nrarpmbc.anpm.ro/upload/86031_cet bacau _reautorizare.doc · web viewuleiul este aprovizionat in...

ARPM BACAU AIM …………..din …………………

Ministerul Mediului şi PădurilorAgenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacãu

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIUNr……………………………….

PROIECT

Titularul activitatii: MUNICIPIUL BACAU

Operatorul instalatiei: S.C. CET S.A. BACAU

Locatia activitatii: Str. Chimiei nr.6, cod 600286, Municipiul Bacau, Jud. Bacau;

Categoria de activitate conform Anexei 1 a OUG 152/2005 , aprobata prin legea 84/2006:

Activitate prencipala - 1. Industrii energetice- 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;

Codul CAEN : - 3530 : furnizare de abur si aer conditionat;- 3511 : producator de energie electrica

Cod EPRTR: - 1.c. Sectorul energetic - centrale termice si alte instalatii de ardere cu o putere termica

mai mare de 50 MW;

Emisa de : ARPM Bacau- Serviciul Reglementari

Data emiterii: ……………………………

Valabila pana la : …………………………….

Prezenta autorizatie inlocuieste autorizatia integrata de mediu nr. 33 din 27.10.2006 rev. 1 din 25.08.2011;

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU Str. Oituz, nr. 23, Bacău, Cod 600266

Tel: 0234512750 Fax: 0234571056e-mail: [email protected]

Pagina 1 din 76

mailto:[email protected]

ARPM BACAU AIM ……….. din …………………….

CUPRINS

PREVEDERI GENERALE pag. 4

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII....................................... pag. 42. TEMEIUL LEGAL....................................................................................................... pag. 43. CATEGORIA DE ACTIVITATE.................................................................................. pag. 54. DOCUMENTATIA SOLICITARII…………………………………………………............ pag. 6

CONDITII DE FUNCTIONARE pag.7

5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII.............................................................................. pag. 75.1. Tehnici de management si control……………………………………........... pag. 75.2. Evaluarea conformarii.................................................................................. pag. 85.3. Obligatii........................................................................................................ pag. 8

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE................................................................................. pag. 86.1. Materii prime................................................................................................ pag. 86.2. Materii auxiliare........................................................................................... pag. 96.3. Selectarea materiilor prime si auxiliare........................................................ pag. 116.4. Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare.............................. pag. 146.5. Substante periculoase, activitati cu precursori............................................ pag. 15

7. RESURSE : APA, ENERGIE, GAZE NATURALE..................................................... pag. 177.1. Apa............................................................................................................. pag. 177.2. producerea si utilizarea energiei................................................................ pag. 21

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE PE AMPLASAMENT............................................................................................................. pag. 23

8.1. Activitatea desfasurata................................................................................ pag. 238.2. Descrierea activitatii................................................................................... pag. 258.3. Fluxurile tehnologice.................................................................................. pag. 268.4. inventarul iesirilor....................................................................................... pag. 278.5. Instalatii si dotari......................................................................................... pag. 28

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU....................................................................................................................... pag. 34

9.1. Aer............................................................................................................ pag. 349.2. Apa............................................................................................................. pag. 359.3. Sol................................................................................................................ pag. 379.4. Alte dotari..................................................................................................... pag. 38

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT........................................................................ pag. 39

10.1. Aer............................................................................................................ pag. 3910.2. Apa.......................................................................................................... pag. 4310.3. Sol............................................................................................................ pag. 4610.4. Zgomot si vibratii....................................................................................... pag. 47

11. GESTIUNEA DESEURILOR...................................................................................... pag. 4711.1. Deseuri produse, colectate, stocate temporar............................................ pag. 4711.2. Deseuri refolosite....................................................................................... pag. 5011.3. Deseuri comercializate.............................................................................. pag. 5011.4. Depozitarea definitiva a deseurilor.......................................................... pag. 5011.5. Obligatii...................................................................................................... Pag. 51

12. INTERVENTIA RAPIDA, PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI........................................... pag. 5213. MONITORIZAREA ACTIVITATII............................................................................... pag. 54


Tel: 0234512750 Fax: 0234571056e-mail:[email protected]

Pagina 2 din 76



13.1. Monitorizarea intrarilor si a iesirilor din instalatie....................................... pag. 5413.2. Aer............................................................................................................. pag. 5413.3. Apa......................................................................................................... pag. 5613.4. Sol........................................................................................................... pag. 5713.5. Deseuri..................................................................................................... pag. 5713.6. Zgomot...................................................................................................... pag. 6013.7. Mirosuri..................................................................................................... pag. 6013.8. Observatii................................................................................................... pag. 60

14. RAPORTAREA LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA............................................................ pag. 61

14.1. Raportari periodicecatre autoritatea de mediu .......................................... pag.6214.2. Raportari singulare instiintari.………………………………………………… pag.6314.3. Modele de raportare .............………………………………………………… pag.6314.4. Evidente.... .... ......................………………………………………………… pag.64

15. OBLIGATIILE OPERATORULUI INSTALATIEI…………………………………… pag. 6415.1. Obligatii…………………………………………………………………......... pag. 6415.2. Planul de actiune………………………………………………….……........... pag. 66

16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR………………………………………………………………………........... pag. 68

16.1. Lucrari si masuri specifice de protectia mediului....................................... pag. 6816.2. Conditii generale privind gestionarea deseurilor....................................... pag. 68

17. DISPOZITII FINALE.................................................................................................. pag. 6918. GLOSAR DE TERMENI............................................................................................. pag. 69ANEXA 1.......................................................................................................................... pag. 71



Pagina 3 din 76



PREVEDERI GENERALE

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII

1.1. Numele societatii comerciale: S.C. CET S.A. BACAU1.2. Adresa sediului social: Str. Chimiei nr.6, cod 600286,OP 10 CP 9, municipiul Bacau, Jud. Bacau; 1.3. Telefon: 0234/585.0501.4. Fax: 0234/519.6501.5. e-mail:[email protected] 1.6. Data înfiinţării societatii: S.C. CET S.A. BACAU a luat fiinţă în anul 20021.7. Număr de înmatriculare: J04/320/16.05.20021.8. Cod Fiscal ( CUI) R 14639374 1.9. Amplasarea activităţii: 1.9.1.Adresa: Str. Chimiei nr.6, cod 600286,OP 10 CP 9, municipiul Bacau, Jud. Bacau; 1.9.2.Coordonatele geografice ale instalatiei: 46031’49,888” latitudine; 26056’27,148” longitudine;1.9.3.Vecinătăţile obiectivului :

- Nord: Staţia de epurare a mun. Bacau;- Sud: SC AMURCO SRL;- Est: Râul Bistriţa (albia regularizată);- Vest: Proprietăţi particulare.

1.9.4. Proprietarul terenului: Amplasamentul obiectivului evaluat are terenuri in suprafata de 506.700 mp Terenul pe care se afla amplasat obiectivul economic este in proprietatea publica a primariei

municipiului Bacau, fapt atestat prin urmatoarele certificate de proprietate emise de fostul Minister al Industriilor si Resurselor:- certificat de proprietate nr. M03/6873 din 31.10.2001;- certificat de proprietate nr. M03/6874 din 31.10.2001;- certificat de proprietate nr. M03/7116 din 16.04.2002;- certificat de proprietate nr. M03/7361 din 07.05.2002;- certificat de proprietate nr. M03/7115 din 11.03.2002.

Adresele centralei electrice de termoficare si a anexelor care o deservesc sunt urmatoarele:- incinta CET Bacau inclusiv zona preuzinala - strada Chimiei nr.6, Bacau;- antestatia CF, CF exterioara si estacada tehnica - comuna Nicolae Balcescu, judetul Bacau;- instalatii de evacuare si depozitare a zgurii si cenusii - comuna Letea Veche, judetul Bacau;- estacada de termoficare CET Bacau - SOFERT - strada Chimiei nr.6, Bacau;- retele de termoficare si apa in municipiul Bacau - zone din municipiul Bacau.

Societatea comerciala CET S.A. Bacau detine in administrare:- sistemul de termoficare urbana din domeniul public al municipalitatii, alimentat din centrala

electrica de termoficare, care cuprinde retelele primare de transport, punctele termice si retelele secundare de distributie a energiei termice sub forma de apa calda;

- 10 de centrale termice de cvartal si retelele secundare de distributie a energiei termice sub forma de apa calda aferente (din domeniul public al municipalitatii).

2. TEMEIUL LEGAL 2.1. Urmare a cererii adresate de S.C. CET S.A. Bacau, cu sediul social în Str. Chimiei nr.6, cod 600286, municipiul Bacau, Jud. Bacau, înregistrată la A.R.P.M. Bacau cu nr. 12143 din 08.10.2012 privind solicitarea de reautorizare a activitatii conform Anexei 1 a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006:

1. Industrii energetice 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;



Pagina 4 din 76



Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau,o In baza prevederilor:

- Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr.265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr.84/2006;

- Ordinului 818/2003, modificat prin Ordinul 1158/2005;o Luand in considerare:

- analiza documentatiei depuse de operator, - verificarea amplasamentului, - informarea publicului si lipsa observatiilor acestuia,- punctul de vedere si propunerile autoritatilor locale, in cadrul sedintei C.A.T. Bacau din data

de ..................;emite Autorizatia integrata de mediu Nr. ..... din ....................... in conditiile in care :

- activitatea se desfasoara in conformitate cu legislatia nationala in vigoare privind protectia mediului, armonizata cu directivele europene in domeniu,

- operatorul se angajeaza sa ia toate masurile pentru a utiliza instalatii, procedee si metode tehnologice care corespund stadiului actual al tehnicii (cele mai bune tehnici disponibile BAT), asigurand protectia mediului considerat in intregul sau.

2.2.Încălcarea prevederilor legislaţiei in baza careia se emite prezenta autorizatie atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz;2.3.Nerespectarea celor prevăzute în prezenta autorizaţie de mediu conduce la suspendarea acesteia şi la încetarea activităţii după caz, conform art.17(3) din OUG 195/2005 aplicandu-se dupa caz si toate prevederile legale aplicabile.

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE

3.1. ACTIVITATEA PRINCIPALA3.1.1.Categoria de activitate conform Anexei 1 a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006: - 1. Industrii energetice- 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;3.1.2.Codul CAEN:

- 3530 : furnizare de abur si aer conditionat;- 3511 : producator de energie electrica

3.2. ACTIVITATI CONEXE : - Distributia energiei termice prin 56 puncte termice si 16 Centrale termice de cartier care, nu se

regasesc in anexa nr.1 a OUG nr.152/2005, aprobata prin legea 84/2006.

3.3. OBIECTUL AUTORIZARII 3.3.1.Activitatea principala de producerea, transportul şi distribuţia de energie electrică , producerea si distributia energiei termice si a apei calde, producerea, transportul, distributia de abur; producerea, transportul, distributia de apa calda inclusiv instalatiile conexe, direct legate – sub aspect tehnic – de instalatia principala cu urmatoarele caracteristici : IMA 2 : 1 cazan de abur industrial tip BABCOCK, care poate produce un debit de abur de 100 t/h

(cu parametrii: presiunea 17bar, temperatura 270°C) prin arderea gazelor naturale sau a CLU cu o putere termica de 76,5 MWt;

TG - 1 grup de cogenerare turbina cu gaze compus din : - grup turbogenerator cu functionare pe combustibil gaz metan, avand puterea de 13,9 MWe si

22 MWt (total 41,61 MWt), care transforma energia gazelor de ardere in energie electrica prin intermediul ansamblului turbina-generator de curent, livrata SEN si energie termica obtinuta prin preluarea acesteia din gazele de ardere evacuate din turbina, prin intermediul cazanului recuperator ;

- cazanul de apa calda tip UT-L 3700 avand P = 3 MWt (3,22 MWt), care poate produce doar energie termica, prin arderea gazului natural.



Pagina 5 din 76



TG + TA - 1 grup de cogenerare cu ciclu combinat cu puterea electrica de 10,95 MW si puterea termica de 15 MW compus din:

- turbina cu gaze de tip M7A-03 D (23 MWt), produsă de firma Kawasaky, cu functionare pe combustibil gaz metan sau CLU. Turbina este cuplata cu generatorul electric de fabricatie Leroy Sommer tip LS A 56 MBL 130/4p cu puterea activa nominala de 8,08 MW si tensiunea nominala de 6, 3 kV.

- cazan recuperator cu arzator mixt gaz metan sau CLU (11 MWt). Cazanul recuperator are un schimbator final de recuperare a caldurii din gazele de ardere. Cazanul propriu zis este inclus in circuitul apa-abur al turbinei cu abur, iar recuperatorul final debiteaza caldura direct in circuitul de termoficare.

- turbina cu abur de tip constructiv cu reactiune. 1 centrala cu doua cazane 10 t/h (2x8,5 MWt) cu functionare pe gaz metan sau CLU. Cele doua

cazane sunt de tip GX 7000 SURR, marca ICI Italia dotate cu arzator mixt gaz/CLU modulant, tip GI Mist 1000 DSPNM-D, marca Baltur;

IMA 1***: 1 cazan energetic pentru producerea aburului, prin conversia energiei chimice inmagazinate in combustibili fosili (carbune, biomasa energetica, gaze naturale si/sau pacura) in energie termica. Cazanul energetic tip CRG 1870 este fabricat in Romania si are o putere termica instalata de 343 MWt ;

1 turbogenerator tip DSL 50 ***cu o putere electrica la sarcina nominala de 50 MW, care transforma energia cinetica a aburului produs in cazanul energetic in energie electrica. Aburul este destins in turbina, printr-o succesiune de transformari termodinamice, energia cinetica a acestuia fiind transformata in lucru mecanic (rotirea turbinei). Axial cu turbina este cuplat generatorul electric, care transforma lucrul mecanic in energie electrica produsa la bornele acestuia .

3.3.2.Activitati conexe : Distributia energiei termice prin 56 puncte termice si 16 Centrale termice de cartier . 3.3.3. Activitate auxiliara: Depozitarea zgurei si cenusii rezultate din procesul de ardere in focarul cazanelor la Depozitul de zgură şi cenuşă, care are urmatoarele caracteristici :- suprafata efectiva de depozitare de 35,7 ha si o capacitate de depozitare de 1.900.000 m3 (fara

suprainaltari).3.3.4. *** IMA 1 si activitatea de depozitare a zgurei si cenusii se va mentine în functiune pana la finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu de 30.06.2013,3.3.5.Activitatea se desfasoara :

- 24 ore de operare pe zi;- 168 ore pe săptămână- 8904 ore pe an.

3.3.5. Conformarea instalatiei:- Ca instalatie IPPC aflata sub incidenta Directivei 96/61/CE instalatia trebuie sa se conformeze

celor mai bune tehnici disponibile din domeniu. - Ca instalatii IMA aflate sub incidenta Directivei 2001/80/CE:

- IMA 2 - conforma;- Pentru IMA 1 si Depozitul de zgura si cenusa vezi paragraful 3.3.4.



Pagina 6 din 76



4. DOCUMENTATIA SOLICITARII

1. Cerere solicitare reautorizare SC CET SA Bacau. 2. Formular de solicitare pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu - SC CET SA Bacau ;3. Raport de amplasament pentru CET Bacau.4. Anexa la Raport de amplasament :

- Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 3 din 02.03.2006 emisa de Administraţia Naţionala Apele Romane - Direcţia Apelor Şiret Bacău, valabila pana la 31.12.2012.

- Contract nr. 725/21.06.2011 de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, încheiat cu SC Compania Regionala de Apa Bacău SA

- Contract de furnizare reglementata a gazelor naturale nr.4625/2009, incheiat cu E-ON Gaz România.

- Harţi de dispersie in atmosfera a poluanţilor din gazele de ardere- Plan de încadrare in zona- Plan general CET Bacău- Plan de amplasare CET Bacău- Plan amplasare centrala ciclu combinat- Scheme termomecanice- Graficul de acoperire a curbelor de sarcina- Schema tehnologica evacuare apa uzata- Schema de amplasare a punctelor de prelevare a probelor de sol, apa freatica si de

determinare a anivelului de zgomot pe amplasamentul CET Bacău- Schema de amplasare a punctelor de prelevare a probelor de apa freatica si sol din zona

depozitului de zgura si cenuşa- Plan de situaţie reţea de apa potabila si incendiu- Plan de situaţie canalizare;- Buletine de incercare emise pentru probele de sol ;- Buletine de incercare emise pentru apa pluviala evacuata ;- Buletine de incercare emise pentru probele de apa freatica ;- Buletine de incercare emise pentru determinarea concentratiei poluantilor din gazele de

ardere evacuate la cos din instalatiile mari de ardere ;- Certificat de inregistrare fiscala ;- Autorizatia de gospodarire a apelor nr 1 /02.03.2006 emisa de Directia Apele romane- Siret

Bacau, valabila pana la 02.03.2007, pentru depozitul de zgura si cenusa ;



Pagina 7 din 76



CONDITII DE FUNCTIONARE

5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII5.1. TEHNICI DE MANAGEMENT SI CONTROL5.1.1. Operatorul instalatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de management de mediu care sa respecte urmatoarele cerinte BAT:responsabilitati alocate; identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra mediului; conformarea cu cerintele legislative; stabilirea unei politici de mediu a obiectivelor si tintelor; programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele; stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul semnificativ asupra mediului; programe de intretinere preventiva; planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor; monitorizarea si masurarea performantei; sisteme de monitorizare si control; instruire; comunicarea si raportarea incidentelor actuale si posibilelor non-conformari si reclamatii; auditarea; actiuni corective pentru a analiza avariile si pentru a preveni reaparitia lor; administrarea documentatiei si inregistrarilor;5.1.2. Instruire- Personalul care lucreaza in domeniul de activitate autorizat va fi calificat si instruit periodic,

corespunzator fiecarui loc de munca. Evidenta instruirilor trebuie tinuta in scris.5.1.3. Intretinere- Toate echipamentele si instalatiile sunt intretinute pentru a fi in permanenta stare de functionare

corespunzatoare.- Anual se intocmeste si se aplica un plan de revizie si intretinere a instalatiilor si

echipamentelor.Operatorul asigura, in scris, evidenta reviziilor, interventiilor si reparatiilor efectuate in instalatii.

- Reviziile si reparatiile sunt efectuate de personal calificat corespunzator.5.1.4. Incidente- Se aplica o procedura scrisa de investigare, rezolvare, comunicare si raportare a incidentelor de

mediu ce pot apare in desfasurarea activitatii, de stabilire a masurilor necesare pentru reducerea impactului asupra mediului;

- Dupa orice incident se va face o analiza a situatiei si se vor stabili masuri de prevenire a unor situatii similare;

- Se mentine evidenta scrisa a accidentelor relevante din punct de vedere al protectiei mediului pe amplasamentul societatii aparute in desfasurarea activitatii si a masurilor luate in fiecare caz.

5.1.5. Reclamatii, sesizari- Operatorul instalatiei asigura pe amplasament un registru pentru evidenta oricarei reclamatii sau

sesizari din partea publicului, referitoare la poluarea mediului datorita activitatii desfasurate in instalatia autorizata;

- In registru se vor consemna:- data si ora reclamatiei, numele reclamantului,- detalii cu privire la natura reclamatiei,- investigatiile facute de titularul activitatii si modul de rezolvare/actiune, dupa caz.

5.1.6.Raportãri- Operatorul instalatiei, prin persoana desemnata cu atributii si responsabilitati legate de protectia

mediului va transmite autoritatii competente pentru protectia mediului raportarile solicitate, la datele stabilite prin prezenta autorizatie Capitolul 14.1

- Frecventa si scopul raportarilor se pot modifica de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului în functie de legislatia în vigoare.

5.1.7.Notificarea autoritãtilor- Operatorul instalatiei este obligat sa procedeze la notificarea tuturor aspectelor prevazute in

Capitolul 14.2. Raportari singulare, Instiintari.

5.2. EVALUAREA CONFORMARII5.2.1.Conform declaratiei de politica in domeniul mediului, conducerea societatatii SC CET SA BACAU promoveaza o politica de mediu axata pe protejarea mediului, angajandu-se ferm la prevenirea si combaterea poluarii .



Pagina 8 din 76



5.2.2. SC CET SA BACAU este certificata conform ISO 14001/2004 SRAC nr. 477/21.11.2005 si IQNet nr. RO-0477/21.11.2005;

5.3. OBLIGATII5.3.1. Operatorul instalatiei trebuie sa se asigure ca o persoana desemnata cu atributii în domeniul protectiei mediului va fi în orice moment disponibila pe amplasament.5.3.2. Politica de mediu va fi implementată la SC CET SA BACAU pe baza procedurilor de sistem si operaţionale stabilite şi va fi adusă la cunoştinţă întregului personal al unităţii prin informările prezentate în cadrul şedinţelor operative şi prin notele interne difuzate secţiilor şi sectoarelor de activitate si prin alte metode de comunicare interna.5.3.3. Sistemul de management de mediu va fi supus unui proces de perfecţionare continuă în concordanţă cu seria de standarde ISO 9000 şi ISO 14001. În acest mod, în crearea fluxului informaţional al asigurării protecţiei mediului la SC CET SA BACAU vor fi implicaţi toţi factorii de răspundere din societate. 5.3.4. Operatorul instalatiei va mentine Sistemul de management al mediului, pentru urmarirea si realizarea conditiilor din autorizatie.5.3.5. In termen de 2 luni de la emiterea AIM, sarcinile care decurg din conditiile din autorizatie vor fi incluse in fisa postului fiecaruia dintre toti factorii responsabili.5.3.6. Operatorul instalatiei va planifica anual o analiza a calitatii factorilor de mediu (emisii de poluanti in aer, apa , sol) ce va fi inclusa in Raportul Anual de Mediu

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE

6.1. MATERII PRIME6.1.1. Combustibil solid- lignit in amestec cu biomasa(93% carbune – 7% biomasa) - Carbunele este achizitionat de la exploatarile miniere. Conform contractelor economice incheiate

cu furnizorii lignitul trebuie sa se incadreze in urmatorii indicatori de calitate:- continut de carbon minim 20%;- continutul de sulf 0,7%- umiditate totala 37-46%- continut de cenusa 20-31%- putere calorifica inferioara 1350-1850 Kcal/kg.

- Biomasa este achizitionata cu urmatorii indicatori de calitate, conform contractelor incheiate cu furnizorii acestui combustibil:- umiditate totala 35-45%- putere calorifica inferioara 2200 Kcal/kg- mixtura brad si esenta tare (foios+stejar)

6.1.2 . Pacura Pacura este achizitionata prin societati specializate, in baza unor contracte economice. Instalatiile de ardere sunt proiectate sa utilizeze pacura cu urmatorii indicatori de calitate:

- continutul maxim de sulf 1%- umiditate 0,5-0,9%- putere calorifica inferioara 9250-9400 Kcal/kg.

Conform HG nr. 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi SC CET SA Bacau are obligativitatea ca incepand cu 1 ianuarie 2007 sa introduca pe piata si/sau sa utilizeze numai pacura in care continutul de sulf, exprimat in sulf , sa nu depaseasca 1% in greutate.

6.1.3. Gazul natural Gazul natural este preluat din reteaua de alimentare cu gaze a municipiului Bacau si are o putere calorifica de 8500 Kcal/Nm3

.

6.2. MATERII AUXILIARE



Pagina 9 din 76



6.2.1 . Reactivi chimici utilizaţi S.C. CET S.A. Bacau va achiziţiona reactivii chimici numai de la furnizori autorizaţi şi va tine o evidenţă foarte exactă privind intrările şi consumul urmatorilor reactivilor chimici utilizaţi:6.2.1.1 . Acidul clorhidric – soluţie de concentraţie 32% Este utilizat în centrală la regenerarea maselor ionice din filtrele cationice şi filtrele cu pat mixt de

la Secţia de Tratare Chimică a Apei. Acidul se aduce în centrală în cisterne CFR ,de unde, cu ajutorul pompelor se transvazează în rezervoare metalice, protejate antiacid, dotate cu indicatoare de nivel , amplasate pe o platformă protejată antiacid. Din rezervoarele metalice, soluţia concentrată de acid este trecută în vasele de consum, de unde cu ajutorul ejectoarelor se diluează la 7% şi se trimit în instalaţie.

6.2.1.2. Hidroxidul de sodiu – soluţie de concentraţie 36% Hidroxidul de sodiu este utilizat în centrală la regenerarea filtrelor anionice şi cele cu pat mixt de

la Staţia de Tratare Chimică a Apei. Hidroxidul de sodiu se aduce în centrală în cisterne CFR, din care cu ajutorul pompelor se transvazează în rezervoare metalice, protejate anticoroziv, dotate cu indicatoare de nivel şi amplasate pe o platformă protejată anticoroziv. Din rezervoarele metalice, soluţia concentrată este trecută în vasele de consum, de unde cu ajutorul ejectoarelor se diluează la 4% şi se trimit în instalaţie.

6.2.1.3. Clorura de sodiu Clorura de sodiu se utilizează ca saramură pentru regenerarea filtrelor Na+ cationice din instalaţia

de dedurizare a apei şi se aduce în centrală sub formă de bulgări, în vagoane CFR. Bulgării de sare se descarcă manual din vagoanele CFR în bazin de beton protejat anticoroziv unde se dizolva. După dizolvare, saramura astfel obţinută (concentraţie 10 %) se limpezeşte în filtrele de limpezire si se trimite în consum.

6.2.1.4 . Amoniacul Se utilizează la corectarea pH-ului apei demineralizate, în scopul evitării coroziunii elementelor

metalice ale cazanelor. Acesta se aduce sub formă de soluţie 25%, în bidoane, cu transport auto , depozitarea se efectuează la magazia Secţiei Chimice.

Amoniacul se transvazează cu ajutorul ejectoarelor în vasele de consum , unde se prepară soluţiile de amoniac 1% ,prin recirculare. Cu ajutorul pompelor dozatoare, soluţia diluată de amoniac 1% se introduce în instalaţie.

6.2.1.5 . Hidrazina Se utilizează pentru finisarea degazării apei demineralizate. Aceasta se aduce sub formă de

soluţie 24% în bidoane de plastic, cu transport auto, depozitarea se efectuează la magazie. Hidrazina se transvazează cu ajutorul ejectoarelor în vasele de consum, unde se prepară soluţiile de hidrazină 1% prin recirculare. Cu ajutorul pompelor dozatoare, soluţia diluată de hidrazină 1% se introduce în instalaţie.

6.2.1.6. Varul hidratat Varul hidratat este adus pe amplasament cu mijloace auto, fiind ambalat în saci de hârtie, a câte

25 kg fiecare, depozitat în doua silozuri de 85t.. Varul hidratat este utilizat în Staţia de tratare chimică a apei.6.2.1.7. Sulfatul feros - In stare solida este depozitat în saci de plastic depozitati in magazii inchise . În vasele de

dizolvare sulfatul feros se dizolvă în apa coagulată prin barbotare cu aer comprimat. Pompele de transvazare recirculă soluţia la vasele de consum pentru amestecare – dizolvare şi o introduc în vasele de consum cu agitatori . Pompele dozatoare transportă soluţia de la vasele de consum la decantoare.

- Se prezintă sub formă solidă ca un produs hidratat(FeSO4.7 H2O) 6.2.2. Uleiuri 6.2.2.1. Uleiul de turbină se utilizează în sistemul de ungere şi reglaj al turbinelor. Aprovizionarea se face în butoaie de metal omologate , cu transport auto. 6.2.2.2 . Uleiul de transformator se utilizează la răcirea transformatoarelor şi ca mediu izolant. Aprovizionarea se face în butoaie de metal omologate, cu transport auto. 6.2.2.3. Uleiuri minerale pentru lubrifierea lagărelor electropompelor, uleiuri pentru transmisii industriale ,uleiuri auto. Depozitarea acestor uleiuri se face în butoaie , la magazia centrală , în spaţii special amenajate. Este asigurată o evidenţă strictă privind intrările şi consumul de uleiuri.



Pagina 10 din 76



6.2.3. Oxigenul este utilizat sub forma de gaz la realizarea operatiilor de sudura oxiacetilenica. Aprovizionarea cu oxigen se face de la SC MOLDOTERM Bacau in recipiente (tuburi) de otel, de constructie speciala, transportul fiind efectuat cu mijloace auto, cu respectarea prevederilor legale. Tuburile de oxigen pot stoca o cantitate maxima de oxigen sub presiune de 6,5 m3 fiecare. Depozitarea tuburilor de oxigen se face intr-o magazie special amenajata.6.2.4. Carbidul este utilizat la producerea acetilenei necesare efectuarii operatiilor de sudura oxiacetilenica, in echipamente special construite in acest scop. Aprovizionarea cu carbid se face in butoaie metalice de 50kg, transportul fiind efectuat cu autovehicule rutiere. Butoaiele sunt depozitate in magazia centrala.6.2.5. Hidrogenul este utilizat la racirea lagarelor turbinei. Aprovizionarea cu hidrogen se face în recipiente speciale din otel, sub presiune, transportul efectuându-se cu mijloace auto. Tuburile de hidrogen sunt depozitate într-un spatiu special amenajat.



Pagina 11 din 76



6.3. SELECTAREA MATERIILOR PRIME SI AUXILIARE Tabel 6.1. Materii prime si auxiliare

Nr. crt.

Materia prima

Natura chimica

/compozitie/Fra ze de risc

Consum Specific 2011

Capacitate maxima de

stocare

Impactul asupra mediului /Pierdere(produs, aer, apa,deseu)

Mod de stocare

1 Combustibil solid – lignit*** solid 325307 t/an

600.000 t

Afecteaza factorii de mediu prin aspectul prafos, dupa concasare si macinare; 35% - transformat in cenusa si zgura 65% - transformat in gaze si evacuat in atmosfera

2 halde de carbune de 300.000 t

2 Combustibil solid – biomasa*** solid 23205 t/an

Are impact asupra factorilor de mediu datorita particulelor fine de rumegus 3% - transformat in cenusa si zgura97% - transformat in gaze si evacuat in atmosfera

2 halde de carbune de 300.000 t

3 Combustibil -Gaz metan gaz 32923 mii Nm3 nu este cazul

Exploziv, inflamabil, toxic;100% - produsi de ardere gazosi evacuati pe cosul de fum

Gazul metan se livreaza prin conducte. Nu se stocheaza

4 Combustibil –Pacura***

complex de hidrocarburi/R45 0 m3 20.000 m3

Exploziv, inflamabil100% - produsi de ardere gazosi evacuati pe cosul de fum

2 rezervoare supraterane de 10.000m3

5 Combustibil lichid usor (CLU)

complex de hidrocarburi/R45 0 m3 15 m3

Exploziv, inflamabil100% - produsi de ardere gazosi evacuati pe cosul de fum

1 rezervor ingropat de 15 m3

6 Mase ionice - 10 m3Nu are impact asupra mediului - inertaSe elimina prin depozitare la depozitul de zgura sicenusa

Recipiente metalice depozitate in zona betonata si acoperita

7 Ulei de turbina*** R11 250 kg 24.550 Kg

Inflamabil si impiedica procesele de oxigenare prinacumulare la suprafata apei.In caz de accident, tot uleiul se colecteaza inrecipienti

Recipiente metalice depozitate in zona betonata si acoperita.

8 Ulei detransformator R20 200 kg 2.500 Kg

Inflamabil si impiedica procesele de oxigenare prin acumulare la suprafata apei. Nu sunt pierderiIn caz de accident, tot uleiul se retine in cuvele de protectie a transformatoarelor

Rezervoare si recipiente metalice depozitate in magazia de materiale, betonata si acoperita.

9 Hidroxid de sodiu36 %

Baza /NaOH/ R35

68.300 kg/an 140.000 Kg Coroziv . In caz de accident, tot hidroxidul de sodiu se retine in bazinele de amestec placate cucaramida antiacida30% diluat la 4%, neutralizat in bazinul de

2 rezervoare metalice protejate anticoroziv de 100 m3



Pagina 12 din 76



Nr. crt.

Materia prima

Natura chimica

/compozitie/Fra ze de risc

Consum Specific 2011

Capacitate maxima de

stocare

Impactul asupra mediului /Pierdere(produs, aer, apa,deseu)

Mod de stocare

omogenizare si evacuat in statia de pompe Bagger ;70% in proces

10 Acid clorhidric 32 %

Acid /HCl/R34;R37 82.400 kg/an 130.000 Kg

Coroziv si iritant; In caz de accident, tot acidul clorhidric se retine in bazinele de amestec placate cu caramida antiacida 10 % diluat la 2%, neutralizat in bazinele de amestec si evacuat in statia de pompe Bagger ;90% in proces

5 rezervoare metalice protejate anticoroziv de 100 m3

11 Amoniac 25%*** Baza/NH3/R35; R36/37/38 950 kg/an 300 litri Toxic si coroziv; 100% in proces;

bidoane din plastic depozitate in magazii inchise cu platforma betonata si sistem de ventilare.

12 Clorura de sodiu Sare/NaCI 155.000 kg/an 180.000 Kg

In concentratii mari distruge flora si faunaIn caz de accident, toata sarea se retine in bazinelede amestec placate cu caramida antiacida ;10 % solutie 25% in bazinele de amestec sievacuata in statia de pompe Baggerc90% in proces

Bazin din beton protejat anticoroziv

13 Sulfat feros FeSO4 28.000 kg/an 100.000 KgPoate afecta mediul numai in cantitati mari; 100% in slamul de la decantoare, evacuat in statia de pompe Bagger;

saci de plastic depozitati in magazii inchise cu platforma betonata

14 Var CaO+MgO 129.120 kg/an 150.000 Kg100% in slamul de la decantoare, evacuat in statia de pompe Bagger ; Afecteaza mediul prin aspectul prafos

2 silozuri de 85 t

15 Hidrazina***

BazaN2H4/

R45;R10;R 23/24/25

400 kg/an 300litri Toxic pentru organismele acvatice, produce arsuri prin contact direct. 100% in produs

bidoane din plastic depozitate in magazie inchisa si cu platforma betonata.

16 Hidrogen*** gaz H/R12 1450 m3/an 738 m3 Inflamabil si exploziv; 100% in atmosferatuburi din otel de constructie speciala depozitate intr-o zona special amenajata

17 Apa industriala Neutra/ H2O 3.275.974 m3 600 m3 Nu afecteaza mediul; 28 % in canalizare tehnologica 56 % in produs 16 % in aer 2 bazine din beton de 300 m3

NOTA:



Pagina 13 din 76



*** Materii prime si auxiliare folosite pentru IMA 1 care se va mentine în functiune pana la finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu de 30.06.2013;



Pagina 14 din 76


ARPM BACAU AIM 33 din 27.10.2006 rev. 1 din 25.08.2011

6.4. CONDITII DE PRELUARE, TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE.6.4.1. Operatorul instalatiei, în condiţiile prezentei autorizaţii, va folosi materiile prime descrise în documentaţie, conform cu cele mai bune tehnici in domeniu atat in ce priveste cantitatile cat si modul de depozitare. 6.4.2.Materiile prime necesare proceselor de productie vor fi descarcate si depozitate in magazii special amenajate. 6.4.3.Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate vor fi receptionate, transportate, manipulate si depozitate conform cu prevederile legislatiei de securitate si sanatate ocupationala precum si cu procedurile, instructiunile si regulile interne de lucru;6.4.4.Traseele, pompele si echipamentele de descarcare, transport, manipulare ale materiilor prime si materialelor vor functiona in conditii corespunzatoare.6.4.5.Toate produsele chimice folosite vor fi achiziţionate numai insotite de fişele de securitate numai de la furnizori autorizaţi care emit documentele prevăzute de reglementările în vigoare.6.4.6.Masurile BAT pentru descarcare, depozitare si manevrarea materiilor prime si auxiliare :Tabel 6.2.

Activitatea desfasurata Cerinte BAT

Conform

Da/Nu

Masuri pentru

conformare la cerintele

BATDescarcarea, depozitarea, manipularea combustibilor solizi

Utilizarea echipamentului adecvat de incarcare si descarcare pentru a minimiza inaltimea caderii de combustibil in spatii de depozitare, la reducerea producerii de praf fugitiv.

Da -

Utilizarea sistemelor de pulverizare a apei pentru a reduce formarea de praf fugitiv din spatiile de depozitare pentru carbune.

Da -

Inierbarea ariei de stocare a carbunelui pe termen lung pentru a preveni emisia fugitiva de praf si combustibilul pierdut prin oxidare in contact cu oxigenul din aer

Nu Nu este cazul

Aplicarea transferului direct al lignitului cu benzi transportoare de la mine spre zona de stocare a lignitului. Nu

Nu este posibil (distante mari de transport)

Plasarea utilajului de transport in siguranta, in zone deschise deasupra pamantului astfel incat sa previna pagubele produse de vehicule si alte echipamente.

Da -

Utilizarea procedurilor de curatare pentru benzile transportoare pentru a minimiza producerea de praf fugitiv.

Da -

Utilizarea unor utilaje cu o buna conceptie, echipament de filtrare si extragere robusta in puncte de transfer ale utilajului (conveier) pentru a preveni emisia de praf.

Da -

Rationalizarea sistemelor de transport pentru a minimiza producerea si transportul prafului in incinta.

Da -

Folosirea unui bun proiect si unor practici de constructie cat si o intretinere adecvata.

Da -



Pagina 15 din 76




Conform

Da/Nu

Masuri pentru

conformare la cerintele

BAT

Utilizarea de depozite pentru suprafetele asigurate cu drenaj, colectarea drenarii si tratarea apei la evacuare.

Da -

Colectarea din zonele de depozitare a lignitului si a carbunelui a apei de ploaie care cara particulele de combustibil departe, iar tratarea acestora printr-o colectare generala (evacuare) inainte de descarcare.

Da -

Supravegherea zonelor de stocare pentru carbune si lignit cu sisteme automate, de detectare a focului, cauzat de auto-aprindere si identificarea punctelor de risc.

Nu

Zona este supravegheata, dar nu cu aparatura automatizata

Descarcarea, depozitarea, manipularea combustibilor lichizi, gazosi si a aditivilor

Zona de depozitare sa detina un sistem impermeabilizat, care sa poata retine 75% din pacura stocata sau minim capacitatea celui mai mare rezervor. Zona si activitatea desfasurata sa fie monitorizate pentru prevenirea scaparilor accidentale de produse petroliere.

Da -

Sistemul de conducte pentru vehicularea pacurii sa fie plasat intr-o zona sigura, suprateran in scopul detectarii oportune a scurgerilor accidentale de combustibil lichid si prevenirea poluarilor accidentale. In cazul utilizarii retelelor de conducte subterane traseul conductelor trebuie sa fie cunoscut si marcat. Conductele utilizate pentru traseele subterane trebuie sa fie din otel, imbinate prin sudura si fara armaturi de inchidere.

Da -

Apa pluviala din zona gospodariei de pacura, care poate fi impurificata cu produse petroliere, trebuie colectata si tratata inainte de evacuare.

Da -

Sisteme de detectare a scaparilor de gaze Da -Recuperarea energiei gazelor naturale la reducerea presiunii pana la valoarea de lucru Nu Studiu

Sistem de transport inchis, sistem pneumatic de transfer, depozite proiectate de firme specializate, echipament fiabil de extractie si filtrare, cu zone inchise de vehiculare, pentru prevenirea emisiilor de praf de var si piatra de var.

Da -

Depozitarea si vehicularea reactivilor chimici

Depozitarea reactivilor chimici sa se efectueze in rezervoare corespunzatoare, in functie de caracteristicile fizico-chimice ale acestora.

Da -

Depozitarea reactivilor chimici agresivi sa se faca in zone impermeabilizate, prevazute cu sisteme de captare si spalare/neutralizare a scurgerilor accidentale

Da -

Vechicularea reactivilor chimici sa se realizeze prin sisteme etanse, proiectate si realizate in functie de caracteristicile fizico-chimice ale subsatantelor vehiculate.

Da -

Nota: Este recomandat a se face un studiu pentru Recuperarea energiei gazelor naturale la reducerea presiunii pana la valoarea de lucru

6.5. SUBSTANTE PERICULOASE, ACTIVITATI CU PRECURSORITabel 6.3. Lista Substantele periculoase de pe amplasament



Pagina 16 din 76



Nr.crt.

Substanta(sau preparatul)

Natura chimica /compozitie

(Fraze R)

Fraza de risc

Modul de stocare/conditii speciale de depozitare

1 Pacura

Amestec hidrocarburi palafinice, olefinice si naftenice/

R45;

Depozitare in rezervoare de pacura omologate, cu pereti dubli, dotate cu sistem de control nivel si temperatura; bazin de retentie dimensionat corespunzator

2. Amoniac solutie 25% NH3 sol.25 % R34; R50

Butoaiele sunt depozitate pe un singur rand, intr-o incapere special destinata reactivilor chimici, cu ventilatie de protectie, sistem de ventilat Antiex, placata antiacid, prevazuta cu canal tehnologic

3. Acid clorhidric , sol.32% HCl 37% R34 -37

Cisterne cauciucate, amplasate pe platforma speciala reactivi chimici industriali, prevazuta cu canal tehnologic

4.

Hidroxid de sodiumsoluţie de concentraţie 36% NaOH R 35

rezervoare metalice, protejate anticoroziv, dotate cu indicatoare de nivel şi amplasate pe o platformă protejată anticoroziv.

5 Hidrazinasoluţie 24%

inflamabiltoxiccoroziv

R 45R 10R 23/24/25

în bidoane de plastic, la magazie

6. Ulei de turbine si de transformator inflamabil R 11

R 20 în butoaie de metal omologate

7. Hidrogen Gaz comprimat F+, R12

Rezervoare amplasate pe o platforma speciala, ingradita 3 rezervoare functionale si trei in rezerva.Butelii de otel destinate gazelor tehnice.

8. Oxigen comprimat Gaz tehnic lichefiat, O-oxidant, R8 - poate provoca incendii

Depozit special (rastel) executat conform normelor PSI pentru recipienti cu gaze sub presiune

6.5.1. Se va respecta legislatia specifica in vigoare pentru gestionarea substantelor si preparatelor chimice periculoase:- HG 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase;- HG 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a

preparatelor periculoase- Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18

decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea șii restricționarea substanțelor chimice

6.5.2. Gestiunea substantelor toxice si periculoase pe amplasament are in vedere respectarea normelor in vigoare privind:- transportul cu mijloace adecvate, - depozitarea in conditii de siguranta, in functie de compatibilitati;- evidenta stricta a cantitatilor intrate si iesite din gestiune;- accesul, manipularea si utilizarea de catre persoane desemnate si instruite;6.5.3. In cazul utilizarii precursorilor de droguri se va respecta legislatia in vigoare;6.5.4. La schimbarea gamei de produse finite, a combustibililor, a materiilor prime si auxiliare titularul are obligatia de a anunta autoritatea de mediu: ARPM Bacau;6.5.5. Sunt interzise orice deversari de substante chimice periculoase sau scurgeri în reateaua de canalizare a societatii sau contaminare a solului



Pagina 17 din 76



6.5.6.În laboratorul chimic pentru efectuarea unor analize chimice se utilizează substante toxice. Manipularea acestor materiale se va face de catre personalul instruit corespunzator si cu echipament de protectie adecvat, conform cerintelor legale in domeniu:- Substantele toxice se vor depozita sub cheie, în dulapuri speciale, în ambalaje

corespunzatoare, etichetate cu denumirea substantei si cu simbolul de pericol/pictograma, ‘’toxic’’

- Urmarirea consumurilor si intrarilor substanţelor toxice se va realiza printr-un “Registru pentru Evidenta miscarii produselor si substantelor toxice”.

6.5.7.Se va intocmi si respecta “Planul de prevenire si combatere a efectelor poluarilor accidentale” pentru prevenirea unui eventual accident si a urmarilor acestuia. 6.5.8.Se vor respecta prescriptiile din fisele tehnice de securitate ale substantelor periculoase utilizate.6.5.9. Incadrarea in prevederile HG nr.804/2007:Tabel 6.4. – Substante care se regasesc in Anexa 1la HG nr.804/2007:

Nr.crt.

Denumirea substanţei

periculoaseNr.

CASLocaliza

re

Cantitatea

totală deţinut

ă (tone)

Capacitate

totală de

stocare (tone)

Starefizică

Mod destocare

Condiţii de stocare

01 Hidrogen comprimat

1333-74-0

Secţia Turbine, depozit H2 şi CO2

0,064 0,080 gaz

Recipientele se vor păstra în locuri bine ventilate, la temperaturi sub 50°C.Se va evita contactul cu gaze oxidan-te sau alte substanţe oxidante.

Se va feri de surse de aprin-dere – Fumatul interzis.Se vor lua măsuri de preîntâmpinare a descărcărilor electrostatice.

Conform HG nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, pe amplasamentul SC CET SA Bacau se desfasoara activitati in care sunt prezente substante periculoase in cantitati mai mici decat cele prevazute in anexa nr.1, partea 1 si partea a 2-a, coloana 3. Operatorul nu se incadreaza in categoria obiectivelor cu riscuri majore pentru care este obligatorie elaborarea Raportului de securitate.

7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE. 7.1. APA7.1.1. Alimentarea cu apa A. Alimentarea cu apă potabilăA.1. Surse : din reteaua de apa potabila a municipiului Bacau , contract cu RAGC Bacau nr. 718/725 din aprilie 2004.A.2. Volume şi debite de apă autorizate:

o Q zilnic maxim = 80 mc/zi = 1,0 l/s V anual = 29,2 mii mc o Q zilnic mediu = 73 mc/zi = 0,8 l/s V anual = 19.3 mii mco Q zilnic minim = 25 mc/h V anual = 5,4 mii mc Funcţionarea este: permanentă: 365 zile /an şi 24 ore/zi

A.3. Instalaţii de aducţiune a apei: din conducta de otel Dn 150 mm , L=30 m; B. Alimentarea cu apă tehnologică (industriala)B.1. Surse de apa autorizate:

a. Sursa principala – apa de suprafata , canal aductiune UHE Bacau II ;



Pagina 18 din 76



b. Sursa de rezerva - apa suprafata rau Bistrita , Lac Agrement ;B.2. Volume şi debite de apă autorizate: din sursa principala

o Q zilnic maxim = 19.000 mc/zi = 220 l/s V anual = 6.935 mii mc o Q zilnic mediu = 17.340 mc/zi =201 l/s V anual = 6.329 mii mco Q zilnic minim = 12.200 mc/zi = 141 l/s V anual = 4.453 mii mc

Functionarea este sezoniera: 210zile/an; 24 ore/zi;B.3. Instalaţii de captare a apei:

a. principala – priza de mal, amplasata pe malul drept al canalului de aductiune al UHE Bacau II ;

b. de rezerva - priza de mal , amplasata pe malul derpt al Lacului de Agrement Bacau in zona barajului deversor

B.4. Instalatii de tratare a apei:- Statie de tratare chimica compusa din:

- Instalatie de pretratare ;- Instalatie de demineralizare;- Instalatie de dedurizare;- Instalatia de tratare a condensului ;

B.5. Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei:a. Aductiune principala – doua conducte metalice Dn= 600 mm subterane in lungime de

L=0,57 Kmb. Aductiune de rezerva - doua conducte PREMO Dn=600 mm in lungime de 2,150Km.

Exista rezervoare intermediare de inmagazinare a apei , pe diverse trepte de tratare a apei tehnologice si anume :

- 5 bazine pentru apa coagulata V= 300 mc/bazin, pentru instalatia de pretratare;- 2 rezervoare pentru apa demineralizata v=500 mc/rezervor;- 2 rezervoare de inmagazinare apa tehnologica din beton armat V= 300 mc.

B.6. Instalatii de distribuire a. Gospodaria de apa tehnologica

- 2 turnuri de racire;- Statie de pompare;- Conducte de apa rece si apa calda;- Camine speciale;- Statie de pompare evacuare ape tehnologice;

C. Apa pentru stingerea incendiilorC.1. Volum intangibil: 300 mca. Debitul pentru stingerea incendiului interior Qii=5 l/sb. Debitul pentru stingerea incendiului exterior Qie=20 l/sc. Debitul pentru instalatia fixa de stins incendiu cu apa pulverizata la transformatoare la

gospodaria de cabluri Qii=40 l/sD. Volume de apă asigurate in surse pentru alimentarea cu apa tehnologica a folosintei: regim nominal = 17 345 m3/zi regim minim = 12 200 m3/zi regim de restricţii = 10 370 m3/ziE. Modul de folosire a apeiE.1. Necesarul total de apă: - maxim 19 080 m3/zi = 221 l/s V max. anual = 3990,2 mii mc;- mediu 17 418 m3/zi = 202 l/s V med. anual = 3641,4 mii mc;- minim 12 215 m3/zi = 141 l/s V min. anual = 2 562,0 mii mc;- Qorar max. = 2 225 mc/hE.2. Cerinţa totală de apă:a. Fara recirculare- maxim 21 380 m3/zi = 221 l/s V max. anual = 4 470,9 mii mc;- mediu 19 508 m3/zi = 202 l/s V med. anual = 4 077,8 mii mc;- minim 13 680 m3/zi = 141 l/s V min. anual = 2 869,2 mii mc;



Pagina 19 din 76



b. Pentru un grad de recirculare de max. 94%- maxim 1 366 m3/zi = 16 l/s V max. anual = 300,3 mii mc;- mediu 1 248 m3/zi = 14 l/s V med. anual = 274,5 mii mc;- minim 837 m3/zi = 10 l/s V min. anual = 178,4 mii mc;E.3. Gradul de recirculare internă a apei: 94%.Apa utilizata in procesele tehnologice este apa tratata obtinuta cu costuri suplimentare din apa bruta. Circuitele tehnologice care utilizeaza ca agent de transport al caldurii apa sunt circuite inchise in care fluidul este recirculat. Necesarul de apa in aceste circuite este dat de pierderile tehnologice sau accidentale. Apa tehologica uzata este colectata prin canalizarea inustriala si este utilizata in circuitul de transport si depozitare hidraulica a zgurii si cenusii. Apa potabila este utilizata pentru consum menajer.Circuitele termice ale CET Bacau care vahiculeaza apa sunt circuite inchise, inclusiv circuitul de racire.Apele menajere colectate pe teritoriul centralei sunt evacuate in statia de epurare a municipiului Bacau.

Tabel 7.1. – Consumul de apa 2011

Sursa de alimentare cu apa (de ex. rau, ape subterane, retea urbana)

Volum de apa prelevat (m3/an)

Utilizari pe faze ale procesului

% de recircularea apei pe faze ale procesului

% apa reintrodusa de la statia de epurare in proces pentru faza respectiva

Apa industriala din raul Bistrita

2.263.500 Producere, transport energie termica si electrica

94 % 0

Apa potabila din reteaua orasului

20.192 Consum menajer 0 0

7.1.2. Evacuarea apelor uzateTabelul 7.2.Categorii şi volume de ape evacuate zilnic

Categoriaapei

Receptori autorizaţi

Volum total evacuatzilnic (mc) Observaţii

maxim mediu minim Anual(mii mc)

MenajereReteaua de canalizare a mun. Bacau

64 58 23,4

Tehnologice Hidroamestec apă + zgură + cenusă

Depozit dezgură + cenusă

- - - - se recirculă nu necesita epurare

Lungimea totală simplă a conductelor şi colectoarelor de canalizare 1,5 km pentru apele menajere si 5,7 Km pentru apele tehnologice ;7.1.3. Staţii de epurareCET Bacau are un sistem de colectare selectiv a apelor de pe teritoriul centralei, fiind realizate canalizari separate pentru: apele tehnologice uzate, apele menajere si apa pluviala. Apa pluviala colectata pe teritoriul centralei este evacuata in raul Bistrita.7.1.3.1.Canalizarea apelor uzatea) sistemul de canalizare a apelor uzate menajere este format din 5 colectoare din tuburi de

beton simplu cu diametrul de 200-300 mm si evacueaza apele uzate la canalizarea municipiului Bacau. Evacuarea se face prin intermediul unei statii de pompare echipata cu doua pompe EPEG 65-22 avand Hp= 6 m, Dn =300mm. Conducta de refulare are Dn = 100 mm.

b) Sistemul de canalizare al apelor tehnologice – apele de la statia de tratare chimica si spalari cazane, sunt trimise la bazinul de omogenizare, prin intermediul unei statii de pompare la statia de pompare Bagger si de aici sunt transportate la depozitul de zgurasi cenusa.



Pagina 20 din 76



Reteaua de canalizare tehnologica este constituita din doua colectoare principale si 4 colectoare secundare, din tuburi de gresie ceramica cu Dn = 300-400 mm. Bazinul are forma dreptunghiulara din beton armat, lungimea de 36 m, latimea de 6 m, adancimea totala de 2,5 m , cu doua compartimente unul in functiune si celalalt in rezerva., fiecare avand volumul util de 240 mc.

c) debitul maxim al apelor pluviale este de 3,5 mc/s. Sistemul de canalizare a apelor pluviale este compus din urmatoarele componente :

- Un bazin de retentie de 400 mc in zona cladirii principale ;- Un bazin de retentie de 100 mc in zona depozitului de carbune ;- Un bazin de retentie de 1000 mc in zona celor doua bazine decantare carbune ; - Un bazin de retentie de 1600 mc in rigolele din depozitul de carbune ;- Un bazin de retentie ape pluviale de 2200 mc.

evacuarea gravitationala a apelor pluviale se face prin intermediul unei camere de evacuare realizata din beton armat avand B/h = 2200/1390 mm, urmata de un colector clopot cu aceleasi dimensiuni pana la caminul CV2. Intre caminele CV2 si CV4 traseul este continuat cu doua fire tip PREMO Dn = 1000mm, iar de la CV4 pana la rau prin clopot si canal deschis pe ultima portiune. In caminul CV4 s-a pus pe fiecare fir cate un clapet de retinere Dn 1000 mm.

evacuarea mecanica a apelor pluviale – cand nivelul apei in emisar este peste cota de evacuare a canalului clopot apele puviale se evacueaza prin statie de pompare echipata cu o motopompa MP 79 cu Q = 1400 l/min.ce se racordeaza la conducte Dn=500 mm. Evacuarea apelor pluviale se poate face si mixt :gravitational + mecanic. Sistemul de preluare si evacuare a apelor pluviale este dimensionat sa evacueze 3,5 mc/s si este alcatuit din patru tronsoane distincte de colectoare principale din tuburi PREMO Dn = 400-500 mm si beton simplu Dn= 300 mm in lungime de L = 5200 m. Bazinul de retentie finala ape pluviale este amplasat pe platforma gospodariei de carbune cu dimensiunile L=46 m, l = 35 m, H = 2 m, avand o capacitate de inmagazinare de 2600 mc.

7.1.4.Titularul autorizatiei este obligat:- Să exploateze construcţiile şi instalaţiile de captare, aducţiune, folosire, epurare şi evacuare

a apelor uzate, precum şi dispozitivele de măsurare a debitelor şi volumelor de apa în conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare care face parte integrantă din documentaţia pentru fundamentarea autorizaţiei de gospodarire a apelor;

- Să reactualizeze, ori de cite ori este nevoie, planul de prevenire şi combaterea poluărilor accidentale, să deţină mijloacele şi materialele necesare în caz de poluări accidentale şi să acţioneze în conformitate cu prevederile planului menţionat mai sus;

- Să transmită anual necesarul de apă brută; să contracteze anual serviciul de asigurare a volumelor de apă brută în sursa şi respectiv celelalte servicii de gospodărirea apelor aferente în limitele autorizate, în vederea asigurării funcţionării folosinţei;

- Să întreţină construcţiile de captare, aducţiune, folosire, epurare şi evacuare a apelor uzate în condiţii tehnice corespunzătoare în scopul minimizării pierderilor de apa;

- Să determine prin măsurători datele tehnice privind serviciile de gospodărire a apelor efectuate (captarea, aducţiunea, tratarea, evacuarea şi epurarea apelor), să organizeze şi să întreţină evidenţa acestora şi să transmită datele respective autorităţilor de gospodărire a apelor conform prevederilor legale;

- În caz de modificare a proceselor tehnologice sau de schimbare a materiilor prime, de restrângere sau de încetare provizorie sau definitivă a utilizării volumelor de apă brută din sursele de apă, să anunţe conform obligaţiilor contractuale, organul emitent al autorizaţiei de gospodarire a apelor;

- În caz de restrângere, de încetare provizorie sau definitivă a utilizării apei să solicite emitentului modificarea autorizaţiei de gospodărire a apelor;

- În cazul provocării unor poluări în receptori, prin depăşirea concentraţiilor indicatorilor de calitate autorizaţi, să anunţe imediat telefonic Sistemul de Gospodarire a Apelor si Directia Apelor Siret Bacau, Garda de Mediu Bacau si ARPM Bacau.

- Se vor respecta toate prevederile urmatoarelor autorizatii:



Pagina 21 din 76



- AUTORIZAŢIE DE GOSPODĂRIREA APELOR privind “Folosinta de apa a SC CET SA BACAU” eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret;

- AUTORIZAŢIE DE GOSPODĂRIREA APELOR privind “Depozitul de zgura si cenusa al SC CET SA BACAU” eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret;

7.1.5.Ape subteraneNu exista descarcari directe in apele subterane. 7.1.5.1.Surse potentiale de poluare:- depozitarea temporara a deseurilor in cazul neincadrarii in spatiile special amenajate;- reteaua de canalizare ape uzate, in cazul deteriorarii;- bazinele statiilor de tratare locale a apelor chimic impure, in cazul deteriorarii lor sau a

exploatarii necorespunzatoare;- activitatile de dezafectare instalatii si/sau demolare cladiri, in cazul nerespectarii conditiilor

de protectie a mediului;- activitatile de descarcare, depozitare si manipulare a substantelor chimice, in cazul

nerespectarii conditiilor specifice si/sau a deteriorarii rezervoarelor, cuvelor de retentie, conductelor, pompelor si altor echipamente;

- activitatea de gestionare a combustibililor lichizi, a uleiurilor si uleiurilor uzate, bateriilor cu plumb, materialelor de reparatii si intretinere, in cazul nerespectarii conditiilor specifice de transport, depozitare, manipulare;- avarii, accidente in instalatiile tehnologice si auxiliare.

7.1.5.2. Masuri de protectie- respectarea instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca si instruirea corespunzatoare a

personalului;- desfasurarea in conditii optime a activitatii, pentru reducerea la minim a pierderilor

tehnologice;- respectarea programului de revizii si reparatii a instalalatiilor, inclusiv a conductelor de

transport al substanlelor si materialelor;- program de inspectie si intretinere a traseelor, bazinelor de neutralizare, conductelor coform

proiect. - program de inspectie si intretinere periodica a retelelor de canalizare. Sunt constructii

etanse realizate din beton rezistent la coroziunea apei.- program de inspectie si intretinere periodica a bazinelor statiei de tratare chimică a apei.- respectarea procedurii de actiune in caz de poluare a solului si apei subterane;- valorificarea si/sau eliminarea ritmica a deseurilor generate cu respectarea stricta a

legislatiei in vigoare privind gestionarea deseurilor;- respectarea capacitatilor maxime de stocare a depozitelor, rezervoarelor, bazinelor,

recipientilor;

7.2. PRODUCEREA SI UTILIZAREA ENERGIEI 7.2.1. Consumul de energie Utilizarea energiei termice si electrice se face cu respectarea celor mai bune tehnici

disponibile, declarate de titular avand in vedere cogenerarea de caldura si energie(CHP) prin producerea combinata de energie electrica si termica.

Cogenerarea de caldura si energie (CHP) este unul din cele mai eficiente mijloace tehnice si economice pentru a creste eficienta energetica a sistemului de alimentare cu energie. Cogenerarea este deci considerata ca cel mai important BAT ca optiune in ordinea de a reduce cantitatea de CO2 evacuata in atmosfera pe unitatea de energie generata. Pentru ca cererea de caldura variaza de-a lungul anului, instalatiile CHP au nevoie sa fie foarte



Pagina 22 din 76



flexibile in ceea ce priveste gradul de producere al caldurii si electricitatii si acestea trebuie sa posede o inalta eficienta de asemenea la o functionare la sarcina partiala.

Activitatea se afla sub incidenta reglementarilor privind comercializarea certificatelor de emisii gaze cu efect de sera ( dioxid de carbon ) si detine autorizatie de emisie gaze cu efect de sera nr.16/2008 rev 1 din 08.03.2010 Planul de masuri pentru monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera se intocmeste anual de titular si se aproba de ANPM.

Tabelul 7.3. Consumul anual de energie al activitatilor SC CET SA BACAU

Sursa de energie

Energie produsa Energie consumata

Cantitate % din Energia produsaEnergie electrica (MWh)

Energie termica (Gcal)

Energie electrica(MWh)

Energietermica(Gcal)

Energie electrica %

Energie termica %

Electricitate din reteaua publica

216.468 240.829

658 - 0,30 -Electricitate din alta sursa (productie proprie) 49.276 - 22,769 -

Abur/apa fierbinte importat(a) - - - -

Gaze (mii Nm3) pacura (tone) -

281.664 (aferent 32.923 mii Nm3 gaz)

- -

Carbune (tone) -453.793 (aferent 327.090 t carbune)

- -

Altele (biomasa energetica) - 53.061 (aferent 23.216 t biomasa) - -

Energia electrica si termica este consumata pentru servicii proprii tehnologice.Tabelul 7.4. Energie specifica

Activitatile desfasurate

Consum specific de energie (CSE)*

Descrierea fundamentelor

CSECompararea cu limitele

Producere energie electrica 348,58 gcc/KWh CSE pentru producerea

energiei electrice Limitele sunt impuse de regimul de functionare si de eficienta economicaProducere energie

termica 154,41 kgcc/Gcal CSE pentru producerea energiei termice

7.2.2. Conditii privind consumuri specifice de utilitatiOperatorul va lua in permanenta masurile necesare pentru minimizarea consumurilor de apa, utilizarea eficienta a energiei, astfel incat consumurile specifice de utilitati sa se incadreze in valorile asociate BAT, conform BREF IMA:Tabelul 7.5. Consumuri specifice 2011

Energie livrata total, din care: GJ 1610195.97Energie electrica livrata total, din care: MWh 167191.96

GJ 601891.06Energie electrica livrata in retele de distribuţie 110KV MWh 166799.99Energie electrica livrata direct subconsumatorilor MWh 391.97

Energie termica, total din care: MWh 280084.70GJ 1008304.91

Energie termica sub forma de apa fierbinte livrata SACET MWh 279453.43

Energie termica sub forma de abur de medie presiune MWh 631.26Consum de combustibil, din care: GJ 3301420.80

GJ/GJ 2.050



Pagina 23 din 76



Consum de combustibil pentru prod EE GJ 2211518.05GJ/GJ 3.674

Consum de combustibil pentru prod ET GJ 1089902.75GJ/GJ 1.081

Consum de energie electrica din retele de 110KV MWh 658.10kWh/GJ 0.409

Consum de apa industriala mc 111625.00mc/GJ 0.07

Consum de apa potabila (neproductiv) mc 18488.00mc/GJ 0.01

7.2.3. GAZE NATURALE Gazul natural este preluat din reteaua de alimentare cu gaze a municipiului Bacau si are o

putere calorifica de 8500 Kcal/Nm3.

Funcţie de evoluţia pieţii de energie şi evoluţia preţurilor de achiziţie a carbunelui păcurii şi gazelor naturale şi pe baza analizării comparative a cheltuielilor de producţie la funcţionarea pe gaze naturale faţă de funcţionarea pe păcură sau carbune se va stabili oportunitatea utilizării ca suport de ardere a păcurii sau gazelor naturale.

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT.

8.1. ACTIVITATEA DESFASURATA8.1.1.Obiectul de activitate Tabel 8.1. Inventarul proceselor

Nr. crt.

Denumirea procesului / Frecventa procesului

Descrierea procesului si subproceselor

Parametri (valoare maxima)

Emisii/Evacuari

1 Producerea energiei termice

Producerea energiei termice prin transferul de caldura al gazelor de ardere emise de grupul de cogenerare turbina cu gaze la agentul termic din sistemul de termoficare.

Apa calda la 13 bar si 110ºC

Gaze de ardere evacuate in atmosfera

Zgura si cenusa evacuata in depozitul de deseuri de ardere. *

Producerea aburului in cazane prin vaporizarea apei care preia caldura generata de arderea combustibililor

Abur industrial la 16 bar si 280ºC *

Producerea energiei termice prin incalzirea apei din circuitul de termoficare urban cu abur produs de cazane. Transferul de caldura are loc in schimbatoare de caldura de suprafata (boilere)

Apa fierbinte la 13 bar si 120ºC*

2Producerea

energiei electrice

Energia electrica este produsa la bornele generatorului, care utilizeaza lucrul mecanic obtinut in urma transformarilor termodinamice care au loc in turbina.

Puterea electrica maxima la bornele generatorului: -14,25 MW-7,33 MW şi 3,62 MW-50 MW *

Gaze de ardere evacuate in atmosfera.



Pagina 24 din 76



Nr. crt.

Denumirea procesului / Frecventa procesului

Descrierea procesului si subproceselor

Parametri (valoare maxima)

Emisii/Evacuari

3Prepararea apei

dedurizate si demineralizate

Trecerea apei brute prin filtre incarcate cu rasini schimbatoare de ioni (mase ionice). Regenerarea maselor ionice cu reactivi chimici.

630 m3 /h apa demineralizata742 m3/h apa dedurizata

Ape uzate neutralizate si tratate evacuate in canalizarea orasului.Slam deshidratat evacuat la groapa de gunoi ecologica a orasului.

8.1.2. Capacităţi de producţie S.C. CET S.A. BACAU are în structura organizatorică şi funcţională urmatoarele capacităţi

de producţie :1. Agregatele energetice din strada Chimiei nr.6 care fac obiectul prezentei autorizatii: IMA 2 : 1 cazan de abur industrial tip BABCOCK, care poate produce un debit de abur de 100

t/h (cu parametrii: presiunea 17bar, temperatura 270°C) prin arderea gazelor naturale sau a CLU cu o putere termica de 76,5 MWt;

TG - 1 grup de cogenerare turbina cu gaze compus din : - grup turbogenerator cu functionare pe combustibil gaz metan, avand puterea de 13,9

MWe si 22 MWt (total 41,61 MWt) ;- cazanul de apa calda tip UT-L 3700 avand P = 3 MWt (3,22 MWt), care poate produce

doar energie termica, prin arderea gazului natural. TG+TA - 1 grup de cogenerare cu ciclu combinat cu puterea electrica de 10,95 MW si

puterea termica de 15 MW compus din:- turbina cu gaze de tip M7A-03 D (23 MWt), - generatorul electric tip LS A 56 MBL 130/4p cu puterea activa nominala de 8,08 MW si

tensiunea nominala de 6, 3 kV.- cazan recuperator cu arzator mixt gaz metan sau CLU (11 MWt). - turbina cu abur de tip constructiv cu reactiune.

1 centrala cu doua cazane 10 t/h (2x8,5 MWt) cu functionare pe gaz metan sau CLU; IMA 1***: 1 Cazan energetic tip CRG 1870 cu o putere termica instalata de 343 MWt ; 1 turbogenerator tip DSL 50 ***cu o putere electrica la sarcina nominala de 50 MW;*** IMA 1 se va mentine în functiune pana la finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu de 30.06.2013.

2. Cazanul Tip Alchemintz din strada Letea nr.28 pentru producerea apei fierbinţi (CAF), care face obiectul AIM 34/2006, revizia 1 din 2007.– IMA 3;

3. 10 centrale termice cu puteri instalate intre 1,2 si 10 Gcal/h, ce functioneaza cu gaz metan care fac obiectul altor autorizatii de mediu ;

4. 5 centrale termice din cele 15 autorizate iniţial au fost transformate în puncte termice în anul 2007, în baza proiectului „Transformare 6 CT-uri în PT-uri şi racorduri”, iar documentele care atestă aceste lucrări sunt: PV recepţie finală nr.4/16.06.2011, nr.2/22.02.2011, nr.9/27.04.2011. Cele 5 centrale termice sunt: CT 1 Cornişa–AM nr.283/26.10.2006, CT 4



Pagina 25 din 76



Cremenea-AM nr.284/26.10.2006, CT Parc 2–AM nr.286/26.10.2006, CT Griviţa Roşie–AM 293/26.10.2006, CT Luceafăru–AM nr.296/26.10.2006.

Capacitatea energetica instalata a CET Bacău este de 281,46(409,7) MWt energie termică şi 73,9 (64) MWe energie electrică ;

8.2. DESCRIEREA ACTIVITATII 8.2.1. Regimuri de functionare Regimurile de functionare ale agregatelor energetice din CET Bacau sunt urmatoarele:- regimul de iarna - energia termica si electrica este produsa in regim de cogenerare prin

intermediul cazanului de abur energetic nr.1 si a turbinei cu abur DSL 50. Lignitul cu suport de gaze naturale este ars in cazanul energetic, producand abur care este introdus in turbina. O parte din abur este extras din turbina pentru prepararea apei calde furnizate in reteaua de termoficare urbana, cealalta parte este evacuata in condensatorul turbinei. Condensul rezultat este reintrodus in circuitul termic apa-abur, acesta fiind un circuit inchis;

- regimul de iarna de avarie - daca cazanul de abur energetic sau turbina cu abur nu sunt disponibile, necesarul de energie termica este asigurat cu ajutorul grupului de cogenerare cu turbina cu gaze, care produce in cogenerare si energie electrica. Daca necesarul de energie termica depaseste capacitatea de productie a acestui grup pot fi utilizate fie cazanul de abur industrial de 100 t/h, fie cazanul de apa fierbinte de 100 Gcal/h situat pe amplasamentul din strada Letea nr.28;

- regimul de vara - energia termica este produsa in regim de cogenerare cu energia electrica utilizand turbina cu gaze si cazanul recuperator al acesteia. Daca varful de sarcina termica depaseste capacitatea de productie a grupului cu turbina cu gaze poate fi utilizat si cazanul de apa fierbinte de varf LOOS;

- regimul de vara de avarie - daca in perioada verii grupul de cogenerare cu turbina cu gaze este indisponibil, necesarul de energie termica este acoperit cu ajutorul cazanului de apa fierbinte de 100Gcal/h (amplasamentul din str. Letea nr.28) sau cu ajutorul cazanului de abur industrial de 100 t/h.

Tabel 8.2. – Schema termomecanica simplificata



Pagina 26 din 76



Tabel 8.3. – Schema termomecanica pana la punerea in functiune a noilor instalatii

8.3. FLUXURILE TEHNOLOGICE Instalatiile de ardere cuprind un complex de instalaţii care transformă energia chimică a

combustibililor naturali în energie electrică şi termică. Acestea sunt străbătute de următoarele fluxuri de energie şi masă:a. Combustibilul. CET Bacau utilizeaza drept combustibili carbune-lignit, biomasa, gaze

naturale si pacura. Incepand cu anul 2013 combustibilulu de baza va fi gazul natural, iar combustibil de rezerva combustibilul lichid usor. Acest flux depinde de puterea electrica si puterea termica a instalatiilor de ardere

b. Aerul necesar arderii . Aerul este preluat din exteriorul sau interiorul clădirii în care se află instalate cazanele energetice .



Pagina 27 din 76



c. Gazele de ardere . - in focar are loc procesul de reactie intre aerul de ardere si combustibili, iar gazele de

ardere formate cedeaza caldura fluidului de lucru - apa, reducandu-si treptat temperatura pana la temperatura de evacuare din cazan;

- in camerele de ardere ale turbinelor cu gaze are loc procesul de oxidare a elementelor combustibile, gazele rezultate sunt destinse in turbinele cu gaze. Gazele arse evacuate din turbinele cu gaze intra in cazanele recuperatoare, cu sau fara postardere, unde cedeaza caldura apei din reteaua de termoficare. Din cazanele recuperatoare gaze arse racite sunt evacuate in atmosfera prin cosurile de fum.

d. Fluxul fluidului de lucru apă-abur . Aburul supraîncălzit iese din cazan şi se destinde în turbină până la presiunea subatmosferică de condensare, cu producere de lucru mecanic. Condensul este reintrodus in cazanul de abur;

- aburul supraincalzit produs de cazanele de abur de 10t/h sau cel de 100 t/h este utilizat pentru incalzirea apei din reteaua de termoficare urbana sau este livrat direct consumatorilor industriali.

e. Fluxul de apă de răcire . Acest flux este caracterizat prin debitele de apă necesare pentru condensarea aburului destins în turbină şi pentru răcirea agregatelor auxiliare.

f. Fluxul de căldură către consumatorii externi . Cuprinde traseele de abur şi apă fierbinte către consumatorii de căldură.

g. Fluxul de energie electrică este direcţionat spre Sistemul Energetic Naţional.h. Fluxul de energie pentru serviciile interne permite alimentarea cu energie a

consumatorilor proprii. Energia electrica si termica consumata in procesele tehnologice ce au loc in centrala electrica de termoficare este aisgurata din productia proprie sau din Sistemul Energetic National, atunci cand centrala nu produce energie electrica.

i. Evacuarea zgurii si cenusii . Evacuarea deseurilor are loc continuu prin utilizarea unui circuit de transport hidraulic (in amestec cu apa). Zgura si cenusa sunt depozitate in depozitul de deseuri de ardere amenajat in exteriorul centralei. Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor termenul de sistare a depozitarii este 31.12.2012.Activitatea de depozitare a zgurei si cenusii se va mentine în functiune pana la finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu de 30.06.2013;

j. Fluxul apei de adaos in circuitul termic al centralei . Debitul de apa de adaos este proportional cu pierderile tehnologice din circuitul termic al centralei. Apa de adaos este apa demineralizata. Pierderile de agent termic din reteaua de termoficare urbana sunt compensate prin adaos de apa dedurizata, in instalatiile din centrala.

8.4. INVENTARUL IESIRILOR.8.4.1. Inventarul produselor -2011Tabel 8.2

Numele procesului Numele produsului Utilizarea produsului Cantitatea

Producerea energiei electrice Energie electrica Consum industrial si casnic

216.468 MWh

Producerea energiei termice Abur industrialCaldura pentru termoficare urbana

Consum industrial si casnic

240.829 Gcal (total)542,79 Gcal (abur)240.286,7 Gcal (apa fierbinte)

8.4.2.Inventarul deseurilor - 2011Tabel 8.3.



Pagina 28 din 76



Numele procesului Numele deseului Impactul deseului Cantitate (volum/lungime)

Productia de energie electrica si termica

10.01.01 zgura si cenusa Eliminat total in spatiu amenajat - poluarea solului

122027.20 t

Tratarea fizico-chimica a apei brute

19.09.02 namol limpezire ape 19.09.03 namol ape brute

Eliminat total in spatiu amenajat - poluarea solului

197,87 t

Activitatea de reparatii agregate energetice 15.01.04 (fier) Valorificat partial -

Fara impact 63,03 t

Activitatea de reparatii agregate energetice 17 04 01 (cupru) In stoc - fara impact 10 kg

Activitatea de reparatii agregate energetice 17.04.02 (aluminiu) In stoc - fara impact 960 kg

Inlocuire masa ionica epuizata in filtrele de preparare apa

19 09 05 (deseuri pentru potabilizarea apei pentru consum sau obtinerea apei pentru uz industrial)

Fara impact - biodegradabil 0 m3

Productia de energie electrica si termica 20.01.01 (hartie-carton) Valorificat total 640 kg

Functionarea agregatelor energetice 13.03.07 (ulei uzat) Valorificat partial –

fara impact 1,73 t

8.5. INSTALATII SI DOTARI.8.5.1.Instalaţii termomecanice

a. Cazane energetice: IMA 2

- 1 cazan de abur industrial tip BABCOCK, care poate produce un debit de abur de 100 t/h prin arderea gazelor naturale sau a pacurii si are o putere termica instalata de 76,5 MW t; Cazanul de abur industrial de 100 t/h constituie o rezerva pentru siguranta alimentarii cu energie termica a municipiului Bacau si functioneaza numai in urmatoarele conditii:

- in sezonul rece cand cazanul de 420 t/h este indisponibil;- in perioada verii cand CAF-ul de 100 Gcal/h este indisponibil. Acest cazan de

apa fierbinte este situat pe un alt amplasament ce apartine si al S.C. CET S.A. Bacau.

O instalatie compusa din doua cazane de abur , pentru asigurare serviciilor interne ale centralei , cu un debit nominal de10t/h. Cazanele tip GX 7000 SURP sunt produse in Italia si vor functiona utilizand drept combustibil de baza gazele naturale. Aburul produs va fi utilizat in principal pentru degazarea apei de adoas in reteaua de termoficare urbana, dar poate fi dirijat si catre colectorul de abur de 16 bar, la care este racordat si cazanul de abur industrial. Apa de adaos compenseaza pierderile tehnologice si accidentale de apa din reteaua de termoficare urbana in regim de maxim de iarna. Debitul de apa de adaos in reteaua de termoficare urbana poate varia intre 0 t/h in regim de vara si 100 t/h in regim maxim de iarna. Gazele arse rezultate in cazanele de abur de 10 t/h vor fi evacuate printr-un cos de fum comun, realizat din inox si izolat termic la exterior.

cazanul de apă fierbinte tip UT-L 3700 apartinand TG avănd P= 3 MWt randamentul de 93,2% (3,22 MWt) şi arzător pe gaz metan cu debitul Qimax=350 Nmc/h.

IMA 1*** - 1 cazan energetic pentru producerea aburului, prin conversia energiei chimice

inmagazinate in combustibili fosili (carbune+biomasa, gaze naturale si/sau pacura) in



Pagina 29 din 76



energie termica. Cazanul energetic tip CRG 1870 este fabricat in Romania si are o putere termica instalata de 343 MWt; Cazanul tip CRG 1870 poate produce un debit de abur de 420 t/h la o temperatura de 540ºC si o presiune de 137 bar., si este echipat cu 12 arzatoare mixte (cu emisie redusa de NOx) care functioneaza pe gaze naturale sau pacura. Cazanul este proiectat sa functioneze pe combustibil solid (lignit+biomasa) si este echipat cu 6 mori ventilator pentru macinarea carbunelui. Morile sunt fabricate de SC VULCAN SA Bucuresti si pot macina un debit de carbune de 50 t/h, reducand granulatia lignitului de la 30 mm la 0,9 mm. Carbunele este ars in cazan prin 6 arzatoare de praf (de carbune). Pentru sustinerea flacarii in focar (asigurarea continuitatii procesului de ardere) cazanul este echipat cu arzatoare mixte de gaze naturale sau pacura (grupa 3 de arzatoare). Pentru asigurarea functionarii cazanului energetic in perioadele in care alimentarea cu carbune nu este posibila (indisponibilitati momentane) sunt montate doua grupe de arzatoare de sarcina mixte (gaze naturale sau pacura). Cele 12 arzatoare mixte utilizate pentru arderea gazelor naturale sau a pacurii sunt arzatoare cu emisie redusa de NOx, pulverizarea pacurii fiind realizata cu abur. In cazul utilizarii in exclusivitate a pacurii cazanul poate produce 70% din sarcina nominala, iar in cazul utilizarii gazelor naturale productia este de 55-60%.

*** IMA 1 se va mentine în functiune pana la finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu de 30.06.2013,

b. Turbina cu gaze- TG - grup de cogenerare Centrala cogenerativa compusă din: grup turbogenerator (TBN-T130) cu funcţionare pe combustibil gaz metan, sistem de combustie SoLoNOx, având puterea de 13,9 MWe si 22 MWt (total 41,61 MWt), debitul Qimax=4183 Nmc/h şi cazanul de apă fierbinte tip UT-L 3700 avănd P= 3 MWt randamentul de 93,2% (3,22 MWt) şi arzător pe gaz metan cu debitul Qimax=350 Nmc/h. Turbogeneratorul TBM-T130, are o putere instalată de 14258 KW, consum specific de căldură de 10280 Kj/Kw/h. Puterea termică a combustibilului este de 40738 Kw, cu un debit de gaze arse de 49,5 Kg/sec, la o temperatură de 482°C. Centrala cogenerativa se compune din :

Construcţii :clădirea turbogeneratorului şi cazanelor, clădirea electrocompresorului, alei, trotuare, platforme betonate;

Utilaje: grup turbogenerator 13,9 MWe dotat cu sistem aer comprimat cu turbosuflantă pentru faza de pornire şi alimentare cu aer a turbinei; cazan recuperator 22 MWt; cazan de apă fierbinte 3 MWt; grup electrocompresor de gaze naturale ; schimbătoare de căldura 3 buc; pompe; tubulatura by - pass către coşul de fum; filtru aer aspiraţie; tubulaturi racord aspiraţie aer şi evacuare gaze arse ; staţie de dedurizare apă adaos ;

reţele tehnologice: conductă alimentare combustibil gazos; branşare instalaţie electrica 6,3/110 Kw ; bransare reţea hidrotehnică ; instalaţii de automatizare, si sisteme de protecţie.

c. Turbine cu abur turbina cu abur de tip constructiv cu reactiune , apartinand grupului cu ciclu combinat

gaze/abur TG+TA IMA 1

1 turbogenerator tip DSL 50 cu o putere electrica la sarcina nominala de 50 MW, care transforma energia cinetica a aburului produs in cazanul energetic in energie electrica. Aburul este destins in turbina, printr-o succesiune de transformari termodinamice, energia cinetica a acestuia fiind transformata in lucru mecanic (rotirea turbinei). Axial cu turbine este cuplat generatorul electric, care transforma lucrul mecanic in energie electrica produsa la bornele acestuia; Productia de energie electrica este realizata cu ajutorul turbogeneratorului cu turbina cu abur tip DSL 50-1, construita cu doua prize reglabile pentru extragere de abur. Aburul este utilizat direct pentru furnizarea energiei termice prin reteaua de termoficare industriala sau pentru prepararea in boilerele de termoficare a apei fierbinti vehiculate prin reteaua de termoficare urbana. Energia



Pagina 30 din 76



electrica produsa la bornele generatorului electric are o tensiune de 10,5 KV si este livrata in Sistemul Energetic National prin intermediul propriei statii electrice de transformare, care ridica tensiuniea electrica la 110 KV. Consumul de energie electrica si termica este asigurat la functionarea blocului energetic din productia proprie. In perioada de vara sau atunci cand blocul energetic este indisponibil consumul de energie electrica este asigurat din SEN prin intermediul statiei de 110 KV.

*** IMA 1 se va mentine în functiune pana la finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu de 30.06.2013;

d. Grup de cogenerare cu ciclu combinat - TG + TA Grup cu ciclu combinat gaze/abur cu puterea electrica de 10,95 MW si puterea termica de 15 MW compus din:

- turbina cu gaze de tip M7A-03 D (23 MWt), produsă de firma Kawasaky, cu functionare pe combustibil gaz metan sau CLU. Turbina este cuplata cu generatorul electric de fabricatie Leroy Sommer tip LS A 56 MBL 130/4p cu puterea activa nominala de 8,08 MW si tensiunea nominala de 6, 3 kV.

- cazan recuperator cu arzator mixt gaz metan sau CLU (11 MWt). Cazanul recuperator are un schimbator final de recuperare a caldurii din gazele de ardere. Cazanul propriu zis este inclus in circuitul apa-abur al turbinei cu abur, iar recuperatorul final debiteaza caldura direct in circuitul de termoficare.

- turbina cu abur de tip constructiv cu reactiune.

8.5.2.Instalatii pentru tratarea chimica a apeia. Instalatia de pretratareApa bruta utilizata in centrala este introdusa in doua bazine tampon pentru stocarea apei industriale. Din aceste bazine apa este pompata prin schimbatorii de caldura, in trei decantoare, unde au loc urmatoarele procese fizico-chimice:

- coagulare prin adaos de clorura ferica;- decarbonatare cu adaos de var;- indepartarea substantelor organice.

Din decantoare apa este introdusa prin cadere libera in trei rezervoare de apa coagulata cu un volum de stocare de 300 m3 fiecare.

Apa pretratata are urmatorii indicatori chimici:- Ca2+ (mval/l): 2,5;- Mg2+ (mval/l): 0,5;- Na+ (mval/l): 3,0;- SO4

2- (mval/l): 2,5;- HCO3

- (mval/l): 1,7;- Cl - (mval/l): 2,3.

Namolul rezultat este purjat din decantoare prin curgere libera, in trei bazine de slam de 25 m3

fiecare, de unde este evacuat in halda de zgura si cenusa, prin intermediul statiei de pompe Bagger. b. Instalatia de demineralizare

Apa utilizata la alimentarea cazanelor energetice este apa demineralizata, obtinuta prin eliminarea totala a continutului de saruri si gaze dizolvate. Statia de demineralizare este proiectata sa produca un debit de apa tratata de 630 m3/h.

Apa demineralizata este obtinuta din apa coagulata, care inaite de a fi introdusa in instalatia de demineralizare este trecuta succesiv prin filtrele mecanice si filtrele cu carbune activ. Instalatia de demineralizare are linii de schimbatoare ionice compuse din: filtru cationic puternic acid, filtru anionic puternic bazic si filtru anionic slab bazic.

Fitrele cotionice puternic acide sunt umplute cu masa ionica tip VIOVIT CS 3 sau PUROLITE C 100 si au rolul de a retine cationii sarurilor solubile. Filtrele anionice puternic



Pagina 31 din 76



bazice sunt umplute cu mase ionice WOFATIT SBK, iar cele slab bazice sunt umplute cu mase ionice WOFATIT AD-41 sau PUROLITE A 847. Filtrele anionice au rolul de a retine anionii din apa.

Apa obtinuta in liniile de demineralizare este o apa partial demineralizata si este stocata in doua rezervoare de 500 m3 fiecare. Din aceste rezervoare apa este pompata in instalatia de finisare, unde cu ajutorul filtrelor cu pat mixt apa este total demineralizata. Filtrel cu pat mixt sunt umplute cu cationid puternic acid tip WOFATIT KPS-MB sau PUROLITE C100 m -MB si anionit puternic bazic tip WOFATIT SBW-MB sau PUROLITE A 400-CL. Apa finisata este stocata in rezervorul de apa demineralizata de unde este pompata in circutele termice ale instalatiilor energetice, in functie de necesitati.

Liniile de demineralizare functioneaza alternativ, fiind supuse zilnic (conform proiectului) unor procese de regenerare a maselor ionice din schimbatoarele de ioni.

Regenerarea maselor ionice din filtrele cationice se face cu o solutie de acid clorhidric (HCl) cu o concentratie de 6%. Procesul de regenerare consta in afanarea masei cationice prin trecerea apei in contracurent prin filtre, vehicularea solutiei acide si spalarea masei ionice cu apa pentru indepartarea excesului de acid. Pentru prepararea solutiei acide se utilizeaza acid clorhidric cu concentratia de 32% achizitionat prin serviciul de aprovizionare. La o regenerare se utilizeaza 3,5m3 de solutie de HCl cu concentratie 32%.

Regenerarea maselor ionice din filtrele anionice se face cu o solutie de hidroxid de sodiu (NaOH) cu o concentratie de 4%. Procesul de regenerare consta in afanarea masei cationice prin trecerea apei in contracurent prin filtre, vehicularea solutiei regeneratoare si spalarea masei ionice cu apa pentru indepartarea excesului de hidroxid de sodiu. Pentru prepararea solutiei bazice se utilizeaza hidroxid de sodiu cu concentratia de 36% achizitionat prin serviciul de aprovizionare. La o regenerare se utilizeaza 2,21 m3 de solutie de NaOH cu concentratia de 36%.

Regenerarea maselor ionice din filtrele cu pat mixt se face cu o solutie de HCl de concentratie 6% si cu o solutie de NaOH de concentratie 4%. La o regenerare sunt utilizate urmatoarele cantitati de reactivi chimici: 1 m3 HCl 32% si 1,1 m3 NaOH 36%. Regenerarea filtrelor cu pat mixt este efectuata periodic in functie de timpul de utilizare, in proiect fiind prevazuta regenerarea saptamanala.

Apele uzate rezultate din regenerarea filtrelor ionice au caracter agresiv si sunt colectate in doua rezervoare de neutralizare-recirculare cu un volum de 500 m3 fiecare. Apele neutralizate sunt trimise la statia de pompe Bagger pentru a fi utilizate in sistemul hidrauluic dea evacuare a zgurii si cenusii din centrala.

Debitul de apa uzata evacuata din instalatia de demineralizare este de 455 m3/h, in perioada de regenerare.c. Instalatia de dedurizare

Instalatia de dedurizare permite eliminarea ionilor de Ca+2 si Mg+2 din apa pretratata. Apa dedurizata este utilizata pentru completarea pierderilor de agent termic din circuitul primar de termoficare urbana (centrala-puncte termice) si ca adaos in circuitul de racire al instalatiilor energetice din centrala.

Apa dedurizata este obtinuta din apa coagulata si filtrata care este trecuta prin unul din cele 8 filtre Na-cationice ale instalatiei de dedurizare. Din aceste filtre apa este stocata in rezervoarele de apa dedurizata. Apa utilizata ca adaos in reteaua de termoficare este pompata din rezervoare prin filtrele de finisare Na-cationice.

Regenerarea maselor ionice din filtrele Na-cationice se face cu solutie de clorura de sodiu (NaCl) de concentratie 10%. Intr-un proces de regenerare se utilizeaza un volum de 12 m3

de solutie de sare cu o concentratie de 10%. Frecventa regenerarilor depinde de gradul de utilizare al schimbatorilor de ioni, la sarcina de proiect regenerarea fiind facuta zilnic.

Apele uzate provenite din instalatia de dedurizare sunt evacuate la cele doua bazine de omogenizare, de unde pompate catre statia de pompe Bagger pentru a fi utilizate la evacuarea hidraulica a zgurii si cenusii.

In instalatia de dedurizare poate fi produs un debit de apa tratata de 742m3/h. Debitul de apa uzata evacuat din instalatia de dedurizare este de 160m3/h, in perioada regenerarii.d. Instalatia de tratare a condensului



Pagina 32 din 76



In scopul mentinerii indicatorilor de calitate ai apei din circuitul termic al instalatiilor energetice, condensul din condensatorul turbinei, din boilerul de termoficare si cel returnat prin circutul de termoficare industriala este introdus intr-o instalatie distincta de tratare chimica. Aceasta instalatie este compusa dintr-un filtru cationic (umplut cu masa ionica puternic acida VIONIT CS3 sau PUROLITE C100) si un filtru cu pat mixt (umplut cu cationit puternic acid tip WOFATIT KPS-MB sau PUROLITE C 100-MB si anionit puternic bazic tip WOFATIT SBW-MB sau PUROLITE A400-CL).

Regenerarea maselor ionice din filtrele cationice ale instalatiei de tratare a condensului se face cu o solutie de HCl de concentratie 6%. La o regenerare se utilizeaza aproximativ 2,53 m3 de solutie HCl 32%. Perioada la care este efectuata regenerarea filtrelor ionice depinde de gradul de utilizare, la parametri de proiect regenerarea fiind efectuata saptamanal.

Regenerarea maselor ionice din filtrele cu pat mixt se face cu solutie de HCl cu o concentratie de 6% si o solutie de NaOH de concentratie 4%. La o regenerare este utilizata o cantitate de 0,85 m3 solutie de HCl 32% si 0,95% solutie de NaOH 36%. Prin proiect este prevazuta regenerarea saptamanala a filtrelor ionice.

Apele uzate sunt evacuate din instalatie in cele doua bazine de omogenizare si prin canalizarea tehnologica la statia de pompe Bagger. Debitul de apa uzata (afanari, spalari, regenerari) evacuat din instalatia de tratare a condensului este de aproximativ 300 m3/h.

8.5.3.Circuitul de racire Ciclul termodinamic de transformare a calduri in lucru mecanic presupune existenta unei

surse reci. Intr-o termocentrala sursa rece este asigurata de circuitul de racire. Circuitul de racire existent la CET Bacau este unul de tip inchis, in care excesul de caldura din condensatorul turbinei este transferat aerului atmosferic, utilizand ca agent termic apa de racire.

Apa din circuitul de racire al centralei electrice de termoficare preia caldura din condensatoarele turbinei si din racitoarele secundare (racitoare de ulei, racitoare de hidrogen etc) si o cedeaza in turnurile de racire prin contact direct aerului atmosferic. Apa de racire este vehiculata in circuit inchis cu ajutorul electropompelor de circulatie, necesarul de apa de racire fiind determinat de pierderile tehnologice (evaporare) sau accidentale din sistemul de racire.

Circuitul de racire al CET Bacau are in componenta:- 2 turnuri de racire hiperboloidale in contracurent, fiecare putand raci un debit de apa de

8000 m3/h;- statia de recirculare prin pompare a apei de racire, structurata in doua module. Modulul

nr.1 este echipat cu 3 electropompe (2 x 4500 m3/h si 1 x 2500m3/h), iar modulul nr.2 cu 4 pompe (2 x 4500m3/h si 2 x 2500m3/h);

- schimbatoare de caldura prin suprafata pentru racirea instalatiilor energetice si a fluidelor de lucru;

- trasee de conducte pentru vehicularea apei intre turnurile de racire si schimbatoarele de caldura.

Pierderile tehnologice (evaporare la turnurile de racire, purjari) sau accidentale de apa din circuitul de racire sunt compensate prin introducerea de apa dedurizata, produsa din apa bruta in Sectia Chimica a centralei.Cantitatile excedentare de apa din circuitul de racire care pot sa apara in unele perioade sunt evacuate prin preaplinul bazinelor turnurilor de racire in canalizarea tehnologica.

Dupa punerea in functiune a grupului energetic cu ciclu mixt gaze/abur, turbina cu abur DSL 50 va fi retrasa din exploatare. Condensatorul turbinei cu abur din ciclul combinat va fi racit cu ajutorul apei din reteaua de termoficare urbana. In aceste conditii, cantitatea de caldura reziduala care trebuie evacuata din procesele tehnologice va fi redusa semnificativ. Pentru racirea apei care va prelua excesul de caldura din procesele tehnologice se va renunta la vechiul circuit de racire si va fi utilizat un turn de racire nou cu circuit inchis si tiraj fortat al aerului atmosferic. Noul turn de racire are o putere termica de racire de 990KW, fiind proiectat sa raceasca apa de la 37°C la 32°C.



Pagina 33 din 76



Atunci cand temperatura aerului atmosferic este prea mare si nu se pot atinge temperatura apei de racire la iesirea din turn de 32°C, intra in functiune o instalatie de stropire cu apa a fluxului de aer.

8.5.4. Instalatia de stocare si utilizare a combustibilului lichid usor (CLU) Combustibilul lichid usor va fi utilizat drept combustibil de rezerva pentru urmatoarele

instalatii de pe amplasament: IMA2, centrala cu ciclu combinat si cele doua cazane de 10 t/h.

Combustibilul lichid usor va fi aprovizionat de la firme specializate si autorizate pentru comercializarea acestui tip de combustibil si va avea o putere calorifica inferioara de cca. 10845 Kcal/kg.

CLU aprovizionat cu ajutorul cisternelor rutiere va fi stocat pe amplasamentul obiectivului economic intr-un rezervor de 15 m3, cu pereti dubli, amplasat ingropat. Rezervorul este fabricat in Romania,de firma PIFATI, si este agrementat pentru depozitarea produselor petroliere si pentru protectia mediului. Amplasarea ingropata are avantajul reducerii pericolelor de incendiu. Spatiul dintre peretii dubli ai rezervorului va fi umplut cu un lichid antigel, in care este imersat un senzor de detectare a scurgerilor accidentale de produs petrolier. Aceste particularitati constructive elimina dezavantajul lipsei posibilitatii efectuarii unor inspectii vizuale a starii de integritate fizica a rezervorului.

Pentru vehicularea CLU va fi construita pe amplasament o statie de pompare/incalzire.

8.5.5. Instalatia de distributie interna a gazului natural Gazul natural va deveni combustibilul de baza utilizat in instalatiile de ardere de pe

amplasamentul CET Bacau. Instalatia de alimentare cu gaze naturale a CET Bacau a fost proiectata si realizata de firme

specializate si autorizate, fiind exploatata in conformitate cu normativele tehnice in vigoare si supravegheta in regim continuu de personal calificat si autorizat. Personalul de deservire dispune de echipamente de detectare a gazului metan si efectueaza controale periodice, pentru identificarea oportuna a scaparilor accidentale de combustibil gazos.

Alimentarea cu gaze naturale este efectuata din magistrala municipiului Bacau, printr-o conducta subterana pana la statia reglare-masurare (amplasata intr-o zona special amenajata in care accesul se face in mod controlat), de unde distributia catre instalatiile de ardere se face printr-o conducta supraterana.

8.5.6. Gospodaria si circuitele pentru transportul reactivilor chimici Centrala electrica de termoficare Bacau utilizeaza in procesul de tratare a apei mase ionice

si o serie de reactivi chimici precum: acid clorhidric, hidroxid de sodiu, clorura de sodiu, var, sulfat feros si amoniac.

a) Acidul clorhidric (HCl) Regenerarea filtrelor cationice din instalatia de tratare a apei brute este efectuata cu o

solutie de acid clorhidric obtinuta dintr-un acid clorhidric de concentratie 32%, achizitionat prin licitatii publice de la societati comerciale specializate si autorizate.

Acidul clorhidric este adus in centrala pe calea ferata in vagoane tip cisterna de constructie speciala cu o capacitate de 25 sau 50 tone, de la firme specializate. Vagoanele cisterna sunt stationate pentru descarcare pe teritoriul centralei pe rampa special amenajata din cadrul Sectiei Chimice, acidul clorhidric fiind transferat din vagoane in 5 cisterne metalice de stocaj de 100 m3..

Cisternele utilizate pentru depozitarea acidului clorhidric de concentratie 32% sunt amplasate suprateran in aer liber, pe suporti din beton, pe o platforma protejata anticoroziv cu placi de gresie antiacida si prevazuta cu sistem de colectare si evacuare catre bazinele de omogenizare a scurgerilor accidentale de reactivi. Rezervoarele de acid clorhidric sunt prevazute cu un sistem de conducte de aerisire, pentru captarea vaporilor de acid si neutralizarea acestora in vase de aerisire umplute cu NaOH. Conductele de preaplin si de golire sunt racordate la canalizarea tehnologica care face legatura cu bazinele de omogenizare/neutralizare.



Pagina 34 din 76



Din cisternele de stocare acidul clorhidric este pompat printr-o instalatie de constructie speciala, protejata antiacid, intr-un rezervor de diluare. Solutia de acid clorhidric cu o concentratie de 6% este introdusa cu ajutorul ejectoarelor in instalatia de tratare a apei in faza de regenerare a masei ionice din schimbatoarele de ioni.

b) Hidroxidul de sodiu Hidroxidul de sodiu (lesie) este achizitionat de la societati specializate si autorizate, sub

forma de solutie cu o concentratie de 36%. Transportul este efectuat pe calea ferata in vagoane tip cisterna de constructie speciala cu o capacitate de 25 sau 50 de tone. Vagoanele cisterna sunt stationate pentru descarcare pe teritoriul centralei pe rampa special amenajata din cadrul Sectiei Chimice, hidroxidul este transvazat cu ajutorul pompelor in una din cele 3 cisterne de stocare. Rezervoarele de stocare sunt realizate din otel cu o capacitate de 100 m3 fiecare, cauciucate la interior pentru protectie fata de agresivitatea reactivului. Cisternele de stocare sunt amplasate in aer liber pe o platforma betonata placata cu gresie anticoroziva, pe suporti din beton. Platforma este prevazuta cu sistem de captare si evacuare a scurgerilor accidentale de reactiv in bazinele de omogenizare. Conductele de preaplin si de golire sunt racordate la canalizarea tehnologica care permite evacuarea reactivilor chimici colectati in bazinele de omogenizare.

Regenerarea maselor ionice din instalatia de tratare a apei brute este realizata cu o solutie de NaOH 4%, preparata in rezervoarele de diluare din hidroxidul de sodiu 36% preluat din rezervoarele de stocare cu ajutorul ejectoarelor.

c) Clorura de sodiu (NaCl) Clorura de sodiu este utilizata sub forma de saramura (dizolvata in apa) pentru regenerarea

filtreor Na-cationice din instalatia de dedurizare a apei brute. Aprovizionarea cu sare a centralei se face pe calea ferata. Vagoanele CFR sunt aduse pe

rampa special amenajata din zona Sectiei Chimice, bulgarii de sare fiind descarcati manual in cele doua bazine betonate in care este preparata saramura (concentratie 25%), prin adaos de apa pretratata si recirculare.

Din cele doua bazine saramura este pompata prin doua filtre cu cuart (pentru retinerea impuritatilor) in cistene de stocare, de unde este transmisa in instalatia de dedurizare pentru regenerare maselor ionice.

d) Varul Varul este utilizat in faza de coagulare a apei brute, care are loc in decantorii instalatiei de

pretratare. Varul este adus in centrala sub forma de praf hidratat (CL80) in vagoane de cale ferata. Descarcarea varului in cele 2 silozuri de depozitare se face printrun sistem pneumatic. Fiecare din cele doua silozuri poate stoca o cantitate de 85 de tone si sunt amplasate in partea superioara a instalatiei de dozare a varului. Legatura intre silozuri si instalatia de dozare este realizata in mod etans, printr-un racord flexibil de cauciuc.

e) Sulfatul feros (FeSO 4H2O) Sulfatul feros este utilizat pentru obtinerea apei pretratate in decantoarele instalatiei de

tratare a apei brute. Aprovizionarea cu acest reactiv chimic este realizata pe calea ferata, de la societati comerciale specializate. Reactivul este stocat in magazia interioara din cadrul Sectiei Chimice, protejat fata de fenomenele meteorologice.

f) Amoniacul (NH 3) Amoniacul este utilizat pentru conditionarea apei de alimentare a cazanelor. Amoniacul este

adus in centrala in bidoane de plastic, sub forma de solutie cu concentratia de 25%. Depozitarea amoniacului este realizata in magazia interioara din cadrul Sectiei Chimice. Amoniacul este trecut in vasele de diluare, unde concentratia este redusa la 1%. Solutia este pompata in vasele de consum si de aici in circuitul de alimentare cu apa a cazanelor. Instalatiile de stocare, preparare si transport a solutiilor de amoniac sunt proiectate si realizate de firme specializate, fiind asigurata etanseitatea sistemului si ventilarea spatiilor inchise.

g) Masele ionice Masele ionice sunt utilizate in procesele chimice de tratare a apei, pentru obtinerea apei

dedurizate si demineralizate. Masele ionice sunt rasini netoxice, stabile din punct de vedere



Pagina 35 din 76



fizico-chimic (nu se dizolva si nu se descompun) si sunt reutilizate pana la un anumit nivel, prin regenerare cu reactivi chimici mentionati anterior.

Aprovizionarea cu mase ionice se face in saci de plastic sau butoaie, transportate cu autovehicule rutiere si depozitate in magazia centralei.

Reactivii chimici utilizati in instalatiile CET Bacau sunt stocati si vehiculati in instalatii speciale, protejate fata de agresivitatea chimica a substantelor chimice. Aprovizionare cu reactivi chimici a producatorului termoenergetic este realizata prin intermediul firmelor specializate si autorizate pentru efectuarea acestor operatiuni. Centrala electrica de termoficare Bacau pastreaza evidente stricte privind aprovizionare si consumul reactivilor chimici.

8.5.7. Zonele de depozitare a uleiurilora) Uleiuri de turbina Uleiul de turbina (de tip TBA) este utilizat in sistemul de ungere si in circuitul de comanda

hidraulica a turbinei cu abur. Uleiul este aprovizionat in butoaie metalice de 200 litri fiecare, depozitate intr-o zona inchisa amenajata pe o suprafata betonata. Atunci cand este cazul uleiul din butoaie este transvazat cu ajutorul unor pompe cu roti dintate in rezervoarele de ulei ale turbinei.

In conformitate cu prescriptiile energetice in vigoare, uleiul uzat este reconditionat prin centrifugare (pentru eliminarea apei), dupa care este reintrodus in sistemul de ungere si comanda hidraulica a turbinei. Uleiul uzat care nu mai poate fi reconditionat pentru utilizarea in circuitele turbinii este utilizat pentru ungerea altor organe de masini din componenta instalatiilor energetice care functioneaza in S.C. CET S.A. Bacau.

b) Uleiuri de transformator Uleiul de tranformator (tip TR 30) este utilizat ca agent de transfer a calduri in

transformatoarele electrice din cadrul Sectiei Electrice. Aprovizionare cu acest tip de ulei a centralei este realizata pe cale rutiera, cu cisterne auto specializate. Descarcarea este efectuata cu ajutorul unor pompe cu roti dintate, pe circuite separate. Uleiul este stocat in 3 rezervoare metalice cu o capacitate de 40 m3 fiecare, amplasate in aer liber. Platforma este prevazuta cu inele betonate de captare a scurgerilor accidentale si instalatie de stingere a incendiului la fiecare rezervor in parte. Uleiurile de transformator nu contin policlorbifenili (PCB).

c) Uleiuri de lubrefiere In centrala sunt utilizate mai multe tipuri de uleiuri de lubrifiere (TIN 300, TIN 125, T90, T75)

a organelor de masini aflate in miscare (ventilatoare de gaze, ventilatoare de aer, transmisii industriale etc.). Acolo unde este posibil se utilizeaza si ulei de turbina uzat. Aprovizionarea cu lubrefianti este realizata pe cale rutiera, in butoaie etanse de 200 litri. Depozitarea se face intr-o magazie speciala, de unde se ia cantitatea necesara in procesele tehnologice.

Vehicularea uleiului se face prin circuite etanse, realizate din conducte metalice si racorduri flexibile.

Achizitionarea uleiurilor necesare in procesele tehnologice interne este efectuata in urma unor licitatii publice, la care participa firme specializate. Uleiurile livrate sunt insotite de declaratii de conformitate, care specifica faptul ca produsele livrate respecta prevederile H.G. 1022/2002 si nu pun in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii, nu produc un impact negativ asupra mediului si respecta prevederile legislatiei in vigoare.

8.5.8.Zone de depozitare a substantelor chimice sau a a materialelor explozive In procesele tehnologice care se desfasoara pe teritoriul CET Bacau sunt utilizate o serie de

materiale auxiliare care in anumite conditii pot genera pericolul aparitiei unor incendii sau explozii. Astfel pe amplasament sunt amenajate zone de depozitare a urmatoarelor substante: hidrogen, oxigen, carbid si motorina.

a) Hidrogen *



Pagina 36 din 76



Hidrogenul este utilizat ca agent termic in procesul de racire a generatoarelor electrice. Aprovizionarea cu hidrogen se face din Borzesti in recipiente (tuburi) de otel, de constructie speciala, transportate pe cale rutiera, cu respectarea tuturor prevederilor legale privind achizitia si transportul. Tuburile cu hidrogen sunt depozitate intr-un spatiu special amenajat si pot stoca sub presiune o cantitate de 6,5 m3 fiecare.

Hidrogenul este un gaz care in prezenta unor substante combustibile poate conduce la aparitia unor explozii sau incendii.

*Prin scoaterea din exploatare a turbinei cu abur tip DSL 50 in anul 2013 se va renunta la utilizarea pe amplasament a hidrogenului.

b) Oxigen Oxigenul este utilizat sub forma de gaz la realizarea operatiilor de sudura oxiacetilenica.

Aprovizionarea cu oxigen se face de la firme specializate in recipiente (tuburi) de otel, de constructie speciala, transportul fiind efectuat cu mijloace auto, cu respectarea prevederilor legale. Tuburile de oxigen pot stoca o cantitate maxima de oxigen sub presiune de 6,5 m3

fiecare. Depozitarea tuburilor de oxigen se face intr-o magazie special amenajata.c) Carbid Carbidul este utilizat la producerea acetilenei necesare efectuarii operatiilor de sudura

oxiacetilenica, in echipamente special construite in acest scop. Aprovizionarea cu carbid se face in butoaie metalice de 50kg, transportul fiind efectuat cu autovehicule rutiere. Butoaiele sunt depozitate in magazia centrala.

d) Motorina Motorina este utilizata pentru alimentarea autovehiculelor care compun parcul auto al

centralei. Aprovizionarea cu acest combustibil se face de la societati comerciale specializate, cu ajutorul unei cisterne auto. Motorina nu este descarcata in rezervoare proprii, alimentarea autovehiculelor fiind efectuata direct din cisterna.

8.5.9. Zona de descarcare, depozitare, preparare si transport a combustibilului solid; Carbunele energetic utilizat drept combustibil solid in instalatia de ardere nu pericliteaza din

punct de vedere chimic zona amplasamentului, dar poate conduce la poluarea cu suspensii solide a aerului atmosferic prin antrenarea particulelor cu dimensiuni reduse de curentii atmosferici.

Aprovizionarea cu carbune a CET Bacau se face pe calea ferata cu ajutorul vagoanelor speciale pentru transportul combustibilului solid, prevazute cu instalatie de aer comprimat pentru descarcarea automata. In centrala este amenajata o zona speciala destinata descarcarii, sortarii, concasarii, depozitarii si transportului carbunelui numita gospodaria de carbune.Carbunele este descarcat din vagoanele CF pe cele doua rampe supraterane de descarcare, care au o lungime utila de 405 m si o capacitate de 30 000 tone fiecare.Carbunele este preluat de pe rampele de descarcare cu ajutorul a patru masini cu cupe si transportat prin intermediul unor benzi rulante in statia de sortare-sfaramare. Cu ajutorul unor gratare cu bare carbunele este sortat dupa dimensiune, cel cu granulatie mai mare de 30 mm fiind introdus intr-un concasor.

Din statia de sortare-sfaramare carbunele poate fi trimis direct spre instalatia de ardere sau in zona de depozitare de pe teritoriul centralei. Transportul, descarcare in depozit si preluarea din depozit a carbunelui se face mecanic cu ajutorul a doua masini combinate si a benzilor transportoare. Cele patru halde de carbune au o capacitate de 70000 de tone si sunt amplasate in aer liber pe o platforma amenajata, avand peretii laterali din beton. Dimensiunile mari ale particulelor de carbune din depozit si tasarea mecanica a stivelor de lignit (prin calcare cu senilele buldozerelor) impiedica spulberarea sub actiunea vantului a combustibilului solid. Zona de depozitare este prevazuta cu inel de incendiu.

Benzile de transport a lignitului din depozit in buncarii intermediari (situati in partea superioara a salii cazanelor) sunt pozitionate printr-un tunel inchis care impiedica antrenarea particulelor de carbune sub actiunea curentilor atmosferici de altitudine. Transportul lignitului din buncarii intermediari in morile de carbune este realizat cu ajutorul benzilor cu racleti,



Pagina 37 din 76



pozitionate in tunele inchise in scopul evitarii poluarii cu particule solide in suspensie a aerului din sala cazane.

Dupa retragerea din exploatare a IMA1, in momentul finalizarii probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat - se va renunta la utilizarea drept combustibil energetic a carbunelui. Instalatiile de descarcare, prelucrare, transport si ardere a lignitului vor fi retrase din exploatare, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

8.5.10.Rampa de descarcare, rezervoarele pentru stocarea si circuitele de transport a pacurii In ultimii ani nu a fost utilaza pacura in procesele de ardere, ultima aprovizionarea fiind

efectuata in anul 1997. Pacura din rezervoarele de pe amplasament se afla in administrarea Rezervelor Nationale de Stat.

Aprovizionarea cu pacura este efectuata pe calea ferata in vagoane cisterne CFR de 25 sau 60 de tone, prevazute cu sistem de incalzire. Descarcarea, depozitarea si transportul pacurii este efectuata intr-o zona special amenajata pe teritoriul centralei (gospodaria de pacura), care are in componenta: rampa de descarcare, rezervoarele de pacura, statiile de pompe pentru transvazare si treapta I de pompare, preincalzitoarele de pacura si statia de pompe treapta a doua.Vagoanele cisterna sunt introduse pe rampa de pacura construita cu doua fire, unde prin 15 guri de descarcare pacura este pompata in rezervoarele de pacura. Din rezervoare pacura este preluata cu ajutorul statiilor de pompare, incalzita, filtrata si trimisa catre instalatiile de ardere. Din considetente tehnice o patre din pacura trimisa la arzatoare este returnata printr-un circuit separat in rezervoare.

Pacura este depozitata pe teritoriul centralei intr-o zona special amenajata in cadrul gospodariei de combustibil lichid. Rezervoarele de pacura sunt supraterane, metalice, prevazute cu izolatie termica la exterior si cu instalatie de incalzire a pacurii depozitate. Capacitatea de stocare a fiecaruia din cele doua rezervoare de pacura este de 10 000 m3.

In scopul limitarii efectelor negative generate de o eventuala scurgere accidentala a pacurii din rezervoare, zona de depozitare a combustibilului lichid este imprejmuita de un batal din placi de beton etanse, care asigura un volum de retinere egal cu capacitatea de stocare a rezervoarelor.

Incepand cu anul 2013, dupa punerea in functiune a instalatiei energetice cu ciclu mixt gaze/abur, se va renunnta in totalitate la utilizarea pacurii in procesele tehnologice desfasurate pe amplasamentul CET Bacau.

8.5.11. Circuitul de transport hidraulic al deseurilor solide de ardere si zona de depozitare a acestora Zgura si cenusa sunt deseuri industriale nepericuloase rezultate in urma arderii carbunelui si

a biomasei. Caracterul poluant al acestor deseuri nu este dat atat de compozitia chimica (nu contin substante periculoase in concentratii semnificative), cat de dimensiunile reduse a particulelor (au un aspect prafos). Caracteristicile fizice ale zgurii si cenusii genereaza pericolul poluarii factorilor de mediu cu particule solide aflate in suspensie, atunci cand sunt indeplinite anumite conditii suplimentare generate de conditiile atmosferice sau aparitia unor incidente tehnice. Astfel in zona depozitului de zgura si cenusa pot apare poluari accidentale ale factorilor de mediu in urmatoarele conditii: - antrenarea particulelor de zgura si cenusa depuse in depozit din zonele uscate si

neinierbate, sub actiunea curentilor de aer atmosferici (atunci cand au loc intensificari ale vitezei vantului). In acest caz aerul va fi poluat cu particule solide aflate in suspensie fapt ce va afecta direct aparatul respirator al populatiei si faunei din zona pe o distanta de 1-2 km pe directia vantului si indirect vegetatia si apele de suprafata prin depunerea zgurii si cenusii antrenate;



Pagina 38 din 76



- modificarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane sau de suprafata (pH, continut de fier, sulfati, cloruri, magneziu sau saruri de amoniu) ca urmare a infiltrarii sau scurgerii apei utilizate in hidrotransportul zgurii si cenusii, din depozit sau prin scapari accidentale din circuitul hidraulic;

- schimbarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului si degradarea aspectului mediului inconjurator prin depuneri de zgura si cenusa ca urmare a fenomenelor de spulberare, scapari accidentale din circuitul de hidrotransport sau ruperi ale digurilor de contur ale depozitului.

In conformitate cu HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor pentru CET BACAU, termenul de sistare a depozitarii este 31.12.2012. Aceste instalatii vor fi mentinute in exploatare in perioada functionarii IMA1, urmand a fi retrase din exploatare odata cu aceasta.

8.5.9.Alte instalatii si dotari:Instalaţia de atenuare a zgomotului ; - Supapele de siguranta sunt prevazute cu instalatii de destindere ( 6 la IMA 1 si 3 la IMA2) ;- Instalatiile de esapare, la porniri, au amortizoare de zgomot (cota 58 la IMA 1 si cota 20 la

IMA2) ;- Golirea in caz de avarie este prevazuta cu expandor.

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU .

9.1. AER Tabel 9.1. Instalatii pentru evacuarea,retinerea si dispersia poluantilor in aer

Nr.crt.

Sursageneratoare

Com-bustibil

Puteretermica

MWtInstalatie dispersie

Instalatii retinere

Eficienta

1IMA 2-cazanul de abur industrial (CAI) tip BABCOCK,

Gaz naturalPacuraArzatoare mixte

76,5CD h=220 m

dvirf=9,5mDint. =7m

- -

2Turbina cu gaze- TG

grup de cogenerare Gaz natural 41,61

CD h=25 mDext. =2,3m Dint. =1,9m

- -

cazan de apa fierbinte suplimentar

Gaz natural 3,22CD h=17 mDext. =0,7m Dint. =0,5m

- -

3Instalatie ciclu mixt gaze abur – TG+TA

turbina cu gaze

Gaz naturalCLU

29,24 (22,34 +

6,90)

cos de fum h = 25m D = ???

- -

cazan de abur

Gaz naturalCLU

cos de derivatie h = 15mD = ???

- -

4Cazane de abur de 10t/h (2 buc)

Gaz naturalCLU 16

cos de fum Dext =1,4mh = ???

5 IMA 1-cazanul energetic tip CRG 1870

Lignit+biomasaGaz naturalPacuraArzatoare mixte

343CD h=220 m

dvirf=9,5mDint. =7m

-2 electrofiltre tip tip BS 672

99,98%

a) Instalatie de reducere a concentratiei de particule solide aflate in suspensiein gazele rezultate in procesele de ardere a combustibilului solid (lignit).

Gazele rezultate in procesele de ardere a carbunelui (lignit) in cazanul energetic de 420 t/h contin o cantitate mare de cenusa (70g/Nm3), fapt pentru care instalatia energetica a fost



Pagina 39 din 76



proiectata cu un sistem de retinere a pulberilor solide aflate in suspensie in gazele arse evacuate la cos. Aceasta instalatie este compusa din doua electrofiltre, cate unul pe fiecare canal de evacuare a gazelor din instalatia de ardere.

Principiul de functionare a acestor electrofiltre este urmatorul: in interiorul separatoarelor de praf este generat un camp electrostatic puternic, generat de diferenta de tensiune electrica intre electrozi (75-100KV), gazele arse sunt ionizate la trecerea prin camp, iar pulberile solide aflate in suspensi sunt colectate pe electrozii de depunere. Acesti electrozi sunt scuturati periodic (in mod automat), cenusa fiind colectata in zona inferioare a electrofiltrelor si evacuata hidraulic spre depozitul de cenusa, prin intermediul pompelor Bagger.

Electrofiltrele din CET Bacau sunt de tip BS 672 cu patru campuri fiecare, suprafata reala desfasurata fiind de 140385 m2/ electrofiltru. Valoarea de proiect a debitului de gaze arse este de 1240000 m3/h (pentru sarcina nominala), iar randamentul de retinere a particulelor solide aflate in suspensie este de 99,98%. Racordul intre electrofiltre si cosul de fum se face prin doua canale de gaze (stanga-dreapta) cu dimensiunile de 2,97/4,15m.

9.2. APAa) Instalatie de neutralizare a apelor cu caracter agresiv Centrala electrica de termoficare Bacau detine o instalatie proprie pentru neutralizarea

apelor uzate cu caracter agresiv, provenite din procesele tehnologice ce se desfasoara pe amplasament.Solutia de evacuare a apelor uzate rezultate in instalatiile de tratare chimica a apei brute prevede inmagazinarea acestora intr-un bazin de omogenizare si evacuarea lor cu ajutorul statiei de pompe aferente, spre bazinul de aspiratie a pompelor Bagger 1.Bazinul de omogenizare are rolul de uniformizare a calitatii apelor uzate, prin amestecul apelor cu caracter bazic cu cele acide, astfel incat sa fie redusa agresivitatea acestora. Pentru bazinul de omogenizare a fost adoptata solutia constructiva de cuva dreptunghiulara realizata din beton, ingropata in pamant. Bazinul are doua compartimente (unul in functiune celalalt in rezerva) cu un volum util de 250 m3 fiecare. La interior bazinul de omogenizare este protejat anticoroziv cu caramida antiacida, iar piesele metalice (stuturi de teava, conducte, armaturi) prin cauciucare.

Statia de pompe pentru bazinul de omogenizare se afla amplasata in vecinatatea constructiei si este de tip subteran, fapt ce permite amorsarea directa a pompelor. Conductele de legatura, armaturile si electropompele sunt protejate anticoroziv prin cauciucare. Statia are in componenta trei electropompe (doua in functiune si una in rezerva) cu urmatoarele caracteristici tehnice: tipul PNCS-C-125-400, debitul nominal 150 m3/h, inaltimea de pompare 24 mCA, putere electrica 18,5 KW, turatie 960 rot/min. Pentru siguranta in fuctionare si controlul procesului, in refularea pompelor au fost prevazute tronsoane cu stuturi de prelevare a probelor de ape uzate, clapeti de retinere cu bila si robineti cu membrana.Statia de pompe este prevazuta cu instalatie de iluminat interior, instalatie electrica de forta si instalatie de pornire manuala/automata in functie de nivelul minim/maxim. Ventilatia interioara se face natural prin ferestre sau mecanic cu ajutorul unui ventilator axial.

Dupa inchiderea IMA 1, din anul 2013 se va renunta la utilizarea combustibilului solid (carbune si biomasa) in procesele tehnologice, implicit la utilizarea sistemului de evacuare hidraulica a zgurii si cenusii rezultate in instalatiile mari de ardere. In aceste conditii, apele industriale uzate vor fi tratate intr-o statie proprie, care va include si o instalatie de deshidratare a namolurilor rezultate din procesele tehnologice. Apele uzate tratate vor fi evacuate in canalizarea municipiului Bacau, inainte de statia de epurare a orasului, cu respectarea indicatorilor decalitate impusi prin legislatia nationala si contractul cu RAGC Bacau. Namolurile deshidratate, care constituie un deseu nepericulos, vor fi evacuate la groapa de gunoi a municipiului Bacau.

b)Bazine de retentie si decantare a apelor pluviale. Bazinul de retentie aduna apele meteorice colectate pe tertitoriul centralei prin cele patru

tronsoane principale ale canalizarii pluviale. Bazinul de retentie este amplasat pe platforma



Pagina 40 din 76



gospodariei de carbune si are urmatoarele dimensiuni constructive: lungimea 46m, latimea 35m si adancimea de 2m, cu o capacitate totala de inmagazinare de 2600m3. Peretii bazinului sunt realizati din dale prefabricate 50x50x5 din beton simplu si au o pante de 1:2. Fundul bazinului este realizat din balast compactat si are o grosime de 20 cm. Constructia este prevazuta cu o rampa de acces auto pentru operatiile de curatare, ultima fiind realizata in anul 2003.Cele doua bazine de decantare au rolul de a elimina suspensiile solide (in special praf de carbune) din apele pluviale colectate in zona gospodariei de carbune.Evacuarea apei din bazinul decantor BD1 amplasat langa turnul T8' este efectuata prin intermediul unei conducte Dn 400 si a unui camin de vane, direct in bazinul de retentie.Evacuarea apei din bazinul decantor BD2 amplasat in apropierea statiei de concasare a lignitului este efectuata gravitational printr-o conducta Dn 400 in colectorul deschis din zona caminului CP 48 si printr-un camin CV1 prevazut cu clapet de retinere. Pentru evacuarea totala a apei din bazin (pentru curatare) este utilizata o motopompa tip MP 79.Bazinele decantoare sunt realizate din dale prefabricate din beton simplu (50x50x5), rezemate pe un pinten din beton armat cu fundul din balast compactat cu o grosime de 20 cm. Dimensiunile constructive sunt urmatoarele: lungimea 36,5 m, latimea 20 m, si adancimea de 2 m, cu o capacitate de inmagazinare de 100 m3.

c) Sistem de tratarea a apelor tehnologice uzate si a namolurilor. Dupa inchidere IMA 1, incepand cu anul 2013 apele tehnologice uzate colectate pe

amplasament vor fi tratate intr-o statie speciala, care va asigura respectarea indicatorilor de calitate impusi pentru evacuarea apelor tehnologice uzate in canalizarea municipiului Bacau. Nomolurile rezultate in procesele de filtrare si decantare a diferitelor categorii de ape colectate pe amplasament vor fi supuse unui proces de deshidratare mecanica, componenta solida uscata urmand a fi evacuata la groapa de gunoi a orasului.d) Instalatie de separare gravitationala a produselor petroliere.

Apele impurificate cu pacura sunt colectate in zona gospodariei de pacura si canalizate spre sistemul de separare a produselor petroliere.Principiul de functionare al instalatiei este cel gravitational, pacura cu o greutate specifica mai mica se ridica la suprafata apei de unde este colectata mecanic si reintrodusa in circuitul de combustibil lichid.Apele impurificate cu pacura sunt colectate printr-o canalizare tehnologica subterana, compusa din conducte metalice amplasate intr-un canal etans din beton armat si insotite de conducte de incalzire (prin care este vehiculat abur) pentru mentinerea pacurii la o temperatura de circa 45ºC. Pe parcursul canalizarii sunt amplasate camine de vizitare metalice (din 50 in 50 de metri) armate cu beton.Apele colectate sunt evacuate intr-un bazin de aspiratie, compartimentat si etansat hidrofug, de unde prin pompare sunt transvazate fie intr-un rezervor de compensare de 415m3 atunci cand debitele sunt mari, fie direct in separatoarele rectangulare care au o capacitate de 12,5 m3 fiecare. Bazinul de aspiratie si rezervorul de compensare sunt prevazute cu instalatie de incalzire cu abur vehiculat printr-o serpentina.Pacura colectata in separatoare este evacuata intr-un bazin de stocare metalic (suprateran), cu o capacitate de 6,3 m3, de unde prin pompare este trimisa in circuitul de descarcare a pacurii. Apa limpezita este evacuata in statia de pompe Bagger pentru a fi utilizata in circuitul de hidrotransport al zgurii si cenusii.Procesul de purificare gravitationala a apelor cu continut de produse petroliere permite reducerea concentratiei de produse petroliere in apele uzate de la 10000mg/l, la 0,15 mg/l.

Dupa inchiderea IMA 1, anul 2013 pacura nu va mai fi utilizata in procesele tehnologice de pe amplasament. Gospodaria de pacura si circuitele interne de vehiculare si utilizare a pacurii vor fi scoase din exploatare si ulterior dezafectate, cu respectarea prevederilor legale.

Tabel 9.2. Modul de evacuare a apelor uzate menajere, tehnologice, pluviale



Pagina 41 din 76



Categoria de ape Modul de colectare, stocare , evacuare

Instalatii de retinere poluanti

Eficienta Receptor

Ape uzate menajere -5 colectoare din tuburi de beton-Statie pompe ape menajere-conducta refulare.

Staţia de Epurare Orăşenească

Ape uzate tehnologice de la gospodaria de pacura:

-retea de rigole de scurgere-statie pompe -Pompe Bagger

separatoare de păcură subterane

75% Depozit zgura si cenusa

Ape uzate de la statia de tratare chimica a apei si spalari cazane

-colectoare de canalizare pentru ape agresive : -2principale -4secundare- rezervoare ape uzate - statie pompe ape uzate- Pompe Bagger

pH= 6,5 – 8,5 Neutralizare prin recirculare , cu verificare pH

Depozit zgura si cenusa

Ape uzate de la filtrele de limpezire:

- colectoare de canalizare pentru ape uzate - Bazine de omogenizare - staţie pompe ape uzate- Pompe Bagger

Omogenizare prin amestecare

Depozit zgura si cenusa

Ape pluviale de la gospodaria de carbune

- canale deschise - 2 bazine de retentie- decantoare praf cărbune - staţie pompe ape pluviale

decantoare praf cărbune

70% R. Bistrita

Ape pluviale din incinta CET - colectoare de canalizare - 2 bazine de retenţie - staţie pompe ape pluviale -sistem GA evacuare in riul Bistrita

R. Bistrita

Ape de drenaj de la depozitul de zgura si cenusa si apele recuperate din depozit prin sistemul de puturi si conducte colectoare

- bazin de aspiratie- staţie pompe recirculare

recirculare CET

9.3. SOL SC CET SA BACAU are în dotare separatori de produse petroliere . La SC CET SA BACAU exista o platformă de depozitare a deşeurilor rezultate din

activităţile de reparaţii, dezmembrări, etc. Această platformă va fi betonata in intregime (este betonata partial) si compartimentată. Deşeurile metalice şi nemetalice se vor depozita fie direct pe platorma, fie în recipienţi metalici acoperiţi ( vata minerală, şpan, etc). Platforma este împrejmuită cu gard, find încuiată cu lacăt.

Pentru evitarea poluarii solului la depozitele de combustibili ,lubrefianti,chimicale prezente pe amplasament sunt construite cuve de preluare a unor potentiale deversari in caz de accident.

Pentru preluarea uleiului de transformator in caz de accident la transformatoare statia de transformatoare este prevazuta cu cuve betonate cu piatră spartă.

9.4. ALTE DOTARIa. Sisteme de protectie a factorilor de mediului realizate in depozitul de zgura si cenusa.

Pentru protectia factorilor de mediu depozitul de zgura si cenusa a fost proiectat si realizat cu o serie de instalatii destinate acestui scop. Astfel, in zona constructiei hidrotehnice au fost efectuate urmatoarele investitii:

- instalatie de stropire a zonelor uscate, compusa din inel de conducte Dn 125mm, vane hidrant, furtune si aspersoare. Aceasta instalatie este pornita ori de cate ori au loc



Pagina 42 din 76



intensificari ale vantului, in scopul prevenirii spulberarii deseurilor de zgura si cenusa (acolo unde nu s-a putut face inierbarea zonei);

- placarea cu pamant a taluzelor interioare si exterioare ale digurilor si inierbarea taluzelor exterioare pentru prevenirea spulberarilor;

- mentinerea unei pelicule de apa deasupra zonei de depozitare a desurilor de ardere (in interiorul compartimentului aflat in exploatare);

- acoperirea cu pamant a compartimentelor de depozitare epuizate (compartimentul nr.1si nr. 3 );

- impermeabilizarea zonei de baza a depozitului cu un strat de argila, cu permeabilitate redusa;

- pe conturul interior al depozitului (la piciorul taluzului digului de baza) este realizat din conducte metalice un sistem de drenare pentru colectarea apelor de exfiltratie si reintroducerea acestora in circuitul de hidrotransport;

- rigola perimetrala la piciorul exterior al digului pentru captarea eventualelor exfiltratii si reintroducerea acestora in circuitul de hidrotransport.

Sistemul de management integrat calitate-mediu implementat in CET Bacau contine si “Procedura privind aprotectia Haldei de Cenusa la Actiunea Vintului” realizata si aplicata din 29 mai 2002 si vizata de APM si DA Siret Bacau. Solutia consta in aplicarea prin sistem hidraulic a unui strat de amestec 50% namol epurare chimica (statie neutralizare ape de la sectia acid fosforic) si 50% fosfogips ambele de la SC Sofert SA Bacau.b. Instalatii de masura si control pentru supravegherea mediului Instalatii pentru supravegherea calitatii apelor:

- in incinta CET sunt executate si analizate, trimestrial, din punct de vadere al calitatii aelor subterane 18 puturi de observatie;

- -la depozitul de zgura si cenusa sunt amenajate 20 puturi de observatie, care sunt analizate din punct de vedere calitativ trimestrial;

Instalatii pentru supravegherea calitatii aerului:- doua opacimetre OLDHAM 2000 care masoara in mod continu pulberile de pe canalele

de gaze arse inainte de intrarea in cosul de fum;- instalatie de masurare a parametrilor de ardere, montata la iesirea gazelor de ardere din

cazan. Aceasta asigura reglarea arderii pentru a realiza o eficienta sporita a utilizarii combustibililor utilizati si tot o data cantitati mai mici de noxe. Aparatul este de productie germana de tip COMTEC 6000.

- Aparat portabil pentru analiza gazelor de ardere IMR 1400 de productie americana.- Societatea contracteaza periodic studii privind calitatea gazelor emise.

10.CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR , NIVEL DE ZGOMOT .

Operatorul va respecta valorile limita ale emisiilor de poluanti, conform prevederilor prezentei autorizatii. Valorile limita de emisie au fost stabilite tinand seama de HG 440/2010, Ghidurile privind cele mai bune tehnici disponibile, amplasarea geografica si conditiile locale de mediu, iar pentru factorul de mediu APA, de autorizatia de gospodarire a apelor.

10.1. AER10.1. 1.Conditii locale de mediu Judeţul Bacău se încadrează într-o unitate climatică de nuanţă continentală, cu ierni reci şi veri călduroase şi cu o predominare a circulaţiei atmosferice dinspre nord şi nord - vest. Relieful, prin înălţime, fragmentare şi expunere introduce însă numeroase nuanţe locale. Municipiul Bacău, este situat la 9,6 km în amonte de confluenţa Siretului cu Bistriţa, la o altitudine de 160,056 m; Prezenţa zonei de confluenţă si culoarul raului Bistrita favorizează canalizarea maselor de aer de-a lungul acesteia in conditii meteo caracterizate de vânturi din sud şi sud-est, alternate cu stationari ale acestora in conditiile de calm atmosferic, stare care caracterizeaza zona pe mai tot timpul anului. In aceasta situatie, transportul de aer afectat de emisiile agentilor economici situati pe platforma industriala din sudul municipiului, sunt antrenate pe aceasta directie.



Pagina 43 din 76



Referitor la temperaturi, s-au constatat valori in crestere a mediilor anuale, si a maximelor anuale, in timp ce minimele inregistrate descresc usor. Pentru precipitatii, in perioada 2006-2008 datele inregistrate sunt apropiate ca valoare, dar mai scazute fata de anul 2005. Din analiza datelor de monitorizare furnizate de ARPM Bacau, in perioada 2009-2011, nu se constata depasiri ale valorilor limita in aerul inconjurator pentru Nox si SO2.Pentru pulberi in suspensie(PM10) s-au inregistrat depasiri conform monitorizarilor efectuate în intervalul precizat, pe staţia de automonitorizare Bc-2, după cum urmează :7,12% si respectiv 0,93% , în timp ce valorile maxime înregistrate pe timp de iarnă au fost de 109 şi respectiv 76,98 μg-mc faţă de limita de 50 μg-mc. 10.1.2. Inventarul surselor de poluare şi al poluanţilor specifici Pe amplasament, sursele de emisii poluante în atmosferă sunt: Surse fixe/staţionare : din procesul de ardere a combustibililor in cazane. Noxele

specifice arderii combustibililor in cazane , conform Ghidului european pentru implementarea registrului european al poluantilor emisi si transferati, anexa 4, sunt : CO2, CO,CH4, N2O, Nox, SOx, pulberi, As, Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, dioxine si furani, cloruri, floruri

Surse difuze: apar de la rezervoarele de depozitare a pacurii, de la depozitul de produse chimice, de la statia de tratare a apei.Principalele noxe emise necontrolat pe amplasament sunt : COV, vapori de acid clorhidric, hidroxid de sodiu, amoniac, pulberi de var .Emisiile de COV pot apare in timpul operatiilor de tranzvazare a pacurii , prin gurile de aerisire ale rezervoarelor de depozitare, prin eventualele neetansietati ale conductelor de transport. Emisiile de pulberi de praf apar la transportul, incarcarea si depozitarea combustibililor in depozite intermediare (silozuri), la procesarea combustibililor (spargere, maruntire) precum si la transportul spre instaltiile de ardere.Emisiile de pulberi de praf pot aparea si la transportul in silozuri a cenusei si a cenusii de filtru precum si la incarcarea pentru evacuare.

10.1.3. Conditii de emisie10.1.3.1. Instalatiile de ardere din CET Bacau, str. Chimiei nr. 6 vor fi astfel exploatate incat emisiile de pulberi, Nox si SO2 la cosurile de fum , sa respecte VLE transpuse in legislatia nationala prin HG 440/2010, privind limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere si conform Directivei IED (IPPC Recast) conform cu tabelele 10.1.si 10.2.Tabel 10.1. Valori limită de emisie pentru IMA 1 si IMA 2 de la CET BACAU.

Poluant

Valori limita de emisie* (mg/Nm3) - HG 440/2010Focar alimentat cu combustibil solid

(6%O2)

Focar alimentat cu combustibil lichid

(3%O2)

Focar alimentat cu combustibil gazos(3%O2)

IMA 1*** - 343 MWt

SOx(SO2) 1028 1420 35NOx(NO2)

600 450 300

Pulberi 100 50 (100*) 5IMA 2 - 76,5 MWt

SOx(SO2) - 1700 35NOx(NO2)

- 450 300

Pulberi - 50(100*) 5IMA 2 - 76,5 MWt – incepand cu 2016

SOx(SO2) - 350 35NOx(NO2)

- 450 100

Pulberi - 30 5* - valoarea limita de 100 mg/Nm3 este aplicata atunci cand pacura are un continut de cenusa mai mare de 0,06%

Focar mixtValorile limita de emisie in cazul utilizarii combustibilului



Pagina 44 din 76



mixt : ∑VLEi x Qi x PciiVLE = (1) ∑Qi x Pciiunde:VLE = valoarea limita de emisie, pentru un anumit poluant, in cazul focarelor mixte.VLEi = valoarea limita de emisie, pentru poluantul respectiv, in cazul utilizarii combustibilului „i”;Qi = debitul combustibilului „i”;Pcii = puterea calorifica inferioara a combustibilului „i”.

Nota : La controlul conformarii la functionarea cu focar mixt se va folosi formula (1) – VLE-urile sunt medii lunare.*** IMA 1 se va mentine în functiune pana la finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu de 30.06.2013,

Tabel 10.2. Valori limită de emisie pentru TG – turbina cu gaze ; TG+TA turbina cu gaze cu ciclu mixt de la CET BACAU ; cazane de abur

Nr. Crt. Sursa de emisie/punctul de emisie/combustibil

Noxa emisa

Limita conform legislatiei nationalemg/Nmc

VLE conform

BAT mg/Nmc

VLE conformDirectiva

IED (IPPC

Recast) mg/Nmc

0 1 2 3 4 5

1

TG - Instalatie turbină cu gaze – centrala cogenerativaP=13,9 MWeP=22 MWt

grup turbogeneratorPt=41,61MWtCombustibil: gaze naturale

CO 100 mz 5-100 mz 100 mz

NOx(NO2) 350 mz 20-50 mz 50 mz

SOx(SO2) 35 mz - -Pulberi 5 mz - -

2

Cazanul de apa fierbinte suplimentarPt=3MWtCombustibil: gaze naturale

CO 100 mz - -NOx(NO2) 350 mz - -SOx(SO2) 35 mz - -

Pulberi 5 mz - -

3

TG +TA Turbina cu gaze cu ciclu mixt

Turbina cu gazePt=23,34 MWtCombustibil: gaze naturale

CO 100 mz 5-100 mz 100 mzNOx(NO2) 350 mz 20-50 mz 50 mzSOx(SO2) 35 mz - -

Pulberi 5 mz - -

4Cazan de aburPt=6,90 MWtCombustibil: gaze naturale

CO 100 mz - -NOx(NO2) 350 mz - -SOx(SO2) 35 mz - -Pulberi 5 mz - -

5

Turbina cu gazePt=23,34 MWtCombustibil: CLU

CO 170 mz ? 100 mzNOx(NO2) 450 mz ? 90 mzSOx(SO2) 1700 mz - -

Pulberi 50 mz - -

6

Cazan de aburPt=6,90 MWtCombustibil: CLU


7 Cazane de abur de 10t/h

Cazan de aburPt=16 MWt

CO 100 mz - -NOx(NO2) 350 mz - -



Pagina 45 din 76



Nr. Crt. Sursa de emisie/punctul de emisie/combustibil

Noxa emisa

Limita conform legislatiei nationalemg/Nmc

VLE conform

BAT mg/Nmc

VLE conformDirectiva

IED (IPPC

Recast) mg/Nmc

0 1 2 3 4 5

(2 buc)

Combustibil: gaz natural

SOx(SO2) 35 mz - -Pulberi 5 mz - -

8

Cazan de aburPt=6,90 MWtCombustibil: CLU


Nota: 1. mz:medie zilnica; 2. referinta:

- 15% oxigen in gazele de ardere pentru nr. crt. 1, 3 si 5; - 3% penru nr.crt. 2, 4, 6, 7, 8;

3. Operatorul va respecta VLE:- coloana 5 pentru nr. crt. .1, 3, 5; - col. 2 pentru nr. crt. 2, 4, 6, 7, 8;- VLE BAT – col. 4 - sunt valori tinta in cadrul strategiei de modernizare a instalatiilor.

10.1.3.2. Pentru SO2 , pentru IMA 1 se va respecta VLE = 4997 mg/Nmc – medie lunara pentru arderea in focar mixt.

10.1.3.3.Se permite functionarea instalatiei la capacitatea proiectata cu conditia respectarii plafoanelor anuale de emisie, conform tabelului 10.3Tabel 10.3. – Plafoane anuale de emisii

Numele instalatiei mari de ardere

Numele cazanului Poluant

Data conforma

re

Plafoane emisii(tone/an)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

CET Bacau nr.1(IMA1)

Cazan cu abur CRG 1870 (420

t/h)

SO2 2012 8005 8005 8005 8005 8005 1281 1281

NOx 2004 1057 1057 1057 1057 1057 1057 1057

pulberi 2009 262 262 156 156 156 156 156

CET Bacau nr.1(IMA 2)

Cazan cu abur Bab cocK 100

t/h

SO2 2004 127 127 127 127 127 127 127

NOx 2004 42 42 42 42 42 42 42

pulberi 2004 1 1 1 1 1 1 1

10.1.3.4.- VLE BAT – tabelul 10.4. - sunt valori tinta in cadrul strategiei de modernizare a instalatiilor

cu perioada de tranzitie. - Noxele la care nu s-au stabilit VLE se vor estima anual si se vor raporta in tone/an- VLE trebuiesc respectate in conditii de referinta: 6% oxigen in gazele de ardere pentru

arderea combustibililor solizi,3% oxigen pentru arderea combustibililor gazosi si lichizi si 15% oxigen in gazele de ardere pentru turbinele pe gaze.

- Conform Legii 271/2003, VLE pentru metale grele pot fi inlocuite cu VLE pentru pulberi; Monitorizarea continua a pulberilor si aplicarea de masuri BAT pentru reducerea emisiilor de pulberi este considerata a fi o masura BAT si pentru reducerea emisiilor de metale grele. Conformarea la VLE pentru pulberi implica si respectarea VLE pentru metale grele.



Pagina 46 din 76



Tabel 10.4. Valori limită de emisie pentru instalaţiile mari de ardere IMA 1 si IMA 2 de la CET BACAU conform BAT

Poluant Valori limita de emisie* (mg/Nm3) - BATCombustibil solid

(6%O2)Combustibil lichid

(3%O2)Combustibil gazos

(3%O2)IMA 1 - 343 MWt

SO2 50-150 50-150 < 10NOx 100-200 50-150 50-80Pulberi 5-10 5-10 < 5 CO 100-200 30-50 < 30IMA 2 - 76,5 MWt

SO2 - 200-300 < 10NOx - 200-300 50-80Pulberi - 10-20 < 5CO - 30-50 < 30

Nota: Acestea sunt valorile tinta pe care operatorul le va avea in vedere in procesul de planificare a investitiilor pe linie de protectie a mediului, pentru promovarea tehnologiilor BAT ;Tabel 10.5. Masuri BAT pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO2 , NOx si pulberi


Conform

Da/NuMasuri pentru conformare la

cerintele BAT

Emisii de pulberi si metale grele

Desprafuire prin utilizarea filtrelor electrostatice sau a filtrelor textile, in combinatie cu instalatia de desulfurare in functie de puterea termica a instalatiilor de ardere.

Da Utilizeaza filtre electrostatice

Emisii de SO2 Reducerea emisiilor de SO2 prin utilizarea de pacura cu continut redus de sulf, combinat cu tehnici de desulfurarea gazelor arse.

Nu Este utilizata pacura cu continut redus de sulf. Masura privind utilizarea unor tehnici de desulfurare a gazelor arse din IMA1 care nu se realizeaza determina inchiderea IMA1.

Emisii de NOX Reducere emisiilor de NOX prin masuri primare si utilizarea arzatoarelor cu NOx redus

Da -

Emisii de CO Proiectare de specialitate a instalatiilor de ardere

Tehnici de control si monitorizare a emisiilor

Sistem de mentenanta a instalatiilor de ardere

Da

Da

Da

-

-

-

10.1.3.5.Conform art. 19 a HG 440/2010 pentru cosul de fum unde se realizeaza monitorizarea continua a emisiilor, VLE se considera a fi respectate daca rezultatele acestor masuratori efectuate pentru orele de functionare dintr-un an calendaristic ,exceptand perioadele de functionare necorespunzatoare a instalatiilor de depoluare si perioadele de porniri/opriri , indeplinesc toate conditiile urmatoare:

- nici una dintre valorile medii lunare calendaristice pentru SO2, NOx, pulberi , nu depasesc valorile limita de emisie corespunzatoare ;

- 97% din toate valorile medii la 48 ore pentru SO2, pulberi, nu depasesc 110% din valorile limita de emisie corespunzatoare;

- 95% din toate valorile medii la 48 de ore pentru Nox, nu depasesc 110% din valorile limita de emisie corespunzatoare ;



Pagina 47 din 76



10.1.3.6.Toate emisiile nedirijate (pulberi,noxe chimice, zgomot, mirosuri) de pe amplasament datorate activitatii vor fi permanent controlate pentru a evita impactul acestora in afara amplasamentului .10.1.3.7.Operatorul instalatiei va respecta toate obligatiile prevazute in Legea 104/2011 privind protectia atmosferei si in HG 440/2010 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea anumitor poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere.10.1.3.8. Deoarece instalatiile de ardere care produc energie constitue surse fixe majore de emisii de poluanti organici persistenti (metale grele , dioxine si benzofurani) societatea va respecta toate obligatiile reglementate in Legea 271/2003, pentru ratificarea protocoalelor Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi referitor la poluantii organici persistenti, metale grele,noxe acidifiante si eutrofizante.10.1.3.9.Se vor respecta conditiile de utilizare a combustibililor lichizi (pacura) cu continut redus de sulf, conform HG 470/2007.10.1.3.10. La schimbarea tipului de combustibilutil utilizat la arderile in cazane sau in cazul unei modificari in functionarea instalatiei se va anunta autoritatea de mediu , pentru stabilirea VLE corespunzatoare.

10.2. APA.10.2.1.Conditii naturaleApa de suprafataOrasul Bacau este amplasat pe malul drept al cursului inferior al raului Bistrita inainte de confluenta cu raul Siret. In aval de municipiul Bacau cursul inferior al raului Bistrita strabate lunca Siretului, imprumutand traseul unei vechi albii a acestuia. Afluentii sunt scurti si inregistreaza frecvent procese de secare.Apa subteranaPanza freatica este cantonata in orizontul grosier de pietris cu golovanis si nisip, cu permeabilitate ridicata, nivelul acesteia fiind inregistrat la adancimi variabile cuprinse in intervalul 1,5 - 3,5 m. Variatia naturala pe verticala a acestui nivel poate fi apreciata ca minora, avand in vedere faptul ca nu depaseste 0,5 m.10.2.2. Inventarul surselor de poluare si a poluantilor specificia. Emisii punctiforme in apa de suprafata si in apa subteranaTabelul 10.6. Evacuările punctiforme de ape uzate Nr.crt. Sursa de ape uzate Natura

efluentuluiTipuri depoluanti

Sisteme de retinere a poluantilor

1. Purja cazane şi purje circuite de racire Ape tehnologice

conventional curate

Ca2+, Mg2+, Cl-, reziduu fix, suspensii, CBO5, subst. extractibile, subst. organice,

Separatoare de pacură în care are loc separarea gravitationala a păcurii dupa care sunt evacuate la depozitul de zgura.

2.Ape tehnologice şi ape de purjare de la gospodăria de păcură

Noxele specifice activitatii conform Ghidului nationalal emisiilor de poluanti sunt: metalele (Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn) , benzenul, toluenul, etilbenzenul, xilenii, hidrocarburile aromate policiclice, carbonul organic total, clorurile si florurile.La CET BACAU nu exista surse directe de emisii in apa subterana .Sursele de emisie in apa de suprafata, modul de evacuare a apelor uzate menajere, tehnologice, pluviale este descris in tabelul 9.2, capitolul 9.2. APA.b. Emisii fugitive in apa de suprafata si in apa subterana

- posibile infiltratii de acidul clorhidric si lesie de la gospodaria de reactivi chimici industriali,

- posibile infiltratii de produse petroliere de la depozitul de pacura - posibile infiltratii de la depozitul de zgura si cenusa, poluantii fiind datorati apelelor de

transport si depozitare ale zgurii si cenusii .

10.2.3. Indicatorii fizico-chimici admişi pentru apele menajere evacuate în canalizare



Pagina 48 din 76



Tabelul 10.7. Indicatorii fizico-chimici admişi pentru apele menajere evacuate în reţeaua de canalizare a municipiului Bacau

Nr.crt. Indicator de calitate U.M. Valori limită

admisibile1 Temperatura oC 402 pH unit pH 6,5-8,53 Materii în suspensie mg/l 3504 Consum biochimic de oxigen (CBO5) mgO2/l 3005 Consum chimic de oxigen (CBOCr) mgO2/l 5006 Azot amoniacal mgN/l 307 Fenoli mg/l 308 Fosfor total mg/l 59 Sulfuri+H2S mg/l 1

10 Detergenti mg/l 2511 Substanţe extractibile mg/l 20

Nota : Limitele au fost stabilite conform HG 352/2005 + Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006

10.2.4. Indicatorii fizico-chimici admişi pentru apele uzate evacuate în emisarTabelul 10.8. Indicatorii fizico-chimici admişi ai apelor uzate evacuate Raul Bistrita

Nr.crt. Indicator de calitate U.M. Valori limită

admisibile1 Temperatura oC 302 pH unit pH 6,5-8,53 Materii în suspensie mg/l 354 CCOCr mg/l 705 Substanţe extractibile mg/l 106 Cloruri mg/l 5007 Sulfuri+H2S mg/l 0,18 Reziduu filtrat la 105oC mg/l 20009 Produse petroliere mg/l 1

10 Subst. Prioritare/prioritar periculoase din lista 2 si lista 3- antracen µg/l 0,063

Nota : Limitele au fost stabilite conform HG 351/2005 + HG 352/2005 + Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 3/02.03.2006

10.2.5.Apa subterana Calitatea apei freatice din incinta centralei rezultă din monitorizarea celor 18 puţuri

existente ; Calitatea apei freatice din zona depozitului de zgura si cenusa rezulta din monitorizarea

celor 20 puturi de urmarire apa freatica; Tabelul 10.9. Indicatorii fizico-chimici admişi ai apelor freatice

Nr.crt. Indicator de calitate U.M. Valori limită admisibile conform Legii 458/2002 Metoda de analiză

1 pH unit.pH 6,5 – 9,5 SR ISO 10523/1997

2 Amoniu (NH4) mg/l 0,500 SR ISO 7150/1-2001

3 Cloruri mg/l 250 SR ISO 9297/19984 Sulfaţi mg/l 250 STAS 3069/87

5 Sulfuri şi hidrogen sulfurat mg/l 100 SR ISO

10530/1997



Pagina 49 din 76



Parametrii de calitate ai metalelor grele din apa freatica se vor monitoriza in 7 puţuri existente in incinta amplasamentului;

Parametrii de calitate ai metalelor grele din apa freatica se vor monitoriza in 9 puţuri existente in depozitul de zgura si cenusa;

Tabelul 10.10. Indicatorii fizico-chimici admişi ai metalelor grele din apa freatica.Indicator pH Cu Zn Pb Co Ni Mn Cr

U.M. upH mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l

Legea 458/2002 6,5 –9,5 0,1 5 0,01 - 0,02 0,05 0,05

Nota:- Legea 458/2002 – Legea privind calitatea apei potabile.- Calitatea apei subterane va fi evaluata urmarind diferentele calitative care pot apare

in timp, la puturile piezometrice de pe platforma CET Bacau si de la Depozitul de zgura si cenusa, valorile de referinta fiind cele din raportul de amplasament. Valorile limită admisibile conform Legii 458/2002 vor fi orientative.

- In Tabelul nr. 10.11. sunt prezentate masurile BAT pentru prevenirea si controlul poluarii apelor

Tabel 10.11. Masurile BAT pentru prevenirea si controlul poluarii apelor.Activitatea

desfasurata Cerinte BAT ConformDa/Nu

Masuri pentru conformare la cerintele BAT

Tratarea apei uzate rezultata in instalatiile de desulfurare umeda

Tratare prin flocurare, sedimentare, filtrare, schimbatoare de ioni si neutralizare

Reducerea continutului de amoniac rezultat din instalatia de reducere catalitica a NOX

Recircularea apei

Nu

Nu

Nu

Nu detine instalatie de desulfurare

Nu detine instalatie de reducere catalitica a NOx

Nu detine instalatie de desulfurare***

Tratarea apei uzate rezultate din regenerarea schimbatorilor de ioni sau a apelor agresive

Neutralizare si sedimentare Da -

Tratarea apelor rezultate din curatarea suprafetelor de schimb de caldura ale cazanelor

Neutralizare si recirculare

Utilizarea metodelor uscate

Da

Da

-

-

Tratarea apelor uzate rezultate din spalarea scaparilor de combustibil lichid si reactivi chimici

Sedimentare sau tratare chimica si utilizare in circuitele interne

Separatoare de produse petroliere

Da

Da

-

-

Utilizarea reziduurilor de ardere

Nu se poate impune un BAT, dar se recomanda valorificare in alte ramuri industriale (constructii, transporturi, inchideri de exploatari miniere).

Nu

Nu exista la nivel national o cerere pentru astfel de deseuri.

Depozitarea si vehicularea reactivilor chimici

Depozitarea reactivilor chimici sa se efectueze in rezervoare corespunzatoare, in functie de caracteristicile fizico-chimice ale acestora.

Depozitarea reactivilor chimici

Da

Da

-

-



Pagina 50 din 76



Activitatea desfasurata Cerinte BAT Conform

Da/NuMasuri pentru conformare la cerintele BAT

agresivi sa se faca in zone impermeabilizate, prevazute cu sisteme de captare si spalare/neutralizare a scurgerilor accidentale

Vechicularea reactivilor chimici sa se realizeze prin sisteme etanse, proiectate si realizate in functie de caracteristicile fizico-chimice ale subsatantelor vehiculate.

Da -

Apa utilizata la spalarea zgurii si transport

Circuit inchis Da -

*** Nu mai este necesara deoarece IMA 1 se inchide la finalizarea probelor pentru instalatiile noi ; Obligatii :- Titularul trebuie sa respecte toate prevederile din AUTORIZAŢIA DE GOSPODĂRIRE A

APELOR privind “Folosinta de apa a SC CET SA BACAU” nr. 3/02.03.2006 eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret si din AUTORIZAŢIA DE GOSPODĂRIREA APELOR privind “Depozitul de zgura si cenusa al SC CET SA BACAU” nr. 1/02.03.2006 eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret;

- În cazul provocării unor poluări în receptori, prin depăşirea concentraţiilor indicatorilor de calitate autorizaţi sa aplice masuri urgente de reducere a impactului si sa anunţe imediat telefonic SGA Bacau, Garda de Mediu Bacau şi APM Bacau.

10.3. SOL.10.3.1. Surse potentiale de poluare

- scăpări accidentale de produse petrolire de la instalaţile de depozitare, descărcare, transport şi utilizare.

- scapari accidentale de reactivi chimici industriali la descarcarea, manipularea si depozitarea acestora;

- depozitarile necontrolate de deseuri diverse;- deversarile accidentale de ape de la depozitul de zgura si cenusa; acest fenomen poate

avea loc doar in cazul ruperii digurilor de contur s-au in caz de exploatare necorespunzatoare a depozitului;

- spulberarea zgurii si cenusii din depozit, in conditii de vint ; Indicatorii de poluare specifici activitatii , conform Anexei A.3.1. la Ordinul MAPPM nr.

184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu, sunt:- pH, metale grele, in special cadmiu si plumb total si praf de carbune, pentru toate

punctele de prelevare- sulfati, cloruri, pentru zona cisterne stoc de acid si soda- sulfati, pentru zona depozitul de zgura si cenusa, in apropierea statiei de pompe - produse petroliere, pentru zona rezervoarelor de pacura

10.3.2. Masuri de protectieConform OUG 195/2005 privind protectia mediului, protectia solului a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare,organizare,amenajare este obligatorie pentru toti detinatorii de terenuri. Operatorul instalatiei are urmatoarele obligatii: sa ia toate masurile de protectie pentru prevenirea poluarii solului si pentru respectarea

caracteristicilor fizico-chimice reglementate de Ordinul 756/1997, pentru aprobarea Regementarii privind evaluarea poluarii mediului, descrise in tabelul 10.12.

Tabel 10.12. Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997



Pagina 51 din 76



Produse petroliere Sulfuri Sulf

totalMetale grele

Cu Mn Pb As Cd Ni ZnValori

normale(mg/kg s.u.)

<100 - - 20 900 20 5 1 20 100

Prag de alerta 1000 400 5000 250 2000 250 25 5 200 700

Prag de interventie 2000 2000 20000 500 4000 1000 50 10 500 1500

sa efectueze periodic lucrari de etansare, desprafuire si aspirarea pulberilor pe parcursul fluxului de transport si preparare a carbunelui

sa controleze :- functionarea corecta a buncarilor de colectare a cenusii si a separatoarelor de pacura; - etansarea canalelor de gaze de ardere;

sa intretina conductele de evacuare a apelor uzate; desfundarea, decolmatarea si inlocuirea celor uzate;

sa continue plantarea unei perdele de protectie cu arbori in zona depozitului de zgura si cenusa.

10.4. ZGOMOT SI VIBRATII.10.4.1.Surse de zgomot si vibratii functionarea echipamentelor auxiliare (mori, ventilatoare). Vibratiile sunt masurate periodic

si echipamentele sunt supuse operatiilor de echilibrare. turnuri de racire. Produc zgomot datorita caderii picaturilor de apa. functionarea instalatiilor industriale pe amplasament. esapari de abur in cazul producerii unor incidente tehnice. Supapele de esapare sunt

prevazute cu amortizoare de zgomot. functionarea turbinei cu abur: zgomot si vibratii. Vibratiile sunt monitorizate in regim

continuu. Turbina este echilibrata de firme specializate in scopul reducerii vibratiilor sub valorile maxime admisibile si implicit reducerea zgomotului. Turbina este amplasata intr-o incinta inchisa (sala masinilor).

10.4.2. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere

acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009-89 şi prevăd la limita unei incinte industriale valoarea maximă de 65 dB,

Tabel 10.13. Valorile nivelului de zgomot maxim admis la limita CET Bacau

Nr.crt. Denumirea punctului de masura

Valoare maxima admisadB (A)

1 Poarta principala de acces - Z1

652 Limita incintei in zona de Est in dreptul sali cazanului si a turbinei - Z23 Zona de Sud-Est (depozitul de carbune) - Z34 Zona de Sud-Vest (gospodaria de pacura) - Z45 Zona de Nord-Vest (Statie chimica-Turn de racire) - Z5

Utilajele sa fie menţinute în stare normală de funcţionare; Se impune ca tot personalul care lucrează în zonele cu nivel acustic ridicat să folosească

antifoane sau eventual să fie antifonate incintele respective.10.4.3.Nivelurile de vibraţii Limita maximă admisă este de 20 vibraţii, conform STAS 12025/2-81.

11.GESTIUNEA DESEURILOR .



Pagina 52 din 76



11.1. DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR Gestiunea deseurilor generate se face in conformitate cu HG 856/2002 si Legea nr

211/2011- privind regimul deseurilor. Din activitatile derulate in cadrul societatii SC SUBEX SA Bacau rezulta urmatoarele

categorii de deseuri:a) deseuri tehnologice

- reciclabile: preluate de firme specializate/autorizate, in functie de periculozitatea deseurilor;

- nereciclabile periculoase : se elimina final prin firme autorizateb) deseuri menajere;

11.1.1. Deseuri nepericuloase deseuri metalice feroase si neferoase, rezultate in activitatea de intretinere si reparatii a

instalatiilor energetice. Aceste deseuri sunt sortate in momentul generarii si sunt depozitate pana la valorificare pe o platforma betonata, special amenajata in acest scop. Periodic aceste deşeuri sunt eliminate de pe amplasament prin valorificare catre agenti economici specializati in reciclarea lor;

praf de carbune sedimentat (slam). Slamul este colectat prin decantare in bazinele de retentie, de unde este extras cu ajutorul unui utilaj mecanic special si transportat la rampa de descarcare a carbunelui, pentru a fi reintrodus in circuitul carbunelui;

banda de cauciuc uzata, care provine din reparatiile efectuate la benzile transportoare de la gospodaria de carbune. Acasta este depozitata in vrac si se valorifica periodic prin vanzare la persoane fizice sau unitati autorizate;

deseuri de constructie (vata minerala, moloz etc), provenite din activitatile de intretinere si reparatii. Aceste deseuri sunt depozitate separat in containere metalice speciale, care previne imprastierea acestora. Periodic acestea sunt eliminate de pe amplasament prin agenti economici de salubrizare, care le transporta cu mijoace auto la rampa de deseuri a municipiului Bacau ;

deseuri menajere, rezultate din activitatile personalului care lucreaza pe amplasament. Acestea sunt colectate in mod selectiv in containre tip (EUROPUBELE), amplasate in spatii special amenajate, in apropierea locului in care sunt generate. Periodic, aceste deseuri sunt transportate cu mijloace auto speciale la rampa de gunoi a municipiului Bacau, de societati comerciale de salubrizare.

Tabelul 11.1. Deşeuri nepericuloase gestionate pe amplasamentNr. crt

Denumire deseu Cod Compozitie Frecventa

de colectareMod de stocare

Modul de refolosire

1Zgura si cenusa

10 01 01 SiO2,Al2O3, Fe2O3,CaO, Na2O,K2O

continuu in functionare

Definitiva/ halda

Partial-R12

2

Namol din limpezirea apei brute tratate

19.09.02 zilnic Definitiva/ halda Definitiv/ Groapa de gunoi (din 2013)

-

3 Cupru 17 04 01 Cu,Sn,Zn,Pb zilnic Temporara/Incintainchisa

R12- reciclare4 Bronz 17 04 015 Alama 17 04 01

6Aluminiu 17 04 02 Al zilnic Temporara/

incintainchisa

R12-Reutilizare/ reciclare

7Fier si otel vechi

17 04 05 Fe si oxizi de fier zilnic Temporara/Platformadepozitare

R12-reutilizare

8 Tevi diferite 17 04 07 Pb zilnic Temporara/ R12-reutilizare



Pagina 53 din 76



Nr. crt

Denumire deseu Cod Compozitie Frecventa

de colectareMod de stocare

Modul de refolosire

marimi-deseuri cu Pb

Incintainchisa

9Carton + Hartie

15 01 01 celuloza Zilnic Temporara/incintainchisa

R12-reutilizare/ unitati reciclare

10Resturi PVC 17 04 03 PVC Zilnic Temporara/

Platformadepozitare

R12-reutilizare

11Cauciuc 19 12 04 cauciuc Temporara/

Platformadepozitare

R12-reutilizare

12 Deseuri municipale

20 03 01 Resturi menajere Zilnic containere -

13

Rasinischimbatoare de ioni -pierderi mecanice

19.09.05 Vionit CC21 -cationit slab acidVionit CS3 - cationit puternic acidWofatit AD41 -anionit slab basicPurolit A100-anionit slab bazicVionit AT14 -anionit puternic basicPurolit A400-anionit puternic bazic

Anual Definitiv/ Halda de zgura si cenusa Definitiv/ Groapa de gunoi (din2013)

-

11.1.2. Deseuri periculoase Uleiurile uzate (uleiul de lubrifiere tip M30, uleiul de motor, uleiul hidraulic si alte tipuri de

uleiuri - K, TIN) sunt recuperate, stocate (in butoaie metalice in magazia societatii) si apoi valorificate prin agenti economici specializati si autorizati; Slamul rezultat de la curatirea rezervoarelor de pacura este colectat, transportat si depozitat de catre firme specializate, care au obligatia sa asigure aceste operatii in conditii ecologice. Fluxul mic de pacura a facut ca sa nu fie necesar curatarea rezervoarelor.

Tabelul 11.2. Deşeuri periculoase gestionate pe amplasamentNr crt Denumire deseu Cod Compozitie Mod de depozitare

Mod valorificare/

eliminare

1 Slamul de la rezervoarele de pacura 13.07.03 * Pacura si impuritati

Preluareunitatiautorizate

R9-Regenerare/unitatiautorizate

2Slam de la spalarea filtrelor grosiere si fine de la statiile de pacura

13.07.03 * Pacura si impuritatiPreluareUnitatiautorizate


3Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si ungere

13.02. 05*

Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere

Temporara/ Rezervoare sau butoaie standardizate


4 Alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere

13 .02. 08* Uleiuri de motor, de transmisie si de

Temporara/ Rezervoare sau

R9-Regenerare



Pagina 54 din 76



ungere butoaie standardizate /unitatiautorizate

5Uleiuri minerale neclorurate izolante si de transmisie a caldurii

13. 03 .07*

Uleiuri minerale neclorurate izolante si de transmisie a caldurii

Temporara/ Rezervoare sau butoaie standardizate

R9-Regenerare /unitati autorizate, Utilizare in societate

6

Slam tratare apa industriala cu continut de substante toxice si periculoase

10. 01. 20* Solutii acide sau alcaline

Neutralizare/Bazine neutralizare ; rezulta deseuri nepericuloase

E4 -Eliminare depozit zgura si cenusa

7

Namoluri apoase de la spalarea cazanului de ardere, cu continut de substante periculoase

10. 01. 22* Solutii acide sau alcaline

Neutralizare/ BazineNeutralizare; rezultadeseurinepericuloase

E4 -Eliminare depozit zgura si cenusa

11.2. DESEURI REFOLOSITE Deşeuri metalice feroase si neferoase Deseuri de ulei de turbina, pentru ungerea pompelor din instalatii si statiile de pompare din

reteaua de termoficare ; Deseuri de cauciuc , pentru acoperirea pardoselilor ;

11.3. DESEURI COMERCIALIZATE Deşeuri metalice feroase si neferoase Uleiuri uzate Banda de cauciuc

11.4. DEPOZITARE DEFINITIVA A DESEURILOR. 11.4.1.Depozitul de zgură şi cenuşă *** Depozitul de zgura si cenusa este amplasat la 3,8 km de centrala, in albia majora a raului

Siret (intre localitatile Furnicari si Rusi-Ciutea). Proiectarea si executia a fost asigurata de societati comerciale specializate, in conformitate cu prevederile legale si in baza autorizatiilor de constructie si exploatare. Amenajarea este amplasata pe un teren aluvionar format dintr-un amestec de pietris cu bolovanis si nisip, suprafata de depozitare fiind impermeabilizata cu argila. Suprafata totala ocupata de amenajare este de circa 50 ha, cu o suprafata efectiva de depozitare de 35,7 ha si o capacitate de depozitare de 1.900.000 m3

(fara suprainaltari). Halda de zgura si cenusa este inconjurata de un dig de baza si contur realizat din balast cu o inaltime de 5 m si o lungime de 2700 m. Digul este placat cu beton, rezistent la inundatii cu un nivel de asigurare 1:1000 (riscul de distrugere a digului la o inundatie este de o data la 1000 de ani). Halda este impartita in trei compartimente prin diguri care au o lungime de 725 m si pante ale taluzelor de 1:2,5. Accesul la depozit se face pe un drum de exploatare din balast, cu o latime de 3,5m, care urmeaza traseul estacadei de transport hidraulic a deseurilor de ardere;

Deoarece cele trei compartimente sunt pline s-a solicitat accord de mediu pentru suprainaltarea compartimentului II de la cota 148,00mdMN la 150,00mdMN pt. a putea depozita o cantitate de aproximativ 220.000mc. preconizată a fi evacuată până la data sistării evacuării în sistem hydraulic 31.12.2012 . Decizia etapei de încadrare a fost :

Depozitul de zgură şi cenuşă funcţionează cu recircularea integrală a apei decantate ; In conformitate cu prevederile planului de implementare a Directivei 1999/31/CE (elaborat

de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor) depozitul de zgura si cenusa exploatat de S.C. CET S.A. Bacau este un depozit de deseuri industriale nepericuloase;

Prin Planul de implementare a Directivei 1999/31/CE (privind depozitarea deseurilor) se prevede ca " pentru fiecare termocentrala sa fie realizate studii de fezabilitate care vor



Pagina 55 din 76



analiza si managementul principalelor deseuri: colectarea uscata a cenusii si posibilitatile de valorificare sau depunerea acesteia in depozite sub forma de agregat sau ca fluid dens". Pentru conformare la prevederile Directivei CET Bacau dispune de o perioada de tranzitie pana la 31.12.2012.

*** IMA 1 si activitatea de depozitare a zgurei si cenusii se va mentine în functiune pana la finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu de 30.06.2013,

11.5 OBLIGATII: Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta gestiunii deseurilor conform

HG 856/2002 si Ordinului 95/2005:- evidenţa cantitativă de deşeuri depozitate se va realiza lunar prin fişele interne de

gestiune a deşeurilor, - se va intocmi registru de depozitare cantitativă a deşeurilor.

Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Se vor respecta reglementarile HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se creeze

stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri. Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi

inscriptionate. Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe amplasament, fara

acordul ARPM Bacau. Operatiunile de valorificare a deseurilor se vor efectua numai cu operatori autorizati, in

conformitate cu legislatia in vigoare. Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de societati

autorizate si numai de la amplasamentul la locul de recuperare sau depozitare definitiva, fara a afecta in sens negativ mediul.

Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a deseurilor de ambalaje conform HG 621/2005 cu modificarile si completarile aduse de HG 1872/2006 si 247/2011.

Se vor respecta prevederile OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor pentru drogurilor cu modificarile si completarile aduse de Legea nr. 186/2007 si prevederile HG 358/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 121/200, precum si pentru modificarea HG 1489/2002 privind infiintarea Agentiei Nationale Antidrog..

Amestecarea deşeurilor este interzisă conform procedurilor interne şi legislaţiei în vigoare . Conform prevederilor Legii nr.211/2011 privind regimul deseurilor aveti obligatia:

- sa predati deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori care detin autorizatii de mediu si care desfasoara operatiuni de valorificare/eliminare;

- sa desemnati o persoana, din randul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege;

- sa nu amestecati diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase;

- sa separati deseurile, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora;- sa tineti evidenta cantitatii, a naturii, originii si, dupa caz, a destinatiei, frecventei,

modului de transport, precum si a operatiilor de valorificare/eliminare – in conformitate cu HG 856/2002 si sa o puneti la dispozitia autoritatilor competente, la cererea acestora;

- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din activitatea proprie, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora;



Pagina 56 din 76



- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa pastreze fisele documentate care caracterizeaza deseurile periculoase generate din activitatea proprie si sa le transmita la cerere autoritatilor competente pentru protectia mediului;

- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa asigure evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu in conformitate cu anexa 1 din HG 856/2002 si sa o transmita anual la ARPM Bacau.

- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor cel putin 3 ani;

- sa suportati costul pagubelor aduse populatiei, agentilor economici si institutiilor prin gestionarea defectuoasa a deseurilor;

12. INTERVENTIA RAPIDA / PREVENIREA SI MANEGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI .

12.1. SC CET SA BACAU este certificata conform ISO 14001/2004 SRAC nr. 477/21.11.2005 si IQNet nr. RO-0477/21.11.2005 avand proceduri specifice pentru prevenirea si managementul situatiilor de urgenta si pentru siguranta instalatiei si sistemul de management al sanatatii si securitatii ocupationale.12.2. SC CET SA BACAU nu intra sub incidenta HG nr.804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase.12.3. Raspunsul de urgenta este sustinut prin implementarea la nivelul centralei a sistemului de management integrat mediu-calitate, sanatate si securitate ocupationala si care contine proceduri specifice precum:- „Lista planurilor de interventie in caz de accident”, formular cod F–PS–MSSO–02–02/ var. 2/

12.09.2005, se află la Serviciul de Protectie a Mediului, Sanatate si Securitatea Muncii (SPMSSM).

- „Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale”, formular cod F–PS–MSSO–02–06/ var. 2/ 12.09.2005, prin care se urmareste in mod continuu functionarea instalatiilor tehnologice, precum si comportarea constructiilor; aceasta inregistrare se afla la SPMSSM.

- „Lista aspectelor de mediu”, formular cod F–PS–M–01–01/ var. 1/ 12.09.2005, pentru fiecare proces, a fost realizată în baza procedurii de sistem „Aspecte de mediu” cod PS–M–01, iar evaluarea impactului a fost realizată în baza procedurii operaţionale „Metodologia de stabilire a impactului asupra mediului„ cod PO–M–01.

- „Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale”, formular F–PS–MSSO–02–06/ var. 2/ 12.09.2005.

12.4.Reactia prompta a persoanelor implicate in protectia a mediului in cazul aparitiei unor accidente este asigurata si prin urmatoarele activitati organizate la nivelul centralei:- instruirea teoretica si practica a personalului care isi desfasoara activitatea in punctele critice

(conform „Programului anual de instruire a lucratorilor din punctele critice” formular F–PS–MSSO–02–09/ var. 2/ 12.09.2005 si procedurii cod PO–CMSSO–02 „Instruire, constientizare si competenta”), asigurarea echipamentelor de interventie desemnate (conform formular cod F–PS–MSSO–02–08/ var. 2/ 12.09.2005 „Lista dotarilor si a materialelor necesare pentru sistarea poluarilor accidentale”);



Pagina 57 din 76



- diseminarea in randul angajatilor a informatiilor referitoare caracteristicile poluantilor specifici cuprinsi în „Fisa poluantilor potentiali” formular F–PS–MSSO–02–05/ var. 2/ 12.09.2005, in cadrul cursurilor de instruire profesionala;

- organizarea de simulari ale accidentelor potentiale pentru evaluarea gradului de pregatire a personalului în astfel de situatii. Se analizeaza exercitiile de simulare întocmindu-se procese verbale de analiza a simularii accidentului si daca este cazul se revizuiesc planurile de interventie, conform formular F–PS–MSSO–02–10/ var. 2/ 12.09.2005, „Responsabilitatile conducatorilor”.

12.5.Colectivul pentru combaterea poluarilor accidentale din S.C. CET S.A. Bacau, numit prin decizie, evalueaza situatia si actiunile desfasurate în timpul interventiei. Se întocmeste „Raport privind capacitatea de raspuns în caz de accident” formular F–PS–MSSO–02–11/ var. 2/ 12.09.2005 care cuprinde:- descrierea accidentului produs, cauza, planul de interventie aplicat;- modul de desfasurare a actiunilor de interventie, necesitatea modificarii planurilor de

prevenire si interventie daca este cazul si actiunile corective.12.6.Exista "Plan de combatere a poluarilor accidentale", care constituie si o procedura a sistemului de management integrat mediu-calitate, sanatate si securitate ocupationala (PS-MSSO-02 var.2 din 12 09 2005 “Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale”), prin care s-au stabilit urmatoarele:

Componenta colectivului pentru combaterea poluarii accidentale; Lista punctelor critice din unitate unde pot proveni poluari accidentale; Fisa poluantului potential; Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale; Lista dotarilor si materialelor necesare pentru sistarea poluarii accidentale; Programul de instruire a lucratorilor de la punctele critice si a echipelor de interventie; Responsabilitatile conducatorilor; Lista unitatilor care acorda sprijin in cazul aparitiei unei poluari accidentale; Lista folosintelor din aval care pot fi afectate.

12.7. Factori de risc12.7.1.In instalatiile de pe amplasament exista riscuri de producere a accidentelor, datorita:- coroziunii instalatiilor;- formarii de amestecuri de gaze explozive;- eliminarilor de noxe, peste limitele admise.12.7.2.Se vor lua permanent masuri pentru:- intretinerea corespunzatoare a instalatiilor si respectarea Planului de revizii si reparatii; - evitarea formarii de amestecuri de gaze explozibile;- prevenirea incendiilor,- prevenirea poluarii accidentale a apelor;- respectarea prevederilor legale privind instalatiile sub presiune;- in cazul unor calamitati naturale se vor aplica prevederile Planul de protectie civila. 12.8. Obligatiile operatorului instalatieiIn vederea prevenirii accidentelor, operatorul instalatiei va respecta minim urmatoarele :- permanent ia toate masurile necesare pentru a preveni producere de accidente majore si

pentru a limita consecintele acestora asupra sanatatii populatiei si asupra calitatii mediului;- mentine in functiune toate sistemele de siguranta din dotare;- siguranta instalatiilor, protectia personalului si protectia mediului trebuie sa fie obiective

prioritare in cadrul obiectivelor generale ale societatii;- intreg personalul trebuie sa cunoasca si sa respecte prevederile politicii de prevenire a

accidentelor;- managementul de varf va asigura mijloacele financiare si personal pentru indeplinirea

obiectivelor privind siguranta instalatiilor;- instruirea personalului privind siguranta instalatiilor si managementul situatiilor de urgenta se

va face periodic; - verificarea periodica a sistemelor de alarmare, de evacuare in siguranta a persolanului, de

comunicare interna si externa;



Pagina 58 din 76



- Regulamentele de operare a instalatiilor si instructiunile de lucru vor fi completate, ori de cate ori este necesar, cu masuri de prevenire a accidentelor, siguranta in exploatare si protectie a mediului, pentru urmatoarele situatii: pornirea instalatiilor, operare , oprire accidentala sau planificata, in perioada de revizie.

- Se va intocmi o procedura scrisa privind verificarea periodica a acestor regulamente si instructiuni, actualizarea si adaptarea lor la conditiile de operare, inclusiv modul de informare a personalului muncitor cu privire la modificari.

- Toate defectiunile aparute in functionarea si exploatarea instalatiilor, care pot avea efecte importante asupra mediului vor fi inregistrate in registru special instituit, care va cuprinde informatii privind: instalatia, data si durata defectiunii, tipul defectiunii, cantitatea de substante periculoase eliberate, urmarile defectiunii aparute, masurile imediate luate pentru remediere, masuri luate pentru prevenirea situatiilor similare, alte date daca sunt necesare.

- In cazul producerii unui accident major in care sunt implicate substante periculoase, titularul are obligatia de a informa imediat autoritatile publice teritoriale cu responsabilitati in domeniile protectiei civile, protectiei mediului, administratiei publice, protectiei muncii si sanatatii publice.

- Operatorul instalatiei va face dovada catre autoritatile competente de control ca a luat toate masurile pentru prevenirea pericolelor de accidente in care sunt implicate substante periculoase si pentru limitarea consecintele acestora asupra sanatatii populatiei si asupra a mediului.

12.9. Functionarea in afara conditiilor normale de operare12.9.1. Operatorul instalatiei va trebui să aibă protocoale de acţiune pentru toate situaţiile în care, dintr-un accident sau dintr-o greşeală de funcţionare la exploatarea instalaţiei, s-ar produce: - Deversări în sistemul integrat de canalizare care conţin vreuna dintre substanţele prioritar

periculoase sau o deversare cu concentraţii ce au parametrii de contaminare mai mari decât limitele maxime admisibile care pot provoca un risc pentru oameni, mediu sau pentru sistemul de canalizare.

- Emisii necontrolate în atmosferă. - Scurgeri de substanţe periculoase în sol sau orice alt incident care ar putea afecta negativ

calitatea acestuia sau care prezintă un risc pentru calitatea apelor subterane. 12.9.2.In situatiile in care instalatiile de productie sau cele auxiliare functioneaza in afara parametrilor normali de operare, se vor aplica procedurile de interventie stabilite pentru fiecare tip de avarie si instalatie . 12.9.3.In cazuri de incidente, avarii, care pot produce sau au produs accidente, operatorul instalatiei va reduce sau va opri activitatea imediat ce este posibil, pana la restabilirea functionarii normale. Interventiile in instalatii se vor face numai de personal specializat, instruit si testat periodic.12.9.4.In cazul producerii unui accident operatorul instalatiei va anunta in doua ore de la producere, dispeceratul Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bacau, Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Bacau, Inspectoratul de Situatii de Urgenta Bacau si va aplica masurile de interventie stabilite prin planurile specifice fiecarui tip de accident.12.9.5.După scurgerea accidentală în mediu, operatorul va utiliza toate mijloacele disponibile pentru a minimiza efectele acesteia. 12.9.6.Fără a elimina sancţiunea aplicabilă în caz de infracţiune, operatorul instalatiei va trebui să repare dauna provocată sau, dacă nu se poate, să plătească o compensaţie pentru daunele şi prejudiciile cauzate de deversarea accidentală. 12.9.7. Operatorul instalatiei trebuie să adopte şi să pună în aplicare măsuri de prevenire, de evitare şi reparare a daunelor aduse mediului şi trebuie acoperite costurile, indiferent de sumă, atunci când este responsabilitatea lui, conform celor prevăzute în ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului;

13.MONITORIZAREA ACTIVITATII.



Pagina 59 din 76



Actiunea de monitorizare se va efectua prin doua tipuri de acţiuni:- supraveghere din partea organelor abilitate si cu atributii de control;- automonitorizarea; Pentru certificare odata pe an se fac analize cu laboratoare

specializate ale unor societati autorizate de profil; Automonitorizarea este obligatia societatii si are urmatoarele componente:a. Monitorizarea emisiilor si calitătii factorilor de mediu care are drept scop in faza de

exploatere a instalaţiilor , verificarea conformării cu condiţiile impuse de autorităţile competente, astfel:

- urmarirea intrarilor si iesirilor conform capitolului 13.1. ;- urmărirea concentraţiilor de poluanţi in aer conform capitolului 13.2. ;- urmărirea calităţii apelor uzate deversate conform capitolului 13.3. - urmărirea reducerii deversărilor pe sol conform capitolului 13.4. - gestionarea deseurilor conform capitolului 13.5.

b. Monitorizarea tehnologică/monitorizarea variabilelor de proces are ca scop verificarea periodica a stării de funcţionare a instalaţiilor in care se desfăşoară activitatea autorizata;

c. Monitorizarea post – închidere: In cazul incetarii activităţii se va urmării:- golirea si curăţarea sistemului de canalizare, a racordurilor si căminelor de evacuare,

a tuturor rezervoarelor;- transportul deşeurilor de pe amplasament si verificarea eliminării lor in condiţii de

siguranţa pentru mediu;- dezafectarea utilajelor luandu-se toate masurile pentru prevenirea poluării solului si

apei;- urmărirea neutralizării soluţiilor din bai si de pe traseele de conducte si evacuarea lor

la parametri stabiliţi prin legislaţia de mediu pentru prevenirea impactului asupra solului si apei;

- demolarea construcţiilor, colectarea selectiva a deşeurilor din demolari si transportul acestora Ia depozire de deşeuri autorizate pentru fiecare tip de deseu;

- Ia incetarea activităţii se vor face analize pentru monitorizarea solului conform Raportului de Amplasament, pentru a se stabili atat contribuţia la poluare a activităţii monitorizate cat si posibilitatea de folosinţa ulterioara a terenului;

13.1. MONITORIZAREA INTRARILOR SI A IESIRILOR DIN INSTALATIE13.1.1.Se vor inregistra consumurile lunare de materii prime, materiale auxiliare si utilitati;13.1.2.Se va tine evidenta timpului de functionare, a perioadelor de revizii si reparatii efectuate in instalatii;13.1.3.Se vor inregistra iesirile din instalatie: emisii aer, ape uzate, deseuri;13.1.4.Se vor calcula anual consumurile specifice realizate pentru apa, energie electrica si se vor compara cu valorile recomandate BAT.

13.2. AER13.2.1. Monitorizarea emisii dirijate punctiformeTabelul 13.2. Monitorizarea emisiilor punctiforme in aer pentru IMA 2

Nr. Crt.

Noxa Emisa

Punctul de masurare

Metoda de monitorizareMasurare Estimare

masurare analiza frecventa Metoda Frecventa

1NOx IMA 2

Cos de fumnr. 1

P=76,5MWt

Normele metodologice

din HG 440/2010

conform Normelor Europene, standrdelr ISO sau utilizand metode

3ori/saptamana Calcul pe

bază de coeficienţi CORINAIRBilanţuri de masă

anual2 SO2 3ori/saptamana

3 Pulberi totale

3ori/saptamana



Pagina 60 din 76



Nr. Crt.

Noxa Emisa

Punctul de masurare



echivalente

4 CONormele metodologice din HG 462/1993

trimestrial5 O2

6 temperatura

Nota : - Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită de emisie prevăzute si

impuse prin Autorizaţia Integrată de Mediu;- Metodele EN/ISO in vigoare la dat revizuirii autorizatiei integrate de mediu sunt cele

anexate;Tabelul 13.1. Monitorizarea emisiilor punctiforme in aer pentru IMA 1***

Nr. Crt.

Noxa Emisa

Punctul de masurare



1NOx

IMA 1Cos de fumnr. 1 P=343MWt

Normele metodologice din HG 440/2010

conform Normelor Europene, standrdelor ISO sau utilizand metode echivalente

3ori/saptamana

CORINAIRE

anual

2 SO2

3 Pulberi totale Normele

metodologice din HG 440/2010

continuu -4 CO5 O2

6 temperatura

Nota : 1. Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită de emisie prevăzute si impuse

prin Autorizaţia Integrată de Mediu;2. Metodele EN/ISO in vigoare la dat revizuirii autorizatiei integrate de mediu sunt cele

anexate;3. *** IMA 1 si activitatea de depozitare a zgurei si cenusii se va mentine în functiune pana la

finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu de 30.06.2013,

4. SC CET SA BACAU are obligatia conformarii la VLE la data expirarii perioadei de tranzitie, conform tabel 10.3. Pana la data conformarii se permite functionarea instalatiilor cu conditia respectarii plafoanelor anuale de emisie negociate si a valorilor limita de emisie din tabel 10.2. Pentru IMA 1, pentru SO2 se va respecta VLE = 4997 mg/Nmc – medie lunara pentru arderea in focar mixt.

13.2.2. Monitorizarea emisiilor difuze, fugitiveSe vor lua toate masurile pentru reducerea la minim a emisiilor nedirijate, astfel incat impactul activitatii asupra personalului muncitor si a populatiei din zona invecinata sa fie minim.Se vor monitoriza imisiile la locurile de munca, conform prevederilor legislatiei specifice de protectie a muncii . O data pe an in perioada de functionare se vor determina pulberile in suspensie (PM10 ) in zona statiei de sortare –concasare si in zona estacadei de descarcare a carbunelui.13.2.3. Monitorizarea in conditii anormale de functionare este necesara in cazul apariritiei unei poluari accidentale datorata unor disfunctionalitati tehnologice cum ar fi : opriri, porniri cadere a echipamentului de control sau de reducere a emisiilor , care ar putea determina



Pagina 61 din 76



aparitiei unui episod de poluare cu posibil impact semnificativ asupra atmosferei . In toate aceste cazuri se va interveni rapid pentru reducerea impactului conform procedurilor de interventie in caz de poluari accientale si se va anunta imediat Autoritatea locala de mediu si Garda de Mediu. - In cazul nefunctionarii corespunzatoare sau de intrerupere a functionarii echipamentelor de

reducere a emisiilor titularul va respecta toate obligatiile cuprinse la art 12. a HG 440/2010 - Procedura pentru situatiile de functionare necorespunzatoare sau de intrerupere a

functionarii echipamentelor de reducere a emisiilor va contine :1. Inregistrarea inreruperii functionarii sau a functionarii necorespunzatoare: , data, ora,

cauza, efectul produs ( cresterea valorii emisiilor).2. Notificarea disfunctionalitatii catre autoritatea competenta de mediu (data, ora, cauza,

efectul produs), conform tabelului.3. Luarea de urgenta a masurilor care se impun pentru remediere.( plan urgent de

gestionare a situatiei) si transmiterea lor catre APM/ARPM.4. Solicitarea motivate a unei eventuale derogari de la limitele de timp admise conform art

12, punctul 3;5. Inregistrarea repunerii in functiune a instalatiei: data , ora6. Notificarea punerii in functiune catre autoritatea competenta de mediu(buletinul de

analiza a emisiilor la data si ora pornirii).La solicitarea autoritatii locale de mediu titularul de activitate va participa la elaborarea planurilor sau programelor de gestionarea calitatii aerului conform cerintelor HG 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii.

13.3. APA13.3.1.Monitorizarea calitatii apelor uzate si a apelor freatice se efectueaza:

- prin analize de laborator, in laboratoarele proprii dupa tehnicile specificate de STAS-urile in vigoare;

- cu aparatura portabila;- o data pe an cu laboratoare specializate ale unor societati autorizate de profil ;

Tabelul 13.3. Monitorizarea emisiilor din apele menajere evacuate in statia de epurare a orasului.

Nr. crt. Indicatori urmăriţi Frecventa de analiza Locaţia Metoda de lucru

1 Temperatura

la solicitarea operatorului de prestari servicii publice de alimentare cu apa si de canalizare

la caminul de evacuare

2 pH SE ISO 10523-97

3 Materii în suspensie STAS 6953-81

4 Consum biochimic de oxigen (CBO5) STAS 6560-82

5 Consum chimic de oxigen (CBOCr) SR ISO 6060-96

6 Azot amoniacal STAS 8683-707 Fenoli -8 Fosfor total -9 Sulfuri+H2S -

10 Detergenti -

11 Substanţe extractibile

SR 7587-96

Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită din Autorizatia Integrata de Mediu si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006

Tabelul 13.4. Monitorizarea emisiilor din apa pluviala evacuata în emisari



Pagina 62 din 76



Nr.crt. Categoria apei Poluant Frecventa

monitorizariiMetoda/tehnica de

analiza1.

Industriale de la gospodaria de

pacura si pluviale evacuate in r. Bistrita

Temperatura trimestrial2. pH trimestrial SR ISO 10523-973. Suspensii totale trimestrial STAS 6953-815. CCOCr trimestrial SR ISO 6060-966. Substante extractibile trimestrial SR 7587/967. Cloruri trimestrial STAS 8663/708. Reziduu filtrat la 105oC trimestrial STAS 9187/849. Sulfuri trimestrial SRISO 10530/9710. Produse petroliere trimestrial

Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită din Autorizatia Integrata de Mediu si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006

Calitatea apei freatice din incinta centralei rezultă din monitorizarea celor 18 puţuri existente in incinta , iar pentru metale grele in 7 puturi;

Calitatea apei freatice din zona depozitului de zgura si cenusa rezulta din monitorizarea celor 22 puturi de urmarire apa freatica iar pentru metale grele in 9 puturi;

Tabelul 13.5. Monitorizare calitate apa freatică

Nr. Crt. Indicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucru

1 pH trimestrial SR ISO 10523/19972 Amoniu (NH4) trimestrial SR ISO 7150/1-20013 Cloruri trimestrial SR ISO 9297/19984 Sulfaţi trimestrial STAS 3069/87

5 Sulfuri şi hidrogen sulfurat trimestrial SR ISO 10530/1997

7 Metale grele La 5 ani SR ISO 8288-2001Nota: - parametrii monitorizati nu vor depasi indicatorii de referinta din raportul de amplasament.

13.4. SOLTabel 13.6 . Monitorizarea calitatii solului

Indicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucru

Produse petroliere

La cinci ani/in doua puncte

SR ISO TR- 11046-97SR ISO 10694-1998SR ISO 14235-2000

Sulfuri SR ISO 11048-1999Sulf total SR ISO 15178-2001

Metale(Cu,Mn, Pb, As, Cd, Ni, Zn)

SR ISO 11047-1999SR ISO 14869-1 -2001

Nota : - Prelevarea de probe de sol se va face in conformitate cu prevederile Ordinului 184/1997

privind Procedura de realizare a bilanturilor de mediu.- Analiza probelor de sol se va realiza utilizand metode analitice ( standarde ) agreate la nivel

international.- Raspunderea pentru acuratetetea si precizia rezultatelor va reveni partii care executa

prelevarea probelor si laboratoarelor care executa analizele.- Compararea indicatorilor de calitate ai calitatii solului se va face cu limitele normate pentru

solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997



Pagina 63 din 76



13.5. DESEURI13.5.1 Deseuri tehnologice- Evidenta deseurilor produse va fi tinuta conform HG 856/2002, continind cel putin

urmatoarele informatii: tipul deseului, codul deseului, instalatia producatoare, cantitatea produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare, data predarii deseului , cantitatea predata catre transportator, date privind expeditiile respinse, date privind orice amestecare a deseurilor, date valorice privind valorificarea si eliminarea deseurilor;

- Se vor respecta toate prevederile legale privind gestionarea si monitorizarea tuturor tipurilor de deseuri ;

13.5.2.Sistemul de monitorizare al depozitului de zgură şi cenuşă Furnicari, com Letea Veche:13.5.2.1.Conform HG nr. 349 din 21 aprilie 2005, art. 17 alin(1) - ,,Operatorul depozitului este obligat sa instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de zgura si cenusa si sa suporte costurile acestuia. Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit cuprind:

a) automonitorizare tehnologica;- starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;- starea impermeabilizarii depozitului;- functionarea sistemului de drenaj;- comportarea taluzurilor si a digurilor;- urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;- functionarea instalatiilor de evacuarea apelor pluviale;- starea utilajelor din cadrul depozitului;

b) automonitorizarea calitatii factorilor de mediu conform Tabel nr. 13.8. Tabelul nr. 13.8. Automonitorizarea Depozitului de zgura si cenusa–Furnicari, com Letea Veche

Nr.crt. Parametru In faza de functionare In faza de urmarire

postinchidere

1.

Date meteorologice1.1. Cantitatea de precipitatii Medie lunara Medie lunara1.2. Temperatura minima, maxima, la ora 15ºº Medie lunara Medie lunara

1.3 Umiditatea atmosferica, la ora 15ºº Medie lunara Medie lunara1.4 Directia si viteza dominanta a vintului Medie lunara Nu este necesar

2.

Controlul apei 2.1 Compozitia apei subterane Conf. Tabele

10.9;10.10 La 6 luni

2.2 Nivelul apei subterane La fiecare 6 luni La fiecare 6 luni

3.

Topografia depozituluiStructura si compozitia depozitului*** Anual AnualComportarea la tasare si urmarirea nivelului depozitului Anual Anual

Nota:- *** Date pentru planul de situatie al depozitului: suprafata ocupata de zgura si cenusa, ,

metode de depozitare, timpul si durata depozitarii, calculul capacitatii remanente de depozitare.

- Datele meteorologice vor fi solicitate de la cea mai apropiata statie meteo, si sunt necesare intocmirii balantei apei in depozit.

*** IMA 1 si activitatea de depozitare a zgurei si cenusii se va mentine în functiune pana la finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii surse de



Pagina 64 din 76



producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu de 30.06.2013,

13.5.2.2.Urmarirea si monitorizarea post inchidere a depozitului: Depozitul isi va sista activitatea la 31.12.2012Monitorizarea post inchidere se va face in conformitate cu anexa 4 din HG 349/2005 si Normativul tehnic, se va realiza pe o perioada de 30 de ani de la inchiderea depozitului si consta in urmatoarele actiuni:- se controleaza regulat capacitatea de functionare a sistemului de impermeabilizare a

suprafetei depozitului, iar in cazul in care se constata exfiltratii, se aplica de urgenta masuri de remediere;

- se determina deformarea sistemului de etansare la suprafata depozitului la intervale de un an;

- se va urmari gestiunea apei din precipitatii colectate de pe suprafetele acoperite, conform tabelului 13.8;

- se va urmari topografia depozitului, respectiv comportarea la tasare a corpului;- se va urmari starea stratului vegetal – eventualele deteriorari provenite in urma eroziunii

trebuie indepartate, - se va intretine permanent sistemul de drenare (se elibereaza plantele ce au prins radacini si

care impiedica scurgerea apei);- se va controla starea sistemului de drenaj si se va remedia cazul in care apar baltiri sau

scurgeri de apa pe rambleu;

13.6. ZGOMOTTabel nr. 13.9.Monitorizarea Zgomotului Nr. crt. Locul de masurare Frecventa Metoda de referinta

1 Poarta principala de acces - Z1

AnualISO 9613-2SR ISO 8297/1999SR EN ISO 3744/1998

2

Limita incintei in zona de Est in dreptul sali cazanului si a turbinei - Z2

3Zona de Sud-Est (depozitul de carbune) - Z3

4Zona de Sud-Vest (gospodaria de pacura) - Z4

5Zona de Nord-Vest (Statie chimica-Turn de racire) - Z5

Nota: Determinarile se vor face in perioada in care cazanele functioneaza la capacitate maxima.

13.7. MIROSURI Nu este cazul.

13.8. OBLIGATIIConform prevederilor OUG nr.195/2005, aprobata prin Legea 265/2006 si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.152/2005 aprobata de Legea 84/2006, operatorul instalatiei are urmatoarele obligatii:1. Sa efectueze analize in cadrul activitătii de monitorizare cu personal calificat, cu

echipamente descrise în standardele de prelevare si analiză specifice, mentionate în prezenta autorizatie;

2. Sa efectueze anual o monitorizare cu laboratoare specializate ale unor societati autorizate de profil;



Pagina 65 din 76



3. Sa exploateze si sa intretina echipamentele de monitorizare si analiză astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie valorile de emisie (calibrare, verificare metrologică, etc.);

4. Sa preleveze probele cu respectarea standardelor în vigoare, iar buletinele de analiza sa aiba precizată incertitudinea metodei de analiză;

5. Sa inregistreze toate rezultatele măsurătorilor prelucrate si prezentate într-o formă adecvată, usor de analizat pentru a permite autoritătilor competente pentru protectia mediului să verifice conformitatea cu conditiile de functionare autorizate si valorile limită de emisie stabilite;

6. Sa asigure accesul organelor de control abilitate, sigur si permanent la următoarele punctele de prelevare si monitorizare:- Puncte de prelevare a emisiilor în aer:- Cosurile de dispersie prevăzute în Tabelul 9.1.;- Zgomot la limita amplasamentului instalatiei;- Puncte de prelevare a probelor de sol conform Raportului de Amplasament;- Puncte de prelevare a emisiilor de poluanti în apa:

- Forajele existente pe amplasament in incinta unitatii si la depozitul de zgura si cenusa ;

- la caminul de evacuare generala a apelor uzate evacuate;- Zonele de stocare:

- materii prime- materiale auxiliare

7. Sa intocmeasca un plan de masuratori a emisiilor pe fiecare factor de mediu , reactualizat anual;

8. Sa efectueze masuratori conform planului de masuratori si sa raportaeze conform Cap 14. rezultatele monitorizarii catre ARPM Bacau, GNM – Comisariatul Judetean Bacau;

9. Sa efectueze supravegherea si monitorizarea emisiilor si a mediului sub coordonarea responsabilul de mediu numit cu decizie de conducerea societatii;

10. Sa asigure in cazul solicitarii de catre Agentia Nationala de Protectie a Mediu Bucuresti transmitere directa a rezultatelor monitorizarii conform cerintelor;

14.RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA.

14.1. RAPORATRI PERIODICE CATRE AUTORITATILE DE MEDIUTabel 14.1.

NrCrt Tip raport Frecventa

raportariiAutoritatea de

mediu catre care se face raportarea

Data depunerii raportului

1.Raport privind Monitorizarea emisiilor in aer.

Lunar, centralizat transmis in cadrul Raportului anual de mediu

ARPM Bacau in termen de 48 de ore de la analiza in caz de depasiri

GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM

2.

Raport privind Monitorizarea emisiilor in apa de suprafata

Trimestrial, centralizat transmisin cadrul Raportului anual de mediu

ARPM Bacau in termen de 48 de ore de la analiza in caz de depasiri


3

Raport privind Monitorizarea emisiilor de ape freatice, zgomot

Anual ca parte a Raportului anual de mediu

ARPM Bacau Pana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul precedent.


4Situatia privind gestionarea deseurilor





Pagina 66 din 76



NrCrt Tip raport Frecventa

raportariiAutoritatea de

mediu catre care se face raportarea

Data depunerii raportului

5 Raport privind Monitorizarea solului

La cinci ani ca parte a Raportului anual de mediu

ARPM Bacau O data la cinci ani pana la 1 martie.


5.Inventaru emisiilor pentru Registrul EPER



6. Raportul anual de mediu***

Anual ARPM BacauGNM CJ Bacau

Pana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul precedent.

*** Continutul Raportului Anual de Mediu(RAM)1. Prezentarea societatii

1.1. Date de identificare1.2 Acte de reglementare si contracte in vigoare detinute pe linie de mediu 1.3 Date privind functionarea si capacitatile de productie utilizate.Evidenta functionarii

fiecarei instalatii care constituie sursa de emisie; prezentarea disfunctionalitatilor instalatiilor tehnologice, a instalatiilor de depoluare, a instalatiei de monitorizare.

2. Sistemul de management de mediu2.1 Descrierea pe scurt a sistemului de management de mediu; proceduri existente, responsabilitati, planuri, programe de mediu existente ; bilanturi si concluziile auditurilor realizate.

3. Utilizarea materiilor prime , auxiliare, utilitati3.1. Materii prime si materiale auxiliare prelucrate in cursul anului. Scurta caracterizare a combustibililor utilizati; se vor anexa buletine de analiza pentru pacura ; pentru carbune.3.2. Actualizare SEVESO privind incadrarea obiectivului din punct de vedere al riscului producerii de accidente; 3.3. Consumul de utilitati comparativ cu anul precedent( consum utilitati /produs pentru a evidentia reducerea consumurilor); eficienta energetica a instalatiei, consumuri specifice, incadrare in BAT;

4. Performanta de mediu – Bilant privind Impactul activitatii societatii asupra mediului in anul de raportare comparativ cu anul precedent si cu recomandarile BAT 4.1. Monitorizarea mediului . Emisii de poluanti in aer, apa , solTabele centralizatoare cu: punctele de prelevare , parametri relevanti , valorile momentane/medii zilnice/la 48 ore/lunare , conform cerintelor AIM , comparativ cu VLE stabilite in AIM. Se vor preciza maximile determinate si frecventa depasirilor daca este cazul. Anexa copii buletine analize. 4.2 Emisiile anuale in aer de SO2, Pulberi si No2, comparativ cu plafoanele alocate. 4.3. Metode de masurare / calcul utilizate; pentru sistemul de monitorizare continua se vor prezenta rezultatele controlului anual utilizand determinari paralele.4.4. Concluzii.4.5. Evidenta gestiunii deseurilor produse/depozitate temporar/eliminate

5. Investitii/costuri de mediu6. Stadiul de realizare a masurilor din planul de actiuni7. Sesizari si reclamatii - in acest capitol se vor prezenta problemele de mediu sesizate la

controalele de inspectie si modul de rezolvare a acestora precum si reclamatiile si sesizarile publicului.

8. Probleme intampinate ; propuneri modificari AIM daca este cazul

14.2. RAPORTARI SINGULARE, INSTIINTARITabel 14.2.



Pagina 67 din 76



Nr.Crt. Tipul raport Data depunerii

Autoritatea de mediu la care se depune

documentulObservatii

1.Notificare privind opririle si pornirile planificate a instalatiilor

Cu 48 de ore inainte de oprirea/pornirea instalatiei

ARPM BacauGNM-CJ Bacau

2. Notificare accidente(incendii, explozii)

In doua ore de la producere;

ARPM BacauGNM-CJ BacauISU Bacau,

Se includ si in Raportul anual de mediu

3.

Notificare in cazul aparitiei situatiilor speciale (in caz de poluari accidentale sau de situatii anormale aparute care pot cauza poluari ale mediului)

In doua ore de la producere; ARPM Bacau

GNM-CJ Bacau


4. Reclamatii, sesizari, analize si investigatii efectuate Ori de cate ori apar ARPM Bacau

GNM-CJ Bacau


5.

Notificare : stadiul realizarii masurilor din Planul de actiuni sau a altor masuri stabilite cu ocazia controalelor autoritatilor de mediu.

La expirarea termenului de finalizare, din PA /Ori de cate ori este cazul

ARPM BacauGNM-CJ Bacau


6.Notificarea schimbarii datelor de identificare a titularului activitatii

Ori de cate ori apar ARPM BacauIn termen de 30 de zile de la aparitie

7.

Notificarea schimbarii datelor care au stat la baza emiterii autorizatiei integrate de mediu, inclusiv a autorizatiilor detinute

Ori de cate ori apar ARPM Bacau

In termen de 30 de zile de la aparitie

8. Centralizator medii zilnice automonitorizare pulberi

Zilnic prin mail pentru ziua precedenta

ARPM [email protected]

9. Alte date, informatii solicitate Conform solicitarii primite Dupa caz

14.3. Modele de raportare : Tabel 14.3.1. Monitorizarea emisiilor in aer pentru monitorizare discontinua

Nr. Crt.

Locul recoltarii

Tip combustibil/Cantitati arse

NoxeVal.calculata

(3% O2) [Mg/nmc]

VLE [Mg/nmc]

Parametri auxiliari

tipValoare

Masurata[mg/nmc]

Debitul de gaze

evacuate

Temp. gazelor

evacuate

% O2

In cazul in care sunt depasiri ale VLE se va calcula frecventa depasirilor si procentul cu care este depasita VLE.

Tabel 14.3.2. Rezultatul monitorizarii continue a emisiilor in aer Data Media la48 de ore VLE Conform HG 440/2010

SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

PM 10Mg/Nmc

SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

PM10Mg/Nmc

..... ..... .... .... .... ....Media lunara

..... .... ....

In cazul in care sunt depasiri ale VLE se va calcula frecventa depasirilor si procentul cu care este depasita VLE.

Tabel 14.3.3. Monitorizarea emisiilor in aer in conditii anormale de functionare



Pagina 68 din 76



Nr.crt Instalatia Porniri/an

Pornire OprireCantitate noxe [kg/eveniment] Perioada

[min]Cantitate noxe [kg/eveniment]

Perioada [min]NOx SO2 Pulberi CO

Tabel 14.3.4. Monitorizarea emisiilor in apa uzataNr.crt Luna Punctul de

prelevareParametru

analizatValoare limita admisa /act de reglementare

Valoare realizata

Frecventa depasirii VLE

Tabel 14.3.5. Monitorizarea calitatii apelor subteraneNr.crt

Data efectuarii masuratoriii

Punctul de prelevare

Parametru analizat

Valoarea realizata

Valoarea de referintaconform Raportului de amplasament/

act de reglementare

Tabel 14.3.6. Monitorizarea calitatii solului Nr.crt

Data efectuarii analizei

Punctul de prelevare

Parametru analizat

Valoarea realizata

Valoarea de referintaconform Raportului de amplasament/ act

de reglementare

Tabel 14.3.7. Monitorizarea zgomotului:Nr.c

rtData efectuarii

masuratoriiLocul efectuarii

masuratorii Vecinatati Valoare limita admisa

Valoare inregistrata

Tabel 14.3.8. Managementul deseurilor

Nr.crt. Sursa

Denumire

deseu

Cod deseu

conformH.G.

856/2002

Generat(t)

Valorificare(t)

Eliminare(t)

Stoc lunarluna cum

ulat luna cumulat

Agent economic

valorificator/eliminator

luna cumulat

Agent economic

valorificator/eliminator

14.4. EVIDENTE1. Operatorul instalatiei trebuie sa inregistreze:

datele privind desfasurarea activitatii mentionate in prezenta autorizatie; date de monitorizare; toate procedurile scrise, detinute; incidentele care afecteaza exploatarea normala a instalatiilor si activitatii si care pot crea

risc pentru mediu; reclamatiile de mediu, conform precizarilor din autorizatie.

2. Registrele de evidente vor fi certificate de catre managerul desemnat de operatorul instalatiei.

3. Registrele si procedurile vor fi disponibile pe amplasament in orice moment pentru inspectie de catre ARPM Bacau sau Garda de Mediu si vor fi pastrate pe amplasament pe perioada functionarii instalatiei ;

4. Operatorul instalatiei trebuie sa mentina la punctul de lucru un dosar de informare publica, care sa fie disponibil publicului interesat, la cerere. Dosarul va cuprinde cel putin:



Pagina 69 din 76



a. solicitarea de autorizareb. autorizatia integrata de mediuc. raportarea anuala privind aspectele de mediu.

5. Operatorul instalatiei va mentine la punctul de lucru un exemplar al:a. autorizatiei integrate de mediub. raportarilor transmise autoritatilor de mediuc. proceselor verbale de control pe linie de mediud. corespondentei cu autoritatile de mediu.

15.OBLIGATIILE OPERATORULUI INSTALATIEI.

Operatorul instalatiei are urmatoarele obligatii :15.1. Sa respecte toate conditiile din prezenta autorizatie. Nerespectarea prevederilor autorizatiei integrate de mediu atrage suspendarea acesteia în conditiile prevăzute de legislatia în vigoare (art. 17 alin. 3 din OUG 195/2005, aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu toate completările si modificările ulterioare si art. 19 alin. 3 din O.U.G. nr. 152/2005, aprobată cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006);15.2. Sa respecte legislatia specifica in vigoare privind protectia mediului. Incalcarea prevederilor legislative atrage răspunderea civila, contraventionala si penala, după caz;15.3. Sa notifice autoritatea competenta pentru protectia mediului asupra oricăror modificări a prevederilor Autorizatiei de Gospodărire a Apelor si să transmită autorizatia revizuită;15.4. Să se asigure că este functional „Planul de interventie în caz de poluare accidentală” care tratează orice situatie de urgentă care poate apărea pe amplasament pentru minimizarea efectelor asupra mediului apărute.15.5. Sa actualizeze „Planul de prevenire si combatere a poluărilor accidentale, să detină mijloacele si materiale necesare în caz de poluări accidentale si să actioneze în conformitate cu prevederile planului mentionat. 15.6. Sa contribuie in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 196/2005, aprobată de Legea nr. 105/2006 cu modificările si completările ulterioare, privind Fondul pentru mediu, la acumularea fondului pentru mediu, pentru activitătile pe care le desfăsoară;15.7. Sa revizuiasca si sa actualizeze în functie de conditiile nou apărute. planurile care fac parte din Planul operativ de prevenire si management al situatiilor de urgentă. Ele trebuie să fie disponibile pe amplasament în orice moment pentru inspectie de către personalul cu drept de control al A.R.P.M. Bacau, G.N.M.- C.J. Bacau, autoritătilor de specialitate.15.8. Să efectueze notificările care se impun de către autoritatea de mediu in caz de modificare în exploatarea instalatiilor , a proceselor tehnologice sau de schimbare a materiilor prime, de repornire a unei instalatii tehnologice, de încetare provizorie sau definitivă a activitătii; 15.9. Să notifice A.R.P.M. Bacau, G.N.M.- C.J. Bacau si să ia masuri de punere in siguranta a amplasamentului în momentul închiderii temporare a instalatiei/ parti ale instalatiilor existente pe amplasamentul societătii; Operatorul instalatiei va respecta urmatoarele:15.10. Va lua toate masurile de prevenire eficienta a poluarii, in special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile;15.11. Va lua masurile care sa asigure ca nici o poluare importanta nu va fi cauzata;15.12. Va evita producerea de deseuri iar in cazul in care acest lucru nu este posibil, le va valorifica sau va lua masuri pentru neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu-se impactul asupra mediului; Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care

scop operatorului instalatiei ii revin urmatoarele obligatii:15.13. Solicitarea şi obţinerea actelor de reglementare, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenta Nr.195/2005 privind protectia mediului, aprobata de legea 265/2006;15.14. Respectarea condiţiilor din actele de reglementare obţinute;15.15. Nepunerea în exploatare a instalaţiilor ale căror emisii depăşesc valorile limita stabilite prin actele de reglementare;



Pagina 70 din 76



15.16. Organizarea de structuri proprii specializate pentru protecţia mediului;15.17. Asigurarea accesului si asistarea persoanelor împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la dispoziţie evidenta măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante ;15.18. Realizarea în totalitate şi la termen a măsurilor impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control;15.19. Sa respecte cerintele OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului.Sa suporte costurile pentru repararea prejudiciului şi inlaturarea urmărilor produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte";15.20. Pentru reducerea pierderilor şi eficientizarea distribuţiei energiei termice necesară preparării agentului termic de încălzire şi a apei calde operatorul va avea in vedere reabilitarea reţelelor termice secundare;15.21. Pana la data de 30.06.2013 se vor finaliza probele pentru noile echipamente ce se pun in functiune conform proiectului “Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacau in vederea conformarii la normele de protectia mediului privind emisiile poluante in aer si pentru cresterea eficientei in alimentarea cu caldura urbana” si se va inchide IMA 1 si Depozitul de zgura si cenusa ;



Pagina 71 din 76



16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR.

16.1. LUCRARI SI MASURI SPECIFICE DE PROTECTIA MEDIULUI LA INCHIDEREA INSTALATIEI.16.1.1.La încetarea activitătii cu impact asupra mediului, precum si la vânzarea pachetului majoritar de actiuni, vânzări de active, fuziune, divizare, concesionare sau în alte situatii care implică schimbarea titularului activitătii, precum si în caz de dizolvare urmată de lichidare, lichidare sau faliment, potrivit art. 10 din OUG nr. 195/2005, aprobată de Legea nr. 265/2006 cu toate modificările si completările ulterioare, se aplica in mod corespunzător dispozitiile art. 15 alin. (2).În termen de 60 zile de la data semnării/emiterii documentului care atestă încheierea uneia dintre procedurile mentionate, mai sus, părtile implicate transmit în scris autoritătii competente pentru protectia mediului obligatiile asumate privind protectia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.16.1.2.Inchiderea instalatiei se va face in conditii de siguranta pentru comunitatea locala si pentru mediu. Se vor lua masuri pentru:- Curăţarea şi spălarea tuturor instalaţiilor, rezervoarelor şi magaziilor de stocare a substanţelor

chimice;- Scoaterea tuturor echipamentelor şi materialelor din canalele tehnologice de pe teritoriul SC CET

SA BAACU, curăţarea acestora şi umplerea lor cu pământ;- Obţinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu gaze naturale şi dezafectarea instalaţiei,

cu respectarea normelor specifice;- Obţinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu energie electrică şi

dezafectarea instalaţiei, cu respectarea normelor specifice;- Eliminarea completă, în deplină sigurantă, a pacurii uleiurilor si emulsiilor de răcire din

echipamentele tehnologice, colectarea lor în recipiente adecvate si predarea lor la unităti specializate de valorificare/eliminare;

- Dezafectarea tuturor depozitelor de materii prime/ materiale;- Demontarea instalatiilor si valorificarea/eliminarea materialelor rezultate;- Colectarea deseurilor generate în spatii amenajate si valorificarea/eliminarea lor

corespunzătoare prin firme autorizate;- Investigatii privind nivelul de contaminare a solului si a apei subterane si compararea

rezultatelor cu valorile determinate în cadrul Raportului de Amplasament;- Ecologizarea întregului amplasament după dezafectarea tuturor instalaţiilor;- asigurarea pazei non-stop a obiectivului şi menţionarea într-un registru de evidenţă a tuturor

evenimentelor ce apar pe teritoriul SC CET SA BACAU.- anunţarea oricărui eveniment la Garda de Mediu si Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

Bacau;

16.2. PLANUL DE ÎNCHIDERE AL INSTALATIEI.16.2.1. În cazul închiderii definitive a întregii instalatii sau a unor părti de instalatie, operatorul instalatiei trebuie să elaboreze un plan de închidere agreat de autoritatea competentă pentru protectia mediului. Scopul planului de închidere trebuie să respecte prevederile Ghidului Tehnic General (punctul 18), aprobat prin Ord. M.A.P.A.M. nr. 36/200416.2.2. Planul de închidere trebuie să includă minim:- planurile tuturor conductelor si rezervoarelor subterane;- orice măsură specifică pentru prevenirea poluării apei, aerului si solului;- acolo unde este cazul, golirea completă de continut potential periculos si spălarea conductelor si a

rezervoarelor;- valorificarea/eliminarea deseurilor;- măsuri de pază pentru prevenirea actelor de distrugere;16.2.3. Planul de închidere trebuie să identifice resursele necesare pentru punerea lui în aplicare si să declare mijloacele de asigurare a disponibilitătii acestor resurse, indiferent de situatia financiară a operatorului instalatiei;



Pagina 72 din 76



16.2.4. La încetarea activitătii se va analiza impactul produs de activitatea tehnologică asupra solului pentru a constata gradul de poluare si necesitatea oricăror remedieri în vederea aducerii terenului într-o stare satisfăcătoare din punct de vedere al categoriei de folosintă avută anterior.16.2.5. Dezafectarea, demolarea instalatiilor si constructiilor se va face obligatoriu pe baza unui proiect de dezafectare. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de dezafectare aferente activitătii cu impact semnificativ asupra mediului.

16.3. CONDITII GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR LA INCHIDEREA INSTALATIEI.16.3.1.Gestionarea deşeurilor are în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător, iar autorităţile competente autorizează şi controlează activităţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor.16.3.2.Conditiile generale de gestionare a deseurilor sunt cele prevazute in cap. 11.5. din autorizatie.

17. DISPOZITII FINALE Datele cuprinse în prezenta autorizaţie nu sunt confidenţiale. Revizuirea şi/sau modificarea autorizaţiei integrate de mediu se face in conditiile art.23 , capitolul V

a OUG 152/2005, aprobata prin Legea 84/2006, cand apar următoarele situaţii: o poluarea cauzată de desfăşurarea activităţii necesită revizuirea valorilor limită de

emisie stabilite prin autorizaţie sau necesită stabilirea de noi valori limită de emisie; o schimbări substanţiale şi/sau extinderea activităţii, pe acelaşi amplasament; o modificarea celor mai bune tehnici disponibile, care permit o reducere semnificativă

a emisiilor; o siguranţa exploatării instalaţiilor şi a desfăşurării activităţii face necesară

introducerea de tehnici speciale şi măsuri de management; o rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi,

neprecizate în documentaţia depusă pentru susţinerea solicitării, sau modificări ulterioare emiterii actului de autorizaţie;

o emiterea unor noi reglementări legale.o Are loc inchiderea definitiva a activitatii /cesiunea/transferul/vanzarea instalatiei

Cu trei luni inainte de expirarea termenului de valabilitate al autorizatiei titularul se va prezenta la autoritatea emitenta pentru reautorizare.

Transferul autorizaţiei este permis în condiţiile legii .

Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii , conform OUG nr.152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii aprobata prin legea 84/2006 , si a OUG nr.195/2005, aprobata pri Legea 265/2006 privind protectia mediului.

18.GLOSAR DE TERMENI.ARPM Bacau Agenţia Regională pentruProtecţia Mediului BacauAPM Agenţia pentru Protecţia MediuluiBAT Cea Mai Bună Tehnică Disponibilă

AIM Autorizatie integrata de mediu

Anual Toată perioada sau părţi ale unei perioade de 12 luni consecutive

Lunar Cel puţin de 12 ori pe an la intervale de aproximativ o lună



Pagina 73 din 76

Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda de Mediu- Comisariatul Regional Suceava si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau



Bilunar Cel puţin 20 de măsurători într-un an calendaristic, cu nu mai mult de o măsurătoare într-o săptămână

SăptămânalÎn timpul tuturor săptămânilor de exploatare a instalaţiei, iar în cazul emisiilor, când realmente apar emisii; cu maxim o măsurătoare pe săptămână

Semestrial Toată perioada sau părţi ale unei perioade de 6 luni consecutive

Trimestrial Toată perioada sau părţi ale unei perioade de 3 luni consecutive, începând cu prima zi a lunii ianuarie, aprilie, iulie sau octombrie

Zi Orice perioadă de 24 de ore

ZilnicÎn timpul tuturor zilelor de exploatare a instalaţiei, iar în cazul emisiilor, când realmente apar emisii; cu maxim o măsurătoare pe zi

CAT Comisia de Analiză TehnicăCBO5 Consum Biologic de Oxigen la 5 zileCCO Consum Chimic de OxigenCOV Compuşi organici volatilidB(A) Decibeli (ponderaţi)Ghidul Tehnic General Ghidul aprobat prin OM nr. 36/2004Locaţia activităţii Str. Chimiei , nr.6, cod. 600286, Bacau, Jud. Bacau

Locaţie sensibilă la zgomot

Orice locuinţă, hotel sau pensiune, centru de tratament, centru de învăţământ, loc de cult sau distracţie sau orice altă amenajare sau zonă cu atracţie ridicată care, pentru propria funcţionare, necesită absenţa zgomotului la un nivel supărător

Operaţiunea de eliminare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de eliminare a deşeurilor inclusă în Legea nr. 426/2001

Operaţiunea de recuperare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de recuperare inclusă în Legea nr. 426/2001

RAM Raportul Anual de MediuREP Registrul Emisiilor de PoluanţiTitularul autorizaţiei S.C. CET S.A. BACAUVLE Valori limita de emisiiIMA Instalaţie mare de arderePA Prag de alertăPI Prag de intervenţieCAI Cazan de abur industrialCAF Cazan de apă fierbinteSMA Sistem de Management al AutorizaţieiCSE Consum specific de energie CHP Cogenerare de caldura si energie

DIRECTOR EXECUTIV,Corina – Neli PRICOPE

Sef serviciu Reglementari, Ing. Doina MIHORDESCU

Intocmit, Dr. Ing. Iulian Movila



Pagina 74 din 76



Anexa 1STANDARDE APLICABILE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢII DE MONITORIZARE AEMISIILOR PROVENITE DE LA INSTALAŢIILE MARI DE ARDERE

PulberiSR ISO 9096:2005 Emisii de la surse fixe. Determinare manuală a

concentraţiei masice de pulberi 20-1000 mg/mcSR EN 13284-1:2002 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei

masice micide pulberi. Partea 1: Metoda gravimetrică manuală

SR EN 13284-2:2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiilor masicescăzute de pulberi. Partea 2: Sisteme automate de măsurare

SO2ISO 7934:1989ISO 7934/Amd.1:1998

Emisii de la surse staionare- Determinarea concentratiilor masice de dioxid de sulf – peroxide de hydrogen/perclorat de bariu/metoda thorin

SR ISO 7935:2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice dedioxid de sulf. Caracteristici de performanţă ale metodelor demăsurare automate

SR ISO 11632:2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice dedioxid de sulf. Metoda prin cromatografie ionică

SR EN 14791:2006 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice dedioxid de sulf. Metodă de referinţă

NoxISO 10849:1996 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei

masice de oxizi de azot. Caracteristici de performanta a sistemului de masurare automata

SR ISO 11564:2005 2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice deoxizi de azot. Metoda fotometrică cu naftiletilendiamină

SR EN 14792:2006 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice deoxizi de azot (NOx). Metodă de referinţă: chemoluminescenţă

PrelevareSR ISO 10396:2001 Emisii ale surselor fixe – Prelevare pentru

determinareaautomata a concentraţiilor de gaze

Parametri auxiliari:ISO 10780:1994 Emisii de la surse fixe. Measurement of velocity and

volume flowrate of gas streams în ductsISO 14164:1999 Stationary source emissions -- Determination of the

volume flowrate of gas streams în ducts -- Automated method

ISO 12039/2001Stationary source emissions -- Determination of carbon monoxide, carbon dioxide and oxygen – Performance characteristics and calibration of automated measuring sistems

SR EN 14789:2006Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei



Pagina 75 din 76



volumice deoxigen (O2). Metodă de referinţă. Paramagnetism

SR EN 14790:2006 Emisii de la surse fixe. Determinarea vaporilor de apă înconducte

Asigurarea calitatiiSR EN ISO 14956:2003 Calitatea aerului – Evaluarea aplicabilităţii unei

proceduri demăsurare prin comparare cu o incertitudine de măsurarecerută (Specifică procedura QAL1)

SR EN 14181:2004 Emisii de la surse fixe. Asigurarea calităţii sistemelor automatede măsurare (Specifica procedurile QAL 2, QAL 3 şi AST)

EN ISO 9169:2006 Air quality - Definition and determination of performancecharacteristics of an automatic measuring system

ISO 11095:1996 Linear calibration using reference materialsSR EN ISO/CEI 17025:2005 Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de

încercări şi etalonări



Pagina 76 din 76


nrarpmbc.anpm.ro/upload/86031_cet bacau _reautorizare.doc · web viewuleiul este aprovizionat in...

Documents