PETRE ISPIRESCTI

BA,SMET F'RO1VIANILOR

Ilustraqii de DoNn SIAN

REGIS

CUPRINS

Tinerefe firi bltrdnep gi uaSh{ari de moarte . . . . . .5

IleanaSimziana .....18

Aleodorimpirat ....44

Porcul cel fermecat . . .

Prdslea cel voinic qi merele de aur . . . . .70

Georgecelviteaz ....86

Fit-frumoscelriticit.... ......101

Fata slracului cea isteali

Greuceanu .. .lZ8

Cele douisprezece fete de impiratqipalatulcelfermecat... ......149Ciobinagul cel isteg sau furloaiele blendei . .160

Cei trei frag impiragi . . . .172

Cotoqmanun[zdrivan.... .....Igb

lugulea, fiul unchiaqului Ei al mituqei : . . . . . . . . .208

Fatadeimpiratgifiulviduvei .... ...Zgz

Fatamoqului ceacuminte ......228Fiulvdnitorului ....244

Copilulcelisteg ....260

Iovili,Fit-frumos ...266

Sareainbucate ....277

TNERETE FARA BATRAI{ETE

$IVIATAFARADE MOARTE

A fost odati ca niciodati; ci de nu ar fi, nu s-ar mai povesti;de cind ficea plopgorul pere gi richita micqunele; de cind se

bateau urqii in coade; de cind se luau de git lupii cu mieii de se

sirutau, infrljindu-se; de cind se potcovea puricele la un picior cunouizeci qi noui de oca de fier qi s-arunca in slava cerului de neaducea poveqti.

De cdnd se scriar musca pe pirete,Mai mincinos cine nu crede.A fost odati un imparat mare qi o implriteasl, amindoi

dneri qi frumoqi, qi, voind si aibi copii, au ficut de mai multe ori[or ce trebuiau si faci pentm aceasta; au imblat pe la waci qi

fiIosofi, ca si caute la stele qi si le ghiceasci daci or si faci copii;dar in zadar. in sfirqit, auzind impaiatul ci este la un sat, aproape,un unchiaq dibaci, a trimis sI-l cheme; dar el rispunse trimiqilor ci:c'ne are trebuinli, si vie la ddnsul. $au sculat deci impiratul giimpiriteasa qi, luind cu dinEii wo cd;iva boieri mari, ostaqi gi

slujitori, s-au dus la unchiag acasi. Unchiaqul, cum i-a vizut dedeparte, a ieqit si-i intimpine qi totdodati"le-a zis:

-Bine aji venit sinitogi; dar ce imbli, impirate, sl afli?Dorinta ce ai o si-li aduci intristare.L" a se scrie - a se iscili.

PETRE ISPIRESCU

-Eu nu am venit si te intreb asta - zise impiratul - ci, daci,ai ceva leacuri care sl ne faci si avem copii, si-mi dai. l

-Am, rispunse unchiaqul; dar numai un copil o si face$. E\o si fie Fit-frumos qi drig5stos, qi parte no si ave$ de el.

.i

Luind impiratul qi impiriteasa leacurile, sau intors veseli la,palat qi peste citeva zile impirlteasa s-a simlit insircinati. Toatilimpirilia gi toati curtea qi toqi slujitorii s-au veselit de aceastijintimplare.

Mai-nainte insd de a veni ceasul naqterii, copilul ,. O,rr. Ojun plins, de n-a putut nici un waci si-l impace. Atunci impiratul alinceput si-i fdgiduiasci toate bunurile din lume, dar nici

"qu n-ul

fost iu putinli-sl-l facd,sd,tzcd,. I

-Taci, dragul tatei - zicea impiratul - ci 1i-oi da impirngialcutare sau cutare; taci, fiule, ci qi-oi da de solie pe cutare sau cutarejfati de implrat, Ei alte multe d-alde astea; in sffirgit, daci vizu qi!

{azu ctr nu tace, ii mai zise: taci, frtul meu, ci gioi da Tinereqe firilbitrdnege gi viala firi de moarre. i

Atunci copilul ticu gi se niscu; iar slujitorii deteriin timpinel

ilffi;lt qi rn toati impirilia se trnu veselie mare o t*tu-*l

TTNERETE rAne nArnANrTr il vratA rAne DE MoARrr

De ce crettea copilul, d-aceea se ficea mai istel gi maiindrizneg. il deteri pe la gcoli gi filosofi, qi toate invilaturile pe care

al$ copii le invilau intr-un an, el le invila intr-o luni, asfel incitimpiratul murea qi invia de bucurie. Toati impirilia se filea ci osi aibi un impirat in{elept gi procopsitt ca Solomon impirat.

De la o weme incoace insi, nu gtiu ce avea, ci era tot galet,trist qi dus pe ganduri. Iar cind fuse intr-o zi, tocmai cind copilulimplinea cincisprezece ani qi impiratul se afla la masi cu toliboierii gi slujbaqii implrlliei qi se chefuiau, se sculi Fit-frumos qi

zise:

-Tati, a venit wemea si-mi dai ceea ce miai figaduit lanattere.

Auzind aceasta, impiratul s-a intristat foarte gi i.a zis:

-Dar bine, fiule, de unde pot eu si4i dau un astfel de lucrunemaiauzit? $i dacn f-am figiduit atunci, a fost numai ca si teimpac.

-Dactr" tu, tatil, nu po;i si-mi dai, apoi sunt nevoit si cutreier

toati lumea pini voi gisi fignduinla pentru care m-am niscut.l.procopsit - inv[pt.

7

PETRE ISPIRESCU

Atunci tof boierii qi impiratul deteri in genuchi, curugiciune si nu piriseasci impirijia; fiindci, ziceau boierii:

-Tatil tiu de aci inainte e bitrdn, gi o si te ridicim pe tinein scaun, qi avem si-ji aducem cea mai frumoasi impiriteasi de subsoare de sogie.

Dar n-a fost putinqi si-l intoarci din hotirirea sa, rimiindstatornic ca o piatri in vorbele lui; iar tati-siu, dac|vdzu qi vizu, iidete voie qi puse la cale si-i giteasci de drum merinde gi tot ce-itrebuia.

Apoi, Fit-frumos se duse in grajdurile impirltegti unde erau;cei mai frumoqi armlsari din toati impirigia, ca si-qi aleagi unul;dar, cum punea mina qi apuca pe cite unul de coadi, ii trintea, gi;

astfel tof caii clzuri. In sfhrgit, tocmai cdnd era si iasi, iqi maiarunci ochii o dati prin grajd qi, zirind intr-un colg un cal,ripciugos gi bubos gi slab, se duse gi la dinsul; iar cind puse minajpe coada lui, el igi intoarse capul gi zise: i

-Ce poruncegti, stipine? Mulpmesc lui Dumnezeu ci mi-al

{utat si {ung ca si mai puie mdna pe mine un voinic. I$i ingepenindu-qi picioarele, rimase drept ca luminarea.l

Atunci Fit-frumos ii spuse ce avea de gind si faci Ei calul ii zise: I

-Ca si dmg la dorinla ta, trebuie si ceri de la tati-tiujpaloqul, sulip, arcul, tolba cu sige$le qi hainele ce le purta el cindlera fli.ciu; iar pe mine si mi ingrijegti cu insuli mina ta qaselslptimini gi orzul si mi-l dai fiert in lapre. I

Cerind impiratului lucrurile ce-l povlpise calul, el alchemat pre vitaful curjii qi i-a dat porunci s[-i deschizi toateltronurile cu haine spre a-gi alege fiul siu pe acelea care ii va plicea.lFit-frumos, dupi ce riscoli trei zile gi trei nop1i, gisi in sffirEit, inlfundul unui tron vechi, armele qi hainele titine-siu de cind eralfliciu, dar foarte ruginite. Se apucl insugi cu mina lui si le cure;elde rugini gi, dupi qase slptimdni, izbuti a face si luceasci armelelca oglinda. Totodati ingriji qi de cal, precum.ii zisese el. Destuhlmunci avu; dar fie, ci izbuti. I

Cind auzi calul de la Fit-frumos ci hainele qi armele suntlbine curilate qi pregitite, odatise scuturi qi el, gi toate bubele $l

TINERETE FARA MTRANETE $I VIATA TAnA In MoARTE

rirpciuga clzufr" de pe ddnsul qi rimase intocmai cum il fitaserni-sa, un cal gras, trupet qi cu patru aripi; vizindu-l Fit-frumos;rstfel, ii zise:

_.De aziin trei zile plecim.

-Si triieqti, stipine; sunt gata chiar azi, de porunceqti, iir irspunse calul.

A treia zi de dimin eaE6,, toati. curtea qi toati impariqia eraplina dejale. Fit-frumos, imbricat ca un viteaz, cu paloqul in mlni,cirlare pe calul ce-qi alesese, iqi lui ziua bunl de la impiratul, de lairnpiriteasa, de la tof boierii cei mari qi cei mici, de la ostaqi qi dehr tof slujitorii curqii, carii, cu lacri.mile in ochi, il rugau s[ se lase

rkr a face cilitoria aceasta, ca nu care cumva si meargl la pieirear lpului siu; dar el, dind pinteni calului, ieqi pe poarti ca vintul, qi

rlrrpi ddnsul carile cu merinde, cu bani qi vreo doui sute de ostaqi,

pt' care-i ordnduise impiratul ca si-l insoleascl.Dupi ce trecu afari de impirilia tatilui siu gi 4junse in

prrstietate, Fit-frumos iqi implrtri toati alujia pe la ostaqi qi,

lrr:indu-qi ziua bun[, ii trimise inapoi, oprindu-Ei pentru dinsulrncrinde numai cdt a putut duce calul. $i apucdnd calea cltrerirsirit, s-a dus, s-a dus, s-a dus, trei zile qi trei nop;i, pini ce {unsel:r o cimpie intinsi, unde era o mul$me de oase de oameni.

St6nd si se odihneasci, ii zise calul:

-Si Etii, stipdne, ci aici suntem pe moqia unei Gheonoaie,('tre e atit de rea, incit nimeni nu calci pe mogia ei, firi si fieomor€t. A fost Ei ea femeie ca toate femeile, dar blestemulpirinEilor pe care nu-i asculta, ci ii tot necijea, a ficut-o si fie( )heonoaie; in clipa aceasta este cu copiii ei, dar miine, in pidurear:c o vezi, o s-o intdlnim venind si te pripideasci;.e grozavl dernare: dari si nu te sperii, ci si fii gata cu arcul si o sigetezi, iar

lraloqul qi sulip si le fi la indemintr, ca s6, te slujegti cu ddnsele cindva fi de trebuinli.

Se deteri spre odihni; dar pindea cind unul, cind altul.A doua zi, cdnd se revirsau zorile, ei se pregiteau si treaci

pidurea. Fit-frumos inqeli qi infrini calul, qi chinga o strinse maiI

PETRE ISPIRESCA

mult decat alti, datL, qi porni; cind, auzi o ciocinituri, groaznicd,,Atunci calul ii zise:

-line-te stipine, gata, cd. iati se apropie Gheonoaia. '

$i cdnd venea ea, nene, dobora copacii: aqa de iute mergea;iar calul se urcl ca vintul pinl cam deasupra ei qi Fit-frumos ii lulun picior cu sigeata Ei, cind era gata a o lovi cu a doua sigeati,strigi ea:

-Stii, Fit-frumos, ci nu-ji fac nimic!

$i vnznnd ci nu o crede, ii dete inscris cu singele siu.

-Sn-fr triiasci calul, Fit-frumos - ii mai zise ea - ca unnizdrivan ce este, cici de nu era el, te mdncam fript; acum insim-ai mdncat tu pe mine; si gtii ci pini azi nici un muritor n-acuttezat si calce hotarele mele pini aicea; cdgiva nebuni care s-auincumes a o face d-abia au ajuns pinl in cimpia unde ai vizutoasele cele multe.

Se duserl acasi la dinsa, unde Gheonoaia ospiti peFlt-frumos qil omeni ca pun cilitor. Dar pe cind se aflau la masiEi se chefuiau, iari Gheonoaia gemea de durere, deodati el iiscoase piciorul pe care il pistra in traisti, il puse la loc qi indati se

l0

TTNERETE rAne eATRANETI gr uelA rAnA DE MoARTE

vindecl. Gheonoaia, de bucurie, linu masi trei zile d-a rindul qi

rugi pe Fit-frumos si-gi aleaga de solie pe una din cele trei fete ce

nvca, frumoase ca niEte zine; el insl nu voi, ci ii spuse curat ce('hlta; atunci ea ii zise:

-Cu calul care il ai Ei cu vitejia tz, crez ci ai sl izbutegti.Dupi trei zile, se pregitiri de drum qi porni. Merse

l,'it-frumos, merse gi iar merse, cale lungi qi mai lunga; dar{ cindlir de trecu peste hotarele Gheonoaiei, dete de o cimpie frumoasi,

1r: de o parte cu iarba infloriti,iari pe,de alti parte pirliti. Atuncirl intrebi pe cal:

-De ce este iarba pdrliti?

$i calul rispunse:

-Aici suntem pe mogia unei scorpii, sori cu Gheonoaia; de

n'le ce sunt nu pot si triiasci la un loc; blestemul pirin;ilor le-a

;rjuns, Ei d-aia s-au ficut lighioi, aga precum le vezi; wiqmiqia lor egt'oaznici", nevoie de cap, vor si-gi ripeasci una de laalta pimint;ciind Scorpia este necijiti riu, varsl foc gi smoali; se vede ci a avutvro cearti cu sori*a gi, viind s-o goneasci de pe tirimul ei, a pirliti;rrba pe unde a trecut; ea este mai rea decit sori-sa gi are trei('apete. Si ne odihnim pulin, stipine, qi miine dis-dedimineali s[lirn gata.

A doua zi se prelitiri, ca qi cind ajunsese la Gheonoaie, qi

lxrrniri. Cind, auzirdun urlet gi o v{iieturi, cum nu mai auziserici pini atunci!

-Fii gata, stipine, cd, iatil se apropie zgripsoroaica de

St orpie.Scorpia, cu o falci in cer Ei cu alta in pimint gi virsind

llaciri, se apropia ca vintul de iute; iari calul se urcl repede ca

siigeata pdni cam deasupra qi se lisl asupra ei cam pe deoparte.!'lt-frumos o sigeti qi ii zburl un cap; cind era si-i mai ia un cap,

Scorpia se rugl cu lacrimi ca si o ierte, ci nu-i face nimic qi, ca

sa-l incredinleze, ii dete inscris cu singele ei. Scorpia osplti pe

l,'iit-frumos qi mai gi decdt Gheonoaia; iarl el ii dete qi dinsei inapoi<:apul ce i-l luase cu sigeata, carele se lipi indati cum il puse la loc,qi dupi trei zile plecari mai departe.

1l