bernard abate

20 augustSFÂNTUL BERNARD,

ABATE ªI ÎNVÃÞÃTOR AL BISERICIIComemorare

S-a nãscut în anul 1090, lângã Dijon, în Franþa. Primind oeducaþie evlavioasã, în anul 1111, a intrat în mãnãstireaCiteaux ºi, la puþinã vreme, a fost ales abate al mãnãstirii de laClairvaux. I-a condus cu mãiestrie pe calea virtuþii pe cei încre-dinþaþi lui. Deoarece apãruserã multe dezbinãri în Bisericã, acutreierat Europa pentru a reface pacea ºi unitatea. A scrismulte lucrãri de teologie ºi de asceticã. A murit în anul 1153.

InvitatoriulV. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Domnul, izvorul înþelep-

ciunii.

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,

7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Domnul, izvorul înþelep-

ciunii.Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã

Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

Luminã eºti, Doamne, eºti veºnicul soare;Fãpturile toate în veci sã te-adoare.Pãmântului nostru lumina veºmântu-i,Luminã eºti minþii tu, cel ce ne mântui.

20 august, sfântul Bernard, abate ºi învãþãtor al Bisericii2

Pe Duhul tãu Sfânt, cel ce-n veci adevãru-iÎntruna Bisericii tale îl dãrui;Pe sfinþi, inspirându-i cu tainice ºoapte,Îi face luceferi în beznã ºi noapte.Lumina cereascã curatã ºi sfântãDe dânºii primitã, de dânºii rãsfrântã,Prin neguri de veacuri o faci sã aparãSãrmanilor oameni tot purã ºi clarã.Cu ei împreunã primit-a cununãªi sfântul de astãzi; lucrarea lui bunãPrezentã-i în lume, o vede oricinePãºeºte pe drumul trãirii creºtine.Iar noi, admirându-i cununa splendidã,Un lucru îi cerem: de-ar vrea sã deschidãªi nouã o cale ºi el sã ne poarteSpre patria-n care nu-s lacrimi, nici moarte.Rugãmu-ne þie, cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care cu tine-i de-o fireªi Duhul cel Sfânt care-i Duh de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Dacã cineva vrea sã fie primul, sã fie ultimuldintre toþi ºi slujitorul tuturor.

Psalmul 20 (21),2-8.142 Doamne, regele se veseleºte de puterea ta *

ºi de mântuirea ta se bucurã atât de mult!3 Tu i-ai împlinit dorinþa inimii *

ºi cererea buzelor sale tu n-ai respins-o.4 L-ai întâmpinat cu binecuvântãri alese *

ºi i-ai pus pe frunte o cununã de aur curat.5 El a cerut de la tine viaþã ºi tu i-ai dat-o, *

lungime de zile în veac ºi de-a pururi.6 Slava lui este mare datoritã mântuirii tale, *

strãlucire ºi mãreþie aºezi deasupra lui.

Oficiul lecturilor 3

7 L-ai rânduit pe el ca binecuvântare pentru totdeauna; *tu l-ai umplut de bucurie înaintea feþei tale.

8 Cãci regele se încrede în Domnul *ºi prin bunãvoinþa Celui Preaînalt nu se va clãtina.

14 Înalþã-te, Doamne, în tãria ta; *vom cânta ºi vom lãuda puterea ta!

Ant. Dacã cineva vrea sã fie primul, sã fie ultimuldintre toþi ºi slujitorul tuturor.

Ant. 2 Când va veni pãstorul suprem, veþi fi încoronaþicu mãrirea nepieritoare.

Psalmul 91 (92)

I2 Cât de frumos este sã-l lãudãm pe Domnul, *

sã cântãm numele tãu, Preaînalte,3 sã vestim de dimineaþã îndurarea ta *

ºi noaptea, fidelitatea ta,4 cu lira cu zece coarde ºi cu harpa, *

cu cântare de alãutã.5 Pentru cã mã faci sã mã bucur, Doamne,

pentru faptele tale, *voi tresãlta de bucurie pentru lucrarea mâinilor tale.

6 Cât de mari sunt lucrãrile tale, Doamne, *ºi cât de adânci sunt gândurile tale!

7 Omul nepriceput nu va cunoaºte, *ºi cel fãrã de minte nu va înþelege aceasta.

8 Chiar dacã pãcãtoºii vor creºte ca iarba *ºi fãcãtorii de rele înfloresc,

ei vor fi nimiciþi pentru totdeauna, *9 iar tu, Doamne, eºti preaînalt în veºnicie!

Ant. Când va veni pãstorul suprem, veþi fi încoronaþicu mãrirea nepieritoare.

Ant. 3 Slujitor bun ºi credincios, intrã în bucuriaDomnului tãu.


II10 Cãci, iatã, duºmanii tãi, Doamne, †

iatã, duºmanii tãi vor pieri *ºi se vor risipi toþi fãcãtorii de rele.

11 Dar tu înalþi fruntea mea ca pe aceea a unui zimbru, *

torni asupra mea untdelemn proaspãt;12 ochiul meu priveºte de sus la duºmanii mei †

ºi urechile mele aud lucruri înfricoºãtoare *despre cei ce se ridicã împotriva mea.

13 Cel drept va înflori ca un palmier, *va creºte ca un cedru din Liban.

14 Cei plantaþi în casa Domnului *vor înflori în curþile Dumnezeului nostru.

15 Ei aduc roade ºi la bãtrâneþe, *îºi pãstreazã seva ºi prospeþimea,

16 ca sã vesteascã: *„Domnul, stânca mea, este drept,

în el nu este nedreptate”. Ant. Slujitor bun ºi credincios, intrã în bucuria Dom-

nului tãu.V. Vei auzi un cuvânt din gura mea.R. ªi le vei duce vestea cea bunã.

LECTURA ÎNTÂI

Din cartea lui Ben Sirah 39,1b-14

Înþeleptul cerceteazã Scripturile1b Înþeleptul cereceteazã înþelepciunea celor de demultºi se dedicã studiului profeþilor.2 El pãstreazã povestirile oamenilor renumiþiºi pãtrunde totodatã în profunzimile parabolelor.3 El cautã înþelesul ascuns al proverbelorºi se ocupã de tainele parabolelor.4 El slujeºte în mijlocul celor mariºi se aratã înaintea conducãtorilor.


5 Strãbate pãmântul popoarelor strãineºi cântãreºte cele bune ºi cele rele printre oameni.6 Inima lui se îndreaptã dis-de-dimineaþãspre Domnul care l-a creatºi în faþa Celui Preaînalt îºi înalþã rugãciunea.7 Îºi deschide gura în rugãciuneºi implorã iertare pentru pãcatele sale.8 Dacã va voi Domnul cel mare,îl va umple cu duhul înþelegerii;9 ca un torent se vor revãrsa cuvintele înþelepciunii saleºi-i va aduce mulþumiri Domnului în rugãciune.10 El va dobândi judecata cea dreaptã ºi cunoaºtereaºi va cugeta la tainele lui Dumnezeu.11 El va face cunoscutã învãþãtura pe care a primit-oºi se va mândri cu legea legãmântului Domnului. 12 Vor lãuda mulþi înþelepciunea luiºi nu va fi uitatã niciodatã.13 Amintirea lui nu se va ºterge,numele lui va dãinui din generaþie în generaþie.14 Popoarele vor vorbi despre înþelepciunea lui,iar adunarea îl va sãrbãtori cu laude.

RESPONSORIUL Cf. Sir 15,5-6R. În mijlocul Bisericii ºi-a deschis gura * ºi Domnul

l-a umplut cu duhul înþelepciunii ºi al înþelegerii.V. A revãrsat asupra lui farmec ºi bucurie fãrã mãsurã.

* ªi Domnul l-a umplut.

LECTURA A DOUA

Din Predicile despre Cântarea Cântãrilorale sfântului Bernard, abate

(Pred. 83, 4-6: Opera omnia,Edit. Cisterc. 2 [1958], 300-302)

Iubesc pentru cã iubesc, iubesc ca sã iubescIubirea este suficientã prin sine însãºi, place prin sine

însãºi ºi pentru sine însãºi. Ea îºi este sieºi merit ºi


rãsplatã. Iubirea nu cautã motive, nu cautã avantaje înafara ei. Avantajul sãu constã în a exista. Iubesc pentrucã iubesc, iubesc ca sã iubesc. Iubirea este un lucru mãreþdacã recurge la începutul sãu, dacã este recondusã laoriginea sa, dacã este dusã înapoi la izvorul sãu. Ea seaprovizioneazã mereu de acolo pentru a continua sãcurgã. Iubirea este singura dintre toate miºcãrile inimii,dintre sentimente ºi afecte, prin care creatura poate sãcorespundã Creatorului, chiar dacã nu în mod egal; estesingura prin care se poate rãspunde aproapelui ºi în acestcaz, desigur cã în mod egal. Atunci când Dumnezeuiubeºte, el nu doreºte altceva decât sã fie iubit. El nuiubeºte pentru altceva decât pentru a fi iubit, ºtiind cãcei care îl vor iubi vor bea chiar din aceastã iubire.Iubirea Mirelui, mai mult, Mirele-iubire cautã numaiiubirea ºi fidelitatea. De aceea, sã fie permis celei iubitesã iubeascã la rândul ei. De ce sã nu iubeascã mireasa,mireasa Iubirii? De ce sã nu fie iubitã Iubirea?

Pe bunã dreptate, renunþând la toate celelalte afecteale sale, aºteaptã în întregime ºi numai Iubirea, ea, care,dând iubire în schimb, vrea sã o egaleze. Însã se vaobiecta cã, deºi mireasa se va transforma în întregimeîn Iubire, nu va putea sã atingã nivelul izvorului veºnical iubirii. Este sigur cã nu vor putea fi echivalaþi nicio-datã cel care iubeºte ºi Iubirea, sufletul ºi Cuvântul,mireasa ºi Mirele, Creatorul ºi creatura. De fapt, izvoruldã mereu mult mai mult decât îi ajunge celui însetat.

Dar ce conteazã toate acestea? Oare va înceta ºi vadispãrea total dorinþa miresei care aºteaptã momentulnunþii, va înceta dorinþa celui care suspinã, ardoareacelui care iubeºte, încrederea celui care pregustã, pentrucã nu este capabil sã alerge în mod egal cu un gigant,sã se întreacã în dulceaþã cu mierea, în blândeþe cumielul, în candoare cu crinul, în strãlucire cu soarele, îniubire cu cel care este Iubire? Desigur cã nu. Deºicreatura iubeºte mai puþin, pentru cã este inferioarã,dacã totuºi iubeºte cu toatã fiinþa sa, nu-i mai rãmânenimic de adãugat. Nu lipseºte nimic acolo unde estetotul. De aceea, pentru ea, a iubi aºa înseamnã cã a cele-


brat nunta, pentru cã nu poate sã iubeascã aºa ºi sã fieiubitã puþin. Cãsãtoria completã ºi perfectã constã înconsimþãmântul celor doi, afarã de cazul în care unul seîndoieºte cã sufletul este iubit de Cuvânt, ºi mai înainte,ºi mai mult.

RESPONSORIUL Ps 30 (31),20a; 35 (36),9R. Cât de mare este bunãtatea ta, Doamne, * pe care

ai pregãtit-o pentru cei care se tem de tine!V. Se saturã din belºugul casei tale, tu îi adãpi din

ºuvoaiele desfãtãrii tale. * Pe care.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule, care pe sfântul abate Bernard, aprins

de râvna casei tale, l-ai fãcut torþã ce arde ºi lumineazãîn Bisericã, dã-ne, te rugãm, harul, prin mijlocirea lui,ca, înflãcãraþi de acelaºi duh, sã umblãm necontenit cafii ai luminii.Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu,care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºidomneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor.R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele




IMNUL

O, sfinte Bernarde, tu eºti giuvaierulPe care-l admirã pãmântul ºi cerul.Mãrirea pe care þi-o dãm noi azi þieDin cer sã ne-aducã la toþi bucurie.


Cristos îþi aprinde iubirea, Bernarde,ªi inima toatã în flãcãri îþi arde.Îþi dã în primire Mireasa-i divinã,Ca tu sã-i fii scut, sã-i fii far de luminã.Cu Duhul sãu Sfânt, Dumnezeu te pãtrundeªi predici cuvântul oricând ºi oriunde;În zelul ce lumea întreag-o cuprinde,Cuvântul tãu este cereascã merinde.Primit în suita preasfintei Fecioare,Eºti mândru sã-i fii cavaler de onoare;Cântând-o cu drag, de pe buze îþi ieseUn râu nesfârºit de cuvinte alese.ªi regii, ºi papii pe tine te-ascultã,Te-ascultã ºi lumea înaltã ºi cultã.Duci viaþã retrasã, departe de lume,ªi totuºi, în lume ai mare renume.Acum ºi-n vecie, Treime Preasfântã,Pãmântul ºi cerul te binecuvântã;În ceruri odatã la toþi ni te-aratã,Ca parte s-avem cu Bernard de rãsplatã. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Voi sunteþi lumina lumii; nu se poate ascundeo cetate aºezatã pe munte.

Psalmul 107 (108)

Preamãrirea Domnului ºi cerere de ajutor

Pentru cã Fiul lui Dumnezeu a fost înãlþat mai presus deceruri, peste tot pãmântul se va vesti mãrirea lui

(Arnobius).2 Gata e inima mea, Dumnezeule, †

gata e inima mea! *Îþi voi cânta ºi voi intona imnuri!

Bine, gloria mea!

Laudele 9

3 Treziþi-vã, harpã ºi alãutã: *vreau sã trezesc aurora.

4 Te voi lãuda între popoare, Doamne, *ºi îþi voi înãlþa imnuri printre naþiuni,

5 cãci îndurarea ta este mare pânã la ceruri *ºi adevãrul tãu pânã la nori.

6 Înalþã-te mai sus decât cerurile, Dumnezeule, *ºi slava ta sã fie peste tot pãmântul!

7 Ca prietenii tãi sã fie eliberaþi, *fã mântuire cu dreapta ta ºi ascultã-mã!

8 Dumnezeu a vorbit în lãcaºul sãu cel sfânt: †„Mã voi bucura, voi împãrþi Sihemul *ºi voi mãsura valea Sucot;

9 al meu este Galaadul, al meu este Manase †ºi Efraim, coiful capului meu, *Iuda, toiagul meu de domnie.

10 Moab, vasul în care mã spãl; †peste Edom îmi azvârl încãlþãmintea, *peste þara filistenilor îmi voi striga biruinþa”.

11 Cine mã va cãlãuzi spre cetatea întãritã? *Cine îmi va arãta calea spre Edom?

12 Oare nu tu, Dumnezeule, care ne-ai alungat *ºi nu mai vrei sã ieºi, o Dumnezeule,

cu oºtirile noastre?13 Vino în ajutorul nostru în timpul necazului, *

cãci mântuirea de la oameni este zadarnicã.14 În Dumnezeu vom sãvârºi fapte mãreþe *

ºi el îi va doborî pe asupritorii noºtri.Ant. Voi sunteþi lumina lumii; nu se poate ascunde

o cetate aºezatã pe munte.

Ant. 2 Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oame-nilor ca ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-l preamã-reascã pe Tatãl vostru.

Cântarea Is 61,10–62,5

Bucuria profetului pentru noul Ierusalim


Am vãzut Ierusalimul cel nou, cetatea sfântã... împodo-bitã ca o mireasã pentru mirele sãu (cf. Ap 21,2).61,10 Mã voi bucura din toatã inima în Domnul *

ºi va tresãlta de veselie sufletul meuîn Dumnezeul meu,

cãci m-a îmbrãcat cu haina mântuirii, *ºi cu mantia dreptãþii m-a învãluit

ca pe un mire care poartã coroanã *ºi ca pe o mireasã împodobitã cu giuvaerurile sale.

11 Aºa cum din pãmânt rãsar ierburile †ºi în grãdinã încolþesc seminþele, *aºa va face Domnul Dumnezeu sã rãsarã

dreptatea ºi lauda înaintea tuturor popoarelor.62,1 Din dragoste pentru Sion nu voi tãcea, *

din dragoste pentru Ierusalim nu voi avea odihnã,pânã când dreptatea lui nu va apãrea ca o luminã *

ºi mântuirea lui nu va strãluci ca o fãclie aprinsã.2 Neamurile vor vedea dreptatea ta *

ºi toþi regii mãrirea ta;ºi-þi vor pune un nume nou *

pe care gura Domnului îl va rosti.3 Vei fi ca o cununã strãlucitoare în mâna Domnului *

ºi ca o diademã regalã în mâna Dumnezeului tãu.4 De acum nu te vei mai numi Cea Pãrãsitã *

ºi pãmântul tãu nu va mai fi numit Þarã Pustie,ci te vei numi Bucuria Mea *

ºi þara ta se va chema Mireasã,cãci Domnul ºi-a gãsit bucuria în tine *

ºi þara ta se va cununa cu el.5 Aºa cum tânãrul se uneºte cu o fecioarã, *

aºa se vor uni fiii tãi cu tine,ºi, dupã cum mirele se bucurã de mireasã, *

tot aºa se va bucura Dumnezeul tãu de tine.

Ant. Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oame-nilor ca ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-l preamã-reascã pe Tatãl vostru.

Laudele 11

Ant. 3 Cuvântul lui Dumnezeu este viu ºi plin deputere ºi mai pãtrunzãtor decât orice sabie cu douãtãiºuri.

Psalmul 145 (146)

Fericirea celor care nãdãjduiesc în DomnulÎl lãudãm pe Domnul în viaþa noastrã, adicã prin pur-tarea noastrã (Arnobius).

1 Laudã, suflete al meu, pe Domnul! †2 Voi lãuda pe Domnul în toatã viaþa mea, *

voi cânta Dumnezeului meu cât voi trãi.3 Nu vã puneþi încrederea în cei puternici, *

în fiii oamenilor, care nu pot sã mântuiascã.4 Suflarea lor trece, iar ei se întorc în þãrânã, *

ºi în aceeaºi zi se destramã planurile lor.5 Fericit este acela care are ca ajutor

pe Dumnezeul lui Iacob; *care-ºi pune încrederea în Domnul, Dumnezeul sãu.

6 El a fãcut cerul ºi pãmântul, *marea ºi toate câte se aflã în ele.

El este totdeauna credincios cuvântului sãu, †7 el face dreptate celor asupriþi, *

el dã pâine celor flãmânzi.Domnul elibereazã pe cei închiºi. *

8 Domnul lumineazã pe cei orbi,Domnul ridicã pe cei împovãraþi, *

Domnul iubeºte pe cei drepþi,9 Domnul are grijã de cei strãini, †

sprijinã pe vãduvã ºi pe orfan, *dar nimiceºte calea celor rãi.

10 Domnul, Dumnezeul tãu, Sionule, *stãpâneºte în veci, din neam în neam.

Ant. Cuvântul lui Dumnezeu este viu ºi plin de putereºi mai pãtrunzãtor decât orice sabie cu douã tãiºuri.


LECTURA SCURTÃ Înþ 7,13-14

Înþelepciunea pe care am învãþat-o fãrã greºealã oîmpãrtãºesc fãrã pãrere de rãu, nu ascund bogãþiile ei.Cãci înþelepciunea este un tezaur infinit pentru oameni;cei care o dobândesc ajung la prietenia cu Dumnezeu,recomandaþi de darurile învãþãturii.

RESPONSORIUL SCURT

R. Înþelepciunea sfinþilor * o povestesc popoarele.Înþelepciunea.V. ªi lauda lor o vesteºte Biserica, * o povestesc

popoarele. Slavã Tatãlui. Înþelepciunea.

Ant. la Benedictus: Sufletul sfântului Bernard a fostscãldat în strãlucirea Cuvântului veºnic; de aceea, a rãs-pândit în toatã Biserica lumina credinþei ºi a învãþãturii.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *în casa lui David, slujitorul sãu,

70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *care au fost în vechime,

71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.

72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,pãrintele nostru, *

cã ne va dãrui harul,74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *

sã-i slujim fãrã teamã,75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *

în toate zilele vieþii noastre.

Laudele 13

76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *cãci vei merge înaintea Domnului

sã pregãteºti cãile sale,77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *

întru iertarea pãcatelor,78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *

cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric

ºi în umbra morþii *ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Sufletul sfântului Bernard a fost scãldat înstrãlucirea Cuvântului veºnic; de aceea, a rãspândit întoatã Biserica lumina credinþei ºi a învãþãturii.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-i aducem laude ºi mulþumiri lui Cristos, bunulpãstor, care ºi-a dat viaþa pentru oile sale, ºi sã-l implo-rãm spunând:

Doamne, fii tu pãstorul poporului tãu!Cristoase, care prin sfinþii pãstori ai voit sã-þi arãþiiubirea ºi îndurarea,– nu înceta niciodatã sã ne cãlãuzeºti cu milã, prin ei.Tu, care prin vicarii tãi îþi exerciþi necontenit misiuneade învãþãtor ºi pãstor sufletesc,– fii tu mereu acela care ne conduci prin mai-marii

noºtri.Tu, care, prin sfinþii tãi puºi în fruntea poporului, te-aiarãtat medic al sufletelor ºi al trupurilor,– nu înceta sã ne vindeci ºi sã ne sfinþeºti prin ei.Tu, care þi-ai povãþuit turma prin înþelepciunea ºi iubireasfinþilor,– edificã-ne pururi în sfinþenie prin pãstorii noºtri.Tatãl nostru.



de râvna casei tale, l-ai fãcut torþã ce arde ºi lumineazãîn Bisericã, dã-ne, te rugãm, harul, prin mijlocirea lui,ca, înflãcãraþi de acelaºi duh, sã umblãm necontenit cafii ai luminii. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu,care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºidomneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor.R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie




IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

Ora medie 15

PSALMODIA

Ant. Cine vã primeºte pe voi pe mine mã primeºte ºicine mã primeºte pe mine îl primeºte pe acela care m-atrimis.

Psalmul 118 (119),145-152

XIX (Qof)145 Am strigat din toatã inima mea,

ascultã-mã, Doamne, *ºi voi pãstra îndreptãrile tale.

146 Am strigat cãtre tine, mântuieºte-mã *ºi voi pãzi poruncile tale.

147 O datã cu ivirea zorilor am strigat, *îmi pun încrederea în cuvintele tale.

148 Îmi deschid ochii înainte de strãjile de noapte, *ca sã meditez la fãgãduinþele tale.

149 Ascultã-mi glasul, Doamne, dupã îndurarea ta, *dã-mi viaþã dupã judecata ta!

150 Prigonitorii se apropie de mine cu viclenie; *se îndepãrteazã de legea ta.

151 Dar tu, Doamne, eºti aproape *ºi toate poruncile tale sunt adevãr.

152 De mult timp am cunoscut îndrumãrile tale, *cã le-ai statornicit pentru vecie.

Psalmul 93 (94)

Domnul îi rãzbunã pe cei drepþiDomnul rãzbunã toate acestea... cãci nu ne-a chematDumnezeu la necurãþie, ci la sfinþenie (cf. 1Tes 4,6-7).

I1 Dumnezeule, care faci dreptate, *

Doamne Dumnezeule, care faci dreptate, aratã-te!


2 Ridicã-te, tu, care judeci pãmântul, *dã-le celor mândri plata cuvenitã!

3 Pânã când, Doamne, pãcãtoºii, *pânã când pãcãtoºii vor triumfa?

4 Ei bârfesc ºi vorbesc cu îngâmfare, *toþi fãcãtorii de rele se laudã,

5 calcã în picioare poporul tãu, Doamne, *ºi asupresc moºtenirea ta.

6 Mãcelãresc pe vãduvã ºi pe cel strãin *ºi dau la moarte pe cel orfan.

7 ªi spun: „Domnul nu vede, *Dumnezeul lui Iacob nu înþelege!”

8 Înþelegeþi voi, voi cei lipsiþi de minte din popor! *Când veþi deveni înþelepþi, nebunilor?

9 Cel care a plantat urechea oare nu aude? *Cel care a modelat ochiul oare nu vede?

10 Cel care conduce popoarele oare nu pedepseºte, *el, care a dat omului cunoaºterea?

11 Domnul cunoaºte gândurile oamenilor, *ºtie cã sunt zadarnice.

II12 Fericit este omul pe care îl cãlãuzeºti tu, Doamne, *

pe care îl înveþi legea ta,13 ca sã-l pãstrezi netulburat

în ziua nenorocirii, *pânã se va sãpa groapa pãcãtosului.

14 Pentru cã Domnul nu respinge poporul sãu *ºi nu pãrãseºte moºtenirea sa.

15 Se va face judecatã dupã dreptate *ºi o vor urma toþi cei cu inima curatã.

16 Cine se va ridica pentru mine împotriva celor rãi? *Cine îmi va sta alãturi

împotriva celor ce fac fãrãdelege?17 Dacã Domnul nu mi-ar fi venit în ajutor, *

sufletul meu ar fi ajuns curând în locuinþa tãcerii.

Ora medie 17

18 Când spun: „Mi se clatinã piciorul!”, *îndurarea ta, Doamne, mã susþine.

19 Când multe gânduri negrese frãmântã în inima mea, *

mângâierile tale îmi învioreazã sufletul.20 Oare îþi vei face aliat un tribunal al nelegiuirii *

care pricinuieºte nenorocire, împotriva legii?21 Se nãpustesc asupra vieþii celui drept *

ºi osândesc sânge nevinovat.22 Dar Domnul este loc de refugiu pentru mine *

ºi Dumnezeul meu, stâncã de apãrare,23 ºi va întoarce asupra lor nelegiuirea lor †

ºi din cauza rãutãþii lor îi va nimici, *24 îi va nimici Domnul, Dumnezeul nostru.

Ant. Cine vã primeºte pe voi pe mine mã primeºte ºicine mã primeºte pe mine îl primeºte pe acela care m-atrimis.

LECTURA SCURTÃ 1Tim 1,12Îi mulþumesc lui Cristos Isus, Domnul nostru, care

m-a întãrit pentru cã m-a gãsit vrednic de încredere,rânduindu-mã în slujirea sa.V. Nu mã ruºinez de evanghelie.R. Cãci este puterea lui Dumnezeu spre mântuire.


de râvna casei tale, l-ai fãcut torþã ce arde ºi lumineazãîn Bisericã, dã-ne, te rugãm, harul, prin mijlocirea lui,ca, înflãcãraþi de acelaºi duh, sã umblãm necontenit cafii ai luminii. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.


Vesperele




IMNUL

O, sfinte Bernarde, tu eºti giuvaierulPe care-l admirã pãmântul ºi cerul.Mãrirea pe care þi-o dãm noi azi þieDin cer sã ne-aducã la toþi bucurie.Cristos îþi aprinde iubirea, Bernarde,ªi inima toatã în flãcãri îþi arde.Îþi dã în primire Mireasa-i divinã,Ca tu sã-i fii scut, sã-i fii far de luminã.Cu Duhul sãu Sfânt, Dumnezeu te pãtrundeªi predici cuvântul oricând ºi oriunde;În zelul ce lumea întreag-o cuprinde,Cuvântul tãu este cereascã merinde.Primit în suita preasfintei Fecioare,Eºti mândru sã-i fii cavaler de onoare;Cântând-o cu drag, de pe buze îþi ieseUn râu nesfârºit de cuvinte alese.ªi regii, ºi papii pe tine te-ascultã,Te-ascultã ºi lumea înaltã ºi cultã.Duci viaþã retrasã, departe de lume,ªi totuºi, în lume ai mare renume.Acum ºi-n vecie, Treime Preasfântã,Pãmântul ºi cerul te binecuvântã;În ceruri odatã la toþi ni te-aratã,Ca parte s-avem cu Bernard de rãsplatã. Amin.

Vesperele 19

PSALMODIA

Ant. 1 Dumnezeu m-a fãcut slujitor al evanghelieiprin harul pe care mi l-a dat.

Psalmul 14 (15)1 Doamne, cine va locui în cortul tãu? *

Cine se va odihni pe muntele tãu cel sfânt?2 Cel care umblã fãrã prihanã, *

face dreptatea ºi spune adevãrul din inimã;3 cel care nu calomniazã cu limba †

ºi nu face rãu semenului sãu, *nici nu aruncã ocarã asupra aproapelui.

4 În ochii sãi, cel nelegiuit e vrednic de dispreþ, *dar îi cinsteºte pe cei care se tem de Domnul.

Chiar dacã i-ar fi spre pagubã, *nu-ºi calcã jurãmântul.

5 Nu-ºi împrumutã banii pentru dobândã *ºi nu ia mitã împotriva celui nevinovat.

Cel care trãieºte astfel *nu se va clãtina în veci!

Ant. Dumnezeu m-a fãcut slujitor al evangheliei prinharul pe care mi l-a dat.

Ant. 2 Acesta este slujitorul credincios ºi înþelept pecare l-a pus Domnul peste familia sa.

Psalmul 111 (112)1 Fericit este omul care se teme de Domnul, *

care îºi aflã mare plãcere în poruncile lui!2 Seminþia lui va fi puternicã pe pãmânt *

ºi urmaºii celor drepþi vor fi binecuvântaþi.3 În casa lui va fi belºug ºi bogãþie, *

dreptatea lui rãmâne pe vecie.4 El rãsare ca o luminã în întuneric pentru cei drepþi, *

el este blând, îndurãtor ºi drept.


5 Fericit este omul care are milã ºi dã cu împrumut, †el îºi rânduieºte bunurile cu dreptate. *

6 El nu se clatinã niciodatã.Cel drept va fi amintit pentru totdeauna. *

7 El nu se teme de zvonurile rele,inima lui e tare ºi se încrede în Domnul. †

8 Inima lui este în siguranþã, nu are nici o teamã, *pânã când va triumfa peste duºmanii sãi.

9 El este darnic faþã de cei sãraci, †dreptatea lui rãmâne în vecii vecilor *iar fruntea lui se înalþã cu cinste.

10 Cel nelegiuit va vedea ºi se va mânia, †va scrâºni din dinþi ºi se va topi. *Dorinþa pãcãtoºilor rãmâne neîmplinitã.

Ant. Acesta este slujitorul credincios ºi înþelept pecare l-a pus Domnul peste familia sa.

Ant. 3 Oile mele îmi vor asculta glasul ºi va fi o sin-gurã turmã ºi un singur pãstor.

Cântarea Ap 15,3b-43b Mari ºi minunate sunt lucrãrile tale, *

Doamne, Dumnezeule atotputernic!Drepte ºi adevãrate sunt cãile tale, *

rege al naþiunilor!4 Cine nu se va teme de tine, Doamne, *

ºi nu va preamãri numele tãu?Tu singur eºti sfânt! †

Toate popoarele vor veniºi se vor prosterna înaintea ta, *

pentru cã ai fãcut cunoscute judecãþile tale!Ant. Oile mele îmi vor asculta glasul ºi va fi o sin-

gurã turmã ºi un singur pãstor.

LECTURA SCURTÃ Iac 3,17-18Înþelepciunea care vine de sus este înainte de toate

curatã, apoi paºnicã, blândã, docilã, plinã de milã ºi de

Vesperele 21

roade bune, fãrã discriminare ºi fãrã ipocrizie. Roduldreptãþii este semãnat în pace pentru cei care fac pace.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mijlocul Bisericii * ºi-a deschis gura. În mijlocul.V. ªi Domnul l-a umplut de Duhul înþelepciunii ºi al

înþelegerii. * ªi-a deschis gura. Slavã Tatãlui. În mijlo-cul Bisericii.

Ant. la Magnificat: Bernard, învãþãtor cu dulce grai,prieten al Mirelui, vestitor minunat al Fecioarei-mame,a strãlucit ca pãstor neasemuit în mijlocul fraþilor sãi.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55

Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul46 Sufletul meu *

îl preamãreºte pe Domnul47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *

în Dumnezeu, mântuitorul meu,48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *

Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *

ºi numele lui e sfânt.50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *

peste cei ce se tem de el.51 A arãtat puterea braþului sãu, *

i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *

ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *

iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *

amintindu-ºi de îndurarea sa,55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *

lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.


Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Bernard, învãþãtor cu dulce grai, prieten alMirelui, vestitor minunat al Fecioarei-mame, a strãlucitca pãstor neasemuit în mijlocul fraþilor sãi.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-i aducem laude, precum se cuvine, lui Cristos,rânduit sã fie mare preot pentru oameni în cele ce suntale lui Dumnezeu, ºi sã-l rugãm cu umilinþã:

Mântuieºte, Doamne, poporul tãu!Tu ai luminat Biserica în chip minunat, dându-i con-ducãtori înþelepþi ºi sfinþi:– dã-le mereu creºtinilor harul sã se bucure de aceastã

luminã.Tu ai iertat pãcatele poporului atunci când sfinþii pãs-tori te-au rugat, precum Moise:– prin mijlocirea lor, purificã ºi sfinþeºte necontenit

Biserica ta.Tu i-ai uns pe sfinþii tãi în mijlocul fraþilor lor ºi ai trimisDuhul tãu asupra lor:– umple cu Duhul Sfânt pe toþi conducãtorii poporului

tãu.Tu însuþi eºti moºtenirea sfinþilor pãstori:– nu lãsa sã se îndepãrteze de tine nici unul dintre aceia

pe care i-ai dobândit cu sângele tãu.Tu ai dat viaþa veºnicã oilor tale prin pãstorii Bisericii,aºa încât nimeni sã nu le poatã rãpi din mâna ta:– mântuieºte-i pe cei rãposaþi, pentru care þi-ai dat viaþa

ca jertfã.Tatãl nostru.


de râvna casei tale, l-ai fãcut torþã ce arde ºi lumineazã

Vesperele 23

în Bisericã, dã-ne, te rugãm, harul, prin mijlocirea lui,ca, înflãcãraþi de acelaºi duh, sã umblãm necontenit cafii ai luminii. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu,care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºidomneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor.R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de oricerãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul



ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.


PSALMODIA

Ant. Ziua ºi noaptea am strigat înaintea ta, Doamne.

Psalmul 87 (88)Rugãciunea unui om grav bolnav

Acesta este ceasul vostru ºi puterea întunericului(Lc 22,53).

2 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, *zi ºi noapte strig înaintea ta.

3 Rugãciunea mea sã ajungã înaintea ta, *pleacã-þi urechea la strigãtul meu.

4 Cãci sufletul meu e sãtul de rele *ºi viaþa mea se apropie de locuinþa morþilor.

5 Sunt numãrat printre cei care coboarã în groapã, *sunt ca un om care nu mai are putere.

6 Stau întins printre cei morþi, *ca cei uciºi, culcaþi în mormânt,

de care nu-þi mai aduci aminte *ºi pe care mâna ta i-a pãrãsit.

7 M-ai aruncat în groapa cea mai adâncã, *în întuneric ºi în umbra morþii.

8 Mânia ta apasã asupra mea *ºi toate valurile tale le-ai prãvãlit peste mine.

9 Ai îndepãrtat pe cunoscuþii mei de la mine, *m-ai fãcut urâciune înaintea lor.

Sunt închis ºi nu pot ieºi, *10 ochii mei s-au stins de suferinþã.

Toatã ziua strig cãtre tine, Doamne, *ºi-mi întind mâinile spre tine!

11 Oare pentru cei morþi ai sã faci minuni? *Sau se vor scula umbrele sã te laude?

12 Se vorbeºte oare în mormânt despre bunãtatea ta *ºi despre fidelitatea ta în locul pierzãrii?

13 Sunt cunoscute oare minunile tale în întuneric *ºi dreptatea ta în þara uitãrii?

14 Dar eu strig cãtre tine, Doamne, *de dimineaþã rugãciunea mea se înalþã la tine.

Completoriul 25

15 Pentru ce, Doamne, respingi sufletul meu? *Pentru ce îmi ascunzi faþa ta?

16 Eu sunt sãrac ºi în prag de moarte încã din tinereþe; *sunt sfârºit, oprimat de spaimele tale.

17 Peste mine au trecut mâniile tale *ºi înfricoºãrile tale m-au nimicit.

18 M-au înconjurat ca apa ziua întreagã *ºi toate împreunã se revarsã peste mine.

19 Ai îndepãrtat de la mine pe prieten ºi vecin *ºi întunecimile sunt cunoscuþii mei.

Ant. Ziua ºi noaptea am strigat înaintea ta, Doamne.

LECTURA SCURTÃ Cf. Ier 14,9bTu eºti în mijlocul nostru, Doamne, ºi numele tãu

este invocat asupra noastrã; nu ne pãrãsi, Doamne,Dumnezeul nostru!

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.


Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule atotputernic, dãruieºte-ne, te rugãm,

harul sã fim atât de strâns uniþi cu Fiul tãu unul-nãscutîn moartea ºi îngroparea sa, încât sã ne învrednicim aînvia împreunã cu el la o viaþã nouã. El, care vieþuieºteºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,

Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,

tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,

Fecioarã de-a pururi,care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,

îndurã-te de noi, pãcãtoºii.Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 27

Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum-nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


bernard abate

Documents