Miller,
Delbert
(1991),
Handbook of Research Design
and Social lufeasuremenr, Sage,
Newbury Park,
CA. O
carte
de
referinl5
util[
pentru prezentarea
numeroaselor
probleme
implicate
de
design sau
mlsurare.
in
plus,
cartea
abund[
in
informaqii
practice
ref'eritoare Ia
fundalii,
reviste
Si
asociatii
profesionale.
Resurse de
studiu
pe
internet
Sociology@NowrM
:
Research Methods
f .
inainte de
a
arunca
o ultimd
privire peste
capitol,
facegi
testul
SociologyNov,:
Research Methods
pentru
a
identifica zonele
asupra cdrora trebuie sd
vI
concentra(i.
Ve[i
g6si
la inceputul
cdrtrii
informalii
despre
acest
instrument
virtual,
precum
gi
instrucliuni
despre cum
sE
accesafi toate resursele
pe
care
le
pune
la
dispozilie.
2.
Pe m[sur5
ce trece[i
in
revist[ capitolul,
urma(i
planul
de
studiu
al
SociologyNotu
:
Research Methods,
pe
baza rezultatelor
testului.
Folositri
acest
plan
de studiu cu
exerciliile
sale interactive
qi
alte
resurse
pentru
a stXpAni materia.
3.
CAnd a(i terminat de trecut
in
revistd
capitolul,
faceli
testul de
finai
pentru
a vedea
dacl
sunteli
pregltit
si
trece[i Ia capitoiul urmdtor.
8/17/2019 Babbie - Cap 4
http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 42/42
DESIGNUL
CERCETARII
o
variabilI
determinl
aparilia
alteia,
ei nu
sugereaz[ neaplrat
o
cauzalitate
deplin[,
care
sI
explice
cazurile
exceptionale,
qi
nici
nu
pretind
cd aceastd
cauzalitate
existl
in
majoritatea
cazurilor.
Corela(ie
observati
Corelatie
pozitivd (directi)
O
merine rnai mare
la
pantofi
este
asociattr
cu comperenle
matematice
mai
ridicate,
gi
invers.
Rela(ia
carrzaltr realii
elatii
cauzale false
ffi
I
pantotrlor
f-ryI
rnaremarice
I
Nici mtrrimea
pamofilor
$i
nici competenlele
rnatematice
nu
s€
determinl
una
pe
alta.
Figura
4.1
-
Un exemplu
de rela1ie
cawali.falsd.
Identifi.carea
unei corelalii
empirice tntre
doud variabile
nu tnseamnd
neapdrat
stabilirea
unei
relalii
cauzale.
Uneori,
corelalia
observatd
este
rezultatul
tntdmpldtor
a altor relasii
caugle,
tnte
ahe
variabile
Cauzalitatea
completl
Daci
o
explicagie
ideograficl
a
cauzalidtii
este
relativ
complet[,
o
explicatrie
nomotericl
este
probabilistic[
gi,
de obicei,
incompletf,.
Dupf, cum
am
vezut,
cercet[torii
din
domeniul
gtiinlelor
sociale
ar
putea
spune
c[
orientdrile
politice
determini
atifudini
favorabile
legalizlrii
marijuanei,
chiar
dacl
nu
togi
liberalii
sunt
de
acord
$i
nu
toti
conservatorii
se
impotrivesc,
Aqadar,
spunem
cI orient5rile
politice
sunt una
dintre
cauzele
atitudinii,
dar nu
singura.
Cazurile
exceptionale
ln
explicaliile
nomotetice,
exceptiile
nu
infirmd
o
relalie
cauzald,.
De
exemplu, in
Statele
Unite, femeile
sunt mai
credincioase
decdt
bdrbalii.
Agadar,
genul
ar
putea
fi o
cauzd
a
religiozit5tii,
chiar
dacd
unchiul
dumneavoastrtr
143
Varsta,
variabila
implicitd,
determina
atir o
mArime nEi
nrde Ia
pantofi,
cit
gi
comperenle
ma ernarice
mai ridicate, astfel
explicendu-se
corelalia
observatd.