boala behcet final

64
Boala Behchet 1 Maladia (Sindromul) Maladia (Sindromul) Behcet Behcet Elena Deseatnicova Conferenţiar universitar, d.ş.m. Catedra Medicina Internă nr. 1 FR şi SC

Upload: irina-isac

Post on 15-Feb-2015

95 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Boala Behchet1

Maladia (Sindromul)Maladia (Sindromul) Behcet Behcet

Elena DeseatnicovaConferenţiar universitar, d.ş.m.Catedra Medicina Internă nr. 1 FR şi SC

Boala Behchet2

IstoriculIstoricul Se înregistrează un interes sporit către

sindromul Behзet’ pe parcursul ultimilor 20 de ani

Sindromul este cunoscut din antichitate Descriere iniţială a efectuat Hippocrates Descriere modernă aparţine profesorului

în dermatovenerologie Hulusi Behзet, de la Universitatea din Istanbul, din 1930s

El a supravegheat 3 pacienţi timp de 17 ani şi a definit sindromul ca simptomocomplexul ce constă din ulcere orale, ulcere genitale şi uveită hipopionă. Lucrările ulterioare au arătat şi afectare sistemică.

Prof. H. Behcet

(1889-1948 )

Boala Behchet3

Drumului antic de MătasăDrumului antic de Mătasă Istoricul Drumului

antic de Mătasă se începe în 128 Î.C. Cînd diplomatul Chinese Xian Tsyan a făcut acestă călătorie prin regiunea spre Daivan.

De atuncea, caravane cu marfă luau acest drum spre Altai, păstrînd distanţa de la cîmpurile de nord, unde locuiau triburile sălbatice.

În aşa mod Europa antică a descoperit cheaiul şi mătasă Chinezească.

Boala Behchet4

EpidemiologieEpidemiologie Boala Behcet are o distribuire geogrfică certă.

Cele mai multe cazuri provin din ţările situate în bazinul Mediteranean şi Japonia. Maladia este rară pentru ţările din Europa de Nord, Azia de Nord, majoritatea ţărilor din Africa continentală, Australia şi America. Călătoriile dealungul Drumului antic de Mătasă au fost legate cu transmiterea agentului etiologic (genetic sau din mediu ambiant).

Cu toate că maladia poate afecta persoanele de orice vîrstă, debutul pînă la vîrsta pubertată sau după 60 de ani este foarte rar. Deobicei maladia Behcet debutează în a 3-lea decada vieţii.

Boala Behchet5

EpidemiologieEpidemiologie Maladia este frecventă în Orientul Apropiat (de

ex. 1/250 în populaţia adultă din Turcia) şi în Orientul Îndepărtat, pe cînd ea este rară în Europa şi America de Nord. În Africa se întîlneşte dealungul malului Mediteranean.

Unele manifestări ale maladiei Behcet la fel au diferenţe regionale. Schimbările gastrointestinale sunt caracteristice pentru pacienţii Japonezi, şi rare în Turcia şi Orientul Apropiat. Acelaşi lucru este veridic pentru patergie, o reacie de hipersensibilitate nespecifică al pielii către înţăpătură de ac, care este mai puţin caracteristică în Europa de Nord şi Statele Unite ale Americii.

Boala Behchet6

Prevalenţa maladiei Prevalenţa maladiei BehcetBehcet pe 100,000 pe 100,000 de populaţiede populaţie

Boala Behchet7

Maladia Behcet.Distribuire după sexMaladia Behcet.Distribuire după sex

Boala Behchet8

Manifestările CliniceManifestările Clinice Deobicei este definită ca o vasculită sistemică

cu afectare multiorganică Din altă parte în mai multe locuri (de

ex.parenchima SNC) vasculita nu a fost demonstrată

Aceasta poate permite de a numi această condiţie ca o “inflamaţie sistemică”

Leziunile cutanate şi mucoase, uveita, afectarea vaselor mari, afectările musculoscheletale, neurologice şi gastrointestinale sunt depistate în diferite combinaţii.

Diagnosticul se stabileşte pe baza datelor clinice. Evoluţia maladiei este caracterizată prin exacerbările şi remisiile. Intensitatea acceselor scade cu timpul.

Boala Behchet9

Frecvenţa manifestărilor clinice în Maladia BehcetFrecvenţa manifestărilor clinice în Maladia BehcetManifestare Frecvenţa

Ulcere orale 97-99%

Ulcere genitale ~85%

Cicatrice ~50% cu prevalenţă la bărbaţi

Leziunile cutanate:

Papulopustulare ~85%

Erytema nodosum ~50%

Reacţia de patergie ~60% în ţările Mediteraniene şi Japonia

Uveita ~50%

Artrita 30-50%

Tromboflebita subcutanată 25%

Tromboză venelor profunde ~5%

Occuluzie arterială/aneurism ~4%

Afectare SNC ~5%

Epididimita ~5%

Afectare gastrointestinală 1-30% (mai prevalentă în Japonia)

Boala Behchet10

Afectările mucocutanateAfectările mucocutanateUlcere oraleUlcere orale

Sunt depistate la 98% de pacienţi şi frecvent sunt manifestările iniţiale ale maladiei.

Se prezintă ca leziuni izolate sau multiple, şancroide. Ele deobicei arată ca zone eritematoase, rotunde, uşor ridicate care în timp de 48 de ore evoluiază în ulcere ovale sau rotunde.

Tradiţional ele au fost definite ca minore,majore şi herpetiforme în funcţia de dimensiuni şi localizare, dar majoritatea (90%) sunt de tip minor. Ele au mai puţin de 10 mm în diametru şi se găsesc pe mucoasa buzelor, gingiilor, obrajilor, limba. Deobicei ele se vindecă în timp de 15 zile fără dezvoltarea cicatricelor. La pacienţii fumatori ele apar mai rar, şi abandonarea fumatului înrăutăţeşte starea.

Boala Behchet11

Ulcere orale în sindromul Behcet

Boala Behchet12

Ulcere orale în sindromul Behcet

Boala Behchet13

Ulcere orale în sindromul Behcet

Boala Behchet14

Ulcere genitale în sindromul Behcet

Ulcere genitale se localizează pe scrota la bărbaţi şi pe buzele majore şi minore la femei. Mai rar sunt localizate pe glans penis , în vagin sau reginunea cervicală.

Regiunea unguinală, pubică şi perinuem sunt afectate ocazional în amabele sexe. Deobicei leziuni se încep ca papule sau pustule, care se ulcerează într-un timp scurt. În comparaţie cu ulcere orale ele sunt mai mari, mai adînci, reapar mai rar şi sunt mai rezistente la tratament.

Ele, deobicei, se vindecă în 10-30 de zile, dacă nu sunt infectate secundar şi lasă cicatrice la 60% din pacienţi.

Formarea cicatricelor este mai frecventă în ulcere cu diametru mai mare de 1 cm. Cicatrice genitale sunt semne importante pentru diagnosticarea sindromului Behcet la pacienţii suspecţi.

Boala Behchet15

Ulcere genitale în sindromul Behcet

Boala Behchet16

Alte afectări cutanateAlte afectări cutanate

Alte afectări cutanate pot fi divizate în 3 categorii:

1) Leziunile de tip erythema nodosum şi tromboflebita superficială

2)Leziunile papulopustulare3)Alte leziuni cum ar fi ulcere cutanate,

sindromul Sweet.

Boala Behchet17

Leziunile de tip erythema nodosum în sindromul Behзet

Boala Behchet18

Leziunile de tip erythema nodosum în sindromul Behcet Leziunile de tip erythema nodosum se

observă în 50 % din pacienţi şi morfologic sunt asemănătoare cu eritema nodosum idiopatică sau secundară. Histopatologic este depistată vasculita în diferenţă de leziunile de alt origin.

Tromboflebita superficială arată ca erythema nodosum. Este mai caracteristică pentru bărbaţi şi la biopsie avem tromboză venoasă. Diagnostic diferencial poate fi efectuat şi ultrasonografic.

Boala Behchet19

Ostiofolliculita în sindromul Behзet

Boala Behchet20

Leziunile papulo-pustulareLeziunile papulo-pustulare

Leziunile papulo-pustulare arată ca acne obişnuit. Ele pot fi găsite în locurile caracteristice pentru acne: faţă, partea superioară a cutiei toracice şi spatele, în adaos pe picioare şi la mîini. Aceste leziuni sunt colonizate cu Staphylococcus aureus şi specii de Provotella şi sunt mai caracteristice pentru pacienţii cu artrita.

Ulcere cutanate şi sindromul Sweet sunt observate ocazional

Boala Behchet21

Sindromul SweetSindromul Sweet Sindromul Sweet

este o afectare rară a pielii.

Se caracterizează prin erupţii distinctive al veziculelor mici, care se măresc, sunt sensibile la palpare şi de obicei apar pe spatele, gît, mîini şi faţă.

Boala Behchet22

Sindromul SweetSindromul Sweet

Boala Behchet23

PatergiePatergie Fenomenul de patergie este un răspuns nespecific

hiperergic la traumatismul minor. Cu toate că ea are o sensibilitate moderată (~50%),

ea este destul de specifică pentru sindromul Behcet (~98%) .

Deobicei se foloseşte ca testul diagnostic şi se efectuiază prin inserţia aculul nr. 20 în derma antebarţului pacientului. Formarea papulelor sau pustulelor în perioada de 48 de ore se consideră, ca un test pozitiv.

Rata reacţiilor pozitive nu are o legătură cu severitatea sau locul afectării, cu toate că bărbaţii au reacţii mai puternice. Paralel,această reacţie poate varia ca intensitate la acelaş pacient, dacă este repetată.

Testul este informativ în ţările Meditaraniene, Orientul Apropiat şi Îndepărtat, pe cînd nu are o valoare în Europa Continenetală şi America, avînd o rată joasă de pozitivitate.

Boala Behchet24

Patergie Pozitivă

Boala Behchet25

Afectare oculară Afectare oculară din cadrul sindromului

Behcet este o manifestare foarte serioasă şi este una din cele mai frecvente cauze ale orbirii în bazinul Mediteranean, în Orientul Apropiat şi Îndepărtat.

Se observă în 50% din pacienţi cu SB, dar frecvenţa creşte la bărbaţii tineri (pînă 70%).

Deobicei apare în primii 2 ani de la debut. Afectarea este bilaterală în 70-80%.

Tablou clinic caracteristic este pan-uveita, care poate fi combinată cu vasculita a retinei.

Formarea hipopionului, care se prezintă ca acumularea puroiului în segmentul anterior, se diagnostică în 20%, şi el întotdeauna este asociat cu inflamaţie posterioară.

Boala Behchet26

Afectare oculară Afectarea anterioară izolată şi aşa

probleme, ca conjunctivita, ulceraţii corneale şi sclerita sunt rar depistate. Epizode recurente de inflamaţie duc la leziuni structurale, care se caracterizează prin sinehii posterioare, cataracta complicată, atrofia nervului optic şi maculodistrofia. Pierderea completă a văzului apare în 20% de pacienţi, chair în cazul tratamentului.

Consultaţia oftalmologului cu efectuarea oftalmoscopiei indirecte, examinarea cu lapma oftalmică este obligatorie pentru toţi pacienţi cu probleme oculare. Diagnosticul corect şi prevenirea atacurilor oculare este o metodă prinicipală prevenirii orbirii.

Boala Behchet27

Uveita Hipopionă la patientul cu Sindromul Behзet

Boala Behchet28

Uveita Hipopionă la patientul cu Sindromul Behcet

Hypopion: niveau horizontal blanchâtre dans la chambre antérieure http://www.snof.org/maladies/behcet.html

Boala Behchet29

Angiografie fluorescentă. Vasulita retinală în sindromul Behcet.

Boala Behchet30

Trasate cu argint (=deja închise) vase la pacientul cu maladia Behcet

Boala Behchet31

Neovascularizarea nervului optic în Maladia Behcet

Boala Behchet32

Afectarea sistemului nervos central

Afetare neurologică se observă în aproape 5% de pacienţi cu SB.

Deobice apare peste 5 ani de la debutul maladiei, şi niciodată nu este o manifestare primară.

Se identifică două tipuri de afectare:1) Parenchimatoasă (80%)

2) Non-parenchimatoasă (20%).

Boala Behchet33

Afectarea sistemului nervos central

Afectare parenchimatoasă se caracterizează prin leziuni inflamatorii nespecifice şi diferite grade de apoptoză în stemul cerebral, diencephalon, ganglionii bazali şi mai rar în măduva spinării şi cerebellum. Cortexul cerebral pare să nu fie afectat.

Se manifestă prin semne piramidale bilateral, hemipareză unilaterală, schimbări comportamentale, sfincterale şi cefalee. Simptome cerebrale stemale şi dereglări sensorii sunt mai rare. Schimbările în lichidul cefalorahidian,ca pleocitoza şi numărul crescut de celule se înîlneşte în 60% din pacienţi cu afectare parenchimatoasă.

Boala Behchet34

RMN al afectării parenchimatoale al SNC la pacientul cu Sindromul Behcet

RMN este mai sensibilă decît TC pentru diagnosticare, şi leziunile caracteristice sunt semnale patologice în stemul cerebral şi ganglionii bazali.

Boala Behchet35

Afectarea sistemului nervos central Atacuri frecvente, evoluţie progresivă,

schimbările în lichidul cefalorahidian sunt semne unui prognostic nefavorabil.

Aproximativ 25% din pacienţi din această categorie vor avea dizabilităţi în perioada de 10 ani.

Prezenţa cefaleei la pacienţii cu SB nu trebuie atribuită afectării SNC dacă nu sunt semne neurologice certe, din cauza ca cefalee tensională este caracteristică pentru pacienţii cu SB.

Boala Behchet36

RMN trombozei sinusale duale la un pacientul Sindromul Behcet

Pacienţii cu afectările non-parenchimatoase fac tromboză sinusală duală, care în principiu se manifestă prin cefalee şi edema papilară. Des se asociază cu tromboza venoasă profundă de altă localizare. Are un pronostic mai favorabil decît afectare parenchimatoasă.

Boala Behchet37

Afectarea vaselor majore Sindromul Behcet afectează vasele mari atît

arteriale cît şi venoase. Afectatea vaselor mari, deobicei, se începe

după apariţia simptomelor oftalmice, sau în acelaşi timp.

Mai des se depistează la bărbaţii, afectează în mediu 40-50% din pacienţi.

Trombozele venoase profunde ale membrelor inferioare ocupă 60-80% din această categorie. Vena cava inferior şi superior, sinusurile durei mater, venele axilare, brahiale, hepatică şi portae sunt afectate mai rar.

Boala Behchet38

Afectarea vaselor majore Tromboză cronică recurentă în extremităţile

inferioare duce la apariţia eritemului, dermatitei, hiperpigmentaţei şi la ulceraţie ulterioară.

Occluzie cronică în sistemul venei cava contribuie la dezvoltarea colateralelor în peretele toracic şi abdominal.

Occuzie în vena cava superior poate cauza varice esofagiene, chilotorax şi chilopericard.

Sindromul Budd-Chiari din cauza occuziei venei hepatice se prezintă cu ascita şi insuficienţa hepatică. El este o complicaţie rară al SB, dar este legat cu o mortalitate înaltă.

Trebuie de ţinut cont că trombozele venoase pot preceda inflamaţia şi trombozele arteriale.

Boala Behchet39

Afectarea vaselor majore Afectare arterială se întîlneşte la 1.5-7.5 % din

pacienţi. Pot fi aneurisme sau occluzii. Cel mai frecvent

se afectează aorta abdominală, după care urmează arteria iliacă, femorală, poplitea, carotidele şi subclavia. Afectarea arterelor renale, cerebrale sau arterelor coronariene şi ischemie viscerală este puţin caracteristică.

La afectarea arterelor periferice pulsaţie este diminuată sau lipseşte, apare claudicaţie intermitentă,extremităţile sunt reci, poate fi gangrena.

Aneurismul aortei abdominale produce dureri abdominale. Pot fi auscultate sufluri deasupra arterelor mari şi palpate mase pulsante. Maoriatea pacienţilor cu afectările arteriale au simptome constituţionale, ca febra şi scăderea în greuatate.

Boala Behchet40

Afectarea vaselor majore Aneurismele arterei pulmonare este una din cele

mai severe complicaţii al afectării arteriale din cadrul maladiei Behcet.

Ele deobicei apar la pacienţii tineri cu anamneza de tromboze venoase al picioarelor sau vena cava şi se manifestă prin hemoftizie recurentă, dispnee şi durere în cutia toracică.

Ruptura aneurismului a produs mortalitatea de 50% în anii 80, în prezent datorită diagnosticării timpurie, folosirii mai raţionale immunosupresantelor mortalitatea din cauza aneurismei arterei pulmonare a scăzut pînă la 20%.

Boala Behchet41

Tromboza cronică şi ulcer cutanat la un pacient cu sindromul Behcet

Boala Behchet42

Aneurisme bilaterale pulmonare la un paciet cu sindromul Behcet

Boala Behchet43

Manifestările musculoscheletale Artrita sau artralgii apar aproximativ în 50% din pacienţi Ele debutează pînă apariţia altor semne clinice cu luni,

chiar şi ani Deobicei se manifestă ca oligoartrita, ce afectează în ordine

descescătoare: genunchii, art.talocrurale, art.palmare şi art.radiocarpiene.

Este caracterisică sinovita superficială, care se rezolvă timp de 14 zile. Deformările nu sunt caracteristice. Examenul lichidului sinovial arată inflamţie cu predominarea leucocitelor polimorfonucleare.

Sacroileita nu este foarte evidentă, dar coexistenţa acne, artritei şi entezopatiilor au permis opiniile , că această patologie are semne clinice asemănătoare artritei reactive.

Fibromyalgia şi miozita locală la fel pot fi depistate.

Boala Behchet44

Afectare gastrointestinalăectare gastrointestinală Geografic. Este o manifestare frecventă a maladiei la

pacienţii din Orientull Îndepărtat. Vizual. Se caracterizează prin ulceraţii mucoasei,

asemănătoare celor din cadrul maladiei Crohn. Localizare. ¾ din ulceraţii sunt situate în porţiunea

terminală al ileum şi în caecum. Restul ulceraţiilor pot fi depistate în esofagul, stomacul, duodenul. Rectum se afectează rar.

Acuzele caracteristice: voma, durerile abdominale, diarea. Poate fi palpată o masă în regiunea ileocecală, se depistez perforaţii intestinale.

Este deficil de a diferencia manifestările gastrointestinale de la maladia Crohn, şi deobicei se orientează pe prezenţa şi altor simptome caracteristice sindromului Behcet.

Boala Behchet45

Afectare urologicăAfectare urologică Sunt caracteristice 3 patologi ale sistemului

urogenital:• Epididimita• Cistita• Disfuncţie erectilă

Epididimita apare la 20% din bărbaţi afectaţi, simptomul principal fiind durere.

Vezica neurogenă se depistează pe fonul sau fără leziunilor evidente ale măduvei spinării.

Disfuncţie erectilă se înregistrează la 2/3 din pacienţi cu afectarea sistemului nervos.

Boala Behchet46

Alte manifestăriAlte manifestări Inima se afectează rar. Ocazional sunt depistate

dereglări de conductibilitate şi afectare valvulară. O manifestare specifică este fibroză

endomiocardială din dreapta cu tromboză intracardiacă. Această patologie se depistează la bărbaţii cu afectare vasculară severă.

Glomerulonefrita este rară. Afectările variază de la nefropatie cu IgA pînă la inflamaţie rapid progresivă. Complexe imune nu se depistează.

Amiloidoza secundară de tip AA a fost raportată în în 0.04- 3% din pacienţi. Este mai predominantă la bărbaţi, se asociază cu afectarea vaselor mari şi artrita. Duce la mortalitate în 50% timp de 3 ani.

Boala Behchet47

HistopatologieHistopatologie Sindromul Behcet afectează vasele de toate

dimensiuni, cît arterii atît şi vene. Leziunile unde poate fi observată direct afectare

vasculară: ulcere orale, genitale, leziunile cutanate leucocitoclastice, eritema nodosum, miozita locală, uveita, afectările vaselor mari – aneurism, occluzie venelor maojre.

Leziunile unde nu poate fi observată direct afectare vasculară: acne cutanate (histologie nu diferă de acne obişnuit), afectare creierului (histologic nu se depistează afectare vasculară)

Care-va celule specifice sau depozitarea complexelor imune pînă în prezent nu au fost depistate.

Boala Behchet48

PatogenezaPatogeneza

Patogeneza nu este clară. Un rol important joacă mecanismele imunologice

şi inflamaţie necontrolată. Studiile familiare au confirmat ipoteza

perdispunerii genetice, risk ratio variază de la 11 pînă la 53.

A fost presupusă transmiterea autosomal recesivă, care rămîne discutabilă.

HLA-B51 rămîne o asociere cel mai frecvent raportată. Loci cromosomale potenţiale non HLA sunt 6p22-23 şi 12p12-13.

Boala Behchet49

PatogenezaPatogeneza

Unii autori au atribuit sindromul Behcet către maladii autoimune. Argumentele contra sunt:

1. Datele clinice şi de laborator caracteristice maladiilor autoimune (Raynaud’s phenomenon, afectaea seroaselor, trombocitopenia, anemia hemolitică) nu sunt depistate. Nici nu este o asociere cu sindromul Sjogren.

2. Nu există o prevealenţă mai înaltă pentru maladii autoimune în familiile pacienţilor.

3. HLA -B51 asociere nu este comună pentru maladiile.

4. Nu este o reactivitate B celulară specifică

Boala Behchet50

PatogenezaPatogeneza

Teorie autoinflamatorie Cele mai recente date (Direskeneli H (2006).

Autoimmunity vs autoinflammation in Behcet's disease: do we oversimplify a complex disorder? Rheumatology (Oxford) presupun asociere factorului ereditar şi mecanismelor adaptive imune.

Tabloul clinic nu este uniform, există patricularităţile în grup. Către factori caracteristice unor sau altor grupe sunt: acne şi artrita, tromboflebita superficială şi tromboza venoasă profundă, ulcere orale paralel cu ulcere genitale şi eritema nodosum.

Boala Behchet51

Datele de laboratorDatele de laborator

Anemie moderată şi leucocitoza cu neutofilie se observă în 15% din cazuri, dar nu corelează cu activitarea maladiei.

VSH şi PCR sunt moderat elevate. PCR corelează cu eritema nodosum şi prezenţa tromboflebitei acute.

FR şi anti ADN, anti-neutrophil cytoplasmic antibodies (ANCA) sunt negative.

Pacienţii cu SB şi afectare gastrointestinală pot avea nivele înalte al Anti-Saccharomyces Cerevisiae Antibodies (ASCA)

Boala Behchet52

Datele de laboratorDatele de laborator BS International Study Group (ISG) în 1990 a

publicat ISG Criteria of Diagnosis of Behcet’s Disease

După determinarea specificităţii şi sensibilităţii criteriilor, ele au fost comfirmate ca cele mai performante în comparaţie cu criteriile propuse antecedent.

Ulcere orale sunt sine qua non Succesul şi informativitatea lor depinde de

prevalenţa sindromului în populaţia. Pot fi forme atipice, care nu îndeplinez criteriile.

Boala Behchet53

International Study Group Criteria for diagnosis of International Study Group Criteria for diagnosis of Behзet’s diseaseBehзet’s disease

Manifestare Definiţie

Ulcere orale recurente

Afte minore, majore; ulcere herpetiforme. Reapa odată în 3-4 luni cel puţin.

plus orice 2 din următoarele

Leziunile recurente genitale

Ulceraţii aftoase sau cicatrice observate de către medic sau pacient

Afectare oculară Uveita anterioară sau posterioară, celulile în corpus vitreos, vasculita retinei

Afectare cutanată Erythema nodosum-like, pseudofoliculita, leziunile papulo-pustulare, nodule acneiforme.

Testul pozitiv la patergie

Testul seînterpretează de către medic, peste 24-48 de ore, efectuat în condiţii sterile cu acul nr.20 sau mai mic

Boala Behchet54

Tratament

Opţiunile terapeutice variză semnificativ de la psihoterapie pînă la immunosupressie agresivă, în funcţie de semne şi simptome, necesităţile individuale al pacientului. Pacienţii tineri sunt trataţi mai agresiv, din cauză că ei au o morbiditae şi mortalitate cea mai înaltă.

Boala Behchet55

Tratament. Maifestările musculoscheletale. Ulcere orale şi genitale sunt dureroase şi afectează

calitatea vieţii, contribuie la dereglări de glutiţie, dificultăţi în miers. Sunt tratate cu GCS local, tualetă, în unele cazuri se indică terapie sistemică.

Colchicina s-a folosit pe larg. La moment se consideră fiind neeficace pentru ulcere orale. Este efectivă pentru artrita. Este benefică pentru ulcee genitale, eritema nodosum numai la femei. Doza zilnică bine tolerată este de 1,5 mg.

Talidomida 100mg/zi timp îndelungat, cel puţin 24 se săptămîni a arătat să fie eficace. Neuropatie periferică este un efect advers toxic al preparatului, dar se înregistrează mai frecvent la femei vîrstnice. Folosirea preparatului este limitată din cauza efectului teratogen.

Pacienţiilor rezistenţi la terapie convenţională poate fi administrată o cură scurtă de prednisolon (20 mg/zilnic) sau azathioprina (2.5 mg/kg/zi).

Boala Behchet56

Tratament. Maifestările musculoscheletale.

Depo-medrol (40 mg methylprednisolone acetate) fiecare 3 spt. timp de 27spt.) a fost eficace numai pentru eritem nodos, şi numai la femei. (Mat C, Yurdakul S, Uysal S, Gogus F, Ozyazgan Y, Uysal O, Fresko I, Yazici H (2006). A double-blind trial of depot corticosteroids in Behcet's syndrome. Rheumatology (Oxford). 45(3):348-52. )

Antibioticoterape. S-au testat mai mulţi agenţi pe baza teoriei implicătii în patogenia streptococcului. Un studiu prospectiv raportează rezultatele benefice de la penicillina. Combinaţia penicillina-colhicina este mai superioară decît colhicina izolată pentru manifestările musculocutanate.

TNF-α blockers au fost folosite des în ţările dezvoltate. Un studiu controlat, de 4 săpt cu etanercept între bărbaţii cu SB a confirmat eficacitatea lui în controlul manifestărilor musculorcutanate .(Melikoglu M, Fresko I, Mat C, Ozyazgan Y, Gogus F, Yurdakul S, Hamuryudan V, Yazici H (2005). Short-term trial of etanercept in Behcet's disease: a double blind, placebo controlled study.Journal of Rheumatology. 32(1):98-105. )

Boala Behchet57

Tratament. Maifestările articulare.

Artrita, deobicei, este autolimitantă. AINS şi corticosteroizii local sunt benefice.

Colhicina este eficace la fel, în ambele sexe.

Cure scurte de prednisolona (20-30 mg/zi) sunt rezervate la pacienţii cu simptome persistente.

Interferon-alpha este efectiv, dar costul preparatului, lipsa dozelor standarde şi efecte adverse îl limitează în folosire.

Boala Behchet58

Tratament. Afectare oculară. Azathioprina 2.5 mg/kg/zi este eficace şi permite a

reduce doze steroizilor la pacienţii cu afectare oculară. Aceasta este confirmat într-un studiu cu durata peste 8 ani. Rezultatele au fost cele mai bune la pacienţii, care administrau AZA începînd cu 2 ani de la debutul afectării oculare.

Cyclosporin A (CsA), este mai superior decît CYC în pulse lunare. CsA a indus un răspuns antiinflamator rapid în doze 2-5 mg/kg/zi, dar necesită atenţie în privinţa monitorizării efectelor adverse toxice: creatinina serică, hipertensiunea, epizode de neuropatie şi pierderea auzului.

Boala Behchet59

Tratament. Afectare oculară. Alpha interferon a fost încercat pentru uveita. Un studiu

retrospectiv (Kotter I, Gunaydin I, Zierhut M, Stubiger N (2004). The use of interferon alpha in Behcet disease: review of the literature. Seminars in Arthritis and Rheumatism. 33(5):320-35) a arătat eficacitatea lui în cazul uveitei, inclusiv uveita posterioară rezistentă. Efecte adverse sunt doză-dependente.

TNF-α blockers, cît anticorpii monoclonali TNF-α atît şi receptorii solubili TNF-α sunt efective în SB. Anti-TNF monoclonal antibody infliximab 5 mg/ kg permite controlul rapid uveitei severe rezistente, dar din cauza exacerbărilor teraia trebuie să fie de durată.

Datele despre GCS sunt controverse şi GCS trebuiesc utilizate cu atenţie, în cure scurte, cu scădere rapidă a dozei şi asocierea altui preparat imunosupresiv.

GCS local – picături oftalmice în combinaţie cu midriatice pot fi utilizate în timpul ataculu acut.

Vitrectomie şi chirurgie pentru cataracta nu îmbunătăţesc vederea.

Boala Behchet60

Tratament. Afectare vaselor mari. Este interestant faptul lipsei tromboemboliilor, necatînd

la epizode recurente de tromboză. Rolul anticoagulanţilor este controversal. Experienţa

limitată terapiei fibrinolitice, la fel, nu a fost eficace. Aneurisme arterelor periferice trebuiesc corectate

chirurgical. Rata exacerbărilor este aproximativ 30% . Terapie adjuvantă recomandată: pulsuri lunare de CYC în

combinaţie cu 1 mg/kg prednisolon cu scăderea dozei timp de cîteva luni pînă 30 mg/zi.

Aneurismul arterei pulmonare este tratat după aceeaşi schemă. Anticoagulare este contraindicată (riscul hemoragiei), chirurgical (mortalitatea înaltă).

Chirurgie endovasculară este de perspectivă pentru afectările venoase şi arteriale.

Boala Behchet61

Tratament. Afectare SNC.

Nu sunt studii controlate. Tromboza sinusurilor durei mater şi tensiunea

intracraniană sint trataţi cu 1g methylprednisolonei zilnic timp 3-5 zile, cu trecerea la doze de susţinere.

Afectare parenchimei este tratată cu CYC sau AZA în combinaţie cu GCS. CyA nu se recomandă din cauza nefrotoxicităţii

MTX pe os (7.5-12.5 mg/spt) opreşte progresia afectării neurologice cronice.

TNF-α blocker (infliximab) este benefic în tratamentul maladiei neurologice parenchimatoase refractorii.

Boala Behchet62

Tratament. Afectare tractului gastrointertinal.

Sulphasalazina în doza de 2-4 gr/zi nu a arătat eficacitate.

Thalidomide este eficace numai la unii pacienţi.

Tratamentul chirurgical se efectuiază în cazul ulceraţiilor şi perforaţiilor rezistente.

Studii mici arată că, TNF-α blocker (infliximab) este benefic pentru tratamentul afectărilor TGI în SB.

Boala Behchet63

Tratament. Concluzie.

• La momentul dat sunt metode efective pentru tratamentul afectării oculare şi manifestărilor musculo cutanate.

• Managementul afectărilor SNC, complicaţiilor vasculare majore, înclusiv evenimente trombotice rămîne de dorit.

Boala Behchet64

Pronosticul Mortaliatea şi morbiditatea este cea mai înaltă între

bărbaţii tineri. Femei au manifestări mai puţin severe. Cauza principală mortalităţii – afectarea vaselor mari, în

special aneurismul arterei pulmonare şi afectarea neurologică.

Afectare oculară şi consecinţele ei apar timp de 2 ani de la debut. Pierderea vederii apare pînă la 20% din pacienţi, necatînd la terapie aplicată.

Cu toate că maladia devine mai puţin agresivă după 40 de ani, aşa manifestările, ca afectare SNC şi vaselor mari pot debuta tîrziu (peste 5-10 ani de la debut).

Mortalitatea scade cu timp (maladie auto-limitantă şi lipsa aterosclerozei sporite, caracteristice maldiilor autoimune).