Binefacerile apei PROIECTUL „WATER FOR LIFE’’

Alexandru Chis, clasa a X-a EAndreea Crucean, clasa a X-a E

prof. coordonator: Doina Mîndru

Sfinţirea apei de Bobotează• Boboteaza, sau Iordanul se

sărbătoreşte pe 6 ianuarie în fiecare an şi marchează încheierea sărbătorilor de iarnă.

• Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşeasca în viaţa publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani.

Sfinţirea apei de Bobotează• La început, sfinţirea apei de la

Bobotează era făcută pentru botezul catehumenilor, care avea loc în ajunul sărbătorii.

• Taina Botezului era administrată persoanelor la scurt timp după naştere, iar de-a lungul timpului s-a redus numărul adulţilor care urmau a fi botezaţi, adică al catehumenilor.

• După desfiinţarea catehumenatului, s-a păstrat sfinţirea apei, ea căpătând o altă semnificaţieîn ziua Bobotezei: are loc nu doar reînnoirea Botezului Domnului, ci şi a harului botezului primit de fiecare dintre noi.

Sfinţirea apei de Bobotează• Rânduiala slujbei Agheazmei Mari

este atribuită Botezului Domnului în apele Iordanului, prin mâna Sf. Prooroc Ioan.

• Prin botezul în Iordan, Mântuitorul nu a sfinţit doar apa acestui râu, ci chiar firea apelor de pretutindeni, făcându-le un element de purificare şi de sfinţire, lucru pe care Biserica îl învaţă prin troparul din rânduiala slujbei: „Astăzi firea apelor se sfinţeşte...“.

• De asemenea, rânduiala acestei slujbe ne arată efectele apei sfinţite.

Sfinţirea apei de Bobotează• Din cererile ecteniei mari

aflăm că, pentru cei care o primesc având credinţă, Agheazma Mare este „tămăduitoare sufletelor şi trupurilor, şi izgonitoare a toată puterea cea potrivnică“, „curăţitoare spre viaţa veşnică“, „dar de sfinţenie şi curăţire de păcate, spre tămăduirea sufletului şi a trupului, spre tot folosul de trebuinţă“.

Sfinţirea apei de Bobotează• Rugăciunea de sfinţire adresată Sfintei

Treimi ne descoperă că apa sfinţită este „izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtarea puterilor potrivnice, plină de putere îngerească“.

• În ajun, preotul sfinţeşte casele cu apa care a fost sfinţită în dimineaţa aceea după Liturghie.

• Oamenii ţin post negru până ce vine preotul şi beau din aceasta apă sfinţită.

• Preotul stropeşte casa şi pe cei ai casei cu apa sfinţită aruncată dintr-un „struţ” făcut din busuioc din care fetele încercau să fure un fir.

Sfinţirea apei de Bobotează• Agheazma Mare, adică apa Sfinţită

de la Bobotează, are, într-o măsură cu mult mai mare, puterea sfinţitoare şi tămăduitoare, precum şi darurile minunate, pe care am spus că le are Agheazma Mică.

• De aceea, ea se păstrează nestricată vreme îndelungată, ramâne tot aşa de proaspată, de curată şi placută la gust ca şi când ar fi atunci scoasă din izvor.

• O parte din ea se păstrează în biserica, într-un vas anume, numit şi agheazmatar, şi e folosită de preot la o mulţime de slujbe (ierurgii).

Sfinţirea apei de Bobotează• Cu aceasta apă sfinţită se stropesc

persoanele şi lucrurile care trebuie exorcizate, curăţite sau sfinţite.

• Se întrebuinţează, de pildă: • la botezul copiilor, • la rugăciunea pentru durerea de

cap, • la rânduiala de curăţire a fântanii

spurcate, • la binecuvântarea începerii

semănăturilor, • la vasul cel spurcat, • la ţarinele (holdele), viile şi

grădinile bântuite de lăcuste şi gândaci,

• la Sfinţirea crucii şi a troiţei, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor bisericeşti s.a

Sfinţirea apei de Bobotează• Se obişnuieşte ca oamenii să bea

din Agheazma mare opt zile în şir înainte să manânce, din ajunul Bobotezei până la încheierea praznicului, adică pâna la 13 ianuarie

• În caz de boală, poate fi gustată, căci se spune că apa aceasta a făcut minuni, însănătoşind bolnavi, apărîndu-i de rele, de necazuri şi de primejdii.

• În popor se spune că, dacă de Bobotează va fi cald, va fi o iarnă lungă, iar dacă se va instala „gerul Bobotezei“, primăvara va veni devreme.

Sfinţirea apei de Bobotează• În ziua de Bobotează, după

liturghie, preotul împreună cu enoriaşii fac o procesiune spre un lac, râu sau vreun izvor, pentru slujba Sfinţirii Apelor.

• Cand Troparul Bobotezei începe, vânătorii şi pădurarii satului împuşcă peste ape ca să alunge duhurile necurate.

• Astăzi, acest obicei a păstrat doar semnificaţia festivă a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism.

Sfinţirea apei de Bobotează• Dacă este frig, se pregăteşte o cruce

de gheaţă, pentru a marca locul slujbei şi la sfârşit preotul aruncă în apă o cruce de lemn, iar feciorii satului se aruncă să o scoată, chiar dacă este ger.

• Se crede că în ziua aceasta toate apele pământului sunt sfinţite; de aceea femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului.

• La Bobotează nu se spală rufe, apa sfinţită luată acum are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată.

• La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca crucea.

Aghiasma la robinet, în Slatina• Preoţii parohi din Slatina au hotărât

să breveteze o invenţie pentru ca oamenii să nu se mai înghesuie la cozi interminabile pentru o sticlă de agheazmă şi au sfinţit apa in bazine de mare capacitate, unde au fost montate conducte şi robineţi, transmite Mediafax.

• Daca înainte oamenii îşi luau apa din butoaie sau din căldări, acum apa vine direct la robinet.

• Apa se sfinţeşte în nişte bazine de capacitate mai mare, din care se duce apoi pe ţevi, care au montate zeci de robineţi de unde credincioşii pot să se aprovizioneze.