biodiversitate-specii cheiie

5/12/2018 BIODIVERSITATE-SPECII CHEIIE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/biodiversitate-specii-cheiie 1/12

SPECII DE PLANTE I ANIMALE PROTEJATE ÎN Ș ROMÂNIA

Diversitatea speciilor de pe Terra a crescut continuu de la apari ia vie ii.Această cre tereț ț ș nu a fost constantă,existând perioade cu o rata mai mare a specia iei,urmate de altele ,cuț schimbări minime.În timp geologic s-au produs 5 extinc ii în masă.Este probabil ca extinc iile săț ț fie cauzate de perturba ii majore,care au determinat apari ia unor scimbări a factorilor climatici,ț ț

cărora multe specii nu le-au făcut fa ă.Extinc iile,ca i specia iile,fac parte probabil din ciclulț ț ș ț natural.Acest episod nou al extinc iilor,numitț a asea extinc ieș ț ,este datorat exclusiv activită ilor ț umane i duce pe zi ce trece la dispari ia ireversibilă a unor specii.ș ț

Termenul de biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilită ii organismelor vii în cadrulț unuicomplex ecologic.Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului i diversitatea geneticăș a speciilor din acest ecosistem.În cadrul ecosistemelor, între specii se stabilesc rela ii troficeț interspecifice.Primul gânditor care a reliefat principiul interac iunii în lumea vie a fost Charlesț Darwin,care a observat că diferite specii se influen ează reciproc prin activitatea lor, i că deț ș aceste interac iuni depinde succesul unei specii în lupta pentru existen ă.ț ț Din punct de vederetiin ific,biodiversitatea reprezintă descrierea în detaliu a ceea ce înseamnă natură . ș ț

Totodată ea este i un concept politic,ce fundamentează 3 obiective generale:ș

-conservarea;-utilizarea durabilă a resurselor naturale;-distribuirea echitabilă a beneficiilor ob inute din exploatarea resurselor ț .

În biologie,specia este unitatea de bază a biodiversită ii.ț Potrivit lui Sequeira iș colaboratorii(2008),speciile pot fi clasificate în trei categorii:1.speciile cheie-sunt specii care joacă un rol semnificativ în fluxul de energie dintr-unecosistem,componente fundamentale ale lan ului trofic;ț

2.specii de interes pentru conservare,adică specii amenin ate cu dispari ia(acelea care suntț ț autohtone i nu sunt u or de găsit în altă parte;ș ș

3 .specii de interes economic,adică specii cu importan ă comercială directă cât i specii careț ș furnizează bunuri i servicii ecosistemice.ș

Multă vreme naturali tii au luat în considerare acele specii rare sau cu valoare biogeografi-ș

că mare. A a au fost declarate ,,monumentele naturii,,a a s-au constituit rezerva iile naturale iș ș ț ș tot a a,s-au elaborat primele liste ro ii i a luat nastereș ș ș sozologia- tiin ă a conservării ș ț biodiversită ii.ț

Biodiversitatea remarcabilă a României se datorează în principal procentului important deecosisteme naturale i seminaturale dintre care, pădurile reprezintă o componentă esen ială.ș ț . Parcurile na ionale i rezerva iile sunt locuri unice,de pământ sau de apa,dintr-o arăț ș ț ț stabilite de către guvern pentru a proteja ecosistemul,specii de plante i animale,cascade înș lan ,forma iuni geologice sau locuri istorice i arheologice. În România primele arii protejate auț ț ș fost constituite încă de la începutul secolului (1925 – 1935), din dorinţa de a ocroti multe speciide floră şi faună rare sau pe cale de dispariţie. Există o puternică concentrare a ariilor protejate înspaţiul montan şi colinar, fiind cu mult mai mică în perimetrul câmpiilor şi luncilor.Cele mai cunoscute parcuri naţionale care au intrat de mult în circuitul turistic (Retezat, Rodna,Ceahlău,MunţiiApuseni,Bucegi,Domogled–Valea Cernei,Delta Dunării),nu au o dotarecorespunzătoare în afară de cea din Munţii Retezat, Bucegi, Rodna).

Rezervaţia naturală Domogled este printre primele rezervaţii naturale din ţară cu aceststatut, încă din anul 1932;este o rezervaţie complexă. În cadrul ei se remarcă bogăţia de specii



sudice (est-balcanice,balcano-ilirice,mediteraneene), numărul de specii superioare depăşind cifrade 1000. Dintre cele peste 80 de specii floristice endemice amintim: Dianthus domogledi ,Thlaspi dacicum, Athamantha hungarica, Centaurea degeneana. Dintre arborii şi arbuştiiîntâlniţi în etajele de vegetaţie remarcăm: Fagus silvatica, var. moesica, Corylus colurna, Syringasp.(liliac sălbatic),tisă,Pinus nigra,specie stric protejată.Domogledul, situat în vecinătateastaţiunii Băile Herculane, este considerată printre rezervaţiile cele mai bogate în specii de plantedin Europa.

Pinul negru de Banat-Pinus nigra Vipera cu corn-Vipera amodytes

Salmo truta fario-păstrăvul indigenBogate şi variate sunt şi elementele faunistice:peste 1300 specii de fluturi,scorpionul

carpatin (Euroscorpio carpathicus),etc.Dintre speciile de pe ti amintesc:ș Salmo trutta fario(păstrăvul indigen),Thymalus thymalus(lipanul)-inclus în Lista Ro ie a Consiliului ș Europei ca specie protejată, Barbus barbus(mreana),etc.Există aici i 3 specii de amfibieniș inclu i în Lista Ro ie,ca ,,specii strict protejate,,:ș ș Bombina bombina,Bombina variegata,Rana

dalmatina.Reptilele se întâlnesc din etajul alpin până la cel nemoral,care este mai populat cuaceste specii,unele endemice, altele protejate(Vipera amodytes).

Păsările din Valea Cernei prezintă caracteristici generale ale inuturilor montane de altitudiniț joase:multe specii sunt incluse în categoria ,,speciilor de plante i animale a căror conservareș necesită desemnarea ariilor de protec ie special avifaunistică,,-OUG 57/2007:Dendrocoposț leucotos(ciocănitoarea pestri ă),Emberiza cia(presura de munte),Carduelis carduelis(sticletele),ț

Tetrastesbonasia(ierunca),Garulusglandarius(gai a).ț Câteva specii sunt incluse în Lista Ro ie a ș Europei ca ,,specii strict protejate,,:Apus melba(lăstunul de stâncă),Coracias garulus(dumbră-



veanca),Emberiza citrinella(presură galbenă). Mamiferele sălbatice mari trăiesc retrase în inima pădurilor cu precădere în jumătatea

superioară a bazinului Cernei, această zonă find caracterizată de o bogăţie mare a mamiferelor importante din Europa.

Ursus arctos, Lynx lynx sunt specii care intră şi ele în OUG 57/2007 . Conform OUG

57/2007 două specii din parc necesită protecţie strictă – Canis lupus, Ursus arctos, alături de caresunt incluse atât carnivore, ierbivore, cât şi omnivore: Vulpes vulpes, Lynx lynx, Capreoluscapreolus, Cervus elaphus, Rupicapra rupicapra, Sus scrofa. În ceea ce priveşte speciile delilieci din parcul naţional menţionăm că acestea sunt toate ocrotite de lege-sunt benefici oamenilor în controlul biologic,prin consumul de insecte dăunătoare atât agriculturii cât i ș sănătă ii umane.ț

Linx linx-râsul Rupicapra rupicapra-capra neagră

În zona Grota cu aburi ,o peşteră care răsuflă aburi fierbinţi,emanaţiile sufuroase fierbinţi aucreat condiţii pentru dezvoltarea unui muşchi prezent numai aici(Philonotis schliephackei),pentru protecţia căruia s-a propus crearea unei rezervaţii chiar în acest punct.

Masivul Piatra Craiului a devenit rezerva ie naturală în 28 martie 1938 (Jurnalulț Consiliului de Mini tri nr. 645). Consiliul de Mini tri a luat această decizie "datorită caracteruluiș ș unic al masivului unde se găsesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatiatransilvanica, Leontopodium alpinum,ca i datorită frumuse ii peisajului".ș ț Rezervaţia PiatraCraiului adăposteşte garofiţa Pietriei Craiului (Dianthus callizonus), unicat mondial, cruceavoinicului (Hepatica transsilvanica), macul galben (Papaver pyrenaicum), floarea de colţ

(Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella rubra), tulichina mica (Daphneeneorum) şi ciuboţica cucului (Primula intricata). Rezervaţia Munţii Bucegi deţine un loc aparte în lanţul Carpaţilor româneşti prin

flora de rară bogăţie şi diversitate care a atras încă de multă vreme numeroşi cercetători şiiubitori de frumos. Rezervaţia din Munţii Bucegi ocroteşte specii ca : Daphne blagayana (iederaalbă), Angelica archangelica (angelica), Dryas octopetala (arginţica), Salix herbacea, Salix reticulata (sălcii pitice), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba roşioară).Ca arbuşti se întâlnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron



kotschyi (smardarul, bujorul de munte). Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fiimpărţită în: specii care cuibăresc în aceasta zonă, specii de pasaj şi specii care vin şi caută hranaîn această zonă. Din cele 129 specii semnalate, 50 aparţin categoriei celor care cuibăresc înaceastă zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Alauda arvensis, Corvus corax,Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe,Turdus merula, Phyloscopus

collybita, Prunella collaris, P. Modularis, Lanius collurio. O parte din speciile identificate înBucegi sunt considerate rare: Hermanniela dolosa, Macrobiotus hibernicus, Hypsibius clavatus,H. nodosus, H. tuberculatus, Vipera berus bosniensis. De o deosebită importanţă sunt speciilerelicte glaciare semnalate în această zonă:Pachimerium tristanicum,Ena obscura montana,Amaraerratica,Lacerta vivipara.Ca specii ocrotite:Formica rufa,Tetraos urogalus,Linx linx,iar speciilede păsări Gyps fulvus,Aegipius monachus,Aquila chrysaetosus chrysaetosus,A. heliaca haliacassunt elemente disparute şi care trebuie reintroduse în această zonă,având în vedere importanţa lor ecologică. Bourul, dropia, sturionii, antilopa saiga, broasca ţestoasă - au fost odată ca niciodată.

Dianthus callizonus-garofi a Pietrei Craiului Nigritella nigra-Sângele voinicului ț

Parcul Na ional Coziaț include ecosisteme nealterate efectiv de către activitatea umană,cu specii de animale şi plante ,care necesită o protecţie strictă , precum şi endemisme specificemasivului Cozia sau României. Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentativezone şi se poate considera ca un adevărat muzeu în aer liber. Dintre speciile forestiere gorunulrealizează, pe versantul sudic, cel mai înalt ecart altitudinal – 1350 m.- caz unic în ţară, fiind ointeresantă inversiune de aşezare a etajelor de vegetaţie, bradul şi fagul coborând pană la 300-

400 m., aproape de altitudinea la care se situează râul Olt în defileu.Sub aspect floristic, pe un spaţiu relativ restrâns sunt identificate un număr de 800 de speciide plante (aproape o cincime din flora spontană a ţării ).Astfel se găsesc laolaltă plante alpine, subalpine (lâna caprelor,firuţa, afinul), plante termofile(scumpia, pesma, rototelele Coziei), plante endemice (trandafirul de Cozia, măceşul argeşan ), şi plante rare cu regim ecologic critic (iedera albă, floarea de colţ ,laleaua pestriţă).

Dintre numeroasele specii de animale menţionez pe cele care aparţin faunei strict protejate:ursul brun, lupul, râsul, pisica sălbatică, sau rare cum sunt capra neagră, cocoşul de munte,



corbul, etc . O menţiune specială pentru fauna mediteraneană, reprezentată prin vipera cucorn şi scorpionul carpatic întâlnită mai ales in stâncăriile cu expoziţie sudică din zona Turnu şi Basarab. Defileul Oltului, parte integrantă a Parcului Naţional Cozia se constituie într-uncoridor ecologic, deschis păsărilor în migraţia lor spre şi dinspre Europa Centrală şi de Nord şicontinentul african. Dintre păsări au fost identificate un număr de 68 specii, iar dintre amfibieni

şi reptile, tritonul cu creastă, salamandra, şoparla cenuşie, guşterul.

Leontopodium alpinum-floarea de colţ Felis sylvestris-pisica sălbatică Parcul Na ional Retezat.ț Adăugându-se eforturilor făcute de de către cercetători în aniitrecuţi, programul de inventariere a faunei şi florei din cadrul proiectului „Conservarea şiManagementul Biodiversităţii din România” început în anul 2000 aduce în fiecare an date noidespre nevertebratele parcului, inclusiv descoperiri de specii noi pentru România. Ca o

recunoaştere a importanţei pe care o are Retezatul pentru conservarea fluturilor, Lunca Berhina afost declarată Arie de Importanţă Lepidopterologică Europeană.Vertebratele au în parc reprezentan i din toate clasele întâlnite în România.ț Dintre ciclostomi, în râuri întâlnim cicarul, Eudontomyzon danfordi, unul dintre cele trei

specii de agnate din România, a cărui prezenţă reprezintă încă o dovadă a calităţii apelor Reteza-tului.Specia a devenit rară fiind trecută pe anexa II, a Directivei 92/43/EEC privind conservareahabitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi în OUG 57/20007 privind regimul ariilor natu-rale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, anexe care conţin spe-cii de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare. Mai mult de jumătate din numărul de specii de amfibieni întâlnit în România, totalizând 10 specii (Triturus vulgaris reprezentat prin 2 subspecii), se pot întâlni în Retezat.

Dintre acestea, 8 specii sunt considerate, de către specialişti, rare şi vulnerabile la nivel naţional.Toate speciile apar pe anexele II, a speciilor de faună strict protejate (4 specii) şi III a speciilor de faună protejate (7 specii) a Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa adoptată la Berna ratificată şi de România prin legea 13/1993. Aceastadovedeşte vulnerabilitatea şi nevoia de măsuri de conservare speciale pentru aceste specii.În Retezat trăieşte subspecia ampelensis a tritonului comun, Triturus vulgaris, subspecieconsiderată endemit carpatic şi subspecie prioritară găsindu-se pe anexa III a OUG 57/2007.



Broasca roşie de munte ,Rana temporaria, se consumă în unele localităţi din apropiereaParcului, multe exemplare, majoritatea femele, fiind colectate pentru consum în perioada dereproducere.

Reptilele sunt reprezentate în parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre aleRomâniei. Cu toate că doar o specie este considerată rară la nivel naţional, şase sunt considerate

vulnerabile. Convenţia de la Berna cuprinde toate reptilele din Retezat pe anexele sale II (4specii) şi III (5 specii) iar directiva 92/43/EEC asigură statut de specii care necesită o protecţiestrictă pentru 5 specii din Retezat, integrându-le în anexa IV. Cu toate că s-au semnalat foarte puţine cazuri de muşcături de viperă în zonă, acestea sunt de multe ori omorâte de turişti şilocalnici. Numărul speciilor de păsări întâlnite în parc şi în zonele apropiate, pe văile mari alemasivului şi în zona lacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zonă montană.Acestea însumează 185 de specii, reprezentând aproximativ jumătate din speciile de păsări aleRomâniei. Din acestea 122 sunt specii cuibăritoare în parc şi în zonele apropiate.Aici se potîntâlni specii rare cum sunt acvila de munte- Aquila chrysaetos (reprezentată şi pe sigla parcului), acvila ţipătoare mică- Aquila pomarina, şerparul-Circaetus gallicus,şoimulcălător-

Falco peregrinus,cocoşul de munte-Tetrao urogallus,buha- Bubo bubo,cucuveaua pitică-Glaucidium paserrinum,barza neagră-Ciconia nigra şi multe alte specii rare.Mamiferele determinate până în prezent în Parcul Naţional Retezat în număr de 55 de

specii reprezintă peste 23% din mamiferele terestre ale Europei ceea ce arată încă o datădiversitatea habitatelor naturale prezente aici. Parcul oferă condiţii pentru supravieţuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul-Canis lupus, ursul-Ursus arctos şi râsulLynx lynx. De asemenea se întâlnesc în parc ierbivore mari cum sunt capra neagră-Rupicaprarupicapra, cerbul-Cervus elaphus şi căpriorul-Capreolus capreolus. Carnivorele de mai micidimensiuni cum sunt pisica sălbatică-Felis silvestris şi mustelidele găsesc în diversele habitateale parcului micromamifere care le asigură o parte din hrană.Conform OUG 57/2007, 22 dintre speciile de mamifere din Retezat necesită o protecţie strictă, 9

dintre ele fiind cuprinse şi în anexa III a legii, iar 13 sunt specii animale de interes comunitar alecăror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management, aparţinând anexei5 a legii. În OM 776/2007 (SCI) sunt listate 10 specii de mamifere.

Diversitatea mare a faunei din Parcul Naţional Retezat se corelează cu existenţa unor habitate naturale puţin afectate de activitatea umană.

Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acelacă, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mairidicată, prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe specii,care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost

grav afectate.Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD,acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea unei importantecomponente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor cenecesită măsuri de protecţie şi conservare.FLORA - 1 839 specii floră



Flora din RBDD este reprezentată de 1.839 de taxoni, iar circa 70% din vegetaţia deltei estedominată de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociaţiile de Scirpetum şide vegetaţia de stuf de pe plaur.În lacuri, canale, se întâlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufăr (Nympheasp., Nuphar), ciulinul de baltă (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp.,

Utricularia sp. Pădurile de salcie se întâlnesc pe malurile mai înalte (Salix trianda, Salix fragilissi Salix alba) în timp ce salcia cenuşie de talie mică (Salix cinerea) se întâlneşte pe malurile mai joase.

În pădurile Letea şi Caraorman, dezvoltate în zonele joase şi mai umede dintre grindurilede nisip numite “hasmace” se întîlnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora)împreună cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae).O caracteristică a zonei o constituie abundenţa plantelor căţărătoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba)care conferă pădurii un aspect subtropical. În covorulvegetal se întâlnesc şi alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brânduşa denisip (Merendera sobolifera) şi cârcel (Ephedra dystachia). Toate aceste specii de plante iș animale, unele dintre ele foarte rare sau cu caracteristici deosebite au făcut ca aceasta pădure să

necesite o aten ie deosebită pentru conservarea i păstrarea valorilor ei naturale.Dunele seț ș caracterizează prin prezenţa asociaţiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca,Festuca pallens, etc.).În zonele cu soluri sărate sunt frecvente asociaţiile de plante halofile cu Salicornia herbacea,Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, şi Limonium gmelini. O categoriedistinctă o formează plantele fără rădăcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, treispecii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.În perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite şi 2 specii noi pentru ştiinţă:Centaurea pontica, şi Elymus pycnattum deltaicus.FAUNA - 3590 specii faună

Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice,

precum şi proximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană, pontica, eur-asiatică), fauna RBDD este reprezentată de 3.590 de specii (3061 nevertebrate şi 529vertebrate).

Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu peste 3.000de specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte, 115 speciide crustacee, 168 de specii de arahnide şi 2.244 de specii de insecte. Pînă în prezent au fostdescrise 37 de specii noi pentru ştiinţă, incluzând un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii dearahnide 1 specie de peşte Knipowitschia cameliae şi 30 de specii de insecte, printre care Isophyadobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporus deltaicus. Dintre nevertebrate crustaceele joacă un rol important în lan ul trofic, datorită rolului de filtratori i detritivori. Dintre crustaceeleț ș prezente în Delta Dunării, cele mai reprezentate specii sunt: racul de rîu, specie în continuă

scădere numerică, fiind sensibilă la calitatea apei, i crabii, specii întâlnite pe malul Mării Negre.șFauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii.Majoritatea acestora sunt specii de apă dulce, dar sunt reprezentate şi specii marine precum şispecii eurihaline care trăiesc în Marea Neagră şi pătrund în Deltă şi în Dunăre în timpulsezonului de reproducere.Aproximativ o treime dintre specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuitul comercialintensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibiţa pentru o perioada de 10 ani, începând cu2006) şi scrumbia de Dunăre (Alosa pontica).



Fauna amfibienilor şi a reptilelor este bine reprezentată în RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentaţi de 10 specii de broaşte: broasca de lac mare(Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufoviridis), Broasca de pământ siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone şi 2 specii de

sopârle de apă, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 11 speciiincluzând ţestudine, şopârle (Sauria) şi şerpi (Serpentes). estoasele sunt repezentate prin:Ț estoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca ibera) destul de rarăț în arealul Deltei, frecventă

în zona Istria iș estoasa de apă (Emys orbicularisț ) frecventă în toate zonele acvatice din deltă.estoasa de uscat dobrogeană este declarată monument al naturii.Ț

-Testudo graeca ibera- -Emys orbicularis-RBDD ramâne, însa cea mai renumită pentru fauna ornitologică, fiind înregistrate în

total 331 specii (în afara celor 520 de specii inventariate în toata Europa de Vest). Zona are oimportanţă universală pentru cuibăritul multor populaţii de păsări cum sunt pelicanul comun(Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus) şi cormoranul mic(Phalacrocorax pygmeus). Se mai întâlnesc aici colonii importante de stârc lopătar (Platalealeucorodia) şi câteva specii cuibăritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).Zona Deltei Dunării este un loc de popas major, atât de primavară cât şi de toamnă, pentru câtevamilioane de păsări, în special rate, barza albă (Ciconia ciconia) şi numeroase specii de păsări de pradă. În sezonul de iarnă, RBDD găzduieşte grupuri mari de lebede si gâşte, incluzând aproapeîntreaga populaţie de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis)-toate aceste specii de păsări sunt protejate de lege.Cele 331 specii de păsări includ:• cea mai mare parte a populaţiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelicancreţ (Pelecanus crispus);• 60 % din populaţia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)• 50 %din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).

Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluzând specii de importanţă conservativăeuropeană cum sunt vidra (Lutra lutra) şi nurca europeană (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) şi mistreţul (Sus scrofa) ce au importanţă economică pentru blana şi respectiv, pentru vânatoare. Alţi prădători sunt reprezentaţi de hermină (Mustela erminea),câinele enot(Nyctereutes procyonoides),vulpea(Vulpes vulpes)şi pisica sălbatică(Felis silvestris).Prin Convenţia de la Berna sunt protejate un mare număr de păsări (313 din totalul de 331specii),urmând apoi un număr de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, şi de asemenea un număr de 24 de specii de peşti din care 22 specii sunt protejate.



Specii de faună declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDD.

Nr.crt Specie-denumire ştiintifică/denumire populară Act normativ de bază

1. Tadorna tadorna/călifarul alb HCM 1625/19552. T. ferruginea/călifarul roşu Ibidem

3. Corvus corax/corbul JCM 734/1933

4. Otis tarda/dropia JCM 600/1933

5. O. tetrax/spurcaciul Ibidem

6. Pelecanus onocrotalus/pelicanul comun Ibidem

7. Pelecanus crispus/pelicanul creț Ibidem8. Himantopus himantopus/piciorongul Hcm 1625/1955

9. Platalea leucorodia/stârcul lopătar Ibidem

10. Egretta alba/egreta mare JCM 600/1933

11. Egretta garzetta/egreta mică Ibidem

12. Neophron percnopterus/vulturul hoitar Ibidem

13. Testudo graeca ibera/broasca ţestoasă de uscat JCM 142/1938

POPULA II DE PĂSĂRI DE IMPORTAN Ă INTERNA IONALĂ PE TERITORIULȚ Ț Ț RBDD

Denumirea ştiintifică Denumire populară Procente din populaţia europeană(E), palearctica(P), mondială (W)

Phalacocrorax pygmeus/ Cormoran mic 61 W

Pelecanus onocrotalus/Pelican comun 52 P

Pelecanus crispus/ Pelican creţ 5 W

Nycticorax nycticorax/Stârc de noapte 17E

Ardeola ralloides/ Stârc galben 26 P

Egretta garzetta/ Egreta mică 11 E



Egretta alba/ Egreta mare 71 E

Ardea purpurea/ Stârc purpuriu 11 E

Branta ruficollis/ Gâsca cu gât roşu 90 W

Plegadis falcinellus/ Ţigănuş 30 E

Platalea leucorodia/ Lopătar 1 E

Haliaeetus albicilla/ Codalb 1 W

Circus aeruginosus/ Herete de stuf 4 E

Tadorna tadorna-călifarul alb Egreta garzetta-egreta mică



Plegadis falcinellus- igănu ul ț ș

Pelecanus onocrotalus-pelicanul comun



Parcul Natural Por ile de Fier ț a fost înfiin at prin lege,în 2003 i are câteva caracteristiciț ș unice:-este cel mai mare parc natural din România(peste 115.000 ha);-are o diversitate geologic deosebită-un adevărat muzeu geologic în aer liber;-întâlnim aici peste 4.000 de specii de plante i peste 5.200 specii de animale,multe dintre eleș

protejate la nivel mondial.Dintre speciile de plante, a căror valoare conservativă este deosebită, putem enumera: Marsilea quadrifolia - trifoiaş de baltă - specie de interes comunitar, este semnalată în arealul parcului din zonele umede create după construirea barajului Porţile de Fier,declarate arii de protecţie specială avifaunistică.Tulipa hungarica - laleaua bănăţeană sau laleaua de Cazane-specie endemică,de interescomunitar,al cărui habitat prielnic îl constituie versanţii abrupţi,şi la prima vedere,neprietenoşi aiCiucarului Mare,care străjuies semeţ Cazanele Mari.

Iris reichenbachii-stânjenel -endemit cu areal restrâns,se întâlneşte pe versanţii însoriţi,pe coasteierboase şi stâncării ale Defileului Dunării,mai ales în zona Gura Văii-Orşova Daphne laureola-iedera alba-specie endemica pentru Parcul Natural portile de Fier,pentru acarei conservare,alături de alte elemente, a fost declarată Rezerva ia Naturală Valea Mare. Foarteț rară, are prorietă i vezicante asemănătoare cu ale cantaridei,producând iritarea tegumentelor,ț leziuni inflamatorii sau ulcerative.Orchis papilionacea-orchidee-ca toate orchideele, i această specie are arealul de distribu ieș ț limitat,iar prin frumuse e i raritate este una din speciile de Orchis cele mai apreciate din floraț ș noastră.Orchis simia-orchidee-element atlantic-submediteranean, specia este importantă din punctdevedere tiin ific datorită rarită ii ei, se înmul e te greu, iar popula iile sunt sărace ca număr deș ț ț ț ș ț indivizi.

Dintre celelalte specii strict protejate,mai amintesc:Testudo hermanni boettgeri(broascaestoasă de uscat),Vipera ammodytes(vipera cu corn),Canis lupus (lupul),Lacerta viridisț

(gu terul),Ruscus aculeatus(ghimpele),Campanula crassipes(clopo eii Cazanelor),Daphneș ț laureola, Taxus baccata etc.

STUDENT MASTERAND,CĂLU ARU FLORENTINAȘ

biodiversitate-specii cheiie

Documents