barbulescu anita - dieter rams

6
 M M a a i i p p u u  ţ  ţ i i n n , , d d a a r r m m a a i i b b i i n n e e  Întotdeauna am fost fascinaţi de gadgeturile electronice: de regulă ne seduc funcţiile ascunse, dimensiunea ludică a obiectelor utile, culorile contrastante, liniile de forţă care ascund (de fapt, sublini ază) motoraşe puternice şi mecanisme ingenioase. Dar niciodată nu ne- am gîndit că aceste aparate pot fi privite ca obiecte de artă , a cum să le întîlnesc într -o galerie sau un muzeu. Dieter Rams creionează, de mai bine de 40 de ani, carcasa  produselor din  gama Braun: ceas deşteptător, calculator de buzunar,  periuţă de dinţi electronică, nenumărate electrocasnice, combine muzicale etc. Mr. Braun  acesta e numele sub care e cunoscut Dieter Rams în SUA şi în Japonia, unde a fost invitat să redeseneze diverse  produse. Sti lul minimalist explorat de Rams începînd cu jumătatea anilor ’50 – ca re a marcat definitiv identitatea vizuală a produselor Braun  a fost redescoperit, recent, de companii-gigant din domeniul echipamentelor electronice. Iar Apple, producător a l computerelor Macintosh, s- a inspirat pînă la limita plagiatului din schiţele lui Rams şi din raporturile ingenioase dintre funcţional şi estetic, promovate de designer. Firma Braun, fondată în 1921, s - a angajat încă de la început să  producă echipame nte de c alitate, însă de abia trei decenii mai tîrziu a început să se preocupe şi de înfăţişarea obiectelor. Ideea de la care a pornit Braun e că investind în design (pe vremea aceea, considerat un moft, un lux, ceva inutil), educi consumatorii şi îi stimulezi  să formuleze pretenţii mai mari – ceea ce, pe termen lung, pentru o companie determinată să rămînă în sectorul obiectelor de calitate, înseamnă o clientelă mai numeroasă şi, pînă la urmă, un avantaj competitiv. Prima misiune a tînărului Rams a fost să des eneze carcasa unui pick- up proiectat deja de ingineri. Schiţele designerului stagiar au dezamăgit conducerea companiei: desenul era prea simplu, prea funcţionalist, era lipsit de o amprentă personală. I s - a reproşat că e 

Upload: sava-augustin

Post on 08-Jul-2015

64 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Barbulescu Anita - Dieter Rams

5/10/2018 Barbulescu Anita - Dieter Rams - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/barbulescu-anita-dieter-rams 1/6

 

MMa a i i p p u u  ţ  ţ i i n n ,, d d a a r r m m a a i i b b i i n n e e  

Întotdeauna am fost fascinaţi  de gadgeturile electronice: de regulă  ne  seduc funcţiile ascunse, dimensiunea ludică a obiectelor utile, culorile contrastante, liniile de forţă care ascund (de fapt,sublini ază) motoraşe puternice şi mecanisme ingenioase. Dar niciodată nu ne- am gîndit că aceste aparate pot fi privite ca obiecte de artă ,a cum să le întîlnesc într -o galerie sau un muzeu.

Dieter Rams creionează, de mai bine de 40 de ani, carcasa  produselor din  gama Braun: ceas deşteptător, calculator de buzunar, periuţă de dinţi electronică, nenumărate electrocasnice, combine muzicale etc. Mr. Braun – acesta e numele sub care e cunoscut Dieter 

Rams în SUA şi în Japonia, unde a fost invitat să redeseneze diverse  produse. Sti lul minimalist explorat de Rams începînd cu jumătatea anilor ’50 – ca re a marcat definitiv identitatea vizuală a produselor Braun – a fost redescoperit, recent, de companii-gigant din domeniul 

echipamentelor electronice. Iar Apple, producător a l computerelor Macintosh, s- a inspirat pînă la limita plagiatului din schiţele lui Rams şi din raporturile ingenioase dintre funcţional şi estetic, promovate de designer.

Firma Braun, fondată în 1921, s - a angajat încă de la început să  producă echipamente de c alitate, însă de abia trei decenii mai tîrziu a început să se preocupe şi de înfăţişarea obiectelor. Ideea de la care 

a pornit Braun e că investind în design (pe vremea aceea, considerat un moft, un lux, ceva inutil), educi consumatorii şi îi stimulezi   să formuleze pretenţii mai mari –  ceea ce, pe termen lung, pentru o 

companie determinată să rămînă în sectorul obiectelor de calitate,înseamnă o clientelă mai numeroasă şi, pînă la urmă, un avantaj competitiv. Prima misiune a tînărului Rams a fost să des eneze carcasa 

unui pick- up proiectat deja de ingineri. Schiţele designerului stagiar au dezamăgit conducerea companiei: desenul era prea simplu, prea 

funcţionalist, era lipsit de o amprentă personală. I s - a reproşat că e 

Page 2: Barbulescu Anita - Dieter Rams

5/10/2018 Barbulescu Anita - Dieter Rams - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/barbulescu-anita-dieter-rams 2/6

 

şcolăresc, că nu sfidează în nici un fel competiţia, că nu se adresează consumatorilor. Şi,mai ales, că e alb –  o 

(non)culoare pe care nici un alt 

 producător de electronice n -o agrea. La insistenţele designerului, schiţa a fost totuşi acceptată. Nu numai că 

acel model de pick-up a avut un  succes de piaţă formidabil, el a devenit o referinţă pentru numeroşi alţi creatori şi a intrat în manualele de design. Impactul a fost atît de puternic încît compania 

Braun a rămas marcată, timp de decenii, de contururile simple, puternice şi de albul lui Rams.

Rams inovează într -un mod subtil. Pentru el, deviza e less, but 

better . „Lucrurile făcute ca să fie diferite sînt doar rar mai bune,însă cele făcute să fie mai bune sînt mai mereu diferite.“ Cu această concepţie intră într - o polemică interesantă cu  tendinţele de acum şi cu tot ce presupune societatea de consum în care parcă doar mărimea 

mai contează. Scopul acestei alăturări e asumat - tendenţios: obiectele desenate de anonimi pot fi datate cu uşurinţă şi par depăşite,demodate, în vreme ce echipamentele proiectate de Rams sînt unice 

şi accesibile, în acelaşi timp –  deci au vocaţia universalului.

In cei 40 de ani in care a proiectat pentru Braun, Dieter Rams 

s-a ghidat dupa cateva principii printre care inovatia, ergonomia,

sinceritatea si claritatea formelor, consecventa si adaptabilitatea la 

mediu, simplitatea. A devenit model pentru unii designeri tineri, cum ar fi Jonathan Ive si Jasper Morrison si a ajuns astfel sa influenteze 

 

si formele Apple si Rowenta. 

 

Minimalismul lui merge pana acolo incat apeleaza, de cele mai 

multe ori, doar la alb si la gri. Culoarea apare doar ca accent, uneori 

doar pentru butoanele care, la randul lor, sunt dispuse intr-o maniera ordonata.

Page 3: Barbulescu Anita - Dieter Rams

5/10/2018 Barbulescu Anita - Dieter Rams - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/barbulescu-anita-dieter-rams 3/6

 

Simtul formei elegante, virtuozitatea desenului, testarea noilor 

materiale si atentia obsesiva pentru detalii, toate sunt puse in 

sprijinul obiectivului prim: acela de a proiecta produse usor de 

manipulat.

Dupa ce a ajuns la Braun,

 

desi angajat ca arhitect, Braun 

 

se intereseaza de produse si, in 

1956, participa la dezvoltarea 

conceptului SK4 – radio si record 

 player. Se abandoneaza ideea 

traditionala a cutiei de lemn si,

desi acest material ramane 

 prezent, prin doua placi laterale,cutia este din metal. Capacul din 

 plastic transparent lasa sa se vada mecanismul din interior. Clientii 

cons idera ideea chic si ajunge astfel sa devina un “standard” in design.

In anii urmatori lucreaza la 

Atelier 1 hi-fi system si la L1 loud 

speakers. Pana la el, chiar si sistemele 

stereo erau incorporate intr-o singura 

unitate. Rams separa difuzoarele si le 

face mai compacte.

De asemenea, cand deseneaza 

Atelier 1 si L1, are in vedere 

 proportiile de la SK4, pentru ca cele 

trei produse sa poata fi folosite 

impreuna. Acesta este un nou moment 

reprezentativ, Rams este copiat de concurenta celor de la Broun si 

devine din nou un model pentru designul din secolul al XX-lea.

Isi da insa seama ca nu doar ergonomia este importanta si vrea 

mai mult: fiecare aparat audio trebuie sa fie proiectat in functie de 

Page 4: Barbulescu Anita - Dieter Rams

5/10/2018 Barbulescu Anita - Dieter Rams - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/barbulescu-anita-dieter-rams 4/6

 

 genul musical care se asculta. Schimbarea gusturilor in muzica 

trebuie sa atraga schimbarea designului aparaturii muzicale.

In 1962 devine director al echipei de designeri tineri de la 

Braun si isi indreapta toata atentia spre aparatura radio si de 

inregistrare, dar si inspre aparatura de proiectie.

In accord cu ideile lui, in jurul anilor ’60, Braun dezvolta o noua 

 

tohnologie in ceea ce priveste tranzistoarele. Tuburile radio de pana 

atunci sunt inlocuite. Se obtine un sunet de o calitate sporita si 

aparate mai mici cu o suprafata libera mai mare pe care Rams o 

foloseste pentru a aranja butoanele si comutatoarele. Proiecteaza 

 

Audio 1, L45 si TG60 care puteau fi asezate atat orizontal cat si 

vertical, p  e perete.

In 1963 dezvolta proiectele TS45 

control unit, TG 60 tape recorde si L450 

loudspreaker, ocazie cu care isi 

definitiveaza si sistemul cromatic. De acum,Rams are un limbaj propriu: apartele Braun 

 

respira ideile sale atat formal si structural,

cat si coloristic.

Sub directia lui, in continuare, liniile 

din design sunt dictate de tehnologie. In 

1965, in contextul dezvoltarii tehnologiei de 

inalta fidelitate, proiecteaza Studio 1000 

unde foloseste si negrul, pentru prima data.

Page 5: Barbulescu Anita - Dieter Rams

5/10/2018 Barbulescu Anita - Dieter Rams - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/barbulescu-anita-dieter-rams 5/6

 

Negrul, pe care Rams il aduce in discutie cu Studio 1000, va 

domina industria de electrocasnice in urmatorii 30 de ani.

Proiecteaza si ceasuri si calculatoare. Ca pasiune  –  fiind fumator  –  deseneaza brichete, pe care le vede ca “mici obiecte sculpturale” (T2 Cylinder) 

Dieter Rams ramane director la Braun pana in 1995, cand Peter 

Schneider  il inlocuieste. In cele 4 decenii la Braun a considerat 

mereu ca “designerii buni trebuie sa fie mereu avant -gardisti, mereu 

cu un pas in fata timpului”. Designerul nu trebuie sa stie care este  gustul oamenilor ci sa intuiasca cum anume acest gust se va schimba.

Produsele fabricate de Braun  în anii 60 sunt sursă de inspirație 

 pentru design- ul revoluționar promovat de Jonathan Ive, șeful departamentului de proiectare din cadrul  Apple , scriu site-urile de 

tehnologie din străinătate.

Pasiunea pentru ”simplitate” și ”designul onest” promovate de Ive în interviuri sau promouri coincid, de asemenea, cu cele 10 

 principii ale d esignului enunțate de Dieter Rams printre care se numără: inovația, utilitatea produsului, onestitatea și durabilitatea. 

Asemănările dintre produsele Brown și Apple  sunt câteodată stranii, alteori mai mult sau mai puțin evidente. Cert este faptul că există   o rădăcină comună care oferă designului Apple nu numai simplitate dar și familiaritate. 

În ceea ce privește părerea criticilor, aceștia sunt împărțiți în două tabere: una care consideră acest lucru  furt intelectual , iar 

cealaltă este de părere că într -o l ume în care arta și designul sunt reciclate în proiecte noi, produsele Apple reprezintă o evoluție de la conceptele clasice.

Ele au fost proiectate de designerul Dieter Rams între anii 50- 

60, iar atunci când sunt comparate cu cele de la Apple, se observă clar asemănările în ceea ce privește conceptul după care au fost 

 proiectate, arată  Gizmodo şi  DesignMuseum. 

Page 6: Barbulescu Anita - Dieter Rams

5/10/2018 Barbulescu Anita - Dieter Rams - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/barbulescu-anita-dieter-rams 6/6