biografie igor stravinsky

7/17/2019 Biografie Igor Stravinsky

http://slidepdf.com/reader/full/biografie-igor-stravinsky 1/5

Academia de Muzica, Gh. Dima, Cluj Napoca

Facultatea de Interpretare Muzicala

2010

BIG!AFI"

IGOR STRAVINSKI

I#or $tra%in&'i, na&cut la 1( iunie 1)*2 la $t. +eter&ur#,compo&itor ru&

naturalizat -rancez,apoi american ranienaum,lan#a $t.+eter&ur#,1**2/Ne

or',1)(1 &i decedat la 3 aprilie 1)(1 Ne or'. Fiu a lui Feodor $tra%in&'i,

celerul a& a teatrului 4Mariin&'i5 din $t. +eter&ur#, I#or $tra%in&'i &i/a du& la un

&-ar&it 1)06 &tudiile juridice, lucrand in paralel &criitura muzicala cu !im&'i/

7or&a'o% 1)02/1)0* . +rimele lucrari re%elatoare pentru per&onalitatea lui, Scherzo

Fantastic &i Focuri de artificii, au -o&t interpretate in prima auditie la concertul 8ilotii

in iarna anului 1)0*/1)0), in prezenta lui Dia#hile%. Acea&ta intalnire a marcat

inceputurile unei colaorari care nu &e %a incheia decat o data cu moartea lui

Dia#hile% in 1)2), &i care l/a orientat pe $tra%in&'i catre alet. Dupa cele trei alete

&cri&e pentru Dia#hile%, la +ari& 1)10/1)19 nu mai e:i&ta nici un duiu cu pri%ire la

talentul lui. Pasarea de foc, prezentata in premiera la 26 iunie 1)10, l/a -acut %e&tit

pe&te noapte pe tanarul compozitor de 2* de ani. +artitura era un admirail e:ercitiu

de nationali&m ru& deri%at de la !im&'i/ 7or&a'o% in #eneral &i de la Cocosul de aur

al ace&tuia in mod &pecial. ;rechea -ina a lui Deu&&< a &e&izat calitatea e&entiala a

Pasarii de foc= 4-ara &a -ie o pie&a per-ecta, e&te totu&i -oarte una &u anumite

a&pecte, pentru ca aici muzica nu e&te &er%itoarea docila a dan&ului. $i uneori auzi &i



cominatii neoi&nuite de ritmuri.5. >a 19 iunie 1)11 a aparut Petruska , lucrare care

a con&olidat pozitia lui $tra%in&'i ca %iitor mare om al muzicii europene. Petruska

era un alet pe &uiect ru& care prezenta anumite idei care a%eau &a in-luenteze cur&uri

muzicii europene, mai ale& politonalitatea ei. Dar tot ace&t entuzia&m a palit in -ata

celui &tarnit de Le Sacre du printemps, a carui premiera a a%ut loc la 2) mai 1)19,

$tra%in&'i concepand ace&t alet in timp ce lucra la Pasarea de foc = 4%i&am la o &cena

de ritual pa#an in care -ecioara alea&a pentru a -i &acri-icata dan&eaza pana moare.5

Core#ra-ia a -o&t &emnata de ?atla% Nijin&'i, iar premiera a &tarnit cel mai -aimo&

&candal din i&toria muzicii. In Suita scita a lui +ro'o-ie%, in Mandarinul miraculos a

lui Barto', in operele mici ale lui Milhaud, in muzica de pretutindeni &e aud ritmurile

din Ritualul primaverii . "le au patrun& in &ucon&tientul muzical al tuturor tinerilor

compozitori. Ritualul primaverii, cu &chimarile lui de metru &i -orta &a z#uduitoare,

reprezinta o di&onanta aproape totala &i o ruptura -ata de canoanele &tailite de

armonie &i melodie, o ade%arata e:plozie.

I&toria muzicii in primul &ec. al @@/lea ar -i -o&t con&iderail mai &araca -ara

el. In 1)0( a prezentat la +ari& 6 concerte de muzica ru&a la pera, iar in 1)0* a pu&

in &cena opera Boris Godunov cu Feodor $aliapin in rolul titular.+rimele 9 alete ale

lui $tra%in&'i ilu&treaza nationali&mul ru&. Dupa ele, $tra%in&'i a &cri& un #en de

muzica complet di-erit, trecand de la &uperpartituri pentru &uperorche&tra la partituri

pentru #rupuri re&tran&e &i la o modalitate de &criere -ocalizata, -oarte preci&a. De aici

a luat na&tere lucrarile neocla&ice. Compozitiile de tranzitie dintre nationali&mul &i

neocla&ici&mul lui $tra%in&'i au -o&t= Istoria soldatului a&emanari &i analo#ii cu

#rupul de jazz 1)1*, aletul Renard 1)22, opera intr/un act Mavra 1)22,

Simfoniile pentru instrumente de suflat 1)21 &i cantata unta tema unei nunti

ru&e&ti, #rup de percutie &i piane 1)29. Cei care &e plan#eau de comple:itatea



lucrarii Le Sacre du printemps nu prea a%eau ce &a impute Istorie , cu &unetul ei clar &i

mijloacele mode&te. Acea&ta lucrare, la -el ca &i Simfoniile pentru instrumentele de

suflat au du& la ctetul din 1)29, in care $tra%in&'i a lucrat pentru prima data in

-orma de &onata, &i la $im-onia in mi emol. $tra%in&'i &e lan&a&e a&adar in

neocla&ici&m= maniera i&torica e:primata in limaj contemporan. Formele clare ale

arocului &i ale cla&icimului e:ercitau o mare atractie a&upra mintii lo#ice a lui

$tra%in&'i, &i in anii urmatori au aparut o &erie de lucrari= Concertul pentru pian

1)2 !edipus Re" 1)2(, Capriccio pentru pian &i orche&tra 1)2), Simfonia

psalmilor 1)90, Concertul pentru %ioara 1)91, #uo concertant 1)92, Simfonia in

do 1)0, $im-onia in 9 parti 1)6 / in care -ormele %echi au -o&t re%italizate &i

tran&-ormate prin alchimia altelierului lui $tra%in&'i. Au e:i&tat &i lucrari in care

$tra%in&'i a aranjat muzica altor compozitori / +er#ole&i, in aletul Pulcinella 1)1)

&i Ceai'o%&'i, in alt alet Sarutul zanei 1)2*. Indi-erent care era &ur&a muzicii lui,

a%ea un &unet tipic, &uplu, &patieri orche&trale, di&onante &i ritmuri a&imetrice

reprezentati%e pentru I#or $tra%in&'i.

+rintre altele $tra%in&'i marca o ruptura totala cu romanti&mul.mul &i muzica

lui erau total antiromantici declarand ca muzica nu treuie 4&a e:prime5 nimic

a-irmatie care i/a -o&t aruncata in -ata de traditionali&ti ani in &ir. Ceea ce a %rut &a

&puna era ca muzica, prin in&a&i natura ei, nu poate e:prima nimic altce%a decat

muzica/ 4Compozitorii comina note. A&ta e tot5. $tra%in&'i nu a renuntat nici o clipa

ca muzica e&te, in primul rand, -orma &i lo#ica. Antiromanti&mul lui &/a e:tin& la

atacuri dure impotri%a interpretilor a dirijorilor care ii intele#eau #re&it muzica.

Intere&ul lui principal continua &a con&te in &tructura, in te:tura, in echiliru &i ritm.

Muzica lui e&te opera unui mare ma#ician.



In $tatele ;nite, $tra%in&'i a &tailit o le#atura -ructuoa&a cu core#ra-ul de

ori#ine ru&a Geor#e Balanchine, cu care mai lucra&e &i in "uropa.De aici au rezultat &i

aletele $oc de carti 1)93, #ansuri concertante 1)2, !rfeu 1)*, %&on 1)6(,

Miscari 1)6* &i altele.

+ana la &-ar&itul celui de/al doilea razoi mondial $tra%in&'i a reprezentat

&imolul &piritului pro#re&i&t din muzica. +ro'o-ie%, Barto', $choener# &i eern

continuau &a compuna, dar pentru pulic $tra%in&'i reprezenta moderni&mul in

muzica. data cu a-irmarea mi&carii &eriale &i cu aparitia unui #rup compact, adept al

ideilor lui $choener# &i promotor al &colii &eriale, $tra%in&'i a inceput &a -ie pentru

prima data atacat de tinerii compozitori &i critici.Mai inainte, $tra%in&'i nu a%u&e&e de

&pu& nici un cu%ant un de&pre muzica &erial. Dar dupa ce Cra-t la -amiliarizat cu

muzica dodeca-onica &i mai ale& cu muzica lui eern, &i/a re%izuit opinia. Dupa un

&tudiu apro-undat a&upra muzicii lui eern, $tra%in&'i a e:perimentat aplicarea unor

elemente &eriale in di-erite lucrari, mai ale& in Canticum sacrum 1)66 &i in %&on

1)6(. In cele din urma a compu& 'hreni 1)6*, Piese pentru pian si orchestra

1)6), (n )uramant, o naratiune si o ru&aciune 1)31, *ariatiuni in memoria lui

%ldous +u"le 1)3 &i Cantece de recviem 1)33, toate lucrari de muzica &eriala.

Muzica lui $tra%in&'i poate comunica -oarte ine, dar numai cu un anumit tip

de minte, o minte echi%alenta cu cea a compozitorului, ceea ce in&eamna o minte

recepti%a la -orma, tehnica, ritm, &tilizare.In ultimii ani ai %ietii &ale, atranul -ira% a

compu& tot mai putin &i a murit la Ne or' la 3 aprilie 1)(1. A -o&t inmormantat la

?enice, in coltul ru&e&c al cimitirului de pe in&ula $an Michele, in apropiere de

mormantul lui $er#e Dia#hile%.



Bilio#ra-ie=

Earold C. $choner# *ietile marilor compozitori, "ditura >ider Bucure&ti

Dictionar de Mari Compozitori, "ditura ;ni%er& "nciclopedic, Bucure&ti 2003

Autor= Maier ana Maria

Ma&ter II, &ectia Interpretare In&tr./ Flaut

biografie igor stravinsky

Documents