C o r e s p o n d e n ţ ă d i t t G e r m a n i a

R O M - A R T ţ . ' :

O g a l e r i e p e n t r u m i m ă

I Sărbătoarea ortodoxiei mondialeI Începînd de joi, Bucureştiul a devenit capitala ortodoxiei mondiale. Sînt prezenţi majoritatea'patriarhilor ortodocşi j 'din lume, cu excepţia patriarhului Moscovei, Aleksei, care a refuzat invitaţia din cauza unei controverse privind

mitropolitul Basarabiei, Petru Păduraru. Se ştie, Patriarhia Română doreşte revenirea mitropoliei din Republica Moldova la Biserica Română, în timp ce patriarhul Moscovei se împotriveşte acestei idei. Totuşi, Biserica Rusă este

j reprezentată de mitropolitul Juvenalie din Krutiski. Sărbătorile de la Bucureşti au loccu prilejul împlinirii â 110 ani * de autocefalie şi 70 de ani de Patriarhat. (în pagina a 5-a: “70 de ani de la înfiinţarea Patriarhiei Romane).

]

♦ Agenda /2♦ Roza vînlurilor /3 _♦ Viaţa politică/4 V♦ Artă - cultură/5♦ Omul şi societatea/6♦ Publicitate/7-11♦ Sport/12 ,♦ fn vâţămînt-,ştiinţă/l 3♦ Economia/14♦ Eveniment/15♦ Ultima oră/l 6 .

: V A

C il®s s a r

A N U L V I I N R . 1 5 0 9 IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

S IM B A T A -L U N I 2 8 - 3 0 O C T O M B R IE 1 9 9 5

1 6 P A G IN I 3 0 0 L E I

Vremea yb intra într-un proces de răcire, ce va caracteriza şi sfîrşitul săptămînii. Cerul va fi mai mult acoperit.. Local va ploua, iar la.munte precipitaţiile pot fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînîui va sufla slab la moderat din sector NV. Temp. minimă va coborî pînă la 24 grade iar valorile maxime vor atinge 8-10 grade. Ieri la Cluj-Napoca, la ora 13, temperatura era de 14 grade, iar presiunea atmosferică măsura 739,4 mmHg, In scădere.

(meteorolog de serviciu, Nicoleta MATEI)

Banul public, nu banul statuluiM.SANGEORZAN

rămas, în; conştiinţa cetăţeanului român, ideea că statul dă pensii, statul face şcoli şi spitale, statul

plăteşte învăţămîntul gratuit, statul dă salarii etc., etc. în consecinţă, se cuvine să fim recunoscători celui care, în prea- mare generozitatea sa ne face diverse favoruri.; Combinată • cu teoria "economiei sociale de piaţă" susţinută de un partid de guvemămînt social- democrat, ideea statului-tătuc menţine mulţi adepţi.

O persoană care a participat la simpozionul internaţional de la Neptun al curţilor de conturi europene (sau echivalentul - acestora, numit SAI-uri) m-a lămurit câ acolo s-a pus tranşant chestiunea banului public. A fac ut-o, într-o manieră strălucită, un ziarist; portughez care a explicat astfel lucrurile: statul este o instituţie care. împrumută bani de la cetăţeni (numiţi contribuabili, adică plătitori de impozite şi taxe), pentru a-j gestiona, în interesul societăţii, pe o perioadă de timp strict' determinată. De felul în care gospodăreşte banii cetăţenilor, în conformitate cu legile ţării, dă socoteală atît la sfîrşitul: mandatului unui guvern, cît şi pe parcurs, vegheat fiind .de instituţiile de control financiar, în primul rînd. • .77-Privit astfel, raportul dintre stat şi

cetăţean trebuie radical modificat, în favoarea acestora din urmă. Adică, îndatoraţi moral şi material (N.B.) sînt cei de la putere care, pe banii adunaţi de la noi toţi, cu puterea conferită prin vot . de alegătorii-contribuabili,. hotărăsc asupra problemelor interne şi externe ale ţârii. .,

Jar "bugetarii",'de la demnitarii care bîntuie pe toate meridianele lumii, pînă la funcţionara nervoasă care-şi pierde răbdarea în primele 10 minute de muncă, ar trebui să-fiâ conştienţi câ sînt obligaţi faţă de cel mai umil cetăţean impozitat. Puterea însăşi,'în esenţa ei,ar

continuare în pag. a 16-a

P.D.S.R. D EN U N ŢA N EP U TIN ŢA ADVERSARILOR POLITICI

- P.D.S.R. Gluj iese; din formula defensivă adoptată pînă acum; hotărînd sa ia iniţiativa în momentul în care, la propunerea P.D. , se conturează o alianţă a tu turor forţelor politice locale împotrivaprincipalului partid de g u v e m ă m în t! , •

Denunţîrid “starea de panică în care au intrat partenerii noştri de competiţie politică”, preşedintele

: P.D.S;R. Cluj, Grigore Zanc, arată: “în timp ce; noi sîntem bine structuraţi şi orgănizaţi, ei sînt în derută, n-au program; n-au un pian de acţiune.; îşi maschează neputinţa prin atacuri lă adresa noastră”.

Printre cîştigurile care-l îndreptăţesc să considere că “P.D.S;R. are oferta politică cea mai argumentată”, Grigore Zanc aminteşte menţinerea stabilităţii ţării, crearea condiţiilor pentru relansarea economică şi funcţionarea statului'de drept. “Sînt

realizări pe care nimeni nu le poate contesta”, spune el, • 1 ' _’ ■■■: . 7 ;-VA7' '

Prefectul Zanc respinge categoric formula - ; acuzaţie de pedeserizare a judeţului Cluj, considerîrid că, îri orice sistem democratic, formaţiunea care guvernează pune" în funcţii oameni care să-i îndeplinească programul de guvernare. “Desfid pe oricine sâ . facă dovada - acestor: acuzaţii. N-am

, schimbat pe nimeni din motive politice, deşi, poate, trebuia să o fac: Dimpotrivă, am dat prea multe po sturi aliaţilor politici, care n-au răspuns întotdeauna cu loialitate”. Grigore Zanc ă nominalizat aici pe 'subprefectul Liviu Medrea, care “s-a trezit să iasă la balcon îndemriînd astfel studenţii să strige “Jos prefectul”. v

Caius CHIOREAN

S u s p ic iu n i

m ic r o f o n

t a

La două zile după ce U.D.M.R. â făcut public că a găsit un presupus aparat de interceptare în sediul din-Aiud al,

"organizaţiei, apar primele indicii că afacerea ar putea fi cusută cu aţă albă!, Coritactînd surse din serviciile de informaţii, am primit acelaşi răspuns:, la o primă vedere, obiectul misterios prezentat presei ar putea sluji unei

I . activităţi de spionaj, dar e greu de crezut că un serviciu specializat utilizează încă asemenea tehnologie, la nivelul anilor şaizeci. Ridică, de asemenea, semne de întrebare faptul că toate coihponentele' electronice aveau marcată seria de fabricaţie; Aparatele folosite la ascultare sînt comandă specială, neînseriate.

în principiu, nu există certitudinea că obiectul găsit la Aiud este de acest tip, astfel de aparate sînt folosite pentru ascultarea vocilor din încăperi. Ele sînt

. racordate la linia telefonică, de unde se şi alimentează. Cînd vrei să începi

ascultarea, trimiţi un scurt apel către postul telefonic din camera unde este ascuns microfonuL El este astfel conectat

- şi, de-la celălalt capăt al firului, poţi asculta ce se vorbeşte în încăpere. Dacă

! cineva ridică receptorul de care este legat aparatul, el se deconectează. Repetăm, tehnologia aparţine generaţiei anilor şaizeci şi nu sînt, deocamdată, probe câ la Aiud s-a găsit un astfel de aparat. ,

în legătură cu incidentul de la Aiud, prefectul Grigore Zanc a declarat: “Am. auzit că a fost găsit ceva acolo. Dar, dacă există bănuiala că acel ceva a fost utilizat j în scopuri ilegale, nu trebuia relatat faptul dupâ ce s-a umblat la acel obiect şi la atîta timp după ce el a. fost descoperit. Pot să presupun, că el a fost

. acolo de nu ştiu cînd, sau că a fost ascuns ; de către cei! care l-au găsit. Trebuiau

făcute procese verbale de constatare şi abia-apoi să fie plimbat şi prezentat ziariştilor” (C.C)

Takacs 'Csaba prezentînd ziariştilor "obiectul necunos­cut" găsit în sediul UiD.M.R. din Aiud. r

Raportul “Apartamentul?Programate să aibă loc joi, discuţiile.pe;;

marginea raportului “Apartamentul” au fost ; din nou amînate. Două ore şi jumătate au fost consumate cu controversele pe seama Iui Doru Viorel Ursu, cînd a venit, în fine,' rîndul vestitului raport “Apartamentul”. De ■ data aceasta însă subiectul era mult prea delicat pentru unii parlamentari pentru ca o parte a lor să nu “dispară de la locul faptei”. Astfel că cvorumul s-a rărit într-atît îneît, ’ după un apel nominal, s-a hotărît amînarea discutării raportului. • ; ;

Vi

= :N

T

? •

mu

£ >

■ « o

ir \

i M f l M /

A r h e o l o g i i c l u j e n i a u d a t “m a r e a l o v i t u r ă

Templu roman în Piaţa Uniriiîn ultimele zece zile,

investigaţiile arheologice din Piaţa Unirii, conduse de dl Dorin Alicu, director al Muzeului Naţional de ' .Is to rie a- Transilvaniei, au' adus noi şi interesante elemente privind istoria oraşului Napoca. Astfel

arheologii cred că au identificat un templu roman dedicat divinităţii campestre Liber Pater, supoziţia lor bazîndu-se atît pe planul clădirii - specific unui templu cît şi pe fragmentele din marmură ale unor statui reprezcntînd divinitatea mai sus aminitită. Potrivit id-lui Alicu, o

descoperire de o deosebită, importanţă este o vatră de foc cbnstruită peste ruinele templului, probabil la sfîrşitul sec. TV sau în sec. V. în perioada de funcţionare a

, vetrei, care atestă locuire romană, o parte din zidurile icmplului erau încă în picioare. Grosimea vetrei şi

modul ei de construcţie indică o utilizare îndelungată şi o amenajare a ruinei, fiind primul vestigiu de locuire permanentă din această epocă tîrzie descoperit în Piaţa Unirii şi ătestînd o continuitate a , locuirii oraşului.antic şi după părăsirea Daciei de către armata şi administraţia romană.

“Importanţa descoperirilor - atît din punct de vedere arheologic, cit şi istoric - impune cu necesitate' continuarea lucrărilor de cercetare

şi conservare in situ a monumentelor descoperite. Este necesară elaborarea de urgenţă

, a unui proicct de organizare şi amenajare .a unui parc arheologic în-zonă, acţiune care' ar trebui să cadă în sarcina edililor oraşului nostru, cărora specialiştii muzcului.le pot oferi sugestii,' idei şi toate informaţiile necesare” - ne-a declarat dl Dorin Alicu.

M.TRIPON

ADEVĂRULU|____d e C lu j AGENDA s îm b â tâ - lu n i , 2 8 - 3 0 o c to m b r ie 1 9 9 5

* Azi: Calendarul ortodox: Sf. Mc. Terenlie şi Neonila; Sf. Cuv. Firmilian; Calendarul greco-catolic: Ss Terenţiu şi Neonila, m; Ştefan Poetul din M ân.Sf.Sava, cuv (s XI); Calendarul catolic: Ss Simon şi Iuda, ap.

• Duminică: Calendarul ortodox:

Cuv. Anastasia Romana; Cuv. Avramie; Calendarul greco-catolic: Duminica 24 d Rusalii, 7 d îaSf.Cruci; Ss Anastasia Romana, cuvin (+ 309); Aviamiu, cuv (s VI); Calendarul catolic: + Duminica

' a 30-a de peste an; Sf. Narcis, patr. de■ Ierusalim. '

O L uni:. Calendarul ortodox: Sf. M c.'Z enov ie şi Zenovia; Ap. Qeopa; Calendarul greco-catolic: SC Paul M art, ep în Constantinopol (+d 351); Calendarul catolic: S£ Serapion,ep-

= ( l i i l i iF O A N E ? ,• PREFECŢURAjCONSILIUL

JUDEŢEAN: 19-64-1 &• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA.19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17t90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60f PRIMĂRIA CÎMPIA TURZU:36-80-• 01■ PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 ;l '*•11-15-10 ’

POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ.• NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DKJ^21-21-21 ' _ • •ÎOLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 -• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981'

APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA• 11-24-71' '• SALVAREA: 961 .• SALVAREA CFR: 19-85-91 . . 1• INTERNAŢIONAL: 971 .= .• INTERURBAN: 991 /• INFORMAŢII: 931 '• DERANJAMENTE: 921 .• ORA EXACTA-958• REGIA AUTONOMĂ DE• TERMOFICARE ^• DISPECERAT: 11-87-48

REGIA AUTONOMĂ DE APĂ• CANAL DISPECERAT: 11-63-02

S.C. *SALPRESr S.A. DISPECERAT: , 19-55-22 ■ COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 Int. 132 : , '

ORARUL CURSELOR TAROM

Plecări dinBucureşti: 7,10; 13,00;17,00 . , •

Plecări din Cluj-Napoca: 8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inclusiv . .

Simbita: 'Plecare din Bucureşti: 13.00 Plecare din Cluj-Napoca: 14.30 Telefon TAROM Ouj: 19:49.87

31 octombrie 1995 - '.< ■ „ 30 martie 1996.

Plecări din Cluj-Napoca - 9,20 şi 18,00 ' Plecări din Bucureşti - 7,50 şi 16,30

de luni pînă vineri..: : Sîmbâtă:

Plecări din Claj-Napoca-13,15 Plecări din Bucureşti - 11,40

. Tariful: 43.800 lei TELEFOANE: 19-49-87;19-35-57 - pentru externe

£ C U R SFJt AUTOs

©■iTRANSPOttl^C.F.R:PLECĂRI D IN CLUJ-NAPOCA

- frindpaHcdrccţii■ trenuri accelerate, rapide şi intacity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 15,05 '•BISTRIŢANĂSĂUD: 15,43 •BRAŞOV(prinDej):0,28 \ •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 : '(prin Sibiu-Piatra Olt): 11,42 ’ '(prinPetroşani-Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prinPloicţti-Bniâu): 9,33 ' •IAŞI: 0,00; 12,58 ;21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43;21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢTEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba ralia): 5,19-, 22,49;23,08;(prin Oradea): 15,16 •TÎRGUMUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARA: 952 .

AGENŢIIDK VOIAJ CFR , HNFORMAŢII: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

CURSE INŢERJUDEŢENE din Autogara II

•Quj-Napoca-Sibiu: 5,45; 14,00.• Quj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30,14,00.• Quj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 17,00 •Quj-Napoca - Abrud: 6,00; 14,15.■ Quj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă duminica); 12,30; 14,30; 18,30.

■ Quj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40 ~»Quj-Napoca'- Jibou: 7,00; 14,00 (prinGîrbou); 16,30(prinUida). -

«Quj-Napocâ - ŞimfeuJ Silvaniei: 8,30; ’ 16,00 . .

• auj-Napoca'-Aiud: 12,00.• Quj-Napoca rAlba-Mia: 13,00.• Quj-Napoca-Bistriţa: 15,30(drculă vineri,

sîmb£tă, ch mini c3,li mi).■ Quj-Napoca-Brad: 16,00.• Quj-Napoca-Qmpeni: 13,15.• Quj-Napoca-Mediaş: 14,30; ■• Quj-Napoca-Reghin: 16,30.1 • .• Quj-Napoca-Tîrnăveni: 15,15.■ Quj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25.-■ Quj-Napoca - Topliţa: 14,15.■ Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14.00 (prin Ţioc). ' '• Quj-Napoca-Huedin: 13,15(prin Căpuş),

14.00 (prin Sutor). '• auj-Napoca-Tsrda5,30; $30; 6 0-, 7,20;

8,15; 9,30; 10,30; 11,30, 12,30; 13,20; 14,00; 14,30; 15,00,15,30; 16,00; 17,00; 18,00; 18,30,19,00; 20,00,21,00, 22,30.

Cursele judefene pleacă din Autogara I.

CURSE INTERNAŢIONALE T din Autogara O:

0 Chij-Nipoci. Budapesta, cn plecare din Ctaj-Napoca tn-zilele de Icni, Joi fl vineri Ia ora 7,00 fi înapoierea din Badaputa In illele de ntarţi, vineri fi jlnblU Ia ora 11,00 ( ClnJ-Napoca- Oradea • Debrecen - MUkok, cu plecate din ClnJ-Napoca tn ilna de miercuri ora 7 fi Înapoierea din Miikolc In zina de Joi ora 11.

INFORMAŢII A ntogaral; 14-34-36 Autogara.II: 13-44-88 .

Teatrul Naţionalprezin tă Sîm bă tă , 28 octombrie, ora 19:17 acte cu Piet Mondrian; Duminică, 29 octombrie, oră 10: Covorul ferm ecat; D um in ică , 29 octombrie ora 19: M obilă şi durere; Marţi, 31 octombrie ora. 19: 1 S ăp tă m în a luminată.

Opera . românăprezintă luni, 30 octombrie, ora 18,30: TO SC A de Giacomo Puccini. Spectacol interpretat în limba italiană.

Teatrul d e păpuşi PUCK P ro g ram u l p e n tru

duminică, 29 octombrie 1995: ora 10,30 Cenuşăreasa (secţia maghiară), orele 12 - Iepurilă, varză dulce (secţia rom ână).

C o m u n ic a tAsociaţia pentru Protecţia

Consumatorilor de Autoturisme B u cu reş ti com unică următoarele: •

1.R e cu rsu l in trodus în procesul autoturismelor, ce a avut loc la C urtea de A pel B u cu reş ti în data de 12 octom brie 1995, s-a am înat pentru data de 2 noiembrie a.c., la aceeaşi instanţă; -

2.M otivul am înării a fost lipsa de procedură în sensul că unele părţi citate în proces nu s*au prezentat, precum şi faptul că recursurile Guvernului şi al Ministerului de Finanţe au fost depuse cu întindere şi n-au fost difuzate şi celorlalte părţi, pentiu a se putea lua act de motivele invocatc.

Ing.Marius MĂLAI

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar; zilnic: 8 -13,45;14,30 - 21,sîmbăta: 8-14,’duminica: închis.

■ Biblioteca jude ţeană "OCTÂVIAN GOGA"

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa.Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14.-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis, SALA DE LECTORĂ (str. M.- Kogălniceanu nr.7) din 9 octombrie 1995, ORAR: luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminică - închis.'MEDLVTECÂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri; 14-19,45; înmii, joi, vineri:9-14,45; sîmbătă:' 9-13,45; duminica- închis. ■ . -

■ Biblioteca Academiei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă '8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luai - închis; maiţi- 10-13; miercuri - 15-18; joi - JO-13; vineri închis.

■^Biblioteca Americană (strada Univeisităfii 7 - 9). Orar luni - vineri' 12 - 16 ' . '

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11)._ Orar luni, miercuri: 14 - 19; marti, "joi, vineri: 9 - 14; -sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Ileltai" (strada Clinicilor 18). Oran zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică:'închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Oran martir 18 - 19; joi 19 - 20.' -

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez-(strada Kogălniceanu 12- 14). Orar. luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. *

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str.' Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. .*

■ Biblioteca "Valeriu Bologa',’ a Univeisităţii de Medicină şi Farmacie (Str. "Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30X Orar zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■MuzeulNaţionalde Arta,Secţia "Donaţii" (stradă IC Brătiariu 22). Oran miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daico viciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis. : : >

■ M uzeul E tnografic -al T ransilvan ie i (strada Memo­randumului 21). Maiţi - duminică:-9- 17; luni: închis

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare-5). Luni - .vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminici: închis

■MuzeuImemorial“EmilIsac” (strada Emil bac 23). Orar miercuri- duminică 13-17; luni şi maiţi închis.

- ■ Muzeu] Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminici întie orele 10-14.

■ Parcul etnografic "Romulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis.

s p e c t a t o r

Sîmbătă, 28 octom brie ProgVam ul 1: 7 ,00 Bună

dimineaţa de la Soroca!; 9,00 Lumină din lumină; 10,30 Film seriaI:’’DrumuI spre Avonlea”;11,20 A vanprem ieră;. 11,30 Ecranul; 12,25 Spirale prin timp;12.45 Cuvinte potrivite; 13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi;14,10 Praga - oraşul cu o sută de turnuri; 14,25 Turnul B abei;'18.45 Mapamond;* 19,15 T eleenciclopedia; 20,00 A ctualităţi; 20,50 F ilm serial:"Suspiciuni”; 21,45 Cu mască şi... fără m ască; 22,45 F ilm serial: “Perla N eag ră”23,30 Actualităţi; 23,50 Romanţa am in tirilo r; 0,25 C onven ţia pentru ”Cargo” .

Program ul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă; 10,30 Lumină din lumină;13.00 TVR Timişoara; 13,30 Est- meridian' magazin; 15,55 Desene animate; 16,20 Film seriaL”Pasiuni secrete”; 17,05 Spectacolul lumii;.17,30 Serata muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe campion!; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Memento cultural;22.00 Film serial “Santa Barbara”; .22,45 Săptămîna. sportivă; 23,15 Viaţa spirituală; 0,15 Jazz- Magazin.

TV R C lu j-N a p o ca : P r.2 : ^Întîlnirea de sîmbătă: Magazin de sfîrşit de săptămînă.

Duminică, 29" octombrie P ro g ra m u l 1: 8,00 Bună

dimineaţa!; 9,00 Ping-pong!; 10,00 F ilm serial: "A venturile lui Skippy” ; 10,30 Lum ină din lumină; 11,30 Din albumul celor mai frumoase melodii populare;11,55 Viaţa satului; 13 ,20 O punte între două continente; 13,35 Atlas;14.00 Actualităţi; 14,10 Poşta TV;

14,20 Video magazin; 17,50 Film se ria l:” S ta r T rek”; 18,45 A doua Românie; 19,15 Robingo;20.00 A ctualităţi; 20,50 Film artistic:”în exclusivitate"; 22^0 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 22,30 Filmek săptămînii;22,35 Duminica sportivă; 23,00 Actualităţi; 23,20 MTV; 23,50 Film serial:"Anastasia"; 0,40 Avanprem ieră; 0,50 Nocturna lirică. ...

P ro g ra m u l^ : 7,00 - 5 x 2 . Magazin duminical; 13,00 MTV;14,10 ; F ilm artistic: P rom isiun i”; 15,35 Un zîmbet pentru vîrstă a treia; 16,05 Desene an im ate; 16,15 Film serial: "P as iu n i secrete”; 17,00 Magazin sportiv; 20,00 Maeştrii;21.00 TVM : Mesager; 21,30 D escoperirea planetei; 22,00 R itm u ri m uzicale; 22,15 L a p u te rea a doua; 23,00 F ilm serial:” Santa Barbară"; 23,45 Mari succese ale miculni ecran.

Sîmbătă, 28 octom brie . 8.30 întreiuperea emisiei; 12.00 R eluarea em isie i; 12.15, CD M agazin ; 12.45. P ro g ram de week-end; 14300veidose; 18.30 întreruperea^misiei; 21.05 Music by request; 23.00 Party on the ra­dio. Program inform ativ BBC Londra: 8; 14; 21.Ştiri Uniplus R adio: 15; 16; 17. P ro g ra m muzical: 16.05; 17.05.

Duminică, 29 octom brie6.00 Week-end matinal; 8.30

în tre ru p e rea em is ie i; 12.00 R eluarea em isie i; 12^15 CD M agazin; 12.45 P ro g ram de ■week-end; 1430 Overdose; 18.30 întreruperea emisiei; 2 1 3 0 Top slow li+; 23.00 Music by uight P ro g ra m in fo rm a tiv BBC L o n d ra : 8 ; : 14; 18; 2 1 .Ş tir i Uniplus Radio: 15. 1 6 .17 . '

Luni, 30 octom brie5.00 Matinal Uniplus Radio;

5.05 Agenda zilei; 5.10 M eteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 P rogram TV ; 5 .55 P ia ţa şi economia de piaţă; 6 3 5 Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei;7 .30 C a lendar; 8 .10 P o liţia m unicip iu lu i.în d irec t; 8.15 P om pierii în d ire c t; 8 .30 întreruperea emisiei; 12. Reluarea emisiei; 14. Oveidose; 1530 Coke live; 16.05 Coke live ; 18.30 întreruperea emisiei; 2130 Great­

est hits; 22.05 Greatest hits; 23.15 Rockmania; Q.45 Music by night. P ro g ra m in fo rm a tiv BBC L o n d ra : 6 ; 14; 18; 21. Ş tir i Uniplus Radio: 7; 8; 12; 13; 15; 16; 17; 22; 23.

A RadioSonicFM 6 8 ,7 MHz ■

Sîm bătă, 28 octombrie .8.00-11,00 Sonic matinal (ştiri,

sport, meteo, utilitare, muzică) (Geta Todoruţ); 11,00-12,00 Super Sonic. (DjDreams); 12,00-14,00 Emisiune în limba maghiară - “Pitypang” - rubrica copiilor (Adorjani Zsolt), “Bhitty Party” - emisiune muzical distractivă (Sebesi Karen Âttila);14 ,00-17;00 CD Sonic (C ălin Andrei); 17,00-18,30 O amintire şi-un surîs (emisiune pentru vîrstă ă treia) (Vasile Truţa); 18,30-20,00 O ra magică (emisiune de ştiinţe o c u lte , m ag ie şi parano rm al) (Adrian Barbu); 20,00-21,00 Boum Top Sonic (Dj .Dreams); 21,00-23,00 Emisiune în limba maghiară “Clujul astăzi” (ştiri, actualităţi c lu jene , sport) (Jakab Lorinc), "Sîmbăta sportivă” (Turos Jakab Laszlo), “Muzică la cerere” (Sebesi Karen Attila); 23,00-8,00 Satuiday night fever (Dj.Dreams).

Duminică, 29 octombrie8 .00 -11 ,00 Şi ce dacă e

duminică? (ştiri, agenda culturală, divertisment, muzică, curiozităţi) (Lucia Radu); 11,00-12,00 CD Sonic (Călin Andrei); 12,00-14,00

Em isiune în limba maghiară - ţ ”Şonic Randevous” - emisiune v muzical distractivă; 14,00-16,00 f CD Sonic (Călin Andrei); 16,^00-18.00 Super Sonic(Dj. Dreams);1 8 .0 0 -2 1 ,0 0 G roapa cu l e i (emisiune concurs) (Marius A ciu şi Gheorghe Cîrlig); 21,00-23,00 E m isiune în lim ba m agh iară “Clujul astăzi” (ştiri, actualităţi c lu je n e , spo rt) , “S ăp tăm în a s p o r t iv ă ” (T uros - J a k a b Laszlo), “Istoria muzicii r o c k maghiare” - partea a X-ă (T o ro k F. Laszlo)'; 23,00-6,00 Nou s to p dancing.

> L un i, 30 octombrie 6,00-9,00 Sonic Matinal (ştiri,

sport, m eteo, utilitare, m u z ică ) (M a r iu s A c iu ) ; 9 ,0 0 -1 1 ,0 0 Em isiunea în limba m a g h ia ră (Halmagyi Erika); 11,00-J 3 ,OO B la c k m ag ic hours ( D a n ie l Boîoştean);-13,00 -14,00 F iţi p e fază f ’Ziua” la Sonic, ştiri, sp o r t, actualităţi clujene) (Geta Todoruţ);

. 14,00 - 15,00 Supersonic ( D J Dreams); 15,00-16,00 C osm osul d in tr-o p riv ire (SF m a g a z in ) (Marius Aciu şi Călin Stănescu);16.00-17,00 Clopote tu b u la re (muzică specială) (Marius A ciu );17.00-20,00 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică, poliţia) (V asile Truţa); 20,00-21,00 Mondo sport (C ătă lin B crindean şi S e rg iu Suciu); 21,00-23,00 Emisiunea în limba maghiară (Antal O rsolya);23.00-24,00 Heavy Metal M a g a­zine (D aniel Boroştean); 0 ,0 0 -6.00 N on stop dancing.

Lansare de carteMaiţi 31 octombrie, orele 13,

Ia Biblioteca Judeţeană "Octaviari Gojţa” , va avea loc lansareia volumului de versuri "Mersul pe vînt” de Voichiţa Marca Vădan. Prezintă Ion Arcaş şi Radu Călin Bot. . •

27 octombrie - 2 noiembrie

REPUBLICA - Lumea apelor - SUA - premieri (9; 11,30; 14; 16,30; 19) * VICTORIA - Războiul este meseria mea • SUA - premieri (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI- sala A - Războiul iubirii - India (13;~ 15,30; 18); sala B - Joc periculos - Italia (13,30; 16; 18,30)* FAVORIT - “Rechini” în larg!- Hong Kong - premieri (11; 13; 15; 17; 19). ,

TURDA

FOX-Inimă neînfricată - SUA- premieri ,; TINERETULUI - Obiect sexual • Italia - premieră. Interzis sub, 16 ani. ' . • ,

CÎMPIA TURZII ' MUNCITORESC - B atm an Forever -.SUA - premieri; în tr e lege şi destin • India - premieră.

. DEJARTA' - E lisa - Franţa -

premieră; Tommy Boy - SUA - premieră.

G H ERLAPACEA- Don Juan de M arco

- SUA - premieri; Provocatoarele- Italia-- premieri. Interzis sub 16

i F A R M A C I I tFarmacii de serviciu: sitnbătă,

28 octom brie: Farmacia nr. 3 "Hygieia Aesculap”, P-ţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon .13-03- 64, orar 8-20, Farmacia nr.l, P- ţa Unirii nr.37, telefon 11-10-49, orar 8-14, Farmacia nr.31 ”Balsamum”, Cart. Mirişti Bl. R3, telefon 11-71-^-83, orar 8- 13, Farmacia nr.32, Cart. Miniştur Compl.Flora, telefon16-18-88; orar 8-13.Duminică,29 octom brie: Farmacia nr. 3 "Hygieia Aesculap", P-ţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 8-20, Farmacia nr.l, P- ţa Unirii nr.37, telefon 11-10-49, orar 8-14.

Farmacii cu serviciu perma­nent: Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17.51.05, Farmacia "Vadocom", str. Marinescu nr. 7, tel. 19.64.62

Garda de noapte: Farmacia nr. 3 "Hygieia Aesculap”, P-ţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.

( POLICLINICA INTERSERVISAN«Ir. Pafioaly nr.5, cart. QieorshMii

INTERNE • CARDIO LOGIE NEUROLOGIE «PSIH IA TR IE ENDOCRINOLOGIE REUMATOLOGIE*ECOG RAFIE • A IXRGOIXKîlE DERMATOLOGIE* CHIRURGIE • O R T O PE D IEO.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOLOGIE «ONCOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie » Bacteriologie Imnnologie . Parazitologie Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICAorele 7 - 2 1Medic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii la te l.

41.41.63ALIANŢA ANTISUICUJ- sufletu l nostru la d i s p o z i ţ i a dum neavoastră. T e le fo n u l d ţ n o ap te , te lefonu l dc s u f l c ţ

>41.41.63 - între orele 2 0 -2 4 .

(V) sîmbată-funi, 28-30 octombrie i 9 9 5 R O Z A V ÎlN T U R IL O RADEVARULde Clui

fPreşedintele Clinton susţine

rolul NATO în BosniaAFP‘ "Conflictul care face ravagii în fosta Iugoslavie se va extinde dacă NATO nu va fi în stare să pună în practică un eventual acord de pace în Bosnia” , a afirm at, la 24 octombrie,, preşedintele american, Bill Clinton, calificînd rolul Alianţei ca "indispensabil”, ■

într-un discurs rostit cu prilejul unei gale organizate la Washington în onoarea fostului preşedinte Harry Tmman, Clinton şi-a justificat cu fervoare hotărîrea de a trimite trupe americane în Bosnia în cadrul unei forţe-multinaţionale sub controlul- NATO, dacă părţile beligerante vor ajunge Ia un acord de pace.; Explicînd de cc Statele Unite trebuie să joace un rol de lider în cadrul acestei forţe, Clinton a spus: "Dacă noi nu' sîntem acolo (în Bosnia) mulţi dintre partenerii noştri îşi vor reconsidera angajamentele... Dacă noi nu sîntem acolo, America va sacrifica rolul de lider în cadrul #/)ATO. Dacă nu sîntem acolo, vom face o greşeală regretabilă”. ■

Congresul a rezervat, săptămînă trecută, o primire foarte^ rece secretarilor de stat, Warren

' Christopher, şi al apărării, William Perry, care au apărat planul lui Clinton de a trimite pînă la 20.000 de oameni îir cadrul unei . forte a

NATO ce va cuprinde 60.000 de oameni, în scopul respectării unui eventual acord de pace.

Făcînd o analogie clară cu cele două războaie la care soldaţii americani au participat pe pămînt european, Clinton a apreciat că "în cazul în care noi nu vom ajunge să apărăm această pace, conflictul din- fosta Iugoslavie s-ar putea extinde la alte ţări, şi i-ar putea implica pe fiii şi fiicele noastre într-un conflict în Europa”. El a citat, în acest sens, cuvintele rostite de Papa Ioan Paul

: al II-lea cu prilejul întîlnirii lor, din 4 octombrie, de la Newark (Statele Unite). - " ' '

"Secolul al XX-lea a început cu un război, la Saraievo. Domnule

(.U R IE 'S

preşedinte i-a spus suveranul pontif - nu trebuie să îngăduiţi ca secolul" al XX-lea să se termine cu un război la Saraievo”.

După întîlnirea la nivel înalt cu preşedintele rus Boris Elţîn, Clinton a afirmat, de asemenea, că Statele Unite ”(vor continua) să construiască relaţii pozitive cu •Rusia”. 'r ■■ • •. . - '

"Noi n u . considerăm că deschiderea NATO spre Est şi relaţiile nostre cu Rusia sîn t

, incompatibile”, ; a declarat el, apreciind că intrarea unor noi membri în cadrul Alianţei'"nu va slăbi, ci va spori securitatea tuturor

- în Europa, inclusiv Rusia, Ucraina ■ şi celelalte fosţe republici sovietice”.

o t r o a i t M

"Our peace dove sboold take off momentarUvP

"DOM-TOM" - sau rămăşiţele imperiului francez - PAR MULŢUMITE DE SOARTA LOR

("The Economist" din 16 septembrie 1995)

Cu toate manifestaţiile din Ultima vreme din Polinezia franceză şi cu străinii care numesc experienţele nucleare efectuate de Franţa pe atolul Mururoa ”un act de colonialism”, aţi putea crede că imperiul de peste mări al Franţei se află pe punctul de a exploda de mînie împotriva puterii coloniale. Aţi face o greşeală.

Polinezia franceză este una din cele. nouă rămăşiţe ale imperiului francez împrăştiate în cele mai sărace părţi ale lumii.. Aceste Departamente şi Teritorii

de Peste Mări, mai bine cunoscute în Franţa sub denumirea generică de ”Dom-Tom”, nu sînt - cum insistă francezii - colonii, ci părţi integrante - ale patriei-mamă. Locuitorii lor sînt cetăţeni francezi care au dreptul de a-şi alege proprii reprezentanţi în parlamentul francez, de a fi numiţi miniştri francezi sau de a deveni preşedinţi ai Franţei.^

Dacă "Dom-Tom,” fac în continuare parte din Franţa, susţin francezii, acest lucru se datorează faptului că marea majoritate a locuitorilor lor doresc ca ele să rămînă astfel.

Şi nu e de mirare - ar putea gîndi unii - dacă se ţine seama de banii cheltuiri cu ele. Anul acesta "Dom-

Tom” vor înghiţi o sumă netă de 40 miliarde de franci francezi (7,9 m iliarde de dolari) d in banii contribuabililor pentru mai puţin de două milioane de locuitori Aceasta înseamnă peste 20.000 de franci francezi pe locuitor anual. Ca atare, acele insule din sudul Pacificului, din Caraibe şi din Oceanul Indian se bucură de un standard de viaţă com parabil cu cel al F ran ţei continentale.

O mare parte din bani sînt folosiţi pentru remunerarea - ’unor detaşamente întregi de funcţionari - publici, care, din motive istorice, sînt plătiţi de peste două ori mai mult decît omologii lor din Franţa metropolitană. O altă parte importantă ieste alocată unor plăţi pentru asigurări sociale, care se află la paritate cu cele din Franţa.

In acelaşi timp ”Dom”-urile (Martinica, Guadelupa şi Guyana franceză din Caraibe, Reunion din Oceanul Indian) beneficiază de avantaje fiscale considerabile. Spre deosebire de ”Dom”-uri, care în' majoritatea celorlalte domenii sînt adm inistrate ca oricare ; alt. departament francez, ”Tom”-urile (Polinezia Franceză, W allis şi Futuna, Noua Caledonie), precum

. şi două "colectivităţi de peste mări”* (Mayotte, din Oceanul Indian, şi St-'; : Pierre-et-M iquelon, din largul

coastei nord-americane) sînt teritorii ■ semiautonome, cu responsabilităţi în

ceea ce priveşte propriile, taxe şi asigurări sociale. ,' Deci, ce interes prezintă pentru

francezi aceste teritorii? Unul din răspunsuri: baze militare, posturi de observaţie prin satelit, porturi şi aeroporturi în jurul globului, o rampă de lansare spaţială (Guyana franceză) şi, desigur, un poligon pentru experienţe nucleare situat la o depărtare suficientă de Franţa propriu-zisă. Dar cel mai important, ”Dom-Tom” consolidează; opinia Franţei despre ea însăşi ca putere mondială. Fie şi numai din acest motiv, majoritatea francezilor par să considere că sînt nişte bani bine cheltuiţi

Poate cu excepţia Noii Caledonii datorită votului din 1989 în

legătură cu independenţa - nici o colonie franceză nu pare probabil să dorească o separare, jar din partea Franţei se pare că există puţine şanse să vrea să renunţe la aceste rămăşiţe ale imperiului Dar s-ar putea să fie' nevoită să amelioreze situaţia celor mai sărace din dominioanele sale.

;. Revoltele tinerilor separatişti polinezieni din Tahiti după prima

- experienţă nucleară ilustrează faptul că Franţa nu poate pur şi simplu să-şi subvenţioneze coloniile, şi apoi să arunce în aer părţi din ele.

Ministrul rus al afacerilor externe răspunde criticilor Iul ElţînReuter

Ministrul rus al afacerilor externe a răspuns criticilor venite din partea preşedintelui rus; afirmînd că ar rămîne în această funcţie doar dacă, nu ar fi tratat precum un servitor.

: ”Dacă este nevoie de oameni cărora să li se vorbească de sus..: atunci ar fi într-adevăr mai bine să se caute o echipă nouă”, a declarat Andrei Kozîrev televiziunii ruse în cadrul programului ”Podrobnosti”.

Kozîrev a afirmat că preşedintele Boris Elţîn a făcut o greşeală critieînd activitatea ministerului său in faţamass-media internaţionale In ajunul vizitelor în Franţa şi în Statele Unite. "Repet că eu, personal, nu cred că ar îi trebuit să

ne clarificăm relaţia în public... cînd aveam înaintea noastră negocieri extrem de complexe”, a declarat Kozîrev, vizibil Ofensat de remarca lui Elţîn că ministrul ar avea nevoie de un adjunct care să-l ajute să-şi îndeplinească sarcinile.; Kozîrev nu a exclus posibilitatea că ar putea demisiona şi s-a străduit să arate foarte clar că va rămîne la minister doar dacă EÎţîn îl va trata ca pe un partener de lucru.

în cei cinci ani de cînd s-a aflat la conducerea ministerului, Kozîrev are meritul de a fi creat legături strînse cu Vestul şi în acelaşi timp a avut grijă să ţină pasul cu schimbările politicii de la Kremlin.

Elţîn se confruntă cu dificila sarcină de a negocia cu Vestul în

probleme importante cum este războiul din Bosnia, încercînd în acelaşi tim p-să-i jşatisfacă pe naţionaliştii şi conservatorii din Rusia.' Ei afirmă că Andrei Kozîrev a vîndut Rusia acceptînd pretenţiile Vestului, în special J n ceea ce' priveşte Bosnia. '

Kozîrev a criticat cu asprime abordarea de către Moscova a politicii externe, sugerînd că lui Elţîn i-ar fl fost mâi uşor să-i liniştească pe adversari dacă înţelegerile lui cu Vestul nu ar fi- fost precedate de luni întregi de declaraţii antioccidentale. -

"Timp de şase luni am plutit în derivă spre confruntare apoi a’ avut loc o nouă întîlnire la nivel înalt, aşa cum tocmaiam văzut, şi ea este

un succes, dar acest succes vine cao surpriză”, a afirmat Kozîrev, ; referindu-se la întîlnirea la nivel înalt dintre Elţîn şi Clinton, care a netezit calea miniştrilor apărării din cele două ţări pentru a găsi o rezolvare în -ceea ce priveşte participarea trupelor ruseşti în cadrul unei. forţe internaţionale de menţinere a păcii r un important punct de blocaj în aceste relaţii.

La conferinţa de presă comună, Elţîn a declarat zîmbitor, în termeni entuziaşti, că cei doi şefi de stat au ajuns la o înţelegere şi a declarat reporterilor că s-au înşelat atunci cînd au prevăzut un dezastru.

N.R. Noua internare a preşedintelui Elţîn consolidează, deocamdată, situaţia lui Kozîrev. Pentru cît timp?

Decizia de transferare a sediului ambasadei SUA la Ierusalim

-musulmaneAFP,Beuter

Votul din Congresul american în favoarea transferării sediului ambasadei Statelor Unite din Israel de la Tel-Aviv la Ierusalim a fost

. vehement criticat la 25 octombrie de comunitatea ărabo-musulmană, dar a fost primit cu satisfacţie în Israel. " . j /

Palestinienii, care intenţionează ;să facă din Ierusalim, capitala viitorului lor stat, au fost unanimi în a considera acest demers drept "nul şi neavenit”. ”Este o lovitură dată procesului de pace, un sabotaj direct, o sfidare nu numai la adresa sentimentelor arabilor, dar şi a lumii întregi”, a declarat preşedintele Autorităţii palestiniene Yasser Arafat, cu ocazia unei conferinţe de presă la Cairo. Autoritatea

‘ 'Palestiniană a lui Yasser Arafat a adresat un apel în vederea organizării ”cît mai rapid posibil a unei reuniuni arabe la nivel înalt, avînd în vedere gravitatea acestei legi pentru viitorul regiunii”. Ea a cerut totodată o intervenţie a

Consiliului de Securitate al ONU pentru salvgardarea procesului de pace. în ceea ce priveşte opoziţia palestiniană, mişcarea Hamas a calificat votul drept "detestabil” şi s-a • pronunţat împotriva "complotului vizînd iudaizarea Ierusalimului, distrugerea moscheii Al Aqsa şi crearea posibilităţii de a construi templul evreiesc”.

Liga Arabă a condamnat votul din : Congres. Această decizie "constituieo provocare atît- la adresa musulmanilor, cît şi a creştinilor din comunitatea arabă şi islamică şi reduce mult credibilitatea procesului de pace”, - a apreciat într-un comunicat Esiţiat Abdel Meguid, secretarul general al Ligii. în opinia

.lui, acest vot "recunoaşte implicit Ierusalimul drept capitala Israelului şi constituie în mod clar o modificare a poziţiei americane care a respins o asemenea decizie” în trecut. Liga Arabă a adresat un apel comunităţii internaţionale de ă se "opune cu ferm itate oricărei încercări de destabilizare a

~ procesului de pace şi de expunere a regiunii la un nou val de violenţă”.

Parlamentul.din Iordania,, care ai semnat în urmă cu un an un tratat de pace cu Israelul, a calificat votul

• ; drept un '"act iresponsabil" şi "o : provocare la adresa sentimentelor; musulmanilor din lumea întreagă”,

în Egipt, prima ţară care a semnat ‘ tratatul de pace cu Israelul în 1979,. Amr Moussa, ministrul afacerilor externe, a calificat votul drept "prejudiciabil pentru procesul de pace”. Presa siriană a apreciat câ "recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului este o agresiune flagrantă împotriva drepturilor arabilor şi musulmanilor”. în opinia premierului libanez, Rafie Hairi, acest vot ”nu va sprijini procesul de pace”. Libia a adresat un apel ţărilor arabe şi islamice de a angaja războiul sfînt, Jihad, pentru eliberarea Ierusalimului şi a apreciat că "acest vot sfidează rezoluţiile

- reuniunilor islamice la nivel înalt privind eliberarea Ierusalimului”,

în ceea ce priveşte Israelul, el a

manifestat aceeaşi unanimitate, dar • pentru a saluta votul american. ”Dacă există .vreun subiect în. privinţa căruia Israelul să dea dovadă de unitate, este acela că Ierusalimul este capitala unificată a Israelului. Nu ne îndoim că pe viitor şi alte ambasade îşi vor stabili sediul la Iefusalim, iar el va fi recunoscut

. drept capitala unificată a Israelului”, a afirmat Shimon Peres, şeful diplomaţiei israeliene.- Benjamin A Netanyahu, liderul opoziţiei de; dreapta naţionaliste, Likoud, a apreciat că acest vot este ”o decizie importantă deoarece nimeni nu. poate împiedica Israelul să îşi aleagă capitala”. Liderii israelieni au evitat , însă să afişeze un sentiment de triumf pentru a nu compromite -

' procesul de pace. Dar în esenţă, - Congresul american sprijină consensul israelian privind acest dosar, în condiţiile în care negocierile cu OEP privind statutul

. deflnitv al teritoriilor palestiniene urmează să înceapă cel tîiziu în mai1996. Fervent susţinător al ”marelui Ierusalim ” sub suveranitate israeliană, premierul Yitzhak Rabin a adoptat o poziţie rezervată înainte de votul pe care l-a calificat drept "afacere internă americană”, pentru a evita lezarea com unităţii palestinienilor şi arabilor.

T a n d e m u l F ra n ţa -G e rm a n ia îs i r e a f ir m ă coeziu nea

Reuter, AFP

Respingînd speculaţiile potrivit cărora ar exista tensiuni crescînde între Franţa şi Germania, cele două ţări şi-au unit eforturile pentru a aplica o strategie- comună în perspectiva creării unei monede europene comune stabile în 1999.

Cancelarul german, Helmut Kohl, şi preşedintele francez, Jacques Chirac, au convenit cu prilejul unui dineu oferit la Bonn la 25 octombrie ca ambele ţări să se în c a d re z e /în criteriile : obligatorii stabilite în privinţa - Uniunii Economice şi Monetare Europene (EMU) prin tratatul de

Ta Maastricht.Un g ru p ,d e lucru mixt,

constituit special în acest scop, va începe în curînd să pregătească politica comună ce va fi promovată de cele două ţări la reuniunea la nivel înalt al Uniunii Europene (UE) de la Madrid, din luna decembrie, şi la Conferinţa Interguvemamentală a UE (IGC) din 1996,' au anunţat cei doi lideri. Kohl şi-Chirac şi-au dat toată osteneala pentru a prezenta tabloul unei depline armonii bilaterale şi a unui ideal comuii. "Dacă îmi permiteţi să utilizez o expresie americană pentru a descrie reun iunea ' franco- germană, aş spune că alchimia dintre Kohl şi Chirac este cea corectă”, a apreciat cancelarul.

Chirac, suspectat uneori la Bonn că ar fi mai puţin pro- european decît predecesorul său, Francois Mitterrand, s-a detlarat pe deplin de acord cu Kohl. "Sîntem pregătiţi să respectăm

împreună calendarul monetar pe care l-am stabilit noi înşine şi asupra: căruia am convenit”, a declarat Chirac.

O ficialităţile germane au devenit din ce în ce mai susceptibile în ultimele'săptămîni, temîndu-se că Chirac ar putea să nu fie destul de puternic din punct de vedere politic pentru a impune un program sever de ' măsuri -bugetare necesare în scopul aderării la EMU. Doar Germania, Luxemburg şi Irlanda' îndeplinesc acum aceste condiţii Referindu-se la reducerea, deficitelor bugetare franceze, Kohl a declarat că "Franţa trebuie să elimine decalajul în anumite domenii”, dar a subliniat că -”nu are nici cea mai mică îndoială privind dorinţa lui Chirac de a face tot posibilul pentru ca aceste criterii să fie îndeplinite”.' Preşedintele francez a declarat

că este posibil ca populaţia germană să fl fost nemulţumită ; de experienţele nucleare franceze şi îngrijorată că Parisul ar putea să nu fie la fel de decis câ Bonnul să adere la EMU. Cei doi lideri

- au subliniat că vor continua să colaboreze strîns pentru a contribui la edificarea Uniunii Europene.

"C ancelarul şi cu mine împărtăşim aceleaşi opţiuni cu privire la viitorul Europei” , a declarat Chirac. Kohl, care a num it colaborarea franco- geimană "aproape o lege a naturii sau a fizicii”, a afumat că va aveao întrevedere cu Chirac - la *7 decembrie pentru a-şi coordona poziţiile înaintea reuniunii de la’ Madrid.

AGUOIA NAŢIONAL*. PE rgESA / 0 ^ \

[ROMPRES]NATIONAL NEWS AGENCY

în această pagini publicăm materiale furnizate de ROMPRES,. precum şi din: alte surse. .

l i • n «xu «n u t «m nwr mm n>m t\

ADEVARUL.de Olul V IA T A P O L IT IC Ă sîmbătâ-luni, 28-30 octombrie 1995

LUPA CAPITOLINA ■ÎN CALEA BUGETULUI LOCAL

Dacă municipalitatea din Roma ar f i ştiut, în anul 1921, cîte greutăţi şe vor ivi cu ocazia dezbaterii bugetului local, poate şi-arfi amînat, pînă azi, intenţia de a oferi municipiului nostru Lupa Capitolina. Nu s-a prevăzut că o parte dintre consilierii municipali vor avea atîtea insomnii, din cauza dovezilor, fără tăgadă, a trecutului nostru istoric. - '

Este normal .ca,dezbaterea bugetului să . suscite-păreri diferite, mai ales cînd este şi sărac. Din păcate, aceste păreri nu oglindesc numai preocupările pentru buna gospodărire a urbei noastre, ele îmbracă şi pasiuni politice. - ■ : •

Şedinţa extraordinară- a Consiliului local municipal din 19 octombrie a.c., pe lîngă alte numeroase puncte la ordinea de zi, a cuprins şi proiectul de buget Punct . fierbintej pe agenda executivului, ştiut fiind faptul că sumele alocate, mai ales pentru învăţămînt şi sănătate, sînt mult sub nivelul solicitărilor. După ore întregi de discuţii, cu. păreri contradictorii, urma să se supună la vot, cu amendamentele' propuse de consilieri. Şi totuşi, în aer plutea nesiguranţa adoptării lui, din cauza împotrivirii unui segment al consiliului. In zadar s-au adus argumente legate de necesitatea votării, chiar cu acceptarea trecerii unor sume de la un capitol la altul, consilierii U.D.M.R. ş-au menţinut pe poziţie. Nu înţelegem raţiunea acestei împotriviri. La un moment dat, enigma, â dezlegat- o domnul consilier Miko Laurenţiu • care . a afirmat: ^Consilierii U.D.M.R. nu vor

Cum o parte dintre. consilieri lipseau, iar alţii - care de obicei

. cîntă în struna U.D.M.R.-ului - ”s-au abţinut”, bugetul n-a fost aprobat. Timpul pierdut cu discuţii-interminabile, ca şi greutăţile în asigurarea plăţii unor lucrări începute, a creat o stare generală de nemulţumire. .

Convocat din nou, în şedinţă extraordinară, în 26 octombrie

. a.c , avind ca punct de pornire şi suplimentarea unor capitole, la bugetul local, Consiliul a luat din nou în discuţie sumele alocate. De la început, consilierii U.D.M.R., au încercat să blocheze; votarea bugetului, invocînd o serie de argumente,, artificiale'şi solicitînd un răspuns la întrebarea: ”Ce aduce nou acest proiect, faţă de propunerile din şedinţa anterioară?” - ... Noutatea nu putea fi alta decît .cea legată de amplasarea Lupei Capitolina. Ori, aici n-au intervenit modificări, numai faptul că, alături de ea, vor fi amplasate busturile lui Traian şi Decebal., •

: Cu siguranţă, acest argument, n-a avut:darul să liniştească

, inimile celor înverşunaţi.Şi totuşi, trecîndu-se la vot,

nominal, 21 de consilieri, din 28 prezenţi, au votat bugetul. Au fost

vota.- atita timp cît se menţine ■ -împotrivă, ori s-au abţinut,-6 ideea amplasării 'Lupei .consilieri U.D.M.R. şi un prieten fapitolina, în PiaţaUnirii. Vom ; de idei. :: vota, dacă dl primar.declără că ; Aşa că Lupa Capitolina, care a nu va amplasa Lupa Capitolina ; dat atita bătaie de cap unor în acest loc”. Scurt şi cuprinzător, "reprezentanţi ai urbei” îşi va

■Deşi bugetul a fost aprobat,1 pe putea ocupa locul pe care-1 capitole, cu excepţia fondurilor; merită, îndeplinindu-şi misiunea prevăzute pentru cultură, în pentru care a fost creată, ansamblu, n-a întrunit 2/3 din Prof. Ioan CÂMPEANU voturi, aşa ctim prevede legea. consilier municipal

L o c o t e n e n ţ i i p r e ş e d i n t e l u i s c o t s a b i aCînd preşedintele Grigore Zanc ;puj5 sub semnul înţrebării

a modificat fundamental structura de ^capacitatea profesională a .conducere, a organizaţiei locale, el ministrului Liviu Maior. Asupra lui nu a schimbat doar persoane, ci mai Funar,- ca profesor, noi nici nu ne ales, mesajul pe care P.D.S.R. ÎL putem pronunţa”, mai spune el. adresează alegătorilor. Oameni ’ Ioan Rusu, principalul asociat al cărora poziţia socială le conferă " lui Ion Tiriac în România* nu are, siguranţă se strîng In jurul "boss- evident, motive să nu păstreze un ului” pentru a forma un cor capabil tonus de învingător. El va conduce să susţină partitura de lorţă campania electorală a P.D.S.R. şi imprimată pe noul disc al P.D.S.R. este vizibil că-i va da o tentă Vremea discursurilor cu tentă de agresivă. ."Pînă acum, noi am evitat povaţă marxistă este undeva în să răspundem atacurilor, însă spate.. Locotenenţii tineri furaţi de ;. atragem atenţia că atunci cînd vom' ascensiunea fulgerătoare din ultimii ‘ , răspunde, vom răspunde; foarte ani nu cunosc strategia replierii. : . drastic: Ne vom lua şine vom ocupa

”Pe lista P.D.S.R. a candidaţilor de aceşti adversari care nu ştiula Primărie, Funar n-ar ocupa n ic i; poziţia 25, afirmă Ioan Rusu, noul preşedinte executiv al P.D.S.R. Cluj, afectat că preşedintele P.U.N.R. a

altceva decît să ne înjure”. ;: Bani pentru campania electorală? "Nu putem încă estima costurilc, dar bucuroşi le-om duce toate”, spune

Rusu, conştient şi de aria larga de selecţie a oamenilor pe care o are

* P.D.S.R.-ul.r "Şi noi.credem că, în cele din urmă, calitatea oamenilor va conta”. ; ' (C.C.)

Fără a nega dreptul studenţilor de a manifesta, Grigore Zanc îşi menţine părerea că problemele "reale” ridicate de aceştia puteau f i rezolvateşi în lipsa demonstraţiilor de stradă, mai ales cămulte dinele erau în atenţiaministerului înaintea începerii grevei. : ' ; * 7

G r i g o r e Z A N C : -

"Greva studenţilor este întreţinută politic”pretindă unei societăţi să suporte

. nemunca şi dezinteresul", adaugă el, conştient că, cel puţin în acest an, taxele pentru repetarea anului vor trebui să fie mici, menite doar să ' atenţioneze repetenţii că au rămas datori societăţii./ Mult mai decis decît şeful său, vicepreşedintele P.D.S.R. Cluj Ştefan. D im itriu, îşi exprimă dezacordul total faţă de solicitările • studenţilor. ”A întrebat cineva pe contribuabili dacă sînt de acord să plătească impozite mai mari pentru

■ a creşte şi bursele studenţilor? Sînt 250.000 de studenţi şi nu văd motivul ca ei să obţină privilegii în dauna altor cîtorva milioane ■ de tineri. Astfel, cum vom mai putea spune că minerii nu au dreptul să fie consideraţi o categorie cu drepturi speciale?”. ~

Caius CHIOREAN

COMUNICA?In urma discuţiilor purtate

de PDSR şi PUNR cu repre­zentanţii studenţilor, liderii partidelor au exprimat disponi­bilitatea celor două formaţiuni politice de a sprijini, îa Parlament, numai revendicările exprimate de aceştia.

PDSR şi PUNR nu vor susţine propunerile avansate de unele partide, menite doar sâ atragă capital politic.

PDSR şi PUNR dezavuează acţiunile unor forţe politice, ale unor sindicate, - îndeosebi PL- 93 şi Federaţia sindicatelor din Poşta română - care încearcă ,să manipuleze, mişcarea studenţească.-şi, să-i dea o turnură politică, .

PDŞR.şi PUNR îşi exprimă convingerea că studenţii şi liderii lor riu se vor lăsa antrenaţi - aşa cum au afirmat expres în discuţiile cu conducerile celor două partide - într-un joc periculos de destabilizare a tării

PDSR,Oliviu GHERMAN

- PUNR, Gheorghe FUNAR

: Preşedintele P.D.S.R. Cluj rămîne convins câ greva studenţilor este instrumentată politic împotriva partidului de guvernămînt, pe fondul unor nemulţumiri;justificate.' El' ■ aduce în discuţie cazul unuia din liderii studenţilor din Cluj, Iulian „ Constantinescu membru P.D., ”aflat sub directa manevrare a lui Păcuraru”. / .

-."Este nefericită şi ideea. contestării Legii învăţămîntului,

Consideraţiile prefectului Grigore Zanc vin în momentul cînd protestul studenţilor este în scădere de intensitate. P.D.S.R. gîndeşte deja finalul şi, chiar dacă nu sînt afirmate

. direct, se întrevăd cîteva din măsurile care sint în intenţie să fie luate: taxele studenţeşti de repetenţie vot fi reduse la o sumă simbolică şi nu vor fi plătite retroactiv, se va modifica sistemul de burse pentru stimularea

foarte bine apreciată pe plan *r performanţelor,şcolare. In schimb, internaţional şi care n-a fosţ pînă'ţj anul şcolar vaifi decalat cu;două acum contestată decit;de‘du^nanu'.-:(8ăptim!n.i':.'pentru:.-recuperarea ţă rii”, -mai spune Zanc. ^ absenţelor cauzate de grevă. 5 "Studenţimea română pune pe tavă', "Învăţămîntul de stat rămîne .U D .M ;R,-ului, .subliniez nu gratuit, dar în limita anilor de studiu

, populaţiei maghiare, care nu este normali, timp în care statul suportă împotriva legii, şansa de a o contesta cheltuielile de şcolarizare”, afirmă din nou”. Grigore Zanc. "Nu e normal să se

COMUNICAT, în urma şedinţei biroului de

conducere al Partidului Unităţii Social Democrate jud. Cluj din data de 26 octombrie 1995 s-a stabilit necesitatea întîlnirii la o masă rotundă cu biroul de conducere al -Partidului Democrat - filiala Cluj, în vederea discutării protocolului de fuziune a celor doua filiale de partid. - ---/■ Întîlnirea va avea loc marţi, 31 octombrie 1995 orele 10 în localitatea Cluj-Napoca, B-dul Eroildr nr. 2 la sala de şedinţe a Partidului Democrat- filiala Cluj. ;

Biroul de conducere al P.U.S.D. - Jud. Cluj

I n t i m p c e s t u d e n ţ i i r o m â n i î i c e r d e m i s i a

M i n i s t r u l M a i o r p r i m e ş t e r e c u n o a ş t e r e a U N E S C OMinistrul învăţămîntului Liviu

Maior a fost numit vicepreşedinte al Conferinţei UNESCO de la Paris, desfăşurată la mijlocul acestei săptămîni, în semn de respect pentru activitatea

, României în forul internaţional. La întoarcerea în ţară, pe Maior îl aşteaptă însă momente dificile, studenţii din aproape toate centrele universitare cerîndu-i, prin mitinguri de stradă* să demisioneze.

Pînă acum; P.D.S.R. a fost dispus să rezolve multe din revendicările studenţilor şi nu se ştie dacă nu va ceda şi în privinţa lui Maior. Deocamdată, a fost demis directorul Ministerului Învăţămîntului, Ianculcscu. Preşedintele P.D.S.R. Cluj, Grigore Zanc, un apropiat al ministrului, considcră că accsta ar proceda' greşit dacă ar demisiona. ”Nu trebuie sâ ne plecăm la orice boare de vînt”, spune cl.

Grigore Zanc cnumcră, pe lingă capacitatea profesională şi managerială a ministrului, motivele pentru carc, îndeosebi

studenţii clujeni, greşesc cînd îi cer aparţine. N-ar trebuie decît să cazare. Au fost repartizate sumedemisia. "Profesorul Liviu Maior a am intim că -a fost autorizată importante de bani pentru reparaţiifăcut multe pentru învăţămîntul construcţia campusului universitar capitale ale căminelor existente. Maisuperior clujean, căruia, de fapt, î i ' care va rezolva problemele de mult nu se putea face”. (C.C.)

i H i i

KI J J i i

?

■•«t . . . *

Ministrul şi Rectorul în deplin consens, chiar dacă numai... protocolar

D e c la r a ţ ie»Asociaţia doctoranzilor, stu­

denţilor şi liceenilor basarabeni şi bucovineni, aflaţi la studii în municipiul Cluj-Napoca, susţine revendicările înaintate de tineretul studios de la Chişinău în cadrul manifestaţiilor de protest ce au loc în aceste zile.

Considerăm că soluţiile oferite de guvernanţi în urma numeroaselor negocieri nu sînt în măsură să îmbunătăţească condiţiile de învăţămînt şi să facă faţă avalanşei de probleme sociale cu care se confruntă Republica Moldova.

Sfidăm toate intrigile şi jocurile politice car* se încheagă pe seama grevei de protest de la Chişinău.. Cu gîndul şi cu inima alături de protestatari, urăm succes mani­festanţilor din Republica Moldova. Aşa să ne ajute Dumnezeu.

Asociaţia doctoranzilor, studenţilor şi liceenilor

basarabeni şi bucovineni

S c h i m b a r e a

l u i S â r b u

a f o s t a m î n a t ă

Alegerile în filiala judeţeană Cluj a Cohvenţiei Democratice au fost amînate pentru data de 8 noiembrie, întrucît Biroul Permanent al P.N.Ţ.C.D. nu s-a întrunit să aleagă cei doi reprezentanţi ai partidului în Convenţie. Potrivit unor surse bine informate, ţărăniştii trag de timp, nefiind de acord cu constituirea alianţei pe baza noului protocol, fapt care.ar conduce la

pierderea dreptului de vot al unor formaţiuni mai mici. Am mai fost informaţi că' P.N.L. va propune pentru funcţia de preşedinte al C.D.R. Cluj pe Titus Nicoară, candidatul probabil âl liberalilor la Primăria oraşului. ; . . (C.C)

S e s i u n e a S o c ie tă ti i

"V IR T U S ROMANA

; R ED IV IV A ”Tradiţionala manifestare culturală

de toamnă a năsăudenilor şi bistriţenilor domiciliaţi în Cluj- Napoca va avea loc vineri, 3 noiembrie a.c., la. orele 17. Ca de fiecare dată în cele două decenii de existenţă şi activitate a societăţii, lista comunicărilor se deschide cu Aniversarea a 132 de ani de la în fiin ţa rea Liceului ”George Coşbuc” din Năsăud, Liviu Rebreanu - 110 ani de la naştere. Fapte şi evenimente cullunl- jubiliare din judeţul de origine, ii Monor, Ilva Mare, Maieru etc. Invitat de onoare şi de inimă al participanţilor este domnul academician Ştefan Pascu, în semn de sinceră gratitudine a tuturor învăţăceilor "grăniceri” , adresat marelui lor dascăl.

Prin generozitatea Universităţii "B abeş-B olyai” programul şi întîlnirea prietenească * conjudeţenilor va avea loc la CaSK Universitarilor. Invitaţiile sc ridică < e la instituţia gazdă, în zilele de 30 octombrie - 2 noiembrie, orele 18.

Teodor JANCO Preşedintele Societăţii

"Virtus Romana Rediviva'

1T) sîmbată-lum, 28-30 octombrie <995 A R T Ă ~ C U L T U R ĂAOEVARtlLde Cluj___J

R O M - A R TBraunschweig - C

- Galerie far zeitgenossiscfie Kuosf- Hani-Joachim Grove

C o r e s p o n d e n ţ ă d i n G e r m a n i a

•t

După cum vă informam în corespondenţa inserată, ieri, în coloanele ziarului nostru, jo i seara ă avut loc, la Galeria ROM-ART diri Braunschweig, vernisajul oficial al expoziţiei jubiliare internaţionale cu titlul ”Lumea noastră astăzi şi mîine”. Expoziţia de grup reuneşte lucrări a 25 de artişti reprezentînd 5 naţiuni, printre care şi 10 artişti din România (Avram, Caloenescu, Deak, Eugen, Schestkow-Epstein, Hollmeyer, I. Isăilă, M. Isăilă, Lebaci, Kostov, Maniu, Molea, Molzahn, Mutaftschiev, Nakev, Neusz, Nicolau, NicajPavliha, Roşea, Ştefănescu-Schneeider,Sairo, Simon, Velschev, Wolff Wronski).

începuturile acestei galerii, patronate 'de domnul Hans- Joachim GROVE, alături de care se află soţia sa, doamna dr. M aria GROVE (originară din Cluj-Napoca), se situează prin anul ”73, cînd familia Grove a început colecţionarea unor lu-

| crări de artă plastică contempo- ■ rană,-descoperind, mai ales * datorită prieteniei strînse cu I artistul clujean Nicolae Maniu, | multilateralitatea şi extraor- | : dinara forţă expresivă a artei din

blocul răsăritean. Gîndul de a-i reuni pe artişti înţr-un forum, de a le oferi spaţii expoziţionale adecvate, s-a materializat însă. abia în. 1985. De la prima expoziţie, al cărei Vernisaj a avut loc la 1 octombrie 1985 - în

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I \I Ir

r

spaţiulpreâ strimt oferit de numai două săli, în care expuneau românii M aniu, Nica, Simon; Avram, Caloenescu, Isăilă, Ştefăriescu,; Tănăsescu; Roşea şi Antal (clujenii pot fi reperaţi cu uşurinţă), carc puneau în valoare distanţarea clari a artiştilor de doctrina regimului - bilanţul celor 10 ani de existenţă a Galeriei ROM-ARŢ este susţinut de 95 de manifestări artistice: expoziţii personale sau de grup de pictură, sculptură, grafică, pastel, desen etc, editare de afişe sau ilustrate cu imagini din România, participări la tîrguri de artă sau sprijinirea unor acţiuni de caritate. Artiştilor din ■ spaţiul romanic li s-au alăturat- şi alţii, reprezentativi pentru Polonia, Bulgaria; Cehia, Iugoslavia, Ungaria, Rusia, China.

Deschidere, toleranţă şi o puter­nică ancorare în spaţiul originar (acesta din urmă este grefat, în cazul unora, pe realităţile ţărilor care i-au adoptat) - toate acestea constituie liniile de forţă ale artiştilor promovaţi de ROM-ART. După extinderea; Galeriei din

Braunschweig, spaţiilor acesteia i s-au adăugat, din 1990 încoace, şi

, cele ale Atelierului ROM-ART din Wendeburg, astfel îneît ambele galerii dispun în prezent de mai bine

- de 200 mp de spaţii expoziţionale. Lucrări ale unor artişti lansaţi de ROM-ARŢ s-au regăsit şi continuă: să fie prezente în expoziţii şi tîrguri internaţionale de artă - Hamburg sau Euro-Art Geneva dar şi în sedii de bănci, firme sau asociaţii sportive de tradiţie. La această oră, Galeria,

. deschisă tuturor stilurilor artistice,, liberă de dogme sau ideologii - de la construcţiile de sorginte mistică ale lui Igor Schestkow-Epstein şi pînă la tablourile suprarealiste ale

Galeria RO M -ART diri Braunschweig.

5;

' , * ’ V

*=. v : h: ' i . r ‘i■j,', <--ţ*

* ţ

lui Maniu - îşi datorează marele succes mai ales celebrităţii atinse de Nicolae M aniu, supranum it de "Westdeutsche Zeitung”, în urma ultimei sale expoziţii de la Dussel-

; dorf, drept un megarealist de nivel -mondial. ROM-ART - o galerie de inimă, numită astfel datorită multor acţiuni umanitare, de. ajutorare a României şi clujenilor, în special, avîndu-i ca protagonişti pe Hans- Joachim şi dr. M aria GROVE.~ Vernisajul oficial al expoziţiei jubiliare de joi, 26 octombrie a.c., a urmat celui de duminică, 22 octom­brie, desfăşurat într-un cerc mai restrîns, dar onorat de prezenţa unor' oaspeţi de seamă precum: domnul dr. în filosofie Alexandru Popescu - ataşat cultural al Ambasadei^ României la Bonn (autor al unei lucrări în limba germană, apărute în această vară la Munchen* cu sp rijin u l .G aleriei R O M -A rt,, intitulate "Rom ânii în oglinda istoriei universale” ), dna Beate

I I I I I

! I I I I I I I I I

LSchober, primar II al oraşului | Braunsch'weig, ataşatul de presă . Ruxandra Schakim , Luciana ■ Dudaş (din P loieşti) - p r im - Iviolonistă a Orchestrei de Stat din Braunschweig, domnul dr. Popescu (de la in s titu tu l Oncologic din Cluj-Napoca), împreună cu soţia, principalul foiletonist de la ”Braunschweiger Zeitung” - dnul Dirk Cils, dnul Hans-Peter Consady, purtătorul de cuvînt al Camerei de Comerţ şi Industrie din Braunschweig - dnul Peter Otto, alte persoane oficiale , m edici, farm acişti, ziarişti, sponsori ai galeriei ROM rART. O cazia ă fo st folosită pentru realizarea unor contacte între reprezentanţi ai Ambasadei României şi persoane influente din Braunschweig, îri vederea impulsionării legăturilor cultu rale-şi econom ice între România şi Germania.

Michaela BOCU

I-i ir

S %

Atelierul din Wertderburg al Galeriei ROM-ART. Desen al artistei Ursula Wolff.

DER GRUNE PUNKT("Punctul verde", 1992), pictură, în ulei, de Nicolae M aniu, sim bolul expoziţiei internaţionale jubiliare de la Braunschweig. .

Mănăstirea Suceviţa din B ucovina-carte poştală ilustrată, editată de R O M -A R Tîn vederea sprijinirii t mănăstirii. . ' .

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

Directorul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca, conferenţiarul Doru Radosav, e prezent în vitrinele librăriilor cu o nouă carte, izvorîtă din preocu­pările sale bibliotecăreşti: Carte ş i societate în Nord-Vestui Transilvaniei (sec. XVII-XDQ, apărută la Fundaţia Culturală ”Cele Trei Crişuri”, Oradea, 1995. Obiect de studiu îndelungat, de pe cînd era muzeograf la Satu Mare, cercetarea de faţă este rodul unor investigaţii complexe ţ i de durată în trecutul cultural al fostului comitat Satu Mare, cuprinzînd Ţara Oaşului, Zona Codru ţi Vedea Someştdui, unde au fost cercetate toate cărţile provenind din cca 120 de sate al căror inventar de carte c făcut obiectul unei lucrări separate cu

Cărţile clujenilor

Dorn Radosav:Carie si societate.

Sec. XVII-XIXextremitatea ţării, dar cu atît mai interesant pentru cartea veche religioasă conţinută, venită adesea din vechile centre tipografice de peste munţi sau din Transilvania Au fost depistate 650 exemplare de carte tipărită, statistica pe centre tipogra­fice oferind următoarea situaţie. Pe . , primul loc se află tipăriturile din Bltg . te, unde este analizata donaţia de (339 exemplare), urmată de Rîmnic carte, lectura ţi politica oficiala (88 exempL), Bucureşti (83), Uov faţă de carte. Un capitol special (25), Sibiu (19), laţi (17), Alba lulia se consacră apoi ţi difiaani căiţi ( l l ) ţi continuînd cu Tîrgovişte' vechi romăneţti în părţile şatma- Buzău, Buda Uniev, Oraţie,- Viena,- rene, cartea de faţă, contribuind,

exemplare, Noul Testament de la Bălgrad din 1648, în două exemplare, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei de la Uniev, într-un singur exemplar, iar Chiriacodro- mionul de la Bălgrad din 1699 în 7. Autorul configurează cu diligenţi etnicul ţ i habitatul ţinutului studiat, insisâid asupra structurilor ţi raporturilor social- economice, ale climatului politic ţ i ale cadrului confesional, decelînd trei nivele culturale semnificative: preoţii, diecii ţi ţăranii. Un capitol special este rezervat rapormui farte-sodeta*

titlul Catalogul cărţii tipărite ţ i Kiev, Neamţ ţi Braţov. La reparti- alături de multe altele, la desţră-manuscrise. din Nord-Vestul zarea pe secole, situaţia se schimbă, ■ marea- unor prejudecăţi ţ i laTransilvaniei (sec. XVII-XIX), Jn sensul că în sec XVII predomină afirmarea potenţei culturale

° ,L hj loh‘bl°n", Cluj- . tipăriturile liovene, în sec. XVIII româneţti tn mediile culturaleNapoca, 1995. Amîndouă aceste Blajul ţi Bucureţtiul, iar în sec. XIX, săteţti din timpul Evului mediu,lucrări investighează un spaţiu de Blajul ţi Sibiul Cazania lui Varlaam

^ cultura puţm cercetat, aflat la din 1643 s-a descoperit în 7 Mircea POPA

70 de ani de la înfiinţarea Patriarhiei RomâneVotarea, în martie 1923,. a Constituţiei României Cultelor să grăbească întocmirea celui de-al doilea mare

Mari, lege fundamentală, care a fixat principiile de . proiect de lege bisericească: înfiinţarea Patriarhiei bază ale operei legislative menită să organizeze statul Române. în opinia lui Brătianu, această lege care se naţional-unitar român, a înlesnit opera de organizare $ ' •Bisericii ortodoxe române. Primul proiect de lege în acest sens, propus de Departamentul de Culte şi Arte, a fost .votat de Senat la 24 martie 1925, iar de Adunarea Deputaţilor la 3 aprilie 1925, fiind promulgată de rege Ia 4 mai 1925.

Prin noua lege, viaţa internă, administrativă a Bisericii ortodoxe s-a unificat, trecînd de la cele patru regimuri’ existente în diferite provincii, la o organizare unitară, în concordanţă cu principiile de autonomie înscrise în Constituţie. Prin această lege s-a acordat Bisericii ortodoxe, pe lîngă conducerea sinodală în privinţa afacerilor spirituale, dreptul de organizare şi conducere prin organe proprii, compuse din clerici şi mireni, pentru afacerile sale bisericeşti, culturale, fundaţionale şiepitropeşti, cu obligaţia ca modalităţile acestei conduceri «i «1 i :

înfăptuirea unităţii politice, administrative iuridice ^ ^ ^ ^ ^ Miron Cristea,şi bisericeşti a românilor integrati în statul naţional- în ac es te i tt.— U- 0n? f ^ E u r o p e i şi lumii,.şi.unitar român l-a determinat pe Ion I. C. Brătianu, primul România. ’ auucla actulul de ‘“ 'K5 3 Transilvaniei cu ministru român, să insiste pe lîngă Departamentul 'Io n N O V Ă C E S C U

■ impunea ca un corolar al Legii de organizare a Bisericii ortodoxe, era concepută ca o veritabilă Declaraţie de independenţă a ortodoxiei rom âneşti. R idicarea scaunului mitropolitan al Ungro^Vlahiei ca primat al României, la rangul de Scaun Patriarhal al Bisericii ortodoxe române s-a impus nu numai datorită n o ii : situaţii interne a Bisericii ortodoxe şi a raporturilor sale cu statul român, ci şi datorită raporturilor acesteia cu celelalte biserici ortodoxe, fiind generată în fapt şi de evoluţia istorică a societăţii româneşti. Această lege a fost votată de cameră, la 17 februarie 1925, fiind promulgată de regele Ferdinand la 25 februarie 1925. Marea.decizie românească a fost, primită cu un succes unanim de celelalte biserici ortodoxe ale Răsăritului, fapt explicat de prestigiul mărit al ortodoxiei româneşti •

- oi a l e t o h i l i t i ___ ___£ __ ___ i i » . . ... _ *

ADEVĂRULde O lui O M U L S I S O C IE T A T E A sîmbătă-luni, 28-30 octombrie 1995 (6

Primăria şi sesizărilecetătenilorf

în legătură cu sesizările adresate spre rezolvare primăriei municipiului Cluj- Napoca, abordînd o mare diversitate de probleme, facem un apel tuturor acelora care ni se vor adresa în continuare ca aceste sesizări să fie bine documentate şi să

' conţină date reale, urmărind într-adevăr rezolvarea benefică pentru un_ cetăţean sau societate, a problemelor

. ridicate.■ Solicităm, aceasta deoarece o bună parte din sesizări

Urmăresc şi conţin stări de fapt nereale, răzbunări şi răfuieli de ordin personal, punînd pe drumuri personal de specialitate-din primărie, pus în situaţia unor deplasări costisitoare pentru rezolvarea unor probleme care de fapt nu există. Un ultim exemplu: cetăţeanul M. Kallo din cartierul Gheorgheni, care nu-: şi dă adresă, solicită răspuns prin mass-media, ceea ce şi facem. Afirmă că nu poate procura gard viu şi flori de la Pepiniera Becaş, deoarece ”o parte din pepinieră a fost desfiinţată şi transformată în abator”. Deplasîndu-se la faţa locului, personalul desemnat cu verificarea sesizării constată că Pepiniera Becaş se întinde pe 59 ha, funcţionînd în aceleaşi dimensiuni şi în prezent ca şi în cei 30 de ani de existenţă. Toţi cei-interesaţi îşi pot procura gard viu,'trandafiri

: altoiţi pentru asociaţii- de locatari, persoane fizice, parcuri şi zone verzi etc. De altfel, în acest sezon s-au

"vîndut la asociaţii: arbuşti gard viu - 34.310, arbuşti boschete - .9:410, arbori diferiţi - 5.272; Ia spaţii verzi: arbuşti gard viu - 54.000, arbuşti boschete - 4.905, arbori diferiţi- 370, conifere - 2.580, trandafiri - 7-318; în total: arbuşti gard viu - 88.310, arbuşti boschete -, 14.315, arbori diferiţi - 5.642,. conifere’ - 2.580, trandafiri - 7.318, iar cu vînzarea la terţi numărul de fire de material săditor vîndut se ridică la 128.977.

Tot de pe atunci există un atelier.de întreţinere auto, utilaje şi atelaje, magazii şi 3 - încăperi care fuseseră utilizate pentru sacrificarea -iepurilor de casă, tăbăcărie şi prelucrări confecţii blănuri şi care în prezent sînt legal închiriate, fiind ‘folosite pentru sacrificarea de bovine şi porcine, avînd autorizaţia sanitar-veterinară de funcţio­nare nr. 1137/19.07.1994. Produsele de came sînt avi-

; zatc sanitar-veterinar şi sînt repartizate în exclusivitate colectivităţilor: şcoli, cămine de bătrîni, spitale etc, avînd un scop umanitar.

în consecinţă, Primăria va face tot posibilul şi în continuare pentru rezolvarea

' tuturor ccrerilor şi sesizărilor cititorilor, cu condiţia, firească, ca acestea să fie reale şi corecte.

Biroul de presă al Primăriei

1995 - Anul european al conservării naturii

Comportamentul in natură. Vînătoarea (VII)' într-o intervenţie anterioară pledam

pentru un comportament în natură - respectiv în pădure - astfel îneît aceasta să rămînă în aria ei seculară şi nici esen(a arborilor să nu se schimbe în defavoarea arborilor superiori economic, sanogen şi ecologic. Tot acolo prezentam motivele principale pentru care omul pătrunde în pădure - exploatarea lemnului, culegerea produ­selor accesorii ale acesteia - fructe de pădure şi ciuperci, agrement şi vînătoa- re... Asupra acesteia din urmă dorim să reţinem atenţia cititorilor noştri şi, de bună seamă nu numai a lor, ci cu deosebire celor ce ar putea interveni în sensul celor discutate de noi.

Deci, de data aceasta despre vînătoa­rea în pădure. Poate că noi nu ar trebui , să intervenim cu nimic. Există o legislaţie în acest sens, care trebuie respectată. încă din 1973 s-a publicat Legea mediului, iar în 1994 H.G. 1271 reglementează tot ceea ce trebuie ştiut şi este de aplicat de fiecare, aşa îneît natura să rămînă curată şi sanogenă. Lucrurile stau în realitate altfel şi de aceea trebuie să revenim, să explicăm, să reamintim, să insistam că poate... poate ceva se va prinde, ceva se va auzi, atunci cînd trebuie şi acolo unde trebuie. Vînătoarea în pădure are, , desigur un scop economic: achiziţio­narea de came de vînat şi de piei de- animale, dar şi rolul de a regla echilibrul ecologic astfel îneît să protejeze animalele ca număr şi stare _■ sanitară oprimă în arealul respectiv. Facem abstracţie de această dată de vînătoarea organizată şi de braconaj, specificînd că sîntem împotriva oricărei forme de braconaj, nu discutăm nici vînătoarea din plăcere sau pentru achiziţionarea de trofee. Ce ne facem însă dacă urşii carnivori se înmulţesc, " coboară în satele de la poalele munţilor şi atacă ovinele, porcinele ba chiar şi

cornutele şi cabalinele? Chiar şi cerbii se pot înmulţi peste posibilităţile arealului respectiv. Vulpile şi lupii, aceşti”sanitari” ai pădurii pot să fie mulţi sau prea puţini, situaţie în Care numărul lor trebuie reglat în vînători • organizate. Să-i lăsăm însă de o parte şi să ne ocupăm de mistreţi. De zeci de ani aud în diferite părţi ale ţării şi

, am văzut cu ochii mei dezastrul ce-1 pot face turmele de mistreţi devenite o adevărată calamitate. Ca să-şi păstreze porumbul şi cartofii, bieţii oameni organizează noaptea pază în grup sau mai degrabă individual: îşi fac colibe, se îmbracă bine, îşi iau uncîine ca tovarăş şi o bîtă bună, tremurînd toată noaptea, aţipind pe sponci pînă dimineaţa, cînd vin acasă frînţi de oboseală, nu să se odihnească ci să se apuce de lucru. Cunosc unele persoane care în această perioadă slăbesc cîteva kilograme, iar altora li s-a activat

ulcerul duodenal. Mai mult li se strică oamenilor izlazul şi fînaţele. Un ţăran inteligent mi-a spus că rîmătorii la poalele pădurii extind pădurea în sensul că poiana rimată nu mai poate fi cosită şi e invadată de arbori. Dacă aceştia ar fi de esenţă bună, ar mai merge, dar proliferează mai ales mărăciniş şi arbuşti. Un alt ţăran mi-a spus că s-a dus la stînă în munte şi a tăiat un miel Cînd era gata jupuit, se pomeneşte cu un urs cât1 vine spre el. A fugit repede şi s-a urcat într-un arbore, în timp ce ursul a luat mielul şi s-a înfundat în pădure. Concluzia practică ar fi aceasta: protecţia naturii şi a omului înseamnă şi protecţia vînatului în sensul reglării numărului său optim prin vînătoare organizată şi la timpul potrivit închei amintind celor care nu ştiu că rîsul şi capra neagră sînt ameninţate cu dispariţia. Vom reveni!

Florea MARIN

Pensionarii gherleni I au un nou sediu f

Una din cele mai active filiale ale Uniunii judeţene a pensionarilor este cea din oraşul Gherla, unde nu trece lună fără acţiuni importante sau alte evenimente organizatorice. Pe lîngă multiplele greutăţi zilnice, cei peste 1300 de pensionari din localitate au şi unele satisfacţii, pe care le conserimăm cu plăcere. Zilele trecute, domnul inginer Macarie Hedeşiu, preşedintele filialei pensionarilor din,urbea de pe malul Someşului Mic ne relata despre lucrările de renovare din incinta noului sediu de lîngă gară.

într-adevăr, după multe "peregrinări” prin sediul Primăriei, oamenii de vîrsta a treia din localitate au, în sfîrşit, un sediu frumos, spaţios, care oferă condiţii bune pentru desfăşurarea întîlnirilor periodice şi pentru buna derulare a întregii activităţi organizatorice. Tot de la preşedintele filialei gherlene a

Uniunii judeţene a pensionarilor aa mai aflat că lună de lună, multj societăţi comerciale de stat şi priv vin în ajutorul oamenilor necăjit; donînd sume de bani. Numai i cursul lunii septembrie au fost sprijiniţi material un număr de 600 de bătrîni care au un venit mic. Sînt unităţi economice în oraş - ca de exemplu SC "Somvetra” SA, SC "Agromec” SA sau SC "Agricola’ SA - care au donat surpe de bani şi pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii de la noul sediu. De asemenea, filiala a fost dotată cn mobilier şi alte mijloace fixe, spre bucuria şi satisfacţia oamenilor de vîrsta a treia din Gherla, care în lunile de iamă Vor avea condiţii

, mult mai bune de trai şi viaţă.Este reconfortant să constatăm ci

la Gherla edilii locali poartă şi grija pensionarilor.

SZEKELY Csaba

_ Satul Cetan, comuna Vad, străveche vatră românească cu un trecut pierdut în negura veacurilor, este aşezată pe malul Someşului, la doar cîţiva kilometri de municipiul Dej. în această frumoasă localitate rurală există 250 de fumuri, o biserică frecventată de credincioşi, o şcoâlă mare, dar copii nu prea. sînt, abia s-au găsit' cîţiva; pentru menţinerea claselor I-IV. în localul şcolii funcţioneazăun magazin mixt, iar spaţii libere pentru deschiderea altor unităţi' comerciale sînt destule. Au apărut chiar şi privatizaţii, în frunte cu bufetarii. în general oam enii o duc bine, unii

deţinînd chiar şi tractoare.' Locuitorii satului Cetan, cu care

am stat de vorbă zilele trecute, mi­au vorbit despre agricultură, despre producţii, despre mecanizare,

aflat, printre" altele, că în-cele 7 sate ale comunei s-au eliberat pînă la sfîrşitul lunii septembrie 380 de titluri de proprietate din cele 1700 planificate a fî înmînatc

Toamna la Cetandespre multe necazuri şi greutăţi cu care şe mai confruntă la ora actuală. Ţăranul obţine producţii după banii pe care-i are în pungă.

'A re bani pentru plata tractoriştilor, obţine recolte bune, dacă nu, ară cu boii, aşa cum am văzut pe marginea drumului ce duce spre Viile Dejului.

De la primăria comunei Vad am

cetăţenilor. Cam puţin. Necazul e că nu au un topometrist, inginerii agronomi nereuşind să ducă la capăt acţiunea. D istribuirea cupoanelor nominative de privatizare s-a desfăşurat în condiţii bune, datorită şi celor 5 factori poştali din comună, care au umblat din casă-în casă.

In această perioadă, preocuparea

principală a oamenilor din satele aparţinătoare comunei Vad este recoltatul produselor. Porumbul este deja în hambare, în prezent se lucrează pe terenurile cultivate cu sfeclă. Transportul decurge anevoios, lipsa m ijloacelor mecanice spunîndu-şi cuvîntul. ■'

La Cetan am intrat în cămi­nul cultural din mijlocul satului Păcat că imaginea-sumbră din acest lăcaş de cultură contras­tează m ult cu hărnicia gospodarilor din localitate, care cu ocazia nunţilor nu-şi găsesc scuze în faţa oaspeţilor. Poate la anul va fi reparată şi pusă Ia punct şi această clădire.

'V. SZEKELY Csaba

r

P f lP * ■ ■ ■! M M » !şt.

B m B H B lIH M M

>"• • 1 " H b y

t i s:';:ş£Ş5:; w K M 1 1-V.

* < r r

Vom avea nevoie detot mai multe măturoaie pentru a ne spulbera iluziile.... Foto: I.PETCU

U ri c o m u n ic a t a l B iro u lu i d e p re s ă

a i P r im ă r ie i C lu j-N a p o c as Sîntem informaţi că diferiţi angajaţi ai unor firme particulare şi de stat se prezintă la chiriaşii din imobilele fond de stat solicitîndu-le diferite sume pentru pregătirea documentaţiei necesare cumpărării locuinţelor pe care le ocupă cu contracte de închiriere, după ce va fi adoptată L e g e a . 'c a s e lo r , naţionalizate.

Avînd în vedere numărul mare al cetăţenilor care au făcut apel la noi cu privire la vînzarea acestor locuinţe, Consiliul local ă l municipiului Cluj-Napoca face

următoarele precizări:1. Locuinţele din fondul de stat

sînt gospodărite de către Direcţia de Administrare a Imobilelor de Stat din cadrai Consiliului local Cluj- Napoca, iar de vînzarea acestor^ se va ocupa numai D. A.I.S. Alte firme, de stat sau private, se pot ocupa de vînzarea locuinţelor pe care le deţin în patrimoniul ior.! 2. Nu a apărut Legea vînzării

imobilelor preluate la stat prin diferite acte normative şi, ca urmare, nu sînt stabilite, încă, condiţiile de vînzare sau de restituire a acestora

către foştii proprietari..3. Acţiunea întreprinsă de diferite

firm e pentru întocmirea documentaţiei de vînzare nu a fost autorizată de proprietarul imobilelor, respectiv Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca.

4. După promulgarea Legii caselor naţionalizate, vom comunica, celor interesaţi, detalii privind aplicarea ei în municipiul Cluj-Napoca. .

Biroul de presă al Primăriei

rIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIk.

Iar a fost sărbătoare ştiinţifică în bătrîna Napoca! Cu oaispeţi din Italia* şi Statele Unite, din Ucraina, din toată România Mare... Cu puţine săptămîni în urmă, în cabinetul doctorului Nicolae Hâncu l-am întîlnit pe unul dintre cei mai renumiţi diabetologi ai lumii: profesorul Zvi Laron. Altădată am aflat despre onorurile ce i le-au dat spaniolii doctorului clujean. E inereu căutat. Sună de pretutindeni telefoanele. Vin scrisori şi invitaţii la reuniuni internaţionale...

N-a fost uşor drumul! Din cînd în cînd, vine în cabinetul său o doamnă distinsă, spre 75 de ani! Mama! Ea ştie cel mai bine drumul, aşa cum a fost el. Acasă, în preajma Lucianei, mereu cer senin. Sînt, poate, două din secretele bucuriilor doctorului Hâncu, devenit, de cîteva sâptămîrji, pentru a doua oară,

bunic fericit.Dar ce-o fi fost în sufletul lui, în

’89, cînd se sfîrşea primăvara? Atunci a luat hotărîrea să plece! Avea aproape o'jumătate de veac, iar orizonturile profesionale se. închideau cu fiecare zi. Spania l-a "înfiat” rapid, bucurîndu-se de marca prietenie a profesorului

de la Cluj-Napoca s-a împlinit: este primul român co-redactor şef la o importantă revistă internaţională de medicină! Altă bucurie: în septembrie la simpozinul tradiţional de diabetologie, s-a lansat volumul "Factori de risc cardio-vasculari”, elaborat sub conducerea conf. univ. dr. Radu Câpâlneanu, cu

apropiaţi,, a trecut aproape neobservat în mijlocul acestei veri. îl provoc la destăinuiri pe doctorul Hâncu:

- Cum este viaţa la 55 de ani?- Poate mă grăbesc mai mult în .

atingerea.proiectelor. Nu ştiu de ce: este accastă grabă. Este un semn bun? Un semn rău? Oricum, graba

C r e i o n ă r i

B u c u r iile d c c tc r u iu i H â n c uGeorge Uscâtescu. Peste nici un an, fără să mai fi sperat, a venit vremea reîntoarcerii acasă. în oraşul care nu-1 uitase, aşteptîndu-l cu speranţe şi dor. A venit şi cu ideea rectitoririi unui aşezămînt medical ce-i lipsea Clujului: Centru] de Diabet!

Anul 1995 a fost pentru reputatul medic clujean unul care i-a adus multe bucurii. O idee care a pornit

participarea specialiştilor de la Institutul Inimii din Cluj-Napoca şi a celui din Columbia, cît şi a Centrului de Diabet din Cluj- Napoca. O carte de mare succes, care ne învaţă cum să controlăm factorii dc risc în vederea scădcrii mortalităţii prin bolile cardio­vasculare!

Un eveniment, ştiut doar dc cei

mea este njai mare ca înainte, cînd . spuneam că ”mai este timp”. Cu

acest gînd am lucrat şi la cartea de care aminteam. Practic, n-am avut nici o zi de concediu toată vara. Am vrut, neapărat, s-o termin!

- Viitorul dar pentru medicina românească?

- O altă carte. Tratatul de boli metabolice populaţionale. Dislipi-

demiile, obezitatea şi diabetul zaharat. Va avea trei volume. Primul va apare în ianuarie anu| viitor, al doilea spre vară, iar toamna, în septembrie, cel de-al treilea, "Diabetul zaharat”, pe care vrem să-l dedicăm memoriei celui care a fost Nicolae Paulescu. La 31 august 1996 se vor împlini 75 de ani de cînd a publicat lucrarea monumentală prin care a, anunţat descoperirea insulinei! Cu acel prilej vrem să oferim lumii ştiinţifice volumul amintit. Peste alte opt zile, va începe al V-lea Simpozion Internaţional de Diabetologie. O altă precizare necesară: Tratatul va avea colaboratori de prestigiu din Italia, Statele Unite, Israel, alaiuri de ce i,m ai valoroşi specialişti români...

Timp comprimat. Bucurii. Speranţe, La mulţi ani, în sănătate, doctore Hâncu!

Constantin MUSTAŢĂ

1IIII1IIIIIIIIIlI\I1I

> Jl

0 sîmbiQ - luni, 28 - 50 occombrie 1995 PUBLICITATE c n r

Contractări de bere 1996S C ” U R S U S ” S A a n u n ţ ă d e s c h i d e r e a

p e r i o a d e i d e c o n t r a c t a r e p e n t r u a n u l 1 9 9 6

începînd cu data de 30 octombrie 1995. K Agenţii economici din municipiul Cluj-Napoca

şi municipiul Turda ., interesaţi în a contracta produsele noastre, sînt invitaţi la sediul societăţii noastre din str. Mănăştur nr.2-6, Compartimentul Vînzări, ZILNIC între orele 14-15.

Termenul limită de predare a comenzilor 30 noiembrie 1995.

P e n t r u i n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e v ă s t ă m la d i s p o z i ţ i e •

l a t e l . 4 2 5 5 8 1 ; 4 2 5 5 8 0 ; 4 2 5 5 8 5 , i n t e r i o r 1 3 0 . (242808)

' ©fflOODCBM

a n g a j e a z a :

O Ş O F E R I P R O F E S I O N I Ş T I t o a t e c a te g o r i i l e

Vechime minimum 10 aniT el. 1 9 - 8 8 - 0 0 , " (240355)

cSectorul. PUBLICITATE al ziarului nostru vă stă

Z IL N IC la dispoziţie cu. anunţuri diverse:’ ■ RECLAME de p re ze n ta re a noilor produse,

re a liza te sau ach iz iţionate din e x p o rt v

■ LIC ITAŢII ;

■ C O N C U R S U R I p e n tru o c u p a re a u n o r

p osturi vacante

■ IN T E R M E D IE R I

■ V ÎNZĂ R I - C U M P Ă R Ă R I

■ EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE

■ OFERTE D IVERSE SER VIC IIVn a ş tep tă m .Z IL N IC , în c e p în d d e LU N I ,

ş i p în ă VINERI, în t r e o r e le 8 - 1 6 , Ia v s e d iu l r e d a c ţ i e i , s t r . N a p o c a 1 6 .

I n fo rm a ţii la TELEFONUL 1 9 7 8 0 4 PRO M PTITU DINE , C A L IT A T E f i

- R A P ID IT A T E s în t a t r ib u te le s e r v ic i i lo r n o a s tr e .

VĂ A Ş T E P T Ă M !

L i c e u l p e n t r u d e f i c i e n ţ i

d e V e d e r e C l u j - N a p o c a

anunţă concurs pentru ocuparea postului de m u n c i t o r z u g r a v în data de 14 nov. 1995 ora 15.

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n

1 1 1 5 8 3 / (760199)

3400 CLUJ-NAPOCA Str. Clinicilor nr. 18, Tel: 190816 F«: 190811 Cod. fisc: 235210 Nr. Ord. R#g. Com.: J12/313/1992 Cont: 4072896260105 B.R.D. Ciul

S.C. HELTAI PR0 D1MPEX S.R.L.

comercializează o gamă largă de PRODUSE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA POLIGRAFICĂ, ' având “permanent m stoc următoarele grupe de produse: ' -- Cerneluri s&rigrafice marca SERICOL, AUTOTYPE pentru hârtie şi materiale plastice ; (- Pânză serigrafică (site) : ■-Bănii şi folii autocolarite FASSON, RAFLA- Plăci ofsetpresensibilizate KALLE, MlKROUN şi chimicalele aferente ,- Cerneluri ofset pentru tipar în coli, mărcile: BUDACOLOR, GEBRODERSCIIMIDT - : ' ;-Aşternuturicauciucate , ; ■>' , . S- Ciorapi de umezire ^- Termoclei bot-melt - ■ X în cursul unui contract de livrare se acordă importante reduceri de preţ. • .

Transport gratis în cadrulmunicipiului Cluj-Napoca.

HegiaAutonom ă de Termoficare

Cluj-NapocaB-dul 2 1 D ecem b rie l9 8 9 nr. 7 9

angafeâzâ prin concurs: I . C u c o n t r a c t p e p e r io a d ă n e d e te r m in a tă :

- e c o n o m i s t - s t u d i i s u p e r i o a r e e c o n o m ic e

ş i e x p e r i e n ţ ă î n a c t i v i t a t e a d e o r g a n i z a r e -

s a l a r i z a r e ; v e c h im e î n s p e c i a l i t a t e 5 a n i .

I I . C u c o n t r a c t p e p e r io a d ă d e te r m in a tă :

- i n g i n e r i n s t a l a ţ i i - s t u d i i s u p e r i o a r e

t e h n i c e , v e c h im e 8 a n i î n s p e c i a l i t a t e ; :

- a g e n t p r e s t ă r i s e r v i c i i - s t u d i i m e d i i ;

- t e h n i c i a n - s t u d i i p o s t l i c e a l e t e h n i c e ,

v e c h im e 8 a n i î n s p e c i a l i t a t e . '

C o n c u r s u l v â a v e a l o c l a s e d i u l u n i t ă ţ i i î n z i u a .

d e 8 n o i e m b r i e 1 9 9 5 , o r e l e IO 00.

. I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r ela t e l e f o n 1 5 2 2 6 5

(762936)

S C M Â F C O M P R O D

I M P E X S R Lo f e r â d i n s t o c

O GAMĂ LARGĂ DESDV-URI: burghie, tarozi, filiere, mandrine, cuţite strung universale;

- electrozi sudură şi din inox, fontă, aluminiu;- sîrmă bobinaj - la toate dimensiunile;- furtunuri P51- numai la comandă;- şuruburi şi piuliţe. ,

D e p o z i t : S t r . P l e v n e l n r . 6 1 . T e l . 4 1 5 5 4 5 ,f a x . 1 4 2 3 4 :2 , t e l . 4 1 4 0 9 6 . (242833)

■ n ©CDQDDOCrQ . ;'■ ' □ m G c s r â a Q O c D o o a n

angajează pentru Reprezentanta BMW:INGINER ELECTRONIST - AUTO (bărbat)INGINER MECANIC AUTO (bărbat)AGENT VÎNZĂRI - bărbat, cunoscător âl limbilor

engleză şi germană TeL19-88-00: (240354)

Doriţi să deveniţi profesori d e limba engleză? --- în urma unul simplu te s t - < ,

vă puteţi Înscrie la cursul depedăgogie

T E A C H E R T R A IN IN G COURSEy ' organizat de

INTERNATIONAL LANGUAGE SCHOOL

* durata primei etape 150 ore, începând cu 9 noiembrie ** înscrieri până în 5 noiembrie * '

- * Informaţii la sediul şcolii, orele 10-16 *

s t r . C lin ic ilo r n r . 1 8 , t e l . : 1 9 -08 -16(240362)

S C I R E N I S I M P E X S R L.v P-ţa Abator nr.6

V i n d e p i e s e a u t o p e n t r u

• Raba, Saviem, ARO, U650, Dacia’ -• anvelope 1100, 900, 750, 650, 175,155, 145.

O R A R : 9 - 1 7 z i l n i c ,

(241375) 9 - 1 3 s î m b ă t ş .

COMPLEX COMERCIAL "M IH A I VITEAZUL", I DESCHIS ZILN IC: ORELE 8 -2 0 .

• EŞTI GRAFICIAN sau DESENATOR?EŞTI PLIN DE T A L E N T ?

ŞTII SĂ CO M B IN I C U MĂIESTRIE C U L O R IL E ? .'1

CUNOŞTI G R A F I C A P E C O M P U T E R ^ S A U VREI SĂ O ÎN V E JI? ,

EŞTI. DESCHIS LA MINTE Şl C A P A B I L D E E F O R T ? '

A l I M A G IN A Ţ I E Şl DOREŞTI SĂ TE A FIR M I? '

• EŞTI UN BUN C O L A B O R A T O R ?

• P O JI A C C E P T A D I S C I P L I N A ÎN M U N C Ă ?

• Al ÎNTRE 2 0 a Ş l 5 9 D E A N I ?

• VREI S Ă C Î Ş T I G I PE M Ă SU R A M U N C II Şl A TALENTULUI TĂ U ?

• S U N Ă LA •

(242845)D iLR O TI 1 9 .6 5 .6 ® !

"adevaru»de OI&Bj P U B L IC IT A T E stmbUâ - luni, 28 - 30 octombrie 1995 (8

. . a n u n ţ ă c o n c u r s p e n t r u ,

b u rse în S U A şi în M a re a B rita n ie p en tru e le v ii c la s e lo r a X -aC R IT E R I I D E E L IG I B I L IT A T E :

* o bună cunoaştere a limbii engleze* media generală în clasa a IX-a peste 8,50* să nu fi beneficiat de o şedere mai lungă de două luni într-o ţară străină. ' ~

D O S A R U L D E Î N S C R I E R E V A C O N Ţ IN E :

* formular-tip completat : - > ^* copie după Foaia matricolă a clasei a IX-a ; '* Curriculum Vitae (specificaţi dacă sînteţi într-o clasă cu predare intensivă a limbii engleze,

rezultate deosebite la Olimpiade, concursuri, activităţi culturale şi sportive)* un eseu de maximum 3 pagini (pe tema precizată în formular)* o fotografie de familie • ’* două fotografii-tip paşaport . \*două scrisori de recomandare (sînt ataşate la formular).

Pentru obţinerea formularelor de înscriere şi pentru informaţii suplimentare, vă puteţi adresa la sediile Fundaţiei Soros din: • ' -Bucureşti: Piaţa Victoriei nr.155, BI.D1, tronson 7, et.3 Tel. 01/ 659 74 27 659 07 20 Coordonator de program: Dana Mareş.

Cluj: str.Ţebei nr.21, cod 3400 Tel. 064/ 420 480Coordonator de program; Mihaela Eremie.

Timişoara: str.Semenic nr.10; cod 1900 Tel. 056/199 960Coordonator de program: Nicoleta Popovici.

laşi: str.Moara de foc nr.35, cod 6600 Tel. 032/ 252 920 252 922 Coordonator de program: Maria Scripa.

T e rm e n u l l im i t ă p e n t r u d e p u n e r e a d o s a r e lo r : 1 4 d e c e m b r ie 1 9 9 5 .

D a t o r i t ă . : l u c r ă r i l o r a v a n s a t e l a o b i e c t u l d e in v e s t i ţ i i ” P a s a j D e n iv e la t s t r .A u r e l V la ic u ” , R .A .D .P . C l u j - N a p o « a a n u n ţ ă

s î n c h i d e r e a c i r c u l a ţ i e i p es tr . A u re l V la ic u - z o n a s e n s g i r a t o r i u P i a ţ a M ă ră ş ti - i n t e r s e c ţ i e s t r . Ş i r e tu lu i c u s t r .A u r e l V la ic u , în c e p în d . d in d a t a d e 3 0 . 1 0 . 1 9 9 5 .■: C i r c u l a ţ i a v a f i î n c h i s ă c u e x c e p ţ i a t r o le ib u z e lo r . / , ,

I e ş i r e a d in m u n ic ip iu l C lu j -N a p o c a s p r e D e j se v a f a c e p e ■ u r m ă t o a r e l e t r a s e e o c o l i to a r e :

• s t r . D o r o b a n ţ i l o r - s t r . C e h o s lo v a c i e i - s t r . I n t r e L a c u r i - s t r /T îm a v e l o r - s t r .Ş i r e tu lu i- s t r .A u r e l V la ic u . ' ?

• se n s g i r a t o r i u P i a ţ a M ă ră ş t i - s t r .F a b r i c i i- s ţ r .C îm p in a - ■ s t r .P l e v n e i - s t r . B r u n u l u i c u ie ş ir e î n s t r . T r a i a n V u ia ( C o m p le x D O R A ) • m m m m l-ll-l^

ORGANIZAŢIA MEDICI FARA FRONTIERE - angajează cu contract de muncă

A S ISŢEN T(Ă ) MEDICAL(Ă) pt. muncă de teren în comunităţi defavorizate

Trimiteţi C. V. şi scrisoare de motivaţie pe adresa „ Cluj — N apoca, s trada Galaxiei nr.9

241378) 1 ^ ’

Grupul Şcolar EconomieCluj-Napoca, str.Emil Isac nr.l9

A n g a j e a z ă p r i n c o n c u r s :; 1 p a z n ic c u c u n o ş t i n ţ e în m e s e r i a d e z u g r a v ;

- 1 p o s t p e n t r u în g r i j i to a re c u r ă ţ e n i e . C o n c u r s u l v a a v e a l o c î n d a t a

d e 1 6 n o i e m b r i e 1 9 9 5 . (241383)

SC COJjflSERVICE SAanunţă organizarea licitaţiei pentru:

- î n c h i r i e r e a u n u i s p a ţ i u d e 3 0 m p ; d e s t i n a t a c t i v i t ă ţ i i d e p r o d u c ţ i e ( d e p o z i t a r e ) s i t u a t î n s t r . M a i a k o v s k i n r . 5 - 7 ( p a r t e r ) ;

- v î n z a r e a d e m i j l o a c e f i x e ş i o b i e c t e d e i n v e n t a r d i s p o n i b i l i z a t e . ’

L i c i t a ţ i a v a a v e a l o c l a d a t a d e 1 3 n o v . ;

1 9 9 5 o r a 10 l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i , r e p e t î n d u - s e d a c ă e s t e c a z u l î n 3 0 n o i e m b r i e 1 9 9 5

o r a i o . ■ ,:V-. - ■

^ î n s c r i e r e a ş i d e p u n e r e a t a x e i d e

p a r t i c i p a r e s e s i s t e a z ă l a d a t a d e 1 1 n o v . 1 9 9 5 o r a 1 4 .

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e - t e l e f o n 1 3 0 7 2 0 :(242849)

PIIIIIIIBI

SC SERVAGR0MEC SA CLUJ

str. Tineretului nr.59 tel. 146548O C A Z IE D E O S E B IT Ă

Unitatea vinde cositori rotative la preţul de num ai 3.540.000

1lIlllllllBL , . (242850) a

BaEsraras&siiaEiiEQi qhi cb sa e&s raa ea isa es£|

Revenim la anunţurile din 2 2 sep tem b rie 1 9 9 5 , r e f e r i to r la l ic i ta re a obiectului de investiţie ”S.F. M od ern izare S tr.

M aram ureşu lu i' C lu j-N apoca” , an u n ţîn d prelungirea datei de depunere a ofertelor pînă în ziua de 13.11.1995, orele 11,00.

Ofertele sc vor depune la secretariatul R. A.D.P. Cluj-Napoca.Informaţii suplimentare la R.A.D.P. Cluj-Napoca ■< Serviciul Investiţii.

' -________________ (242846)

S .C * S O R E X, ■ ■•SOREX" ■

N o u l. Vă oferim jaluzele import într-ogamă diversificată de culori

şi dimensiuni la cele mai micipreţuri; 2 4 .15 2 lei/mp plus

TVA, la magazinul SORA.:■ - . (242713.4S)

[ S C T U B H ftT D R iĂ M IT flrU L SR riJ C lu j- N a p o c a J| avînd ca obiect de activitate producere de piese |{ turnate, angajează: || - t u r n ă t o r i - f o r m a t o r i j

- t o p i t o r i |- m u n c i t o r i n e c a l i f i c a ţ i I- m a i s t r u t u r n ă t o r . I

I I I I

IJ i f m i» IfU» £J»|. V7I// /V* l i / . J u / j i/i*i i u n u / i a

Relaţii suplimentare la sediul de producţie a\ firmei din str. Maxim Gorkinr.l 67, telefon: 187187.

(242798)

A H a d i o S o m eFjW 6 8 , 7 MH.-

fă ră

E X C U R S I I I N P O L O N I A ': -î '- p r in ■: y :r;- / /

" Â L I Z - T O U R " ia p re ţu l d e 6 0 .0 0 0 L E I + 5 0 D M .

P le c ă r i d in C lu j-N a p o c a m ie r c u r i o ra 12 .00 . In fo r m a ţ i i ia te l . : 0 6 4 -1 9 8 2 3 2 . (24i337)J

[ " s c I c l i i M s i l iii

str.Paris nr.l 21, Tel. 43-75-83. v in d e e n g r o s :• u le i F L O R IO L - 3 .5 0 0 le i/l (TV A in c lu s ) |« m a r g a r i n ă K R O N E 2 .2 3 5 le i /b u c . (T V A inclus). |

^ Asigurăm transport Ia beneficiar. J241386^ j

SC BASTION COMINDSRL

execută lucrări de construcţii civile şi industriale [inclusiv finisaje - zugrăveli, faianţări, vopsitorii).

A ngajăm zidari - zugravi cu experienţă.3 T e l . 1 4 - 0 0 - 1 6 , d u p ă o r a 1 8 . S

SC Turism Transilvania SA Cluja n u n ţ ă l i c i t a ţ i e p e n t r u î n c h i r i e r e a d e

s p a ţ i i î n c a d r u l C o m p l e x u l u i V l ă d e a s a , î n

d a t a d e 1 3 . 1 1 . 1 9 9 5 l a o r a l O .

• I n f o r m a ţ i i l a t e l . 1 9 2 0 6 1 s a u l a

s e d i u l s o c i e t ă ţ i i d i n G l u j - N a p o c a ,

P - ţ a U n i r i i n r . 1 0 , d - l R o m a n M a r c e l .__ _________ ■"•■■■■ (241384)

( ? ) sîmbătă ■ luni, 2 8 -3 0 octombrie 1995 PUBLICITATE d e C S u i

r x r : _____c t » t A v

S.C. româno-austriacă ANGAJEAZĂ:

* Agenţi comerciali în domeniu tehnic* Agenţi comerciali în domeniu publicitar* Vânzători pentru magazin cu profil tehnic* Electricieni auto* Mecanici auto* Muncitori pentru serviciu de vulcanizare* Casieră ■ , ■ '• ..

Condiţii generale:* Vârsta: 23-35 ani* Stagiul militar satisfăcut /* Studii: minim liceu (tehnic sau comercial)* Domiciliul stabil în Cluj-Napoca £* Nefumători Pentru informaţii suplimentare Vă rugăm t: telefonaţi la:064/ 414 488, 414 487, 420 587

SC S IETO S Â' C l u j - N a p o c a , B - d u l M u n c i i 1 4 / A

- e le c t r i c i a n - - lă c ă tu ş - în t r e ţ in e r e m a ş in i u n e l te -In fo rm aţii la te le fo n 4 1 5 0 3 7

■____ t .

in t.47 sa u la sed iu l f irm e i

S C P A N E G R A N O

S A C l u j '

cu sediul în Cluj-Napoca> Calea Baciului rir.2-4, telefon 182215, 186616, fax 187427

zi de luni din Săptămînă în tre orele 10-12 începînd cu data de 13 noiembrie 1995, pentru urm ătoarele mijloace fixe: '

l.Cuptor tunel pentru coptpîine 10 t /2 4 h 1 buc.

2 Maşină modelat MAROB 1 buc.3.Dozator făină 200 kg 2 buc.4.Transportor aluat 1 buc.Taxa de participare la licitaţie este de 5.000 lei

nerambursabilă si se achita la caseria societătii. Informaţii'privind preţurile de pornire a licitaţiei se pot obţine la sediul societăţii - Biroul Mecano- Energetic sau de pe afişele, de la unităţile deproducţie ale societătii. '

’ • ’ . (240363)

RENEL - FILIALA DE R E ŢE LE ELECTR ICE C LU J ’

c u s e d i u l î n C l u j - N a p o c a , s t r . M e m o r a n d u m u l u i

n r . 2 7 , o r g a n i z e a z ă c o n c u r s î n d a t a d e 1 0 n o i e m b r i e

1 9 9 5 , o r a 9 , 0 0 l a s e d i u l f i l i a l e i , p e n t r u o c u p a r e a

u n u i p o s t d e :

- t e m p o r a r ~ p e o p e r i o a d ă d e 1 a n .

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a s e r v i c i u l R e s u r s e

U m a n e t e l e f o n : 1 9 5 7 2 1 i n t e r i o r 2 7 3 s a u 1 2 9 .

UTILAJE PENTRU INDUSTRIA SA ALIMENTAM Şl TEHNICA FRIGULUI

C l u j - N a p o c a , s t r . F a b r i c i i d e c h i b r i t u r i n r . 5 - 1 1

în data.de.9 noiembrie 1995, ora 8,00 organizează C O ii C U F S pentru ocuparea unor posturi de: •

- ing iner chimist sau chimist, absolvent 1995 [bărbat]; . ^

- in g in e r e lectron ist, specialist îh electronică industrială, comenzi numerice maşini-unelte, cu experienţă de minimum 5 ani. . / . .. ;

R elaţii suplim entare ta telefon132488 , in t. 109 sau 164. (241385)

ş c c d m â s e r MStr.Laminoriştilor nr.147, Cîmpia Turzii

O rganizează licitaţie în data de 1 5 .1 1 . 1 9 9 5 pentru

vînzarea:- AR O 2 4 4 D . 127 - 1 buc. ’- R E M O R C Ă 5 to . - 1 buc.- R E M O R C Ă 2 to . - 1 buc.

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n

mţ 367281. (240364) -

face cunoscut publicului călător că din cauza unor lucrări în intersecţia str. A. Vlaicu cu str. I.V.Bibescu (fosta Cehoslovaciei] circulaţia troleibuzelor pe liniile nr.4; 5 şi 6 se întrerupe în ziua de 2 9 oct. 1995. :

,f. în această perioadă pe aceste linii vor circula autobuze fără a fi afectate interesele de deplasare a publicului călător. >

SC €8€NS€€ SALStr.Decebai n r.3 , telefon 194678

Vinde EN-GROS şi EN-DETAIL la cele mai mici preţuri din oraş următoarele produse:

CONGELATOR-210 L V . -160L

' ' ' - 120 L FRIGIDER - 240 L

-180 L -M O L

ARAGAZ- 3 ochiuri - 4 ochiuri- 5 ochiuri - 6 ochiuri

CHIUVETEINOX

HOTĂELECTRICĂ

(242851)

Societatea Comercială ACORD S.R.L.. C luj-N apoca,P-ţa 1848 n r .l,te l. 437429sau 437430 ^

' Zona Clujana - Carbochim Im p o rtan t

”FIohilă în r a t e ”f ă r ă d o b în d ăVinde în rate, din stoc şi pe bază de com ândătoate tipurile de

mobilă: biblioteci,dorm itoare,cam eredetineret, comode TV, mese pliante, mobilă de bucătărie.

Societatea noastră mai comercializează: parchet, lac, aracet, diluant, prenadez, palux, săpun pentru protecţia muncii,

dero etc. (242570)

I i z v o r u l C r i ş u l i i i _ I| organizează în data d e 14 noiembrie 1995, ora 10,00 la sed iu l^ g cooperativei Licitaţie pentru vînzarea imobilului d in com una jj —Izvorul Ctişului nr.68, în suprafaţă de 1120.mp. ■“ I n f o r m a ţ i i s u p l im e n ta r e la s e d iu l c o o p e r a t iv e i J I s a u la FE D ER A LC O O P C lu j - t e l e f o n 1 9 7 8 2 6 . I

(240351.

SC A r LAS S AC luj-N apoca ( f o s ta IRA), strJiurel Vlaicu nr.l 8 2

angajează următorul personal:— i n g i n e r m e c a n i c - 2 - s t r u n g a r - 3 . vR e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e î a B i r o u l P e r s o n a l ,

t e l . 1 4 2 7 8 8 i n t e r i o r 1 2 0 . (5841.03)

SC SEINCOM SRL Zalăuim portator d e anvelope GOODYEAR

livrează din stoc următoarele dimensiuni 1 5 5 x 1 3 , 1 7 5 x 7 0 x 1 3 , 1 8 5 x 7 0 x 1 3 ;

1 8 5 x 7 0 x 1 4 /1 9 5 x 7 0 x 1 4 ,1 1 0 0 x 2 0 /1 6 PR^

1 2 0 0 x 2 0 /1 8 P R .^ ^ >I n f o r m a ţ i i l â t e l e f o n 0 6 0 /

6 1 1 0 8 6 s a u f a x 0 6 0 / 6 3 3 5 5 1 .■ ^ - : - , ' (242847)

S.C. SINUS TRADE S.R.L ORADEA «tr. Lacul Roţu nr.15

teUfax: 059-155130 Intre orele 9-18 Produce ţi comercializează

TEHNICA DE LUMINI. . ; • pentru

D IS C O T E C I

(N . eo.

CN

C i l MAI IEFTIN PRODUS

135 000 IIIgaranţie: 6 şi 12 luni Asigurăm reparaţii şi la

produse similare din import

Societate Comercială, .FINANCIARĂ PE

ACŢIUNI.oferă posibilitatea

( persoanelor fizice să investească pe bază de

CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe ofer.ă 1 0 % dobîndă

pe lună la investiţiile Tn lei. Investiţie minimă /

5 milioane lei- Relaţii la tel. 4 1 4 1 4 7 .

MATRIMONIALE• 38/158/69 necăsătorită

economistă pensie boală, drăguţă, doresc căsătorie. Bistrita str. Colibita bl. 4 ap. 12. .Tel. 063/21-41-56. (560526)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

PRIME5HEBS2BWMBEMHcH

DX2 /6 6 -852 $ DX2 /8 0 -8 6 5 $ DX4 / 1 0 0 -9 1 9 $

IT fa x :432680; 137523

AGENŢIE IMOBILIARĂintermtdiem vinzâri - cumpărări

str. A rie şu lu i n r .3 2 a p . l T el. 152044 z i ln ic 10-18.

v/Nftmipăr teren pentruconstrucţii, garsonieră şi

L—apartament. Tel. 142-907.

\StnxJtri-cunwfsM rM rtapartamente-cose, terenuri prin

str.Braf0vnr.44, UL 147897, •rtU 16-17.

CUMPĂR GARSONIERĂ, P A RT A M E N T^C Â S Ă,

#ER EN Î^Tel:;43^2b:32

V în zări. c u m p ă r ă r i , s c h im b u r i . în c h ir ie r i la c c le m o i a v a n ta jo a se i:::

p r e ţu r i .T e l . 1 8 - 0 3 - 0 9 . o r e l e 9 - 2 2 , z i l n i c .

• Vind apartament şi spaţiu comcrcial. Tel. 18-03-31. (568468)

• Vînd autotren Raba turbo cu prelata agreat pentru transport internaţional de 20 L motor cu RK. Informaţii TeL 060/67-63-07 (568527)

* • Cumpăr acţiuni BDF 6500 lei, Banca Transilvania 31000, Ursus 30000, Silva Reghin 25000, Apulum 29000, Pitber Piteşti 4000. Tel 17-07-71 şi 19-07-72 orele 8-17. (578672)

ADEVĂRULcfle Cluj P U B L IC IT A T E sîmbătă - luni, 28 - 30 octombrie 1995 (5)

• Vînd linie dc panificaţie în funcţiune. Tel 19-86-32, (578791) - '

• Vînd SRL din 1991, Tel 19-52-58. (578823)

• Vind lăzi frigorifice, feliator, casă marcat, rafturi. Tel. 41-41-12(568387)

• Vînd dulap şi vitrină frigorifică, cîntar cu afişaj

. electronic, rafturi albe pentru magazin şi ambalaj diverse. Caut depanator fax Amstrad. Tel. 19-12-17.(568447)

• ' Vînd magazin alimentar. Telefon 19-12-09. (578700)

• Vînd sifonărie avantajos. Tel17-28-54. (578895)

• Vînd dubă izotermă Renault 7, 5t 1989, preţ 16. 000 DM. Tel31-29-37 (578917)

• Vînd SRL -1994 şi maşină de făcut pufuleţi. Tel '31-14-93. (578936) T , V

• Vînd -magazin, 30 milioane. Tel 43-82-50. (578946)‘ Vînd parcelă de pămînt Zonă montană, lîngă Belis. Tel. 17-92-89. (560685) ■ - • - ^ : ^

, • , Vînd ieftin 5500 mp teren lîngă Avicola Popeşti. Tel. "11-91-' 98. (560752)

• Vînd teren 174.00 mp la şosei, lîngă benzinăria Aeroport. Tel23-21-79; 14-74-20 după ora 19.(578909) ; : ' '

• . Vînd teren construcţie ; Floreşti. Relaţii tel 16-71-85 ora 16- 20. (578921)' v

• Vînd teren pentru cabană, Beliş, 250 mp, acces apă, curent, telefon, parabolă 3. 500. 000. Tel18-65-92. (578931)

■ •' Vînd teren la- intrare în /jilău -- pe drumul.naţional Cluj-Orâdea. T e l•,

14-76-71. (578950) - •. / ■ .

• Vînd apartament 3 camere confort 2, str. Bucegi, imediat ocupabiL TeL 13-71-08.(568514)

• Vînd garsonieră nltrafinisată Gheorgheni, preţ 4000 DM. Str. Crizantemelor nr. 17, ap. 45, ora 10-18 (578897) _

• Vînd casă. Str. Orzului nr. 2A.- (578906) :

• Vînd 3 camere zona Fata ultrafinisat, parter, îmbunătăţit, telefon Str. Muncitorilor nr. 16, ap. 11. (578923)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 Mărăşti Te]11-25-64. (578949)

* Vînd contract vilă 3 camere, 2 garaje în cartierul rezidenţial Bună Ziua, preţ avantajos, achitat 30% TeL 41-42-15. (560465) ;

♦ Vînd- (schimb) apartament 3 camere confort I cu 2 camere plus diferenţă Parîng 2 ap. 40. TeL 19-55-02. (560727) '

/« Vînd sau schimb cu garsonieră _ apartament 2 camere^ TeL 16-86-36 sau 17- 52-64. (568352) ~

• Vînd casă cu grădină cartier Grigorescu. TeL 18-47- 67. (568430)

• Vînd apartament 4 camere decomandate, et. 2 ultrafinisat, mobilat integral,^ dotat cu aragaz, frigider, covoare, inclusiv perdele şi draperii, toate noi, de calitate şi alese cu mult gust. Str Mureşului nr. 40, teL 19-12-17;15-74-03, (568446) - '

• Vînd apartament 3 camere + garsonieră unite, 105 mp, ultrafinisat, 2 telefoane, zona MărăştiCentral, cu posibilităţi negociere chirie pe 2 ani TeL 15-98-7 (568460)

* Vînd grădină 1400 mp şi teren 1300 mp cir casă mică, posibilităţi privatizare, în apropiere de Calea Turzii, zona Făget. Telefon 15-98-72. (568461) • v

• Cumpăr 2 sau 3 camere nefinisate Tel. 12-78-96. (568482)

» • Vînd casă 4 camere, 2 băi, la total 188 mp, zona centrală, bani pentru bitouri şi privatizare. TeL 19-62-38 zilnic ora 10-17. (56849$) . . . . . .

• Vînd casă 22 km de Cluj sau schimb cu dubă marfă. Str. Parîng 16/16.(560442)

• Vînd apartament 3 camere confort II. Preţ ,18 milioane negociabil. Str. Parîng 16/16.. (560443) .

• ; • Vînd garsonieră confort cu telefon îri Mănăştur. Tel. 17-99-58. (560457)

• Vînd casă cu grădină, Informaţii tel. 16-01-03. (560650)

’ • Vînd apartament 3 camere str. Cehoslovaciei nr. 2 bl. 18 ap. 17. (560656) ' ' , V- • Cumpăr apartament 2-3 camere. Ofer 12-13 milioane: Tel.14-74-82 (560693) {

• • Vînd apartament 4 camere str. Fabricii de> Zahăr. Tel. 14-85-95.(560699) •

• - Vînd urgent -apartament 3 camere Grigorescu mobilat parţial stil occidental 25000 DM. Tel. 18- 24-11 şî 15-87-90. (560701)- ;

, • Vînd garsonieră confort I etaj2 str. Bucegi nr. 15 bl. A3 âp. 38 între orele 12-20. (560711) .

• Vînd apartament cu două camere. Tel. 11-96-87 parter Mărăşti. (560715) \

• Vînd garsonieră confort i urgent 10500000 lei. Tel. 14-33-68. (560723)

' ' , ' * Cumpăr casă, 'teren construcţie, eventual 2-3 rate. Tel;14-94-69. (560724) •

• Vînd cabană (brad). Tel. 18-11-13. (560733) ;

x • Cumpăr apartament -2-3 camere fără parter 20000 DM. Tel. 19-60-03. (560737)

• Vînd garsonieră ultra central. Informaţii tel, 12-01-13:-(560743)

• Vînd apartament două camere str. A. Vlaicu nr. 54 ap. 28. (560754) ; ;

• Cumpăr garsonieră, apartament confort 2 17 milioane. Tel. 19-18-72 (560755)'.. ;

• Vînd apartament'3 camere confort finisate etaj IV ultim- Mănăştur Nord. Informaţii tel. 17- 55-53. (560761)

• Vînd casă mare în Giurcuţa de Sus nr. 89. Tel. 16-70-53. (568240) r ' .

• Vind apartament 3 camere confort I str. Tulceabl. K3 et. 2 ap. 34. (568381)

• Vînd vilă nouă cu 2 apartamente. A. Mureşanu str. V. Pîrvan nr. 13. (568474) '-

• Vînd apartament 3 camere parter, cu balcon, bun pentru privatizare Str. Anina nr. 7 bl. AA3 sc.. 1 ap. 2 Mărăşti (568477)

' • Vînd apartament două camere str. Dorobanţilor nr. 97 bl. 9Ă ap.56 et. 1 sc. 3 sau schimb cu casă.(568479). .

• Vînd apartament trei camere ultrafinisat, bun şi pentru privatizare. Informaţii tel. 41-10-79 după ora 16.(568480)

• Vînd apartament trei camere, Grigorescu. Tel. 18-11-00. (568481)

• Vînd garsonieră confort I. Telefon 15-18-95. (568483)

• Vînd apartament 2 camere confort mărit etaj II zonă semicentrală' Informaţii tel. 15-50-56(568486) . _

- ' Vînd apartament 4 camere garaj. Tel. 12-01-68. (568492).

• Vînd apartament 3 camere pe str. Mehedinţi n r. 35 bl. 04 sc. 2 et. 3 ap. 35 între orele 10-20. (568496) . ' : N ' • Vînd 5000 mp teren str. Cîmpului Informaţii tel. 17-28-15. (568504) ;

• Vînd apartament 3 camere confort I, finisat, ocupabil imediat. Str. Mehedinţi nr. 2 sc. 3 ap. 30. (568533) :

• Vînd gaisonieră confort. I, str. Parîng, Bl. T3, 9000 DM. Telefon16-23-23 după ora 18. (578662) _

■ • Vînd garsonieră confort I Zorilor. Tel 15-52-66. (578687) *

• Vînd apartament 4 camere Zorilor etaj 2, telefon, Tv cablu, preţ 37 milioane negociabil, te l 12-78-18 (578748) ^

• Cumpăr apartament 2 camere , etaj 1-2, Mănăştur. Tel 17-19-91. (5-78777), • Vînd apartament 3 camere. Tel 18-15-91. (578785) ■ \

• Vînd apartament 3 camere ; ultracentral. Str. N. Titulescu (Pata) nr. 11-15, ap. 22. (578793) ‘ V

• Cumpăr apartament 2 camere confort I. Tel 17-70-59 seara. (578804) ; - •. • Vînd casă familială cu 800

mp teren. Str. Griviţei nr. 22. (578809)

• Vînd apartament 2 camere în bloc de cărădă, la parter, str.. Donath. Tel 15-56-79 ora 8-16 sau18-31-30 după ora 17. (578813)

• Vind casă particulară cu grădină Gherla, str. Ciocîrliej nr. 9. Informaţii tel 067/36-17-47 sau 067/32-12-93. (578820) .. / ,

• Vind casă loc bun. Tel 13-91-20. (578848) ; ;..• i. Cumpăr urgent garsonieră sau apartament 1 cameră. Ofer 10-15 milioane sau valută. Tel 14-44-94 (578876)

• Vînd Dacia 1310 şi garaj ,26 mp în str. Aurel Vlaicu. Tel 18-46- 95 (578877)

■ • ■ Vînd apartament 4 camere > confort I. Str.' Dîmboviţei nr. 43, Bl. D9, et. I, ap. 44, cartier Mărăsti. (578878) / ’ 1

• Vînd apartament 4 camere în finisare etaj II zona Calvaria. ~ Informaţii la tel 42-52-38 după ora14. (578882) . : , Ţ

• Cumpăr apartament 2-3 camere nefinisat, cu balcon, de preferinţă Mănăştur, exclus parter şi ultimul etaj. Ofer 14-16 milioane. Relaţii la tel 17-21-66. (578883)

• Vînd apartament 2 camere, 23 milioane. Str. Mureşului nr. 52, ap. 20 (578887)

• Cumpăr garsonieră confort I. Ofer 9-10 milioane. Informaţii la tel15-36-73 după ora 17. (578888)

• Vînd garaj tablă; Tel 17-26-.50. (578889) '

,• Vînd apartament 2 camere., Str. Tulcea ,nr. 29, Bl. K6, sc. I, ap. 12. (578891)

• Vînd garsonieră. Str. Bucegi nr. 14 Bl. TI, ap. 18 Mănăştur. (578894) . ■ _ .

• Vînd garsonieră confort I, et.I. Str.Cojocnei nr. 16, Bl. C15, ap. 18. (578919)

• Vînd 2 camere mobilate ultrăfinisate, penfru pretenţioşi. Calea Mănăştur nr. 97, Bl. G2, ap. 41. (578920)

• Vînd urgent 3 camere avantajos. Tel 16-42-18. (578927)

• Cumpăr casă zonă bună cu grădină 50. 000 DM. Tel 19-68-57 urgent (578928)

• Cumpăr apartament 2 camere. Tel 16-31-64. (578930)

'• Vînd apartament 4 camere, Mănăştur, etaj 2, finisat. Tel 17-61- 47 (578933)

• Cumpăr garsonieră'confort 3. Ofer „4 milioane, exclus Iris. Informaţii tel 17-79-65. (578935)

V • Vînd- 4 camere bun. privatizare. Tel 19-54-83 ora 20-22. (578942)

• Vînd apartament 4 camere in Mănăştur parchetat, balcon 2 băi pivniţă, TV cablu. Tel 16-46-01 (578944) v • “

• Cumpăr urgent apartament 2, camere numai confort ,1 în Mănăştur, et. 1-3, prefer nefinisat, aştept oferte pe str. Gîrbău nr. 6, ap.14 sau tel 18-26-98 numai între orele 17-21. (578945)

V» Vînd 3 camere confort I str. A. Vlaicu, nr. 36,. Bl. V4, sc. 2, et.3, ap. 50, îmbunătăţit. Vjzibil după masa (578948) ■

’• Vînd Seat Ibiza 1, 2 GL 45000 km, 1988, vamă plătită. TeL 19-97-32. (560574)

• Vînd Mercedes 300G/124 multiple dotări, an 86. TeL 14- 41-70. (560641)

< Cumpăr Dada 1300 ofer 2800000 lei şi Dacia 1310. TeL 13-51-<>4. (560681)

• Vînd Ford Sierra diesel 5200 DM an 86. TeL 18-76-83 orele 9-16. (568397)

• Vînd Cielo nou sau schimb cu apartament TeL 18- 97-21. (568464)

• Vînd Ford Escort ah fabricaţie 1991, diesel, neînmatriculat, preţ 10. 000 DM. TeL 17-57-98; 17-05-33. (578565)

• Vînd Dacia 1410 an 1994, 5 Viteze stare perfectă. Tel 13- 28-311 (578835)

* Vînd limuzină BMW tip 730 cu toate accesoriile pentru pretenţioşi, stare excepţională. Tel 18-60-76. (578957)

1500 cmc boxer benzină. Informaţii Turda str. Lotuis nr. 19 bl. Bl ap. 34 sau tel. 32-16-23 (568374)

•• Vînd urgent Fiat Ducato marfă, 88 stare foarte bună, benzină, 7800DM negociabil. Tel. 41-41-12.(568388) v ' . ,

• Vînd piese Dacia. Tel. 18-89- 92 (568459) .

Vînd Audi 100 stare perfectă şi remorcă 2, 5 t pentru ţractare auto. Tel. 14-34-36 orele 18-19 (568469)

• Vînd urgent Rabă de 8 tone. fel. 17-89-88. (568471); - • Vînd Mercedes, 207D 1, 5 t fabricat 85, înmatriculat, stare foarte bună, pret 11000 DM. Tel. 12-32-40 (568495) ' V '

• Vînd Citroen Visa, Oltcit, maşină de cusut. Tel. 13-37-02. (568510)

• Vînd dubă TV tracţiune dublă, stare bună. Tel. 18-32-96; 18-65-87(568515) ' ; •

• Vînd ieftin 2 Mercedes Cobra una înmatriculată. - Tel. 15-41-55. - (568529)

• Vînd Dacia iunie 95. tel 16- 01-92 (578697) '

• Vînd Fiat Ritmo diesel, maşină de spălat Alba Lux, maşină de cusut Ileana veche. Tel. 19-12-09. (578702) ■;

• Vînd convenabil BMW 520 înmatriculat 12-CJ anul 1984 şi Opel Ascona din 1983 motor 1600 şi Honda Preludiu sport 1983 şi maşină de cusut Nicoleta în garanţie 10 luni. TeM9-94-66 între orele 9- 18. (578821)

• .Vînd piese Audi 100CC, motor şi caroserie. Tel 059/34-14-93 seara (578841). • Vînd BMW a n ’83 şi Volvo

an ’81 neînmatriculabile şi lanţuri antiderapante. Tel 18-52-31;(578910) \

• Cumpăr Opel Ascona. Tel 16-35-35 sau 42-52-72. (578912)

• ’ Vînd televizor color Grunding Daewoo. TeL 41-46- 43. (560220) /

• Vînd combină Claas Columbus diesel, 4000-DM. TeL 12-24-35. (560721)

Vînd urgent, dubă Mercedes 207 D după ora 16. Tel. 16-50-85. (560501) ’ .r-

. • Cumpăr motocicletă de fabricaţie germană, fabricată pînă în 1960 după ora 16 la tel. 12-06-59. (560511) . ..

: - • Vînd Audi 200 turbo. Informaţii la tel. .18-62-60 după orele 18: (560587). .

• Vînd pentru pretenţioşi BMW TDS diesel 6 cilindri an 1992 cu catalizator antifurt ABS, închidere centralizată, reglaj automat.oglinzi, radiocasetofon stereo. Pret fix'30000 DM.- Tel. 19-2546 sa u '13-76-39. (560654)

• Vînd maşină Talbot cu motor Peugeot 1900 diesel 5 viteze. Tel 1642-73. (560658)-

• Vînd Citroen Visa Cabrio omologat + multe piese schimb 2300,DM Vînd talon Mercedes1978 sau schimb cu talon Golf (cumpăr). Vînd- lemne de -foc. Tel. 4141-81. (560671)

. • Vînd Mercedes 220D. Tel. -18-34-21. (560696)

• ■ Cumpăr Renault i4 neînmatriculat sau mască faruri şi semnalizatoare. Tel. 033/21-95-05.. (560706)

• Vînd Oltcit fabricaţie-1993 octombrie. Tel. 16-13-68. (560710)

-• Vînd dubă TV şi perne. Tel.13-34-26. (560716)

• Vînd mobilă sufragerie “Royal” şi Opel Omega pentru pretenţioşi Tel. 14-90-78 zilnic 10-21. (560719) .

• Vînd Renault 16 şi remorcă cu 4 roţi. Tel. 17-1441. (560728)

• Vînd Alfa Romeo 33 motor

• Vînd ieftin congelator şi ladă frigorifică mică. Tel. 18-86-85. (560377) :

'• Vînd televizor ITT. Tel 12-89-57. (560597)

• Vînd urgent televizor color marca Kitt. Tel 12-71-23, (560720)

. • Vînd boxe de 150 W, landou import Tel 14-03-94. (560744). • Vînd mobilier cameră, cîntar 150 kg, televizor color. Str. Padih nr. 24 ap. 4. (560760)

' • Vînd calculator 286486 şi imprimantă Tel. 19-90-76 (568264)

• Vînd maşină de spălat Alba Lux 9 Telefon 1544-54. (568476)

'• Vînd maşină de spălat Alba Lux si maşină de cusut Ileana. Tel 12-73-93. (568500)

• Vînd urgent televizor alb negru sobă electrică. Tel. 13-92-79(568516)

• Vînd televizor cotor, maşină de scris. Tel. 16-20-58 (568531)

• Vînd cergi maramureşene, maşină spălat Alba Lux. Tel 43-74-51.’ (578898)

' • Vînd convenabil maşină de spălat cu storcător. Tel 43-02-67. (578900)

• Vînd televizor sport Toshiba, color, cu telecomandă. Tel 15-7740 (578903)

;• Vînd televizor color cu telecomandă şi teletext,' 6 luni garanţie. Tel 18-65-05. (578924)

• Vînd televizor color Grundig. Tel J 4-08-00. (578961) '

, • Vînd tractor U 650 remorcă disc semănătoare plug3 brazde grape. Informaţii tel.14-25-63 Cluj. (560735)

• Vînd tractor U650 remorci monoax plug toate noi; Tel 14-3ţ.95. (560625) -

• ■ • Vînd cazan încălzire cente* Mediaş nou şi 90 elemenţi calorifer asamblaţi. Tel 19-12-09. (578701)

■ • -Vînd presă vulcanizare ca gaz, aparat sudură 380 V, suport plapume. Tel 15-05-70. (578829)

• Vînd tractor China 18 CP ' pornire automată. Str. Meşterul Manole nr. 9, tel 4143-16. (578855)

• Vînd blană vulpe argintie.Tel. 14-58-11 sau 15-72-69

.(560569) ' /• Vînd, cărucior copil import

Tel. 14^69-18. (560632), .• Vînd şipci parchet, Nitrolac si

• araeet. Tel. 15-16-00. (560636) '• De vînzare un scaun de pian.

Tel. 11-80-65. (560637)•^D e vînzare pian cu placă de

bronz. .Tel' 1349-50 (560651)• De vînzare ceară si miere (k

albină. TeL 1349-50. (560652)• Vînd lemne foc. Tel 13-33-

98. (560662), Vînd urgent şi ieftin dulap

combinat furnir nuc, măsuţă rotundă 2 fotolii. Tel 43-7048. (560738)

•; Vînd fire PNA orice culoare 32/2 36 /2 .str. Cîmpului nr. 91. (560751)

• Vînd crizanteme. Informaţii teL 12-36-09 după ora 18. (560758; ~

• Vînd videocasete" Sonny ' 8mm; de 90 minute, sigilate. Tel18-74-17 (568351)

• Vînd pianină. Tel 19-38-28. (568484) '

• Vînd 10 plăci polistiren grosime 6 cm. TeL 19-28-79(568490) : ;

• Vînd dormitor nuc curbat, pătut copil stare bună. Tel 19-28-79(568491)

• Vînd mobilă veche. TeL 11-,32-52. (568503)

• Vînd pui doberman. Tel 13-33-67 (568512)^ • Vînd bibliotecă, birou, sobă cazan sobă petrol. Tel. 13-92-79 ,(568517)

« Vind 23 bucăţi piei vulpi roşcate calitatea I. Tel 13-8843 sau 063/36-2444 (568519) .

• Vînd -Jtiasă ginecologică import. Tel. 17-0947. (568534)

• Vînd bascheţi orig inal americani marca “La Tech Light Gear” n r 44 250: 000 iei. Tel 15- 41-05. (578803)

• Vînd sobă pe petrol Tel 15- 9147 (578805) ; - '

• Vînd cameră de zi “Băiţa” tip Gherla,’ furnir frasin.deschis, pentru pretentiosi. Preţ negociabil. Tel 14- 63-36 după ora 18. (578817)

• Vînd mobilaLuxor sufragerie în sfare excepţională. Informaţii la tel 18-06-13 după orele 13. (578890) •

• Vînd dormitor Regence nou si mobilă Transilvania. Tel 1742-33. (578904).

• Vînd canapea, fotolii, măsuţă. Tel 14-27-05. (578925) ’

• Vînd pătuţ copiL Tel 17-29- 20. (578926) .

• Vînd mobilă Bobîlna 600 mii Iei negociabiL Str. Borsec nr. 4, ăp.15 (578941)

• Vînd vană baie 1,2m. Tel 12- '4547 (578953) .

•' Vînd uşă dublă pentru casă particulară, fără toc, stare perfectă Tel 13-83-46. (578959)

SCHIMBURI DE LOCUINŢA

• Schimb casă ICRAL Tel. 13-:34-10.. (560697) •;

i * Schimb 3 camere confort’I mărit ICRAL Zorilor eu 2 camere confort + diferenţă. Tel. 14-55-87. (560741) ,

• Schimb 2 camere confort 1 prefer zona Pata sau Gheorgheni, oferim diferenţă. Vizibil sîm bătă, orele 13-17, str. Tulcea nr. 12 ap31. (568473)

I |(jj) sin,bâtă - luni, 28 - 30 octombrie <995 P U B L IC IT A T E

• Schimb garsonieră confort I Ş*, juko rgheni cu. similar în orice ş- - in i Tel. 13-76-08 (568523) •

• Schimb cameră bucătărie baie central ICRAL cu 2-3 camere. Tel43-02-67. (578899)

ÎNCHIRIERI

• Dan în chirie spaţiu pentrn laborator de tehnică dentara. TeL 15-65-81 dnpă ora 20. (000100)

• închiriez spaţiu pentru firmă, producţie, depozit. Tel. 13-08-61. (560365) : • .

• Dau în chirie magazin compus din ' două încăperi nltrafinisate, grup, social, ideal pentiu magazin alimentar, came, etc şi curte ideală pentru depozit de materiale de 'construcţii, spălătorie auto, etc. Relaţii zilnic str. Câmpului nr. 15 între orele 15-17. (560611)

• Dau în chirie spaţiu -depozit k demisol 50 mp. Tel. 14-96-92 (568336)

• Dau în chirie 2 spatii comerciale. Tel. 14-05-35; 17-74-36 seara (568485). - ’

• Caut de închiriat spaţiu- yiomercial sau birou. TeL 16-20-58.'(568532)

• Cant de închiriat garsonieră sau apartament 2 camere. TeL 19-44-54 (568398)

• Studentă, caut garsonieră sau gaz -dă, ieflin, urgent TeL15-01-27 (568537)

• Caut de închiriat garaj sau Ioc de garaj, zona Anatole France. Tel 41-46-27 seara.(578885)

• Tînără, caut gazdă. Tel41-05-24. (578940)

* Doctorand străin închiriază apartament 3 camere cn telefon individual pe termen lung, plata în valută. Relaţii Ia tel. 19-21-75 sau 43-01-34. (560726)

• Dau în chirie apartament cu garaj şi telefon pe valută. Telefon 19-36-61 (568478)

• Dau în chine apartament 2 •- camere mobilate) frigider, telefon,

televizor color. Plata în valută. Tel. 12-92-10 sîmbătă, duminică. (559906)

• Dau în chirie apartament nemobilat. Tel. 17-35-16. (560647)

• - Primesc în chirie un student(ă). Ofer cameră mobilată cu

| , telefon individual, intrare separată i 1000 DM pe an. ,TeL 1641-56 orele | 12-17. (560707)

închiriez apartament la trei studente. Tel. 16-47-97 orele 17. (560709) '

• Dau în chirie garsonieră pe str."Cireşilor. Tel. 12-22-27. , (568225) ' , -

• închiriez o cameră unei studente Telefon 16-51-60. (568475)*,

• Dau în chirie apartament 3 camere, telefon, garaj, mobilat. Tel 19-08-05. (578907) -

• Dau în chirie garaj zona Teatrul Naţional. Tel 14-67-16. (578929) : ; ; . ’ < •l • Dau în chirie garsonieră. Tel

16-35-75. (578932)• Dau în chirie garaj str. Horea

nr20. Tel 13,-01-89. (578937)• Dau în chirie, garsonieră

confort mărit Str. Parîng nr. 39, Bl.• TI, ap. 143 duminică 29. X. după

ora 16. (578943) :• Dau în chirie apartament

mobilat- cu telefon. Tel 15-52-60 (578951) •

• Studentă caut să închiriez apartament Ofer 150000. Tel. 12- 2646. (560664)

• Student serios caut de închiriat garsonieră zona Mărăşti central ultracentral. Tel. 11-40-31. (560712)

• Caut chirie apartament sau Casă în Grigorescu mobilată, telefon si tv cablu. Informaţii te l 18-99 -13 şi 18-69-08. (560729)

• Caut de închiriat garsonieră. Tel. 17-19-77. (560753)

• Caut pentru închiriere pe termen lung (6 hini-1 an) garsonieră sau apartament 2 camere. Variante TeL 14-80-26 seara. (568410)

• Studentă caut de închiriat o cameră. TeL 19-00-69 după ora 19. (568502) - . , . ,

• 2 studenţi închiriază o cameră. TeL 43-74-63 zilnic ora 15-19 (568507)

• Caut de închiriat pe 1 an garsonieră cu frigider (ne)mobila1ă. Plătesc anticipat. Tel. 12-87-16(568518) . ‘

• Caut garsonieră de închiriat pentru doi, studenţi. TeL 43-80-96 (568526) ’

• Doi studenţi greci (fiate-soii) căutăm de închiriat apartament cu 3-4 camere mobilat Telefon 11-77-39 şi 13-26-55. (578718) .

• Caut de închiriat garaj în zona Complex Mercur, tel 14-14-00. (578818) v ’ '

• Intelectuali, căutăm dc închiriat apartament 1-2 camere, plata lunar. Tel 19-88-03 orele 17- 20. (578836) : \

• Caut de închiriat apartament 2 camere, tel 18-24-86. (578915)

DIVERSE

• închideri balcoane. Tel. 19- 93-21. (560732) :"■ Angajăm personal pasionat de desiga şi amenajări interioare tîmplari 10 desenator 3. Tel. mobil 018/62-31-77. (560757)

- • Organizăm excursii în Polonia preţ 60. 000 + 80 DM si atît. Tel.' 12-87-07 sau 19-31-83 (568494)

• Angajăm tîmplari categoria "■■IV-VI'-şi pensonari. Executăm

lucrări de tîmplărie pentru societăţi . comerciale. Str. Dumbrava Roşie nr.

1 tel 13-82-53. (578807)• Angajăm ajutor magazioner

încârcător-descărcător, salar net 160 mii lei. Str. A. Iancu nr. 18, ap. 5. (578939) «

*. Posed garanţii. Solicit împrumut Tel 15-52-60. (578952)

• Solicit împrumut 300. 000. Ofer garatie cu dobîndă de 30% pe2 luni. Tel 13-8346. (578960)

•- Proiectez construcţii întocmensc documentaţia necesară: autorizări firme luminoase şi constructi. Tel. 14-22-90 orele II- 20.(559549), . Dau oie'engkză si stenografie engleză. TeL 12-36-06. ’ (560593) .

• Economistă ţin evidenţă contabilă. TeL 15-23-46 orele 18-20. (560620) : •-

• îngrijim persoană .în vîrstă ;contra locuinţă sau în chirie. TeL12-82-85 orele 18-20. (560750)

• Meditez engleză începători şi avansaţi şi gramatică în condiţii avantajoase. Tel. 18-29-71. (560759). • Meditez engleză. TeL 19-05- 31 (568493)

. • Studentă meditez avantajos limba română, iar pentru clasele I-IV orice materie. Str. Piatra Craiului nr. 24. TeL 13-31-35. (568505)

• Profesoară meditez Limba Română; Tel. 19-87-56 (568528)

• - Meditez gramatica română şi limba,fiancează orice nivel. Telefon 1846-55. (578881) ' <

• Profesoară, meditez istorie.' Tel 15-8840. (578893)

nul. (578913) .• SC Amadeus SRL pierdut cod

fiscal nr. 222161. Se declară nul. (578914) ~

• Paşcalău Viorel pierdut autorizaţie nr. 15408 din 15. 02. 93.O declar nulă. (578916)

DECESE COMEMORĂRI

• Caut pentru închiriat apartament 2-3 camcre mobilat cu telefon, tv cablu, zona Pata. Prefer lux. Plata valută. TeL 12- 24-79; 41-41-16 orele 16-20. (560116) .

* Student străin cant de închiriat apartament 2-3-4 camere mobilat cu telefon. TeL 12-88-56. (560610)

* Student grec, caut de închiriat apartament 2 camere, telefpn, mobilat. TeL 16-47-33 orele 18-20. (568193)

• SC angajează confecţionere şi croitorese. Informaţii tel. 19-41-01 str. Bucureşti nr. 15. (560125)

• Angajăm cn carte de muncă vînzătoare la tonetă. TeL 19-44-54. (560683)

• Five Star SRL elaborează documentaţii pentru obţinerea licenţei de fabricaţie a produselor alimentare. TeL 13- 95-68. (560731)

• SC Galant Restaurant SRL angajează dansatoare pentru b a r ’ de noapte. Informaţii tel. 18-74-41. (560734)

* Posed spaţiu comercial în construcpe 88 mp caut asociat sau vînd. Tel. 41-42-09. (560756)

* Societăţi > comerciale angajează vînzătoare magazin alimentar. TeL 14-04-92 şi 12-42-50. (568521)

• Angajăm cnsătorese şi confecţionere îmbrăcăminte pentru lucrul în serie. Salarii bune. Str. Cîmpina nr. 88, tel 41-55-16 ora 6-14. (578680)

• închiriez spaţiu pentru cabinet stomatologic exclus Mănăştur, Grigorescu. TeL 18-34-35. (560633)

• Caut repatriat urgent.Telefon 18-03-27 sau 13-9842.(578905)

• Caut tînără îngrijire copil. Tel.18-61-89. (560702)

• Caut dulgheri pentru constructia unui acoperiş. Tel. 14-90-16. (560742)

• îmi ofer serviciile pentru activităti gospodăreşti. Tel 12-38-08 (578908) v - - ’

> Caut plăpumăreasă.T'el seara13-1648. (568525)

PIERDERI

• în 24. X. 1995 pierdut în cartier Zorilor cîine rasa pekinez roşcat, răspunde la numele de Niky. Găsitorului recompensă substanţială. Tel. 12-78-86. (560718)

• Ştefan V iorel. pierdut legitimaţie de servici eliberată de SC Clujana SA? O declar nulă. (560698)

• Pierdut legitimaţie veteran nr. 181578 pe numele Varga Constantin. O declar nulă. (560713)

• Pierdut legitimaţie RATUC şi carnet student pe numele Pop Marius. Le declar nule. (568488)

• SC Rada Agrotour Gomexp SRL pierdut autorizaţie sanitară nr.

' 1232. Se declară nulă! (568489)• Pierdut carnet sănătate pe

numele Branak Tunde. îl declar nul. (568506)

• Despina Neagoe pierdut contract de închiriere ICRAL. îl declar nul. (568524)

• SC Lucyconfex SRL pierdut cod fiscal nr. 289852. Se declară

* Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru, bunic şi străbunic M ÎNEC AN ERONIM. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 28 octombrie 1995, ora 13, în comuna Ţaga rât Sîntejnde. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (568472)

• Soţul loan, copiii Stelian şi Loredana anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă, la numai 50 ani, dnpă o grea suferinţă, a celei care a fost cea mai bună soţie $i mamă, BARTOLOMEI MARIOARA. înhumarea va avea Ioc sîmbătă, 28.10.1995, ora 12, în localitatea Aghireş Fabrici. (578884)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, Ja 67 ani, a scumpului nostru sortată, socru şi bunic CIUHUŢA VASILE (morar). Înmormîntarea va avea loc duminică 29 octombrie oea 13 în localitatea Săvădisla. Familia îndurerată (578896)' ; -~

♦ Cu adîncă durere în suflet aducem la cunoştinţa tuturor rudelor şi celor care au cunoscut-o că s-a stins din viaţă în data de26 octombrie 1995 inţiitanoastră soţie şi mamă, PĂLĂCEAN ILEANA născută Ignat, în vîrstă de 62 anL înhumarea va avea loc luni, 30 octombrie 1995, de la Capela Nouă- a Cimitirului Mănăştur. Soţul Nelu şi (iul Viorel cu nora Monica şi nepotul Paul. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (578911)

• Colegii de la SCF Napofarm SA Onj sînt alături de colega lor Mariş Maria în aceste triste momente prilejuite de moartea mamei dragi şi îşi exprimă întreaga compasiune. Sincere condoleanţe. (560703)

L • Suntem alături de colegul nostru Bar Petru, în marea durere pricinuită detrecerea în nefiinţă a fratelui drag. Colegii de la Management. (560714)

• Sincere condoleanţe colegei noastre psiholog Viorica Pop la decesul tatălui. Colectivul de Igienă şcolară. (560722)

• împărtăşim durerea colegei noastre ^Rozalia Anghel, pricinuită de moartea tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de la Şcoala 16 Cluj-Napoca. (560739)

• Pios omagin celui care a fost bunul nostru prieten AUGUSTIN COLDEA. Condoleanţe familiei Familia dr. Pop Vasile-Inliu. (560740)

• Un ultim omagiu d-nei PORFIRE ANA. Condoleanţe familiei îndurerate. Din partea Asociaţiei de locatari str. Brincuşi nr. 163. (568442)

• Sîntem alături de colegul nostru Magdaş Gheorghe, în aceste clipe grele pricinuite de moartea mamei dragi. Colegii de la SC Parament. (568511)

• Sîntem alături de familia Bartolomei loan în clipele grele prin care trece Ia încetarea din viaţă a soţiei, BARTOLOMEI MARIOARA din Aghireş Fabrici. Sincere condoleanţe din partea fratelui Vasile cu familia.(578886)

• Cu adîncă durere, anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru ta tă BUNGĂRDEAN PAUL de 82 de ani, din comuna Alton, sat Rediu. Înmormîntarea va avea loc în 29 oct. în sat Rediu. Familia îndoliată. (576876)

• Sincere condoleanţe colegului nostru Crişan Dumitru Ia moartea mamei sale. Colegii de la Grupa Telecomunicaţii. (578892)

• Sîntem alături de voi, Mimi, Titi, Sori, la trecerea în nefiinţă a mamei şi bunicii dragL Colegii de la CTS. (578902)

• Un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru, Ţ1GANCEA ADRIAN din partea colectivului UM 01278. Condoleanţe familieL (578958)

• Se împlinesc trei ani de. durere de la trecerea în veşnicie a bunului nostru tată şi bunic RANTA PETRU şi a scumpului nostru fiu şi frate ing. PÂGLIŞAN OVIDIU. Parastasul la 29. X. la Gârbău. Dumnezeu să-i odihnească. Aurica, Iosif, Mircea cu Cedlia. (560649)

, * Azi se împlinesc 6 luni de durere şi necaz de cînd o boală fulgerătoare l-a luat de lîngă noi pe cel care a fost soţ, tată, socru şi bunic INCZE IOAN. Vei fi mereu în inimile noastre. Familia îndurerată. (560663)

• Astăzi se împlinesc şapte ani de la despărţirea de soţul şi' tatăl nostru ing. TUROS IOAN.(560700)

• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd a plecat dintre cei vii dragul nostru soţ, tată, socru ş bunic PĂCURAR VASILE. Vom păstra veşnic vie amintirea lui. Familia îndoliată. (560725)

• , • Flacăra vieţii tale, arzînd ca o torţă vie s-a stins apoi, acum8 ani pentru veşnicie. Scumpă •mamă, soacră şi bunică CHIOREAN ELENA (Puskas), soarta nefastă te-a smuls dintre noi la numai 48 de ani, dar noi te vom iubi şi te vom plînge mereu. Fiica Any, fiii Nicu şi .Florin, ginerele Sandy, nepoţii Săndel şi Andrei (560746)

• Pioasă aducere aminte Ia împlinirea unui an de la trecerea în nefiinţă a scumpului soţ şi tată PULBERE SPIRU. Dumnezeu să-i odihnească sufleturi blînd. Soţia Lenuţa şi copiii Gilda şi Cipriaa (568450) _

♦ S-au scurs 20 de ani de lacrimi şi suspine de cînd a decedat scumpa noastră fetiţă, SIMONA OLARU. Familia.(568487)

• 30 octombrie-ri de tristă amintire, zi în care o inimă bună a încetat să mai bată. Era inima celei mai bune mame, soţie şi bunică, MINODORA COSTIN. Chipul ei blînd va rămîne mereu în inimile noastre nemîngîiate. Slujba de pomenire va avea Ioc duminică, 29 octombrie 1995, ora12, la Biserica “Schimbarea Ia Faţă” din B-dul Eroilor nr. 10, Cluj-Napoca (568513)

• Au trecut 3 ani dureroşi de Ia despărţirea de cel mai iubit soţ şi tată, ing. RAŢIU FLORIAN. Parastasul va avea loc duminică,29 octombrie, la Podeni. Soţia Rodica şi fiica Ludea. (568530) 1

• Se împlinesc 6 săptămîni de la decesul dragei şi neuitatei noastre mamă, bunică, soacră BOCA PAULINA, Iăsîndu-ne o mare durere în inimile noastre. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Parastasul va avea loc duminică, 29 octombrie 1995, ora 10, la biserica din Cordoş. Râul, Lidia, Liviu (578808)

• Tristeţea şi durerea, dorul şi iubirea din inimile noastre sînt tot mai grele şi fără alinare acum, cînd se împlineşte uri an de la trecerea în veşnicie a scumpei noastre fiice şi surori, MARIA SUCIU, fostă dactilografă a Protopopiatului Ortodox Cluj. Draga noastră, te vom păstra veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să-ţi facă parte între aleşii 6ăi. Mama în veci nemîngîiatâ. (578856) .

• Au trecut 3 ani de cînd ne- a părăsit pentru totdeauna dragul nostru soţ, tată şi bunic, VASILE STUPAR. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată. (578857)

• Amintiri dragi, lacrimi şi flori însoţesc imaginea dragului nostru soţ, tată, socru şi bunic, NOSA TEODOR acum, la împlinirea a 6 săptămîni de la , deces. Parastasul de pomenire va avea loc duminică 29odombrie 1995 la Biserica din Dîmbul Rotund. Odihneşte-te In pace. Familia. (578947) l

• Se împlimesc 6 luni de tristeţe şi durere de cînd ne-a părăsit pentrn totdeauna iubita şi buna noastră soţie şi mamă, ALBU VIORICA (născută Biji). Prin plecarea ei a lăsat un imens, gol şi o mare amărăciune în inimile şi sufletele noastre. Dumnezeu să o odihnească în pace. 1 Fie-i , ţărîna uşoară. Parastasul de pomenire va avea loc marţi, 31.10.1995, ora 16,30 la Biserica Sf. Dumitru, cartier Gheorgheni Soţul Tavi, copiii Denisa şi Tăvişor. (578955)

• Vineri 27 octombrie 1995 ora 18, ne-a părăsit cea mai iubitoare şî grijulie soţie, mamă, soacră, şi bunică POP MARIA din Băbuţiu, la vîrstă de 68 ani' Durerea-care ne-a lăsat-o în suflete nu se poate exprima în cuvinte. Înmormîntarea va avea loc luni 30 oct. 1995, ora 13 la locuinţa răposatei Dumnezeu să te odihnească în pace. Chipul tău blînd şi liniştit îl vom păstra veşnic în sufletele noastre ! Soţul şi copiii cu familiile.

■ • Pios omagiu şi neştearsă amintire la împlinirea unui an de Ia trecerea în nefiinţă a celei care a fost buna noastră soacră şi bunică, BIJI ZENA. Dumnezeu să o odihnească: Parastasul de pomenire va avea loc marţi, 31.10. 1995, ora 16, 30 la Biserica Sf. Dumitru cartier Gheorgheni Ginerele Tavi, nepoţii Denisa şi Tăvişor. (578956) -

• Pios omagiu şi caldă aducere aminte la împlinirea a şase luni de Ia trecerea m eternitate a dragei noastre soţie şi mătuşe MÂŢ MARIA. Amintirea ei va rămîne 'veşnic în inimile noastre. Dumnezeu s-c odihnească îu pace. Soţul Tudor, nepoţii Dorină şi Tache. (560688)

• Mulţumim familiilor Susman, Crişan şi Badiu că au fost a lă turi de -noi la înm orm întarea soţului meu SZOCS FRANCISC Familia îndurerată. (560704)

• Mulţumim vecinilor şi prietenilor care au fost alături de noi la înmormîntarea celui ce a fost SZOCS FRANCISC Familia îndurerată. (560705)

• Mulţumesc tuturor celor care au fost alături de mine în clipele grele prin care am trecut Ia decesul fiicei mele RUXANDRA şi a soţului meu VASILE. Soţia Monica Raţiu. (560736)

A D E V A R U Ld e C l u j S P O R T sîmbătă-luni, 28-30 octombrie 1995

Ioan Chirilă la 70 de aniîncerc un sentiment deosebit aştemînd aceste cîteva rînduri la adresa

unui bun şi vechi prieten, gazetarul sportiv Ioan Chirilă, care iată, şi-a sărbătorit a 70-a aniversare. ' ; ‘ .' L-am cunoscut în urmă cu 40 de ani şi de atunci încoace deseori cărările noastre profesionale s-au întîlnit şi împletit. L-am apreciat şi-l stimez pentru supleţea şi frumuseţea cuvîntului scris şi dat tiparuţui, pentru modul cum ştie să dea strălucire frazelor prin nestematele metaforei mînuite cu pricepere de sculptor.

'La 70 de ani de viaţă, personalitatea lui. Ioan Chirilă este de invidiat. Adevărat maestru al cuvîntului cizelat cu migală de bijutier, el rămîne - şi sperăm că încă mulţi ani de aici înainte - unul din cei mai stimaţi şi apreciaţi condeieri din publicistica sportivă.

„La Mulţi Ani Fericiţi” şi o carieră cît măi lungă, Ioan Chirilă, prieten de-o viată!

Victor MOREA

I l u ş t r i m e d i c i c l u j e n i ş i i d e e a d e e d u c a ţ i e f i z i c ă

IuliuHaţieganu (1885-1959)„Condeiul se sfieşte, explicabil,

cînd vine rîndul a vorbi despre omul Iuliu Haţieganu” -- scria undeva eminentul medic şi colaborator apropiat--a lui Haţieganu, profesorul Ioan Goia cu care vă elabora, îh 1934, prima ediţie a unei lucrări de referinţă: „Tratatul de semiologie şi patologie medicală”. Născut la Dîrja, jud. Cluj ■ al cincilea fiu al preotului Haţieganu, făcea parte dintr-o familie numeroasă de 14 fraţi. învaţă la.Cojocna, Cluj şî: apoi Blaj, de unde urma să plece , cu o bursă la Roma pentru a deveni preot Destinul a vrut altfel ■ şi tînărul Iuliu devine student la Facultatea' de Medicină a Universităţii din Cluj, de care îşi■: va lega întreaga viaţă şi care, astăzi, ca o postumă şi sinceră ; recunoştinţă, îi poartă numele. In 1910 obţine doctoratul în medicină, devine apoi asistent şi în timpul războiului prim mondial conduce pe front un spital de campanie. Cu prilejul unirii

; Transilvaniei cu ţara mamă, în decembrie 1918,. este ales în fruntea unei delegaţii de studenţi care a reprezentat Ia Alba Iulia tineretul studios din Cluj. La 34 de ani este profesor universitar şi primul decan al Facultăţii de Medicină românească din Cluj.

Nu sîntem în măsură să vorbim, nici să amintim măcar, realizările pe plan profesional al celui care a contribuit .la crearea ' strălucitei şcoli medicale clujene. Ne vom opri doar-la cîteva aspecte privind preocupările sale în domeniul igienei universitare, a exerciţiilor fizice şi sportului pe care le socotea mijloace sigure şi eficace pentru întărirea şi menţinerea sănătăţii, pentru' regenerarea forţelor fizice şi; psihice, în special ale tinerilor. '

Parcul sportiv din Cluj este una din realizările care i se datorează aproape în exclusivitate. Datorită strădaniilor sale," încă din anul universitar 1930-1931 educaţia fizică devine materie obligatorie în Universitatea din Cluj. Pentru că spunea el: „Cetatea universi­tară în afară de cultură, are nevoie de aer de lumină, de soare şi de

,apă, aceste izvoare grandioase ale , tămăduirii, pe care nu Ie poate da decît educaţia fizică”.• în aceeaşi idee, ca unul din conducătorii ASTREI (Asociaţia pentru literatura şi cultura

, poporului român - înfiinţată încă din 1861), Iuliu Haţieganu, şi distinşii săi colaboratori, au mobilizat tineretul de la sate în ample întreceri populare cu

• caracter cultural, folcloric şi sportiv, desfăşurate atît în multe localităţi ale ţării cît şi peste graniţă (Belgrad 1930, Praga 193 8). Din iniţiativa sa a . luat fiinţă, în 1930 prima „Societate medicală de: educaţie fizică şi sport” din România şi tot la Cluj a avut loc prim ul curs de perfecţionare al profesorilor de. educaţie fizică şi al medicilor sportivi. A sprijinit mult sportul de perform anţă, a fost un animator şi generos sponsor'al Clubului ”U”; s-a implicat în activităţile metodice şi ştiinţifice ale cabinetului metodic al judeţului, a susţinut numeroase comunicări cu tematică sportivă, a susţinut întemeierea şi apariţia unor: reviste de specialitate. Distins cu numeroase ordine şi medalii, româneşti sau străine, a fost ales şi membru al Academiei Române. Dar poate că, mai presus de aceste recunoaşteri-oficiale, rămîne, peste timp, dragostea sinceră a celor,cărora le-a alinat suferinţă precum şi neuitare'a foştilor săi discipoli şi colabo­ratori care i-au continuat opera.;

Profesorul Valeriu Bologa, un erudit al istoriei medicinii, scria cîndva aceste cuvinte cu care închei succintele mele rînduri: "Hipocratic, în cel mai curat înţeles, a fost Iuliu Haţieganu rfli numai în viziunea sa largă,

, sintetică, cuprinzătoare a ştiinţei medicale ci înainte” de toate, în compasiunea sa caldă, activă ajutătoare şi alinătoare pentru omul în suferinţă, pentru omul care se chinuie nu numai pe patul bolii ci şi pentru umilul semen pe care unele nedreptăţi îl lipseau de cele mai elementare bucurii ale vieţii”.

Dorin ALMĂSAN

I p A R T » 'M a r ţ i a l e

î n b e n e f i c i u l s p o r t u l u i c l u j e a n -

FUZIUNE ”U” • C.S.M.> •ARDAF pune umărul

şi la sponsorizarea judo-ulub-V-am ruga, domnule Ştefan Vodă, conferenţiar

universitar şi antrenor al echipei de judo ”U” Cluj, să ne spuneţi care sînt noutăţile din acest sezon competiţional? ■.

- Spre bucuria iubitorilor sportului în chimonoul alb, pot să confirm că tratativele dintre echipa universitară şi Clubul Sportiv Municipal au dat rezultate. Cu alte cuvinte am reuşit să fuzionăm, în condiţiile în care

.. compania de Asigurare Reasigurare „Dacia Felix” suportă o-bună-parte din sponsorizarea noii echipe. Concrct, ”U” asigură, în toată această combinaţie şcolarizarea pregătirea pentru facultate, pregătirea în cele mai bune condiţii a sportivilor judoka, cantonamente etc; CSM-ul pune tot bugetul de judo feminin la dispoziţia noii echipe, iar ARDAF sponsorizează, cu prioritate, pe cele două nou venite la curs..;

- Puteţi da nume?- Dacă în faza negocierilor am ezitat, iată a venit

momentul să .dezvălui că avem la Cluj pe cele mai bune sportive ale ţării în acest moment. Este vorba despre Simona Richter şi Laura Moise. Ambele au participat la mondialele din acest an, au acilmulat mai multe medalii continentale şi iată-le gata să întărească echipa clujeană. .. - Ştiu că aveţi obiective ambiţioase anul acesta.

- Neîndoielnic că fetele de la CSM şi cele două mari sportive de care am pomenit ne vor aduce titlul de campioane naţionale. - ' V

Asta pe echipe. Dar individual? \- Avem în vedere o serie de competiţii internaţionale,

ce contează pentru calificările în vederea participării la Olimpiadă, unde ARDAF-ul va avea un euvînt ...

financiar greu de spus.- Aşadar, la fete, împreună cu antrenorul Florin

Berceanu, tindeţi spre marea performanţă. Ce ne puteţi spune despre băieţi?

- Prin terminarea facultăţii au plecat masiv o serie de sportivi valoroşi. Cu antrenorul Ioan Pop, ne-am hotărît s-o luăm de la capăt. în sensul că noi am avut cele mai bune rezultate atunci cînd ne-am crescut singuri oamenii. Începînd din acest an, fiecare student de la educaţie fizică, care are specializare judo, va prelua cîte o grupă de copii sau tineret. Sigur, asta nu înseamnă că nu vom aduce nişte vîrfuri valorice. Important este, însă, să creştem oameni de bază, pentru o mai. lungă perioadă de timp.

- Nu ne mai rămîne decît să vă urăm succes şi să spunem doritorilor că, la Sala de sport a Facultăţii de Chimie, în fiecare după amiază (ora 16,00) faceţi înscrieri pentru iniţiere în judo.

- Mulţumim.Radu VIDA

Solar ■- ’ v * c m . n - n u u d

N-a fost să fie!'. Avînd în- vedere că Solar

Bucureşti.este (totuşi) o debutantă pe prima scenă a handbalului nostru (deşi are la. timonă un strateg multigalonat într-ale meseriei: N icu Nedef), că principalul ei mercenar Cezar Drăgăniţă (41 de ani) a pierdut incisivitatea debutului de campionat iar Solar coborîse către zona unde nu străbate ... soarele (locul 10), cutezasem să nutrim speranţa unei victorii clujene în întîlnirea desfăşurată joi seara la Bucureşti, întîlnire contînd pentru etapa § 9-a. • . ; ;

N-a fost să fie pe inimile noastre, studenţii prinzînd o zi proastă şi înregistrînd astfel a 6-a înfrîngere din campionat, ceea''ce-i coboară, iarăşi, în zona. periculoasă. Iar ultimele două. etape ale turului nu sînt deloc comode, ”IH urmînd să întîlnească (la Cluj, în 9 noiembrie) pe Moldosin Vaslui - o ”nucă tare” de miezul clasamentului şi, afară (16 nov.) pe Fibrex Piatra Neam ţ, şapţele ce se luptă de la egal la egal cu „forţele” campionatului: Mina iz/- Baia Mare şi Dinamo Bucureşti.

Să sperăm totuşi (iarăşi speranţe1.') că timpul rămas pînă la aces te confruntări va fi unul al acum u­lărilor (în planul om ogenizării echipei şi al potenţialului e i competitiv) şi al sedării tensiunilor intra şi extra echipă.

; ■ , • (nş.d.)

De azi si pînă în 2 5 noiembrieAşadar în intervalul 28-octombrie - 25 noiembrie a.c.,

ultimele cinci etape pe prima scenă fotbalistica a ţării. Ultimele cincibătăliiînainte de încheierea turului şi stabilirea ierarhiei primei jumătăţi a campionatului tn numărul de ieri, în mod voit la modul optimist, am trecut în revistă ultimele cinci „examene”pe care ”U” le are de susţinut în „sesiunea de toamnă”. Azi mă opresc asupra echipelor situate între locurile 8-18, prezentîndu-vă cu cine are de jucat flecare în ultimele cinci etape, lăsţndu-vă pe dumneavoastră stimaţi cititori, să faceţi calculele probabilităţilor (în paranteze A-acasă, D-deplasare). t

«FC Inter: FC Braşov (D), Gloria (A), FC Argeş (D), Farul (A) şi Steaua (D). Trei deplasări şi două acasă; - . \

•FC Naţional: D inam o (D), Rapid (A), Oţelul (D), Ceahlăul (A) şi FC Braşov (D). Trei deplasări şi două acasă.

,”U”; v. ara prezentat în numărul1 de ieri,previziunile noastre ...

optimiste. „Dă Doamne să se adeverească”. ■• •”POLI” Iaşi: Ceahlăul (D), FC Braşov (A), Gloria (D), FC Argeş (A) şi Farul (D). Trei deplasări şi două acasă. - ■

•Sportul Studenţesc: Gloria (D), FC Argeş (A), Farul (D), Steaua (A) şi ”U” (D). Trei deplasări şi două acasă. -

/ «Petrolul: Universitatea Craiova' (D), Dinamo (A), Rapid (D), Oţelul (A) şi Ceahlăul (D). Trei deplasări şi două acasă. .

•AS Bacău: Rapid (D), Oţelul (A), Ceahlăul (D), FC Braşov (A) şi Gloria (D). Trei deplasări şi două acasă. . ' . ' ■

•FC Argeş: Steaua (A), Sportul Studenţesc (D), Inter (A), ”Poli” Iaşi (D) şi ”Poli” Timişoara (A). Trei

: acasă şi două deplasări.•Oţelul: ”Poli” Timişoara (A),

AS Bacău (D), FC Naţional (A), Petrolul (D) şi Universitatea Craiova (A). Trei acasă şi două deplasări.

•FC Braşov: Inter (A), ”Poli” Iaşi (D), ”Poli” Timişoara (A), ÂS Bacău (D) şi FC.Naţipnal (A). Trei acasă şi două deplasări.

•”Poli” Timişoara: Oţelul (D), Ceahlăul (A), FC Braşov (D), Gloria (A) şi FC Âtgeş (D). Două acasă şi trei deplasări.

Deci .din -cele “11 echipe

prezentate, doar trei - FC A rg e ş '» Oţelul şi FC Braşov - au av a n ta ju l de-a susţine cîte trei partide a c a s ă şi numai două în deplasare' U n avantaj... pe hîrtie dacă se ţine c o n t de adversarele pe care le vor p r im i a c a s ă . '' ' ' -

Dacă s-ar apela la " fo rm u la ” victorie 'acasă , În fr în g e re î n deplasare, ar fi foarte sim plu d e calculat ierarhia finală a to a m n eL Numaf că intervin surprizele ş i .r; „aranjamentele”, pe de-o p a r t e , respectiv Steaua va „arbitra” p a t r u din cele 11 echipe: pe FC I n t e r (acasă), ”U” (în deplasare), S p o r tu l Studenţesc (în deplasare, v o r b a vine) şi FC Argeş (în deplasare), p e de altă parte. în calcule vor in te rv e n i şi alte echipe ce/vor „ a r b i t r a ”

‘ultimele cinci etape aşa că t o a te „calculele” se complică. Dacă a v e ţ i

^răbdare, încercaţi, totuşi, u rm în d să apreciaţi unde aţi ... greşit. ' ~ ,

Victor M O R E A

AUTODufhinica trecută, 22 octombrie, '

pe circuitul de la Aida, Japonia, complet refăcut după distrugerile cauzate de puternicul cutremur din primăvara acestui an, s-a desfăşurat Marele Premiu al Pacificului. Germanul Michael Schumacher a cucerit cu această ocazie cel de al doilea său titlu de campion mondial,.

M i e r c u r i 1 n o i e m b r i e

Atractiv cupla] baschetballstlcDivizia ~A de baschet

masculin programează miercuri 1 noiembrie, în Sala Sporturilor „Horia Demian”, un atractiv. cuplaj baschctbalistic ce merită a fi vizionat:

• Carbochim • Steaua (orele 16,30)

• ”U” SM INVEST - FARUL Constanţa (orele 18).

P r o h i b i ţ i e Ia B r a n iş t e* i

O atenţionare pe adresa membrilor A P.S., posesori de abonamente: în perioada luni 30 octombrie - duminică 5 noiembrie a.c., pescuitul pe lacul Branişte este prohibit. Opreliştea se datorează faptului că în această perioadă are locacţiunea de repopulare cu peşte a lacului Branişte.^

Deci o veste neplăcută urmată, însă, de una foarte plăcută: „balta va avea peşte”. Şi asta datorită acţiunilor consecvente ale A.J.P.S. Cluj, care are grijă de membrii ei ca să nu vină de la baltă cu juvelnicele goale. . •

Victor PESCARU

Duminică, 29 octombrie, în Formula 1:

S uzu lcaacumulînd 92 de puncte. Mult faţă de urmăriîbrul său, Damon Hill cu numai 59 de puncte. Specialiştii sînt unanim de acord că această înfrîngere prematură a lui Hill se datoreşte gravelor sale greşeli de pilotaj din a două parte a sezonului,' în „culpă” fiind circuitele de la Silyerstone, Hockenheim, Monza şi Nurburgring. Pe de altă parte, Schumacher a reuşit cîteva curse irezistibile,' cum sînt Spa (plecare de pe locul XVI şi ... victorie), Estoril, Nurburgring şi Aida. De remarcat că şi echipa sa, Beiletton- Renault a funcţionat ireproşabil, ducînd o politică de invidiat1 în privinţa realimentărilor şi a opririlor la boxe. ■ ; ~

Dacă lupta pentru, titlul mondial este încheiată, pentru piloţi desigur, alta este situaţia celorlalte locuri. Coechipierul Jui Hill la Williams- Renault, scoţianul David Couldhard a mers foarte bine în ultima vreme,, avînd şanse de a .term ina

campionatul pe locul 2. Frank Williams nu are ce regreta pentru că l-a păstrat pe Hill pentru anul viitor, Coulhard urmînd să plece la McLaren-Mercedes.

în clasamentul echipelor, situaţia este foarte clară în cazul locului 3, care va fi ocupat de Scuderia Ferrari. Rămîne de urmărit cursa pentru locul 1, unde Schumacher nu, poate conta pe un sprijin deosebit din partea colegului său Johnny Herbert, în: tentativa de a cuceri pentru prima dată şi titlul mondial la echipe pentru Flavio Briatore, işeful lui'Benetton. O altă luptă interesantă se dă pentru locul 4 unde sînt implicate patru echipe, într-un interval de numai cinci puncte.> Duminică, 29 octombrie, start la Suzuka, penultima etapă. Marele

Premiu al Japoniei pe s i n g u r u l traseu în formă de 8 d in - c a d r u l Formulei 1. Traseul are 5 ,86 km, sînt de parcurs 50 de ture, l a u n timp de 1 minut 40 de s e c u n d e obţinîndu-se viteze medii d e 2 0 0 km/h. Ce va fi duminică? în p r im u l rînd, noua încercare de re v e n ire a lui Karl Wendlinger la Sauber. C î t priveşte grila de start, C o u ldhard a avut la ultimele curse sesiun i d e calificări deosebite, o c u p î n<j constant Pole Position. E s te d eaşteptat ca prima linie a g rile i, d e - start să fîe ocupată de m a ş in ile Williams. C om entariile l U£ Schumacher faţă de această s itu a ţie : „Cîtă vreme câştig cursa, n u m i£ deranjează!” '

Titus GRIGOROVlCl

ŞS) sîmbătâ-luni, 28-30 octombrie 1995 ÎN V Ă Ţ Ă M ÎN T -Ş T IIN T Ă ADEVĂRULcie Cluj

Luni, la Cluj-NapocaFestivitatea a co rd ă rii num elu i Ş co lii nr. 11 EUGEN A. PORA"Patria este începutul, cursul

şi sfîrşitul nostru, este legătura noastră cea mai ştrînsă cu pămîntul pe care ne-am născut, care ne hrăneşte, în care sînt îngropaţi bunicii şi străbunicii, părinţii şi rudele noastre... Această legătură, cu pămîntul este atît de trainică îneît ne dăm viaţa pentru ea şi pentru aspiraţia

. veşnică a omului de a înainta spre mai bine. Aşa văd eu sentimentul patriei” r scria, în 1967, Acad. Eugen A; Pora.

In faţă momentului cultural de . luni, 30 octombrie 1995, prin care Şcolii nr, 11 din Cluj-Napoca îi va fi acordat numele savantului român, de notorietate internaţională, EUGEN A. PORA, se cuvine să medităm, precum o facem, întotdeauna, la umbra, veritabilelor acte de cultură. Căci ce ejnai important în viaţa acestui savant clujean, iubitor de oameni şi apropiat ăl copiilor şi tinerilor, contaminat de \ pasiunea cercetării şi un fervent mentor spiritual pentru zeci de generaţii de discipoli către care s-a aplecat într-o carieră didactică şi ştiinţifică de mai bine de o jumătate de secol? .

Poate faptul că opera sa este atît de vastă şi originală, îneît cu greu poate fi descrisă în cîteva

însemnări de ziar, sau poate că, prin studiile sale de fiziologie ecologică asupra animalelor acvatice a introdus în ştiinţă noţiunea de ropie, ce

................)« m u m a A J M W a i

desemnează un important factor de mediu determinat de raportul dintre ionii cu acţiuni antagoniste asupra unei funcţii, aceasta devenind o direcţie de cercetare a tuturor studiilor de fiziologie; că, în calitate de' fondator de şcoală, a condus şi stimulat cercetări multilaterale de; fiziologie avînd peste 200 de colaboratori ştiinţifici în ţară şi peste:

„hotare, îndrumînd activitatea a peste 60 de doctoranzi; că interesul său ştiinţific nu s-a limitat strict la domeniul în care s-a specializat, ci a ’ activat în domeniul hidrobiologiei şi

endocrinologiei, al radiobiologiei- a fost unul din primii specialişti' ■ din ţară - şi al cronobiologiei. Opera.sa ştiinţifică cuprindel9 cărţi, 600 de lucrări publicate în reviste de prestigiu şi 13 manuale didactice, a fost un strălucit

: ambasador al biologei româneşti la congrese de pe toate continentele vşi a avut calitatea de membrii al mai multor asociaţii internaţionale de mare -' prestigiu. Pe lîngă activitatea ştiinţifică; Acad. Eugen A. Pora: a depus o activitatea greu de egalat pe tărîmul popularizării * ştiinţei, prin cele peste 450 de lucrări şi articole de popularizare şi mai'mult de 100 de recenzii de cărţi, cărora li se adaugă ' susţinerea a sute de conferinţe. :• Spirit umanist, om de cultură ■ enciclopedică, rafinat cunoscător şi consumator de artă, EUGEN A. PORA a fost şi a rămas un • ' exemplu pentru cci care l-au admirat, ’ s-au -format în- apropierea profesorului; ş i- i' continuă opera. Luni,, la împlinirea a 14 ani de la trecerea sa în eternitate, se va sfinţi ceea ce trebuia făcut de mult. Festivitatea de Ia Şcoala nr. 11 va începe la ora 13,60. /

Michaela BOCU 1

■ A venit toamna cu brumele, cu ceţurile şi cu serile ei lungi. Badea Ion şi lelea Mărie se uită la televizor şi urmăresc mersul vremii: află, astfel, că a doua zi "ceaţa se . va disipa”. Supărat că n-a înţeles nimic, badea Ion se duce la raft şi caută Dicţionarul de neologisme. , Află astfel, spre mirarea lui câ pentru acest cuvînt franţuzesc, ce

‘ îşi face loc cu coatele în vocabularul m eteorologilor, există trei

1 corespondenţi româneşti: a se risipi, a se destrăma şi a se împrăştia. Ori ... cît ni s-ar servi scuza că este un termen tehnic, nu o vom înghiţi Dar - să mergem mai departe: în altă seară . aceleaşi personaje află că în Franţa s-a produs o "coliziune” între două', trenuri. Ani de zile trenurile,

Săracă limbă română!

maşinile, oamenii s-au ciocnit, acum se cotizează. Caută iar în dicţionar, bade Ioane! Mai mult: azi nimeni nu mai are păreri, are în schimb opinii, nimeni nu se mai împacă, se reconciliază, nimic nu. mai începe, totul debutează. Cînd eranj copil mi, se spunea că sînt încăpăţînat, azi copii sînt obstinaţi. Pe vremea lui, Ceauşescu; eram lipsiţi de drepturi, azi sîntem privaţi (probabil de la privată). Dacă ceva hu e bun,'nu se ascunde, se disimulează şi aşa mai departe. Nu degeaba are sus-- pomenitul dicţionar cîteva sute de. pagini. Omul se poate întreba, pe

Genă specifică persoanelor roşcate

O echipă de experţi, de la Universitatea din New Castle, Marea Britanie, a identificat o genă -umană > specifică persoanelor cu părul roşcat şi pielea foarte albă - scrie cotidianul britanic “The Times”, citat de agenţia France Presse,: ştire preluată şi de Rompres.

Profesorul Tony Thody, împreună cu alţi cîţiva specialişti în domeniu au descoperit în urma unui studiu, că mai mult de 80 la suţă dintre, persoanele roşcate . examinate posedă

această genă, faţă de numai 20 la sută - în cazul persoanelor blonde sau brunete.. Noua genă descoperită este. cea care îi împiedică pe roşcaţi , să: se 'bronzeze, şi, potrivit

- studiului, prezenţa ei sporeşte riscul apariţiei cancerului de •

jiie le . Noua descoperire,* apreciază specialiştii, va contribui în viitor la prevenirea acestei maladii prin detectarea

■ persoanelor cu risc crescut de îmbolnăvire. ‘

drept cuvînt: încotro limba română' Un prieten filolog mi-a explicat aceasta este evoluţia normală a une limbi. Mărturisesc că nu sînt filolog dar pentru mine este de neînţele, de ce cuvinte bune,; veritabile neaoşe româneşti trebuie înlocuiţi cu franţuzism e străine limbi române. Ce însemnează aceasti fandoseală, ce scop are "penetrarea’ limbii noastre cu străinisme de to felul, cînd noi avem cuvîntul îi

; cauză şi îl "utilizăm” din ^moş : strămoşi? Mă întreb cu groază, cun ; va arăta limba noastră cea frumoasi în anul 2000? Va fi probabil ur

■' jargon franco-român, departe de to ce a' fost limba înaintaşilor noştri. Evoluţia, ce să i faci... . •

R. GIVULESCU

INVITAŢIESocietatea Studenţească "Petru

Maior” din Cluj-Napoca, împreună ,cu Coca-Cola, Compact Cluj, Radio .Contact şi discoteca ”Biănco e Nero” vă invită marţi, 31 octombrie 1995, orele 18, la Casa

-Universitarilor, să participaţi la ; "Balul bobocilor” al studenţilor de la Istorie, Istoria artei' şi Biblioteconomie. ,... Biletele.au fost puse în,vînzare

la Casa de Cultură Studenţească, între orele 12-14. '-'Jir : . ,

în program: Concursul "Miss Istorie”, momente vesele, recital extraordinar "Compact” Sponsori: Coca-Cola, Grup 4 Instalaţii, Trustul de construcţii'"Transilvania^,

. Gelroti Internaţional, Samadava Impex SRL, Arte Decorative. ; ,

Şcoala franceză de vară la Universitatea

"Babeş-Bolyai”Ca urmare a înţelegerii dintre

Rectoratul Universităţii "Babeş- Bolyai” şi Ambasada Franţei, îniulie 1996, în cadrul universităţii clujene se va organiza prima ediţie a şcolii franceze de vară la universitatea clujeană. Şcoala este menită să'asigure, în cadrul unor cursuri,\ seminarii şi acţiuni operaţionale specifice, desfăşurate complet în limba franceză, familiarizarea : participanţilor (studenţi şi absolvenţi) cu direcţii actuale din ştiinţa şi cultura franceză actuală. Pentru organizarea şcolii, funcţionarea ei, ca şi pentru a face cunoscute publicului reperele ei, Rectoratul a desemnat o echipă de specialişti compusă din prof.-dr. loan Baciu, şeful Catedrei de limbă şi literatură franceză (responsabil), lector Rodica Baconschi (Litere), prof, dr. Emil Burzo (Fizică), conf. dr. Grigore Sălăjan (Matematică), lector Toader Nicoară (Istorie), Francisc Breda (Litere). Echipa va lucra'în colaborare cu serviciile de cooperare ştiinţifică ale Ambasadei Franţei. j

APELc ă tre m edicii

s tom ato log i . d in cabinete particulare -

Se deschide o listă a medicilor care sînt dispuşi să trateze gratuit un bolnav pe lună, trimis de Policlinica fără plată “Familia sfîntă". Cheltuielile pentru materiale vor fi suportate de policlinică. Informaţii, la telefon 16-78-82, întrc’orele 10-17,30 ‘

Preşedintele consiliului de administraţie al

Policlinicii fără plata 'Familia sfîntă"

Nu există nici un-dubiu că obiceiurile sau cutum ele , nu

■formează un izvor constitutiv de drept, în dreptul penal şi procesual penal obiceiurile sau cutunlele se exprimă prin practica judiciară. în aceasta se concretizează CONSUE­TUDINEA. în lipsa unor norme procesuale, o instanţă va proceda într-un anumit fel, după care o altă instanţă b va imita. Procedeul se generalizează şi va deveni obicei, adică va îmbrăca caracterul de practică judiciară. De regulă ea se sprijină pe economia dreptului procesual penal > pozitiv şi completează lacunele acestuia. Dar poate fi şi în afară de o dispoziţie a dreptului pozitiv, sau chiar contrară acestuia. Există o diviziune tripartită scolastică ' a consuetudinii;,- secundum legem, praeter legem şi contra legem. Aşa se ajunge şi la distincţia de: "drept legal" şi ”drept nelegal". In orice caz consuetudinea sau practica judiciară nu constituie

( M edita ţia - hrană a su fle tu lu i )

Consuetudinea si desuetudineaizvor al dreptului procesual, cu alte " cuvinte, nu creează norme juridice procesuale, ci norme de practică, care nu sînt obligatorii. Judecătorul nu este legat de ele, ci rămîne liber • în faţa lor. Consuetudinea are aşadar valoarea unui element de interpre­tare a dreptului procesual penal pozitiv. Practica nu cunoaşte lege. Consuetudinea nu obligă în mod absolut, nici pe particulari, nici pe Ministerul Public, nici pe judecător, care rămîne liber să cenzureze, cu exactitatea interpretării, legalitatea consuetudinii: De altfel nici prof. Dongoroz n-o acceptă: "normele de : procedură penală izvorîte din practica judiciară sau statornicite prin instrucţiuni şi circulari (sau '

.decrete,’ cum completează în alt loc), sînt norme imperfecte, fiindcă le lipseşte una din cele mai importante atribute ale normelor de procedură penală-. Şi prof, italian Mamzini relevă că nu se pot considera consuetudini şi nu, constituieşc izvoare de drept, "uzuri de administraţie judiciară internă, ce se formează în exerciţiul puterii discreţionale a magistraţilor, fiindcă acestora le lipseşte caracterul de generalitate, pe lîngă cel al obligativităţii. De asemenea şi prof. italian Romano Di Falco subliniază că consuetudinea judiciară nu are' eficacitate în dreptul procesual penal intern. Nici în dreptul penal, nici în dreptul procesual penal Consuetu­

dinea nu poate constitui izvor de drept fiindcă i se opune principiul legalităţii. Prohibirea consuetudinii este o garanţie fundamentală a libertăţii personale, adică în proces, care este un mijloc de aplicare a

: dreptului penal substanţial, o atare garanţie exige o altă garanţie şi anume pe aceea că, urmărirea şi judecarea infracţiunilor nu se poate face în afara exerciţiului puterilor, actelor şi formelor stabilite de normele emanate de puterea legisla­tivă. Spre surprinderea multora, consuetudinea are eficacitate în

. cîmpul dreptului procesual penal; internaţional. Căci în dreptul public internaţional există două izvoare de norme juridice: tratatul normativ şi

consuetudinea. Acestea sînt cele două forme ale acordului dintre state. în dreptul intern, voinţf colectivă, de la care derivi consuetudinea se opune unei voinţi statale,pe cînd în ordinea juridici internaţională, este din contri manifestarea a două voinţe statali exprimate printr-un acord tacit A« cum se naşte consuetudinea, toi astfel se poate naşte şi cazul contrar, adică DESUETUDINEA. O normă procesuală penală, prin neaplicare îndelungata, ; cade în DESUETUDINE. Aşa, după cum consuetudinea, nu constituie izvor de drept, nu creează norme obligatorii, tot astfel nici desuetudinea nu poate desfiinţa legea sau ftorma procesuală legală. Deşi nu a fost aplicată de mult timp, oricînd poate fi repusă în actualitate, fără însă a fi înscrisă printre

: izvoarele de drept.Jurist Ion GHERCIOIU

TEHNICAAUTO

; Conducereat în siguranţă- visul oricărui şofer - va fi asigurată, în viitor, prin intermediul tehnicii. Controlul autonom şi inteligent de conducere a fost conceput de firma Volkswagen pentru a preveni nerespectarea distanţei regu­lamentare, manevre riscante în curbe şi nesiguranţa pe timp de ceaţă. Un laser infraroşu scanează în permanenţă şoseaua, în căutarea unor ■ eventuale obstacole. Rezultatele sînt apoi prelucrate electronic şi transmise şoferului. Dacă situaţia devine critică, mecanismul de încetinire a vitezei sc declanşează electronic. în ambuteiaje, sistemul provoacă frînarea automată a autoturismului, acelaşi lucru întîmplîndu-se şi în curbe. în acest fel, singura sarcină care mai rămînre şoferului este aceea dc a ţine volanul în mîini.

Sim ona T A C H E : Qiartea de stiinţâjInvestigarea funcţiilor sistemului nervos

( E d i t u r a D a c ia , C l u j - N a p o c a , 1 9 9 5 , 2 5 6 p a g i n i , 2 7 f ig u r i )Rod al unei pregătiri complexe de medic

şi psiholog şi al unei activităţi susţinute în domeniul fiziologiei medicale şi al explorărilor funcţionale, lucrarea 'colegei Simona Tache, de la Catedra de fiziologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu"-Cluj-Napoca, intitulată

\ “Investigarea funcţiilor sistemului nervos”, apărută în Editura Dacia 1995, reprezintă o autentică atenţionare şi un deosebit de util mijloc de informare a celor interesaţi - asupra multitudinii de aspecte funcţionale şi implicaţii ale sistemului nervos în toate compartimentele existenţei umane, cît şi asupra posibilităţilor numeroase de explorare a diverselor segmente şi funcţii neurosenzoriale. Redînd succint funcţiile tuturor componentelor sistemului nervos, autoarea, insistă ceva mai mult asupra

metodologiei de investigare experimentală, clinică şi/sau paraclinică, a funcţiilor neuropsihice, fără însă a detalia metodologia abordată. Insistă şi subliniază mai ales semnificaţia diverselor metode exploratorii, menţionînd şi-aspecte noi, moderne ale cercetării funcţiilor. Are în plus şi meritul de a scoate în evidenţă cu claritate domeniile de utilizare ale metodologiei expuse. Scrisă într- un limbaj clar şi utilizînd seleictiv o bibliografie recentă şi cu pondere în domeniu, monografia scrisă de dr. Simona Tache se recomandă xa fiind o carte absolut necesară în biblioteca specialiştilor fiziologi, psihologi, neurologi, dar care poate fi consultată şi de nespecialişti interesaţi în domeniu. , :

Prof. dr. Ion ANGHEL Şeful catedrei de fiziologie UMF

- "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca

S i m o n a l a c h e

, INVESTIGAREA■ i l i i i l f t l i S i

l i i i i a s i i i i i l

“ * - V ' . 1 n - . ' .■«- \ V

UA1

ADEVARULde ECONOMIA sîmbătâ-Iuni, 28-30 octombrie 1995 (14)

| | B ă n c l ^ * % F l n a i i t e t e ' » ' ^ A f a c e r l # « i ^ B ă i i c i p « ^ F i n a n ţ e z ® I A f a c e r i î # f , B ă n c i * F i n a n ţ e ? * * ; A f a c e r i

DiavolulinflaţieiFenomen economic

foarte complex şi dificil de măsurat, inflaţia • _ constituit dintotdeauna o preocupare majorăpentru economişti. Deşi cunoaşte uneori perioade de acalmie, factori de nuanţe diferite îi întreţin perma­nent acest foc lăuntric care, din cînd în cînd, izbucneşte cu violenţa. O atitudine de indiferenţă faţă de inflaţie poate conduce cu siguranţă la seisme grave de natură economică şi socială cepot uşor degenera şi scăpa de sub control. De aceeanici un guvern din lume nu-şi poate permite să şteargă din agenda să de lucru punctul cu privire la men­ţinerea acestui dezechi­libru macroeconomic în limite . considerate normale.;

De eradicarea totală a acestei: boli nici nu poate fi vorba. Dimpotrivă, în ultimul timp au apărut în literatura economică unele puncte de vedere noi, potrivit: cărora o anumită rată anuală a inflaţiei (aşa-zise „tîrîtoare” de maximum 3-4%) ar fi chiar necesară, ea avînd un rol stimulator pentru afaceri de tot felul Depăşirea plafonului de mai - sus şi transformarea ei în inflaţie galopantă este dc natură sâ afecteze grav cursurile de schimb' cu alte valute străine, să determine nedorite deficite bugetare şi, nu în ultimul rînd, să . conducă la pierderea respectului şi încrederii populaţiei îri moneda naţională. în consecinţă, nici un efort nu se doveddşte a fi de prisos atunci cînd se pune problema evitării apariţiei .spiralei inflaţioniste” de tipul

preţuri - venituri şi venituri- preţuri v ■

în ţara noastră, pe'baza unui memorandum convenit între guvern şi Fondul Monetar Internaţional, lupta împotriva inflaţiei ă devenit un obiectiv' prioritar, de stat. Desigur, în ultimii doi ani s-au obţinut unele rezultate, dar ele sînt departe de a putea f i considerate mulţumitoare. Într-adevăr, dacă dăm crezare cifrelor statistice apărute în publicaţiile oficiale, rata anuală a inflaţiei a coborît de la maximum de 314% în 1993, Ia aproximativ 62% în 1994 şi probabil se va situa în jurul a 35% în acest an.

Chiar dacă reducerea ritmului inflaţiei pare, la prima vedere, spectaculos, totuşi o rată de 35%

Dobânzile şi inflaţia(ratele tnedti tunure ale dobânzilor nominaledin sistemul bancar f i rata tunar* a Utftaţlet, luUe 1993 - tuBe 1995)

— mtalnftapel dobânzi pasive

-o - dobinzl active

VH« • 94

I95

anticipată pentru anuM995 (după unii s-ar puţea să fie mai mică) este. echivalent cu un proces de creştere galopantă a preţurilor. Efectele lui sînt resimţite, deopotrivă atît de cetăţeanul de pe stradă, cît şi de întreprinzători care se văd nevoiţi să recurgă la fel de fel de calcule economice pentru a se menţine pe linia de plutire, adică la limitele minime ale competitivităţii.

- • Aşadar, ce factori a / putea contribui la menţinerea inflaţiei îri limite acceptabile în perioada care o traversăm?

De la început trebuie să menţio­năm că încercarea de a face un inventar complet al acestor factori este sortită eşecului. Ar însemna ca,' în acest spaţiu restrîns, să ne angajăm la un demers neizbutit. De aceea, în cele ce urmează ne vom' limita doar la cîteva puncte care ni se par a fi mai semnificative. ' ,

Adeseori, economiştii, dar nu , numai ei, au pus procesul de creştere a preţurilor pe seama excesului de monedă care s e află la un ihoment dat în circulaţie. Acest exces poate, într-adevăr, să mărească cererea d e : bunuri şi servicii a populaţiei şi

C agenţilor economici, ducînd, în cele 'din urmă, Ia creşterea preţurilor, dacă, bineînţeles, producţia sau economia reală nu funcţionează la • capacitatea ei. Pe de altă parte,

■emisiunea excesivă de monedă poate să aibă multiple cauze: fie acoperirea unui deficit monetar care, între timp, a căpătat proporţii nepermis de mari, fie acordarea de ■ credite în cantităţi nejustificate, mai ales pentru activităţi speculative, deci mai puţin legate de producţia propriu-zisă. . - .

Dacă ne referim numai la acest factor, atunci nu avem motive să fim îngrijoraţi. Ratele mari ale dobînzilor practicate de către bănci pentru creditele active în ultimii ani au descurajat nu numai procesul investiţional, dar au condus şi la decapitalizarea unui mare număr de firme. în acelaşi timp, Bancă Naţională a României a ţinut strins legat sacul cu bani, neadmiţînd creşterea masei monetare decît în corelaţie cu evoluţia produsului intern brut al ţării. în paralel cu această acţiune, băncile comerciale au început să acorde dobînzi relativ ■ mari pentru depozitele lâ vedere şi

la termen ale populaţiei, absorbind, în felul acesta, o mare cantitate de bani aflată în canalele circulaţiei, aparent pasiv#

Un alt factor menit să amorseze spirala inflaţionistă I-a constituit presiunea fiscală, adică regimul .taxelor şi impozitelor. Nici în acest caz nu se poate spune că am avut parte de o politică fiscală prea blinda. După cum se ştie, nivelul impozitelor pe profit şi venituri s=a menţinut, cel puţin pînă anul trecut, la cote destul de ridicate, media fiind de 45%. Este adevărat câ, începînd. cu anul 1995, această medie a coborît Ia 38%, constituind, din acest punct de . vedere, un factor benefic pentru' relansarea activităţii economice. Totodată, mulţi agenţi economici continuă să se bucure o anumită perioadă de timp de scutiri de impozit. :Faptul, însă, că presiunea fiscală a scăzut nu a dus la creşterea masei băneşti aflată în circulaţie.

De asemenea, mărirea salariilor n-a fost de natură să influenţeze aşa de puternic cererea, astfel încîf aceasta să nu-şi mai găsească

. corespondent în oferta de mărfuri. Cu toate indexările oferite pe parcurs, creşterea salariilor n-a reuşit să acopere decît cel mult- 65-70% din creşterea preţurilor. Cu cîteva excepţii, sporirea salariilor, mai ales la nivelul societăţilor comerciale, s-a căutat să se facă îri raport cu»' perform anţele . economice obţinute. Mai mult nu se putea face, pentru că orice depăşire nejustificată s-ar fi reflectat negativ în costurile şi rezultatele financiare ale întreprinderilor în cauză. Nu negăm că au existat numeroase cazuri de acest fel, dar, în linii mari, firmele au căutat să se încadreze îri limitele admise de mecanismele economiei de piaţă.- După cum se vede cîte ceva s-a întreprins în direcţia

. combaterii acestei maladii a economiei care este inflaţia. Cu

- toate acestea, demonul inflaţiei n-a fost înfrînt. în consecinţă sîntem nevoiţi să ne întrebăm: ce ne lipseşte sau care sînt punctele nevralgice rebele la terapeutica aplicată pînă acum? (va urma) Gheorghe POSTELNICU

Dolarul sprinteazâ puternicDupă o relativă stabilitate în

perioada octombrie 1994-februarie 1995, cînd creşteri lunare ale cursului dolarului au fost între 3 şi 18 lei, cu un total pe 5 luni de numai 34 lei, diri martie începe accentuarea creşterii (respectiv a devalorizării leului) cu 40-50 lei lunar, pînă în septembrie, pentru ca în perioada

situaţia s-ar datora presiunilor pe care le fac exportatorii pentru a obţine un profit mai mare după schimbarea dolarilor în lei. Este posibil acest lucru deoarece de mai mult timp oamenii de afaceri cu activitate intensă de comerţ exterior - de export, în principal - au afirmat câ de la o vreme cursul de schimb

un cui în devalorizarea leului tocmai în perioada în care pe mondial se constată o reducere j preţului de vînzare a ţiţeiului & către principalele ţări exportatoait dinOPEC.:: La casele de schimb valutar dia Cliij-Napoca tendinţa <fe devalorizare a leului în raport ct

Valuta. sept 94 oct. 94 febr. 95 I sept. 95 26 oct. 95

: $ .1.705 lei 1.749 1.783 2.072 2.200

DM 1.078 lei 1.129 1.179 1.403 . 1.584

1-26 octombrie creşterea să ajungă la 130 lei. O tendinţă apropiată a cunoscut cursul de schimb leu/DM cu uşoare coborîri în decembie 1994 şi septerribrie a c. în tabel prezentăm evoluţia cursului de schimb a leului raportat la cele două valute.

Cauzele sînt evident de natură economică dar şi speculativă. Dl Florin Georgescu, ministru de stat, ministrul finanţelor declara la începutul acestei săptămîni că

leu/dolar este artificial menţinut. Este de crezut că acum, prin politica valutară să sc urmărească accelerarea exportului în vederea reducerii deficitului cronic şi în continuă creştere a balanţei comerciale şi îndeosebi a celei de plăţi. Se cunoaşte din datele statistice oficiale că în acest an creşterea importurilor a devansat îngrijorător pe cea a exporturilor. Chestiunea cu benzina a mai bătut

cele două valute este şi mai mare. In 26 octombrie dolarul se cumpăra cu 2450-2500 lei şi se vindea cu '2500-2540 lei. Marca germani se cumpăra cu 1730-1600 lei şi se vindea cu 1795-1810 lei. Comparativ cu cotaţiile la casele de schimb din Capitală, noi stăm ceva mai bine. într-un fel, este explicabil: în Bucureşti se derulează cele mai mari afaceri financiare.

Cînd va avea Uniunea Europeană o monedă unică?

v In ultimii doi-trei ani structurile de decizie ale Uniunii Europene sînt intens preocupate de amplificarea integrării statelor componente şi extinderea' alianţei spre centrul ş i ;

‘estul Europei. Una dintre cele mai controversate probleme a „celor 15” o reprezintă introducerea monedei unice, proces de durată, care prin mecanismele de instituire va crea o diferenţiere între actualii membrii. Sînt state care pot de pe acum să se înscrie în exigenţele Tratatului de la Maastricht, altele nu, avînd probleme economice şi valutare mai grele. Dar cum moneda „unică înseamnă o altă renunţare la prerogative care definesc suveranitatea unui stat, tensiunile între parteneri se menţin, iar visul se îndepărtează continuu. "

Tratatul de la Maastricht, în care. se schiţează planul noii construcţii europene, prevede crearea, pînă cel mai tîrziu în 1999, a unei monede unice. Institutul monetar, care nu este altceva decît em brionul viitoarei bănci centrale a „celor 15”, a elaborat scenariul trecerii la o , monedă unică. Ce are el în vedere? în 1997 ţările care vor depăşi criteriile de convergenţă stabilite la Maastricht vor intra, pentru un an, într-o fază de pregătire a uniunii monetare; de la 1 ianuarie 1999, relaţiile dintre băncile „celor 15” vor avea la bază moneda unică, ce va apărea mai întîi ca o unitate scripti­că, de cont Moneda reală îşi va face apariţia pe piaţă peste doi, trei ani.. Acest scenariu are două puncte foarte controversate: exigenţa criteriilor de convergenţă şi data trecerii la moneda unică. Din motive diferite, Italia şi Germania au sugerat recent acelaşi lucru: amînarea scadenţei din 1999. Italia

are în vedere dificultatea de a îndeplini într-un timp atît de scurt criteriile de convergenţă, îndeosebi cele legate de buget şi de datoria publică. liste greu de presupus că italienii vor accepta să strîngă atît de mult cureaua îneît deficitul bugetar să scadă de Ia 10 la sută din P.I.B., cît este în prezent, la 3 ' la sută cît ar trebui să fie în 1.997,; anul în care se va stabili cine va merge mai departe. într-o situaţie similară se află Finlanda. De altfel*

,în prezent, numai Germania şi Luxemburgul îndeplinesc criteriile de perform anţă stabilite la , Maastricht De ce doreşte, atunci Germania, .amînarea. datei limită pentru trecerea la moneda unică? Aflăm din spusele ministrului german de finanţe: „Stabilitatea viitoarei monede unice este mai importantă decît calendarul”. Bonn­ul a început chiar o campanie pentru moneda europeană puternică. Nici nu e de mirare. Germania, unde peste două treimi din populaţie se opune renunţării la marcă, va avea alegeri generale cu trei luni înaintea datei prevăzute pentru adoptarea monedei unice. Actualul cancelar sau oricare candidat rişca, deci, o înfrîngere dacă electoratul nu va fi convins că moneda care va lua locul mărcii este mai stabilă.

O importantă oficialitate a Comisiei Europene a declanşat un adevărat scandal ru o lună in urma denunţînd planurile Uniunii Europene de a crea o monedă unici Unul dintre economiştii de frunte ai organizaţiei urmează să publice o carte în care denunţă moneda unică drept o „înşelătorie a încre­derii”, ceea ce va duce la creşterea instabilităţii economice în cadrul blocului european. Oficialităţile germane şi franceze sînt acuzate de a fi ajuns la o înţelegere acum trei ani' în baza căreia Bundesbank-ul ar fi oferit sprijin nelimitat împotriva atacurilor speculative' numai asupra francului francez, dar nu şi a altor valute. „Uniunea monetară va reduce legitimitatea politică în fiecare stat european şi în Europa ca întreg” - a declarat economistei respectiv. -

Este greu de apreciat cît adevăr există în aceste opinii privind introducerea monedei unice şi efectele sale, Dar este un semn de întrebare': care porneşte de la aprecierile unui conducător al unni influent departament responsabil pentrii afacerile monetare şi economice din Comisia Europei

Pagină realizată de Ion GOIA

Doi giganţi au creat cea mai mare bancă din lumePentru a rezista în lumea

financiar-bancarăşi nu numai' în aceasta - trebuie să fii puternic. Pentru a deveni puternic adesea, în afaceri, sc promovează fuziu­nile, care dc regulă sc fac între ”cci mari” pentru a-i înghiţi pe cei mai mici sau a-i aducc (a sapă dc lemn, la picirc. Cu aproximativ două luni în urmă a fost realizată

o fuziune de răsunet mondial în lumea afacerilor, cu deosebire în sistemul bancar: au fuzionat Chase Manhattan şi Chemical Banking Corporation. Şi astfel s-a pus temelia financiară a celei mai mari bănci din lume. în fotografie preşedinţii celor două bănci satis­făcuţi de această afacere: Thomas Labrecque şi Waltcr Shipley.

.! • ia IC IO J

SAF1FONDUL MUTUAL AL

OAMENILOR DE AFACERI

Fondul Mutual ăl Oamenilor de Afaceri administrat de SAFI s.a. comunică următoarele date privind funcţionarea Fondului, valabile de luni, 30 octombrie 1995:A. TRANZACŢII REALIZATE ÎNTRE 18 ŞI 24 OCTOMBRIE 1995

Număr C.l. vîndute: . 106.421 tip CNumăr C.l. în circulaţie: 148.960 tip A

' 260.652 tipB2.931.999 tipC

Total încasări: ' > *10.676,0 milioane leiTotal plăţi:Plasamente efectuate:B. VALOAREA ACTIVULUI NET:C. VALOAREA LA ZI A CI.:

D. CREŞTEREA VALORII C.l. Faţă de 01.01.1995:Faţă de săptămîna anterioară:. în ultima lună:Anuală (estimată)

3.200,1 milioane lei 39,468,,4 milioane lei 338.618,7 milioane ki

Tip A: 583.200 Jel 1 Tip B; 145.800 M

Tip C: 72.900 lei

96,30%1,50%6,45%110%

■,ii- u > iKrr i: ’Hij.ai- ut !---------

15) sîmbâtă-luni, 28-30 octombrie!995 EVENIMENT ADEVĂRULde Cluj

Studio de televiziune

în penitenciarZilele trecute, locatarii

Penitenciarului Gherla au trăit un m om ent inedit: inaugurarea studioului de televiziune ^al unităţii, eveniment Important în cadrul’ activităţilor culţurâl-educative iniţiate cu deţinuţii. • :

Aşa cum sublinia: şeful • biroului cultural-educativ din Penitenciarul Gherla, domnul maior Viorel Ţînţaş, realizatorul primei'emisiuni • transm isă d in ; studioul închisorii, prin înfăptuirea acestui act cultural se, urm ăreşte surprinderea pulsului vieţii şi activităţii

. cotidiene'-din penitenciar, a aspectelor din lumea ştiinţei şi te jin ic ii, a culturii şi civilizaţiei umane, a vieţii sp irituale , ; legislaţiei,

_ \ . medicinei şi a altor probleme menite; să contribuie la lărg irea orizontului de cunoştin ţe al celor aflaţi dincolo de gratii, şi care vor urm ări săptămînă -de săptămînă emisiunile locale de televiziune.: Nu vor lipsi din program ul studioului filmele seriale, întîlnirile şi interviurile cu personalităţi din d iferite , domenii*de activitate şi mult gustata rubrică sport. Desigur, pe prim p lan se ' situează emisiunile cu mesaj educativ, dar un loc important îl vor ocupa rubricile preferate şi mult'apreciate de deţinuţi,; cum s în t cele legate de probleme de legislaţie sau de prezentarea Unor aspecte ' privind preocupările cotidiene ale celor certaţi cu legile ţării şi care temporar se află.într-o instituţie de reeducare. ;

SZEKELY Csaba

; -î

Duminică, 29 octombrie

O n o u a t e n t a t i v a lei ... 500 d e ţigări I< Tentativa’va avea loc în Piaţa Mihai Viteazul,

-începînd cu ora 12. Ea îi aparţine, nu se putea altfel, lui Ştefan SIGMOND. Este vorba de 500 de ţigări Monte Carlo, fumate contra cronometra, într-o încercare de a depăşi recoridul oficial de 142 de ţigări. Sponsorii încercării lui Ştefan Sigmond se numesc S.C. Mauro, S.C. Caris, S.C. Julieta şi S.C. Tals, toate din Cluj- Napoca.La care se adaugă sprijinul Prim ăriei

municipiului Cluj-Napoca, al Poliţiei locale şi al celei rutiere.

O singură rugăminte din partea temerarului Ştefan, la începutul şi în timpul show-ului publicul să păstreze linişte. Prin acordul Primăriei punicipiului Cluj-Napoca şi aprobarea dată sînt respectate prevederile Legii nr.60 din 1991. .< "

Dem. ŞOFRON

Odiseea haşişuluiDupă cum vă informam în ziarul

‘ de ieri, Curtea de Apel Cluj a judecat, în şedinţă publică, apelul în cauza nr. 1310/95. Dar, să vedem ce s-a întîmplat. Dănuţ Jurje, persoană cu dublă cetăţenie, română şi olandeză, s-a hotărît,'în anul1993, să facă"trafic de heroină, din O rient, via Rom ânia, pînă în Olanda. în acest scop, şi-a constituit cîteva societăţi comerciale în Arad, pentru a avea acoperire. în data de 27-2& august 1993, J.D. strecoară

, în roata de rezervă a unui autocamion 25 de kg de haşiş, pe care le scoate din ţară: O altă

/ cantitate de 25 de kg o depozitează

ta Ioan Mititi, de unde, este furată de către Ioan Timiş şi Ioan Danci din liorşa, care, la instigarea Iui Antonie Cadar şi Ioan Chiş, încearcă să o valorifice în Bucureşti şi îri alte oraşe, împreună cu alţi 3 complici, în acest stadiu, o primă informaţie a ajuns .la'organele noastre de poliţie, care au început să-i urmărească, - pentru â descoperi întreagă reţea. în toamna anului 1993 D.J., I.M., T.B. şiM.G. scot, din portul Constanţa, un container conţinînd 5 ţ haşiş, sosit cu un vapor din Beirut, container care figură în scripte drept “asparţam”. Toţi cei:12 implicaţi în “afacerea” de la

Constanţa declară că ştiau câ rec ip ien tu l' în cauză conţine asparţam. Recipientul, în acest fel, este transportat la Săliştea de Sus (Maramureş), la Covaci Ioan. în trei rînduri, marfa este transportată în Olanda, camuflată între lăzi de mere sau navete de vin. Ultimul transport a fost efectuat în februarie ’94. în acest moment, D.J. încearcă să mai găsească un nou complice, care, predă marfa poliţiei. Ultimul transport a fost... lâ penitenciar. Cum nu era transportul planificat,I.T .. şî I.D. opun rezistenţă Ia arestare, adăugind panopliei, infracţionale ultrajul cu violenţă. în data de 2 noiembrie 1995, Curtea de Apel Cluj urmează să-i răsplătească pe măsură.

Diana CĂIENARU

Situaţia imigraţiei ilegale in Statele

UniteRompres ? v• în prezent există între trei şi patra milioane de imigranţi ilegali în Statele Unite, iar numărul acestora creşte anual cu 300.000 de persoane

' ; a afirmat Doris Meissner,.comisar âl serviciilor americane de imigraţie şi naturalizare, citat de AFP. ,

California şi Texas sînt statele . am ericane cu cei mai m ulţi imigranţi clandestini, / ~

. Din totalul imigranţilor, între 30 şi 40 la sută rămîn în Statele Unite după expirarea vizei. Alţii intră în ţară fără documente, în principal venind din Mexic, a precizat aceeaşi

' sursă.

Avionul de transport al viitorului

R o m p r e s : '

Faza de prcdczvoltare a. avionului de transport al viitorului (ATV) "trebuie lansată cît mai- c u r în d ' posibil”, orice întîrziere; riscînd să favorizeze aparatul de zbor american C-130 şi să compromită întreg programul,- a estimat Charles Champion, oficialiţate responsabilă de acest program Ia Airbus Industrie, citată de AFP.

Dacă faza de predezvoltare nu este lansată în 1996, în vederea intrării în seiviciu'a. aparatului în anul 2003, "atunci este ratată o fereastră unică de oportunitate europeana”, a declaj-at Champion, în cursul u n e i. conferinţe de presă, la Toulousc.

”Să aşteptăm, înseamnă să favorizăm pătrunderea pe piaţă a avionului american C- 130 şi să compromitem întreg programul ATV”, a adăugat oficialitatea citată, v -

în cursul aceleiaşi conferinţe de presă s-a precizat că piaţa potenţiala a ATV în Europa este de 300 de aparate şi că programul ar urma să asigure 35.000 locuri de muncă, pe o perioadă de zece ani. ’

ATV, a cărui tehnologie derivă din cea a Airbus-ului, ar urma să aibă o lungime de 41,3 metri, o înălţime de 14 metri şi o anvergură de 42 metri, fiind dotat cu patru turbopropulsoare.'

La acest proiect, destinat să înlocuiască Transall-ul franco-german şi avionul american fiereules, s-au asociat Germania, Spania, Marea Britanie, Belgia, Franţa, Italia, Turcia şi Portugalia

Din "Cartea Albă a Securitătii”• - »

Consiliul Securităţii S ta tu lu i S tric t secret iulie 1968

R A P O R T _____ _

- Privind analiza muncii inform ativ- operative desfăşurată de organele de securitate pentru urmărirea elementelor ostile din sectoarele de presă, tipărituri, radio şi televiziune.

— ------ (IV) - —

Din informaţiile obţinute pînâjn prezent, rezultă interesul unor persoane cunoscute cu antecedente politice şi penale de a prezenta spre publicare materiale ce conţin idei duşmănoase.; în revista Luceafăhil, de pildă, urma să apară un ciclu dc " versuri semnate ”Bazil Coriolan”, fost F .D .C .is t, care cuprindea şi trei poezii cu conţinut calomnios la adresa regimului, însă au fost respinse de Direcţia Generală a Presei. Astfel, îri 'poezia, ”Nu mişcaţi din cabluri”, el afirmă că, sub masca unor fonrie legale, avem toată libertatea de a ne autodesfiinţa: ”avem repartiţii, vize, ştampile/ şi liber muşcăm din noi - înşine/ liber ne batem din palme,, cînd miaună porcii şi grohăie miţele ; tim pului” . în tr-o altă poezie duşmănoasă a aceluiaşi autor, se arată că ”de atîta libertate vom plesni ca păstăile/ lepădaţi de noi înşine, nu vom mai fi decît cojile noastre/ o apă vom ''fi care-şi' leapădă văile”.' Datorită lipsei de vigilenţă şi discernăm înt din partea, unor redactori ai revistei Ramuri din Craiova a apărut un articol redacţional prin care fostul ideolog legionar Nae Ionescu a fo st;

■'prezentat ca fiind un mare gînditor român,, desprinzîndu-se ideea că opera sa trebuie studiată şi preluată în întregime,;fără a se prelucra, îpsă, în mod critic şi a se arăta caracterul reacţionar al majoriţăţii lucrărilor sale.. Tot în revista Ramuri au încercat să publice numiţii: "George Marinescu”, cu n o scu t ■ cu manifestări duşmănoase, "Ion Constantin”, fost, condamnat contrarevoluţionar, "Gheorghe Vasilescu”, fost membru P,N.C. şi alţii. în momen­tul în care redacţia a cerat materiale de actualitate, cei mai de sus au

declarat că ”ei nu scriu după tematică”Raportăm câ sînt cunoscute şi alte

elemente: şi aspecte • de activitate duşmănoase, jn prezentul material fiind cuprinse numai cele niai semnificative. '

Datele privind situaţia informativ- operatjvă prezentată în raport sînt obţinute, în general, în urma măsurilor luate în ultima perioadă de timp, ca urmare a indicaţiilor date de-Consiliul Securităţii Statului, deoarece vreme îndelungată în munca de securitate din aceste' sectoare au existat o serie de lipsuri, multe din ele manifestîndu-se şi în prezent, ceea ce a generat, necunoaşterea şi nestăpînirea activităţii elementelor duşmănoase. Principalele neajunsuri ale muncii de securitate, pentru urmărirea elementelor ostile din ace site sectoare, constau în. faptul că

' pericolul activităţii lor duşmănoase a fost subapreciat de către cadrele de conducere ale Direcţiei I şi de cele de la mai multe inspectorate de securitate. Explicaţia cea mai des întîlnită este aceea că ”de« aceste’ sectoare se ocupă, în mod nemijlocit, organele' de partid, scăpîndu-se din atenţie urmărirea elementelor ostile: Gravitatea acestei concepţii evidenţiază, în primul rînd, confuzia ce încă mai persistă la unii ofiţeri cu munci de răspundere, care nu înţeleg că, acolo unde sînt persoane cu antecedente politice duşmănoase, sau fără antecedente, dar cunoscute cu activitate ostilă statului şi partidului nostru, securitatea trebuie să acţioneze şi să îşi facă datoria, în scopul prevenirii descoperirii şi lichidării unor astfet de acţiuni.

. Şeful Direcţiei I Colonel BORSAN Dumitru

AUTOF O R D M O N D E O - m a ş i n a a n u l u i 1 9 9 4

: Ford. Un nume care duce cu gîndul la America. La volanul unei astfel de maşini te-ai putea chiar crede acolo. Ford, una dintre cele mai vechi firme constructoare de.maşini se află în plină expansiune, iar modelurMondeo, prin toate calităţile sale, confirmă alegerea de cea mai bună maşină a anului 1994. Dispunînd de motoare între 1,6 şi 2,5 litri, cu 16 sau 24 cilindri în ”Y”, performanţele sale sînt remarcabile: d viteză maximă cuprinsă între 175 şi 225 km/h şi o putere cuprinsă între 90 şi 170 cai putere. ' .^ în fotografie, versiunea Mondeo 24V Wagon. >r ■

FORD FIESTA VAN,0 combinaţie ideală între siguranţă, stil şi manevrabilitate. Dar

cea mai importantă latură a acestui model este cea practic favorizată de capacitatea cilindrică între 1,1 şi 1,8 litri. Suficientă pentru transportul unui metnr cub de marfă.

V ' ■! '‘T . ' ~

m x + * % *F ' ş., *, i . . , ,Ţ..r fjiiiuimi'

• * - *î ' ‘ r , * X >

' ; w •■*•-***, ' ' -ftLri----- -’3? f* ,

FORD TRANSIT BUS si noţiunea de familie

Poate c£ bus-ul care, prin calităţile sale, vine în întunpinarea necesităţilor unei adevărate familii este acest superb Transit Bus. Disponibil în versiunile cu 9,12 şi 15 locuri, el impresionează prin motoarele dc 70 pînă la 100 de cai putere dat mai ales prin siguranţa ridicată la rang de etalon. ' •

<ÎJt **

r. -

Hubricâ realizată de: Radu V ID A si Cristian BARA

AMJL VII AM.1309 ISSN 1S20-32036IMBĂTĂ4JUM 28-30 OCTOMBRIE 1899 16 PAGINI 300 LEI -

28 O C T O M B R IE - * 1688 - A murit domnul Ţării

i Româneşti, Serban Cantacuzino |(1678- 1688)! • '* începe dom nia lui 5 Constantin Biîncoveanu în Ţara | Românească (1688-1714)| ■* 1920 - Se semnează Ia Paris,| Tratatul dintre Marea Britanie,I Franţa, I ta lia , Japonia şi 1 România, prin care se recunoaşte | suveranitatea României asupra i provinciei cuprinse între Prut şi j Nistru (75 de ani) -

* C ehia, şi S lovacia - Sărbătoare naţională. Ziua proclamării statului cehoslovac independent(1918)

* SUA - 1866 - A fost inaugurată statuia -“Libertatea: lum inînd lum ea” ( “M iss Liberty”) (realizată din iulie 1884 de sculptorul francez Augusto Bartkoldi).

29 OC TOM BRIE* 1885 - s-a născut

dramaturgul Mihail Sorbul (m. •- 1966) (110 ani)■ * Bulgaria - alegeri locale

(dată stabilită de preşedintele Jeliu Jelev, în urma consultărilor cu liderii partidelor reprezentate în Parlamentul bulgar)

* T urcia - Sărbătoare naţională. Proclam area Republicii (1923)

30 O C T O M B R IE* 1724 - începe construcţia

b iseric ii S tavropoleos din Bucureşti, unul dintre cele mai im portan te monumente de arh itectu ră din perioada fanariotă; -

* .1930 - Are loc premiera filmului “Ciuleandra”, care este prima ecranizare după Liviu Rebreanu, dar şi primul film sonor vorbit în româneşte. -

* Canada - Referendum pentru suveranitatea provinciei :: canadiene Quebec.• * A 13-a ediţie a Tîrgului

internaţional de tehnică de calcul si automatizări - INTERKAMA

'*95 (Dusseldorf, 30.X. - 4.X.)* Reuniunea miniştrilor de

externe d in ţă rile Uniunii Europene (Luxemburg).

ULTIMA ORĂ sîmbătă-luni, 28-30 octombrie 1995

Vineri, un grup de studenţi, organizatori ai Baiului bobocilor de la Facultatea de istorie şi filosofie, se plimba pe străzile Clujului pentru a face reclamă acestei manifestări şi a vinde bilete. Grupul este compus din: un om-afls, Ludovic XIV, Henric al IV-leă, Marie- Antoinette, Monique, precum şi de “casieriţa” grupului, întruchipate de studenţii Dan Vulea, anul II, Cosmin Rusu, anul II, Marius Hotima, anul III, Cosmin Ilea, anul 'II, Denisa Cărămidar, anul, III_şi Monica Silaghi, anul HI, toţi de la Facultatea

de istorie. Balul va avea loc marţi, la ora 18,00 la Casa de Cultură a studenţilor, continuîndu-se cu o invitaţie la discoteca “Biancp e nero”. Ca invitaţi de onoare, alături - de corpul didactic, figurează dl primar Gheorghe Funar, dl secretar II al Ambasadei SUA, Nathan Bluhm, dl David- Bar-Ahd de la Institutul de ■ iudaistică, etc. De asemenea, au fost invitaţi reprezentanţi ai mass-media. Studenţii speră intr-o audienţă numeroasă. .

Diana CĂIENARU

1 i •. ** T r ~ r v

Banul public, nu banul statuluiurmare din paq.l

trebui să-şi schimbe atitudinea faţă de cetăţean. Ceea ce vedem noi, acum, sînt acuzaţii, justificări, insinuări pe care cei de la putere şi le aruncă, între ei, unii altora. Coaliţiile se fac şi se desfac, politicie­nii migrează cu nonşalanţă de la o aripă la cealaltă, mai marii ţării îşi cer reciproc'capetele, sub acuzaţii dintre cele mai înspăimîntătoare. Spectacol gratuit pentru popor! Nimeni nu a dat, însă, socoteală, pentru felul în care a fost cheltuit banul public, Nimeni nu .a fost tras Ia răspundere pentru pagubele imense înregistrate de economia naţională.: Grevele minerilor, ale feroviarilor, au fost suportate de la buget.^Incompe­tenţa unor miniştri tot de-acolo s-a acoperit. Evaziunea fiscală fată limite

este acoperită de multiplele impozite plătite de salariaţi, Totul este acceptat de cetăţean ca o fatalitate: aşa s-a hotărît, asta este, plătim şi gata. La

... rîndul ei, puterea menajează intelectul contribuabilului. Acesta nu ştie, din

• perioada electorală, ce impozite vor plăti, salariaţii şi agenţii economici dacă va guverna un partid sau altul. Practic, politica impozitelor ar trebui să fie elementul-cheie în platforma electorală a unui partid, iar cetăţeanul, în funcţie de interesul propriu, ar trebui să voteze după cum îi convine: impozite şi taxe mai'mari sau mai

■ mici. Dar este mai simplu să serveşti - fraze sforăitoare:vom construi o '

societate bogată, vom face şi vom drege. Iar cetăţeanul este menajat, nu trebuie să gîndească prea mult. Ii este suficientă ipostaza de om cuminte.

P ira tş rie multimediaAFP

Potrivit unui raport guvernamental dat publicităţii recent, în Statele Unite este nevoie să se aducă unele amendamente la legile privind proprietatea intelectuală pentru .a o proteja împotriva piraţilor, informaţiei şi a asigura poziţia conducătoare a Americii în domeniul difuzării numerice. Pe plan global legile există, cum este “Copyright act”; sînt “eficiente şi adecvate” pentru.a asigura protejarea drepturilor proprietăţii intelectuale asupra documentelor care circulă pe reţelele în linie. cum este Internet, accesibile oricărui microordinator ce dispune dc un modem.-C u toate acestea, o serie de

modificări “limitate, dar importante’ trebuie efectuate pentru adaptare la era informaţiei numerice, apreciază acest raport, de 250 de pagini, prezent la Washington de ministrul american al comerţului, Ron Brdwn, şi de preşedintele Grupului de lucru asupra proprietăţii intelectuale, Bruce Lehman.

La nivel internaţional, protecţia proprietăţii- intelectuale este concepută “potrivit unei abordăm unanime” aţît în Japonia, cît şi în Europa, â precizat Ron Brown, adăugind că la Geneva se desfăşoară în prezent p serie de reuniuni îi nivel de experţi din 100 de ţări pentru a. armoniza sistemul de Copyright privind reţelele de informaţie.

P R O G R A M U L T E L E V IZ IU N IL O R P R IM CABLU

■W P O Ş T A L* EXPORT ■ IMPORT S.R.L.PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbătă, 28 octombrie 1995 PORTAL 1

7.45 Buletin informativ; 8,00 Cartoon Network; 10,00 A 1- Divertisment m atinal; 10,25 Documentar -Aventuri în adînciiri - ; VOX; 11,20 .D ocum entar- Magazinul călătoriilor-VOX; 12,10 Buletin informativ; 12,20 A 1-Film serial; 13,30 Film-Zadar Khan - : VOX; 15,10 Film-Agathă Christie- VOX; 17,10 Buletin informativ; 17,20 A 1-Observator-Ştiri; 18,20 Documentar W orldnet; 18,50 Documentar- Lupii polari-PRO 7; 20,15 Film- în căutarea diamantelor, verzi - PR07; 22,30 Film-Vînătorii comorii pierdute -PRO 7; 0,50 A 1- Film.

PORTAL 2 •„ 9,45 Buletin, informativ; 10,00 A 1- Film; 11,30 A 1- Top muzical; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A 1-Film; 13,30 A 1- Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program -Tele 7 abc - Documentare, desene animate, post meridian, reportaje, filme, telejurnal, seriale,! muzică; 21,30 Buletin informativ; 21,40 Film - Viziuni despre crimă -RAI DUE; 23,40- Film- Invasion SUA - ITALIA 1. Obs: Traduceri simultane pe ambele canale.

Duminică, 29 octombrie 1995 PORTAL 1

7.45 Buletin informativ; 8,00 A 1- Divertismenţ matinal, desene animate; 10,55 Buletin informativ;

11,05 Documentar - în compania călătorilor-CANALE 5; 13,15 A 1 -Serial, reportaje; 15,30 Buletin informativ; 15,10 Film- O geantă_ plină de necazuri- RAI DUE; 16,45 A 1- Serial; 17,45 Film-Fuga cu- tata; 19,25 Buletin informativ; 19,30 Documentar Worldnet; 21,15 Buletin informativ; 21,30 Film- Fără milă -RETE 4; 23,35 Film- Condamnat la nuntă -RETE 4.

PORTAL 29.45 Buletin informativ; 10,00 A

1-Film; 11,30 A 1-Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A 1-Film;-13,30 A 1- Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc -Documentare, desene animate," post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,45 Buletin informativ; 21,30 Film- Dosarele X - ITALIA 1; 23,40 A 1-

! Film. ' ■;' /•; Obs.: Traduceri simultane pe

ambele canale.'Luni, 30 octombrie 1995

PORTAL 1 ■;7.45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 A 1- Divertisment matinal; 11,00 Film-Hercule-PRO 7;12,55 Buletin informativ; 13,10 A 1- Documentare, seriale; ,15,15

■ Serial-Robinsonii -CANALE 5;15.45 Show-Casa Castagna - CANALE 5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Ă 1 -Observator- Ştiri; 19,30 Buletin informativ;19.45 A 1- Seriale, muzică,

/divertism ent; 21,15 Buletin informativ; 21,30 Film serial-Perla

. neagră -RETE 4; 23,35 Film- Sub acoperişul cerului-RETE 4..

PORTAL 29.45 Buletin informativ; 10,00 A

1-Film; 11,3Q A l-M uzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A 1- Film;13,30 A 1- Reportaje; 14,00 Program Tele 7 abc - Documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; .21,00 Buletin informativ;21,15 Film-Mort, arată mai bine - RTL; 23,15 Linia fierbinte- 7 abc.

Obs. Traduceri simultane pe ambele canale..

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIUSîmbătă, 28 octombrie 19958.00 Desene animate; 8,25 Seriale.

CANALE 5 şi RETE 4; 15,05 Hercule- film-PRO 7; 17,15 Diverse- preluare- MediaPro; 18,50 Lupii polari - documentar -PRO 7; 20,15 In căutarea diamantelor verzi - PRO 7; 22,30Vînătorii comorii pierdute -PRO 7; 0,50 Mad Max - film -PRO7. ■ • . ■.

Duminică, 29 octombrie 19958.00 Desene animate-ITALIA 1;

11.05 Compania călătorilor- mâgazin-CANELE 5; 13,50.0 lume îndepărtată -documentar -PRO 7;14,50 Mister Mom - film -PRO 7;16,45 Diverse - preluare -MediaPro;19,10 Colombo - film - RETE 4;21,30 Fără milă - film -RETE 4;23,35 Condamnat la nuntă -RETE4..

Luni, 30 octombrie 19958.00 Desene animate ; 8,25

Seriale -RETE 4; 13,00 Seriale - . RETE 4 şi CANALE 5; 16,05 Veneţia, luna şi tu- film RETE 4;18.05 Revanşa - MediaPro,-' 18,55 Diverse - preluare-MediaPro; 20,00 Desene animate; 21,30 Anunţ

periculos -film-IŢALIA 1; 23,30 Sub acoperişul soarelui-film RETE

' 4.CANAL ANTENA 1

Sîmbătă, 28 octombrie 1995 ■18.00 Ştiri-Reportaje;. 18,10

Dance dub-show; 18,30 Lumina călăuzitoare; ‘ 19,30 Invitaţi Ia Antena 1; 20,00 Din lumea afacerilor- magazin; 21,15 Desene

. animate; 20,30 Capcana periculoasă; -21,30 Observator; 22,30 Fata de,1a şcoala de corecţie - film; 23,50 Călugăriţa-film^dramă.

Duminică, 29 octombrie 199517.00 The album show; 18,00

Veşnic verde; 19,00 Agenda culturală; 19,15 Desene animate;19.30 A două şansă; 20,30 Magnatul presei; 21,30 Observator; 22,30 - Peripeţii forestiere -comedie; 00,05 Captivă - dramă.

' Luni, 30 octombrie 1995 v18.00 Viaţa ultrasecretă a lui:

Edgar Brigs; .18,30 America’s top ten; 19,00 Fotbal mondial; 19,30 ’ Nostalgii muzicale; 20,00 Agenda culturală; 20,15 Desene animate;20.30 îngerul oraşului; 21,30 Observator; 22,00 Preţul tăcerii - dramă; 23,35 Tobele sudului - dramă.

s.c. TV G Â T

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbătă, 28 octombrie 1995 TVC

8,00 Banda lui Zecchino -RAI' UNO; 9,00 Dispreţul -RETE 4;10,30 Mari expoziţii -RAI UNO;11,35 Urmărind o stea-RAI UNO;13,50 Felicita-RETE 4; 14,50 Preţul unei vieţi-RETE 4; 16,30 Simpsonii

-CANALE 5; 17,00 Stelele modei - RETE 4; 18,00 Forum: Autopsia unui al ian - RAI DUE; 19,00 Colombo: Pistolul de perle-RETE 4;21,40 Viziuni despre crimă-RAl DUE; 23,40 Invasion USA-1TALIA 1; 00,40 Film-RETE 4

; TVC+ -.1 3 ,0 0 Ştiri; 13,10 Film; 15,00 Ştiri; 15,10 Ţeleshopping; 15,15 Film; 16,45 Desene animate; 17,00 -- Ştiri; 17,10 Dance club; 17,30 Serial; 18,30 Invitaţi la Antena 1;19.00 Din lumea afacerilor; 19,15 Desene animate; 19,3.0 Serial; 20,30 Observator; 21*35 Film; 23,20 Film;1,10 Film . "

Duminică, 29 octombrie 1995 TVC v :r

8,55 Jungla roz -RTL 2; 10,35. Vînătoare de bărbaţi -RTL 2; 12,35 Magazinul animalelor-SUPER RTL;13.00 Desene ânimate-SUPER RTL;14,50 Mr.Mom-PRO 7; 16,25 Bud, spaima hoţilor-PRO 7; 18,30 Doc line 981- 3 SAT; 19,15 Elveţia în octombrie -3 SAT; 20,10 Zîmbiţi, vă rog !- RTL 2; 21,15 Duelul maeştrilor-PRO 7; 23,20 Cross- VOX.

TVC+13.00 Film; 14,lO.Serial; 14,30

Integrale muzicale; 15-,00 Ştiri; ‘15,10 Film; 17,00 The album show;18.00 Serial; 19,00 -Agenda culturală; 19,30 Serial; 20,30 Observator; 21,35 Film; 23,20 Film.

Luni, 30 octombrie 1995 . TVC

10.00 Cannon' - SAT 1; 11,00 Hercule-PRO 7; 18,00 Desene animate -SUPER RTL; 14,00 Rcmington Steele -PRO 7; 15,00 Disprcţul-RETE 4; 16,05 Veneţia- luna şi tu -RETE 4; 18,15 Felicita- RETE 4; 19,00 Preţul unei vieţi-

RETE 4; 20,10 Exploziv magazin- RTL; 20,40 Willy, prinţul din Bel Air -ITALIA 1; 21,30 Anunţ periculos-IT ALIA 1; 23,35 Sul acoperişul cerului -RETE 4. '

TVC+13,00 Reportaje, interviuri; 13,10

Am iralul era femeie; 14,45 Ţeleshopping; 15,00 Lumea în care trăim; 15,30 Legende rock: David Bowie; 16,00 Mapamond sportiv;17.00 Dosarele purceluşului; 17,30 America’s top ten; 18,00 Total muzical; 18,30 Nostalgii muzicale;19.00 Agenda' culturală; 19,15 Desene animate; 20,30 Observator;21,30 Film; 23,30 Film.

Sîmbătă, 28 octombrie 1995 . 9,10 Preluare Sâmtel 1; 10,25 Poştaşul - codat; 18,30 Preluare Samtel 2; 20,00 Robotech-desene animate; 20,11 Preluare Starfilm;21,35 De dragul lui Nancy -codat; 23,02 Trădătorul - codat; 0,30 Fetele de. pe lacul Worthersee -sexy - codat .: -

Duminică, 29 octombrie 1995 .' 9,10 Preluare Starfilm 1; 11,06 Trădătorul - codat; 18,00 Fascinaţi» baletului - L&ul lebedelor; 20,10 Robotech - desene animate;'20,21 Preluare Intersat 1; 21,10 Apropiere de limita zero - codat; 22,45 Sinatra1- codat.

Luni, 30 octombrie 1995 '10,00 Ştiri şi actualităţi locale

AM; 10,10 Sinatra 1 - codat; 19,00 Ştiri şi actualităţi locale PM; 20,00 Robotech - desene animate; 20,11 Preluare Intersat 2; 20,55 Scaunul* codat; 22,30 Sinatra-2 - codat.

CASA DE EDITURĂ

S.R.L.Autorizată prin Ş.C. rr; 128/1991, judecătoria CJuj-

Napoca. Vmatricuiatâ la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /308 /1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204489 • '

ILIE CĂLIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: P u b lic ita te : tel-fax: 197.304; C o n ta b ilita te : 197.307 S c c rc ta ria t-rc d a c to rşc f , rc d a c to ri şefi a d ju n c ţi ,: 191.681; fax : 192.828; S e c re ta r ia t de rcd ac tie : 197 .418 ;R edacto ri: 197.490,192.127 şi 197.507

T IP A R U L E X E C U T A T L A S .C . " G e o rg e B a r i ţ iu " te l. 193642 ,1 9 3 0 9 7