bch prot(1)
DESCRIPTION
kjTRANSCRIPT
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
1/70
METABOLISMUL PROTEICProteinele (P) au urmatoarele roluri:
- principal - plastic(realizeaza structura debaza materiei vii)- funcional (principalele molecule active: enzime,hormoni,etc.)
- secundar - energetic(~20%)Necesarul de proteine al organismului pe unitatea de timpse determin:
cantitativcalitativ .
Pe plan cantitativ:Azotul reprezint16,5 % din masa P. Nse eliminprin urin(95% ca uree),transpiraie, fecale. Masurand continutul de azot din alimente se obtine N de aport alimentar,
Masurand continutul de azot al produsilor de excretie ( uree iamoniac din urina itranspiratie,proteine nedigerata din fecale ) se obtine N excretat.Diferenadintre N de aport alimentar iN excretat = BILANAZOTATAcesta poate avea urmatoarele valori :
0 (zero) - organism sntos,adult;+ (pozitiv) - cretere,gestaie,lactaie,convalescen;
- (negativ) - boli consumptive, hemoragii, nutriiedezechilibrat.Pe plan calitativ, necesarul de proteine depinde de tipul aminoacizilor din constitutie.Din cei 21 aminoacizi proteinogen i:
11sunt biosintetizabili ( pot fi sintetizati de catre organism );2( Arg, His ) sunt parialbiosintetizabili(aportul exogen este necesar doar in perioada de
crestere)
8 ( Val, Leu, Ile, Met, Liz, Phe, Trp, Tre ) sunt nesintetizabili (eseniali),aportul lor exogenfiind obligatoriu .
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
2/70
Valoarea biologic a proteinelor alimentare:-reprezintpractic raportul dintrebilanulazotat iasimilarea de N proteic
-se msoarprin comparareaproporieide AA esenialidin hrancuproporia
necesarpentru obunnutriie.
V.B.= (Nreinut/Ningerat) x 100
-scara etalon de comparatie atribuie albuuluide ou val.biol. = 100.
Valoarea biologica principalelor proteine alimentare
Sursde proteine Valoare biologic
Ou( albusul de ou ) 100
Lapte 93
Pete,carne de vit 75
Porumb 72
Gru 44
-un regim alimentar normal (Pveg. + Panim.) are valoareabiologic= 70,
ObservatieVal Biol a Panim. > ale ValBiol a Pveg..
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
3/70
Digestia i absorbia proteinelorDigestia Pare loc n tubul digestiv, catlizata de enzime proteolitice (peptidaze)AA
absorbiiprin mucoasa intestinal.
Clasificare enzime:
endopeptidazescindeazCO-NHin interiorul lantului proteic
exopeptidazescindeazCO-NH de la capatul:
N-terminalaminopeptidazeC-terminalcarboxipeptidaze
Peptidazele se sintetizeaza ca forme inactive catalitic: proenzim sau zimogen.
Activarea zimogenior: are loc prin nlturare unor secvente polipeptidice =>
demascarea centrului activ al enzimei proteolitice.Peptidazele se gsescn sucul:
gastric,
pancreatic,
intestinal.
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
4/70
I. Digestia gastricIn stomac:
-la pH2(HCl), proteinele alimentare se denatureaza
-proteinele denaturate sunt scindate (10-20%) de endopeptidazele din stomac.-sucul gastric contine:
pepsina,
gastricsina i
chimozina.
a)Pepsinapepsinogenul pierde44 AA (N terminal) la pH=2 sub actiunea HCl.
-scindeaza legatura -NH-CO- dacaNHNH2 (Phe sau Tyr).
-actiuneaza la adult
b)GastricsinapH=3
30-50% din activitatea peptidazica la adult~100% din activitatea peptidazica la sugar.
Chimozina (labfermentul)pH 4-5
-coaguleaza laptele matern reinndu-l n stomac circa 2 ore.
- hidrolizeazaparial proteinele din lapte.
-este specifica la sugar
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
5/70
II. Digestia proteinelor la nivel intestinalIn intestin:
-lapHalcalin-polipeptidele sunt scindate la AA,disi tripeptide
-actioneaza enzime din sucul pancreatic si intestinala)Sucul pancreaticcontine:Tripsinatripsinogen-6AA(N terminal); endopeptidaza
-scindeaza legatura -NH-CO-daca COCOOH(Lys sau Tyr)-este inhibata de antitripsina (pe traseulpancreasintestin)
Chimotripsinachimiotripsinogen-4AA(2 dipeptide);endopeptidaza
-scindeaza legatura -NH-CO- daca COCOOH(Phe,Tyr sauTrp)Elastazaproelastaz(activatde tripsin);endopeptidaza-scindeaza legatura -NH-CO-din elastine si P ce contin AA hidrofobiGli, Ala.
Carboxipeptidazaprocarboxipeptidaza(activatde tripsin);exopeptidaza-scindeaza legatura -NH-CO- de la capatul C - terminal al peptidelor.
b)Sucul intestinalcontine:Aminopeptidazele-scindeaza legatura -NH-CO- de la capatul N -terminal al peptidelor.Dipeptidazele- scindeaza legatura -NH-CO- din dipeptide
Aminoacizii, di- i tripeptidele traverseaza peretele intestinal prin sistemul de transport alAA.
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
6/70
III.Absorbia aminoacizilor la nivel intestinalLoc:intestinul subtire
Realizata de: 7 sisteme de transport a AA
Se transporta:doar L-aminoacizii ,
Transportul poate fi:
-activ - cu consum de energie (majoritar)
-pasivfara consum de energie, prin difuziune (minoritar).
AAvenaportficatcirculaiasistemic; concentraiaAA(singe) 20 - 30 mg%.AA in celule prin transport activ contra gradientului de concentaie, concentraia
intracelulara AA = 10 X CAAsinge .
ObservatieLa fetus inou nscut:
-peptide pot fi absorbite si prin peretele stomacal
-proteine intacte pot fi absorbite prinpinocitozin intestinul subire.-procesul este important pentru transferul anticorpilor de la mam la ft, pentru
asigurarea imunitatiipnla posibilitatea sintezei proprii de anticorpi.
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
7/70
Prelucrarea metabolic a aminoacizilor
Fondul comun al aminoacizil or: rezerva totalde AA liberi n mediul intern i
intracelular (~ 50 g)
Un AAindividual trece de 5-6 ori prin fondul comunpncnd este degradat ireversibil.
Surse de AA:
aportul alimentar (absorbtie intestinal),
biosintezendogeni
catabolismul proteinelor endogene.
Principaleleutilizriale AA:sinteza proteinelor ipeptidelorproces prioritar imajoritar,
sinteze de compusi nonproteici importani: hem, baze purinice, pirimidinice, coenzime..
secundar, ca substrat energetic (capacitate caloric- 5,5 kcal/g).
Sinteza zilnicde proteine este de 200-400 g (iaceeaicantitate este degradat),n timp ce
aportul alimentar necesar este < 100 g.Hormonii de stress(cortizolul, adrenalina) sau citokinele, stimuleazcatabolismul proteic n
dauna sintezei.
AA sunt catabolizain principal prin:
dezaminare isecundar prin
decarboxilare .
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
8/70
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
9/70
Regenerarea proteinelorRegenerare continu a structurilor celulare, implica apoptoza celulara si valorificarea
componentelor celulare prin metabolizare inclusiv proteinele .
Moleculele proteice se rennoiesc continuu, n aa numita stare dinamic a
proteinelorstabilitcu ajutorul izotopului15
N(N15
turnover).Timpul de rennoire este diferit:
4 zilefibrinogenul,
10 zileproteinele din ficat, intestin, pancreas,plasm,
100 zileproteinele musculare, Hb, citocromii,
300 zilecolagenulRegenerarea proteinelor se bazeaz pe resinteza !!! Resinteza se face pe seama AA-
cizilor proveniti din catabolismul proteic, proces ce are labazun mecanism ATP-dependent
n care este implicatoproteinglobularnumitubiquitin(Ubq).
Rolul Ubqeste de a marca proteinele ce urmeaza fi catabolizate.
Ubqse leaga covalent, prin glicinade la captulC-terminal, de gruprile-aminoale
resturilor de lizin din proteina ce urmeaz a fi catabolizata, proces ce decurge cu consum
energetic, furnizat de ATP.
Ataarea ubiquitinei de proteina int presupune intervenia a trei enzime numite E1
(enzima activatoare a ubiquitinei), E2 (enzima de conjugare a ubiquitinei), E3 (ubiquitin-
protein ligaza)
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
10/70
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
11/70
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
12/70
Degradarea propriu-zis a proteinelor marcate de ubiquitin este realizat de un complex
proteazic numit proteozomsau proteozom 26S, alctuit din doua componente:
o componenta cu activitate catalitic cu masa 20S i
o componenta cu aciune reglatoare cu masa 19S.Componenta 20S
are o greutate de 700 kd
este formatdin 28 subunitiomologe,
este dispusa n 4 inele, fiecare a cte 7 subuniti,formand o structurcu aspect de
butoia.
cele doua inele dispuse la capete sunt numite subuniti
cele doua inele centrale se numesc subuniti.
Componenta 19S
are rolul de a controla accesul n interiorul structuriiare o greutate de 700 kd ieste formatdin 20 subuniti
se gasetedispusla ambele capete ale componentei 20S
are proprietatea de a se ataade lanuriledepoliubiquitin.
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
13/70
Timpul de via (t1/2) al proteinelor citosolice este puternic influenat de tipul AA de la
captul N-terminal (regula N-terminal). Exemplu: o protein ce conine la captul N-
terminal metioninare un timp de injumtirede peste 20 ore, n timp ce o proteincu
argininan aceastpoziieare un timp de injumtirede aproximativ 2 minute.
Timpul de via (t1/2
) al proteinelor n funcie de AA de la capatul N-terminal
Aminoacid N-terminal( t 1/2)
protein
Metionina, glicina, serina, valina, alanina,treonina
>20 ore
Izoleucina, glutamina 30 minute
Tirozina, acid glutamic 10 minute
Prolina 7 minuteLeucina, fenilalanina, asparagina, lizina 3 minute
Arginina 2 minute
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
14/70
AA-zii de la capatul N terminal pot fi clasificati in:
aminoacizidestabilizatori, cum ar fi Arg,Liscare favorizeazo ubiquitinilare
rapid.
aminoacizistabilizatori (Met,Promrescdurata de viaa proteinei
Alte tipuri de semnale sunt:casete de distrucie (secvena N-terminalde tipul Arg-Thr-Ala-Leu-Gly-Asp-
Ile-Gly-Asn) din structura ciclinelor mitotice,
coninutulcrescut de Pro,Glu Ser,Tre
Cai generale de utilizare a aminoacizilor in organismAminoacizii pot avea urmatoarele utilizari:
-Sinteza peptidelor iproteinelor
-Substrat energetic - 5,5 kcal/g, asigurnd aproximativ 20% din energia
organismului;
-Sinteze de compusi neproteici (hem,baze purinice si pirimidinice,coenzime,amine biogene, etc)
Aminoacizii sunt catabolizain special prin decarboxilare idezaminare.
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
15/70
CR
H
COOH
NH2
CO2
R-CH2
NH2
H2O O2
NH3 H2O2
CRO
H
H2O
H2
AA
decarboxilazaCR
OH
O
MAO
H2O O2 NH3 H2O2
NH2-CH2-R-CH2-NH2(DAO)
H2N-CH2-R-CH2-CO
H
Decarboxilarea aminoacizilor1)Decarboxilarea enzimatica a AAR-NH2
2) Este decarboxilat doar COOH legat de C.
3)Enzimaaminoacid
decarboxilaza piridoxal-fosfat dependent
(exceptie metionindecarboxilaza )
4) Aminele biogene sunt degradate rapid de monoaminoxidaze(diaminoxidaze)
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
16/70
Aminoacidul Derivatul aminat Rol biologic
Tyr Tiramin Hormon tisular
prin modificrisuplimentare mai
rezult
Dopamin Catecolamin
Noradrenalin Catecolamina
Adrenalin Catecolamin
Trp Triptamin Hormon tisular
prin modificrisuplimentaremai rezult
Serotonin Neurotransmitator
Melatonin Hormon tisular
His Histamin Hormon tisular
Cis CisteaminTaurina Constituent al CoA-SHAcizi biliari conjugati
Asp Beta-alanin acidul pantotenic
GluAcid gamaamino-
butiricNeurotransmitor
Ser Etanolamin Constituent fosfatide
Lys Cadaverin Produi de degradareBacterian
ornitin Putrescein (A)
Propandiamin
(B)
A i B au rol n bio-sinteza poliaminelorspermidina (A-B) ispermina (B-A-B)
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
17/70
*Dezaminarea aminoacizilor in tesuturi (cu exceptia tesutului
muscular)1) Dezaminarea AA poate fi realizata prin:
A)dezaminare oxidativacetoacid + amoniac
B)transaminarecetoacid+AA
2)Dezaminarile oxidative sunt realizate de
a)D-Aminoacid oxidaze flavinice (FAD)
-doar in rinichi
-specifice D-AA, => glicocoluluiAA+ Flavoprotein+ H2O -cetoacid+ NH3 + FlavoproteinH2
FlavoproteinH2 + X (O2) Flavoprotein+ XH2 (H2O2)
b)L-Aminoacid oxidaza flavinica(FMN)
-in ficat, rinichi (slab activa)
-nu acioneazGli,Glu,Gln,Asp,Asn,Lis,Ornc)L-Aminoacid oxidaze NAD+ dependente
-toate celulele (NUin celula musculara); foarte active,
-Glutamat dehidrogenaza NAD+ dependent.Enzima alosterica regalata de :
ATP, GTP, NADH - factori inhibitori
ADP factor stimulator
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
18/70
COOH
CH2
CH2
C
COOH
NH2H
COOH
CH2
CH2
C
COOH
NAD+ NADH + H+
Glu iminoacid instabil(alf a-iminoglutarat)
COOH
CH2
CH2
C
COOH
O
acid alf a-acetoglutaric
H2O NH3
NH
NADPH + H+NADP+
3) Trasaminazele (cofactor piridoxal fosfatul)catalizeaz transferul gruprii amino
NH2 intre unaminoacidsi un -cetoacid(mecanism ping-pong).
R1 C COOH
O
R2 C COOH
O
R1 CH COOH
NH2
R2 CH COOH
NH2
++
Transaminazele se gsescn toate celulele, cele mai rspnditefiind :- alanin transaminaza, care catalizeazreacia:
Ala+ cetoacidPiruvat+ AA
- glutamat transaminaz, catalizeazreacia:
Glu+ cetoacizicetoglutarat + AA
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
19/70
*Glutamat transaminaza.Localizare. Actiune.Rol biochimic
Localizare:in toate tesuturile
Specificitatea: - mare pentru: - alanin + piruvat
- acid glutamic + -cetoglutarat- relativ pentru AA.
Afinitatea glutamat transaminazei in raport cu a 14 AA scade in ordinea:
Asp,(GOT) Ala (GPT), Val, Leu, Ile, Tir, Phe, Met, Trp, Arg, Cis,Gli, His, Ser
Afinitate f.mica: Thr, Pro, Ho-Pro, Lis.
Glieste dezaminat cu eliberarea direct a NH4+.
Deoarece glutamat transaminaza are cea mai mare rspndire i vitezele cele mai mari de
reacie, dezaminarea majoritii aminoacizilor se realizeaz n cadrul procesului cuplat.
cetoacid
AA
Ala(AA)
piruvat(cetoacid)
cetoglutarat
glutamat
NAD+
NADH,H+
Glutamattransaminaza
glutamatdehidrogenaza
NH3
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
20/70
*Dezaminarea aminoacizilor in tesutul muscularn celula muscular, NU e prezenta glutamat dehidrogenaza !!!.
Dezaminarea se realizeaz prin ciclul purin nucleotidelor
Glu care a colectat gruparile NH2 de la AA, transamineaza cu oxalacetatul
aspartatciclul purin nucleotidelor.Reacia global:
Asp + 2H2O + NAD+ Oxaloacetat + NH3 + NADH,H
+
C
H2
HOOC CH
NH2
COOH
Asp
GTP GDP + Pi
IMP Adenilo-succinatadenilosuccinatsintetaz
AMP
IMP
adenozindezaminaza
H2O
NH4+
transaminazOxaloacetat
Fumarat
Malat
H2O
Citrat
malatdehidrogenaz
NAD+ NADH,H+
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
21/70
*Semnificaia medical a transaminazelor
Clinic:GOT (glutamat-oxalacetat transaminaza) sau ASAT (aspartat aminotr ansferaza)
GPT (glutamat-piruvat transaminaza) ALAT (alanin aminotransferaza)Deoarece Cenzima(celula) = 10
4Cenzima(ser)=> concentraiemare n ser indic:
liza celulara naturinflamatorie
necroz( naturischemic)
Localizarea esutuluilezat - GOTpreferenialcelula muscularmiocardic- GPTpreferenialcelula hepatic
V.N. GOT: 2-20 UI/L ;
GPT:2-16 UI/L
*P ibiliti de catabolizare a scheletului hidrocarbonat
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
22/70
*Posibiliti de catabolizare a scheletului hidrocarbonatRezultatul dezaminarii: compusi ternari(C,H,O) ce pot fi:
a) intermediari n catabolismul Glc, sau ai gluconeogenezei: AA
glucoplastici puri
b) acetil-CoA, acetoacetatil (interm. in met.lip): AA cetoplastici puric) unele poriunidin scheletul hidrocarbonat al AA sunt intermediari
atit ai glicolizei
cat iai metabolismului lipidic: AA micti(atit gluco cat si cetoplastici)
Utilizari- elibereazunitimonocarbon:
- N5N10-metilen-Fol H4 Ser- N10-formilFol H4 His
- N5-formiminoFol H4 His
- N5-metilFol H4 Met
folosite in: sinteza bazelor purinice
pirimidinice,
reconstituirea Met,
metilri(colamina, noradrenalina).
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
23/70
*Clasificarea AA-cizilor din punct de vedere al catabolismului inorganism
AA glucoplasticipuri: Gli, Ala,Val,
Cis, Met,Ser, Tre,
Asp, Asn, Glu, Gln,
His, Arg, Pro.
AAcetoplasticipuri: Leu, Lis.
AAmicti(gluco- icetoplastici): Ile, Trp, Phe, Tyr.
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
24/70
*Legatura metabolismului proteic cu cel glucidic si lipidic
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
25/70
Metabolismul amoniacului
Amoniacul este o substantoxic(neurotoxic). El este transformat intr-o forma netoxicaUREE- care este vehiculata sanguin si eliminata renal.
Sursele de amoniac ale organismului.
ToiAAdezamineaza prin sistemul -cetoglutaratglutamat, cu excepiaGli.
Gli (glicinoxidaza-FolH4)NH3Surse principalede amoniac: dezaminarea AA(transaminazeia GluDH)
catabolismul nucleotidelor pirimidinice ipurinice,
oxidarea aminelor (MAO, DAO)
Surse secundare de amoniac:-descompunerea ureei n lumenul intestinal (sub aciuneaureazei bacteriene)
-din Gln respectiv Asn prin hidroliza enzimatica (glutaminaza, asparaginaza)
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
26/70
*Ureogeneza - ciclu KREBS-HENSELEIT (1932)Ureea (solubila,netoxica) se eliminprin urin,sudoare, sucuri digestive (0.3-0.6mol)
Localizare:in ficat
Loc celulara: 2 etape in mitocondrie3 etape in citoplasma
Proces:energofag, consuma 4 ATP(3 vizibile)
Sursa de amoniac:glutamin - elibereaza enzimatic 2 molecule de NH3,
enzime: glutaminaza i glutamat dehidrogenaza.
Gln glutaminaza NH4+ + Glu
glutamatdehidrogenazaGlu + NAD+ + H2O NH4+ + NADH + KG
Semnificatie:- asigura transformarea NH3 (toxic)uree(netoxica), pe seama a 2N din Gln
- se obtine Arg (prin etapele 2,3,4)AA relativ esential
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
27/70
Ureogeneza Semnificaia medical Patologie
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
28/70
Ureogeneza.Semnificaia medical. Patologie
Concentratiaureei n snge depinde de:produciahepaticeliminarea renal(V.N.= 20-40 mg%, >50 mg% => patologic)
CretereaconcentraieiUcauze:Intensificarea catabolismului proteic:exces proteic alimentarnfometareproteolizmuscularaccentuat.Hemoragii digestive: absorbieintensde AA => ureogenezintensificat.Insuficienarenal: numai daca conc.creatinina.
Patologiea)Cauze genetice:exprimarea defectuoasa a enzimelor din ciclub) Alterarea generala funcieihepatice:ciroz.
Consecinte:hiperamonemie sever=> encefalopatie.
Defectele enzimatice de cauzgeneticDefectele enzimaticehiperamonemie iconc. precursorului enzimei defecte.- defectul ornitin-carbamoil-P-transferazeihiperamonemie- defectul carbamoil- fosfatsintetazei hiperamonemie- defectul arginino-succinatsintetazei hiperamonemie + citrulinemie- defectul argininosuccinazei hiperamonemie + argininosuccinat
- defectul arginazei hiperamonemie + hiperargininemie
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
29/70
*Transportul NH3n organism
Catabolismul AAare loc n toate esuturile,
NH3
uree(in ficat) sau
eliminat ca NH4+in rinichi.
Transportul NH3din esuturi ficat i rinichi se face prin intermediul Gln.
Glu + NH3
Glutaminsintetaza
Gln
ATP ADP + Pa
Prin aceasta reacie se:
colecteaza si fixeaza NH3din celule,
se realizeaza forma de transport: Gln
=> Conc. sanguina aGln este cea mai mare dintre toti AA(8 mg%) !!!!!
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
30/70
*Rolul ficatului in metabolismul NH3Glncare este naveta amoniacului este captat de ficat.Sub actiunea glutaminazeiNH3Sub actiunea glutamatdehidrogenazeiNH3
Gln + H2O Glu + NH3Glutaminaza
Glu
Glutamatdehidrogenaza
KG + NH3
NH3 H2NCONH2(ureogeneza) functie de echilibrul acido-bazic al organismului.
n acidoz: NH3 din ficat este fixat din nou ca Glnsangerinichi.n rinichi: Gln (glutaminaza renala) NH3 (+Glu)NH4+, eliminat urinar sub forma de
saruri.
Gln Glu KG GlcGlutaminaza
NH3 NH4+
In acidoza: >50%NH3(total) rinichi.=>ureogeneza,consumul de HCO3=>se reduce acidoza.Concluzie: utilizarea NH3depinde n primul rnd de echilibrul acido-bazic.
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
31/70
Relaii tisulare n metabolizarea aminoacizilorConc.AAn snge este meninutala valori relativ constante.
Rol principal:esutulhepatic, tesutul muscular
Ficatul toate operaiunile de prelucrare a AA (ureogeneza igluconeogeneza
exclusiv)
Muchiidepozitulde AA sub forma proteinelor musculare.
Alte esuturi: esutulrenal ( amoniogenez,metabolismul Gln) i
esutulintestinal, intrarea a AA din hrana.
*Relatii tisulare in metabolizarea AA;Postprandial precoce
Dupa prinzconc. AA din singe (20% ramificati)
Ficatulretine o parte din AA => 60% din AA circulanti sunt ramificati.
AA circulanti sunt captaide esuturi(esutulmuscular cel mai activ)Dupa 1-3 ore, esutulmuscular extrage excesul de AA-cizi circulanti.
AA retinuti sunt:
catabolizati
fie folositi pt. sinteza proteinelor musculare (forma de depozit)
AA ramificati NUsunt retinuti, ei find pastrati ca sursa energetica pt. tesutul nervos
*Relatii tisulare in metabolizarea AA;Postprandial tardiv
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
32/70
Relatii tisulare in metabolizarea AA;Postprandial tardiv
n nfometare: se mobilizeaza rezervele.n muchi:proteolizintensAAeliberain circulaie. (> 50%Gln iAla).
Alaeste captatpreponderent de ficat. Ala precursor in gluconeogeneza
Glntransportor al NH3 catabolismul muscular al AA.Gln este captatde intestin irinichi; dupdezaminare AlaiSercirculatie.captaide ficat iutilizain gluconeogenezsau n ureogenez
Creier
Val
Gln
Rinichi
Intestin
Ala +Ser
20% AA ramificati
Ala
60% AA ramificati
Muschi FicatUreeGlucoza
Gln
Ala
Ala
Piruvattransaminare
Biosinteza aminoacizilor
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
33/70
NADH,H+ NAD+
Biosinteza aminoacizilor
8 AA-eseniali - Met, Tre, Phe, Liz, Trp, Val, Ileu, Leu.
2 AA parial sintetizabili- ARG, HIS
11AA sintetizabili- Tyr, Gli, Ser, Cis, Asp, Asn, Glu, Gln, Pro, Se-Cis,Ala
Biosinteza aminoacizilor sintetizabili depinde de existena Glu.
*Aminoacizi sintetizati prin transaminare5 AAse obtin direct prin transaminarea-cetoacidului corespunztor
GLU KG
ALA Piruvat
ASP OXALOACETAT
GLI GLIOXILAT
SER HIDROXIPIRUVAT 3P-Gliceric
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
34/70
*Aminoacizi obtinuti prin reactii de amidificare
Gln Glu
Glu + NH3
glutaminsintetaza
Gln
ATP ADP
ATP AMP + PPa
Asp Asn
asparaginsintetaza
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
35/70
*Glicina. Sinteza si catabolism
Glicocolul (glicina)- AA neesential, glucoplasticAnabolism:sinteza in 3 variante:
CHO
COO
Glioxilat
Transaminaza
H2O2
NH3
O2
Glicin oxidaza
Gli1.
-
H2N CH
CH2
COOH
OH
2.
Ser
Fol H4 Metilen FolH4
Serin hidroximetiltransferaza
Gli
3. CO2 + NH4+ +NADH,H+
Glicinsintetaza
enzima de clivare
Gli + NAD+
FolH4N5,N10-CH2 -FolH4
C t b li
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
36/70
Catabolism
Reaciile1 i3 functioneaza in sens invers in catabolsim
Principala cale cataboliceste dezaminarea Gliglioxilat. Acesta, n continuare se
transformpe mai multe ci:
COOH
COOH
CH2OH
COOH
Glioxilatul
oxidare
-CO2
reducerecondensare
cu KG
N10-Formil-FolH4
acid glicolic
acid
acid oxalic
-hidroxi-3-cetoadipic
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
37/70
*Glicina. Rol fiziologic. Patologie
Rol fiziologic
biosinteze de porfirine, baze purinice, creatin,glutationconjugare cu acid colic acizi biliari conjugai
conjugare cu acid benzoic acid hiupuric
Procesele de conjugare fac parte din mecanismul de detoxifiere i eliminare a
xenobioticelor !
Patologie
1. Hiperglicinemia noncetonic,congenitaldeficitul enzimei de clivare
2.Oxaloza metabolicblocreacailor ce metabolizeazglioxilatul
oxaloza I - defectul enzimei ce reduce glioxilatul la acid glicolic
oxaloza II - defectul enzimei ce condenseaza glioxilatull cu -KG
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
38/70
AlaninaAA neesential glucoplastic- se obtine prin transaminarea acidului piruvic.
*Metabolismul serineiSerinaAA neesential, glucoplastic.Anabolism:porneste de la 3-fosfoglicerat:
CH2
O
CH
COO
P
OH
COOH
C
CH2
O
O P
COOH
CH
CH2
NH2
O PO3H
2
3 - P- glicerat
NAD+ NADH,H+
dehidrogenaz
P - Hidroxipiruvat
AA -KA
transaminaz
P-serin
Pi
Serin
-
Catabolism: calea principala
FolH4
metilen
FolH4
Hidroximetiltransferaz
Ser Glicin
isecundar prin transformare n acid piruvic
Ca si constituient al proteinelor asigura legarea acestora (prin CH2OH) de:-glucide,-lipide,
Molecula precursor in sinteza:-glicinsi cistein-aminoalcooli (colamin,colin,sfingozin)
-lipide (fosfatidilserine).
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
39/70
*Metabolismul acidului aspartic;asparagina
Acidul aspartic AA neesenial, glucoplastic.
Transamineaza cu Glu acidul oxalaceticRol n: ureogenez, ciclul purinnucleotidelor, sinteza purinelor i pirimidinelor.
AsparaginaAA neesenial, glucoplastic Gruparea amidic se formeaz pe baza azotului
din Gln.
Asparaginsintetaz
Asp + Gln Asn + Glu
Mg - ATP MgAMP+PP
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
40/70
*Metabolismul acidului glutamic
Acidul glutamic:AA neesenial, glucoplastic.
Metabolismul acidului glutamic este legat de cel al -KG.
Anabolism:
Gluare rol esential: sistemul Glu--KG este implicat n dezaminarea tuturor AA.!!!
Gluprecursor: sinteza Pro, Orn, Arg, Gln, His
Gluprecursor: -aminobutiric(GABA) sau glutation.
Gluimplicat in coagularea sngelui: -carboxilarea a 10 resturi de Glu din
prototrombinaactivarea trombinei iiniiereacoagularii.
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
41/70
*Metabolismul glutaminei. Rol fiziologic
GlutaminaAA neesenial, glucoplastic
Rol: Glnreprezinta forma sub care se vehiculeaza NH3intre tesuturiGlnimplicata in
amoniogenez,ureogenez,transfer de grupare amino,sinteza de baze azotate.
Metionina i cisteina
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
42/70
MetAA esential,glucoplastic
CisAA neesential glucoplastic.
CisMetprin transferul SpeSer
Necesar urgent de energie:homocisteina ketobutirat.
h-Cisteinadesulfhidraz
Ketobutirat
H2S NH3
-
Necesar de Met homocistein
h - Cis
N5- metil FolH4
FolH4
Met
Aceastreaciereprezintsingurulcaz ncare FolH4transfero grupare metil.S-adenozilmetionina (SAdzMet) esteprincipalul donator de grupe metil !!!!!!
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
43/70
*Cisteina.Catabolism
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
44/70
C s e .C bo sCiseste catabolizata in principal astfel:
PAPS:principalul agent de sulfatare din organism. PAPS implicat in sinteza:sulfatidelor,gangliozidelor,
heparinei etc.Calea secundarde catabolizare a Cispiruvat iS2O32-(intoxicare cu CN-).
*Cisteina Rol biochimic
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
45/70
Cisteina.Rol biochimicCis(in principal) un rol reductor(CH2-SH).
Cuplul Cistina = cisteina constitue un sistem oxidoreductor:
2 Cistein SH CisSSCis + 2 H
Cistina
Cisreprezinta situsul reducator din glutation.
Cisdecarboxileaza cisteamina, precursor pentru Coenzima Asi taurina.
CH2
CH2
SO3H
NH2CO2
Cis Cisteamin
CoA
Taurin
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
46/70
*Patologia metabolismului metioninei i cisteinei
1.Hipermetioninemia(congenitala)se manifestprin retardare mintal.Defect enzimatic al metioniladenozil transferazei.
2.Cistinuria congenital.eliminare masiva de AA; calculi renali
Defect de reabsorbierenala Cissi AA bazici
3.Cistinoza. acumulare de cistinn lizozomi insuficienrenal
Defect de transport al Cis prin membranele lizozomale.
4.Hiperhomocisteinemia.acumulare (singe)de h-Cis iMet retardare mintal
Defect enzimatic al cistationinsintetazei,.
* i i i
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
47/70
*Metabolismul prolinei
Prolina AA neesenial, glucoplastic.Anabolism:
C
O
HCH
2 CH
2 CH
NH2
COOH
CH2
CH
NCH COOH
CH
NH
COOH
Glu
NADH, H+ ATP NAD+ ADP + Pi
Glutamat semialdehid
spontan
H2O
-pirolidin-5-carboxilat1
reductaz
NADH,H+ NAD+
Prolin
H2 CCH2
CH2
H2C
Pro poate fi hidroxilat, obinndu-se 3 respectiv 4hidroxiprolina.Catabolism:Pro utilizeaz aceleai reacii din procesul de sintez, dar n sens invers(enzime diferite). Produsul final al catabolizrii este Glu.Pro i derivaii hidroxilai constituie principalii componeni ai proteinelor colagenice.
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
48/70
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
49/70
Arg Orn Alfa - cetoglutarat
Gamasemialdehida
acidului glutamicAcid glutamic
Prolina
NO-sintetataz
*Metabolismul arginineiArgininaAA semiesential, glucoplastic.
Sinteza: rinichicitrulinasintetizata in intestin
Catabolism:are loc prin intermediul ornitinei.
Rol: intermediar in ciclul UprecursorPro,Orn,Gluprecursorcreatina, creatininaprecursor NO (oxid de azot)
Larginin+NADPH,H+ Lcitrulin + NO + NADP+
*Creatina *Creatinina
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
50/70
Creatina. CreatininaSinteza:rinichi(reactia1)ficat(reactia2)
Transport:sanguinmuschi, creier.
In muschi:Creatinacreatin fosfat (compus macroergic) rezerva energetic a muchiului.Creatin fosfatcreatinina(muschirinichi) form de eliminare a N
Creatina = f(masa muscular) =>Conc. creatininei =f(masa muscular). VN=0,71,4 mg%
*Metabolismul histidinei
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
51/70
Metabolismul histidineiHistidina AApartial esenial,glucoplastic.Catabolism:
Anabolism: necesit 5-fosforibozil-1-pirofosfat (PRPP) i ATPRol:
Principalul ligand ntre proteine i metale Ex: hemFe2+.Furnizor de grupri monocarbonSinteza de carnozin i anserin(dipeptide ce activeaza miozin ATP-aza)Sinteza de histaminCarena FolH4 ncrcarea cu His; in urina este prezent acid N-formiminoglutamic.
Patologie
Histidinemiahistidaza defecta. NU se produce UROCANAT.His A. Imidazolpiruvic => acumulare de His(snge,urin)=> retardare mintal.
*M t b li l t i t f l i C t b li
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
52/70
*Metabolismul triptofanului.CatabolismTriptofanul. AA esenial,mixt.
Catabolism:are mai multe cai !!!!
Inprincipalalanin(glucoplastic) i acetoacetat (cetoplastic)
Secundar:
Trp
CO2
Intestindecarboxilare
bacterian Triptamin
Scatolul i indolul daumirosul specific al fecalelor
oxidare
INDOXIL
reabsorbtieintestinal
- in ficat esterificare
sulfatare
Indoxil- sulfat(INDICAN)
Eliminare urinar, indicatoral putrefactiei intestinale
NHINDOL
SCATOL
NH
CH3
N
OH
-
NH
O SO3-
*M t b li l t i t f l i R l bi hi i P t l i
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
53/70
*Metabolismul triptofanului.Rol biochimic.Patologie
Rol:
-precursor Ala,serotonin,triptamin,melatonin.-precursor NAD+,=>provitaminPP(la adult asigura tot B6)
Patologie:
1) Deficitul de vitamin B6 afecteaz activitatea enzimei kinurenidaz =>
kinurein i acid xantureicurina (coloraiegalben-verzuie caracteristic).Simptom n diagnosticul careneide vitamina B6.
2) Boala HARTNUPdeficit de:
absorbiaintestinali
reabsoriarenala Trp.
conc. indicanului urinar.
produciade NAD+, =>o simptomatologie de tippelagr.
N - Formil KinureninTrp
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
54/70
NH
CH2 COOHCH
NH2
C
O
NH
CH
O
CH
2
CH
NH2
COOH C
O
NH2
CH
2
CH
NH2
COOH
CH3
OH
CH2
CH
NH2N
COOH
OH
CH2
CH2
N
NH2
CH2
CH2
OCH3
N
NH C
O
CH3
Formamidaz
H2OKINURENINA
FORMIAT
HCOOH
oxigenaz
O2+
O2
H2OHidroxilaz
estrogenifemeile maipredispuse lapelagr
3 - HO - KINURENINA
Kinureninaz (B6)
Ac. 3 - HO antranilic
O2Oxidaz
Ac. 2 - amino - 3-carboximuconic semialdehida
Acetoacetil - CoA Acid picolinic
Urin
Acidchinolinicfosforibozil
transferaz
Acid kinurenic(Neurotransmittor)
Ala
Glu KG
ciclizare
KG
Glu
ciclizare
Acid xanturenic
NAD+
50%
din necesar
PPi PRPP
CO2
Trp-5monooxigenaz
TB4
TB2
5 -HO- Trp
CO2
decarboxilaz
5-HO-Triptamina(SEROTONINA)
acetil-CoA
N-acetil-5-metoxitriptamin(MELATONINA)
CoA
CO2
*Catabolismul fenilalaninei. *Tirozina.Sinteza si metabolism
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
55/70
FenilalaninaAA esenial,mixt.
TirozinaAA neesenial,mixt Phe(in ficat)
n lipsa Phe, Tyr devine AAesenial.
*Patologia metabolismului fenilalaninei (1,2,3)
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
56/70
Patologia metabolismului fenilalaninei (1,2,3)1)Fenilcetonuria(a)deficit al enzimei fenilalaninhidroxilaz.( nou nascuti)=>
Acumularea de Phe (50-100 mg %).
Pheacid fenil-piruvic (cetoacid).
Conc. Phe si A.fenil-piruvic din snge lezeaz grav SNC.=>retardare mental:idioiafenil -piruvic.Deficitul de Tir => depigmentare la nivelul ochilor ipielii. Prezenain
urina: A. fenil-piruvic + FeCl3=> coloraieverzuie
Tratament: dieta saraca in Phe timp de 6 ani.
(b) defectului de biopterin. Tulburare mai grav!! (catecolamine i serotonina).
Tratament: alimente bogate inbiopterin.
2)Alcaptonuriadeficitul: homogentizat oxigenaz.
concA. Homogentizic n snge => urin.
A. homogentizic + aer chinon(polimerizeaz)pigment negru.
Diagnostic: urina se inegrestein contact cu aerul
Pigmentul se depune la nivelul oaselor i articulaiilor ocronoz (nnegrirea i
necroza esuturilor)=> artrit.
3)Albinismulabsenaenzimei tirozinaza. (DOPA-DOPA-chinone)
Lipsa melaninelor incidenacancerului de piele; la ochi fotofobia.
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
57/70
*Patologia metabolismului tirozinei (2,3,4)
4)Tirozinemiidefecte genetice al enzimelor catabolismultirozinei.
Efect: conc.Tirn snge => afectat SNC .
TipI deficitulfumaril-acetoacetat hidrolazei.
cocnc. fumaril-acetoacetatului imaleil-acetoacetatului (alchileazADN) =>
incidentacancerului.
Tulburrirenale, blocaj hepatic ipolineuropatii.
Tip IIdeficitul transaminazeitirozineiconc.Tir n snge => retardare mentali
leziuni oculare.
Tip IIIdefect al: oxigenazeiacidului homogentizic=>tirozinemia nou-nscutului
*Metabolismul lizinei
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
58/70
*Metabolismul lizineiLizina AA esenial,cetoplastic. Rol:sintezacarnitineiDe regula: Lis nu transamineaza !!!Catabolism: prin transaminare la gruparea -NH2.
Patologie: 2 tulburrimetabolicelizina:1)Hiperlizinemiadeficit desaccaropin dehidrogenaz=>conc. Lis si saccaropin
n snge (afeciunebenign).2)Lizinuriadeficienade transport a Lis (in intestin irinichi) conc. Lis,Arg,Orn
in singe => hiperamonemie (se administreaza citrulina),reducerea esutuluimuscular,
osteoporoz.
*M t b li l i il ifi ti
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
59/70
*Metabolismul acizilor ramificatiValina, leucina iizoleucina: AA esentiali(Val-gluco, Leu-ceto, Ile-mixt)
Patologie
Defect genetic al dehidrogenazelorcetoacizilorVal,Leu,Ile =>
boalaur inei cu miros de sirop de arar
conc. cetoacizilor ia aminoacizilor n snge
eliminarea urinara masiva cetoacizilorcetonurie
Urina are un miros specific de: mal( RO ) isirop de arar( USA ) =>
retardare mental,tulburrineurologice, deces la nou nascut
Val Leu Ile
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
60/70
- KG
transaminaz
Glu
- cetoacizi- cetoizovalerianic
decarboxilare oxidativ (dehidrogenaz)
izobutiril Co -A
propionil - CoA
succinil - CoA
acil - CoA
izovaleril CoA
hidroxi metilglutaril - CoA
liaz
Acetil -CoA
Acetoacetat
metil - butiril - CoA
metilacetoacetil - CoA
Acetil -CoA
- ceto - metil - valerianic
- cetoizocapronic
Propionil - CoA
- -
Metabolismul hemoglobineil bi ( ) h i l bi h ( )
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
61/70
Hemoglobina (900g): heteroprotein= globine + hem (35g).
Metabolismul globineimet.proteinelor.
Metabolismul hemului: particular.
*Sinteza hemuluiLoc:teoretic n toate celulele. Majoritar:mduvaosoasa (70%) + ficat (15 %)
Celular:mitocondrie (prima iultimele 2 reacii)in citoplasm.
Precursori:succinil-CoAiglicina.
Enzima:-aminolevulinat sintetaza piridoxalfosfat (PALPO) dependenta
COOH
CH2
CH2
CO S CoA
-ALA-sintetaza
(PALPO)
Glicocol CoA-SH
COOH
(CH2)2
C
HC NH2
O
COOH
-amino-cetoadipic
CO2
COOH
(CH2)2
C
CH2NH2
O
acid -aminolevulinic
Sinteza porfobilinogenului
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
62/70
p gSinteza acidul -aminolevulinic: mitocondrie
Sinteza porfobilinogen : citosol
Sistemul enzimatic: -aminolevulinatdehidraza
COOH
CH2
CH2
C
CH2
H2
O
COOH
CH2
CH2C
CH2H2N
O+ ALA-dehidraza
COOH
CH2
C
C
CH2H2N
COOH
CH2CH2
C
CH2N
porfobilinogen (PBG)
2 H2O
COOH
CH2
C
C
CH2H2N
COOH
CH2CH2
C
CH
NH
Sinteza uroporfirinogenului I i III.
a. Formarea unui compus tetrapirolic aciclic.
NH
NH
NH
NH
NHCH2H2N
A P A P A P A P
CH2H2N
A P
4dezaminare
compus tetrapirolic liniar
3 NH3
b Formarea uroporfirinogenului I i III
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
63/70
b. Formarea uroporfirinogenului I i III
NH
NH
NH
NHCH2H2N
A P A P A P A P porfobilinogen-dezaminaza
NH3
uroporfirinogen I uroporfirinogen III
A=AcetilP=Propionil
HN
NH HN
NH
I
II
III
IV
A P
A
P
AP
P
A HN
NH HN
NH
I
II
III
IV
A P
A
P
AP
A
P
Prin ciclizarea compusului heterociclic liniar se obine uroporfirinogen I.Uroporfirinogen III, sub actiunea uroporfirinogen-I-sintetazei i uroporfirinogen-III-cosintetazei (nucleul IV sufero rotaiecu 180odupcare se face ciclizarea).
P
M MP CH=CH2
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
64/70
M
M
M M
M
M
PP P
P P
NH
NH
NH
NH
NH
NH HNHN
Uroporfirinogendecarboxilaza
- 4 CO2(proveniti dindecarboxilareasubstituentiloracetil )
Coproporfirinogenoxidaza
- 2 CO2- 4 H
COPOROPORFIRINOGEN III
(1,3,5,8 tetrametil-2,4,6,7 tetra-propionil porfirinogen )
PROTOPORFIRINOGEN III(1,3,5,8 tetrametil-2,4 divinil-6,7 dipropionil porfirinogen )
NH
NH
N N
N
N N
N
Fe
M
M
M
M
V
V
P
P
Protoporfirinogenoxidaza
-4 H(din puntileCH2)-2 H(din 2 grupari NH)
PROTOPORFIRINA III (9)
M
MM
M
V
V
P
P
Ferochelataz(GSH,ergotionein)
... ...
2H+
HEM
Fe2+
CH=CH2
*R l i t i h l i
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
65/70
*Reglarea sintezei hemului
1.Reglarea de substrat: sinteza depinde de disponibilul de succinil CoA iFe2+. Deficitul
de Fe2+ anemii.
2. Reglarea enzimatic:-aminolevulinat sintetaza enzima de ritm.
Enzima este inhibatde: hem(alosteric),hemin,Glc.
Sinteza enzimei este indusa de: barbiturice 3,5dicarbethoxy1,4
dihidrocolidin()
3. Influenapresiunii oxigenului:
presiuneaO2, sinteza de hem iinduce cretereanumruluide hematii.
O2, se inhibsinteza enzimelor implicate n sinteza hemului
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
66/70
*Patologia sintezei hemuluiPorfirii:dereglriale metabolismului hemului, congenitale sau dobndite n care are
loc formarea de intermediari nefiziologici ai sintezei hemului.
Doar protoporfirina III (9)Hem
Catabolizarea porfirinelor are loc doar pentru sistemul hem + Fe+ globin.
Porfirinele nefiziologice: nu se catabolizeaza !!=> acumuleaza n snge:
-fie se depun in tesuturi
-fie sunt eliminate urinar.Intermediarii porfirinogenici sunt incolori, fotosensibili !!
Compuiiporfirinici sunt coloraiinuprezintfotosensibilitate !!!!
Formarea derivailor nefiziologici => conc. hemului => activarea -aminolevulinat
sintetaza =>conc. compuilornefiziologici.
*Catabolismul hemului.Etapa prehepatica
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
67/70
Catabolismul hemului.Etapa prehepatica
Catabolism:numai pentru hem + globin.
Hemul catabolizat: provine 85% hematiI mbtrnite15 % din alte hemoproteine.
Localizare:
splin,
ganglioni limfatici,
mduvhematoformatoare i
ficat (primele etape)
Cantitate:6.5 g Hb =>0.4 g hem /zi.
Celular:n microzomi (etapa1)hemoxigenaza(3O2 + NADPH,H+).
Se scindeaza ciclulpuntea -metin (MVMV)
C -metin CO(singurasursde CO din organism !!).COsangeplaman
Hemoglobina (rosie) biliverdina(verde)bilirubina (galbena)(ultimii: pig. biliari)
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
68/70*Catabolismul hemului.Etapa hepatica
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
69/70
Bilirubina (insolubil)plasma + albumina seric (4g alb.ser.70 mg bilirubin).
Bilirubin insolubil, neconjugat sau indirect.
Ficat(bilirubin-albumin)=> (in hepatocit) bilirubin se leaga de ligandin (1:1).
CH2-CH2COOH sunt esterificati cu GlcA bilirubina diglucuronid.Bilirubina conjugat(solubila) bilirubina posthepatic, conjugat sau direct.
NH
NH
NH
NH
O
CH3CH=CH2
CH3CH2 CH2 CH3 CH3
CH=CH2
O
bilirubina
UDP-glucuronil-transferaze
UDP-glucuronat
UDP UDP
2 UDP-glucuronat
2
CH2
C
OO O
COOH
CH2
COOH
NH
NH
NH
NH
O
CH3CH=CH2CH3
CH2 CH2 CH3CH=CH2
O
CH2
C
OO O
COOH
CH2
C
O
O
O COOH
bilirubinmonoglucuronid bilirubindiglucuronid
*Catabolismul hemului.Etapa posthepatica
-
5/28/2018 BCH PROT(1)
70/70
Bilirubina conjugata(calebiliar)intestin.
Intestin:Bilirubina conjugata(deconjugare) bilirubina liberurobilinogen (incolor)
urobilinogen (incolor)(oxidare)urobilinistercobilin(pigmeniai fecalelor).
20% urobilinogen (reabsorbit) ficat: urobilinogenbilirubinsecretatbiliar. 1%
urobilinogensnge rinichiurina.
V.N.: bilirubinei 0,3-1mg%, (250mg/zi)
0,2-0,7 mg% bilirubina neconjugat
0,1-0,3 mg % bilirubina conjugat.
Bilirubina neconjugat(ataatde albumin)NUurina.
Bilirubina neconjugatafinitate pt.membraneafecteazain special SNC
Bilirubina conjugaturina, conc.=> urina galbenmaronie