Colind deCrăciun în Italia

gazetaBASARABIEI

Ziarulmigranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul IVNr. 11-31 ianuarie 2012

pag. 3

Acest proiect este finanţat de Uniunea Europeanăşi implementat de Agenţia Publică Suedeză de Angajare

PAG

4

PAG

6

PAG

2

Cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare vor puteasă-şi perfectezebuletinele deidentitate prinintermediulmisiunilordiplomaticeale R. Moldova

Valeriu Turea: „La toate instituţiilestatale unde am avut întrevederi amauzit elogii la adresa compatrioţilor noştri”

“Gazeta Basarabiei” lansează un ciclu de interviuri cu Ambasadorii Republicii Moldova acreditaţi în Occident. Campania Cunoaşteţi Ambasadorii vine să iniţieze cititorul în activitatea corpului diplomatic şi să îi facă cunos-cuţi, prin întrebări, răspunsuri şi imagini, pe purtătorii titlului de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova.

Timp de mai mult de un an, misiunea diplomatică din Portugalia îl are în funcţia de Ambasador pe dl Valeriu Turea. „Gazeta Basarabiei” încearcă să afle ce se întâmplă la Lisabona şi cum activează Ambasada de acolo.

Singura salvare – „Asul din mânecă”!Cu puţin mai mult de o lună în urmă, pe data de 16 decembrie 2011, a avut loc o tentativă a alegerii Preşedintelui Republicii Moldova...

gazetaBASARABIEI2 1-31 ianuarie 2012

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri.

La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru migranţii moldoveni, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. DIRECTOR: Olga COPTU REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-maIl: olesea_tanasciuc@yahoo.es) , Oleg JOSANU, Aliona PURCI

CaRICaTURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT MARKETING şi PUBLICITATE: Veaceslav ARAPAN DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Silvia JOSAN, Ecaterina DAMIAN Opiniile exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor. Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona (Portu-

galia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.com EDITOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE, Chişinău, Republica Moldova. Tel. de contact: 00 393 28 2167650.Tiparul este executat la editura „Universul” TIRaj: 5000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

BILETE DE AVIONDe la 40 euro pâna la 100 euroVeneţia, Treviso, Milano, Bergamo, Torino, Cuneo, Forli, Bologna, Pisa, Roma, Napoli, Bari, Catania, Spania –România, Anglia, Irlanda, Cipru, Franţa, Belgia, Olanda, Germania, Tel. 00 373 79 804 392 şi 00 373 79 888 079

DoinaM. Eminescu

De la Nistru pân’ la TisaTot Românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate străbateDe-atâta străinătate.Din Hotin şi pân’ la MareVin Muscalii de-a călare, De la Mare la HotinMereu calea ne-o aţin;Din Boian la Vatra-DorniiAu umplut omida cornii, Şi străinul te tot paşteDe nu te mai poţi cunoaşte.Sus la munte, jos pe valeŞi-au făcut duşmanii cale, Din Satmar pân’ în SăceleNumai vaduri ca acele.Vai de biet Român săracul!Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se ’ndeamnă, Nici îi este toamna toamnă, Nici e vara vara lui, Şi-i străin în ţara lui.De la Turnu ’n DorohoiCurg duşmanii în puhoiŞi s-aşează pe la noi;Toate cântecele pier, Sboară paserile toateDe neagra străinatate;Numai umbra spinuluiLa uşa creştinului.Îsi desbracă ţara sânul, Codrul - frate cu Românul -De secure se tot pleacăŞi isvoarele îi seacă -Sărac în ţară săracă!

Cine-au îndrăgit străinii, Mânca-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa pustia, Şi neamul nemernicia!

Ştefane Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las’ ArchimandrituluiToată grija schitului, Lasă grija SfinţilorÎn seama părinţilor, Clopotele să le tragăZiua ’ntreagă, noaptea ’ntreagă, Doar s-a ’ndura Dumnezeu, Ca să-ţi mântui neamul tău!Tu te ’nalţă din mormânt, Să te aud din corn sunândŞi Moldova adunând.De-i suna din corn o dată, Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori, Îti vin codri ’n ajutor, De-i suna a treia oarăToţi duşmanii or să piarăDin hotară în hotară -Îndrăgi-i-ar ciorileŞi spânzurătorile!

Cu puţin mai mult de o lună în urmă, pe data de 16 decembrie 2011, a avut loc o tentativă a alege-rii Preşedintelui Republicii Moldova. Acest tur de scrutin a urmat unei tentative anterioare, programate iniţial pentru 18 noiembrie 2011. Atunci însă, lucru inedit în istoria Republicii Moldova, partidele parla-mentare nu au înaintat niciun can-didat. Atât partidele din AIE, cât şi opoziţia comunistă, au preferat să practice înainte de 18 noiembrie o luptă de poziţii, pândindu-se şi studiindu-se reciproc. La 16 decem-brie lucrurile s-au petrecut altfel. Partidele din AIE l-au înaintat pe Marian Lupu în calitate de candidat la postul de Preşedinte al Republicii Moldova. Acest lucru a fost făcut în corespundere cu prevederile Acor-dului de constituire a Alianţei, dar şi în pofida unor disensiuni evidente dintre cele trei formaţiuni compo-nente ale coaliţiei aflate la putere. Formal, AIE a ieşit din această încer-care cu imaginea unei entităţi poli-tice care este fidelă angajamentelor asumate la constituirea sa. Însă, în acelaşi timp, atmosfera de neîncre-dere reciprocă existentă în sânul Alianţei, i-a condus pe deputaţi pe o cale greşită. Astfel, pentru a evita orice dubii şi speculaţii ulterioare, a fost adoptată decizia ca la ieşirea din cabina de vot fiecare deputat care a participat la scrutin să de-monstreze public buletinul său. Zis şi făcut. Toţi deputaţii AIE, plus de-putatul neafiliat Mihai Godea şi cei trei deputaţi socialişti din „grupul Dodon” au participat la votarea din 16 decembrie 2011. Opoziţia co-munistă a boicotat scrutinul, depu-taţii din fracţiunea PCRM nici măcar nu s-au prezentat la şedinţa specia-lă a Parlamentului. Gurile rele spun că toţi cei 39 de deputaţi comunişti au stat închişi timp de vreo patru ore în sediul partidului, sub stricta supraveghere a talibanilor din acest partid, conduşi de Tkaciuk, Voro-nin, Muntean, etc. Acest lucru nu poate fi demonstrat, dar nici infir-mat, fiindcă unele surse din cadrul PCRM au confirmat că un grup de deputaţi comunişti era gata să vo-teze pentru Marian Lupu, pentru a evita alegerile anticipate.

Să revenim însă la cei 62 de de-putaţi care au participat la votarea şefului statului din 16 decembrie. Dintre aceştia, toţi în afară de Mihai Godea au arătat buletinele de vot la ieşirea din urnă. Trei deputaţi din grupul Dodon au votat împotrivă, 58 de voturi arătate au fost „pentru”. Deputatul Mihai Godea nu a arătat buletinul de vot, dar a declarat că a votat „pentru”. În final, comisia spe-cială a numărat 58 de voturi în favoa-rea candidaturii lui Marian Lupu. S-a vorbit mult despre un scenariu îm-prumutat direct din filmele cu James

Singura salvare – „Asul din mânecă”!

Bond, în privinţa unui buletin care ar fi fost completat de către un depu-tat cu cerneală care se face invizibilă după o anumită perioadă de timp. Oricum, cert este faptul că numărul de voturi acumulate de către candi-datul Marian Lupu pe 16 decembrie era mai mic de 61, deci insuficient pentru alegerea sa în mult-râvnita funcţie de Preşedinte. Mihai Godea a formulat o sesizare la Curtea Con-stituţională, prin care întreba înalta Curte despre legalitatea demonstrării buletinului în cadrul alegerilor prezi-denţiale. Puţini au fost cei capabili să evalueze atunci importanţa acestei sesizări. Bomondul politic din Mol-dova avea să înveţe ulterior deplinul sens al proverbului despre „buturuga mică ce răstoarnă carul mare”.

În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, Parlamentul a decis organizarea alegerilor repeta-te pentru 15 ianuarie 2012. De data aceasta, într-un mod surprinzător, opoziţia comunistă a acceptat să negocieze cu Alianţa pentru Inte-grare Europeană. Acest lucru s-a în-tâmplat după ce, pe 28 decembrie 2011, în cadrul unui briefing de presă, preşedintele interimar Ma-rian Lupu a declarat că nu va mai candida la funcţia de preşedinte. În lipsa candidaturii lui Marian Lupu, căruia comuniştii nu-i vor ierta ni-ciodată plecarea din PCRM în 2009 şi adeziunea sa la AIE-1 şi AIE-2, dar şi conştienţi de faptul că cei 4-5 mii de oameni sărmani prezenţi la aşa-numitul „congres civic” de la 10 decembrie nu vor fi în stare să determine plecarea Alianţei de la guvernare, comuniştii s-au arătat deschişi pentru negocieri. Chiar dacă liderii PCRM afirmau sus şi tare că „ei nu negociază cu AIE, ci cu fiecare partid din Parlament”, cert este că, pentru prima dată în ultimii trei ani de zile, în aceeaşi în-căpere, la aceeaşi masă de discuţii, simultan, s-au regăsit reprezentan-ţii comuniştilor şi ai celor trei parti-de din cadrul AIE. Pentru o perioadă scurtă, de câteva zile, s-a profilat la

un moment dat posibilitatea identi-ficării unei candidaturi convenabile ambelor părţi beligerante. Însă, a urmat o săptămână scurtă, în care loviturile de teatru s-au ţinut lanţ. În primul rând, Oazu Nantoi, primul preşedinte al Partidului Social-De-mocrat din Moldova şi fost vice-pre-şedinte al Partidului Democrat, un bine cunoscut lider de opinie de la Chişinău, cu viziuni pro-occidenta-le şi o poziţie anti-comunistă bine conturată, şi-a declarat intenţia de a candida la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi a cerut în acest sens sprijinul partidelor din Alianţă şi a „grupului Dodon”. Liderii partidelor din Alianţă, luaţi prin sur-prindere, au avut o reacţie demnă şi plină de respect faţă de această iniţiativă a lui Oazu Nantoi, dar au ezitat să-şi manifeste sprijinul pen-tru candidatura sa. În acelaşi timp, comuniştii au înaintat candidatura lui Leonid Talmaci, fostul guverna-tor al Băncii Naţionale a Moldovei. Aşadar, se pregătea o confruntare pasionantă, între un candidat al Alianţei (posibil Oazu Nantoi sau o altă personalitate bine cunoscută) şi Leonid Talmaci, candidatul opo-ziţiei comuniste. Confruntarea însă nu a avut loc, fiindcă pe 12 ianua-rie, în ultima zi de depunere a can-didaturilor, Curtea Constituţională a formulat un răspuns la sesizarea lui Mihai Godea. Decizia Curţii i-a luat prin surprindere pe toţi actorii politici: alegerile din 16 decembrie 2011 au fost invalidate, pe motiv că nu a fost respectat caracterul secret al votului. În aceste circumstanţe, alegerile repetate din 15 ianuarie nu mai pot avea loc, iar Parlamen-

tul a primit recomandarea să deci-dă într-un termen rezonabil asupra unei căi de ieşire din situaţia creată.

Răspunsul Alianţei a venit foar-te repede: în dimineaţa zilei de 15 ianuarie, cei trei lideri ai AIE au ţinut un briefing de presă, în cadrul că-ruia au declarat că soluţia propusă de ei este... organizarea unui „refe-rendum pentru modificarea Consti-tuţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze de-ficienţele constituţionale care pro-voacă interminabile crize politice în Republica Moldova, prin democrati-zarea şi simplificarea mecanismului de alegere a Preşedintelui republicii de către Parlament şi transformarea sistemului de guvernare în unul au-tentic parlamentar. Referendumul urmează să aibă loc nu mai târziu de luna aprilie.” (citat din textul Decla-raţiei semnate de către liderii AIE).

Concluzia care se impune este că, după doi ani şi jumătate de ter-giversări, ne-am pomenit în punctul de plecare. Am ajuns la una din pri-mele propuneri formulate de către liderul PL, Mihai Ghimpu, la scurt timp după accederea la guvernare a AIE-1. Atunci, în acea atmosferă de febrilitate şi de entuziasm gene-ral, Mihai Ghimpu a rostit faimoasa frază despre „asul din mânecă”. Prin această expresie consacrată, pre-şedintele-interimar de atunci se re-ferea la... modificarea Constituţiei, care să permită evitarea blocajelor şi înlăturarea impedimentelor din calea instalării democraţiei autenti-ce în Republica Moldova. Atunci, în 2009, puţini au fost cei care au în-ţeles adevăratul sens al acestei pro-puneri a liderului PL. Astăzi, în 2012, „asul din mânecă” este iarăşi pe ordi-nea zilei. A devenit o propunere soli-dară şi asumată a întregii Alianţe. În pofida divergenţelor şi contradicţii-lor, AIE acţionează iarăşi ca un corp solidar, ca un bloc omogen şi puter-nic, iar acest lucru nu are cum să nu trezească un sentiment de optimism şi un nou suflu de entuziasm.

Este evident faptul că în viitorul apropiat vom afla mai multe detalii referitor la propunerile concrete pri-vind modificarea Constituţiei. Până atunci însă, să începem să pregătim participarea noastră, a migranţilor, la viitorul Referendum. De activis-mul nostru va depinde soarta între-gii ţări.

Dorin Duşciac Paris, Franţa

gazetaBASARABIEI 31-31 ianurie 2012

Gazeta Basarabiei aduce sinceremulţumiri asociaţiei InMoldova Onlus

pentru susţinerea acordatăla editarea ziarului.

Valeriu Turea: „La toate instituţiile statale unde am avut întrevederi am auzit elogii la adresa compatrioţilor noştri”

— Numirea dvs. în funcţia de Ambasa-dor, acum, la distan-ţa de un an, o apreci-aţi ca pe o provocare sau ca pe o şansă oferită de viaţă?M-aţi luat prin surprin-

dere chiar din start, deoarece încă nu mi-am pus întrebări de o asemenea gravitate… Probabil, şi una şi alta. Mun-ca unui diplomat, în general, este o provocare continuă, anume în sensul în care aţi întrebat Dumneavoastră. Dar cred că este şi o şansă rară, dacă stau să mă gândesc că în toamna acestui an am îm-plinit 60 de ani. Sper că nu e „cam până pe aici”, poate Domnul va fi mai îngăduitor cu mine, dar oricum e un fel de încununare de ciclu. Poa-te convenim să-mi puneţi această întrebare la înche-ierea mandatului de Amba-sador? S-ar putea să am un răspuns mai cursiv, încheiat la toţi nasturii…

— Caracterizaţi moldo-veanul din Portuga-lia...Este omul care mi-i drag

şi, din câte îmi dau seama, răspunde cu aceeaşi des-chidere la mâna pe care i-o întind. Are un permanent dor de casă şi nu trebuie să-l crezi când, uneori, zice că nu-l interesează ce se face în Moldova. Ba nu, îi pasă – îl trădează privirea, expresia feţei, chiar şi mersul. Nu ştiu, o fi bine, o fi rău, dar cred că moldoveanul e mai legat ca mulţi alţii de locul unde s-a născut şi, chiar dacă ar trăi îndestulat în străinătăţi două veacuri, tot ar tânji după casa părintească. Apoi, e respec-tuos faţă de legile ţării care l-au adăpostit, învaţă limba nu doar din necesitate, ci şi dintr-un bun simţ: s-ar putea altfel? Practic, la toate insti-tuţiile statale unde am avut întrevederi am auzit elogii la adresa compatrioţilor noştri. Şi vă rog să mă credeţi că nu sunt aprecieri făcute din complezenţă. Înainte de a veni în Portugalia, auzisem că, chipurile, diaspora mol-dovenească este dominant economică. Cu alte cuvinte, a venit omul să facă o para şi atât. Ba bine că nu! Am descoperit cu plăcută sur-prindere că moldovenii din Portugalia au un excelent po-tenţial artistic. Avem şi artişti plastici foarte buni, şi poeţi,

şi jurnalişti, şi cântăreţi. Da să-i vedeţi cum dansează. Şi, plus la toate astea, nu se ceartă între ei. Există zece asociaţii culturale cu cel pu-ţin tot atâţia lideri diferiţi ca personalitate, care mai pole-mizează între ei „în numele adevărului artistic”, dar nu este o problemă să organi-zăm împreună un spectacol de zile mari de să duduie sce-na (era să zic Portugalia). Cu alte cuvinte, moldovenii din Portugalia sunt oameni de bună calitate. Numai de nu i-aş deochea.

— Cum este privită Re-publica Moldova din Portugalia/de către portughezi?Există un capital de sim-

patie sinceră la adresa ţării noastre şi aceasta se dato-rează, nu în ultimul rând, comportamentului moldo-venilor de aici. Aş dori, însă, să remarc cu titlu special înţelegerea pe care o mani-festă autorităţile portugheze faţă de aspiraţiile Republicii Moldova. Portugalia sprijină cu convingere eforturile de integrare europeană ale ţării noastre. Acum, când UE trece printr-o perioadă de profunde incertitudini, când stările de spirit eurosceptice reprezin-tă o realitate care nu poate fi neglijată – această atitu-dine înseamnă mult. Pe de altă parte, există şi un deficit de imagine a Republicii Mol-dova în Portugalia. Anume din aceste raţiuni Ambasada consideră drept prioritare ac-ţiunile menite ca portughezii să afle cât mai multe lucruri despre ţara noastră şi cred că am reuşit să facem câte ceva în acest sens.

— Cât de tolerantă este legislaţia portughe-ză faţă de imigranţi?Cred că este una din

cele mai favorabile din UE. Spre exemplu, Legea privind cetăţenia portugheză este concepută pe o viziune mult mai îngăduitoare faţă de mi-granţi. De asemenea, siste-mul de protecţie socială are o abordare mai generoasă – indiferent de statut, gravi-dele beneficiază de asistenţă gratuită la naştere, la fel şi copiii în caz de boală. Cred că acest grad sporit de înţelege-re vine de la faptul că portu-ghezii înşişi au fost pe post de migranţi şi cunosc aceste realităţi nu din auzite.

— Ce s-a schimbat în activitatea Ambasa-dei timp de un an? Ce măsuri au fost întreprinse pentru a favoriza apropierea cetăţenilor noştri faţă de reprezentan-ţa diplomatică?Nu cred că am înfăptuit

lucruri ieşite din comun. Pur şi simplu, încercăm să ne fa-cem treaba conştiincios. În consecinţă, au dispărut plân-gerile privind abordările for-male sau neglijente faţă de solicitările cetăţenilor. O dată pe lună, oferim servicii con-sulare în cadrul proiectului „Ambasada vine mai aproape de tine”, funcţionarul consu-lar deplasându-se în zone-le unde locuiesc mai mulţi moldoveni. Vreau să cred că cetăţenii noştri apreciază această atitudine, ştiind că la Ambasadă sunt trataţi cu înţelegere şi respect. Proba-bil, aceasta îi şi face să vină la noi nu doar pentru servicii consulare, dar şi pentru a dis-cuta chestiuni privind o mai bună activitate a lor la locul de trai sau să se intereseze ce se mai întâmplă acasă. Cu alte cuvinte, încercăm să le asigurăm compatrioţilor noş-tri şi un sentiment de confort interior care să suplinească măcar câtuşi de puţin dorul de casă şi „deficitul de Mol-dova”, care este inevitabil când te afli în străinătate.

— V-aţi confruntat cu cazuri de corupţie de când sunteţi în func-ţia de Ambasador?- Univoc: nu.

— Dle Turea, în con-textul activităţilor dedicate aniversării a 20-a de la procla-

marea indepen-denţei Republicii Moldova, Ambasada ţării noastre în Por-tugalia a organizat câteva concerte cu participarea com-pozitorului Eugen Doga. Cum aţi reuşit să organizaţi eveni-mente de asemenea importanţă?S-a auzit şi în Italia de

succesul fulminant pe care l-a avut Eugen Doga în Por-tugaliaJ? Nu pot decât să mă bucur şi satisfacţia mea e cu atât mai mare, cu cât am aflat că şi diaspora din Italia doreşte să-l invite, la fel ca şi cea din Grecia. Am fost într-un dialog permanent cu maestrul încă de la sfârşitul anului trecut, până am reuşit să stabilim perioada venirii dânsului în Portugalia. Nu au fost dificultăţi de negociere, ca să zic aşa, ci mai mult pri-vind agenda compozitorului extrem de încărcată. Au mai survenit şi nişte chestiuni de bucătărie internă, dar ceea ce contează e rezulta-tul: trei spectacole absolut magnifice. Surprinzătoare a fost nu atât reacţia moldo-venilor (adorabilă, deşi era şi previzibilă), cât, mai ales, a diplomaţilor străini invitaţi la spectacol şi la recepţia ofe-rită de Ambasadă cu ocazia aniversării.

— În ultimul an, au fost semnate mai multe acorduri bilaterale între R. Portugheză şi R. Moldova. Recent (26 octombrie), la Lisabona aţi sem-nat Aranjamentul administrativ pentru stabilirea procedurii de aplicare a Acor-dului în domeniul securităţii sociale între Republica Moldova şi Repu-blica Portugheză. Cum vor influenţa aceste acorduri viaţa moldovenilor din această ţară?În modul benefic cel mai

direct. Conform statisticilor oficiale, în Portugalia se află

15 641 de cetăţeni moldo-veni legalizaţi. Aranjamen-tul prevede mecanismele de aplicare a Acordului pe toată gama securităţii sociale ne-gociată între părţi, inclusiv boala şi maternitatea, pater-nitatea şi adopţia; pensiile de invaliditate, bătrâneţe şi de urmaş şi prestaţii în caz de deces; plata prestaţiilor de şomaj; accidentele de muncă şi bolile profesionale; evalua-rea gradului de incapacitate; contestarea împotriva unei decizii de respingere a cere-rii ş.a. Cu ocazia ceremoniei semnării documentului, dl Luís Pedro Russo da Mota Soares, Ministrul Solidarită-ţii şi Securităţii Sociale, a re-levat un lucru care vorbeşte de la sine: Portugalia traver-sează o perioadă dificilă, dar a considerat necesar să facă acest gest de echitate, de-oarece apreciază contribuţia moldovenilor de-a lungul anilor.

— O altă dimensiune a relaţiilor moldo-portugheze sunt proiectele de colabo-rare academică între diverse instituţii superioare din R. Moldova şi Portuga-lia. Care sunt ele? Vorbiţi-ne despre rezultatele lor.Într-adevăr, anul 2011

este unul foarte rodnic pen-tru cooperarea academică moldo-portugheză, deoa-rece am reuşit să semnăm trei acorduri de cooperare: între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia de Ştiinţe din Lisabona, Univer-sitatea Tehnică din Moldova şi Universitatea Tehnică din Lisabona, Universitatea de Stat din Moldova şi Institu-tul Superior de Ştiinţe So-ciale şi Politice (ISSSP) din Lisabona. Acordurile prevăd schimburi de informaţii şti-inţifice, materiale şi publi-caţii ştiinţifice, schimburi de delegaţii, studenţi şi cadre didactice, activităţi comune de cercetare pe teme de in-teres comun. Esenţialul este că s-a depăşit faza bunelor intenţii şi s-a trecut la imple-

mentarea practică a docu-mentelor semnate. Chiar în clipele când formulez aceste răspunsuri, la Lisabona se află dl profesor Victor Mora-ru, Directorul Institutului In-tegrare Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM, care a avut întrevederi foarte productive cu preşedintele Academiei de Ştiinţe, cu factori de deci-zie de la ISSSP, Universitatea clasică, Institutul “Camões”. De asemenea, dl Ion Bostan, rectorul UTM, a propus câte-va proiecte foarte interesan-te şi, sper, tentante pentru colegii portughezi.

— Câţi studenţi de origine basarabea-nă avem înscrişi la universităţile din Portugalia?Spre regret, nu deţi-

nem cifra exactă, deoarece mulţi dintre ei, împreună cu părinţii, au deja cetăţenie portugheză şi, prin urmare, alt statut. Important, însă, e altceva: studenţii noştri au o pregătire excelentă, sunt per-fect competitivi cu colegii lor portughezi. Faptul că părinţii lor au luat drumul străinătăţii îi face mai responsabili şi mai motivaţi, îşi dau seama că nu au altă soluţie decât să ia re-dută după redută, cu răbdare şi tenacitate.

— Cum apreciaţi dinamica fenome-nului migraţional din R.M.? Credeţi că fluxul forţei de muncă spre Occident va diminua? Nu aş vrea să mă hazar-

dez în declaraţii speculative, dar cred că cel puţin în raport cu Portugalia nu avem moti-ve să ne aşteptăm la un nou val de migranţi.

— Vă mulţumim pentru disponibilitate şi amabilitatea cu care aţi răspuns la întrebările noastre. Credem că cititorul de acum încolo va cunoaşte mai bine activitatea Ambasa-dorului R. Moldova din Portugalia şi se va implica mai activ într-un dialog constant cu repre-zentanţii diplomatici pentru soluţionarea problemelor mi-granţilor.Vreau să vă mulţumesc

pentru invitaţia de a răspun-de la întrebările „Gazetei Ba-sarabiei” şi să le doresc tutu-ror prietenilor şi cunoscuţilor mei din Italia, tuturor citito-rilor ziarului Dumneavoastră un an cu cât mai multe veşti bune pentru ei personal, dar şi pentru ţara noastră.

Interviu realizat de Olga Coptu

gazetaBASARABIEI4 1-31 ianuarie 2012

Acest lucru a devenit posibil după ce Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 918 cu privire la modificările şi completările ce se operează în unele hotărâri ale Guver-nului (publicată în Monito-rul Oficial nr. 222-226 din 16 decembrie 2011). Mo-dificările se referă inclusiv la Hotărârea Guvernului nr.

376 din 6 iunie1995 cu pri-vire la măsurile suplimenta-re de realizare a Sistemului naţional de paşapoarte. Ast-fel, cetăţenii Republicii Mol-dova vor putea să se adrese-ze la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Re-publicii Moldova pentru a-şi perfecta buletinele de iden-titate, iar în lipsa misiunilor

în statele de reşedinţă ale solicitanţilor, aceştia se vor adresa la orice altă misiune diplomatică sau oficiu con-sular de peste hotare.

Până acum, cetăţenii moldoveni aflaţi în străină-tate erau nevoiţi să revină în ţară ca să-şi poată perfecta buletinul de identitate.

Sursa: www.mfa.gov.md

Cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotarevor putea să-şi perfecteze buletinele de identitate prin intermediul misiunilordiplomatice ale R. Moldova

La 25 noiembrie 2011, la Roma, a avut loc cea de-a treia ediţie a MoneyGram Award, Premiul pentru An-treprenoriatul Imigranţilor în Italia, care, la momentul actual, este unica iniţiativă de acest gen în Italia. Acest premiu are ca scop promo-varea excelenţei în rândul companiilor fondate şi ges-tionate de către investitorii străini în Italia.

În acest an, MoneyGram şi-a îndreptat privirea spre studenţii din Roma. Studen-ţii străini constituie azi 3,6% din numărul total al studen-ţilor înscrişi la universităţile italiene. Printre ei avem şi studenţi moldoveni, care, conform statisticilor, sunt în număr de 462 (Dosarul de Statistică Migrantes - 2011).

MoneyGram a oferit burse pentru studenţii de la Facultatea de Economie „Fe-

derico Caffè” a Universităţii Roma Tre. Premianţii sunt trei studenţi de origine stră-ină, care s-au distins prin ex-celenţă în studii. Nu au fost aleşi la întâmplare – aceste trei fete sunt din ţările de destinaţie a remitenţelor mi-granţilor: Chen Shaoting din China, Hacina Nicoleta din Republica Moldova şi Zybe-raj Stela din Albania.

Nicoleta Hacina locuieş-te în Italia de 11 ani. A ve-nit aici de mică, la vârsta de 10 ani, cu familia, vorbeşte foarte bine limba italiană, dar nu a uitat nici limba maternă. Se întoarce acasă în fiecare an şi este fericită când observă schimbări spre bine în Republica Moldova, însă recomandă să se inves-tească mai mult în factorul uman. Ne invită pe toţi să investim în ţara de origine şi să devenim noi înşine antre-

prenorii de mâine, pentru că Republica Moldova are ne-voie de tineri oameni de afa-ceri. Ea vorbeşte cu entuzi-asm şi este foarte optimistă. Nicoleta Hacina studiază în Italia, dar visează ca într-o zi să poată deschide o afacere în Moldova, care între timp, speră ea, va deveni membră a Uniunii Europene.

Nicoleta, îţi urez cele mai mari succese şi îţi mul-ţumesc pentru curajul tău.

MoneyGram este un lider global în transferurile băneşti internaţionale, cu 256 000 agenţi în 192 de ţări în întreaga lume, şi cu această iniţiativă demon-strează un exemplu puternic de responsabilitate socială, corporativă, de filantropie şi solidaritate.

Tatiana NogailîcAssoMoldave

MoneyGram Award 2011 premiază o studentă moldoveancă în Italia

portugalia

În Portugalia a avut loc festivalul internaţional moldo-portughez de datini şi obiceiuri de iarnă „Des-chide uşa, creştine…”, or-ganizat de Centrul de Cul-tură şi Artă „Trei culori” din Almada cu sprijinul Amba-sadei Republicii Moldova.

În cadrul festivalului, grupuri folclorice din par-tea Centrului de Cultură şi Artă din Almada, Asocia-ţiei „Mioriţa” din Barreiro şi Asociaţiei Culturale din Benavente au prezentat nestemate din patrimoniul folcloric al poporului nos-tru: colinde, Pluguşorul, teatru inspirat din sărbăto-rile de iarnă, cântece popu-lare. O adevărată revelaţie

a constituit-o corul portu-ghez „Vocile apei”, care a interpretat piese de muzică sacră de Crăciun.

Invitaţii de onoare ai festivalului au fost Maria Sarabaş, artistă a poporului din Republica Moldova, şi Gheorghe Nichiforeac, ma-estru în artă.

Aflat la prima sa edi-ţie, festivalul „Deschide uşa, creştine…” îşi doreşte un statut de periodicitate anuală şi îşi propune drept scop o mai bună cunoaşte-re şi apropiere dintre Mol-dova şi Portugalia în baza punerii în circuit a valorilor spirituale comune.

Valeriu Turea

Festivalul moldo-portughez „Deschide uşa, creştine…”

La 29 decembrie 2011, membrii Cenaclului Lite-rar din Portugalia „Dor de Plai” au organizat sărbătoarea cu genericul „Am venit să colindăm”. La eveniment au parti-cipat copiii moldoveni rezidenţi în or. Cascais, care au venit să colinde profesoara lor îndrăgită, doamna Elena Voina.

Sărbătoarea a început cu prepararea bucatelor tradiţi-onale, copiii însuşind tehnica preparării sarmalelor. În timp ce se pregăteau sarmalele, doamna Nadejda Boghenco le-a vorbit despre sărbători-le, obiceiurile şi tradiţiile de iarnă. Copiii s-au interesat de ce sărbătorile religioase de iarnă sunt marcate la noi de două ori. Un răspuns simplu la această întrebare ar fi: pen-tru că se sărbătoreşte pe stil nou şi pe stil vechi. Micuţilor li s-a explicat diferenţa dintre calendarul iulian, cunoscut sub numele de stil vechi, şi cel gregorian, cunoscut sub numele de stil nou.

Ulterior s-a vorbit des-pre sărbătoarea Sfântului Nicolae şi istoria „ghetuţe-lor cu cadouri”, despre Moş Ajun, fratele mai mic al lui Moş Crăciun, despre care se spune că a fost un păstor. Iar Moş Crăciun este un sfânt

„Am venit să colindăm”

care aduce de ziua naşte-rii lui Iisus daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea darurilor pe care, după parabola biblică, le aduceau magii în staulul unde s-a născut Mesia. Cân-

tecele de bucurie intonate de slugile lui Crăciun s-au transformat în colinde.

Sărbătoarea a continuat cu Colindatul, Steaua, Ca-pra, Pluguşorul şi Sorcova şi s-a încheiat cu servirea sar-

malelor pe care le-au gătit copiii dirijaţi de Elena Voina şi Nadeja Boghenco.

Nadejda Boghenco, Preşedintele Cenaclului

Literar „Dor de Plai”

gazetaBASARABIEI 51-31 ianurie 2012

gazetaBASARABIEI

SUNĂ ACUM: 00 39 328 2167650sau trimite mail: gazetabasarabiei@gmail.com

10% redUCere la spaţiu publicitarpentru toţi clienţii noi!

RECLAMă PENTRU TINE ŞI AFACEREA TA!

gazeta

BASARABIEIZiarul

migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul IIINr. 1616-30 noiembrie 2011

Şi dacă Italia într-o perioadă de criză a

găsit personalităţi marcante pentru a scoa-

te ţara din impas, atunci în Republica Mol-

dova locul vacant de preşedinte nu ademe-

neşte pe nimeni. Alianţa pentru Integrare

Europeană nu a înaintat nicio candidatură

la funcţia de preşedinte pentru alegerile

fi xate pentru 18 noiembrie, nici opoziţia

comunistă nu a făcut acest lucru, suntem

punct şi de la capăt.

Mario Monti a ales o echipă în care nu

sunt prezente personalităţi politice pentru „a

evita anumite difi cultăţi şi pentru ca acest

guvern să aibă capacitatea de a acţiona inci-

siv în toate domeniile”.

La noi unii pledează pentru o candida-

tură non politică la funcţia de preşedinte,

alţii o vor anume din sânul partidelor, iar

până la urmă nici unii şi nici alţii nu au

susţinut nici măcar un candidat la funcţia

de şef al statului. Se caută un preşedinte,

Mergem la frigărui în ziua alegerilor, Fum

negru deasupra Parlamentului RM – cam

asta titrează presa despre Moldova şi toţi

se întreabă: quo vadis? Timp de peste doi

ani suntem într-o criză politică fără sfârşit,

politicienii pe care i-am votat nu reuşesc să

depăşească Criza Constituţională, sau in-

terpretările Legii Organice sunt prea varia-

te, rezultatul însă rămâne acelaşi: nu avem

nici preşedinte, nici o majoritate parlamen-

tară solidă. Avem criză de tot felul: socială,

demografi că, economică...

Să vedem cum va reuşi Mario Monti să

conducă un guvern chemat să redea Italiei

demnitate, dar de ce nu am prelua modelul

italian şi în Republica Moldova, nu avem per-

sonalităţi? Olga Coptu

Punct şi

de la capăt

Mario Monti, alesul preşedintelui Repu-

blicii Italiene Giorgio Napolitano, are o

misiune foarte delicată, şi anume recâşti-

garea încrederii creditorilor externi pen-

tru Italia. După demisia lui Silvio Berlus-

coni la 13 noiembrie curent, preşedintele

ţării Napolitano, partidele politice, dar şi

sindicatele împreună cu industriaşii ita-

lieni, mizează pe experienţa decenală a

lui „Grande Mario” în funcţia de Comisar

European, pentru a convinge europenii,

dar şi bursele, că Guvernul său (compus

din specialişti, profesori universitari, mi-

litari, economişti – cu toţii personalităţi

în domeniile unde urmează să obţină fo-

toliile de minsitru, cu o premieră pentru

Italia – nominalizarea unei femei, Paola

Severino, în fncţia de Ministru al Justi-

ţiei) este capabil să acţioneze pentru a

evita default-ul italian.

edITOrIAL

Destinul de a fi „badantă”:

discuţii şi refl ecţii la seminarul

tematic de la Modena (Italia)

Este o femeie, care în majorita-

tea cazurilor a venit în Italia din Eu-

ropa de Est şi îngrijeşte de bătrânii

italieni şi de casele lor. Îngrijeşte cu

sârguinţă, spală, calcă, găteşte bu-

cate, face cumpărături şi pe toate le

face cu dragoste, căldură şi sacrifi ciu

de sine. Anume aşa trebuie să fi e, al-

tfel italienii nu le doresc în casele lor.

Cum scrie Francesco Vietti în car-

te sa „ Il paese delle badanti” (Ţara

badantelor), acest cuvânt provine

de la verbul „badare”, care stă între

„a lucra” şi „a iubi”. Deci, munca de

badantă este una în care se depune

dragoste. După cele expuse nu cred

că cititorului îi va fi greu să înţeleagă

semnifi catul acestui termen, de ace-

Termenul de „badantă” a de-

venit pentru noi, cei din Italia,

foarte cunoscut, fi ind folosit

deseori de italieni, dar şi de

noi, fără deosebire de semni-

fi cat. „Badantă” ar însemna

asistentă familială, colabora-

toare casnică, îngrijitoare de

persoane, îndeosebi persoane

în vârstă.

ea voi folosi în continuare anume

cuvântul „badantă” pentru această

categorie de lucrătoare.

Despre badante, prin prizma bi-

ografi ilor şi destinelor acestora, s-a

vorbit la seminarul „Geografi i de în-

grijire” în oraşul Modena, pe data de

11-13 noiembrie, seminar organizat

de Provincia şi Primăria din Modena

în colaborare cu asociaţii şi fundaţii

italiene. În afară de cercetători, an-

tropologi, scriitori sau profesionişti

din domeniu, întâlnirile pe parcursul

celor trei zile s-au distins prin parti-

ciparea directă a martorilor implicaţi

în prima persoană, adică a badan-

telor. Au povestit experienţele lor

femeile din Ucraina, Rusia, Georgia

şi Republica Moldova făcând schimb

de opinii şi relatări semnifi cative

pentru publicul prezent. Printre par-

ticipanţii la eveniment au fost şi Na-

talia Petică de la asociaţia „Plai” din

Torino, Tatiana Nogailîc de la „Asso-

moldave” din Roma, Olga Coptu de

la „Gazeta Basarabiei” şi Ala Mîndîca-

nu, preşedintele Comunităţii Moldo-

veneşti din Canada. Fiind interesat

de tema seminarului, nu am putut

să lipsesc nici eu, participând cu plă-

cere la aceste trei zile de formare din

partea Centrului Diaspora Moldova.

Astfel am avut posibilitatea să afl u

şi părerile conaţionalelor noastre vi-

zavi de argumentele discutate.

Dna Natalia, sunt nespus de

bucuros să ne reîntâlnim după

conferinţa din august din R.

Moldova. Ştiu că dedicaţi mult

timp voluntariatului în cadrul

asociaţiei pe care o conduceţi,

dar cum s-a întâmplat să par-

ticipaţi şi la acest eveniment?

Am fost invitată de către unul

din organizatorii acestui forum,

Francesco Vietti, om de ştiinţă,

scriitor şi cercetător, autorul cărţii

„Il Paese delle badanti”, carte care

povesteşte despre destinele mul-

tor femei din Moldova venite în

Italia, care muncesc în calitate de

îngrijitoare de bătrâni. Francesco a

fost alături de noi din prima clipă

când am decis să fondăm prima

asociaţie de moldoveni din Torino

în 2007.continuare în paginile 2-3

PAG

2

PAG

4

PAG

5

Il 15°Censimento

dellapopolazione

e delle

abitazioni 2011

(Şi) Eu sunt

Român!Cu 2500 de ani în urmă, fi lo-

soful Diogene, plimbându-se

ziua-n amiaza mare pe străzi,

cu felinarul în mâini, spunea:

„Caut omul”. Străzile capitalei

antice erau, ca şi astăzi, pline

de oameni: bătrâni, tineri,

femei, copii, marinari, negus-

tori, etc. Fiecare dintre ei era

om, însă Diogene căuta ceea

ce era ascuns în ei, el căuta

personalitatea umană.

Habemus Папа?!

Din fericire, nu!

Aşadar, alegerile prezidenţiale

care erau programate pentru

data de 18 noiembrie 2011,

au eşuat. Parlamentul Repu-

blicii Moldova trebuia să se

întrunească la acea dată într-o

şedinţă specială, în care cei 101

de deputaţi trebuiau să purcea-

dă la alegerea şefului statului.

gazeta

BASARABIEIZiarul

migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul IIINr. 151-15 noiembrie 2011

pag. 2

Moldovenii din Italia: cifre, date

şi statistici conform Raportului

Dossier Statistico Immigrazione 2011Pe data de 27 octombrie

la Roma şi în alte oraşe din Italia a fost prezentat

Raportul Dossier Statistico

Immigrazione 2011. Reali-

zat anual de către o echipă

de cercetători de la Caritas

Migrantes, raportul prezin-

tă estimări statistice referi-

tor la migranţii din această

ţară, fi ind una din cele mai

actualizate surse de infor-

maţii care conţine date, sta-

tistici, dar abordează şi alte

aspecte importante privind

imigraţia în Italia. Raportul

vorbeşte despre o prezenţă

de aproximativ 5 milioane

de imigranţi în Peninsulă,

constituind un total de 7,5

procente din populaţia ţării,

sau chiar 10% în unele regi-

uni. Printre cele mai repre-

zentative naţiuni se numără

românii, albanezii, maro-

canii, chinezii şi ucrainenii.

Moldovenii, de asemenea,

fac parte dintre primele 10

comunităţi străine. Care

sunt cifrele şi despre ce vorbesc statisticile referitor

la cetăţenii moldoveni din

Italia, vedem din datele de

mai jos, elaborate în mare

parte în baza raportului

Dossier, dar şi din alte surse

importante.

pag. 3 pag. 7 pag. 2

„Ai noştri”, ca brazii

Mai ţineţi minte? „Cum stau ca brazi în

munte voinici sute de mii; / - / Bătrâni, băr-

baţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!”.

Sunt versuri din „Deşteaptă-te, române !”,

pe care mulţi dintre noi îl considerăm drept

imnul naţiunii din care facem parte, imnul

tuturor românilor.

„Gazeta Basarabiei”

a devenit o publicaţieprezentă permanentla bibliotecaorăşeneascădin Mestre-Veneţia

Moldoveniicucerescmediulde afaceriitalianprincuraj şiperseverenţă

gazetaBASARABIEI

Ziarulmigranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul IIINr. 1416-31 octombrie 2011

pag. 2

pag. 3

pag. 4

pag. 5

Aspecte problematice în activitatea cotidiană a emigranţilor moldoveni cauzate de lipsa acordurilorinterstatale între Moldova şi Italiadiscurs rostit în cadrul Conferinţei Internaţionale

„Cultura Toleranţei, Valorile Comune, dialogul Intercultural: 20 de ani de realizări”, 23-26 august 2011, Chişinău

Seminarul„Imigraţia înVeneto, migranţişi actori locali:întâlniri, idei şiresurse pentruco-dezvoltare”

Rodica Rusu –AutoportretIA, SUNT ŞI eU...

În ultimele două săptămâni Parlamentul Republicii Moldova s-a transformat într-un adevărat teatru de confruntare. Cel mai dureros este faptul că „linia fron-tului” desparte două grupuri de deputaţi, pe care am dorit să-i ve-dem împreună, apărând aceleaşi valori şi luptindu-se pentru ace-laşi ideal: integrarea europeană a Republicii Moldova. Însă, la fel cum s-a întâmplat de mai multe ori pe parcursul celor douăzeci de ani de independenţă ai ţării noastre, „ai noştri” nu se mai în-ţeleg. Utilizez cu bună ştiinţă ex-presia „ai noştri”, şi nu aş vrea să fi u învinuit de divizarea societăţii în „ai noştri” şi „alţii”. Sunt însă în drept să utilizez expresia aceas-ta, fi indcă atunci când am mers la votare în 2009 şi în 2010, fă-ceam foarte clar distincţia între partidele de orientare demo-cratică, pentru care integrarea europeană era un scop asumat în mod sincer şi Partidul Comu-niştilor, pentru care integrarea europeană nu a fost decât un truc electoral, utilizat pentru a convinge electoratul naiv de „schimbarea vectorului extern” al acestui partid după 2005. Acum trei săptămâni, prin declaraţia li-derului sau V. Voronin, PCRM-ul şi-a dat arama pe faţă, acest par-tid proclamând foarte clar şi fără echivoc opţiunea să pentru inte-grarea Republicii Moldova în...

Cine riscă să rămînă de unul singur în politica Republicii Moldova?

Noua guvernare de la Roma a înăsprit lupta con-tra evaziunii fiscale. În acest sens, la 14 decembrie 2011 a fost introdusă o nouă taxă pentru proprietarii de imobile în străinătate. Astfel, şi străi-nii cu reşedinţă în Italia vor avea de plătit un impozit su-plimentar către statul italian pentru proprietăţile imobilia-re pe care le deţin în ţara de origine.

Noul impozit pe valoarea imobilelor din străinătate va fi achitat de toţi cei care au reşedinţă în Italia, inclusiv de cetăţenii străini. Prin urmare, şi moldovenii din peninsulă vor trebui să plătească statu-lui italian pentru casa cumpă-rată în Republica Moldova.

Valoarea impozitului este de 0,76% din preţul cu care a fost cumpărată

locuinţa, din care se va scă-dea impozitul plătit statului moldovenesc. Dacă actul de proprietate asupra casei nu indică un preţ de achiziţie, se va lua ca referinţă „valoarea de pe piaţă din localitatea în care este situat imobilul”. Nu este clar cum va verifica Fis-cul italian existenţa propri-etăţii imobiliare a străinilor rezidenţi, considerând faptul că mulţi contribuabili uită sau omit să menţioneze imo-bilele pe care le deţin în stră-inătate în declaraţia pe venit.

Evident, măsurile între-prinse de guvernul Monti au ca grup ţintă italienii cu pro-prietăţi de milioane în para-disuri fiscale şi nedeclarate fiscului, iar întrucât orice im-pozit trebuie să fie erga om-nes, această lege va afecta şi moldovenii din peninsulă.

Un nou impozitcare va afectaşi moldovenii din Italia

franţa

Manifestarea a început cu un minut de reculegere în memoria lui Vadim Pisari, tânărul de 18 ani care a fost ucis la 1 ianuarie de către un ofiţer rus.

Participanţii la miting au cerut retragerea imediată şi necondiţionată a armatei şi a armamentului rusesc de pe teritoriul Republicii Moldova. Oratorii au evocat faptul că omorul unui tânăr, anume la începutul anului, ne amin-teşte dureros că în anul 2012 se împlinesc 200 de ani de la ocuparea Basarabiei de către Rusia.

Nicolae Dragomir, coor-donatorul Consiliului Coordo-nator al diasporei Republicii Moldova din Franţa, a decla-rat că un pacificator poate utiliza arma doar când viaţa sa este în pericol.

Petru Băţ, unul din orga-nizatorii mitingului, a menţi-onat că trezeşte nedumerire faptul că ucigaşul „pacificator” a fost lucrător al miliţiei lui Smirnov, care e parte a rebe-liunii şi care în niciun caz nu poate fi „pacificator neutru”.

Alexandru Leviţchi, pre-şedintele Clubului Liberal

Paris, a spus că ambasadorul rus Kuzmin a făcut declaraţii obraznice şi mincinoase şi că trebuie expulzat din Republi-ca Moldova.

Vasile Calmaţui, unul dintre organizatorii demon-straţiei, a cerut autorităţilor Republicii Moldova să arate voinţă politică pentru evacua-rea definitivă a forţelor arma-te ruseşti de pe teritoriul său. În opinia sa, Republica Moldo-va trebuie să declare teritoriul din stânga Nistrului ca fiind sub ocupaţie străină şi să ne-gocieze direct cu autorităţile ruse nu cu marionetele lor din Tiraspol.

Participanţii au mai dis-cutat despre situaţia politică din Republica Moldova şi au spus că nu sunt mulţumiţi de rezultatele obţinute de Gu-vern, mai ales în lupta cu co-rupţia, în reforma justiţiei, po-liţiei... La sfârşit manifestanţii au intonat melodii patriotice.

Manifestarea a fost or-ganizată de Consiliul Coor-donator al diasporei Repu-blicii Moldova din Franţa, cu susţinerea Clubului Liberal Paris şi Grupului de Iniţiativă LaParis.net.

Basarabenii din Paris,indignaţi de omorul tânărului din stânga Nistrului

Duminică 8 ianuarie 2012, basarabenii din Paris au organizat un miting de solidaritate şi protest contra ocupaţiei părţii de est a Republicii Moldova (Transnis-tria) de către armata rusească. Cetăţenii moldoveni au manifestat în faţa ambasadei Rusiei din Paris, în cadrul unui miting autorizat de către autorităţile franceze.

În această ediţie a Ga-zetei, vă propunem un inter-viu cu Veronica Pintea-Bet, o tânără artistă basarabeancă stabilită cu traiul la Paris. Ve-ronica s-a născut în Modova în toamna anului 1988, pe 25 noiembrie. Până la sfârşitul studiilor gimnazilale a locuit în satul Viprova, judeţul Or-hei, într-o familie de profe-sori, în care cultura, ştiinţa şi frumosul aveau şi continuă să aibă valori deosebite. De mic copil i-a plăcut să creeze şi, mai ales, să deseneze, era de-osebit de fascinată de chipu-rile oamenilor. Veronica ne-a mărturisit că toate caietele sale de şcoală, indiferent de obiect, erau pline de crochiuri haioase pe ultimele pagini. Din păcate, în zona rurală din care este originară, nu a avut posibilitatea de a face stu-dii în domeniul artei, aşa că după terminarea gimnaziului Veronica şi-a continuat studi-ile la Liceul Mihai Viteazul din Chişinău, având o preferinţă pentru limbile străine şi sport. Acum două luni, Veronica a venit cu ideea de a ne furni-za câte o caricatură originală, pentru fiecare ediţie a Gazetei Basarabiei. Din acel moment, ziarul nostru s-a aliniat cu ma-rile publicaţii internaţionale, având un caricaturist atitrat. Pentru această contribuţie la ziarul migranţilor moldoveni, redacţia Gazetei îi adresează Veronicai cele mai sincere mulţumiri şi vă propune în cele ce urmează un scurt in-terviu cu tânăra artistă, din care veţi afla detalii referitor la venirea sa în Franţa şi la planurile sale de viitor.

Veronica Pintea-Bet:„Franţa mi-a oferit şi îmi oferă posibilitatea de a mă dezvolta şi de a avansa”

Mulţi străini au declarat deja că vor transfera dreptul de proprietate rudelor din patrie, evitând astfel dubla impozitare. Rămâne de vă-zut dacă organele fiscale italiene deţin instrumentele necesare pentru a recupera sumele prevăzute în planul guvernului.

Olga Coptu

torice, muzee, monumente, dar eu cred că toţi rămân d e z a m ă g i ţ i de proasta or-ganizare, de cozile inter-minabile şi de preţurile une-ori exagerate. Ca şi în multe alte ţări cu o istorie bogată, cultura a de-venit o atrac-ţie turistică foarte costisi-toare.

— Să vor-bim un pic despre vo-caţia ta. Cu ce te ocupi acum?

În pre-zent sunt sta-

giară la o creatoare de modă din Paris, Vannina Vesperini. În timpul liber care îmi rămâ-ne studiez, explorez şi creez.

— Cum se simte o tână-ră pasionată de artă la Paris – capitala mondială a frumo-sului? Extenuată, mereu grăbi-

tă şi supărată că ziua are doar 24 ore, mă stresează incerti-tudinile privind viitorul meu. Dar, totodată, sunt fascinată, mereu curioasă şi însetată de a descoperi lucruri noi. Sunt plină de ambiţie, dornică de mari realizări şi mereu cu spe-ranţă în suflet.

— Ce planuri ai pentru viitor? Să-mi ating toate ţelurile

şi să-mi fixez altele noi .

— Crezi că te vei întoar-ce în viitorul previzi-bil acasă, în Republi-ca Moldova? Aş vrea să-mi revăd bu-

nicii, locurile copilăriei mele, dar la momentul actual nu îmi ajunge timp pentru o ast-fel de călătorie. Moldova este patria mea, rădăcina mea, dar pentru a putea creşte e nevo-ie să tindă mereu spre noi ori-zonturi.

Interviu realizat de Dorin Duşciac

Paris, Franţa

— Povesteşte-ne în câte-va cuvinte „istoria ta”: când ai venit în Franţa? Ce studii ai făcut în Moldova şi de ce ai decis să le continui la Paris? După terminarea liceului

mi-am încercat norocul şi am fost acceptată la secţia de de-sign vestimentar de la Acade-mia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, dar tot în această perioadă primisem răspuns pozitiv de la o facul-tate de limbi străine din Fran-ţa şi am decis să plec peste hotare. Nu am visat niciodată să ajung anume în Franţa, a fost mai degrabă o oportuni-tate şi eu am decis să fac uz de ea. Astfel, am ajuns la Pa-ris... Odată ajunsă în capitala Franţei, dorinţa de a crea a devenit şi mai puternică, aşa că după un an de studiu al limbilor străine au urmat alţi trei ani de studii în domeniul modei: m-am specializat în design vestimentar, stilism şi grafism, iar în prezent conti-nuu să fac în paralel şi limbi străine.

— O întrebare revine în mod recurent şi este mereu actuală pentru fiecare dintre noi, migranţii: de ce ai ales anume ţara în care te afli acum? Ce te-a determinat să te

stabileşti în Franţa, şi nu în altă ţară euro-peană? Eu, în general, visez să

mă stabilesc cu traiul în Ja-ponia. Franţa, cum am mai spus, a fost o cale de a desco-peri ceva nou. Nu sunt sigură că aş dori să mă stabilesc defi-nitiv aici, dar e sigur că aceas-tă ţară mi-a oferit şi îmi oferă posibilitatea de a mă dezvolta şi de a avansa.

— Cum e viaţa în gene-ral în Franţa, şi cum ţi se pare viaţa la Paris? În ce măsură corespunde societa-tea franceză clişeelor răspândite despre Franţa şi francezi în lumea întreagă?Viaţa în Franţa? Este ca şi

oriunde în lume: cu bine şi cu rău, cu uşor şi cu mai greu, cu realizări şi cu dezamăgiri... Iar în Paris viaţa este de zeci de ori mai rapidă, mai stresantă, mai zgomotoasă şi cu un gust mult mai amar pentru gene-raţia tânără, din păcate, chiar dacă capitala Franţei este o „sursă” foarte bine aprovizio-nată pe plan ştiinţific, artistic şi cultural. De la lecţiile de is-torie mereu mi-am imaginat că francezii sunt un popor arogant, însă mi-am dat sea-mă că aşa sunt doar parizie-nii. Foarte mulţi turişti vin la Paris pentru a vizita locuri is-

gazetaBASARABIEI6 1-31 ianuarie 2012

(aggiornamento della carta di soggiorno).

Dacă e să ţinem cont că numărul imigranţilor în Ita-lia se apropie de cinci mili-oane, ne dăm bine seama că este vorba de o sumă con-siderabilă. Unde vor ajunge aceşti bani? Iată ce preve-de legislaţia: jumătate din suma acumulată va fi desti-nată „Fondului pentru repa-triere”, iar cealaltă jumătate o va încasa Ministerul de Interne pentru cheltuieli de securiate şi ordine publică şi pentru funcţionarea Ghişe-elor Unice pentru Imigraţie. Rezultatul? Imigranţii care muncesc legal vor finan-ţa repatrierea imigranţilor ilegali şi toate cheltuielile

statului pentru procedurile birocratice de legalizare a imigranţilor. O formulă mai convenabilă statului decât aceasta nici că se putea in-venta – o afacere de succes.

Se pare că criza care lo-veşte destul de drastic situ-aţia imigranţilor în ultimul timp nu este de ajuns. Se mai adaugă şi noi taxe inventate pentru această categorie de muncitori vulnerabili deja în situaţia în care se află. Unicul lucru pe care pot să îl reco-mand celor care trebuie să reînnoiască permisul de şede-re acum, e să o facă cât mai curând, până la 30 ianuarie.

Oleg JosanuCentrul Diaspora

Moldova

Permisul de şedere în Italia va costa până la 200 de euroÎnceputul anului 2012 aduce o nouă „surpriză” imi-granţilor din Italia. De pe data de 30 ianuarie, cei care vor solicita eliberarea sau reînnoirea permisului de şedere vor fi nevoiţi să plătească cu mult mai mult decât cei 60-70 de euro de până acum. Această taxă a fost introdusă printr-un decret de lege emanat anteri-or de Guvernul Berlusconi, dar care a intrat în vigoare după publicarea sa în Gazeta Oficială luna trecută.

Criza prin care trece Eu-ropa şi alte părţi ale lumii nu împiedică emigrantul mol-dovean să trimită bani celor de acasă. Datele statistice ale Băncii Naţionale din R. Moldova vorbesc despre cir-ca un miliard şi trei sute de milioane trimise în ţară în unsprezece luni ale anului 2011, depăşind cu 6% ace-eaşi perioadă din 2010.

Cu toate că o bună par-te din moldoveni se con-

fruntă cu greutăţi în câm-pul muncii peste hotare, ei continuă să fie o sursă importantă de venit pentru familiile rămase în patrie.

Aceşti bani au fost transferaţi prin sistemele bancare şi de transfer ra-pid. Dacă ar fi să luăm în consideraţie şi alte canale de transfer (prin microbuze sau personal, în timpul că-lătoriei spre casă) cifrele ar cu mult mai mari.

Duminică, 18 decem-brie, comunitatea ortodoxă a moldovenilor din oraşul Treviso, Italia, a sărbătorit Hramul Bisericii în cinstea Cuviosului Părintelui Necu-lae, Arhiepiscopul Mirelor Liciei, care, conform calen-darului iulian, cade pe 19 decembrie. Sărbătoarea ar fi fost una ordinară, dacă nu se transforma într-o săr-bătoare a întregii comuni-tăţi, cu angajarea plenară aproape a fiecărui moldo-vean ce munceşte în aceas-tă zonă a Italiei. Evenimen-tul desfăşurat în Biserica Sf. Augustin din localitate a inclus şi un serviciu divin, celebrat de un sobor de preoţi în frunte cu parohul Bisericii. La eveniment au participat şi reprezentanţi ai Bisericii Catolice, care au adresat şi un cuvânt de feli-

citare cu acest prilej.La doi ani şi ceva de

activitate, comunitatea a adunat în jurul ei mai bine de 400 de credincioşi, care nu în fiecare duminică, dar în dependenţă de munca pe care o fac, frecventează Sfântul Locaş contribuind chiar şi aici, departe de ţară, la promovarea valo-rilor noastre spirituale şi a tradiţiilor strămoşeşti.

La sfârşitul Sfintei Li-turghii fiecare prezent a primit în dar câte o iconiţă cu chipul Patronului.

Sărbătoarea s-a înche-iat cu o agapă frăţească, bucatele fiind pregătite de gospodinele comunităţii după reţetele tradiţionale moldoveneşti.

Parohul Preotul Ioan Ciobanu

Hramul comunităţiimoldoveneşti din Treviso

SERVICII

• Consultanţă în domeniul migraţiei pentru cetăţenii mol-doveni din Italia (legislaţia migraţională, informaţii con-sulare şi instituţionale).

• Asistenţă pentru reînnoirea permisului de şedere, reîn-tregirea familiei, solicitarea cetăţeniei, înscrierea la in-stituţiile de învăţământ italiene.

• Traducerea şi legalizarea actelor moldoveneşti în Italia.• Suport la constituirea, legalizarea şi acivitatea asociaţii-

lor moldoveneşti din Italia.

Venezia, Padova, BolognaTelefon de contact: (+39) 380 7321603e-mail: centromoldavo@yahoo.it

Centrul Diaspora Moldova-Italia

În pofida crizei moldovenii depeste hotaretrimit bani acasă

Suma plătită pentru eliberarea sau reînnoirea permisului de şedere va va-ria de la caz la caz. Astfel, pentru un permis de şedere cu durata de la trei luni până la un an se va plăti 80 de euro, de la un an la doi ani – 100 de euro, iar permisul permanent, aşa-zisa carta di soggiorno, va costa 200 de euro. La această sumă se adaugă 27,5 euro pentru

cardul electronic, plus alţi 30 de euro pentru serviciile poştale.

Cine este scutit de noua taxă? Minorii şi cei care solicită un permis pentru reîntregirea familiei, pre-cum şi cei care vin în Italia pentru tratament medical, din motive umanitare, re-fugiaţii politici şi cei care au un permis valabil şi cer doar actualizarea acestuia

Sărbătorile de iarnă au fost lipsite de zăpadă la Chişinău, în schimb atmosfera de sărbătoare în acest an s-a evidenţiat prin iluminarea artificială generoasă a străzilor în toate cartierele capitalei. Edificiile Guvernului şi Primăriei, ba chiar şi unele macarale de pe şantierele de construcţii au avut par-te de lumini colorate şi de inscripţia „La mulţi ani!”.

La noi în Basarabia Sf. Crăciun se sărbătoreşte doar o SINGURĂ dată: de pe 25 de-cembrie până pe 7 ianuarie! La fel şi în Italia, moldovenii au început sărbătorile de iar-nă odată cu italienii, pe stil nou, şi au colindat şi după calendarul vechi. În acelaşi timp, mulţi basarabeni din Italia au ales să-şi petreacă sărbătorile la baştină, pentru că „acasă urătura-i urătură, iar mirosul de sarmale şi colaci de prin cuptoare e altfel în sa-tele Moldovei.”

Cei rămaşi pe tărâmuri străine nu s-au lăsat de obice-iurile strămoşeşti: s-a colindat pe româneşte la Vatican, la Torino, la Reggio Emilia şi în alte localităţi unde s-au stabi-lit moldovenii.

„Teatro delle Emozioni” din Roma a primit colindătorii în seara de 7 ianuarie. Oas-peţii din Moldova, interpreţii Luminiţa şi Valentin Drago-mir, împreună cu ansamblul

Colind de Crăciun în Italia

„Arţăraş”, au adus publicului bucuria sărbătorilor de iarnă. Asociaţia „Dacia” a organizat buna desfăşurare a eveni-mentului, la care au fost invi-taţi toţi doritorii din Lazio, iar la Torino, în ziua următoare, comunitatea moldovenilor a fost aşteptată de către soţii Dragomir şi asociaţia „Plai”.

Echipa „Gazetei Basara-biei” a sărbătorit Crăciunul pe stil vechi alături de comunita-tea moldovenilor din Bolog-na, la slujba oficiată de preoţii Trifan şi Vitalie în incinta Bi-sericii Acoperământul Maicii Domnului.

Parohul bisericii, părin-tele Trifan, ne-a vorbit despre educaţia bisericească pentru mari şi mici, despre nece-sitatea unui spaţiu pentru enoriaşii modoveni şi dorin-ţa de a demonstra italienilor un comportament decent. „Pentru că astăzi – zice preo-tul Trifan – numărul mare de moldoveni în teritoriu ne vor-beşte despre necesitatea unui lăcaş sfânt pentru rugăciune în limba noastră, ca cei ce vin la rugăciune să se simtă ca acasă, în gând şi pe tărâmul spiritual.”

Deşi biserica şi-a deschis

uşile pentru creştinii ordo-docşi recent (13 octombrie 2011), totuşi la liturghia de duminică vin mulţi tineri ba-sarabeni, mult mai numeroşi decât în bisericile din R. Mol-dova, ne mărturiseşte dna Maria Bulat.

Cel care găzduieşte sluj-bele preoţilor basarabeni în biserica sa, Fra Vincenzo dell’Opera Padre Marella, ne-a vorbit despre „unitate în ru-găciune şi în viaţa cotidiană, când putem creşte împreună şi crea ceva de valoare.” Eno-riaşii prezenţi la sărbătoare au ţinut să-i felicite cu Naşterea Domnului pe creştinii din toa-tă lumea; rudelor din R. Mol-dova le-au transmis sincere urări de sănătate, pace, iar pe cei de la guvernare i-au rugat să facă tot posibilul ca să alea-gă Preşedintele. Dna Tatiana a menţionat pentru cei de la conducere: „Să nu creadă că lumea o să-i aleagă întruna! ” Dl Mihai Ciolacu (Asociaţia Moldova-Datina) le-a dorit „celor de la guvernare să se împace, să găsească limbă comună şi să fie cu inima cu-rată, cu buzunarele cusute şi cu faţa la oameni.”

Angela Mândrean, una

dintre gospodinele care au contribuit la masa de săr-bătoare, are fiica la studii în România, soţul în Moldova, şi vine cu un gând bun pen-tru toţi moldovenii împrăştiaţi prin toate colţurile lumii: „Le dorim tuturor un an bogat, fericire şi să-i aştepte pe cei dragi.”

Monsignor Gabriele Ca-vina, provicar general al epar-hiei oraşului Bologna, a venit să felicite cu ocazia sărbătorii de Crăciun comunitatea mol-dovenească din oraş, „ care pentru întâia oară poate săr-bători Crăciunul într-o biseri-că, încredinţată comunităţii pentru a celebra slujbele de rit ortodox.” Monsignor Ca-vina a ţinut să mulţumească moldovenilor pentru munca pe care o prestează în Italia, care este „o muncă preţioasă şi importantă, pentru că intră în familiile şi casele bătrânilor din Bologna, un lucru făcut cu mult devotament şi dragoste, iată de ce religia este un as-pect important în viaţa aces-tor oameni”.

Parohul parohiei greco-ortodoxe din Bologna, Dio-nisio, un călugăr din Salonic, ţine mult la prietenia ce-l leagă de preoţii moldoveni: „Aceasta a contribuit la crea-rea unei prietenii între greci şi moldoveni şi, deoarece aici suntem minorităţi etnice şi religioase şi avem rădăcini balcanice comune, ar trebui să ne ajutăm reciproc.”

Slujba bisericească a fost urmată de o masă de sărbă-toare, cântece, colinde şi ură-turi moldoveneşti, unde toată lumea a luat parte la joc şi s-a bucurat de obiceiurile noastre strămoşeşti.

Olga Coptu

gazetaBASARABIEI 71-31 ianurie 2012

TRANSPORT DE MĂRFURI ŞI PASAGERIMoldova-Italia-Moldova

Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 0945569Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441,Eugen 328 0092107tel. 388 5620521, Imperia, Arma di Taggia, San Remo tel.3206815864Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 Florenţa: str. Vasile Alexandri, 1 oficiu 320 tel. 069167537 Perugia: SRL "PROVIRAJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 61Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi IonTrento: BUS-767 , 69102773 sau 79252001Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716 Rimini şi Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 729222Asti: Ion 069723551, Tamara 320 3286333Como: Sergiu Mirciu tel. 069131027

Transport Grecia Natalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46

Transport Portugalia Lisabona: str. Lev Tolstoi 56, tel. 92 95 49, 69175033

Transport de mărfuri şi pasageri Moldova-FranţaParis: Nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (Nina);+33 670 987 686 (Anatol)

crească „taxa de trecere”. Ştim cu toţii că există aceste „taxe”, nu e o noutate, negocierile dintre şoferii autocarului şi lu-crătorii vamei se văd cu ochiul liber.

Lungă a fost întoarcerea spre Italia după sărbători, au-tocarul cu care am mers a stat mai întâi trei ore în vama mol-dovenească, la ora 23.30 toţi pasagerii au coborât cuminţi din autocar şi au trecut vama cu paşapoartele şi bagajele la control. După care am stat pe loc în vama românească de la Albiţa până la ora opt diminea-ţa, când vameşii au binevoit să vină să ne controleze paşa-poartele. Este oare normal să stea în vamă o noapte întrea-ga copii, bătrâni, oameni chi-nuiţi care se întorc la muncă? De ce în vama României, pâna la schimbarea gărzii în dimi-neaţa zilei următoare, nimeni nu a făcut nimic pentru aceşti oameni? Unde este respecta-rea drepturilor omului, unde este conduita exemplară a va-meşilor?

Cine-i vinovat? Nimeni, nu există vinovaţi. Există doar cei care suferă – călătorii. Iar când dimineaţa o femeie a întrebat cu ce drept ne-au ţi-nut opt ore în vamă şi de ce am meritat acest tratament inuman, vameşul i-a răspuns că sunt vinovaţi cei din schim-bul precedent şi nu a uitat să ne avertizeze să nu avem mari pretenţii, în caz contrar ar putea impune descărcarea remorcii şi deschiderea fiecă-rui colet în parte, ceea ce ar însemna alte trei-patru ore de reţinere. Să fi văzut faţa şofe-rului, care implora pasagerii să închidă gura, ca nu cumva să-l supere pe domnul controlor.

Ca şi ceilalţi călători, mă întreb şi eu cu ce drept au fost reţi-nuţi fără niciun motiv şi nicio explicaţie cincizeci de oameni o noapte întreagă? Care sunt regulile în acest caz şi la cine să ne adresăm pentru a nu mai fi discriminaţi la hotar cu Uniunea Europeană? Cei 80 de euro plătiţi pentru bilet nu sunt de ajuns, mai trebuie să suferim din cauza „negocie-rilor de taxe” dintre şoferi şi vameşi? De ce suntem nevoiţi să suportăm acest comporta-ment discriminatoriu din par-tea lucrătorilor vamali? Doar pentru faptul că nu suntem cetăţeni UE?

Sunt sigur că mulţi dintre cititori se regăsesc în cele de-scrise, am văzut la vamă şi alte autocare în aceeaşi situaţie. Bănuiesc că mulţi dintre acei moldoveni, care se îndreptau spre Milano, Torino sau poate Roma, au ajuns la concluzia că este prea dificil să mergi cu au-tocarul spre Moldova şi înapoi, însă nevoile şi lipsa banilor îi va obliga pe mulţi din ei să-şi pună speranţa în voia Domnu-lui şi să renunţe la avion, atâta timp cât zborurile spre casă rămân a fi prea costisitoare pentru emigrantul de rând. De aceea vă invit să nu plecaţi ca-pul în faţa acestor fărădelegi. Nu rămâneţi indiferenţi când vi se încalcă drepturile de călă-tor şi nu permiteţi şoferilor să va înjosească, iar vameşilor să vă trateze ca pe nişte cetăţeni de mâna a doua. Şi pentru că viaţa noastră peste hotare ne-a învăţat care sunt regulile într-o societate democratică, haideţi să impunem aceste valori şi celor care încă nu le cunosc.

Oleg Josanu

Călători spre Italia: insultaţi de şoferi şi discriminaţi de vameşiÎn timpul sărbătorilor de iarnă mulţi moldoveni din Italia se întorc acasă pentru a sărbători alături de cei dragi. Cei care au cumpărat bilete din timp şi la un preţ bun zboară cu avionul, alţii merg cu maşina proprie, altcineva călăto-reşte cu autocarul. Printre ultimii am fost şi eu în această perioadă a vacanţei de iarnă.

Împreună cu alţi cincizeci de conaţionali am avut ocazia să călătoresc cu rutele organi-zate din Italia spre Chişinău şi invers. Trei lucruri m-au uimit în timpul călătoriei: răbdarea pasagerilor, aroganţa şoferilor şi comportamentul discrimi-natoriu al vameşilor. Nu e de-loc uşor să călătoreşti mai bine de douăzeci şi patru de ore pe scaun în aceeaşi poziţie. Fiecare pasager face această alegere conştient şi ştie din start că nu va avea cele mai

bune comodităţi din punct de vedere fizic. Cu părere de rău însă, sărmanii călători nu întotdeauna ştiu de la bun început că în timpul călătoriei vor fi nevoiţi să se confrunte şi cu multe incomodităţi de ordin moral. Incomodităţi care ar putea fi evitate, dacă şoferii ar avea mai multă bunăvoinţă şi educaţie şi ar face ceva mai mult pentru a le asigura nişte drepturi minime călătorilor de cursă lungă. Posibilitatea de a beneficia de servicii igienice

în mod regulat şi organizat, de a bea un ceai sau o cafea, de a primi primul ajutor me-dical în caz de necesitate sau de a lua masa cel puţin o dată pe zi într-un local adecvat, nu este întotdeauna asigurată benevol de către conducătorii autocarului. Aceste drepturi fundamentale trebuie câşti-gate adeseori prin ceartă şi cu riscul de a fi insultat de şoferi.

Nu cred că proprietarii firmelor de transport ar fi mul-ţumiţi de angajaţii lor, şoferii, dacă ar afla că aceştia, după opt ore de mers neîntrerupt, se opresc într-un loc unde exis-tă doar un singur veceu public şi îi îndeamnă pe cei cincizeci de pasageri să se grăbească, căci au la dispoziţie doar zece

minute. Te simţi umilit când şoferii îţi răspund cu aroganţă la simple întrebări de genul: „Când ajungem?” sau “Când vă opriţi pentru o pauză?”.

În vamă, de exemplu, şo-ferii nu apără deloc drepturile pasagerilor, adică a clienţilor lor. În loc să solicite un control cât mai rapid şi conform legii al autocarului şi al pasagerilor, ei aşteaptă când vameşul va binevoi să se apropie de auto-car, ca să-şi facă datoria. Şi ştiţi de ce? Ca nu cumva să-l supe-re pe cuconul vameş, că altfel o să-i ia la controlat remorca cu câteva toane de colete sau alte lucruri care nu prea sunt văzute cu ochi buni de lucră-torii vamei. Ei, şoferii, preferă să stea chitic, pentru ca să nu

La răscrucea dintre anul vechi şi cel nou, moldove-nii din Atena şi prietenii acestora şi-au dat întâlnire la restaurantul „To Penta-diko” de la Ano Kalamaki.

Organizator şi gazdă a evenimentului a fost Uniu-nea de Prietenie Moldo-Elenă „Alexandros Ipsilantis”, care împreună cu formaţia „Basara-bia” a oferit ospitalitate şi voie bună invitaţilor, prezentând un program bogat de datini şi obiceiuri de iarnă ca acasă, în Moldova.

Serata a început cu o sur-priză pentru organizatori din partea unui alai de urători. Aceştia nu erau altcineva de-cât invitaţii la Revelion, care au păşit pragul restaurantului cu un „Pluguşor” de toată frumu-seţea. Ţapul urătorilor era plin de covrigi şi colăcei. Cine ştie, poate nu era prima „casă” pe unde treceau urătorii?! Noi, cei prezenţi la eveniment, îi mulţu-mim mult dnei Liza Colţa pen-tru originala idee care a umplut cu voie bună toată sala.

Dna Svetlana Lisagor Ver-

gis a întâmpinat oaspeţii cu un mesaj de salut. Prezentatoarea Angela Tabară a deschis pro-gramul artistic, iar Valentina Ursache Ungureanu, interpreta formaţiei, a adus „Vestea Mi-nunată” a sărbătorii ieşind cu o lumânare aprinsă înaintea oaspeţilor şi aducând aminte tuturor că s-a născut Domnul.

O surpriză pentru cei pre-zenţi a fost apariţia Caprei: „Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa, că nu-mai zahăr ţi-oi da…!” Cântecul scenetei, după un obicei din Bucovina, a fost interpretat de Valentina Ursache, acompa-niată la vioară de către folclo-rista Nina Munteanu. Capra, copleşită de admiraţia şi lauda ciobanului, a sărit în sus până a leşinat… Dar cunoscându-i lea-cul, ciobanul a reuşit s-o aducă în simţiri cu laude şi făgăduinţe de tot felul şi au plecat cu pro-misiunea să ne vină şi la anul…

Iată a sosit şi timpul ură-torilor…În prag de An Nou, aceştia au venit cu urături mai vechi, apucate de la bunici, dar şi mai noi, originale. Nu au lip-sit urăturile nici pentru cei ce stau la tronul ţării, uneori cu

versuri amuzante, alteori mai pipărate…

Copii, înveseliţi de sunetul clopoţeilor, nu-şi găseau locul alergând dintr-un colţ în altul, de parcă vroiau să fie ei cei care aduc vestea sărbătorilor de iarnă. Şi ce ai mai putea să-ţi doreşti, atunci când de sărbă-tori stai la masă cu cei dragi, cu prietenii, dar şi oameni pe care-i cunoşti la aceeaşi masă, unde împărţeşti aceleaşi bucate, ciocneşti pocalul cu şampanie şi îi urezi de sănătate, noroc şi voie bună!

Dintr-o clipă în alta, anul în care am colindat şi urat a plecat facând loc Anului Nou 2012!

Din partea Uniunii „A. Ipsi-lantis”, cu ocazia sosirii Anului Nou şi după obiceiul grecesc, oaspeţii au primit în dar câte un „norocel” ( în greacă „guri”), care se oferă pentru un an cu noroc.

Când sărbătoarea era în toi, un oaspete rătăcit şi-a făcut apariţia… Era Crăciuniţa. „L-aţi văzut cumva pe Moş Crăciun?” Răspunsul salei nu putea fi unul pozitiv, căci într-adevăr,

Revelion moldovenesc la AtenaGRECIA

nimeni nu-l văzuse pe Moş Cră-ciun. Adunând copiii pe lânga ea, Crăciuniţa le-a propus să cânte împreună un cântec pentru Moş Crăciun, poate-i aude şi nu mai întârzie să vină.

Şi într-adevăr, auzind cân-tecul copiilor, a apărut şi Moşul. Ştiind că avea să se întâlnească cu mulţi copii, Moş Crăciun a adus cu el cel mai mare sac. L-a umplut cu cadouri şi pun-guţe cu dulciuri şi covrigi, încât abia îl ridica. Copiii, bucuroşi că Moşul nu i-a uitat, l-au ajutat să

se aşeze pe un scaun, apoi au început cuminţi, pe rând, să-i spună poezii, poveşti şi colin-de, chiar au şi dansat împreună cu Moşul cu plete dalbe şi cu Crăciuniţa. S-au lăsat duşi în lu-mea poveştilor, a inocenţei şi a minunilor, trăind din plin clipa cu cel mai drag, cel mai bun şi cel mai generos Moş din lumea fermecată a basmelor.

Iar cei mai mici, văzân-du-l pe Moş Crăciun, care nu seamănă nici cu tata, nici cu mama, nici cu alţii pe care au

reuşit să-i cunoască până în ziua aceea, îşi ţineu părinţii strâns de mâini. Dar nu a fost pe mult timp, căci Moşul a reu-şit curând să le câştige simpatia şi încrederea.

Crăciuniţa şi Moş Crăciun, mulţumiţi că, odată ajunşi prin-tre aceşti copii, mici şi mari, au reuşit să le aducă bucurie şi voie bună, i-au salutat şi le-au promis o nouă întâlnire iarna viitoare.

Seara a continuat cu o lo-terie, care a adus celor mai no-rocoşi cadouri de la sponsorii Revelionului 2012.

Uniunea Moldo-Elena „A. Ipsilantis” aduce mulţumiri magazinului „To Pentadiko”, agenţiilor turistice „Art Tur” şi „Perfect Tur”, dnei Tatiana Mă-lai, dnei Snejana Cernăuţean şi dnei Tamara Topală pen-tru susţinerea în organizarea acestui eveniment. Ţinem să menţionăm că straiele lui Moş Crăciun, Capra, decorul maga-zinului şi „noroceii” au fost con-fecţionaţi de mâinile dibace ale dnei Tamara Topală, cu ajutorul membrilor UN.A.I.

Svetlana Lisagor Vergis

gazetaBASARABIEI8 1-31 ianuarie 2012

gazetaBASARABIEI8 1-15 octombrie 2011