bariera hematoencefalica. aspecte fiziologice si patologice

7/17/2019 Bariera hematoencefalica. Aspecte fiziologice si patologice.

http://slidepdf.com/reader/full/bariera-hematoencefalica-aspecte-fiziologice-si-patologice 1/17

1.Sistemul nervos central SNC Sistemul nervos central (SNC) (sau sistemul nervos al vie ii de rela ieț ț sau sistemul nervos cerebro-

spinal ) este reprezentat de organele nervoase care constituie encefalul, adăpostit de cutia craniană iș

măduva spinării, în canalul medular al coloanei vertebrale.

SNC în ansamblul său împreună cu sistemul nervos vegetativ (SNV) de ine controlul neuroendocrinț

asupra organismului, posedând o dublă calitate de control involuntar cât i voluntar. rotec ia mecanicăș ț

a sistemului nervos central se realizează prin e!isten a unui înveli protector format dinț ș

meninge iș lic"idul cefalora"idian.

#ezvoltările din anii $%& din domeniul ciberneticii, au fost adoptate i deș neuro tiin ăș ț , astfel încâtSNC este văzut ca un sistem ce are rol de a procesa informa iile din mediul e!tern, coordona via a deț ț

rela ie i de a genera un anumit comportament.ț ș

Structura SNC:'.Creier,

.SNC (creiermăduva spinării ),

*. +ăduva spinării.

#eci,sistemul nervos central cuprinde creierul iș măduva

spinării.l con ine centrii nervo i. -ce tia primescț ș ș

informa ii de la receptori, le prelucrează i transmit comenziț ș

la efector (mu c"i sau glandeș ).1. MĂDUVA SPINĂRII

Coloana verteral! este format din mai multe oase carese numesc vertebre, acestea au în milocul lor câte o gaurăvertebrală. Când vertebrele se suprapun, în interior seformează canalul vertebral, care adăposte te măduvaș

spinării.Vertebrele senumesc/cervicale(0),toracale('),lombare(%),sacrate(%) iș

coccigiene(1 sau %).+ăduva spinării începe de la prima

vertebră cervicală i se termină la nivelul vertebrei a douaș

lombare, de unde se continuă cu o forma iune foarte sub ireț ț

numită filum terminate.

Nervii "eri#erici intră în măduva spinării prin găurile intervertebrale i se numesc/ș

cervicali, toracali,lombari, sacrali i coccigieni.Cei lombari i sacrali au traseu descendent iș ș ș

formează, împreună cu filum terminale,coada de cal .+ăduva spinării are forma unui cilindru.2n sec iune transversal, observăm în interiorț substan a cenuț șie, cu două coarne anterioare,două coarne laterale i două coarne posterioare. 2nconurând substan a cenu ie, la e!terior se aflăș ț ș

substanț a ală,organizată în două cordoane anterioare, două laterale i două posterioare.ș

Substan a cenuț șie este situată central. 2n sec iune are conturul litereiț $(de fluture) dar în spa iu, apare ca o coloană cenu ie neîntreruptă. a con ine corpi ai neuronilor, deci aici seț ș ț

află centri nervo iș .

1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Craniu

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83rii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_vertebral%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_vegetativ

http://ro.wikipedia.org/wiki/Meninge

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lichid_cefalorahidian

http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_'50

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cibernetic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuro%C8%99tiin%C8%9Ba


http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83rii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_vertebral%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_vegetativ

http://ro.wikipedia.org/wiki/Meninge

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lichid_cefalorahidian

http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_'50

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cibernetic%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Craniu



Substanț a ală con ine a!oni grupa i în fascicule. #eci, ea are funcț ț ție de conducere a impulsurilornervoase/a)spre creier (căi ascendente, senzitive),

b)dinspre creier (căi descendente, motoare),c)între etaele măduvei.Sustan a cenuț șie este formată în mare parte din cor"i neuronali, dar printre ace tia seaflă iș ș

"relun%iri neuronale(a!oni i dendrite).ș Sustanța al! con ine maoritarț a&oni mielini'a iț , dar printre ace tia se găsesc iș ș cor"i neuronali enrite sau a&oni #!r! mielin!.

Sustan a cenuț șie

2n coarnele anterioare se găsesc neuroni motori i somatici. -u rolul de a controla activitateaș

musculaturii striate, determinând contrac ia acesteia. Coarnele laterale con in neuronivegetativiț ț

(aduc i duc informa ii de la organele interne).2n umătatea anterioară a coarnelor laterale seș ț

găsesc neuroni visceromotori 3 care realizează motilitatea (contrac ia) musculaturii netedeț

viscerale. 2n umătatea posterioară a coarnelor laterale se găsesc neuroni viscerosenzitivi, care primesc informa ii de la organelle interne (e!emplu/ durerea de stomac).2n coarnele posterioare aleț

măduvei spinării se găsesc neuronii somatici i senzitivi,care aduc informa ii de la organeleș ț

receptoare (e!emplu/ de la piele).

Sustanța al!

ste alcatuită din prelungiri ale neuronilor din măduva spinării sau din alte forma iuni nervoase,ț

i se grupează în tracturi i fascicule, care se împart în/ș ș

4fascicule ascendente (senzitive) 4care aduc informa ii de la periferie (organele receptoare)ț până lacentrii nervo i5ș

4fascicule descendente (motorii) care duc informa ii (comenzi) de la centrii nervo i pânăț ș la

periferie (organele efectoare).

Nervii s"inali

+ăduva este conectată cu organele receptoare i efectoare prin cele *' de perec"i de nervi spinali/ș

6 cervicali,' toracali, % lombari, % sacra i i ' coccigian. Nervii spinali sunt alcătui i din fibreț ș ț

motorii i senzitive, somatice i vegetative.7iecare nerv spinal este alcătuitdin/ș ș rădăcini,trunc"ii ramuri periferice.ș Nervii spinali ies prin găurile intervertebrale. -ce tia fac legătura dintreș

măduva spinării i organele gâtului, trunc"iului i membrelor. 7iecare nerv spinal are douăș ș

rădăcini. Rădăcina posterioară (dorsală) este senzitivă(prin ea sosesc impulsurile aferente). a con ine un ganglion spinal în care se află neuroni senzitivi.ț Rădăcina anterioară (ventrală) estemotoare (prin ea pleacă impulsurile eferente). Cele două rădăcini se unesc i formează trunc"iulș

nervului.-cesta este mi!t, adică are i fibre senzitive i fibre motoare. l se desparte în ramuri.ș ș

8efle!ele care au centri nervo i în măduvă se numesc refle!e medulare. #intre refle!ele somatice,ș

cele mai simple cuprind în arcul refle! numai doi neuroni/ unul senzitiv (din ganglionul spinal) iș

unul motor (din substan a cenu ie a măduvei, coarnele ventrale). #e aceeaele se numesc refle!eț ș

monosinaptice.Stimulul este dat de alungirea mu c"ilor care men inș ț pozi ia corpului. i suntț

supu i permanent unei alungiri pasive din cauza gravita iei. 8ăspunsul este contrac ia mu c"iuluiș ț ț ș

care a fost alungit.-lte refle!e somatice medulare sunt polisinaptice,ele antrenând unul sau maimul i neuroni de asocia ie. Cele mai frecvente sunt refle!ele de fle!ie. le constau în retragereaț ț

unui segment în cazul în care tegumentul acestuia a fost e!citat de un stimul poten ial nociv. Suntțrefle!e de apărare.rin refle!e medulare vegetative sunt realizate activită i ale organelor interneț

cum sunt/ defeca ia (eliminarea fecalelor), mic iunea (eliminarea urinei), modificări ale organelorț ț

2



genitale legate de actul se!ual, vasoconstric ia etc.-ctivitatea refle!ăț a măduvei estesubordonatăcentrilor din creier.

9+ăduva spinării func ioneazaț prin refle!e medulare somatice i vegetative cu centrii în substan aș ț

cenu ie.ș

9a are legătură cu creierul prin fasciculele de a!oni din substan a albă.ț

9a este în legătură cu diferite organe prin nervi spinali.

*.CR+I+RU, (+NC+-A,U,)

ncefalul este format din/ trunc"i cerebral, cerebel, diencefal i emisfereș cerebrale. RUNC$IU, C+R+/RA,

:runc"iul cerebral, în formă de trunc"i de piramidă, se continuă în os cu măduva spinării, lanivelul orificiului occipital.Se observă la suprafa ă ni te anturi longitudinale care se continuă cuț ș ș

cele medulare idouă anturi transversale care marc"ează limitele dintre cele trei etae/ș ș bulbulra"idian,puntealui Varolio i mezencefalulș . #in totalul de ' perec"i de nervi cranieni, zece

perec"i de nervi cranieni ies din trunc"iul cerebral.Substan a cenuț șie este situată central, ca i laș

măduva spinării, dar nu mai formează o masă compactă ci insule cenu ii, înconurate de substan ăș ț

albă, numite nuclei.7iecare nucleu grupează neuroni cu anumite func ii.Nucleii senzitivi primescț

impulsuri dinspre organele de sim din limbă, urec"ea internă,ț pielea i mu c"ii capului. -!oniiș ș

care pornesc de aici poartă mai departe impulsuri spre alte păr i ale creierului.ț Nucleiisomatomotori comandă mi cări ale mu c"ilor din regiunea fe ei, limbii i faringeluș ș ț ș i.Nucleiivegetativi sunt centrii unor refle!e vegetative/ salivar, gastrosecretor, lacrimal,etc. -numi ițneuroni formează centrii respiratori. i produc ritmic impulsuri destinate mu c"ilor ș respiratori. ifunc ioneaza ca un ,,ceas biologic; dar î i pot modifica ritmul, reglâț ș nd ventila iaț pulmonară după

necesită i. 2n imediata apropiere se află un centru cardiovasomotor care participă la reglareațcircula iei.Nucleii trunc"iului cerebral func ionează automat ca i substan a cenu ie medulară. iț ț ș ț ș

se află sub controlul etaelor superioare ale creierului. 8efle!ele care au centrii aici sunt înnăscute,au un arc refle! programat genetic, nu pot fi uitate, nici modificate. le nu depind de e!perien a deț

via ăț și de aceea se numesc refle!e necondiț ionate. <n e!emplu/ când este iritată corneea se producerefle!ul lacrimal. =mul ,, tie; răspunsul fără săl fi învă at vreodată.rin pozi a sa, trunc"iulș ț ț

cerebral asigură comunicarea dintre celelalte componente ale sistemului nervos central.

C+R+/+,U,

Cerebelul este situat dorsal fa ă de trunc"iul cerebral i este legat de acesta prin trei perec"i deț ș

cordoane de substan ă albă numiteț pedunculi cerebelo și. Cerebelul are două emisfere între careeste un corp alungit numit vermis.Suprafa a lui este brăzdată de an uri adâț ș ț nci.Substan a cenu ieț ș

formează la suprafa ăț scoar ța cerebeloasă pliată cu autorul an urilor. +ai sunt i câ iv anucleiș ț ș ț

înconura i de substan ă albă care ocupă zona centrală.Cerebelul asigură men inerea ec"ilibrului peț ț ț

baza informa iilor primite de la urec"ea internă. l controlează pozi ia corpului, primindț ț

informa ii de la receptorii din mu c"i i articula ii (proprioreceptori). Nu comandă mi cările, darț ș ș ț ș

asigură precizia mi cărilor comandatede emisferele cerebrale.ș

DI+NC+-A,U,

#iencefalul este par ial acoperit de emisferele cerebrale. >a suprafa ăț ț se vede doar locul de intrare a

nervilor optici (care fac parte dintre nervii cranieni) i o parte din marginea inferioară.Substan aș ț

cenu ie a diencefalului formează nuclei. Cei mai volumino i nuclei diencefalici primesc impulsuriș ș

pe căi senzitive/ vizuală, auditivă, gustativă, tactilă, termică,dureroasă, proprioceptivă iș

3



vestibulară (nu i pe cea olfactivă care intră direct în emisferele cerebrale). -!onii neuronilor deș

aici fac sinapsă în scoar a cerebrală.2n partea inferioară a diencefalului, numităț "ipotalamus,se aflanuclei vegetativi cu diferite func ii/ reglează temperatura, con inutul în apă al organismului, poftaț ț

de mâncare,activitatea organelor se!uale, determină manifestările legate de emo ii etc.ț

+MIS-+R+,+ C+R+/RA,+

misferele cerebrale sunt cele mai voluminoase organe ale sistemului nervos. Sunt separate printr4un ant interemisferic i unite prin pun i de substan ă albă.Substan a cenu ie formează la suprafa ăș ș ț ț ț ș ț

scoar ț a cerebrală .#iferitele arii ale acesteia îndeplinesc func ii diferite. -stfel, e!istă arii senzitive/ț

vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă,somestezică (prin care omul î i simte propriul corp). =mulș

simte (are senza ii) numai când impulsurile de la receptorii corespunzători aung în aceste arii.ț

-ria motoare comandă mi cările, mai ales peș cele voluntare. misferele sunt voluminoase,scoar ța cerebrală este pliată prin formarea unor an uri.Scoar a cerebrală este sediul activită iiș ț ț ț

nervoase superioare. erforman ele ei se e!primă prin comple!itatea comportamentului. leț

sunt date nu numai de volumul i întinderea scoar ei cerebrale ci, mai ales, de structura ei foarteș ț

comple!ă (cu straturi de neuroni între carese realizează un număr imens de sinapse).Neuronii din

scoar a cerebrală nu au formă fi!ă. i î i modifică forma prelungirilor,stabilind legături sinapticeț ș

noi. -stfel se formează circuite neuronale noi. Se consideră că fiecare ac iune pe care omul oț

înva ăț corespunde unui circuit nou, format în procesul învă ării.Comportamentul dobândit prinț

învă are se deosebe te de refle!ele necondi ionate prin faptul că traseul impulsului nervos areț ș ț

componente noi, care se formează în func ie de e!perien a de via ă. -ceastăț ț ț formare continuă

a scoar ei cerebrale se men ine toată via a dar este mai activăț ț ț la indivizii tineri.Scoar a cerebralăț

con ine i centri nervo i somaticiț ș ș și centri nervo i vegetativi, afla i în strânsă legătură unii cuș ț

ceilal i.misferele cerebrale mai con in iț ț ș nucleii bazali implica i în reglarea pozi iei iț ț ș

mi cărilor.ș #eci emisferele cerebrale realizează activitatea nervoasă superioară. erformanț

ele eidepind de structura re elei de neuroni. (')ț

2n concluzie putem remarca faptul că sistemul nervos periferic transmite informa?iile de laorganele de sim? la sistemul nervos central, @i comenzi ale acestuia spre mu@c"i @i glande. 2nanaliza impulsurilor organelor de sim?, respectiv în ini?ierea impulsurilor motorii nu are nici unrol, acestea fiind sarcina sistemului nervos central.2n sistemul nervos central creierul si măduvaspinarii formeazA ;procesorul central; al sistemului nervos. -cesta prime@te din organele de sim?@i din receptori impulsurile sosite prin nervii senzitivi, le filtreazA @i le analizeazA , apoi prin nerviimotori transmite concluzii, obligând mu@c"ii @i glandele sA reactioneze corespunzator laimpulsurile primite. 2n sarcinile indeplinite de maduva spinArii situa?ia este simplA, creierul fiindacela care face analiza comple!A, proces la care participA mii de celule nervoase diferite.

,ic0iul ce#alora0iian (,CR)

,ic0iul ce#alora0iian (>C8) (rar, lic0i cereros"inal) este un lic"id transparent i incolor,ș

care se găse te în spa iile ventriculare ale creierului, precum i în spa iul subara"noid (spa iulș ț ș ț ț

situat între membrana ara"noidă i pia mater), practic ;scăldând; creierul i măduva spinării.ș ș

Compozi ia >C8 este/ BB apă, ''% mDE> NaCl, &,% gE> glucoză i &,1 gE> proteine (albumine,ț ș

etc).Compozi ia sa reflectă starea fiziopatologică a creierului (inflama ie, infec ie, etc).ț ț ț

4



7unc iile >C8/ț

>C8 are rol de protec ie a esutului nervos împotriva traumatismelor, prin amortizareaț ț

unor ocuri la care este supusa cutia craniană.ș

8ol de protec ie imunologica a sistemului nervos central.ț

8ol de transport al unor substante nutritive, "ormoni, medicamente.

#e asemenea, >C8 are rol în cură area SNC de diferite deseuri metabolice, eliminandu4leț

pe acestea prin bariera "ematoencefalica.

>C8 constituie o barieră în calea pătrunderii în esutul nervos a unor substan e dăunătoareț ț

din sângele circulant.

Freutatea efectivă a creierului scade de la '1&& g la % g, datorita plutirii in >C8. -ltfel,masa crescuta a creierului ar fi impiedicat functionarea propice a neuronilor de la baza sa,

precum si vascularizatia bogata a encefalului.

ste produs de catre ple!urile coroide (celule ependimare speciale), productia de >C8 fiind in urde %&&4'&& m>Ezi, acesta fiind reinnoit zilnic de *41 ori. Volumul total este in ur de '%& m>.>C8 este resorbit la nivelul vilozitatilor ara"noidiene de catre sistemul venos cerebral. resiuneanormala a >C8 (in decubit dorsal) este in ur de %4'& mm Gg, o presiune mai mare de '% mmGg

putand indica "ipertensiune intra4craniana. Hn ortostatism, presiunea intracraniana este in ur de

'14% mm Gg. +aoritatea variatiilor presiunii >C8 se datoreaza compresiunii asupra venei ugulare sau datorita tusitului.

Volumul cavitA?ii craniene si medulare este de apro!imativ 'I%& ml din care '1&4'%& mlreprezintA lic"idul cefalora"idian.

-cesta se gAse@te Jn /

• Ventriculii cerebrali5• Cisterne5• Spa?iul subara"noidian5• Kn urul creierului5• Kn urul mAduvei spinArii.

>ic"idul cefalora"idian se formeazA la nivelul ple!urilor coroide si la nivelul suprafe?elorependimare ale ventriculilor cerebrali.

5



e fa?a e!ternA a ple!urilor are loc trecerea ionilor de sodium si de clor in lic"idul cefalora"idiansi este urmat de trecerea apei @i de trecerea glucozei in cantitA?i mai scAzute.rocesele inverse dedeplasare a ionilor de potasiu si bicarbonate au loc simultan spre teritoriu capilar.

-stfel se formeaza lic"idul cefalora"idian care prezintA concentra?ia sodiului @i presiuneaosmotica egalecu ale plasmei/

• clor apro!imativ '% 4 mai crescut decât în plasmA5• potasiu si glucozA cu *&41& mai reduse ca în plasmA.

Lilnic se formeazA %&& ml de lic"id cefalora"idian din care E* sunt absorbite la nivelul cililor

ara"noidali. >ic"idul cefalora"idian reprezintA o parte din lic"idul intersti?ial.-cesta este separatde lic"idul circulant(plasma sanguinA) printr4un sistem morfofunc?ional care împiedicA

pAtrunderea în spa?iile lic"idienea substan?elor macromoleculare @i realizeazA un anumit obstacolîn ceea ce prine@te difuziunea substan?elor cu molecule de dimensiuni mai mici, permi?ând inacela@i timp o liberA difuziune a apei. Hntensitatea sc"imburilor lic"idiene la nivel cerebral depindede integritatea structuralA a barierei "emato4lic"idiene.

Bariera hemato-lichidianã de?ine rolul principal in formarea lic"idului cefalora"idian @ireprezintA doar 'E%&&& din suprafa?a barierei "emato4encefalice.

rincipalii constituen?i ai barierei "emato4lic"idiene sunt/

• ple!urile coroide 3 prevazute cu pori la nivelul endoteliului capilar( au diametrul de ''&4'& M)5

• vezicule de pinocitozA ( cu diametrul de %& M). Substratul morfologic al barierei "emato4lic"idiene este reprezentat de epiteliul coroidian, destratul meningoblastic e!tern al ara"noidei, precum @i de endoteliul vaselor care strAbat spa?iulsubara"noidian.

6



Sistemele de bariera ale sistemului nervos central si spa?iilor lic"idiene.

• .G..O bariera "emato4encefalica5• .G.>.O bariera "emato4lic"idiana5• .C.O ple!uri coroide5• V.-.O valii ara"noidieni5• -.8.O ara"noidA5• +..F O membranA pio4glialA5• ..>.O barierA encefalo4lic"idianA.

7



*./ariera 0ematoence#alic!

ariera Gemato4encefalică (G) este

formată de pere?ii capilarelor cerebrali.:oate capilarele sunt alcătuite din

perete endotelial, membrană bazală @i proiec?ii astrocitare. 2n organismsolvi?ii trec u@or din capilar în spa?iulintersti?ial, dar în creier distribu?ia lor este oprită de onc?iunile strînse ce seformează între celulele endoteliale.-stfel, se constituie o barieră selectivă,

bidirec?ională, iar integritatea ei esteesen?eală pentru men?inerea"omeostaziei sistemului .

-ceastă barieră permite apei, micilor solvi?i lipo4solubili @i unor gaze ca o!igenul sau bio!idul decarbon să intre în creier. ere?ii capilarelor cerebrale sunt u@or permiabili pentru ionii de Na, P@i Cl4, dar sunt impermiabili pentru proteinele mari din plasmă @i moleculele organice. -ceastă

permiabilitate selectivă complică tratamentul bolilor intracraniene, deoarece antibiotecele @ial?i agen?i terapeutici sunt incapabili să intre in

creier. posibil sa evi?i bariera prin inectareamedicamentului în sistemul ventricular, deobicei în regiunea lombară a coloaneivertebrale. +edicamentele administrate intra4ventricular aung la creier difuzînd prin iamater.

2n pofida faptului ca aceste bariere au o distribu?ie largă în creier, cîteva par?i ale acestuia suntlipsite de ele. -realele date posedă capilare ce permit solvi?ilor să treacă liber în interiorul saue!teriorul creierului. #e e!emplu varia?ii "ormoni secreta?i de adeno"ipofiză @i neuro"ipofiză trecdirect în sistemul circulator.()

articularită?ile G /

') absen?a fenestra?iilor5

) comple!e onc?ionale/

• ocluzive, strânse/ proteine asociate/ L=4', L=4, cingulin, 0GI antigen, occludina

(proteină reglatoare a cărei prezen?ă cre@te rezisten?a onc?iunii)• aderente/ cad"erine (,,N), catenine alfa, beta, gamma (intracitoplasmatic)

8



8olul e de a cre@te rezisten?a electrică transendoteliană ('.%&& o"mQcmQcm) de unde rezultă o permeabilitate scăzută la compu@ii ionici @i men?ine pasaul paracelular al moleculelor de o parte@i alta a G la un nivel e!trem de redus.

*) număr scăzut de vezicule de pinocitoză5

1) prezen?a sistemelor de transport specializate, saturabile, stereospecifice (e!.transportul selectiva #4"e!ozelor @i >4aminoacizilor)5

%) distribu?ia asimetrică a structurilor proteice membranare @i a sistemelor de transport ionic ceduc la polarizarea membranei celulelor endoteliale5

I) număr crescut de mitocondrii5

0) nivelul crescut al enzimelor intracelulare care formează o barieră enzimatică/ gamma4glutamiltranspeptidaza, decarbo!ilaza >4aminoacizilor aromatici, pseudocolinesteraza ce realizeazămetabolismul substan?elor plasmatice @i cerebrale5

6) prezen?a pericitelor, celule perivasculare cu rol fagocitic.(*)

-u fost acumulate multiple dovezi e!perimentale @i clinice care indica faptul că disfunc?iile Gsunt asociate cu o serie de boli grave ale SNC cu un impact social important, cum ar fi/ sclerozamultiplă, accidentul vascular cerebral, tumori cerebrale, epilepsie sau boala -lz"eimer.

Deci, bariera hemato-encefalicã este bariera dintre sânge @i sistemul nervos.#enumirea ecaracteristica capilarelor cerebrale care prezintă o permeabilitate e!trem de restrictivă,datorităcăreia se previne pătrunderea unor substan e din singe în creier i in lic"idul cefalora"idian.ț ș

Spre deosebire de capilarele obi nuite la nivelul cărora celulele endoteliului capilar prezintăș

onctiuni desc"ise de tip gap ,celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale prezintă onctiuniimpermeabile. -ceastă barieră serve te la men inerea unei "omeostaze constante în creier, careș ț

este complet separartă de circula ia sanguină. -ceastă barieră are rolul de filtru pentru a împiedicaț

pătrunderea în creier a unor substan e to!ice, germeni patogeni, care se pot afla înț sânge. 2n acela iș

timp bariera permite pătrunderea din sânge a substan elor nutritive necesare creierului, aceastăț

filtrare selectivă a unor substan e este realizată de piamater.ț Piamater este o membranăconunctivă4vascularizată, care aderă intim la forma iunile sistemului nervos central (SNC),ț

pătrunzând i an uri i fisuri. 2n grosimea ei se găsesc vase arteriale. relungirile piamaterului,ș ș ț ș

împreună cu ramurile arteriale i celulele gliale formează bariera "ematoencefalică. arieraș

"ematoencefalică, produce însă greută i la administrarea unor medicamente, la tratarea unor boliț

neurologice, medicamente care vor fi împiedicate de barieră să aungă în creier. rintre primii carea observat e!isten a unei bariere fiziologice între creier i circula ia sanguină a fost mediculț ș ț

german aul "rlic" care însă în anul '6'% a interpretat fals rezultatele cercetărilor sale. 2n anul'BI0 s4a demonstrat definitiv, prin e!amene electronomicroscopice, e!isten a acesteiț

bariere.-ceastA barierA este alcAtuita dinmicrostructuri care împiedicA o parte din substan?elesolvite în plasmA sA aungA la neuroni.

9



-vem însA zone în care aceastA barierA este absentA/

• aria postrema5• eminen?a medianA5• organul subfornical5• organul vascular ar laminei terminale.

-ceste zone sunt permeabile pentru "ormoni peptidici periferici.

Structura prin care comunicA cele doua bariere poartA numele de ependim. pendimultapeteazA ventriculii cerebrali @i asigura legatura între lic"idul cefalo4ra"idian si spa?iulinterneuronal estimate la ' din masa cerebralA.

rin comunicarea dintre spa?iile lic"idiene @i spa?iul intersti?ial al sistemului nervos central seformeaza un sistem unic.-cest sistem impinge spa?iile lic"idiene pânA la limita e!ternA asistemului de barierA dintre lic"idul circulant @i spa?iul e!tracelular al ?esutului nervos, cunoscutsub numele de barierA hematoencefalicã. 2nainte se credea cA substratul morfologic al acestei

bariere este reprezentat de celula glialA, interpusA între capilar @i neuron în cadrul unui sistemlipsit de spa?iu intersti?ial. -stAzi rolul de barierA este atribuit endoteliului capilarelor cerebrale alecAriu celule sunt solidarizate prin mirostructuri de tipul onc?iunilor ermetice. -ceste onc?iuniermetice solidarizeazA celulele endoteliale ale vaselor care traverseazA spa?iul subara"noidian.(4)

Hmportan?a fiziologicA a barierei "emato4encefalice constA în protearea ?esutului nervos cerebralde substan?e dAunAtoare din sânge ( e!emplu/ produ@i to!ici de degradare ,"ormoni, mediatoric"imici circulan?i). 2n unele condi?ii patologice bariera se poate desc"ide, determinând cre@tereaconcentra?iei serice a "ormonilor secreta?i în e!ces. 2n concluzie spa?iile lic"idiene @i spa?iul e!tracelular al sistemului nervos central formeazA un

sistem unic separate de spa?iul circulant intravascular prin bariera "emato4lic"idianA @i "emato4encefalicA. -semAnarea compozi?iei lic"idului cefalo4ra"idian cu cea a lic"idului e!tracelular al?esutului nervos reprezintA o con secin?A directA @i o dovadA a validitA?ii acestei concep?ii.

7unc?iile creierului adult se află în cadrul unui mediu bine controlat de ec"ilibru, ale cărui proprietă?i sunt determinate de mecanisme de sc"imb celular, suprapusă pe între?inere dedifuzie ,furnizate de legături strînse la interfe?ele dintre sânge, creier si lic"idulcefalora"idian (>C8). -ceste interfe?e sunt păr?i la principala pentru G. >a nou4născu?i @iembrioni, această barieră este imatură sau ;permeabilă; dezvoltareacreierului fiind mai vulnerabile la droguri sau to!ine care intră în circula?ia fetală de la mama. Noidovezi arată că multe mecanisme adulte, inclusiv func?ionarea legăturilor strânse nu sunt

prezente în creier embrionar @i la fel dezvoltare vaselor cerebrale pare să fie mai fragilă decâtîn rândul adul?ilor. 8ezultă că creierul în curs de dezvoltare este mai vulnerabil lamedicamente, to!ine, @i de condi?ii patologice, precum i laș daune cerebrale iș

tulburari neurologice mai tîrziu.(%)

Cum este influen ată G în func ie de vîrstă i genRț ț ș

4glicoproteină (gp) este implicată în transportul mai multor compu@i prin bariera "emato4encefalică (G). ierderea functiei gp cu vârsta poate cauza disfunc ii in func ionarea G.ț ț

Scăderea F este găsit cu inaintarea in varsta, cu toate acestea, efectele vârsteiasupra func?iei gp diferă între bărba?i @i femei.(I)

Cum putem desc"ide bariera "ematoencefalicăR

10



4inectarea medicamentului in zona dorită4perturbarea barierei prin administrarea de molecule osmotic active(manitol) sauvasoactive(bradiinanina)4e!punerea localizată sau difuză la ultrasunete de intensitate oasă (erfusion :ec"nologT)4încărcarea medicamentelor în nanoparticule4folosirea sistemelor de transport endogene sau a transcitozei mediată de receptori (pentru insulină

sau transferină)+,+CR2-2R+3A P+ ,CR 4I +VID+N5I+R+A IN+6RIĂ5II /ARI+R+I$+MA2+NC+-A,IC+

+ulte patologii ale sistemuluui nervos central (SNC) sunt asociate cu o cre@tere a concentra?ieide proteine din lic"idul cefalora"idian (>C8). -cest lucru este determinat de * cauze/'. Cre@terea permeabilită?ii barierei "ematoencefalice ( G).Sinteza intratecală de imunoglobuline ( în special de HgF).*. = combina?ie între cele cauze.Condi?ii patologice ce determină cre@terea permalită?ii G

:ermenul de barieră cuprinde de fapt mai multe interfe?e dintre diferite medii/ sânge (S), lic"idulcefalora"idian (>C8) @i ?esutul cerebral ().

ariera "ematolic"idiană este componentă a G @i cel mai u@or e!plorabilă în condi?iiclinice.a se găse@te oriunde sângele este separat de unul dintre cele două compartimente aleSNC (>C8 sau ?esut cerebral), adică la trei nivele/ la nivelul vaselor cerebrale, mai precis lanivelul capilarelor cerebrale, la nivelul ple!urilor coroide @i, nu în ultimul rând, la nivelulmembranei ara"noidiene, care delimitează spa?iul subara"noidian.

Hntegritatea G eviden?iată prin modificarea coeficientul de albumină ( U-, raportul>C8Eser).!istă numeroase teorii noi cu privire la analiza curentă a integrită?ii barierei"ematoencefalice. -naliza lic"idului cefalora"idian a devenit o investiga?ie de rutină @i îndepistarea @i diagnosticul diferen?ial al multor boli neurologice @i infec?ioase. -u fost elaborateg"iduri @i consensuri pentru interpretarea corectă a rezultatelor acestei investiga?ii în raport cudiferitele diagnostice. '.<n prim aspect îl reprezintă semnifica?ia actuală a albuminei în rela?ia cu G. <n interesdeosebit a fost acordat concentra?iei proteinelor provenind din sânge @i care reprezintă 6& din

proteinora"ia normală. -lbumina reprezintă *%46& din cantitatea totală de proteine din >C8.2n mod fiziologic imunoglobuline de clasă F,- @i +, prezente în >C8, provin din sânge, darultimele două se găsesc în concentra?ii foarte mici în condi?ii normale. 2n condi?ii

patologice, intervine o sinteză intratecală de imunoglobuline, cantitativ @i calitativ diferită, în

func?ie de afec?iune.-lbumina este o moleculă cu greutate moleculară mică (I0 #a), care traversează G prindifuzie simplă @i care, spre deosebire de imunoglobuline, nu este sintetizată local, ci doar de către"epatocite. #e aceea orice cre@tere a nivelului albuminei în >C8 va fi datorată unei perturbări amecanismelor de transfer la nivelul G, indicând o disfunc?ionalitate a barierei . (0)8aportul concentra?iei de albumină în >C8Esânge, numit coeficient sau indice de albumină esteacceptat astăzi ca cel mai bun marer al aprecierii func?iei barierei "ematoencefalice. -cestraport este influen?at în propor?ii diferite de trei factori/ concentra?ia plasmatică a proteinei,

permeabilitatea G @i flu!ul sau rata de reînnoire (turn4over) a lic"idului cefalora"idian.. <n al doilea aspect îl reprezintă e!plicarea disfunc?iilor G prin modificări func?ionale @i

nu e!clusiv morfologice. = cre@tere a raportului >C8Esânge pentru albumină a fost mult timp

interpretată ca un defect morfologic al barierei, o distruc?ie locală, o destructurare a onc?iunilorstrânse sau a peretelui capilar, conducând la o permeabilitate crescută locală. 2n ultimii ani s4aconturat însă ideea că factorul determinant al concentra?iei albuminei este de fapt flu!ul

11



lic"idului cefalora"idian @i rata reînnoirii acestuia. 7unc?ionalitatea barierei trebuie în?eleasă înacest conte!t ca un proces dinamic, care printr4o restric?ie a difuziunii moleculare @i altemecanisme bioc"imice fiziologice, men?ine gradientul de concentra?ie între sânge @i >C85 înabsen?a acestuia cantită?ile din cele două compartimente ar deveni egale.Coeficientul de albumină este un parametru independent de metodă @i poate fi folosit cu acelea@ivalori de referin?ă în laboratoare diferite. :otu@i, în literatura de specialitate nu e!istă date

sufieciente pentru compararea utilită?ii coeficientului de albumină fa?ă de cantitatea totală de proteină din >C8, pentru aprecierea func?iei G, pe co"orte de pacien?i neselecta?i.Sunt marcate următoarele zone/ (')intervalul de valori normale, ()disfunc?ie a G fără sintezăintratecală de imunoglobulină, (*)disfunc?ie a barierei "ematoencefalice @i sinteză intratecală deimunoglobulină, la nivelul SNC, (1)sinteză intratecală fără disfunc?ie a barierei,(%)valorile dinzona % indică erori metodologice. >inia superioară continuă (întărită) arată valoarea limită(Ulim)dintre frac?iunile de Hg provenind din sânge(inferior) @i sintetizate intratecal(superior).>iniileverticale arată limita concentra?iei de albumină de la care este depa@it itnervalul denormalitate(disfunc?ie a G) (6)= scădere patologică a flu!ului de >C8 , înso?ită de o cre@tere a coeficientului de albuminămarer al disfunc?iei G, a fost descrisă în multe afec?iuni neurologice . Cre@teri de pănă la

de '&& de ori normalul ale cantită?ii de albumină din >C8 pot avea multiple cauze/ un flu!scăzut de absorb?ie la nivelul vililor ara"noidieni către circula?ia venoasă, ca de e!emplu atuncicând e!istă inflama?ie locală, un bloca al circula?iei la nivelul spa?iului subara"noidian, dee!emplu printr4o tumoră sau printr4un prolaps discal. #e asemenea flu!ul scade atunci cănd esteîncetinită rata de produc?ie a >C8.#atorită difuziei continue a albuminei în >C8, de4a lungul traseului, în spa?iul subara"noidian,concentra?ia acesteia cre@te între spa?iul ventricular @i cel lombar (coeficientul rostro4caudal

pentru albumină 3 '/,%). c"ilibrul de stare între cele două compartimente (sânge @i >C8) nueste deci numai o consecin?ă a grosimii sau etan@eită?ii structurilor care reduc difuziuneamoleculară, ci @i a proceselor de producere @i eliminare a >C84ului, în absen?a cărora gradientulconcentra?iei proteice s4ar ec"ilibra (a@a cum se observă la cadavru). #atele recente dinliteratură, înso?ite de studii clinice, sus?in faptul că principalul modulator al concentra?iei proteicedin >C8, atât în condi?ii fiziologice, cât @i în condi?ii patologice de func?ionare a barierei"ematoencefalice, este reprezentat de flu!ul @i turn4overul >C8.-tunci când se investig"ează mecanismele patologice asociate unui sc"imb molecular perturbatla nivelul G, o aten?ie deosebită trebuie acordată posibilelor modificări metabolice @i

bioc"imice @i nu neapărat unei modficicări structurale, morfologice, a barierei. ,8ecent afost introdus termenul de disfunc?ie izolată de barieră "emato4lic"idiană (sau barier -tunci când seinvestig"ează mecanismele patologice asociate unui sc"imb molecular perturbatla nivelul G, o aten?ie deosebită trebuie acordată posibilelor modificări metabolice @i

bioc"imice @i nu neapărat unei modficicări structurale, morfologice, a barierei.,8ecent a

fost introdus termenul de disfunc?ie izolată de barieră "emato4lic"idiană (sau barieră"ematoencefalică), pentru situa?ia în care e!istă o cre@tere a indicelui de albumină (raport >C84sânge crescut), fără alte modificări patologice ale >C8. #e@i poate înso?i o varietate largă deafec?iuni neurologice. Cel mai frecvent este asociată sindromului Fuillain4arre,polineuropatieidemielinizante cronice inflamatorii, "idrocefaliei cu presiune normală @i stenozei de canal spinal. +vien7ierea ra"ortului 8Al (,CR Al9SerAl) "rin electro#ore'a simultan! "e ,CR iserariera "ematolic"idiană este accesibilă din punct de vedere clinic prin recoltarea printr4ote"nică minim invazivă de >C8 permi?ănd urmărirea concentra?iilor de biomolecule de interes/albumine, proteine, "ormoni, etc. Simultan cu recoltarea de >C8 se face recoltare de sânge venos@i prin te"nici electroforetice specifice se pot determina concentra?iile biomoleculelor din cele

compartimente @i apoi se calculează raportul lor.#eterminarea albuminei din ser @i >C8 precum @i a imunoglobulinelor Hg F, Hg -, Hg +, sunt posibile prin metoda electroforetică ce asociază separarea electroforetică de înalta rezolu?ie a

12



proteinelor în gel de agaroză cu imunofi!area. 8ezultate performante, specifice si mai sensibileăs4au ob?inut utilizând sistemul automat de electroforeză GTrTs4 GTdrasTs SH- @i trusaG#8-F> * EI CS7.-ceastă trusă este destinată detec?iei @i identificării profilelor oligoclonale ale imunoglobulinelor, simultan din ser @i >C8..ste o metoda simplă, specifică @isensibilă, u@or de interpretat.8aportul U-lb/

(CS7 -lbESer -lb )! '&& permite să se detecteze o modificare a permeabilită?ii bareierei "ematoencefalice. -cest raportvariază în func?ie de vârstă.(9)

Str!"un%erea arierei 0ematoence#alice ;n stressalterea'!is#unc ia co%nitiv! i inuce "atolo%ia cereral!ț ș

Stresul emo?ional, psi"ologic sau de mediu (e!. căldura sau nanoparticulele), influen?ează

func?ionarea creierului. 2n orice caz, mecanismele detaliate ale disfunc?iei cerebrale induse prinstres, nu sunt e!act cunoscute. Cercetările desfă@urate în laboratorul nostru în ultimii & de ani,demonstrează că func?ie de magnitudine @i durată, diferite tipuri de stresori alterează

permeabilitatea barierei "ematoencefalice (G) fa?ă de proteine, conducând la patologiacerebrală. -ceste animale stresate au manifestat un pronun?at deficit comportamental @i cognitiv

pe durata permeabilizării G. ătrunderea mai multor elemente restric ionate în compartimentulț

cerebral, determină reac?ii imunologice, bioc"imice @i patologice, cauzând formarea edemelorcerebrale @i lezare celulară. locada mai multor receptori neuroc"imici (e!. serotonină,

prostaglandine sau opioizi @i deasemeni neutralizarea unor elemente neurodistructive esen?iale, e!.sintetaza neuronală a o!idului nitric (nN=S), factorul de necroză tumorală alfa (:N74W), dinorfina- sau "emeo!igenaza4 (G=4), folosind medicamente specifice sau anticorpi împotriva acestor

factori, reduc perturbările barierei "ematoencefalice, disfunc ia cognitivă i comportamentală @iț ș patologia cerebrală. e baza acestor noi eviden e, se pare că bariera "ematoencefalicăț

este poarta către bolile neuropsi"iatrice. -stfel, ar trebui făcute eforturi pentru men inerea uneiț

bariere "ematoencefalice sănătoase, pentru îndeplinirea neuroprotec iei. osibilele mecanisme aleț

străpungerii barierei "ematoencefalice i patologiei cerebrale în condi ii de stres, corelate cuș ț

func ia cognitivă i func iile motor4senzitive, sunt discutate în acest rezumat. ('&)ț ș ț

<.Patolo%ia /$+

ariera "emato4encefalică ac?ionează foarte eficient pentru a protea creierul demulte infectii bacteriene frecvente. Cu toate acestea, din moment ce anticorpii si antibioticele sunt

13



prea mari pentru a traversa bariera "emato4encefalică, infec?iile creierului care apar suntadesea foarte grave @i dificil de tratat. Cu toate acestea, G devine mai permeabila in timpulinflamatiei. -cest lucru permite unor antibiotice @i fagocite să stăbata G, de@i, acest lucru poate

permite bacteriilor sau virusurilor să treacă la fel .= e!cep?ie sunt boli cauzate de spiroc"ete, cum ar fi orrelia, care provoacă boala>Tme, si :reponema pallidum, care provoaca sifilis. -ceste bacterii dăunătoare par să

traverseze bariera "ematoencefalică printrun tunel fizic4 prin peretii vaselor de sange .!istă, de asemenea, unele otrăvuri bioc"imice, care sunt alcătuite din molecule mari,care sunt prea mari pentru a trece prin bariera "ematoencefalică. -cest lucru a fost important maiales în timpurile primitive sau medievale, atunci când oamenii sau otrăvit de multe ori cu alimentecontaminate. ('')#epă@irea dificulta iiț de a oferi agenti terapeutici la anumite regiuni ale creierului reprezintă o

provocare maoră pentru tratamentul tulburărilor cerebrale. 2n rolul său neuroprotector Gare func?ii pentru a împiedica livrarea mai multor medicamente cu poten?ial important dediagnostic @i terapeutic la creier. +olecule terapeutice @i anticorpi care ar

putea fi eficace în diagnostic @i tratament nu traversează G in cantitati adecvate.+odalită?i de livrare de droguri prin intermediul G implică întreruperea acesteia prin

miloace osmotice, bioc"imice prin utilizare de substan?e vasoactive, cum ar fi bradiinina5. Sau c"iar de e!punerea localizată la ultrasunete de înaltă intensitate. -ltemetode folosite pentru trecerea prin intermediul G poate implica utilizarea de sisteme detransport endogene, cum ar fi cazul glucozei si transportatorii de aminoacizi, receptor4mediat detranscitoza pentru insulină sau a transferinei @i blocarea transportatorilor de eflu! activ, cum arfi 4glicoproteina. +etodele de livrare de droguri în spatele G includ implantare intracerebrală(cum ar fi cu ace) si convectie4consolidată de distribu?ie. +anitolul poate fi utilizat ocolind G.( +c#annold, Nat"an5 VT"odtseva, Natalia5 GTnTnen, Pullervo (I =ctober &&0). (')

Menin%ita

+eningita este o inflamatie a membranelor care inconoară creierul si măduva spinarii (acestemembrane sunt cunoscute ca meningele). +eningita este cel mai frecvent cauzată de infec?ii cuagen?i patogeni diferi i, e!emple care sunt Streptococcus pneumoniae @i Gaemop"ilusț

influenzae. -tunci când meningele este inflamat, bariera "emato4encefalică poate fi perturbată. -ceastă intrerupere poate cre@te din cauza penetrării diferitelor substan?e (inclusiv fieto!ine sau antibiotice), în creier. -ntibioticele utilizate pentru a trata meningita pot agravarăspunsul inflamator al sistemului nervos central prin eliberarea de neuroto!ine de la peretiicelulelor bacteriene, cum ar fi lipopolTsacc"aride (>S) 2n func?ie de agentul patogen cauzal,indiferent dacă acesta este bacterian, fungic, sau protozoare, tratament cu a treia generatie sau a

patra generatie de cefalosporine sau amfotericina este, de obicei, prescris ('*)

+"ile"sie

pilepsia este o boala neurologică, care se caracterizează prin crize recurente @i uneorinetratabile. +ai multe date clinice si e!perimentale au implicat e@ecul functiei de G îndeclan@area crizelor cronice sau acute, ('1) ('%), unele studii implica interac?iunile dintre un sângei proteineleș de albumină @i astrocite ('I). -ceste constatări sugerează faptul că crizele acute sunt

o consecin?ă previzibilă de perturbare a G fie prin mecanisme artificiale sau inflamatorii. 2n plus, e!presia moleculelor de rezistentă la droguri si transportatori de la G sunt un mecanismimportant de rezisten?ă la medicamente anti4epileptice utilizate frecvent('0).

Sclero'a multi"la

14



Scleroza multipla (S+) este considerată a fi o tulburare auto4imună @i neurodegenerativă, în caresistemul imunitar ataca mielina care proteeaza si izoleaza electric neuronii sistemelor nervoscentral si periferic. 2n mod normal, sistemul nervos al unei persoane ar fi inaccesibil pentrucelulele albe din sânge ca urmare a G care îi bloc"ează. Cu toate acestea, a fost demonstrat,folosind imagistica prin rezonanta magnetica,că G a fost străpunsă într4o sec?iune a măduvei

spinarii sau creierului, care permite celulelor albe din sînge numite limfocite : de a traversa teacamielina.8ezultă că S+ este o boală de bariera "emato4encefalică.<n studiu recent sugerează faptulcă slăbirea G este un rezultat al unei perturbări în celulele endoteliale de pe interiorul vaselorde sange, cauza pentru care produc?ia de proteine,anume a glicoproteinei nu func?ionează bine.('6)

/oala somnului

oala somnului, este o afec?iune în care :rTpanosoma protozoare se gaseste in esutul cerebral.ț Nuse @tie încă cum parazitii infectează creierul venind din sânge, dar se bănuie@te că trec prin

ple!ului coroid, un organ circumventricular.

,eucoence#alo"atie multi#ocal! "ro%resiv! (,MP)

>eucoencefalopatia multifocală progresivă (>+) este o boala demielinizanta a sistemului nervoscentral, care este cauzata de reactivare a unui papovavirus latente (poliomavirus XC), infectie, care

poate traversa G. -ceasta afecteaza pacientii imunitar4compromi i @i este asociată de obicei cuș

pacien?ii care suferă de SH#-.

De Vivo

#e Vivo (de asemenea, cunoscut sub numele de sindrom de deficit de F><:') este o afectiunerară, cauzată de transport inadecvat de za"ăr, glucoză, peste bariera "ematoencefalică, rezultând înîntârzieri de dezvoltare @i de alte probleme neurologice.#efectele genetice, în tipul de transport deglucoza ' (F><:') par să fie cauza principală a bolii #e Vivo .('B)

/oala Al'0eimer

Aceasta patologie este caracterizată de o acumulare aormală!i agregarea de peptideA"# care cotri$uie

la procesele eurodegeerati%e !i &' pare să oace u rol*c+eie petru creier , meta$olismul de A" peptide. Această re%izuire se cocetrează pe daterecete care demostrează rolul importat al &' , cauza acestei$oli# sugerad ca aceasta $arieraeste o posi$ila tita terapeutică , această$oală. (20)

- caracteristica maora patologică a $olii Alz+eimer este acumularea deamiloid*" , placi seile , creier. o%ada că scăderea clearace*ului de*amiloid " de la creier poate duce la i%eluri crescute de $eta*amiloidtezei. /a ditre căile de meta$olizare de amloid*" este trasportul ,$ariera +ematoecealică pri itermediul trasportatorilor de eu. (21)

15



$IV +nce#alita

Se crede că celulele latente cu GHV pot trece bariera "emato4encefalică i circula in sangeș

străbătînd monocitul (;cal troian teorie;), în primele '1 zile de la infec?ie. =dată aun@i, acestemonocite sunt activate @i sunt transformate în macrofage. +acrofagele activează eliberarea

virionilor în esutul cerebral apropiate de capilarele creierului distrugînd G.ț

/oli virale cu emielini'are:

• encefalita (meningo encefalitA acutA) 3 infec?ii cu virusul "erpes simple!5• infec?ii virale lent progressive4 sindromul de panencefalitA subacuta sclerozantA5în acest

caz apar leziuni demielinizate întinse5• infec?ii virale lente de tipul bolii Creutzfeld4Xaob, caracterizatA prin aspect de

encefalopatie spongiformA5oli autoimmune cu demielinizare/în aceste îmbolnAviri este atacul sistemului imunitar asupra

sistemului nervos.• scleroza multiplA4 conductibilitatea înveli@ului mielinic este puternic alteratiar curentul

apArut la nivelul ultimului nod 8anvier intact este de cele mai multe ori incapabil sAgenereze poten?ialul de ac?iune in zona denudate5manifesrAri clinice/ astenie cuspasticitate, pierderi ale sensibilitA?ii etc.2n ciuda unor eforturi considerabile nu s4a pututeviden?ia pânA în prezent antigenul rAspunzAtor de declan@area atacului imun din sclerozamultiplA.

• sindromul >andrT4Fuillain4arrY4 acest sindrom este caracterizat clinic prontr4o astenie cuevolu?ie rapidA si este atribuit unui proces de demielinizare a nervilor periferici.

oli asociate cu defecte membranare de naturA metabolicA/

• sindromul Niemann4ic 3 deficit de sfingomielinA cu acumulare anormalA desfingomielinA în neuroni5se caracterizeazA printr4o degenerescen?a progrsivA a sistemuluinervos central fatalA în câ?iva ani.

• boala Fauc"er 3 defect de beta4glicozidazA @i determinA acumularea de glucocerebrozideîn celulele reticulo4endoletiale din ficat, splinA @i mAduvA osoasA5

• boala Praabe 3 acumularea de cellule globoide în diverse regiuni ale sistemului nervoscentral5

• boala 7abrT 3 deficit de alfa4glucozidazA cu acumulAri de globoside @iceramidetri"e!oside5

• gangliozidozele 3 alterAri autosomal recesive ale metabolismului gangliozidelor5• leucodistrofia metacromaticA 3 afecteazA oligodendrocitele care formeazA mielinA @i

celulele Sc"Zann. boala Guntington 3 apari?ia tulburArilor motorii e!trapiramidale @i demen?A. ()

16



17

bariera hematoencefalica. aspecte fiziologice si patologice

Documents