BASTARZI ~I AVORTONI SENTIMENTALI

Exista in romanele Hortensiei Papadat-Bengescu 0 fascinatil.:raului, a raului mereu victorios, inevitabil ~i dureros, 0 captivanta ellare de personaje predispuse la compromisuri ~i 0 neinchipuita invenvitate in a Ie ilustra, care nu epuizeaza formele de expresie. lntreba

de ce i~i prive~te eu atata severitate personajele, scriitoarea a raspUIJ,"Nu asupresc, dar nu acopar. Deoarece mi-am propus adevaruI. Advaml se cerceteaza la lupa ~i la microscop. E bine de ~tiut ca in ace,fel apar toti porii obiectului examinat. Severitatea mea e lupa de cama servesc."12 Afinnatia are 0 partiala acoperire, pentru unele din c(\;racterele sale, dar nu ~i pentro copiii nascuti in afara legalitatii. Romariciera nu se disociaza de mentalitatea ~i societatea timpului sau pentrcare "marginalizarea bastarzilor este absolut necesara: ei sunt simbo:

J

lurile unui trecut un'lt ~i deopotriva factori de dezordine etica, except'de la regula". 13 Atitudinea ei decisiva, tran~anta ~i reprobatoare 0 vi

12. I. Valerian, De vorbii eu D-na Hortens;a Papadat-Bellgeseu. in Romallul/'Omdllesl

iil ;II/en';ur;. 0 is/orie au/obiograjieii, Antologie, text ingrijit, sinteze bibliogratice ~i indici d'

Alirel Sasll ~i Mariana Vartic, vol.lI, partea a II-a. Bucllre~ti, Editura Minerva, 1986, p. 625J 3. Nicolae Manolescu. Area Illi Noe. £sell despre rolllal1l1l /'OII/dnese, Edi\ia a II-a,

revilzuta ~iadaugita, Bucure~ti, Editura El11inescLI,1991, p. 45

24

I"1111vn pCmama adulterina sau "fecioara despletita", ca ~i peIllIhll, ('II prccizarea ca nici 0 clipa emiterea unor judecati deII ," "H~v din pcrspectiva progeniturii supuseblamului, incat

I I I ,'hillr Nory ~i Maxentiu sunt vazuti ca atin~i de rau, taraidll ,'In.:umstante atenuante. Perspectiva scriitoareil naratoa-

II " I privc~te este una partinitoare ~i, in consecinta, acuza­I 111"111,dupa cate ~tim, nu a fost pana acum remarc'at in stu­

ll' , •1111s-a incercat daca nu 0 reabilitare, cel putin 6 recupe~II II vl/.illnc lucida ~i aproape senina, in .absenta subiectivi­I IIhilviloare, a unor motive ~i in1plicit a unor personaje. Co-

! I"'''"\' ~icel mai adesea agresiv al autoarei trebtiie contraba­

II 1,'1111'1'1ncconventionaHi ~i lipsita de crispare,ie~ita de subI IIIcscnta, romanciera este 0 moralista nedeclarata, dar a­

IIn .I, II ipocrizie defonllatoare. Din conul acestei pozitii bla­Il'hlllllidc figura diavolesca a lui Mika-Le, cea semiabrutiza­

ill , ('II dl.:colportoare cu tenta l:nahalagesca a lui Nory, iar an-hlllliHcstc mai mult sau mai putin egal repartizata ~i ulterior

111 \'/lzullui Nory.It 1IIIIIallipa descifrarea aluziilor ~i subtilitatilor ii subliniaza

hllMlllrzii,~i avanseaza repudierea consecventa a acestor e-111'11111hatoare. Daca in ceea ce prive~te pozitia autoarei nuI II '"lIhra de indoiala, ar fi interesant de cercetat ce anume iid, i'~lIstul ~i lipsa de compasiune, nefireasca, pe care,o im­111111'1111':115,naratoarei. Pentru a nuanta analiza ni se par reve­I 1111,' pl.:rsonaje, care, tara a fi nelegitime, prin relatia eu unul

11\1 1111111supuse urior tratamente intrucatva similare copiilor din't' 1'11111la Ghighi ~i Elena, cea din unna in dubla ipostaza de

! ",,"wi ~ide mama.

III Mlkll-Lc, Nory ~i Ghighi, toti ace~tiairaiesc sub"0 zodie in­," ,1 illIstrcaza cazurile unor frustrari timpurii datorate absentei

t '"IIIIH)IISaUifie prin relatia cu tatal sau bunicii, in cazul Siei ~i!I' II Illi Nory, a unei persoane strairie, Marcian pentro Ghighi,IIllIplilliti'lcum este cazullui Mika-Le. Se impune 0 precizare.

111"1".111 din viata lui Ghighi printr-oprezenta-absenta riguros pro­1'1

25

,.Pe de alta parte, relatia matern-filiala este total denaturalii, II

mame ~i.fiice, mama ~i. fiu neexisHind afectiune ~i raporturi n01'l1ll11

Motivul bastardului este astfel nuantat reprezentat, compkt:iI

cel al incompatibilitatii din relatia mama-fiu, mama-fiica, prir absi.'iubirii. Chiar daca Ghighi ~i apoi Elena, in ipostaza de fiica, nu I'llcircumscri~i aceleia~i sfere, relatia cu mama dezleaga ~ilimpeze~k

pectele fundamentale ale biografiei lor, iar comportam~ntullor dL:\

i~iare sursa in traumatismeleinfantile. Sia este celmai schematic p

sonaj, sarac~i neinteresant datorita inteligentei liminare cu care L: It

razita de autoare .. Antipatica, prin lipsa calitatilor fizice ~i inteleclll:

Siei ii este refuzaUi, in plus, de la na~tere "iubirea neconditional;'j'

mamei. "Tocmai.o proasta ~i 0 urata ii mcuse acel dar. Cand i se inl:I!

plase buclucul, urata ~i proasta se vaitase ~i bocise. Cum nu pule"

vada strambandu-se 0 urata, intr-un moment de iritare Lica spusesc

Ad-o atunei incoace! [ ... ] Lica,lasase pe sluta in patul gazdei, arunca

copilul intr-o bilja ~i-l.dusese ]a 0 mo~ica pc care 0 cuno~tea el bit

Duduia Mari hranise cateva zile fetita cu un biberon de carpa muiallapte eu apa ~i eu zahar, apoi gasise In bariera Filipe~ti 0 femeie car

ii· murise copilul de trei zile numai. Mo~ica ii intorsese laptele ~i

cumparase 0 111atura noua ca sa fie curat. [ ... ] Mo~ica nu incetasc

supravegheze fetita ~i se duceau amandoi s-o vada cao pereche dt:

guta. [ ... ] Cand apucase a vorbi fata, zise duduei Mari «mamica», 11'1

sa lege de ,acel cuvant nici 0 idee precisa. Pentru a-i incalci notiunil'

mai era pe lume .~i «ma-ta doica» --: cam brusca, dar de treaba femcde dulghcr; apoi mai erau vecinele care dupa toane 0 chemau «vino

mama» sau () goneau cu ocari pentru 0 mama necunoscuta~'. Atat

plan fiziologic; cat ~i psihic, ca orice copil mic, Sia ar fi avut nevoie d

iubirea ~i grija mamei, 0 iubire care nu trebuie meritata, dar, tocmai dil

acest motiv, daca ea nu exista, nici nu poate fi obtinuta, cucerila, pr

dusa, controlata.14 Gestul necugetat dar up1an allui Lica este hotarat

pentru so art a celor doi. Sia ii deyenise fiica mra insa a-i cuceri afectl

unea. Nimic din alcatuirea fetei' incete ~i trunchioase n]1 dobande~l]

14. Erich Fromm, op. cil., p. 40

26

111\ '1111'I' conditionata, ~i prin urmarc ar Ii trcbuit meri­

1111II IIl(k:pline~te a~teptarilc. Substraturile obscure ale

I "" ••\,"a'l'lI\ei sunt decisive in alcatuirea personajului nu1'111'IIIHlIlia autoarei in a-I inzestra este elocventa: ea face

1IIIdi 'III IIl.:erutare atunci cand este yorba de progeniturile

I II IlIll'I'l:Sant ~i seducator gandul de a 0 imagina pe Sia,

1IIIIIIIISl:\l: ~i inteligenta, cu omeneasca bunatatc ~i

11I1,,"~II;ln,in schimb, avatarurile din nomada copiHirie ~i'111Id "numarul mamelor benevole cre~tea mereu".

111111"It' ahsl:ntei mamei adevarate, inlocuita cu mame deI IIlIdl\ce, de care fetita nu se ata~eaza, sunt compensate

," 11111\\;at'ectiunea de care putea Ii ea capabiJa se

111'1'1' Liefl, tata ~i mama la un loc, frate, prieten, smtuitor,\I, ,II • il admira ~i il teme deopotriva. Scriitoarea ar fi avut

d, 'I'll' liinta semiabrutizata care era Sia, cu pasivitatea ceII IIIIl'sdc de proasta cre~tere, dind se revolta impotriva

I .11 I'~I hnpllne capriciile, cu complicitatea dcloc dezintere-Itll I) friel:, dar eu vadita antipatie. Totala impartialitate spre

II 1I.\latoarca nu se suprapune insa obiectivitatii, doza de

"I ,I VI'IIiginos, cu fiecare atitudine in neoranduiala a perso­

", ,II de ll.:1ulei" in cas a RimiJor a~tepta toata ziua vizita lui" II illtcresa era "de a lntiinta 0 banca co-actionata

"' sr.-\ scuteasca pe Trubadur de orice profesiune". In re­

III1IIIIIpaiia ncdisimuJata se lndreapta spre cel dintai, In de­

/II' I IIdlll:, slangaee ~i greoaie. "Sia era 0 mptura supusa or­Illlillll, diruia se deprinsese a-i spune tata". Amortita ~i ur­

III pl'lItru naratoare, comportamentul unui caine de pripas

, ,II' 1111 slapan. Ca bastard, Sia nu putea sa lntruneasca decat", IIlsellsibilitate ~i slabe calitati intelectuale, agJomerarea

" I, ,II' I'rizand indecenta. "Nesimtitoare catre ticalo~ia

I, 1"11\spilale ~i aziJuri, Sia avea repulsie pentru putinele In­d.1 1111 J{il11 ", de fapt, "a-i tine doctorului de urat era numai

I,", VIIIISrta intirmierei".

1111,1:1\'11 de limba ca ~i de picioare Sia lnvatase de Ja pumnulllill I Id scntimentul de comanda", mai muJt decat din bataile

27

pe care Ie luase de la "crescatoarele ei". Educatia rudimentari'i lllil

leaza 0 tiin!a rudimentara ce Invata de la barbatul caruia se obi~ll\

a-i spune tata $i spaima $i sentimentul de protectie. In acest fel dill)

de$te notiunile sumare de bine $i de rau, al carol' stapan este "\'\Ji

Lica. "Aspectele superioare ale lumii" Ie Invatase de la acela~i I

"prea lene$a pentru a se osteni singura cu acele descoperiri, Sia 1~1

astfel toate notiunile, inclusiv cele morale, de-a gata, $i Ie rerll/l!,

aiurea". Sursa de bucurii felurite, Lica $i lumea lui este totu~i till Ivel's modelator pentru fata de prisos. "Tanarul acela zvanturat" Cli ,

pila aceea stiingace" $i apoi "fata ceea trunchioasa cu tovara~ul "

sprintar band 0 singura halM la 0 t1eidi unica, tiindca Lica era SII

$i econom pe punga lui" alcatuiesc 0 pereche insolita. Daca Lina c

sita cu desavar~ire de instinct matern, "Lica nu avusese talente patu

$i nici nu auzise cumva vocea sangelui". Pe copilul nou-nascut, pc

lui, ,,0 !uase copilare~te Intr-un moment de necaz ~i 0 pastrase a~a '"

$tiuse el, pentru ca lucru! se aratase a nu fi prea greu $i pentru dbaiat bun $i nepasator".

Defectele Siei sunt atat de frapante ~i 0 fac atiit de deosebil:l

Lica, tata $i tovara$, ca femeie era atilt de "amortita ~i de ursuzii",

ghesuita la minte, insensibila $i rea, Incat avanseaza ideea unui dl\

nemilos, acesta $i nu altul pe care autoarea II socote$te meritat de I

sonajul aprioric condamnat. Ea se circumscrie sferei pcrsonajelor v

nerasTatate de autoare. Excelente sunt paginile care Inchipuie un I'dparada a atributelor subumanului rcprezentat de Sia. Cum s-a mai

mm'cat, naratiunea este sacrificata de dragul personajclor $i reu$ita 1:)

de necontestat. Sia nu inspira nici macaI' compasiune cu "mutra ursuz

yorba mojica", dar e ata$ata de Lica Tara de care nu conccpe viata.

departarea lui prin Ada "starnea necazul In sut1etul ei opac In can:

srarama 0 mare iluzie". Amanuntele legate de aventurilc Siei, prin a

mulare, capata intensitate $i relevanta. Dcziluzia simtita fat a de Ul\

fiinta pe care 0 iubea $i temea strica echilibrul precar al fctei. Adap

tirea In casa mamei nu 0 po ate concilia cu aceasta, iar substitutc\c n

, terne Ii ad0l1111ntrucatva frustrarile, dar 0 Indeparteaza definitiv de

. ce tine de natura feminina. Convietuirea cu Rimiidevine una din 111

tele experiente sordide pe care Ie of crise viata cu Lica, In deplina

28

1111\Ii\' mlul jucat de Lina; dar neg\ijarea ei In favoarea a

1•.11 ItlMlli1it, subtiat din persoana $i manierele lui" contra­

I 1'"1111\;~i degradeaza relatia cu cei din jur. Parasita de ta­1"llIoI"IH~l1zalui Rim $i raspunde avansurilor lui ~ mai putin

lit II III)~:I'I\\ci tatalui $i mai mult razbunare, "Fixatia" ei pa­I , III IlIlIscrisa complexului oedipian de catre Ov. S. Croh­

I dill III sc pare 0 exagerare: Sia, de fapt, nu a avut 0 mamaII lill IIIi materne, ca atare firescul ei ata$ament se Indreap­

1'1' ('\ilrtlalt parinte disponibil, In care simte 0 grija $i un

till \ 111\"ci; de la el vine $i binele ~i raul, el este centrul mi-111111\;i univcrs, '

III ',I IIpalia fctei, ca ~i abandonul In bratele lui Rim declan­

1111II oprobriul, rara Insa a i se acorda cuvenitele scuze $i

llil ~.JIIIY,Mini, lntregul conclav de matroane, dirijate din111111111111'\:,Intr-un efort unanim, Ii slujesc inteiesul, iar fetei

I" 'iiimi Ie nccugetate ~i proste$ti, rezervandu-i-sc, In final,11101111111'1,Sia este personajul caruia i-a fost oferiHi 0 viata1111 Illo"rtea Ii Incununeaza existenta abrutizata, care nu

lilllllt'lIlc sau atitudini notate cu semnul plus. Cu to ate aces­

1111vll'lii ci, In comentariul naratoarei se strecoara 0 unda de

Iii I '/Ilea vietii ei urmeaza 0 traiectorie rotunda, destinul ei

IiIII111\::Sia I$i Incepe viata pestrazi, dusa de tata Intr-o birja

.I. IIlIpnllTIut, iarinceputul sfar$itului coincide cu alungarea11111'II~iIIlI1amei naturale. Ceea ce 0 $ocheaza este Insa Inde­

hli I I. fI, ,,sia cunoscuse nu ru$inea de a fi aruncata In strada,, • IIIH\SClISC calvarul vizitei la locuinta lui Lica." Momentul

ill. I I1Mlcbine ales, plauzibil $i convingator. Epica naratiunii

II,. I ,\ III catcva pagini de mare intensitate $i claritate, Posibil

III, IlIqn, boala ~i moartea sa Ii fi trezit romancierei mila $i 0

It 111\' h'gcrc, deoarece comentariul ei se lncarca de subiectivi­,I•.d,d I'rl tcama !?i Impotrivirea ei [de a-I vedea pe Lica] vor

III Ii ~pl'l':lI1!ade a-I vedea totu$i". Cum nimeni din vecinatateaI 1111IIv,'n ascmenea subtilitati de a gandi ~i cantari lucrurile,

11111111111IlItcrzica "mereu ca Lica sa fie chemat, cu tot atata des­II I 1\1 II dorca".

29

EliminaHi cu sange rece, ca element perturbator al arl1lolliulnara Sia nu inspira, ciudat, nici 0 compatimire, fie chiar postUll1rl,alte bastarde, Nory, Inconjurata de familie ~i de caHii, 'intr-o ill1plioranduiala, drept marturie a solidaritatii de casta, ursuza Sia cr:1.zav de singura [00'] acolo 'in biserica aceea de gala $i :tara nici 0:11

une aproape de ea. De$i era in totul decenta ~i reculegere, lipscatetea", oricare sentiment pozitiv fata de ea este neavenit. Incuibal:' 1/

inertie innascuta, ea 'intr-o carapace, Sia nu poate supravietui, eaprizoniera destinului sau.

La polul opus se atla Mika-Le, 0 adevarata luptatoare ~iSillvietuitoare. Pe cat de placida~i regresiva fusese Sia, pc atat dc acligresiva este Mika-Le. In ciuda eforturilor evidente ale narato:1Imartorilor de a face ~i din ea un personaj dezagreabil, fiinta "prisillca" reu~e$te sa devina simpatica prin chiar rautatile in:taptuite, prillnurile ei ~i felul 'in care ~i Ie pune in aplicare. Indiscutabil, existii pI,;de multe elemente comune 'in biografia bastardelor Sia, Mika-I.Nory, pe atat de multe deosebiri. Le reunesc frustrarile timpurii drate absentei mamei, care genereaza actele de revolta ~i agresivilNici una nu-~i refuleaza 'in schimb ura fata de mama incapabilii s:puna 'in locul copilului; nevoilc lor afective uu au fost satis:tacult.:aceea~i mama absenta sau prezeut-absenta, care nu le-a putut clib.de anxietate ~i, drept consecinta, nu le-a asigurat 0 siguranta afeel I'

Experientele traumatizante cu insatisfactiile infantile 'i~ipun peccle:supra 'intregii lor existente.15

Detaliile din copilaria lui Mika-Le sunt oferite cu aceea~i zgcenie, dar se insista obstinat 'in a i se subliuia tendintele maleficc pcoce din atitudine ~i comportament, completandu-i portretul caricaral, un fel de bizarerie a creatiei, lemnoasa, colturoasfl ~i prismaliBack-ground-ul este destul de sumar: 'impreuna cu fratii ei, Elena,menii ~i Coca-Aimee, 'imparta~e~te regimul lipsit de afectiune ~i c

15. Vezi Melanie Klein, cap. II/bire. vinoviilie ~'irepa1'OIie, in vol. Illbire. Vi/IOI'li

reparalie ~'i a/Ie /Ilcriiri, 1921-/945. Introducere de (·Janna Segal, Traducere de Laura Pal,Emma Tiimiiianu ~i Florin V. Vladescu, Binghamton-Cluj, Editura Sigmund Freud, 1994. I)299-337.

30

I 1,.\1111\1pica ocupati cu amorullor conjugal, pentru a maiIII1'1"H"lIittlrilc ivitc 'in unna muncii amoroase. Autoarea nuloll III~I\tli', sc inteleaga ceva din singuratatea acestor copii"'10\ IIkl:tiv. Ordinii exterioare a mO$iei $i a casei 'ii cores­l\1h,,"11I din scntimentele inegal repartizate. SenzualitateaI ' 1IIIII,j:;;i pasiunea ei maritala acaparatoare, 'imparta$ita

10\, 1llIlIipa, nelasand loc afectiunii mateme $i pateme, in­

I'll 1,IM'ntimcnte mascate 'in Elena, dar $i admiratie cama­1111 0\,\lalill ci. Pe de alHi parte, 'insa, incon$tienta rivalitatcI, IIIII,"II\aiubirii, 0 usuca sutlete$te $i 'ii deformeaza inspre

I' \11\111 I,;U Ghighi, fiul, cum se va vedea mai tarziu. jnII I I,\~t;,tlar \l parasesc curand, gemenii, plecati la $coli, $i

Itl' "I ('oca-Aimee privilegiaUi dc frumusctea de papu$a

I"\I I'opi ii Lenorei sunt arizi sutlete~te $i exercita un fel, 1IIII!{qii~i nesimtirii.

I, "Ilpilul pacatului, "al omului care a trecut", reediteazaII"'1"'l:Il11cntul voluptuos al mamei. Apucaturile ciudate

II' 'II gcnctica, 'imbogatita de impulsurile bizare de a-~i11 0\111dorinta brutala de a stami curiozitatea ~i a placea,

\1'111I"tkob~te asociat persoanelor lipsite de afectiune ~i cu\1\\11IIf:rlloare. Fire$te, Mika-Le se va fi vazut in aceea~i 0-

11111'"11~iI,;U Coca-Aimee, pentru ca stranietatea figurii sa-iIII~I"llIlIrc~ineplacere. Persista 0 unda de absurd 'in tot ceea

\1'110 tvlika-U, pentru ca dincolo de impasibilitatea ~i pasivi­t.:asavar$e~te fapte, eanu face simpla figuratie, de~i

'I v'II'\)1'1.Cititorul nu ramane 'in afara contextului; este

IlIi\o\1I111I\anaratoarei $i a martorilor de a-i impune un anume"h I" ~ialitudine, Iacandu-I astfel parta~. Dovezi peste do-

1\1I1IIII1'IIII't.:se aduna 'impotriva "Iemnoasei mici", se acumu­III, dt"/,aprobatoare ale clanului sau acolitilor lui - familia ~iI, II VIIiP_ tara ca acestea toate sa 0 fadi mai spectaculos bla­

t till' IIlIlra,intr-o lectura cvasidetectivista cititorul se amuza ~i

II 1\ I'll ispravile ei, nu arareori picante.1.1''1IIIInlillt.:isc atla cele mai multe dintre cauzele retlexelor tardive.

III"11~I illsingurarea din anii de 'inceput ai vietii nu au provo-

31

cat in Lenora dorintereparatorii,iar HaHipa nu 0 suferea del'I\'prea ma laud cu sHirpitura asta midi de fina a dumitale", obi~11I11spuna Linei. Astfel "Iacusta" crescuse departe de "tatal indifcl\'1I1suferinta, nici un sentiment", dar cu ura fata de mama care 1III'l1

prin metode de constriingere sa 0 aduca pe calea buna: "De uitat IItat bataia miincata de la mama sa, cum s-a putut vedea mai 1111

Prin Mika-Le sunt explorate terenuri necunoscute, caci stiirpitm:1rautate alimentata de aluviuni .cu malitii de provenienta mai n'tcaci toti membrii familiei, mai putin tata Tana, sora lui Dragal1l::'1.1vad datori sa-~i exprime dezaprobarea fata de aparent placidlllstrain. Dar ea i~i gase~te propriul Taga~intre sentimentele de ura ~iItrare pe care Ie incearca in familie. Am putea da numeroasc CXCI

care sa ateste capacitatea scriitoarei de a inventa situatii puse pc Sl.:

"otrepei", ca ~i posibilitatile pe care Ie are, dovedind patrunderc ~nete psihologica, de a Ie face credibile. Astfel Mika-Le devine pinbila saviir~ind fapte aproape incredibile.

Pe alocuri, reiterarea ideii de rautate, asociata lui Mika-L~, Iduce fenomene de satietate, naratoarea ~i implicit autoarea putand Icuzate de un manifest parti-pris, 0 prea mare partinire in rau, iar re'tatul final este 0 ciudat de vie simpatie a cititorului pentru apaticalstOTade luptatoare. "Mika-Le are in ea un suflet de pisica. 0 zv,1r1tavale~ti ~i se seoala". Ranchiunoasa ~i cu 0 memorie infailibiJa illpliiti politele, ea este de 0 "consecventa admirabiIa", iar raul din C:Ivirtuti regeneratoare. Neputinta de a eomunica, in anii adolescen!ci,parintii ~i familia, e complinita de legiiturile sale erotiee ratate, amc~de infantilism, ceriind ocrotire, ~i senzualitate uscata, neindemfil1(exprimata; ~i totu~i ea nu se circumscrie patologiei mintale sau sc.ale, Lectura romanelor este 0 nesfiir~ita cumulare de date noi, dell:~i fapte infamante, de parca personajul ar fi scapat de sub supvegherea autoarei ~i simte nevoia sa-~i umple existenta eu materielitativ eterogena. Mika-L6 este singura pentru care iubirea, sub or'forma, nu exista. Ei ii lipse~te aspiratia, tendinta "inferiorului" Sl

"superior", pretuirea sau idealizarea. $i in ciuda acestUi serios, esenlhandicap - Sia il iube~te ~i i1 teme pe Liea, Nory i1 iubise pe Triim11o admira pe Dia - Mika-Le are credibilitate ~i pregnan!a. Personaj

32

I , ,I" III mnrit aHit sineronic, dit ~i diacronic fiind una

I' II'~III'ilk romancierei. Cu 0 forta de reprezentare re­, '" 11'11\:1~i (\e~iitinerariul parcurs, in evolutie, este aIe-

I' "I II IlIlcrsititii intre momentele mai importante, exista1110111'I' la vcrosimilitate ~i ilustreaza unul din motivele

I II III" hastardul, element de dezordine ~i "altoi de

I11I1111111111111.cu ciit unul din parinti este strain - ciudate\I . .I, 'lI'IIOlobic ale autoarei, dadi ne gandim ~i la Rim;

IlIoI'II"a pcrsonajului-martor Mini, subliniind ideea ve­I' ''1\1lui,ca unTIare a unui posibil ultragiu adus mamei:,,\ili " IUl11pcramentulunui strain, al unui om, nici al unuiII, I VII,. Exprima acel minut prim de stanjenire al unei

I \111111Ill'illI\ laolalta cu altul. E insu~i fruetul acelei stan­1111,1,1I11;iIloare dintr-un altoi: e buba midi care a crescutIII •

I 11I"i'atllra romanesca a Hortensiei Papadat-Bengeseu11111I1\~nllnoradevaruri pline de cruzime, legate de umani-\ III','pacilate de reinnoire sau purificare. Ea se ocupa ob­11111111111~i devoratorul rau din om, un diu respingator ~i" , IIi~ilimp, in masura in care in viata ca ~i '\n arta raul tri­h IIlI'lIiloare ~i victoriose. Mecanismul secret ~i complicatI 1IIIIItlilipus sa Taptuiasca raul este surprins cu acuitate, ,III',II :Ii crlrui protagoni~ti rezisUi '\n redutabilul carusel aloI'II'I'\ki active, stapanitoare. Totu~i, '\n cazul'\n speta, i seI I' liiloarei abuzul de defecte, extinderea pre a mare a a-

\, 111I1I1'1\llllreflectiei sau al speculatiei subtile. Micul Puck1I1I11Ii'rtrnuftiditoare" - "nu era frumoasa, nu era urata. Nu

II 01111'r, t;t;va sau cineva ti-o aducea dinaintea privirii, atuneiill I ,'~,Il'!1ell tenul searbad se impunea atentiei prin nemi~­

1111111IlIlIpoiacarora totu~i veghea pesemne un gand dosnic totI I I II1I1\I'1I1efigiilor mate ~i tot a~a de perfid ca el". Ciudata

I 1111I\eicare merel1 Taptuie~te, eiudata incarcatura ei de pa­I~10 I I1lIlmarc, nici simpatie, deloc intelegere pentru punctul

I I, \i I pll~lIicede la Pnmdeni. "Mama-sa, Lenna, 0 urase sim­I dill loale puterile, Tara gratiere, Tara remu~cari, fusese totu~i

I 1111,1,hilldea de atunci '\ncepuse destramarile. de la na;;terea ei.

33

"Racul, ·cum 0 chemase cu ura mama-sa ciind se nascuse. \

ca, cum 0 chemase slugile, fata cu par zbiirlit, ochi stranii, ciud:i\1

n1Utica ~i bucluca~a, tulbura pana ~i pc rudimentara, biblica \a(:1 I

Apartenenta lui Mika-Le la categoria copiilor din f10ri 0 incrillill

Tara drept de apel, de~i fi'atii ei, gemenii Hallipa, "fructe" ale 11111'\

nicii legale, Tara accidente nedorite, nu par a-i fi superiori niL:i SII

pect intelectual, nici sub acela al moralitatii. Copiii, in gcneral, I,

mai repulsivi decat parintii, de parca infamia s-ar cumula in gel\('

Ie succesive. Odrasla italianului este compromisa prin reiterare:l.

la uzura, a originii sale nelegitime, dar mai ales straine, "mie allilll

instincte ca ale unor insecte sau plante periculoase". Exista aiei,

de Mika-Le, agentul unei iluzionari a cititorului, care vede perSlIl

numai din unghiul naratoarei ~i al martorilor, la fel ea in eazulllli

umanita\i mediocre, manata de imbolduri abjecte, animat[l de p"mesehine:

.;"

..•...../Remarcabila este inventivitatea autoarei in a ereiona nellUlilil

crochiuri ale chipului fetei - variatiuni pc aceca~i tema a malcfil

ineorporat in om. Este unul din putinele personaje asupra carui

prozatoarea insista, eu hand ei de a potenta realul, prin reveniri Sllsive, u~or alterate, u~or imbogatite, dar in escnta aeelea~i. "Era nlpl

padureatii care diferea total de loc, locuri ~i oameni, cu chipul :i

ciudat de faun. Comitele rauTaciHoare puteau apare din valvoiul

batee ~i cret, ca al negrilor, al parului ei care sta drept in sus. Cilld

peruca, mai inalta decat fata mica, pala, cu trasiituri ~tcrsc, 0 fa\i'i

era numai pretextul de a adaposti la umbra stufului negru, pril

parca, Tara lustru, doi o~hi eiudati prin fixitate ~i prin lipsa de exprcdar galbeni, de un galben mat ca ehihlimbarul vechi, care Surpl

deau". Aceste savuros de rautacioase portrete sunt roelul unei forll1t.:

inspiratii neobosite. Mediocritatea, trivialitatea, ~iretenia, elar 1111

prostia sunt cateva din calitatile "felahinei", cu "fizicul acesta f'arfl

rost in rosturile regulate [ ... ] ale deprinderilor ~i oamenilor". SpCl.:

colul ie~irii din fire ~i din matca a luerurilor binc gospodarite ~i g:l

dite ii este atribuit "veneticei", de doua ori dezavuata' $i a doua O:l

mai mult prin ascendent a ei straina. Mika-Le ii scapa adeseori din III

na prozatoarei, cum s-ar parca, dar surprinz[ttor numai in ace

34

to 1111\111.1['ldor ~i atitudinilor sale, dar la fel de binc s-ar

I" 11111111Iii lor:;;i naratoarei care Ii istorisesc ispravile. Ca- •II 111111'1111cpica ~i impune respect Taptuitoarea cu cele

11"111~iElena, de~i durerile lor nu erau deloc impreu-

!I111'I 11I'('cmii~in fond, cea lovita e numai Elena, Lenora

, "", ,\ III. in majoritatea exegezelor s-a subl\niat rolul

I" , 1111 Illalefic al deprinderilor ei, dar adevarul este diI 1111,SlIb aspect epic, este unul din cele mai izbutite.

ItllIll~c~IC de faptele "Iacustei" ~i exista impulsul de aI .I, 111('hana\c ispravi atragatoare prin neobh,muitul lor.

IIIIIII'! de adevar, naratoarea ~i complicele ei asupresc.

! "1"1 vl:racitate, in vointa ei netnduplecata sprc sinceri-

II' 1111'IOlll~i acute momcnte de impartialitate lucidrl, care

1\ 11111IIrile prea neted mai departe, permi!and. ea in ca­

11111prin u~oara ridicare a faldurilor cortinei care aco­

1111111I sccna, spiritul sau senin $i necrutator, dar totu~i

!It 1111II111ngarea fetei "era feerie pc lume In noaptea cand

1111"pllil malitios ale umbrclor bizare din basme, pornise

11111111111vcchi al docarului de tara tras de manjii marunti ceItu 1111IIIc:HlIra lor u~oara: (se aflau) fata putintidi ~i valiza

III 1'lIrc erau, desigur, ccle doua rochii cu care 0 vazuse

'III, I'CIe doua albumuri cu schite pc care i Ic aratasc. A­111/111(0 • pflsari, insecte, arabescuri, chipuri negre - proiec­

tlill '~I r,c:icioase ( ... ) amestec de banalitate ~co\areasca ~i ex­I' .III lI['l:lor schite 0 impreunare descurajatoare de saracie ~i

1'1111Mlka-Lc respingatorul i?i diabolicul invadeaza casa $i

111111111.\11~i 0 prezenta demonice, un agent de coruptie, dar Tara

I d, , ..h:lllda. 0 extraordinara fascinatie a rautatii ~i bizareriei

I" 'I' liiloare. Uratul, Intruchipat de ilegitima Mika-Le, se1111110111111Ihlmos ~i anl10niei legitime. Gasim in aceste pagini de

111\1\hillcllli ~i raului, a frumuse!ii ~i uraciunii, rcpartizate ~i

IIIIH:\!Cde legitimatea na~terii, chiar daca sordidul cadru

I "~lIpra aspectului de area a lui Noe, de menajerie lImana din

\" 1Il'('fOcicnese impune, de asemenea, 0 revenire.

35

Dadi, pe langa aile aspecte, autoarea insista ~i asupnl "I• lor" artistice ale Iui Mika-Le, cu siguranta ca 0 face pentru a-j 111,1

mo~tenirea paterna iar, pe de alta parte, poate incon~tient, pC1I1tribui desenele defuHirilor unor refulari infantile, cum ar Spllillanie Klein, prin unnare ele sunt tot rezultatul unor reeonstitllinnalitiee.

Amestee de extravaganta ~i ridieol, ridieat la rangullllllliprobabil, fapta ganganiei, erima de neiertat pentru care fusesc allJnoaptea de la conac - propunerile ~i amenintarile amoroase adeprin scrisori printului Maxentiu de la Plaesele, logodnicll] Ek!este un pretext ~i de asta data, 0 gaselnita Intr-o intriga subtirc, Iuzibila, salvata de scurtul ~i pasagerul moment de Induio~arc la ~fetei alu~gate in lume, noaptea, de la mo~ie.

Relatiile ei cu mama, daca ape Jam din nou la limbajul pnalitic, atilt cele timpurii, cat ~i cele tarzii, se caracterizeaza priljdominanta urii ~i de 0 parte ~i de alta - nu exista iubire pentru liiica atare, nu exisHi iubire nici pentru mama, iar cele cu fratii ~iSI.IIe sunt neprecizate, incerte. Absenta semnelor de afectiune e nOrll'!conduca la rautate ~i agresivitate, incat aparitia unor impulsuri distive se concretizeaza in stricarea logodnei Elenei, fenomen prevl~i aproape inevitabil. "Lacusta" este devastatoarc, cuprinsa de 0 ('I

zitate avida ~i de dorinta nemarturisita de a se Iepada de treeut; iipropriu nu atilt un dezechilibru emotional, cat absenta emotiilor ~itimentelor pozitive. Mika-Le eapata un respect ciudat din partca cit:

rului prin apartenenta la 0 categorie umana mai putin obi~lIuildestul de rar inta]nita, a oamenilor mra senti mente, a "fiintei nidi

bire". Nota ei de excentricitate, ca ~i maleficul din mptura ~i fapt:i.zesc un soi de uimirc admirativa ~i de euriozitate sagacc. Difcril:iInsa opinia naratoarei ~i a martorilor. Pe "otreapa mica" tata Gralllla, sora mai mare a lui Hallipa, nu 0 putea suferi. "Un instinct nL:1Ipomenit de antipatie pentru nepoata de pripas, mai ales la 0 fata III,De altfe] Gramatula este maniaca de curatenie ~i Mika-Le avea de IIIgroaza de apa. Tata e voinica ~i cinstita ~i pertidia fetei slabanoa/o!scotea din fire". Elanurile lipsite de clan, ranchiunoase, de pizl~ngelozie, dublate de perversitate, contureaza un personaj memor:t\1

36

----- -

I." I' IIIgl'lIeral, predispusa la compromisuri, I~i-ca~ti­t.lillilllldlloSI;eu 0 energie ~i cu 0 pofta de viata de care1111,1IliI,'ligcnta ~i rautatea ei devin forta vital a, cruda,I. '" 1I1111'flilcasdiadversarul, ~i,. e ciudat cum, deodataII 1,.11111mlversari. Mika-Le nu cunoa~te e~ec,-dar niciII•• \ 11111111rczultat suspendat, undeva-Intre reu~ita~i in­I 1011'111'11dt ,Jata italianului, Impotriva aparentclor, pen­1.1 , I IlIkv:lnlt, s-a scoborat, nu s-a urcat [ ... ] Ideea ur-

I.' \llIlIlIlIca0 notiune stearpa, prim ita dinafara". Conta­11'IIII'k.SI;cOllstata discrepanta dintre imbold ~i efectul

!l!11\11I1'~C,"Fapte, fapte, ~i numai victime barbate~ti" In1ItII1111Illi Nory este sugestiv: "Inainte pentru a tine 0 fe­lli' hl'lhal, acum e nevoie de 0 cooperativa "- aluzie la

Iii' 1,"111Greg ~i actorul de mana a zecea care se Ingri-'I \',".,dcsdlrcase pacatul" In clinica Linei.

IIIdliliat Illca 0 data ca, In ciuda acumuJarilor de opinii

I .I, "'I'robatoare la adresa micii ticaloase, In ciuda bi­11111'1.a amoralitatii - toate cusururile de carcter ~i toate

II., '111I1fl\i, perversitatile adevarate sau inventate 0 fac pe

111'1I d,' :;impatica - 0 luptatoare, fire~te, cu anne neorto­1t'111.\llIaretotu~i. In "dedalurile traiului ei", "fetita aceeailII ., 1lIlllIe~teMaxentiu, poate merge foarte dep~rte pana

111111dillcolo de ea. Prezinta interes experimentarea rau-

tllIlI' II IIhjcetiei Intr-un personaj hibrid ~i poate tocmai de111111dl' alragator princoeziunea sa feminina. Mika-Le pic­""III"Il~a lui Greg, face apoi conservatorul, se serve~te de

11111\ ~I alillgc scopurile, dar trebuie consemnat di mica vi­\1110,I., ((Iarlc sus. "Merge ~i ea asemenea mamei ei - cum

, I" I III1111i dannai putin progresand". Secretul simpatiei peII' ,I, Ii\' I1l1aIn chiar caracterul ei hibrid, ca ~i In arsenalulI'" III hlld mieul ~antaj la nivcl familial pentru a dipata 0

11111I, 11111:.IIn adapost, 0 sineeura, pentru a scapa de un plod

",1. 1\ IIhlinc 0 bursa oarecare in seopuri artistice, fire~te a­t I" 1111II II dizgratiata. "Ambasadorii" ~i naratoarea alcatuiesc11111111I1l'lIil,ell un exclusivism nu lipsit de subiectivitate, In

37

tr-un efort unanim, sa-i patrunda personalitatea $i sa 0 fadi elil I

tipatic unitara; astfel, cititorului ii este impusa 0 anume grilil, t

psihanalizanu este unul din procedeele ocolite. Distanta elL: tlill

dintre ostracizata $i sora ei Coca-Aimee este uria$a, cea din \11111

insoti mama, gest firesc pentru 0 privilegiata, in noul ciimill ,

Barodin al doctorului Walter. Selectia operata este una social~ ::;i

nal, sentimental a, prin urmare subiectiva. In majoritate de s,:,~

nin, bastarzii, Mika-Le, Sia $i Nory sunt puncte de atractie In Itl

traind 0 drama sau 0 dramoleta, fiecareia ii este destinaUi 0 alt:) ~

torie de viata. Le este comuna con$tiinta copilului neiubit; C)(l'!J

malitie din comportament este 0 incercare neizbutita de a COlli!

indiferenta mediului. Cum bine remarca Dana Dumitriu, Mibroste$te nici 0 yorba. Intr-adevar, despre ea se nareaza, ii SUllt I"$i comentate ispravile, aparitiile ii sunt $terse, mute ca ochii ci, 1'1

doua "balti care nu picurall", eventual cu mimica de parodic ~i I.!

vul caricaturii in carbunele desenelor, interpretari ale fetelor tli

Despre ea se afla, e vazuta, dar nu e auzita replidind, prin mlll:1I

niile defavorabile, solid construite, sunt preluate, $i nu pare sa pi

nici 0 unda de indoiala asupra veridicitatii lor. Probabil ca al.:l:"lbuie sa fi fost ecoul vietii deloc monotone a fiintei bizare, tara tI(

ciclul romanesc al Hallipilor nu se poate imagina. In casa Eklld

lui Draganescu, un joc de-a v-ati ascunselea este felul ei de a Sl' il"Se ascundea insa mai mult ca altadata de frica Elenei, fi intlu

schimbase pieptanatura. Se tunsese iar, dar printr-o gre$eala a COil

. lui stuful carliontilor fusese masaerat. Mika-Le ceruse singura, l' d

a fa garr,:onne, rara sa-$i dea seama ca va ramane un fel de pu I" l.:1\·\

gru, pe un cap baietesc, ca dupa tifos. Lipsa acelei umbre pe 1"1'11111,

ochilor galbeni orice lumina. Stau mari, goi, cascati, spre Elena pI

a-i putea vedea impresia, in caz de primejdie." Din nou se constlll

$urinta cu care se contrapune un personaj altuia sau unui grup wllqcontrastul izbitor avand adesea 0 tenta maniheista; cu gesturi pro"

de copil speriat $i gura amutiUi, Mika-Le nu corespllnde canO:!11

stricte - estetice $i intelectuale - ale Elenei, $i se incearca reject:III'tl

La Mika-Le persista, dincolo de aparentele potrivnice, senza(ia 1~1 tprejurarea de a fi fost nedrepUitita constant i-a distorsionat COll111t'I

38

1111'dl~ cUl.:eriri, ca $i e$ecurile ei sunt un joc de-a

, III'" '''''vee'', mai mult copil decat femeie, obligaUl

.I, 1111Ilistinct sexual precoce ~i de urmarile lui. Un

11'"111 ,', la ora;; este rolul de "fecioara despletita" pe

1"1'" 11\.1IllIlantlilui, un tanar grasut cu ochelari;;i al pro­i Iii t II'_g. sosi(i sa consoleze la spital, dupa avort, pe

I 111'''~1derllta(i "cople$ind-o cu cartoane, bomboane

I I 101IiI" I'US;I fata in fata eu viata, de la 0 varsta multI I I 11'/.ista ;;i-~i impline~te destinul prin zestrea ge­

1IIIIIIItH'I;instinct de supravietuire, unica $ansa ramasa.

ill!III,'a incongruentelor personajului, eoexistenta im-

!I111\ IlIlIpurii cu intati~area asexuata, lemnoasa, arida," ," I )acu la Lenora instinctul sexual ~i intati~area se

1"oIl'lI\caZa reciproe, una oglindind-o pe cealalta, di­

I1qlt\I1\'~Il.:la fiica ei. Tocmai aceasta diserepanta este e­!III ,iI klei, stame~te curiozitate, la fel cum fixitatea 0­

111111.11Iruplilui ascund 0 persoana in ve~nica agitatie,

Iill I lO'van~arde. personajul impune, este 0 reu~ita certa

II1IIII gencralitatea, cat ~i in individualitatea lui. A~a11,,1/.,III ruutate, tot astfel Mika-Lc stagneaza in viciu ~i

lilli, I,'ce, ft"lra pasiune, din nevoia unei certitudini, ca

11'iIIIlIl\ci infantile". Orice noua fapta este 0 variantaII I IIlIlcrioare, raul comis este asemenea personajului:

11/1 1111Illaintcaza, are constanta, treneaza uneori, dar

Iii I 1I11111hilizandcrimele comise de mica vicioasa - euIMI1'1II Ii,!'.odnei ~ubrede ~i tara temeiul iubirii - ele sunt e­

11111'11~dkacliminarea ca produs repugnant pentru socie­11111<\"wi cste respinsa, indepartata, alungata, taiata de la

111'11I ,\ IIfC~iretenia victimei ~i metodele reprobabile pen­

IqlIIlVI"\lIi. Ca personaj ea ca~tiga in complexitate ~i chiar

'"' "t","i fuspicat negative, a1catuirea ei estememorabiIa.II III )lIltlV.a alltoarei pentru aceasta categorie umana in de­

11111101111111ne face sa ciidem in clasica gre~eala de a identifi­

II, II 'u IIIluml, iar apoi de a cauta in biografia celui din urma

II 1111'1"'lIlm imcnsul sauparti-pris, de~i tentatia a existat ~i

39

mai existii inca la altii. Oar este eert ea romaneiera da Ia iv~"aspru, gray, tara crutare, ca viata eea dineolo de fatada Cl'lIElementele eulpabile ~i culpabilizante, copiii din flori, asig\ll!\trie a caracterelor ~i a elementelor contrare Intr-o interactiullI' 11

pe coordonata spatio-temporaHi, In structura eauza-efcet,romanul Radacini i se dezvaluie cititorului secretul IW~I(

ministei" Nory, colportoare, In primele volume ale cicluilli, nn

unul din martorii esentiali ai autoarei. "Curioasa, cu narik Ichise pentru a mirosi de la departare noutatea, scandalul, erll 1;&

lara fund unde oamenii i~i depuneau tainele. Oe~i flecara, 10111

lul ei discreta: «pc 0 ureche intra, pe alta iese!». 0 eonfidcl1\iI Ialteia, in clasatorul memoriei se acumulau dosare, pe cand de I'nu se prelingea decat spuma". Experimentulla care este SUpll~ltilustreaza, intr-o maniera sui-generis, revan~a pe care ~i-o ia doactant din ambasador subiectiv. Seriitoarea izbute~te sa 0 SlIlvun pret plat it naratiunii prolixe ~i pe alocuri lancede, sa-i dCII\1

sa 0 reabiliteze ea personaj. InHii 0 voce, 0 opinie, Iun COllineortodox, Nory devine apoi 0 fiinta vie, dupa ce atiita vremc c:ol

s-a redus la un dublu principiu ~i 0 dubHi activitate: "era dU~II\al1batilor ~i amorului, ~i protectoarea oficiaIa ~i zeloasa a malt.:!clandestine", dar nu ~i a progeniturilor unei asemenea act iVltcomentatorul rrialitios al faptelor altora. Ceea ce are· ea In COllifiii ~i fiieele din familiile Rim, Oraganescu ~i Hallipa estc SOHmal-aimee, iar rememorarile copilariei ~i tineretii vor scoate la Inu aspectele superficiale ~i, ea atare, tolerabile ale raului, ei ad:illQ~i larga cuprindere a acestui rau. Este necesar a se insista asupra 101sale cu alte doua earactere: Cornelia-mama ~i Dia-sora, dllp~pentru a-i detennina mai exact dimensiunile reale; afectelc ci IIeareate in timp s-au transformat in resentimente. Voluntar sall illY!)tar Nory ~i-a tinut In frau descarcarea, ~i-a refulat profund tr[lirik~,i se creeaza la un moment dat cadrul propice al eliberarii de [CIlSIl

16. Hortensia Papadat-Bengescu, Jurnal. in vol. Camil Baltazar, Evoccil'i ~'i d;"I"

Bucure~ti, Editura Minerva, 1974, p. 78

40

II IlIhllII .1000 viatrl a Corneliei eu boierul Dinu Baldo-IIlltllllllil,)idorit ~i nici iubit, ea Imparta~e~te pfma la

'10111111 .,tlt; prisos" din romanele bengesciene, margi­II' dll1plllriva, clemente de "dezordine etiea"; platind

1111 I "I" II ~unl vazuti dintr-o perspectiva partinitoare ~i\In .I, 11lIl1patie~i intelegere. ~i totu~i, "cazul" Nory

,Itlll,'\(; de la regula nu In sensu I unei simpatii

II' III III IIducerii cititorului intr-o presupusa instanta111111 hI ell,)rau ~i dreptatea de injustitie. Amestecul de

,. 1111/\dt~Ireeutul uitat ~i repugnantul sentiment pe care! 1111 1\ 1111 ea fundal convietuirea celor trei femei, cadru1tlll'IIIIIIIIila care va fi supusa Nory. In Le roman expe­

Id". Pl,)lIrmele lui Claude Bernardl7, sedus de cele\11 II'It;clarii ~tiintifice, delimiteaza net observatia de

th_1 Ivillor de experimentator: "se da numele de obser-

II' Ilplid\ procedee de investigatie simple sau complexe11'111'1111, mrrl a Ie face sa varieze ... ; se da numele de ex­

111111 t'llre folose~te procedee de investigatii simple sau

\111II 1111"; srIvarieze sau sa se modifice fenomene1e natu~h' illl " ~!\apara In imprejurari ~i conditii In care natura1.11\" III~Iudiul sau Inchinat romaneierei, Liviu PetrescU,

I'"III\IIII,,-seIn acord cu Emile Zola, constata ca metodaIn II 1'11"/,11111'1 pentru ea un procedeu literar de baza, adap-Ilil\ I, III)unnand modele literare. Prin experiment, perso­

\1\111 1111 alfllin Imprejurarile tipice ale existentei sale, ditIt11II111111 IIiIe, creandu-i-se conditii cu totul noi de manifes­

11\11 .II' l'Iiluatii experimentale din prime1e trei volume alelIitti ,"drl'pl1\te~te tentatia unei analize, ce imprumuta ~i nu­Hlitl d,' vl,)dere al criticului clujean, ~i a romanului Ra­

1111111'1 Nory nu se socotise In randul celor ce au secrete,

III, ~1'101'111 de altii Ii ramanea strain, indiferent", ani Intregi

II",,,, ", ,,,,"{/I1 experimelltal, edi\ia 1880, p. 5. apud Liviu Petrescu, RealitateII I','hul'a Tincrctului, 1969, pp. 87-88

41

nu fusese pusa fata in fata cu originea sa ~i "nu dusesc IIi. I

Locuise p.e unde apucase, prin hoteluri, ca un baiat indCj1L'lIdde familie. Era mereu socotita ca 0 fiinta sur la branche, 11111

nevenita la un dejun ce se arata monoton. Avea acum ins1\ lJ 11111

prezenta Diei ii aduce in minte un trecut pana atunci. im;x i~1Hituri de sora ei, tara de voie, ceva 0 tragea inspre trecut. 'l'n'utcopil care era ~i nu era ea". Prin Oia "Nory se prinsese CUIIII Iii

tase de radacinile pe care inainte Ie smulsese fir cu fir, inlocllIl

nul plac cu 0 formula proprie, care Incepea ~i se sfar~ea cu sill(

atunci.,. peripetiile starii ei civile fusese incidente enervalll\:

mice, pe care nu Ie putea dramatiza deoarece nu-i pricinlli~:~

rau, Ie nesocotise pana la evenimcntul care 0 aduse pe Izvor, :11

sora ei ~i de Cornelia - ca accesoriu". In curiozitatea, draglJsl

miratia ei tiranica, Nory declan~eaza un joc ciudat, amesll.:c d

cretie, discretie ~i de mister, de punere sub lupa a comporlaIlICI\t'gesturilor cotidiene ale Diei, atatata intr-un fel de refuzul )1l'1p

acesteia de a se confesa. In cazul Diei, Nory se lovea de UII III)

pentru ca Oia 0 Inlatura "cu tu~eul ei, adidi sans avoir I 'air d)' li'li

InHiInind rezistenta "conformarii ermetice" a surorii ei, incapll

de a-i patnmde misterul, de a comunica deschis ~i direct ca lJ 1111spre rememorarea unui trecut uitat ~i spre rede~teptarea vl.:cldlll

complex de bastard. Nory 0 supune pe Dia unui experiment, 111II!

~i Coti, dar printr-unjeed-back efectele experimentului se rl.:I1L"e\1

nu asupra celei vizate, ci asupra celei ce Ie vizeaza'- Nory, An.: ••

prezinta nivelul de profunzilTIe al tehnicii de observatie proV()~'1I1

are loc Intr-o relatie de la personaj la personaj; prin asemenl.:a pll'

Nory devine un fel de autor secund, preluand de la autoare Illij 1"11

predilecte de circumscriere a eroilor in conjuncturi atipicc ak

tentei lor. Nivelul liminar, de suprafata este acela, detectat deja dL'

ca, al autorului ce-~i pune personajul Intr-o situatie insolita, I)ar III

zul nostru, personajul este acela care pune un alt personaj 111(1' I' Itura ~i situatie neobi~nlIite. Situatiei experimentale i se circulllsl'll

ata lui Nory alaturi de Oia ~i de Cornelia. Constrangerea lraililill

mun nu este lipsita de urmari asupra destinului lor, iar Nory va II inita de autoare unei drame ciudate, bizare.

· 42

III 11111I d•.cisl.:, agrcsive, Nory nu estc lipsita de 0 a­II' 11I/\;IIZn, pc alocuri, sentimentalul. Nevoia de

"I III lit \·\,plarl.:a Oiei de a se lasa tutelata, insistentalOll 11111III illsiuuant a lui Caro cu lipsa de ~arm ~i

\111,1dlt' Illi Coli Intregesc pal eta elementelor circum­

I" 111\11'1111111.:.Dia ~i nu Cornelia este e1ementul de­111111,11II ~i avcnturii la Bu~teni, In situatia falsa cu

o llItllll prl.:zenta Diei aducea lui Nory In mintc un

I 1111,1,.11'111'1Pc cand prezenta Cornelici ii pricinuia 0

,ill ,10,·,'11 Irll'fj de evocari."

1111111III Dil.:i In afara vointei ei, pc de 0 parte, Ii pare

I,ll pI.: de aha parte Caro rcprezcnta pentru ea 0III 1I11liluirca i-o rede~tcptase ~i cu care cauta sa

1I1II IIIdl uu-I recuno~tea". Numele lui Caro Intarea

111,110'II" I·i. Odata porn it jocul minciunilor, printr-o dis­

t~1I1y ajungc sa suporte ea cfcctele proicctelor ma­11111:1111,'pl.:ulru Oia. Printr-o reactie inversa, din expe­d, \ IIII' obicctul experimentului, supunandu-sc unui

111/\ ,I tI IIIVl.:utase, dar elementele scapand de sub con­

!III11111',n'\lajuluiabsurd, 1egandu-se ~i mai strans de ra-

11111"111,IIlcl.:rcand sa intre in ordinea sociala, dcvenindI~.1\ V I;sll.: dcci reabilitata ,Jntr-un proces dcfaimato­

III\iI I~raacum insdmnata In onoarea ~i.demnitatea ei

1111.lIprllpuucrea unor nivele, stratificarea experimentu­110HI' vl.:rilica ~i se confinna definitia.initiala a perso­

1101.1\11111':1~i adevarul notatiilor psihologice; auto area a

I , 'IH'IIl~lIll.:nlala "numai In vederea desprindcrii unor110IItI", II unor legi care sa priveasdi natura umana."i8

11111\101I11I11.:!:!!.-filiaHinu este at at de detaliat tensionata ca\I I 111IIIII11aei. Resentimentele din copilarie ~i adoles-

111111Ii: acumulate ar fi putut sta incremenite sub poj-

I III~' II, III', dt,. p. 94

43

ghita indiferentei, daca lui Nory nu i-ar fi fost impus trailtl t

cu mama ~i Dia, dupa moartea boiemlui Dinu. Cotidiana pi inica, prin 'imprejurari, a Corneliei dar, maiales, incercarc:1 d

a inabordabilei Dia declan~eaza ~uvoiul amintirilor ~i al I.

bineinteles al metehnelor ~i rautatilor aparent uitate. Incl'I'

proces de recuperare a trecutului, care in loc sa duca la 0 IL'L'

aspre~te personajul, chiar daca aceasta gase~te, in aces! I~'I

capacitati noi de intelegere. Trecutul pe care vrea sa-I reC1I1'L'1

tru a-I anihila, nu izbute~te reconcilierea cu mama, dar arc 1111

acela de a-i oferi lui Nory resurse suplimentare pentm un dill

ces de autocunoa~tere. Adevaml este adus la suprafata, i'lI i.I

de caracter iremediabile intunedi putinele calitati ale manll'i. (1

ta este ideea revan~arda, ironia ~i batjocura ta~nind din toall' din regim cotidian, in concurenta cu replica abila, meniUi a I'll

patia surorii intangibile. Starea emotionala a lui Nory odat:l"lI r

lor in casa de pelzvor este departe de a fi echilibrata. ,,('OPI

care Nory poate dinadins dutase a 0 inlatura ~i reu~i a~a 1"'1

cu adevarat ~i acum abia lini~tea de pe Izvor, prezenta Diel dslabe care gospodarea pentm ele doua, spargea incet bloclIl IIIinfiltrare de aduceri aminte". Ideea care mi~ca personajul 'ilill

mita directie, nelipsita de primejdia negarii propriei escn(c. Id

mulata explicit de autor, este a eliberarii de familie, printr-o ",'(11

lucida ~i 0 cunoa~tere deplina a sinelui ~i a spetei umane. Ur:t 111.)1

ta in Nory pentru destinul ei de bastard, reprimata, exteriOl'i:t111

a se converti ~i exprima "sub forma unei iubiri aparente pcnlill

care are trasaturi opuse obiectului urii"19, pentru copiii ,.I"'\'I\'i

despletite", sugarii adu~i pe lume de Lina, dar tainicul n's"ltd

ascuns inabil in spatele sentimentului real iese curand la iWlilA

Sia, cat ~i Aneta - tot un biet suflet de pripas prin capitaIa - ii IHi

ministei" reactii ~i senti mente adverse, nici simpatie, nici mil:'I, II

dragoste.

19, Max Scheler, 0111111reselllimelllllilli, Traducere din limba german" )(adll II,Parvu, Studiu introductiv Vasile Oem. Zamtireseu, Bucurqti, Editum Trei, 199X, 1', KK

44

" lit III, l'iI a~teapUi ca relatia cu Dia sa-i aduca

1'" IIItI.' ~i 11lI1ilinte1etimpurii, pentm dezamagiri­

1,"1 11111pn;l\.:n\iilc ei excesive, atitudirtea ei posesiv• " 11I'lilllliiin intimitatea Diei, indiscretia conduc

1111'"111"1'11n.:lalici lor. Observam neinchipuita inven­

11111'"llllIl\ii clI1otiona1e care sunt menite a contribui

1".1" 1\" Illi Nory. Relatia mama-fiidi in loc sa se

II11.1It ,ILl prin rcpetatele aduceri aminte ale unei co­1/1.\11111dc ranlczia ~i verva fetitei inteligente. In anii

II 11\1IIl1l1ia Ini Nory, orfelinatul ocupa un interval pe

illlll"~II" CII indiscutabiHi autoritate ~i finete, 0 pe­dill 1\lslcnla personajului, a carui explorare releva

II. ,I 1lllIcslccate, confuze ~i indi1cite. "La orfelinat

lilli' 11", \I rcmeie careia trebuise, apoi, sa-i zica ma-

111111\llllItC.dllpa moartea Tranei ca sa scape de ea ~i

I', 11\111:1'Dinll pe atunci 11 apara de orice vina ... Co­

I \"'IiISI:1 0 'indeparta din gelozie de boierul fmmos,11""1, II ca a~a cum te porti Cll 0 cucoana, nu cu un

1t1'I H,llIduri dc copil precoce, dar ~i naive, malitioase,111111Ilks. 0 babilonie in ce privea raporturile 'intre ei,

1,,1'1'" III i"rnl copilariei".11111111iI '1Ilvcstigatiei scriitoarea pune sub lentila mi-

i. "lIh\11i care leaga personajele sale, raporturile prin'" , IId"lItlll asupra celuilalt. "Multa vreme fetita Nora

I!••, 11\1' dintre mamita ~i boier Dinu cu privire la orfeli­

• II 1':lrapon asupra femeii rautacioase care ii indm­111111"1,via\a pe ~ina cea buna a invataturii, pe cand in­

Itlill I hllli ar Ii lasat-o mra bucuria invataturii, mra des-

.1 1IIIIIII1I::l.CII".

1111,,II Nory pentm altii, dar ~i pentm sine, 0 fictiune, i~i

" 111111'111111':\~i 0 viata inventata, cu influente livre~ti ~i cu

",I \'1" IIl'C. "Pentm eleva Eleonora Vasiliu, zisa Baldo­1,,1 IIlld,' :'C nf1scuse ~i in preajma camia copilarise, deve­

1'11111.1",,11 a\ trecutului pe care il specula in povestiri des­

tI, II \11Iii IlIo~ie, cu care ii placea sa-~i uimeasca camara-

45

il

-------

dele". Fluctuatia rolurilor jucate ~i a dozelor de umoare n~'111I

pendenta de vulnerabilitatea ei de moment sau de echililllni

"Pe trecerea anilor, vacantele sufereau modificari: citea, :.j(

lene, cugeta, se credea 0 domni~oara venita In vizita sail II /oil\!

nita de la ora$ la mO$ia unor rude apropiate; se convingl'lI,

biografie compusa la $coala, pentru fete. Rudele ei murisl', fturmele lor - era versiunea zilelor de melancolie".

Scrisorile din vacantele lui Nory sunt mijloaccll' Ii

exercitii complicate de convingere $i autoconvingerc <ksPi

real-fictiva, un fel de armura a adolescentei $i primei lill~!

mate: "Scrisorile Noricai erau scurte, cu descrierea sprilll\1i1

umtlata a un or evenimente jumatate Inchipuite: vizite de \'('1.:11

sii ... Din ele lipseau total modestia $i orice urma dc SI:II\I

scrupul. .. " Acea plasare a personajului la limita dintre real ~I

readuce In atentie prozele de Inceput ale autoarei.

Erorile comise de adulti, ca $i nevoia de iubire anlll:IIA

vadita contorsionare psihologica atat In cazul copiilor de I'll

in cazul celor legitimi. in cazul Siei nu se poate vorbi de ,,(11

tatea psihologica" remarcata de Liviu Petrescu la Mika-U', N

cazul fericit al suplinirii parintilor prin bunici, iar la matulillil

genta $i spiritul de fronda sunt apanajul personalitatii ei 11\:11\11

teribila necrutare fata de sine $i fata de a1tii. Inepuizabila ViJr'

Nory Baldovin ascunde, a$a cum se vede la sfiir$itul rOIlI:IIIU\

diicini, nu atat nevoia ei de tandrete, cat dorinta de a 0 ofeli, dlrna cu ocrotirea - sinuciderea lui Ghighi 0 scormone$te 111sill ,,.1

obscure ale sulletului $i con~tiintei. "Nory nu baga de seallin !ciudata, irumperea de maternitate pe care i-o da moartea lui (:ldcare Ghighi In viata nu i-o dase. Era singurul copil pe care-I ( 1111

din fa~e, din leagan ... era Intiiia oara cand se rasculasc III ('" 11

taiele, pulsa in ea ganglionul matern".

A fost remarcaUi agresivitatea verbala a personajuilli 111icu mama sa, ciudat fel de exorcizare a raului dil1 sine $i can' I' IIitata, Intai de toate, Impotriva ei Insa$i pentru slabiciunca (It d

Diei - de a fi acceptat sa traiasca, sub acela~i acoperi~, Cll 11I(llidl

conita ... Cornelia. "Ele nu se confundau Intr-o singura perS():II'" d

46

I 'III,.oliill\fl anume". De altfel, Nory nu 0 pu­

111I111I11'I,rl,.Ii inddi avea asupra ei drepturi ~i pute­

, I nil f;tltiei de tcmei dirora nici macar instinctul111111111IIlvel dc dragoste materna. Noul statut so­

\11\111III 1.;(111 _ ~i-l asuma luptand cu amintirile ~i

till, I 1111Ie po ate depa~i. Nory este un exemplu

1,"111I .I~lIpra unui caz de autoscopie, de sondare a

;., 1lIllIlIecate, de analiza ~i autoanaliza a stari­III (,Ie, dllse pana la capat.

1IIIIIard In primele volume, prin recuperarea

ilil III I~;idlicini un personaj articulat, intcresant

I 111,11II'ndlli sau. Nimeni n-arfi banuit in ·trilogia

III .I, lI'plicilc Cll aplomb ale fcministci, sc atla un

\1'1' • III ~Iil\'\area de a uita 0 complicata ~i adesca a­

Idll I, I'llpilflric. "Sub indiferenta fetei se ascundea

\11 1"l1tlll 1~lInilia ei, compusa, afara de Tranu, din

I \111\,-'\I(;a ei Intrege~te ~irul de istorii, nu lipsite de111\ .I, ,I doua ~i treia generatii.

\11111'\" dill anii de Inceput ale lui Nory. Este mai Intai

I Id"1I1ilica In una ~i aceea~i persoana pe conita,

, II ~I I'e boierul frumos, cu tamplele carunte, Dinu

1 l'IlOi, tflrziu de tot, cu tatal bolnav din casa de peIII IIlIdle edi\ii ale boierului DinuL. ca pe un tata nu

1110I 1111I'\: pllrtase cu ea ca un tata. Ca pe un mo~ier I~i

I, II plikere."- pe de 0 parte, ~i pe de alta parte, de a

I 1110111('1('111,dar ~i ca obiect, la recunoa~terea sa tarzie

!III II "I,dl a Dici: "Doamna Dia a rugat pe tatal ei sa se1IIIIIII'il'n argumentase deci Cornelia cu Indipatanare.

IIIIIIII''''I'\» spus de Insa~i vinovata, furia napadise pe

1"111111, I descd~tare Impotriva Corneliei. in afara de vor-1111'"I,dlll ie, era Intaia oara cand se punea chestiunea; In­

10I 11I.\1I:"Iseanevoic rcvolta fetei nelegitime."

,I t., (1II'tI:,,'ia neclara", se pasionase de povestea altora;

1"11"\1\1\1, 1I:tll1enii trecutului se ~tersesera din minte, dim­

IIii, I" ,,"de trflisc primii ani. Firesc absolvita de "insul-

47

ta na~terii ei", deoarece "cu nimic din ea nu simtea, 11111\

parinti pe cei doi, decat poate cu refuzul ~i antipatia, i:1I tJI

mase a-i fi parinti cu nimic", Nory eludeaza trecutul, pClIll'U

spalat de timp". Disparusera mamita ~i conita ~i reapi'irwi

aceea~i fiinta cu gospodina de pe Izvor, umila ~i posaci'i, ,,~

adevarai devenirea fetei frumoase ~i mofturoase a adl1liIlS(I'!\

sile, al1lanta scumpa a boierului Baldovin? Nory nu 0 plll~n

'in trecutul'indepartat".

Ca UTIllare a scindarii personalitatii femeii, 'in l1lilltlJlI

a incapacitatii sau neplacerii de a reuni cele trei nUl1lc ill"

persoana, Cornelia apartine numai prezentului, eo fiin\i'i p

deauana ai pofta sa 0 sacai, pc care trebuie sa 0 suporti de Mil

uncle menajamente ... S-o suporti ... De ce s-o supor!i'! I~)(Imotive, uncle ratiuni pe care Ie da 'inlaturi". Tonul taios :II lid

odaie ... 'in bucatarie ... la locul dumitale ... ~i... gura!", r"I'tl

rautate, "ci pentru a 0 pune la punct 'inainte de sosirea Dil.:j",

latia ireconciliabila a celor doua femei. La distanta, sc all!1

pozitie neutra, cu sentimente omise din traiullor comun. ( "111

convietuire, conflictul izbucne~te. Cuvintele aspre jigl1L::1I1"

ve~teda pentru care" trecutul 'ii era spalat de orice gre~cI j",

mizfmdu-se. Aceasta autoanulare a pacatelor din trecut ~i111\1

dresate obstinat, cu metoda de altii, socotite nemeritatc SlllIt

seriei de personaje bengesciene, pentru care sentimentul ~j cl.1

vinovatiei sunt absente. La con~tiinta Corneliei nu ajul1g,~ r

fortabil, pentru ea, ~i greu de suportat pentru copila, raUIl'Uf

adanc ~i a largit prapastia dintre ele pana la limitele ncilllpn

scenele confruntarii Iui Nory cu mamita, conita, Corl1L:lill, n

este un redutabil moralist ~i fin analist, dar care nu actiom::li'it it1

rea niciuneia din parti, pastrandu-~i impartialitatea, extraordilltlr

sa 'in spatele ne'induplecarii ~i mizantropiei. Ea izbute~te S:l dcpn

platitudinea unei atitudini reprobatoare ~i 'i~i construie~tc 1'L'L'liI~1

cu discretie, dupa aparente care nu 0 tradeaza, ~i prill al.:L:IIMIIi

capaHi. pregnanta.

Simptomatica este absenta iubirii materne ~i filialc la 'illllsonajele feminine, nu pentru ca iubirea ar fi un sentill1cllt 111.1

48

----

, I "" \,,)sc~IC, natural ~i firesc, din aldituirea

I., '1'1illl" " illlposibil de evitat, este irepresibil: ma­

Il' •• " 'I f'lsl Hortensia Papadat-Bengesculn viata

III "\H'r:"1 de absenta instinctului matern, 'i~i'"IIIIIIl' IIc scntimentul firesc ~i nesofisticat ~i ne-

1.\' \, ,k IIIJ.icetic umana. lubirii materne nu numai111101111,'II ahscnteaza cu desavar~ire, derutandu-I

1.,\1111;:1IrI a creatoarei fiind fie obstractionate,

II ,,, \ IIlIll'.111I1I1I1~il;:1a administratorului Vasile, devine a-

\I II,dol'lvill, un statut incert, dar convenabil ~i co­

II 111111i prclcntii, incapabila a trai decat 'in depen­

1111111"illgllr om, l~i dispretuise parintii, 'ii fusese, ", 111111:"1",iar egoismul ~i rautatea "Ii erau pe a-

lit 1',"111\1,\a argati". Autoarea creeaza to ate conditi­I,,! I' II I.,iplrlcut - defectele Ie erau atat de asemana­\,. IlIi III:d:1pc lume a Noricai Ii surprinde lntr-o a­

1111\1'oi" :I () uita, de a face abstractie de copi1ul ne­,dill' '11IIII'de parinti sa fie cat mai absurda ~i respin­

11111111'III,dlli dintre ei, capacitatea devotiunii recipro­IIlId , IIIllina nea~teptat copilul, care In alte situatii

11111111"I~flillra. Situatia relevata merita 0 comparatie

1111,IIII':IIC progeniturile sunt clemente stanjenitoare

\111111\1Al.:cstc cupluri tradeaza In fiecare moment

\111",dlll'C, l.:risparea lor plasandu-i pe 0 treapta in­11,111'I se poatc repro~a romancierei, In cartile ei alt­

110 I, 1111prim nivel de adancime, excesul de infamie

11"'" I'lilll'/.ibile, menite a Ie conferi eroilor tocmai a-, II 111111:1In opera, pentru ca e perfecta. Eroii ei sunt

tlli III Ill'kgiuirea lor. Ea se folose~te de calitatea de

'111•• 1IIIIIllllcmcrnicia pe care apoi 0 blameaza de pe

1111111111'11I\~:lnt,ciinsinuant.

I' II'IH'dill copilaria lui Nory Ie corespunde un nume

I'I '11"11"dill mcrsul1ucrurilor: "conita, mamita - prea1110I 111111\v:llabil". Conita 0 nascuse ~i 0 abandonase

49

unei doici ~i apoi Tranilor "pentru a ramane singura ill \II

ierului", De altfel, ~i pentru Dinu Baldovin "Cornl.:lin III

scancet de copil prin preajma, ramanea neschimbata, plih'll

lui sau". Dinu Baldovin "de~i nemultumit se purtasc hlillit

na~terea Noricai ca pe unul din accidentele inevitabik nll'

semnase, caci nu putea suferi necazurile, Ie izgonea dill 111111

flet, de aceea cre~teau In voie, cum crescuse ~i,mica NIIIII

bane~ti". Nici macar 0 pasiune violenta, devastatoarc 1111"1Ii

tru a Ie justifica atitudinea, ci una calduta, molcoma, de II \,. 'ocritate, Numai orgoliul de stapan este eel care 'ii inculdi hI!

rinta ca fetita sa fie crescuta corespunzator. "Cornelia nrrtUI

titudini materne ~i Insu~i boier Dinu [ ... ] cauta aculll sri 1\

nobletea de a fi mama; nu admitea ca odrasla lui sa lil: lll'l!

tot parcursul naratiunii meschinaria relatiei este mcrell N

punctata. Este inspirata ideea autoarei de a Inlatura, CII slll~i

aparentele, ~i de a scoate la iveaHi miezul ipocriziei ... I.<:ta

vroi ~i 0 credea un secret, caruia na~terea unui copilli 1'111'11

astfel femeia "nu se putea libera de respected pentru stapflll, U

decent prin cuviinta lui Dinu, era decent'~i prin timidilakll i.1

Inca de con~tiinta unei gre~eli catre Dinu acum cand 0 1(;1il'llsocotelile". Culpabilizarea lor este inteligent subliniata pi ill Mit

tagma "copil adulterin" - tennen impropriu In cazul de I:qfl, !vaduv, iar mama necasatorita. Oricum copilul fusese pl.:lIll'l,I

catastrofa" atat cat Ii puteai atribui "alte senti mente dcciit III

derate". Convenientele sociale ~i egoismul afi~ate cu Il1ci'iprqOI\adanc lezate ~i nu are loc lepadarea de sine, renuntarea la :11'\11111

In favoarea pruncului, de aceea atitudinea pe care 0 adoplf'i Iii

dar cu precadere barbatul, ilustreaza un caz de la~ilntc ~I

responsabilitate flagrante, frizand ridicolul. Panica boicrllhll

de-a sila sau prin accident - este rizibila, cum rizibila ii l:SII' ~i Irea menita a calma eventualele procese de con~tiinta: "Dilill dl'lll,

socoti copilul ca unul pe care Cornelia I-ar fi putut avca i/l ii/,'l(subl.n.), fire~te, Inainte de a-I cunoa~te; se recuza astfel, CII :1\'~lIilll

a nu putea acuza pe nimeni, atitudine ce coincidea cu lire:! Illi I!!I

dulceaga, totodata egoista, uscata". Exista In acest cuplll \1\' I" d

50

111111111¥I 0 sed usa obedienHi ~i ru~inoasa, multu-I " 1,11I,Il-Klill,care vad 'in Norica un copil nedorit

II II I' 1IlllIlre, cu implicare superficiala ~i con­I' oIll,'lIlea dc la distanta, pentru a ~tirbi cat mai

11111\111l'Iirl1pos ~i fad. Pastrarea frumoaselor a-

I "II ~I Pl'lIl ru altii, este schema predilecta, fara1111.1III'lIit:, a Ii placuta celor doi amorali. Baldo­

1111111111I pllrla pica, dar 'ii lasase 'in seama copilul,

111111'III 10111\dctaHi, nu ~tirbise nimic din ceea ce1111111',I >ia. Avea 0 gratitudine pentru Cornelia

••1' Idl~ CII un b~iiat! Un baiat ~i-l dorise candva

Ih' 1111111VI; ~i I1cvasta lui murise cu el'in pantec; un

111\ ,Ii lid, situatia. Cam a~a fel era ortodoxia lui

IIlIdllllllit, 'in bonomia sa ipocrita se purtase bla­

" 1'1' I ••ca pc unul din accidentele inevitabile ale\ ,I. I 1111putca suferi necazurile, le izgonea din

I II :.a'lIlimcntului de vinovatie este dublata de

1,.1,\1l:ltarc la Hortensia Papadat-Bengescu, pen-

III .I, l'oll~tiinta. Neavand con~tiinta raului comis,

III \' 1111Il;rlr"'ii nelegiuirii, totodata ele sunt incapa-\'11111'si dramatice.20 r ~-"~ .-I ~- .'. -

II' III Ii putut ramane la periferia interesului este

1'111•II II eorcct perceput scriitoarea l1'inzestreaza cu\1101""lsol1alitatea de vitrina a printului Maxentiu,

" lid' I'll la pcrsonalitatea lui intima, de~i eroul s-a 0-, 111111:1nalura din a fi 'insotitorul decorativ al feme­

Itl\" 1111,a dlror cruzime 11urmarea. EI era fiul natu­

It .• 11\11\~ial cclebrei Zaza, cantareata de varieteu, ce­

Ii III. I IH:lltru sanii ei superbi, expu~i seara de seara 'in,lIillil 1'lISilll1ca printului "sftir~ise aproape legitim, cu

I ,d 1IIIIIiIcstament". Maxentiu devine 'insa intere-

I ,,,,1,r\'\VIIi ii, "'rlarea, traducere de Lauren\iu Zoica~, NoH\ bio-bibli­

\; ",1."1 1",1, I'olinnn, \998, p. 154

51

iT"

~ant ca personaj abia prin boala. Tot mai des constati'llllllli

In el dorin1a de a distruge "pactul de disimulare" al Olllllilit

tins san~itos. Revolta Impotriva rolului de parada pc ,'II

fortat A<ia se suprapune aducerilor aminte, la fel dl: 111118

jariei ~i adolescentei frustrate, Daca copilului nu i s-a \l1~'i

{icire In decursul vietii sale timpurii, Ii va fi perturbat:"1 IJIi

~-~i dezvol ta speranta ~i deopotriva iubirea ~i Incredl:Il'11 tn"Niciodata nu cunoseuse destul de bine odihna pili

~ putut repauza mai mult In copilarie, nu s-ar fi Infulldlll

111somierele moi a~a de des. Mama lui nu baga nicilllht

cfmd era mai palid sau u~or prins de raeeala ea sa-l odihlltj

pcntru jo c, pentru gimnastica, pentru plimbare, A a~a ellill IIAda pentru a figura alaturi de ea pretutindeni." In boal:1 IIi

hI lui Maxentiu pentru soarta eroita de eurtezana JiUIIl!, [l11asura baneara".

" Pana la Innobilarea prin maladie Maxentiu exislll \

silnplu ~i nesofisticat In planul personajelor episodiee, 111 lid

alirul de interes, II eonstruie~te elipa de cJipa, trasatura de I

cjuda varstei mature, are eomportamentul puberal, rep' c

postura maturitatii. Locul de dupa disparitia Zazei II ia 1IIIIijRtlzu, pentm aeela~i blazon de noblete. Cele doua fell1L:i \J

vi~ta lui "jucase amandoua, pe eapullui palid, 0 avere",Maxentiu este propria sa praiectie In treeutul pe 1'111

in~apabil sa-~i sustina statura de maseulinitate pe eare i III' r

atpt Zaza, eat ~i Ada. "Nu! Mama lui nu-i Ingaduise odihllil, ~

seGc un eopil pomit spre joeuri pa~niee. IIpurtase din Vll'lil

eufse, la teatru, la supeuri, In voiajuri, pretutindeni unde \I dll

tia ei semioficiala de metresa." Copilul ~i adoleseentul dob;11111I

~afe edueatie de la guvemanta, 0 puritana englezoaiea; dl:di

eopilului curtezanei eredea ea faee "opera de raseumparall;" Iier<J"i'n mai mlUlte feluri", Zaza II tara dupa ea "tara mila, dill l!dirt obieei [...J mereu", pentru ea poate "trebuia tinut pre/.('III ~II\

~21. vezi Melanie Klein, op. cil., p. 328

52

tI"IIIII'jllrfill, apoi ea 0 dovada subt eei ai mo~te­IIillllllksigur, eeva mai de seama de purtat eu

" I I HI, I l'va l11ai excitant ca 0 dama de compa­

I' ,.1,\ PI'lsullalitate ~i va deveni unul din eentrele

1111 111111'1dl.: l110rb ~i ~ suferinta.----- .-

\,lil .\' Villi; (kosebit de expresiv In prezenta unuiI "I 1!\~I.w Draganescu HaHipa, fiica cea mai

11111111111Iiallipa, victima In amor a malversatiilor

1t\111I'\'1IIIIIg:',spiridu~ul Mika-Le. llustrand initial

\,11111IIIII:Ineiera 'i~i umanizeaza apoi personajul111111i\titlldinca ~i tinuta, de la glacialitate la iu-

\111111I1I11I1Il:aZr,~i apoi revenirea la fi.rea dintai fac

I'" IlIlIdizl.:pe cat de complicate, pe atat de intere-

, 1IIIIIIIIIIi (//1101' sui, iar circularitatea "acestei iu­

1\ 1'1,1• al IInui abuz, al unei mi~cari introvertite ~i

lilli' I IlIi~d\l'i care nu ajunge nicaieri, acest Fel de

\I IIoIII'f\",22pornind de la aceasta premisa 'in anali-!lltlill '(';I'd, ~i se construie~te pe sine cu lumini ~i

lit' IIII iiIe sale resurse, profunde, autentice. Elena

111\ ~I IIll,;iabsolviUi de vina sau recuzata, ea trebuie\I .111d~pr,~it impasul. Este neeesar ea "la 0 noua

,1'\ "rl SI.: raea din perspectiva unor date mai bogate

\1111illli illdusiv viziunea martorilor din text. Drama

1" I ,,,"lIlil:,\i Fortate pe un drum autoimpus din pers­Ii 11,1\1IlIl.:limpuriu consolidate, din care spiritul auto-

I , II "1·l'Ir\v:ir~ire.

I.' Iii' IIIIHld", Elena era un "model de rabdare, de cu-I, \ 1I11I\ik mijlocii". Dincolo de aparente eraina tra­

II II1111pl.:rs()I1alitatii fortate 'in sensul unei autocon­

11I11''''jllr:u'i. Oare eare ar fi. fost evolutia ei 'intr-un

III. III, ('II 0 mama nonnalaatat 'in relatiile cu barbatul

1'"1\ ",,'vil.'h, I'(/rad(/xulmoralei. in rOl11ane~tcde Janina lano~i. postfa\a

I I ",llIl'a Echinox. 1997,pro \21-122

53

ei, cat ~i in cele cu copiii? Senzualitatea violenHi a I,rllllvers sobrietatea asumata a fiicei mai mari, maturizar\'11 IH

tul de a pastra un echilibru al relatiilor intrafamilialt:. "I}

cest tact al Elenei, de la prima varsta a judecatii coplin

prin matura ~i melancolica ei adolescenta, plina dc pn:v\'d

pana la abnegatia fetei de douazeci ~i doi de ani, Hallipll

fel de respect ~i mare incredere, flicuse din Elena un \:allll1:

prctios". Concupiscenta traiului cu Lenora, debordanla '"

nu-i complinesc lui HaHipa "nevoia unei afectiuni scriolllll

venind pentru tatal ei un companion: ,,0 consulta adc:-:l)1i

mo~iei [... ] lipsindu-i amicitii masculine pe care viala d

petuu la care se supusese i Ie interzicea." Este de aprl'l'IIil

scriitoarei in constructia personajelor, a situatiilor ch\:i."

intotdeauna fundamental, esential. Luxura menajului 1.'11

transforma, ii redimensioneaza pe copii, ii abate dc la \':11\'6

evolutiilor lor, i~i pune amprenta pe eroi, ii dezumaniz\:al'rt

teaza de ei in~i~i. Cu prettI I unui mare efort de vointa ~i :11110

Elena ~i-a construit un tipar, in sensul unei aspiratii SI)I'I' III.'!

reflex de respingere al extravertirii materne. Seriozital\::1 ,'I

tul frivolitatii Lenorei. Or, unei asemenea austeritati ~i grl1vlt

corespunde numai mariajul cu distinsul Maxentiu, Cll a fill

dine de lord". Alegerea printului este la ea 0 vointa adeY:1I1I11

ca personajul poate parea martorilor cu ,,0 coarda stricat:i ill Itul ei solid [care] cere astfel de muzici." Preaplinul d\: :-:{'I,

Lenorei ii induce fiicei mai mari dorinta de a-~i reprima a:-:l'i,1t

perficialitate al feminitatii ei, dorind 0 uniune cu Printul. l'lll'

"distinsa suprem, a la Cezar Borgia", cu "mainile lui arisl I1\'l'l\t

capabile" anuland probabi1 orice idee de erotism afi~al. Cl'l'lI

pe deplin "gustul [ei] a~a de nesarat." "Nu e urat, nu e ("IIIIIi!

prost, nu e de~tept... Nu e,viu, nu e mort ... Nu are nici 0 pi 0\1

are nici rente .. , E binecrescut, are nume italian ~i tinulii 1'11j{1i

se zice Print ~i locuie~te un palat ruinat, plin de guzgani ~itI,· \'ii

inconjurat de 0 gradina parasita ~i de 0 mo~ie necultivali'i", I'll \

mamei genereaza un fel gray ~i a~ezat al fiicei, un comporll1l1lllli!

lios de om puternic, perfect echilibrat, incapabil a tolera COIIIIII"!

54

1'1.1 1111111I\lIlanciera apeleaza la tiparul maniheist,11.\ I 11'(lIldcaractere ireconciliabil contrastante.

II" I II 1111.Maxcn\iu da ca~tig de cauza principii­11\.II1Il;~I\:S[t Ie ramana fidela, pentru ca, daca

1111111111Mika-Le ar fi fost lesne cludat. Perso­

,I, I 11'1111S\: opune celui mai marunt rabat de la

pI 111.llIpkcare" tara a sta un moment la indoiala

l'II'I.lIIIII\'a alitudinii concentreaza 1:nsine 1:ntrea­

\I illiIII ~I mlolescente reprimate ~i fasonate con­III, olidirci atitudini conciliante. Personajul

"" IIIll\lIa unci ordonari, "pare a-~i fi tacut toate

\ II. \I y • ..iti taie scurt orice demonstratie asupra1I11",d"""'lIlc!Cmeledespre «mizeria fiintei mas­

III. ","\:, mai cumplita ca orice discutie. Refuzul

1\1 1IIIIIIIIora pe care n-o poti zgaria, necum ~ter­

1''1'1 Illgodna eu 0 raceala tot a~a de 1:neapatanaHiVIIIII\a de a-Ilua, expliea Nory, acum poroWi

1111111•. Norma moraUi ~i lipsa de sentiment 1:n-

t I. " lI~il'fI\a 11\l1arade douazeci ~i doi de ani. Afec­

1''''1 IlifllIlI pot suplini absenta grijii materoe pen­" "kll\:i. Nu a primit dragoste, nu va da dragos­

111\dIIH.:~tesa-l acopere va cuprinde atitudine mo­

l' !,\lli ~i principii, dar nicidecum sentiment. Ea

Illtllllllldll-i [lui Maxentiu] precepte de onoare" ~i-IIII .I, flcruplilede care e incapabil ca print catolic

II ,I r:1 bflrbat mai ales", conchide Nory. Eroina

.1111IIlIghiul de yedere al martorului principal careIII IlIll:rioritatea ei. Ratiunea ~i numai ratiunea 1:i

II III t"lp,rlll\:seu,1:nfond 0 mezalianta pentru ca peste

" 11111Illde pulberea comprimata" sa izbucneasca1111111111l'osibil ca ~itendinta spre snobism sa-i fi in­

1""'1\' II gfllldirii ~i comportamentului. Ea pare 0 self" II I"\.1 dill amestecul de contrarietate1:n fata mena­

1111\11111~I IIIcercarea de a-~i compensa ariditatea sufle­

"'1 \ II 1'1I1l1. IndiYidualitatea ei se rasfrange derutata

55

j

intr-un sistem complicat de oglinzi, rezultanta finala IlImlnara, ambitioasa, u~or snoba, care ~i-a construit un 11111111)1piratiilor ei spre perfectiune ~i ramane incremenitil III ('Itemperament "puritan ~i burghez", "cruda, severfl, ,'II

Absenta afectivitatii, ariditatea sufleteasca au invadallllllJtand loc pentru altceva. E~ecul proiectului matrimoll ill1care ar fi insemnat reunirea a doi in~i obi~nuiti sa "pallidsiv, celalalt activ pentru amandoi, detumeaza traieclo) IIIIna!itate tara fisuri, inspre omezalianta la fel de binl' ~ciuda proiectelor indelung chibzuite ~i a maturiUitii grllllillfi putut casatori cu oricine nu i-ar fi cerut sa-I iubeasci'l ~Iitat statura complicat elaborata; rationalitatea ~i organi'/.I11neau in viata ei ii impun partenerului 0 tinuta asem:in71111t\xentiu, cat ~i Draganescu au 0 demnitate afi~ata cIaI', pl'llliascendenta nebuloasa, 0 saracie ~i 0 paragina cu tentil :1I1"tde a doua 0 avere tara luciul nobletei. La altarul dalori('1 "

sotia lui Draganescu ~i apoi mama lui Ghighi, in amlwk IIvaland servitudinea autoimpusa a modelului in can.: Sl' \J

intreaga apasare a tineretii anulate. Comportamcnllll l'(

aproape insultator de sigur pe sine transforma mariajlllintr-o institutie ale carei fraie se afla in mainile fem~ii. l'liviata ambitioasa, hamica, excesiv de hamid, inuman OI)!,III1!

pentru a nu da ocazie simtirii care a mai ramas sa uZlIq1l' 1"1\

ilustrativa in acest sens indepartarea Elenei de tatal ei III Incare acesta contravine, pierzandu-~i mo~ia ~i statutlll t!(, pflcastei ~i lumii din concepti a Elenei, precis configuratu .•• Iasta, el, mo~ierul Hallipa, om in puterea varstei, CUIll St; d

munca ~i de avutullui? Sa nu mai ai un petic de pamanl :iI 1/\mai era, ce mai reprezenta acum cand lepadase pamanllllll~'iJlcea toata situatia ~i toata nobletea lui ... Era mai mull d,'I'illcepe ~i ingadlli. [...] In Elena iubirea pentru tatal ei era :I~I\ "

dentificata cu situatia ~i cu virtutile lui, incat, in adevi'ir, ('/I ~I

mai putea vedea decat mic~orat ~i raUicitor."Cu pretul unui mare efort de supraveghere ~i voill!lI. I'll

ca deliberat, pana cand fondul reprimat se razvrate~te, 1('\" IIdl

56

It ", I , II I)r:Igr\l1CSCUeste limpede - un contracttlllil I, 1I1l:\inll-~i are locul pentru di nu exista ~i, ,t! \1111\llIllIlui este neglijabil prin !ipsa lui de re­

111\1\1"11::.;(;11a venit dupa Print. Toata grija lui e1111,.I, II Ii slIccesorul unui a~a personaj. Nu e ge­

\I ,1001,'l;1!Nu e avar ca sa nu fie mitocan, nu e11111.'1Illi ~scntiaHi, din unghiul Elenei, a~a mare

", 111\\11I'Jenei cu fiul Ghighi este insa plina de\ ,\. Vl'd~re al copilului. Schematic, extrem de

\11\1'IHIIII~fi redata astfel: mama nu-~i iube~te

1111 1111liIl:~a chestiune de ambitie ~i onoare.I' 1.111\111Lenora-Elena nu este una normala, pen­111\110111,S~In afara preocuparilor ei imediate, tot

1\1111111I\kna-Ghighi este una denaturata, cum la11I'Iltllllll'ilc cu ceilalti membri ai familiei. Rele­

I' , '"1,iloriul, sub forma monologului interior al11I1,'S\;;~i era inca in rolul de mama. Pardi nu

II,"" IItI , ea fiica! .. , Pe omul de care fusese in ti­

\'1111\111Maxentiu, 11azvarlise departe, spre noro­01, "I k i\ol11etri~i la kilovati de aer rece, compri-

\11111,111111~i... Pe mama-sa atata de n-o iubise incatIII ",,' • I'~ tatal ei 11iubise cu distinctie ~i masura

I', 1\111'11ci Aimee 0 simpatiza ~i pe Mika-Le n-ohll' 11111II purta eu yorba de zece ani ... $i bietul1'"11"1.() lcmuse pesemne mai mult decM 0 ado-

I, II • "11italc motivele neiubirii fiului: unul esentia1,

1'1111111:1un punct, ea este incapabila de dragoste,111111'"1/111:iubi pe fiullui Draganeseu pe care nu-l iu­

1" II, , \,ollisl11ulimpus acesta nu corespunde orizon­" "11.kllll'lIand de aceea iubirea absenta in datorie:

I'll 140IIlIilll;Iputin povestind progresele pe care Ie fa­Il' '\''I'li l:d l11aienglezesc mod de cre~tere. «Nursa»,

HII,.1 11",'11plcnipotenta asupra acelei educatii precoce,Iii.' 11,11111\riguroasa era dupa parerea Elenei cel mai

57

salutar principiu. Neindoios csa di era, dar lui Mini i Sl: I'ntU

de un elevage oarecare, pierduddu nOliunea ginga~iei coplincolia precoce a copilului, aceeI:IJ1-:entuata in timp, se transl; 1111\

leseenlei in tristetea resemnatsaatii configurata de abscnln Iimamel.

De remarcat ca in cazul l)lllui Ghighi are loc 0 dC1I11I1I

defoc arida ori greoaie, de sirn.impatie, singura de allre! p

progeniturile neamului Hallipo a~pa, Calitatea esentiala a III!~

data este de a fi cat se poate dee,de clara ~i a reface, prin illl~r:

naratorului omniscient, seconOOOdat de martori, Nory ~i /'vI ildar ~i Marcian uneori, traseul Jillevolutiei, intr-un medill II,

e~ecului existential al copilullni~ui ~i adolescentului Ghighi luimpun cititorului "a1li ocheIClrr:1flri de lectura", cerand aslliJl

ingaduinta pentru 0 nefericitii _ ~ exceptie - infrantul. Spl~'atotsupravietuitoarea Mika-L~j,e, Ghighi concentreazil III lr

pand sensibilitatea ~i slabiciuno,(!l1ea neobi~nuite neamului. ,,!sa inceapa ~i in neamullor no bobletea nervi lor subtiati, vit do

bilitatii pe care [Elena] 0 chnehema isterie - «saracu! III 11ftmenteaza Nory, "atata doar c~ :1 fiind intaiuI vlastar delical Iiide luptatori, povara simtirii il ' 0 doboara". Pana in mOl1ll:lIflll

Marcian, singuratatea copilulu1liui in "ministerul" de pc I,II~este total a, traind in absenta hLUUpminoasei calduri a unui ClillllJ

se strangea "in cochilia lui cHe1e melc. A~adar era singlll,[';ur. .. Fie."

Trecand de la copilariie& la adolescenla, Ghighi 1"11precis delimitata care precedle~ . separarea urii de iubirc: .. Ilit

iube~te ~i iI ura~te, mama pe o6are 0 iube~te ~i 0 ura~tc Sllll! !deopotriva obiectele admirati~~i, dar ~i ale urii ~i devaloli~nl 11

poate trece cu vederea ca g~~rPeralitatea mai sus citat:i :w Izeaza in cazul nostru, existat:-ltlO in cotidianul familiei L)r.~gMciente motive pentru ca baia1:t1ltJI1 sa nutreasca aceste senl i1I1('ntdictorii pentru ambii parinli. Ideea paricidului lipse~le, dlii ,finaJa a lui Ghighi, moartea t~/alui este resimtita drept (. hili

23. Melanie Klein, op. eil, p. 3 , lJI i3

58

II, 1,1 ,t 'tliid Ghighi era pregatit sa urasca pe ta­t! Itlll~':, Moarte binerncatoare - comenteaza

1'"1111'1'1'copilul ~tia di nu e Ingaduit nici deII 11nIIrrl~ti pe tatal tau. De ce Ins a tat a era ur­

110('t; il gonea, I1lovea chiar, de ce prezenta1111III ~i IIwmei ~i lui oncle Mark? Tata era pu­

.ltilll'1l: copilul. .. Pe dind Mark era puternic

1111\11pI'rc\ii casei cum era tata, ci In lumea In­II II 1111I >r:lganescu prin Geneva, copilul ultra­

I}I, I'lfl ajutorullui oncle Mark, d'lci "in igno­I, 11.1('11in stare de tot binele ~i, vazand ca nu seI ,III Ii l'rcdea capabil nu numai pe clapele pia­

11'111\1:"11In salbaticia lui ranit". Tata murise "dinII I II sii lie ei trei iar veseli ~i lini~titi ... caci

III ~n lie lovit ~i certat". Tatal nu se poate con­Iilill 1111.EI csteun anti-model. Ghighi traie$te

\111111111spiritual prin Inlocuirea celui natural care111/11"n~lcptarile. Respins de tata ~i uneori bru­

II I' Hnsqte refugiu nici la mama Elena, "idolul1 I11111'1111\Ii transforma copiJaria Intr-un co~mar,

I ", 1111111\:1autoritara. I~i iubea mama ~i se temea

11111111111S1lg[lseasca In ei, prin tremur, fericirea".I I' , , , I\h;na impune ~i-~i sperie copilul, Ii inspira

11'''1'1il,pn;a frumoasa, frumusetea ei 11 asuprea, 11

1\1' 1)111copilaria lui mica privind-o, I~i dase1IIIIIIIftfrlll110asa ~i ce copil urat!» auzise odata

I"\III~" (;11privirea tuturor exclama la fel." Orice

l"llil H..:sil1l\itca rncand parte din ea, iubirea eilill\ tI, ('lIn; se separa dupa ce a fost corp comun ­

I'" II Iii s:llisl~lce propriul narcisism.24 Or, Ghighi" 1.1~1I11i1ci ncfiind astfel satisrncut. Copilul face

lid dill IIllIHlslcra sufleteasca a mamei25, dar atmos-

tll,' ,I, ,/ /IIhi, Traduccre din limba engleza de dr. Suzana Holan,

1'"'1, I' ~II

I 'II /'11/"1 ,',/ "'i//I'/"'"/. Prima parte. Psihologia analitica. Antologie. Tex­11I1""n <I,'<I•. Susana Holan, Bucure~ti, Editura Anima, 1994, p. 35

59

salutar principiu. Neindoios ca era, dar lui Mini i Sl' p/\

de un (Hevage oarecare, pierdu notiunea ginga~ici cuplln,eolia precoce a copi\ului, accentuata In timp, se translllltt~

lescentei In tristetea resemnaUi configurata de absCll\1I dmame\.

De remarcat ca In cazullui Ghighi are loc 0 dC11l1l1

deloc arida ori greoaie, de simpatie, singura de alt I'd p

progeniturile neamului HaHipa. Calitatea esentialil a 11M

data este de a fi cat se poate de clara ~i a reface, prill illliJr

naratorului omniscient, secondat de martori, Nory ~i 1\ 1iidar $i Marcian uneori, traseul evolutiei, Intr-un mcdill 1\

e~ecului existential al copilului ~i adolescentului Ghiglll

impun cititorului "alti ochelari de lectura", cerand asllo,)l

Ingaduinta pentru 0 nefericita exceptie - Infrantul. Spll,

atotsupravietuitoarea Mika-Le, Ghighi concentreaza ill I

pand sensibilitatea ~i slabiciunea neobi~nuite neamllIII i. ,_

sa Inceapa ~i In neamullor nobletea nervi lor subtia!i, viedubiliUitii pe care [Elena] 0 chema isterie - «saracll\liI 111'

menteaza Nory, "atata doar ca fiind Intaiul vIastar del iral In

de luptatori, povara simtirii 11 doboara". Pana In mOll1l'lIlul

Marcian, singuratatea copilului in "ministerul" de pc I IIeste totala, traind In absenta luminoasei calduri a unui Crillil

se strangea ,,In cochilia lui de melc. A~adar era singlll,

p;ur. .. Fie."Trecand de la copilarie la adolescenta, Ghighi 1"11

precis delimitata care precede separarea urii de iubin.:: "I'uliube$te ~i 11 ura~te, mama pe care 0 iube~te ~i 0 ura~ll: slllildeopotriva obiectele admiratiei, dar ~i ale urii ~i devaluri/nt ipoate trece cu vederea ca generalitatea mai sus citatii St,' Izeaza In cazul nostru, existand In cotidianul familiei IM1t-tnn

ciente motive pentru ca baiatul sa nutreasca aceste SCII! illn·'1

dictorii pentru ambii parinti. Ideea paricidului lipse~Il:, dillfinaJa a lui Ghighi, moartea tatalui este resimtita drepl u hili

23. Melanie Klein, op. cit. p. 318

58

'I io! t 'hlld Ghighi era pregatit sa urasdi pe ta-1IIII!oII', Moarte bineftiditoare - comenteaza

" II "~"~I'(,;opilul $tia ca nu e Ingaduit nici deII .11 IIrfl~ili pc tatal tau, De ce Insa tata era ur­

.I, ,'(' il gonea, lliovea chiar, de ce prezenta

II "' ~,illlamei $i lui oncle Mark? Tata era pu­

,hi' ,~a' (;opilul. .. Pe cand Mark era puternic11111" \H'rc\ii casei cum era tata, ci In lumea In­ti '\111 I )ragf1l1escu prin Geneva, copilul ultra­

1,1' 1'111:ljutorul lui oncle Mark, dici ,,1n igno-I. I' 01"11 III slarc de tot bine1e $i, vazand ca nu se

II' II o:fl:dca capabil nu numai pc clape\c pia-

11'11,,,:,'11ill sfllbaticia lui ranit". Tata murise "din\I I 1\ I'!rl lic ei trei iar veseli ~i lini~titi ... dlci

III III III' lovit ~i certat". Tatal nu sc poate con­

1111111111.1\\ este un anti-model. Ghighi traie~teIII 10111spiritual prin Inlocuirea celui natural care

11111"" il~ll:ptflrile. Respins de tata $i uncori bru­II " f"\MI:~tCrcfugiu nici la mama Elena, "idolul1111111'1111'1ii transforma eopilaria intr-un cO$mar,

I ,I, 11111111:1autoritara. I~i iubea mama $i se temea

1111,11.111srI gflseasca in ei, prin tremur, fericirea".I I' I I , I\\cna impune $i-$i sperie copilul, ii inspira

1\,"1 .11,prl:a frumoasa, fru111usetea ei il asuprea, il

1\10 1)111copilflria \ui mica privind-o, I$i dase1I111111tlfnn\1oasa ~i ce copil urat!» auzise odata

1"" II~H' dl privirea tuturor exc\ama \a fel." Orice

101111\r,;simtit ca fticand parte din ea, iubirea eillill\ .I, ,':Irl: sc separa dupa ce a fost corp C0111un­

I "I"' 1\'f,;1sat isfacc propriu\ narcisism.24 Or, Ghighi11,111""1111ci ncliind astfel satisfticut. Copilu\ face

!III dill 1I1111Usierasufleteasca a mamei2S, dar atmos-

I 1,1 ,I,' " IlIhi, Tnllluccre din \imba engleza de dr. Suzana Holan,

1'1'1. \' '"

I 1111 /'11/1" ,'/1 .l'1I/I<'111/lIi. Prima parte. Psihologia ana\itiea. Antologie. Tex-""illin <It' <II. Susana Holan. Bucure~ti, Editura Anima, 1994, p. 3S

59

fera sufleteasca a Elenei este una Inghetata ~i aspr:1 ~I !Iicest climat boreal. Exista la Ghighi un amestec ciullill ~icon~tienta ~i incon~tienta, de slaha dotare fizica ~i illl\JItuind cu con~tiinta acestei inferioritati: "cand era IIII(stangaci, dar I~i da seama, inteligenta lui putina sc n3111

cu sufletullntelegea multe. $tia Insa bine sa tadi, pc ¥IIsigur, sigur ca de un mare talent".

Copilul se afla plasat de autoare Intr-un medill /'IU

lipsindu-i fericirea In decursul vietii sale timpurii, ii Vcapacitatea sa de a-~i dezvolta speninta ~i deopotriv:1 ill

derea In oameni.26 DificulUiti de tot soiul, impulsmi ~Itructive 11 asalteaz~,pe copilul pentru care parintii nu plI!nutreasca suficienUi iubire sau Intelegere. Afectat nt:)~uddin comportamentul parental ~i ca raspuns la acestc aIiIlidi

bile, copilul, In cazul nostru Ghighi, I~i dezvolta inc!)I"o asemenea figura paterna, severa ~i nelnduplecaHi, pr\'!.1

ra, care pastrata mental este dub lata de figura frumoas:1 d

vera, a mamei din viata de fiecare zi.Contrar schemei clasice In care tatalli ofera illllli

onata, iar mama pe cea neconditionata, In cazullui (1111

dobandit iubirea neconditionata "meritata" a mamci, \'111

mentul amar ca nu este iubit pentru sine Insu~i, ci es(c illhiitru ca place, ~i poate sa placa numai In masura In car\' 01'

a~teptarilor ei ~i i-ar Indeplini strictu Iprogram eduC;1\i.1I\t\i

vant el trebuie sa-~i cucereasca iubirea materna, trebuil' M/\

cu slaba sa Inzestrare intelectuala ~i fizica, putine ~anSLJ.I(i-au ramas. Aici mai ales trebuie cautata cauza primii a !.:CI

dar al adolescentului Ghighi. "Tensiunea provocata dc ;\\.'tllll!

conflictuale incon~tiente ~i fricile asociate lor se afla la I~ihllncunoa~tem ca fiind 0 con~tiinta vindicativa. Uneori accslc III \11111

se pot exprima prin tulburari mentale grave ~i pot ducc \a filii!!

26. Vezi Melanie Klein. op. cil .. p. 32827. Idem ibidem. p. 329

60

-----

III 1111 CCLJacc 'intreprinde, nu devine mama"II I 1IIIIIIIcaza0 serie de inconveniente ~i de-

""\11\' I dliL.:ilorreferitor la simpatia netrucata a11'11111KrllI. In esenta, Elena 'i~i refuleaza nemul­

hi. ,'" II III~caHia~teptarile ~i 'ii 'inca\ca idealul fi-t ,I III III grija ~i programul fonl1ativ excesiv. De

!" t "I'dlll "dcbil" Elena nu-~i putea ascunde de­1"\1111.1~llIlai vioi, "se ocupa 'insa cu atat mai a­I .I, l.dIlLJa\ialui cu cat 11 socotea mai amenintat,"1.11,". Dc remarcat dramatica existenta a copi-

lul, ,I 1"1\;:1 locul existentei/ inteligentei: ,,«E unII 1111 11110 auzise spun and chiar lui Mark! Ii era

I'" IlIlIWl,iat~i 'in tacere promitea mamei lui fru-I't","'II~1I 'ui Insu~i a progresa, a se sili. DatoraI\0I!o'l'I{I, sfl nu mai fie un copil'intarziat - poate101111111'11Iui Mark pentru apararea 'insufletita, ce-i

I' (;hig,hi simtea tot ce nu 'intelegea, simtireaIt IIIlIlIcla arice suflare." Ruinarea disniciei,

'HI" ,I, I )d'\gfmcsCUcare nu vrea sa 'inteleaga ~i sa\p '" IHll'llrC,au drept consecinta 0 mai mare ne-

111'11111111\It:na11 privea pe baietel cu mai multa se­II 1I'lIll1dll-i,prin transfer, vina esentiala a lui Dra­

1"11111lI,hi ~i stima. 0 grija materna, din partea na­tl,' 11,'11'1id(ului copil razbate din procesul severI It II" "Acum Iacea copilului ~i alte repro~uri ( ... )III , I vIIlgaritatea ~i ~iretenia paterna caci socotea

111"1I ~lll'I I...); devenea mereu mai aspra cu baie­111'"' \ IIILJnu satistacea nici exigentele ei estetice".

It III1I'/.IIrl.:atransferata de autoare lui Nory, cu cattit dill IIlIiiadolescentei, 'ii 'ingaduie tonul neconce­11.\1I11~IIlSCun copil firav pe care nu-l 'intelesese ...

" I ''I"iI 1111Marcian, daca nu-l prefera'in tot restuL ..HH'\ I "1'1Inl,daca avea de gand sa-l faca om de acti­

il 1'11i4\~:-;Csub tutela unui artist ~i numai artist, eraIliit Ifl1111(.lIighi ~i-l sHea sa dueleze cu floreta? ( ... )

61

\

\

De ce dind era mic nu-I suferea fiindca era rahi!ic ,~I I Inu putea fi zglobiu ca alti copii?"

Ghighi este 0 exceptie printre eroii Hortensiei I'ncu, la care analiza se face ~i din interior, din perspcci h'llvisectiei, sondarii, ca ~i cum scriitoarea ar reu~i sa SL:Iinlea personajului, 'imprumutandu-i personalitatea. f)(. 11M

rul omniscient 'i~iInsu~e~te traumele caracaterului Srlll,1i!,1,

de ella varsta sa impudi, traind alaturi de el durerL:a illipa-~i depa~i anii ~i sensibilitatea. Este vizibiHi ~i cu alrll r

con~tiinta imperfectiunii data de structura sa psihosUIII~tadolescenta. Este poate singura data cand au!ulIl'\fuzioneaza cu celiilalt, este atenta ~i sensibila la ZUllIlfestare. $uvoiului de aluviuni perfide ale imaturitatii, t:1I1Ghighi, naratoarea 'ii opune empatie ~i duio~ie, afeelilllll~tariul auctorial este mult mai sobru, mai deta~at falfi <It'Nory, martorul esential'in cawl de fata. De aItfel, IlIOIII'!rezerva lui Ghighi ni se pare solutia optima In caZUIUllI1111

depa~ind bolgia adolescentei, s-ar fi integrat galeriei illv!rCapacitatea unei mame, afinna psihologii, de a·~1 I

ge copilul este testata 'in special In faza adolescentei ~i 11\

un e~ec esential: nu I-a iubit, nu I-a Inteles, n-a cau!a! sfl-I

pa~easca impasul. In relatia cu propria ei progeniturfi, t'MIblamabila Elena Intr-o sondare atenta ~i bogat nuanlalrl. 11

copilul cre~te, sentimentele de ura ~i iubire, In proport ii lid

batoare pentru cei doi parinti, devin conflictuale ~i Impuvfil'AImintea ~i pentru sensibilitatea lui ~i l~i gasesc exprilllllfi.1!irelatiile cu alte persoane, iar tendinta lui de a idolatriza I~Isea expresia In prietenia sau afectiunea pentru straini pc '.'11zeaza, In timp ce pe altii poate sa-i antipatizeze sau sa-i 11l'IIMl'ftlui Ghighi, echilibrul ura-iubire nu a fost atins ~i astfel prl~~\ltcian In casa familiei Ddiganescu este providentiaHi penlill (i 1111

- "dar" a mamei lipsind, absenta fiind ~i dragostea palt,;llIn,t

28. Idem. ibidem, p. 318

62

1"1\111'I. p(·rsonaje devorate de 0 sra~ietoare do­h. \'11 \ III "II.:diul familial neprielnic ~i pe care 0

In Ilid. III1\111care Ii corespunde sensibilitatii luiI, "'!:llIlIlrlgiHide Intati~area c1orotica ~i lipsa

I•., 1111df1II Iiului sau, acesta, la randul sau este\1' II IIIIIHIIlun regim de viata In dezacord cu

'''II "I t h; aeeea, relatia Ghighi-Marcian nu tre­

hllllll"jl :walitatii (vezi Ov. S. Crohmalniceanu InII ,I,' /.-/'//lrll) ea avand un temei mai profund,

till' 'II IlIlIrle intensa experienta a romancierei In111\1IIII iIICantil. Insistenta Elenei 'in programul

I\IIIIIII/I'lInleterului fiului sau este agresiva, ast­"I. Mllrk devine 0 pavaza Impotriva agresiunii

1111111111al cic1ului Hallipa, Radiicini, roman­, 11I11I~izonele de lumina ~i de Intuneric, pa­

I , Ilpil!\rici ~i a crizei adolescente a vliistaru­I .,1 14IIIICazf\la linia superioara a prozei sale.

In \ I'll hauala a micului Ghighi, monitorizata deH\I1111111,:.\0 ajunge la imaginea unei comp1exe vieti

llld, ~I dezamagirile infantile a1catuiesc un ta­*i intuneeate ale unui Intreg caleidoscop

'1111'11111111romanului 0 fascinatie a emotivitatii ul­t.. 1\II nllilpensa printr-o sensibilitate geamana ~iI \I "lIhlili!ate, tactul parintesc Ii este transferat

1111111.,,1"air,! dezamagirea Elenei In fata propriei11"""11111IIproape incon~tienta a copilului de a nu 0llilllllllli "SlIpt forma de joaca, Ami Vie cauta a'im-

!litl' I .11IIlilildului, urcandu-i actiunile fata de Ele­\11.1111\111'1lI1aternitati tara umilire". La egala dis-

\""" 1\\11 IIrL:sI,cum 11 nume~te Ghighi, lipsit de per­••• iv <ll;dinamica, severa ~i ambitioasa, se situ-

III "I'''''I,IIII!\ pentru copillntruchiparea unei fiinte i­1"11111.111I,II'plllrilor sale de sensibilitate ~i dragoste.

63

Fanatismele matemiUitii Elenei sunt resimtite agn:sl" d

nevoie de protectie va fi compliniUi de Marcian. 1\' ~neinteresant este acesta in ralul de iubit al Elenei, po IIIO!

rat ~i pI in de personalitate, neinchipuit de uman ~i al\'\'\

~i pI in de tact in ralul de tata de imprumut ~i priekll III f

Relatia celor doi este atat de subtil nuantata, fin ~i dell

cat tot ceea ce pierde ramanul in alte zone ale sak, 0A

reaza aici. Romanciera stapane~te cu indiscutabili'i 1iI!~

"fii~ie" a psihologiei masculine, virilitatea dobiindilld u

dent ~i prestigiu prin excluderea fortei ca apanaj illdufi

prierea unei delicateti de un tip special, sa-i spunelll IIrlAutoarea i~i inzestreaza artistul, singurul dill 1\

excludem palida prestatie a pictorului Greg, cu atrilllilQI

asemenea personalitati, dublate de bunatate ~i gel1en I/.lt

giiduie nelimitat sa intuiasca tara comuna mamei ~i n

care ii reune~te ~i ii indeparteaza in acela~i timp - cdstriidania fiecaruia in parte de a ~i-o recupera. In acca Il

in seama Elenei, ca ~i schimbarea ei de atitudine, n,:wlIl

intr-o anumita atitudine nu sunt decat fluctuatiile inslIl,,1

gase~te pe sine - de unde aproape dramaticele interogllilttura ei adevarata. Elena mimeaza un anume statut, LJSliJ

leitatile ei, i~i vantura atitudinile ~i ideile, revine aS1I1'1II

rea de a-~i gasi.albia, cu victorii dar ~i cu 0 infrangell' I\limoartea unicului ei fiu.

In viziunea scriitoarei, Ghighi pare sa repradlll"illl1

ca intr-o oglinda convexa, meandrele unui comporlalll~I\[

bi~nuit ~i derutant al Elenei, in sensul unei strMan ii ':.HI

construi 0 personalitate in dezacord cu datele natura Ie. Ih!

dore~te sa devina 0 pratectoare a artelor din snobisI11, ( 1111Q

cariera de muzician pentru a se identifica cu Marciall, P!JI1t

plati pe acesta ~i pentru a-~i multumi mama, dezamflgil!1 d

perfonnante intelectuale ~i poate pentru ca in nuce se all/\ Iiitura de artist. Elena, retrasa la mo~ia de la Prundel1i, III \ II!

ministratorului Simeon ~i a tatei Tana, se afla la antipodlll'lIni

minutios construit de aristocrata ~i iubitoare a artelol. ( .111111

64

-- ----

1111'11"111111pentru pian ~i muzica din copiliiria" , "II mile I'oarte dificil de stabilit cat anume

" .\""11\11 de a-I copia, de a-I imita ~i de a-i

\111"I,'IeIl. Oaca ar fi sa i se dea crezare lui

111111Iwplltillcios in muzica, ca in totul... Mar­1 Mlln.:ian lipsea, illasase pe mfma lui Si­

III .' .' f\\ngura tovara~a :?i confidenta, afara de

III" II ,'Ia 0 rrica nervoasa, maladiva de ~oare­

II I"V,'II LJhiar uneori, suparata de lipsa lui de

"" "1~h:riLJ})".

11111111111Marcian, Hortensia Papadat-Bengescu

\, I, IInlL:insolit atipice pentru lumea yi divers

1"'0 1I111'1IL:menite a fi supuse vivisectiei. Artis­111•.•",\1 dL:regasit la vreunul din caracterele cre-

1\1" 1111\iIIsotirea lui cu arta, talentul autentic ~i111111111lI.j sustine delicatetea sufleteasca, atribu-\111" IIlrll de nelalocul sau in aceasta lume ~i a­

1111( ihighi de mama, tata ~i prieten, la un loc.11,1111In prundeni, Marcian exclama: "Pentru

11111 S.a sfiir:?itL .. Dar pentm copilul delicat,

,1111d. plI\ini, poate ca nici de mama-sa!"; tot••1111h!\iatul "bunullui, opera lui". Planul pre­

," 1',;1 al trecutu1ui evocat, luminos sau in­

111""11'111111readus la suprafata, intr-un amestec

!1I1I'I"llli ~i regrete tarzii, in capitolul cel mai liric1'"11III1'~SLJaa scriitoarei. Neinteles de mama care

I 1110I 1111SLJstraduie:?te", care "ar trebui sa-~i iasa

\1.101"1", hrllscat de tatal ursuz, Ghighi gase~te in

'\I' ('II 101111remarcabilii este insotirea celor doi,,I 111111111IIIlIi ~i sensibilului Marcian se imbina ar­

III" vlldll indulgent al naratoarei. "E1 ~i baiatul se

I" .\lilll'0tliva ci se intelegeau perfect intr-un spatiuI I, ,\ .I, Iilllit[u'i precise, traiau intr-un peisagiu vag,

1101111111\1'1,l:\I putere umblau uniti, intele:?i, identifi­

\11111'01111lOman surprinde, autoarea nu reu:?e:?te sa

65

domine reaqia personajelor, iar Ghighi, conceplll I'llde vulnerabiHi, aproape feminina, pare sa-i scapl' .II

mitand un gest aparent absurd. Ceremonialul n:IIII'II!

"copilului strans legat de el pe drumul absurditi"ililill 1l1li

reaza In chip aproape simetric reactiile mentalc CII('111fl.riu ale muzicianului. "Credea In ceea ce era Intn: \'1 d

adica ceva asemcni cu fratii siamezi, 0 cin:lIll1\1

functionare inseparabila a unor organe vitale" ~i dc III

nu putea veni nimanui In minte sau atunci era Ull as:I~~II\

tol dedicat lui Ghighi pare sa contravina textuilli lllil

mult cu cat preaplinul sufletesc al eel or doi ~i excc~Hd Itate este halucinant In masa de fiinte disgratios arid!' iiiclu. Un straniu interludiu este drama sensibilitii!ii rrlll!t

a tiului sau sufletesc: "Baiatul va fi victima ... Sii-~i liI~" ~

tin copilullnca un timp pana cand sfiir~e~te giI1111:11'1,1i

pentru consolarea lui, ci pentru interesul copilului, PL'lll

roci .. , Piirea 0 exagerare, era Insa la Marcian 0 cOl1villJl,ij~

crede ca apuca un drum gre~it In educatia bi'iiatullli",

Romanciera a intuit pefect ca numai In acesl It!!

putea fi cat de cat salvat ca personaj; episodica Illi :111111"1

de partener al snobismului artistic al Elenei ~i at allllll'lIllJ

piasa la peri feria romanului, or, ca tutore spiritual al 1111

lui romanesca urea vertiginos, ca sub puterea Ul1l1ilill'!\!

ascuns ~i devenit dintr-odata hotarator In evolutia Sil (

numai Impreuna In zadamica Incercare de a 0 Infrunla I'de slabele calitati ale progeniturii: "Elena crede cii bi"iilllilldini nici la studiu, nici la muzica, ceea ce 0 umilea; V:I11\·

tudini la negot ca ~i tatal lui." Lipsit de inteligel1ti"i ~I IIconvinsa de inferioritatea baiatului, convinsa totodaln

banului compensa tot."

Ghighi devine un personaj aproape tragic III SillfJ,II!'I!!la Prundeni. Nu solitudinea Ii este fatal a, ci una dill l:IIIIIj1\\j

agresivitatea muta a mediului ostil, nelntelegerea I1CI"lI'lli\

care locuiau conacul, In special a mamei pentru can: "llIllIltil

tolatul, sacrificiul" refacerii averii ~i revan~ei tarzii Or!'ll\I ,I

66

II IlIl\hllil" primeaza in detrimentul dorintei\I'inloarce in Elvetia, "unde se deprins­

111111111l11ediu care convenea sufletului lui

I li'IIII. IIH1ma, dovede~te ca nu-~i cunoa~te

1111I IIIIH;~le dupa gustul ei, inlaturfmd tot ce

1111111vlljlor lui adevarate." Defectul esential al

1111"\ 4l'IISibi Iitatea, ~i care la rfmdul ei i1 ingri­

I•• , IIII\\i; ,,~ubred ca fizic, slab suflete~te, se­

",,'Ilviri" cu Elena, de~i 0 adora cu spaima,11111,'I IIIlIli sprijin." Romanciera reu~e~te sa 0­

III lillilliza singuratatii adolescentului, fcrind-o

I~II'I' II III carc se inchide brusc Ghighi la Prun­

\1,1.1"'111,II 1I1lui misunderstanding, care ii izo­tilllllll'" i ccluilalt 0 Impietrire sau 0 schimbare

\1\11111111acest procedcu artistic, reflectarea In

\/111 .1111\11caractere disonante in lumea dezuma-

hI ""IP cc Marcian i1 suspecta de "ura din dra­111\III :1l'cca~i tacere, ca eel putin ami Vie, ple­

• III"dililui agresiv ~i agresant; Ghighi merge a

\1111111",de a dirui prezenta vrea sa u~ureze pe\IIld 1\,,111de pompieri (Simeon, administratorul)

1\,10 lil\\."

l"jI, • II pllS, Illtr-o analiza rafinaHi, cum 0 realitateIII 1'111111",,,i. il asalteaza cu brutalitate pe tanarul a­

11111.Ii ""d copilarii Intunecate; oncle Mark este

hll I"I 1101'.In netezirea asperitatilor provocate de

1.1111111\1"°1'nervi lor pre a subtiri ~i prea Intin~i.d. vlll'nclile care nemultumeau pe oncle Mark,

"Ii 111111vrl //loman i Ie provoca prin severitatea ei.

11i\11 ( )riginalitatea demonstratiei analitice este

1t.1I1\I 1I\l\lIologului interior a lui Ghighi, punctat deI.d ,1111:(l"traduce in termenii unei comunicari de 0

111111I111I'\\~:I1111de viata ~i de familie Ghighi aparitia

1111111\,,\'ollll; amintirile lui de copil contineau 0 pri­I 111111111111111~i pc care 0 inlaturase oncle Mark. Toate

67

i\

dorintele lui de copi] asemeni ... " ~i din nOli dt.: :{I'IIIIt

mancierei in distribuirea replicilor pe fundallil 111I1I1\!l

menite sa sugereze atmosfera rarefiata ~i exisll;lI(iI nil

scrise sensibilitatii sale maladive: "Niciodata Ghildll Ii

ceva pe care oncle Mark sa 'nu-I fi imp]init. PUIl'II 1\11

mustre cu severitate pentru a-I face sa inceteze a l:1 I'd

zeu. «C'est tal qui es Ie bon Dieu» hotara copilul ~I

spusese ca e numai umi]u] emisar al providentei."

Siguranta inoculata treptat prinde consisll'lIl

calea optima de modelare ~i invigorare a trupului :!I 'ItI,J] asigura oncle Mark ca de mana lui tinut nu is,' VI!

niciodata". OdaUi Marcian identificat cu providen\a, ~'lI

~i atotputernic ~icare in iubirea lui Ghighi "trecea illllll1

Dumnezeu" se ajunge la etapa urmatoare - identi'"ll'ill

con~tienta, dar ~i imitatia - copierea con~tienta a pt.:1:,(Iii

loc indispensabi] personalitatii juvenile aflate inca ill d

Dezamagit de tatal adevarat ~i de mama 1'111111

Ghighi il alege pe Marcian de tata, identificindll-sL' I'll

traduce de fapt prinadoptarea modu\ui sau de a Ii, 11\

fost identici, sau ,Jrati siamezi" cum ii p]acea ]ui C;ld",ld

condeiul romancierei tema modelului ~i ucenicuilli 1111

dragostitu] de muzica, Ghighi, in fervoarea vars!t.:i IIII~!icearca sa se salveze de oprobriul unanim ~i mai ales 11111

ucenicul marelui Marcian, compunand ~i el in seert.:1 (I II

ca, ~i din nou se aude vocea sa interioara, ,,~tia ce illsl.'11111I. necum un mare artist ce]ebru ... Unul mic, cat de Inil', 1111

zician inca era ceva fragi] care trebuia ascuns ~ioerulll. . ,,,mu ... un gemu ....

Muzica ~i Marcian este un teren unde se sill111'11III

intreg univers al ]ui, un spatiu ~i un timp diferit de Sf!iql!li

care se obi~nuise sa traiasca. Refugiul in muzica, III :111/1

tentic, pentru ca apartine fiintei lui ~i contravine slluhi~1I11I1

29. Carl Gustav .lung. Plilerea Sirt/elllilli. A doua parte. DescriclC':' 1'1'''' II." 1

68

I,ll 11111\(;1\Sl: dovedise a fi un moft 'in masura

I 1llllllIllivitate]a mo~ia de]a Prundeni, poateI' 11\1111111\l:U c'itiva ani, parusera a fi sensul e­

I" 1IIIIIIIlIHncierei la contraste, din nou viziu-

11\111Illdghi sistemul sau de aparare ~i spatiul11\1I11I11Il:ntul'in care echilibrullui precar este

I \ \111111;11\l:i.j.IIIIIIIVll'ius de copil orfan, "Mark e un spatiu

\1111111cia I1lH"i gasea loc dedit maman Helenetll IIIIHllri, de aceea chiar dorea un fapt care sa

,11111II"de Mark, la un loc definit in ochii lu­

dllill" l:i doi, printr-un fenomen pe care-I ~tia

11111b lor de~i nu-l putea preciza."

II' 1'lllIljl:aza tanarul, 0 negare totala a tot ceea

11,1 11111111:1sa sa afinlle, este 0 perspectiva care

IlllIlIlIlloare asupra "crizei de adolescenta" la

1/111tllIl, rusese expediata de critica drama lui

11111IVilli' Intre Elena ~i Marcian II marcheaza pe

I I III IIII-i aproba excesul de sensibilitate, pan­

II IIll1pfllimit de Nory, martorul esential, perso­

\1I11I11I1~,I'l:ste ani, dupa un interval de "obiecti-

III It III",' rdntoarce la uneltele prime]or lucrari li­

1I,IIi1111din scrierile din tinerete se 'intalne~te cu

lIitlll,"llu euvenite fata de sJabiciunile umane .111.11'IllIpuslurile, suferinta autentica a lui GhighiI 1IIIIII'III~,trasferata personajuluui Nory, 'intele­

I II '1111111111dotat cu instinct muzical, dar nu ~i cu

11111I111'1I~il~i nici n-ar fi putut sa-I transfonlle 'intr-

1111111111filII1 •.l:onducator".I" ,'III ,'U orma sa devina, confon11 planurilor ma-

Iii 111111l'UU:Il:C i se ceruse pana atunci - arta, 'inva­

I III1 ,';U:I ee era impins obstinat - spirit negusto­111"1111""'\I;lul rurios ~i taciturn, inventa un altul, cel

69

care ar fi putut fi ~i nu fusese." Plecind din Gelll'vlI "Ivenise cu iluzii, "totu~i realitatea depa~ea ceca ,',' '~iIncat II durea capul din contrastullntre ce a~tepla ,~III

Criza de identitate pe care 0 parcurge adolest't'lIlulde snobismul pe care Elena "pesemne [II] plami'idlN

"copilul cauta 0 revan~a tocmai asupra imperativlIIIII Ica prin copil, tatal, umilul Draganescu, cerca as" II\H

se~i obar~iei lui, pentru a place Elenei." Ciudat jot; c Ii

a celui de cUl'and disparut. Transplantulln pam:l/J11i1 Pj

u~e~te, intervine fenomenul de respingere; sincel'i IIIIoJII

illmpiedica pe Ghighi sa se prefaca, nu-~i putea aSC'III!

ta de tata Tana, sora mai mare a tatalui sau, care "ii pA

ranoasa - ciudat ca altora Ie parea dimpotriva ... f'cHL'!t

portau la originea l!mila, admirand-o, pe cind Cihi",ItImodel familial pe care ~i-Ilnchipuise superior". COlli'"

lul impus ~i cel ales - Marcian - este izbitor. Ghighi 1<1)

xul "asemanarii unui tata spiritual" prin Inlocuil'ea "l"~i

In~eala a~teptarile. 0 sumbra perspectiva creeazil 11('1111mo~iei, un spathl libel' pe care vrea sa-I umplc ell 11111

plecarea lui onc/e Vie i se pare binevenita: "Bine d I'll

EI va ramane sa salveze ~i pe maman, s-o trimitii ~i 1'''neva ... apoi singur sa se Intample cu el orice", FatalislIlIlI

depresie intensifica In Ghighi pesimismul, Kira, ell 11I~1

ese "numai picatura care revarsa paharul plin, pallll1ld

bolnavicioase, Intre doi parinti dezuniti, Incorda(i ..... lidtul sau de benefica prezenta a lui Marcian.

Paginile de excesiva analiza sunt scrise Cll dllllilla deslu~irii ~i Intelegerii celor Intamplate, oridt de dill

"Scriitoarea se fixeaza asupra unui amanunt, CUIll al' SIIIIII

ticapeanu, - aici Inchiderea in tacere a lui Ghighi:c;1I L' Ianalitica, este pus in legatura cu altele, pana la eplli;t,lIll'li !

30. Doina Curticapeanu, Literatl/ra ca expal/sll/ne a 1'1,'{II, III 1111/

Bengescll, Sangl'll/e, Editie ~i prcfa(:i de Doina Clirticiipcanll, Cluj, Edillilil "'" I

70

iii dnln pozitiv al prozatoarei 'este impregnat

II' 1111111I tlpil, dar durerea este pretul intelegerii,111t~ IOlIIancierului obiectiv care se do rea sa

11",'11dc copiliiria torturata de frica, 0 frica i­

111111'111mic ~i nimeni nu vrea sa creada, nici

IlInlili il strangeau de gat" cand simtea spas­

1"1'11111lIor adolescentei de nimeni aparata de-

'"'1 I I I'nlilui real sau supralicitat de imaginatie

Il!ln IIIII/'ica, 0 compozitie caznit creata in am­

hlllllllli ~iIn prezenta vulgar agresiva a fetei detlli 11111dctectiviste ale lui Nory reveleaza sla­

III" ",lIlcleasca dinaintea gestulu~ fatal, KiraI' 1"'lIll'u un copil ea Ghighi un atentat la pu­

tn d,lllllll: un atentat, un viol cercat de 0 femeie

1\11\1111tI glumii proasta... tot una pentru un eopil

ilull/t" are drept rezultat un contur ferm al per­

III/III'II tltllbile~te 0 relatie complice fie ~i dupa

IIn ~i poate toemai de aceea observatia ~i re-

I!IIIIII' Scriitoarea opteaza pentru spaima de sin­

1IIIII/IICllrCdrept cauze esentiale ale acceptarii1111'1\1II croului ei. Fata de nici un all' personaj

!II 1IlIlIlIlcst1l 0 mai explicita simpatie, capacitate

111IlIlpllls de a deeulpabiliza ~i mentine pur unul

11"111111""de morb din creatia ei. Demersul ei ana­IIi 11pll~1illS 0 raportare eritiea mai atenta ~i extin­

I••111111111 ist cl ii atribuie comprehensiunea ~i man­

11'111111,dc~i trebuia sa treaca peste tot ce il "scan­

I dill \llIlIla ei. Kira pronunta cuvinte ru~inoase eu

I. lit 'I Honl1\, cu 0 totala nesimtire ... E aproape de

~ 1111 k el\ndva despre ni~te eopii."

111111'111I:dlilibrul ura-iubire nu a fost atins, in plus

I"' f\ 111\1'1\ 0 panica de doua ori motivata. Iubirea lui

I, "" I \IIIIIL:~iadmiratie catre tata, dar a carei direc-'

lit III Iliod c.:erl impulsurile catre celalalt sex sunt mai

71

~r

il

II

putin prezente la Ghighi, deoareeeavansurilc Il:kl Itl!i

sive i;>ipriri urmare perieuloase. Pana de eurand pll'l~neesara pentru a tine departe singuratatea $i gUi'.gllidi

venit atelier de ereatie. Primejduit de fata, agn:slIl "deaza in eiudat opreli$tilor interioare, "teama tIL: kill

tut al frieii de viata $i de natura, pereepute ea I; II It

sau definitiv fusese eumpanit eu ore inainte, !HI USI!

moment, ei 0 eoncluzie amara: "S-a intamplat eCVl1

Cum sa mai dau oehii eu Vie ... Mi-e ru$ine de IOIlIf1ISimeon ~i de tata Tana ... Kira e 0 neru!,'inata, <1:11lit.!

Intamplat. Nu mai pot fi un compozitor. Dad! M:III~

tampla" sunt cuvintele gasite Inserise pe 0 foaiL' dmoarte.

Agresivitatea fetei este resimtita ea un duhlll tI

fiziea $i la eea spirituala, prima ultragiata 0 hIr wit

doua. Niei yorba de tendintele homosexuale inellll~11

bea Ov. S. Crohmalnieeanu. Tanarul care se voia ('Ii!galulln devenire al idolului sau, este lezat aWt dl' 1'1

vulgaritatea fetei, cat i;>ide genitalitatea 'ei atllnui •.'~j

spiritualitate. Fire$te, perspeetiva veniriilui Man;i:1I1 ,ti-ar fi provo cat dispretul pentru amesteeul eu VlllglIl,

tru tradarea muzieii, eonsidera adoleseentul. In :1\";1'1

tandrepentru modelul moral $i artistie se disoeiaz~ oil)

tree pe planul al doilea. Ghighi nu este sufieient dl.' (.'111'

lege mesajelerudimentarei Kira, iar ineerearilc ei IIlllt Isimnte ca un afront al materiei asupra spiritului. 1.11~Ivalorile morale !,'i continutul sufletesc, imprej 1I1':11(' II

sa-I eonvinga pe Mareian, or, asoeierea llfi de Kim, dti!,

intentiile, ar fi insemnat eontrariul. "Logodna Illi ('II 11\

adapostul prezentei lui Mark, ei in mijloeul lIltsllltl

manilor", fusese surpata de interventia demolaloan' II vii!

ga sastradanie de-a lungul anilor i;>imai ales dill 1IIIIIIIIil

31. 1011Vartic, Modelz!' $i oglinda, Bucure~ti, Editura Carll'lI 1(""111"

72

'. 111

1111,tI"lill1\iIC vulgare ale fetei, iar slIieidul,,,tlill d,' 11111Ie, eomis pentru a-$i spala onoa­

" III' III, dc-o factura foarte personal a al serii­

111111I"'Il'\ii ~i pierdut pe drumul obicctivitatiiI II'IIIII1\a la ineisivitatea sa, a earei asperi­

11\ d, \IIIKII\din rclatarea avatarurilor lui Nory

11"1111Illuhinat dramei lui Ghighi este unul11101,1IIlIlIr eoncluzii fOn11Ulate trani;>ant, este

I" I' .,~\('eauzcle, "se Intrevedeau multe i;>i1'1IIIIIlk" Ultima dezvaluire, 'insemnarea lui

, ,I 111I'ifn.:azai;>imai mult luerurile, trans for-

"I,.I.1:-;\,CII\[\a b1iiatului i;>isuieidul intr-un aet n

II' I , ,,"~Ii intc lueide pusa fata In rata eu ei;>e- '~il1,11,,1'H':lIsibilitatii !,'i puritatii of ens ate: "Kira \1h "I M i-a marturisit eeva oribil... De ee to­

IllIg~ mine pe fata murdadi? [ ... ) Kira e 0

II \'I:lrlialt Inea poruneei;>te aei tuturor !,'i IW\I' , .I,' suadenta relntalnirii eu Mareian earuia \~~

III ~J1I1:"Sosci;>te ami Vie ... Ai;>adar, peste abia

II. I I I I'rcludiul meu nu e deeat 0 eopiJarie !I ii, ""' ville Vie ... Maman m-a Intrebat ee am, II

" I ilill r:\enit la Simeon. Eu sau ei nu yom II

" 1,'111as!" cste este 0 miz ... ". Firei;>te, printr­

I I" 11IIlIIIsascnsibilitate, Marcian va Ineerea sa

I I' ,",dIIIlHllIlcmoria baiatului, reeompunandu-i,01, "II IIcvoie i;>i'imbogatindu-i semenele stan­

llod ,,11 Illili alcs de dragul orgoliului adane ranitI I, "' I Marcian Ii expliea Elenei compozitia,

Itllolll 1111IIwi era un eopil eare murise urat, neea­'" 1111'''il ~i ncmuritor ea orieine a seris pe 0 foitil

II I 11I1.llIdios.Artistul din el serisese 0 pastoral a

I III "pI1I1zurase ... dar eine se mai gandea la pi­",\1 I" IIIIIICI~i melodie ... " Este reverenta pe eare

III , III II in frflllge pe eei slabi.

73 ~