boala behcet final
TRANSCRIPT
Boala Behchet1
Maladia (Sindromul)Maladia (Sindromul) Behcet Behcet
Elena DeseatnicovaConferenţiar universitar, d.ş.m.Catedra Medicina Internă nr. 1 FR şi SC
Boala Behchet2
IstoriculIstoricul Se înregistrează un interes sporit către
sindromul Behзet’ pe parcursul ultimilor 20 de ani
Sindromul este cunoscut din antichitate Descriere iniţială a efectuat Hippocrates Descriere modernă aparţine profesorului
în dermatovenerologie Hulusi Behзet, de la Universitatea din Istanbul, din 1930s
El a supravegheat 3 pacienţi timp de 17 ani şi a definit sindromul ca simptomocomplexul ce constă din ulcere orale, ulcere genitale şi uveită hipopionă. Lucrările ulterioare au arătat şi afectare sistemică.
Prof. H. Behcet
(1889-1948 )
Boala Behchet3
Drumului antic de MătasăDrumului antic de Mătasă Istoricul Drumului
antic de Mătasă se începe în 128 Î.C. Cînd diplomatul Chinese Xian Tsyan a făcut acestă călătorie prin regiunea spre Daivan.
De atuncea, caravane cu marfă luau acest drum spre Altai, păstrînd distanţa de la cîmpurile de nord, unde locuiau triburile sălbatice.
În aşa mod Europa antică a descoperit cheaiul şi mătasă Chinezească.
Boala Behchet4
EpidemiologieEpidemiologie Boala Behcet are o distribuire geogrfică certă.
Cele mai multe cazuri provin din ţările situate în bazinul Mediteranean şi Japonia. Maladia este rară pentru ţările din Europa de Nord, Azia de Nord, majoritatea ţărilor din Africa continentală, Australia şi America. Călătoriile dealungul Drumului antic de Mătasă au fost legate cu transmiterea agentului etiologic (genetic sau din mediu ambiant).
Cu toate că maladia poate afecta persoanele de orice vîrstă, debutul pînă la vîrsta pubertată sau după 60 de ani este foarte rar. Deobicei maladia Behcet debutează în a 3-lea decada vieţii.
Boala Behchet5
EpidemiologieEpidemiologie Maladia este frecventă în Orientul Apropiat (de
ex. 1/250 în populaţia adultă din Turcia) şi în Orientul Îndepărtat, pe cînd ea este rară în Europa şi America de Nord. În Africa se întîlneşte dealungul malului Mediteranean.
Unele manifestări ale maladiei Behcet la fel au diferenţe regionale. Schimbările gastrointestinale sunt caracteristice pentru pacienţii Japonezi, şi rare în Turcia şi Orientul Apropiat. Acelaşi lucru este veridic pentru patergie, o reacie de hipersensibilitate nespecifică al pielii către înţăpătură de ac, care este mai puţin caracteristică în Europa de Nord şi Statele Unite ale Americii.
Boala Behchet6
Prevalenţa maladiei Prevalenţa maladiei BehcetBehcet pe 100,000 pe 100,000 de populaţiede populaţie
Boala Behchet8
Manifestările CliniceManifestările Clinice Deobicei este definită ca o vasculită sistemică
cu afectare multiorganică Din altă parte în mai multe locuri (de
ex.parenchima SNC) vasculita nu a fost demonstrată
Aceasta poate permite de a numi această condiţie ca o “inflamaţie sistemică”
Leziunile cutanate şi mucoase, uveita, afectarea vaselor mari, afectările musculoscheletale, neurologice şi gastrointestinale sunt depistate în diferite combinaţii.
Diagnosticul se stabileşte pe baza datelor clinice. Evoluţia maladiei este caracterizată prin exacerbările şi remisiile. Intensitatea acceselor scade cu timpul.
Boala Behchet9
Frecvenţa manifestărilor clinice în Maladia BehcetFrecvenţa manifestărilor clinice în Maladia BehcetManifestare Frecvenţa
Ulcere orale 97-99%
Ulcere genitale ~85%
Cicatrice ~50% cu prevalenţă la bărbaţi
Leziunile cutanate:
Papulopustulare ~85%
Erytema nodosum ~50%
Reacţia de patergie ~60% în ţările Mediteraniene şi Japonia
Uveita ~50%
Artrita 30-50%
Tromboflebita subcutanată 25%
Tromboză venelor profunde ~5%
Occuluzie arterială/aneurism ~4%
Afectare SNC ~5%
Epididimita ~5%
Afectare gastrointestinală 1-30% (mai prevalentă în Japonia)
Boala Behchet10
Afectările mucocutanateAfectările mucocutanateUlcere oraleUlcere orale
Sunt depistate la 98% de pacienţi şi frecvent sunt manifestările iniţiale ale maladiei.
Se prezintă ca leziuni izolate sau multiple, şancroide. Ele deobicei arată ca zone eritematoase, rotunde, uşor ridicate care în timp de 48 de ore evoluiază în ulcere ovale sau rotunde.
Tradiţional ele au fost definite ca minore,majore şi herpetiforme în funcţia de dimensiuni şi localizare, dar majoritatea (90%) sunt de tip minor. Ele au mai puţin de 10 mm în diametru şi se găsesc pe mucoasa buzelor, gingiilor, obrajilor, limba. Deobicei ele se vindecă în timp de 15 zile fără dezvoltarea cicatricelor. La pacienţii fumatori ele apar mai rar, şi abandonarea fumatului înrăutăţeşte starea.
Boala Behchet14
Ulcere genitale în sindromul Behcet
Ulcere genitale se localizează pe scrota la bărbaţi şi pe buzele majore şi minore la femei. Mai rar sunt localizate pe glans penis , în vagin sau reginunea cervicală.
Regiunea unguinală, pubică şi perinuem sunt afectate ocazional în amabele sexe. Deobicei leziuni se încep ca papule sau pustule, care se ulcerează într-un timp scurt. În comparaţie cu ulcere orale ele sunt mai mari, mai adînci, reapar mai rar şi sunt mai rezistente la tratament.
Ele, deobicei, se vindecă în 10-30 de zile, dacă nu sunt infectate secundar şi lasă cicatrice la 60% din pacienţi.
Formarea cicatricelor este mai frecventă în ulcere cu diametru mai mare de 1 cm. Cicatrice genitale sunt semne importante pentru diagnosticarea sindromului Behcet la pacienţii suspecţi.
Boala Behchet16
Alte afectări cutanateAlte afectări cutanate
Alte afectări cutanate pot fi divizate în 3 categorii:
1) Leziunile de tip erythema nodosum şi tromboflebita superficială
2)Leziunile papulopustulare3)Alte leziuni cum ar fi ulcere cutanate,
sindromul Sweet.
Boala Behchet18
Leziunile de tip erythema nodosum în sindromul Behcet Leziunile de tip erythema nodosum se
observă în 50 % din pacienţi şi morfologic sunt asemănătoare cu eritema nodosum idiopatică sau secundară. Histopatologic este depistată vasculita în diferenţă de leziunile de alt origin.
Tromboflebita superficială arată ca erythema nodosum. Este mai caracteristică pentru bărbaţi şi la biopsie avem tromboză venoasă. Diagnostic diferencial poate fi efectuat şi ultrasonografic.
Boala Behchet20
Leziunile papulo-pustulareLeziunile papulo-pustulare
Leziunile papulo-pustulare arată ca acne obişnuit. Ele pot fi găsite în locurile caracteristice pentru acne: faţă, partea superioară a cutiei toracice şi spatele, în adaos pe picioare şi la mîini. Aceste leziuni sunt colonizate cu Staphylococcus aureus şi specii de Provotella şi sunt mai caracteristice pentru pacienţii cu artrita.
Ulcere cutanate şi sindromul Sweet sunt observate ocazional
Boala Behchet21
Sindromul SweetSindromul Sweet Sindromul Sweet
este o afectare rară a pielii.
Se caracterizează prin erupţii distinctive al veziculelor mici, care se măresc, sunt sensibile la palpare şi de obicei apar pe spatele, gît, mîini şi faţă.
Boala Behchet23
PatergiePatergie Fenomenul de patergie este un răspuns nespecific
hiperergic la traumatismul minor. Cu toate că ea are o sensibilitate moderată (~50%),
ea este destul de specifică pentru sindromul Behcet (~98%) .
Deobicei se foloseşte ca testul diagnostic şi se efectuiază prin inserţia aculul nr. 20 în derma antebarţului pacientului. Formarea papulelor sau pustulelor în perioada de 48 de ore se consideră, ca un test pozitiv.
Rata reacţiilor pozitive nu are o legătură cu severitatea sau locul afectării, cu toate că bărbaţii au reacţii mai puternice. Paralel,această reacţie poate varia ca intensitate la acelaş pacient, dacă este repetată.
Testul este informativ în ţările Meditaraniene, Orientul Apropiat şi Îndepărtat, pe cînd nu are o valoare în Europa Continenetală şi America, avînd o rată joasă de pozitivitate.
Boala Behchet25
Afectare oculară Afectare oculară din cadrul sindromului
Behcet este o manifestare foarte serioasă şi este una din cele mai frecvente cauze ale orbirii în bazinul Mediteranean, în Orientul Apropiat şi Îndepărtat.
Se observă în 50% din pacienţi cu SB, dar frecvenţa creşte la bărbaţii tineri (pînă 70%).
Deobicei apare în primii 2 ani de la debut. Afectarea este bilaterală în 70-80%.
Tablou clinic caracteristic este pan-uveita, care poate fi combinată cu vasculita a retinei.
Formarea hipopionului, care se prezintă ca acumularea puroiului în segmentul anterior, se diagnostică în 20%, şi el întotdeauna este asociat cu inflamaţie posterioară.
Boala Behchet26
Afectare oculară Afectarea anterioară izolată şi aşa
probleme, ca conjunctivita, ulceraţii corneale şi sclerita sunt rar depistate. Epizode recurente de inflamaţie duc la leziuni structurale, care se caracterizează prin sinehii posterioare, cataracta complicată, atrofia nervului optic şi maculodistrofia. Pierderea completă a văzului apare în 20% de pacienţi, chair în cazul tratamentului.
Consultaţia oftalmologului cu efectuarea oftalmoscopiei indirecte, examinarea cu lapma oftalmică este obligatorie pentru toţi pacienţi cu probleme oculare. Diagnosticul corect şi prevenirea atacurilor oculare este o metodă prinicipală prevenirii orbirii.
Boala Behchet28
Uveita Hipopionă la patientul cu Sindromul Behcet
Hypopion: niveau horizontal blanchâtre dans la chambre antérieure http://www.snof.org/maladies/behcet.html
Boala Behchet32
Afectarea sistemului nervos central
Afetare neurologică se observă în aproape 5% de pacienţi cu SB.
Deobice apare peste 5 ani de la debutul maladiei, şi niciodată nu este o manifestare primară.
Se identifică două tipuri de afectare:1) Parenchimatoasă (80%)
2) Non-parenchimatoasă (20%).
Boala Behchet33
Afectarea sistemului nervos central
Afectare parenchimatoasă se caracterizează prin leziuni inflamatorii nespecifice şi diferite grade de apoptoză în stemul cerebral, diencephalon, ganglionii bazali şi mai rar în măduva spinării şi cerebellum. Cortexul cerebral pare să nu fie afectat.
Se manifestă prin semne piramidale bilateral, hemipareză unilaterală, schimbări comportamentale, sfincterale şi cefalee. Simptome cerebrale stemale şi dereglări sensorii sunt mai rare. Schimbările în lichidul cefalorahidian,ca pleocitoza şi numărul crescut de celule se înîlneşte în 60% din pacienţi cu afectare parenchimatoasă.
Boala Behchet34
RMN al afectării parenchimatoale al SNC la pacientul cu Sindromul Behcet
RMN este mai sensibilă decît TC pentru diagnosticare, şi leziunile caracteristice sunt semnale patologice în stemul cerebral şi ganglionii bazali.
Boala Behchet35
Afectarea sistemului nervos central Atacuri frecvente, evoluţie progresivă,
schimbările în lichidul cefalorahidian sunt semne unui prognostic nefavorabil.
Aproximativ 25% din pacienţi din această categorie vor avea dizabilităţi în perioada de 10 ani.
Prezenţa cefaleei la pacienţii cu SB nu trebuie atribuită afectării SNC dacă nu sunt semne neurologice certe, din cauza ca cefalee tensională este caracteristică pentru pacienţii cu SB.
Boala Behchet36
RMN trombozei sinusale duale la un pacientul Sindromul Behcet
Pacienţii cu afectările non-parenchimatoase fac tromboză sinusală duală, care în principiu se manifestă prin cefalee şi edema papilară. Des se asociază cu tromboza venoasă profundă de altă localizare. Are un pronostic mai favorabil decît afectare parenchimatoasă.
Boala Behchet37
Afectarea vaselor majore Sindromul Behcet afectează vasele mari atît
arteriale cît şi venoase. Afectatea vaselor mari, deobicei, se începe
după apariţia simptomelor oftalmice, sau în acelaşi timp.
Mai des se depistează la bărbaţii, afectează în mediu 40-50% din pacienţi.
Trombozele venoase profunde ale membrelor inferioare ocupă 60-80% din această categorie. Vena cava inferior şi superior, sinusurile durei mater, venele axilare, brahiale, hepatică şi portae sunt afectate mai rar.
Boala Behchet38
Afectarea vaselor majore Tromboză cronică recurentă în extremităţile
inferioare duce la apariţia eritemului, dermatitei, hiperpigmentaţei şi la ulceraţie ulterioară.
Occluzie cronică în sistemul venei cava contribuie la dezvoltarea colateralelor în peretele toracic şi abdominal.
Occuzie în vena cava superior poate cauza varice esofagiene, chilotorax şi chilopericard.
Sindromul Budd-Chiari din cauza occuziei venei hepatice se prezintă cu ascita şi insuficienţa hepatică. El este o complicaţie rară al SB, dar este legat cu o mortalitate înaltă.
Trebuie de ţinut cont că trombozele venoase pot preceda inflamaţia şi trombozele arteriale.
Boala Behchet39
Afectarea vaselor majore Afectare arterială se întîlneşte la 1.5-7.5 % din
pacienţi. Pot fi aneurisme sau occluzii. Cel mai frecvent
se afectează aorta abdominală, după care urmează arteria iliacă, femorală, poplitea, carotidele şi subclavia. Afectarea arterelor renale, cerebrale sau arterelor coronariene şi ischemie viscerală este puţin caracteristică.
La afectarea arterelor periferice pulsaţie este diminuată sau lipseşte, apare claudicaţie intermitentă,extremităţile sunt reci, poate fi gangrena.
Aneurismul aortei abdominale produce dureri abdominale. Pot fi auscultate sufluri deasupra arterelor mari şi palpate mase pulsante. Maoriatea pacienţilor cu afectările arteriale au simptome constituţionale, ca febra şi scăderea în greuatate.
Boala Behchet40
Afectarea vaselor majore Aneurismele arterei pulmonare este una din cele
mai severe complicaţii al afectării arteriale din cadrul maladiei Behcet.
Ele deobicei apar la pacienţii tineri cu anamneza de tromboze venoase al picioarelor sau vena cava şi se manifestă prin hemoftizie recurentă, dispnee şi durere în cutia toracică.
Ruptura aneurismului a produs mortalitatea de 50% în anii 80, în prezent datorită diagnosticării timpurie, folosirii mai raţionale immunosupresantelor mortalitatea din cauza aneurismei arterei pulmonare a scăzut pînă la 20%.
Boala Behchet43
Manifestările musculoscheletale Artrita sau artralgii apar aproximativ în 50% din pacienţi Ele debutează pînă apariţia altor semne clinice cu luni,
chiar şi ani Deobicei se manifestă ca oligoartrita, ce afectează în ordine
descescătoare: genunchii, art.talocrurale, art.palmare şi art.radiocarpiene.
Este caracterisică sinovita superficială, care se rezolvă timp de 14 zile. Deformările nu sunt caracteristice. Examenul lichidului sinovial arată inflamţie cu predominarea leucocitelor polimorfonucleare.
Sacroileita nu este foarte evidentă, dar coexistenţa acne, artritei şi entezopatiilor au permis opiniile , că această patologie are semne clinice asemănătoare artritei reactive.
Fibromyalgia şi miozita locală la fel pot fi depistate.
Boala Behchet44
Afectare gastrointestinalăectare gastrointestinală Geografic. Este o manifestare frecventă a maladiei la
pacienţii din Orientull Îndepărtat. Vizual. Se caracterizează prin ulceraţii mucoasei,
asemănătoare celor din cadrul maladiei Crohn. Localizare. ¾ din ulceraţii sunt situate în porţiunea
terminală al ileum şi în caecum. Restul ulceraţiilor pot fi depistate în esofagul, stomacul, duodenul. Rectum se afectează rar.
Acuzele caracteristice: voma, durerile abdominale, diarea. Poate fi palpată o masă în regiunea ileocecală, se depistez perforaţii intestinale.
Este deficil de a diferencia manifestările gastrointestinale de la maladia Crohn, şi deobicei se orientează pe prezenţa şi altor simptome caracteristice sindromului Behcet.
Boala Behchet45
Afectare urologicăAfectare urologică Sunt caracteristice 3 patologi ale sistemului
urogenital:• Epididimita• Cistita• Disfuncţie erectilă
Epididimita apare la 20% din bărbaţi afectaţi, simptomul principal fiind durere.
Vezica neurogenă se depistează pe fonul sau fără leziunilor evidente ale măduvei spinării.
Disfuncţie erectilă se înregistrează la 2/3 din pacienţi cu afectarea sistemului nervos.
Boala Behchet46
Alte manifestăriAlte manifestări Inima se afectează rar. Ocazional sunt depistate
dereglări de conductibilitate şi afectare valvulară. O manifestare specifică este fibroză
endomiocardială din dreapta cu tromboză intracardiacă. Această patologie se depistează la bărbaţii cu afectare vasculară severă.
Glomerulonefrita este rară. Afectările variază de la nefropatie cu IgA pînă la inflamaţie rapid progresivă. Complexe imune nu se depistează.
Amiloidoza secundară de tip AA a fost raportată în în 0.04- 3% din pacienţi. Este mai predominantă la bărbaţi, se asociază cu afectarea vaselor mari şi artrita. Duce la mortalitate în 50% timp de 3 ani.
Boala Behchet47
HistopatologieHistopatologie Sindromul Behcet afectează vasele de toate
dimensiuni, cît arterii atît şi vene. Leziunile unde poate fi observată direct afectare
vasculară: ulcere orale, genitale, leziunile cutanate leucocitoclastice, eritema nodosum, miozita locală, uveita, afectările vaselor mari – aneurism, occluzie venelor maojre.
Leziunile unde nu poate fi observată direct afectare vasculară: acne cutanate (histologie nu diferă de acne obişnuit), afectare creierului (histologic nu se depistează afectare vasculară)
Care-va celule specifice sau depozitarea complexelor imune pînă în prezent nu au fost depistate.
Boala Behchet48
PatogenezaPatogeneza
Patogeneza nu este clară. Un rol important joacă mecanismele imunologice
şi inflamaţie necontrolată. Studiile familiare au confirmat ipoteza
perdispunerii genetice, risk ratio variază de la 11 pînă la 53.
A fost presupusă transmiterea autosomal recesivă, care rămîne discutabilă.
HLA-B51 rămîne o asociere cel mai frecvent raportată. Loci cromosomale potenţiale non HLA sunt 6p22-23 şi 12p12-13.
Boala Behchet49
PatogenezaPatogeneza
Unii autori au atribuit sindromul Behcet către maladii autoimune. Argumentele contra sunt:
1. Datele clinice şi de laborator caracteristice maladiilor autoimune (Raynaud’s phenomenon, afectaea seroaselor, trombocitopenia, anemia hemolitică) nu sunt depistate. Nici nu este o asociere cu sindromul Sjogren.
2. Nu există o prevealenţă mai înaltă pentru maladii autoimune în familiile pacienţilor.
3. HLA -B51 asociere nu este comună pentru maladiile.
4. Nu este o reactivitate B celulară specifică
Boala Behchet50
PatogenezaPatogeneza
Teorie autoinflamatorie Cele mai recente date (Direskeneli H (2006).
Autoimmunity vs autoinflammation in Behcet's disease: do we oversimplify a complex disorder? Rheumatology (Oxford) presupun asociere factorului ereditar şi mecanismelor adaptive imune.
Tabloul clinic nu este uniform, există patricularităţile în grup. Către factori caracteristice unor sau altor grupe sunt: acne şi artrita, tromboflebita superficială şi tromboza venoasă profundă, ulcere orale paralel cu ulcere genitale şi eritema nodosum.
Boala Behchet51
Datele de laboratorDatele de laborator
Anemie moderată şi leucocitoza cu neutofilie se observă în 15% din cazuri, dar nu corelează cu activitarea maladiei.
VSH şi PCR sunt moderat elevate. PCR corelează cu eritema nodosum şi prezenţa tromboflebitei acute.
FR şi anti ADN, anti-neutrophil cytoplasmic antibodies (ANCA) sunt negative.
Pacienţii cu SB şi afectare gastrointestinală pot avea nivele înalte al Anti-Saccharomyces Cerevisiae Antibodies (ASCA)
Boala Behchet52
Datele de laboratorDatele de laborator BS International Study Group (ISG) în 1990 a
publicat ISG Criteria of Diagnosis of Behcet’s Disease
După determinarea specificităţii şi sensibilităţii criteriilor, ele au fost comfirmate ca cele mai performante în comparaţie cu criteriile propuse antecedent.
Ulcere orale sunt sine qua non Succesul şi informativitatea lor depinde de
prevalenţa sindromului în populaţia. Pot fi forme atipice, care nu îndeplinez criteriile.
Boala Behchet53
International Study Group Criteria for diagnosis of International Study Group Criteria for diagnosis of Behзet’s diseaseBehзet’s disease
Manifestare Definiţie
Ulcere orale recurente
Afte minore, majore; ulcere herpetiforme. Reapa odată în 3-4 luni cel puţin.
plus orice 2 din următoarele
Leziunile recurente genitale
Ulceraţii aftoase sau cicatrice observate de către medic sau pacient
Afectare oculară Uveita anterioară sau posterioară, celulile în corpus vitreos, vasculita retinei
Afectare cutanată Erythema nodosum-like, pseudofoliculita, leziunile papulo-pustulare, nodule acneiforme.
Testul pozitiv la patergie
Testul seînterpretează de către medic, peste 24-48 de ore, efectuat în condiţii sterile cu acul nr.20 sau mai mic
Boala Behchet54
Tratament
Opţiunile terapeutice variză semnificativ de la psihoterapie pînă la immunosupressie agresivă, în funcţie de semne şi simptome, necesităţile individuale al pacientului. Pacienţii tineri sunt trataţi mai agresiv, din cauză că ei au o morbiditae şi mortalitate cea mai înaltă.
Boala Behchet55
Tratament. Maifestările musculoscheletale. Ulcere orale şi genitale sunt dureroase şi afectează
calitatea vieţii, contribuie la dereglări de glutiţie, dificultăţi în miers. Sunt tratate cu GCS local, tualetă, în unele cazuri se indică terapie sistemică.
Colchicina s-a folosit pe larg. La moment se consideră fiind neeficace pentru ulcere orale. Este efectivă pentru artrita. Este benefică pentru ulcee genitale, eritema nodosum numai la femei. Doza zilnică bine tolerată este de 1,5 mg.
Talidomida 100mg/zi timp îndelungat, cel puţin 24 se săptămîni a arătat să fie eficace. Neuropatie periferică este un efect advers toxic al preparatului, dar se înregistrează mai frecvent la femei vîrstnice. Folosirea preparatului este limitată din cauza efectului teratogen.
Pacienţiilor rezistenţi la terapie convenţională poate fi administrată o cură scurtă de prednisolon (20 mg/zilnic) sau azathioprina (2.5 mg/kg/zi).
Boala Behchet56
Tratament. Maifestările musculoscheletale.
Depo-medrol (40 mg methylprednisolone acetate) fiecare 3 spt. timp de 27spt.) a fost eficace numai pentru eritem nodos, şi numai la femei. (Mat C, Yurdakul S, Uysal S, Gogus F, Ozyazgan Y, Uysal O, Fresko I, Yazici H (2006). A double-blind trial of depot corticosteroids in Behcet's syndrome. Rheumatology (Oxford). 45(3):348-52. )
Antibioticoterape. S-au testat mai mulţi agenţi pe baza teoriei implicătii în patogenia streptococcului. Un studiu prospectiv raportează rezultatele benefice de la penicillina. Combinaţia penicillina-colhicina este mai superioară decît colhicina izolată pentru manifestările musculocutanate.
TNF-α blockers au fost folosite des în ţările dezvoltate. Un studiu controlat, de 4 săpt cu etanercept între bărbaţii cu SB a confirmat eficacitatea lui în controlul manifestărilor musculorcutanate .(Melikoglu M, Fresko I, Mat C, Ozyazgan Y, Gogus F, Yurdakul S, Hamuryudan V, Yazici H (2005). Short-term trial of etanercept in Behcet's disease: a double blind, placebo controlled study.Journal of Rheumatology. 32(1):98-105. )
Boala Behchet57
Tratament. Maifestările articulare.
Artrita, deobicei, este autolimitantă. AINS şi corticosteroizii local sunt benefice.
Colhicina este eficace la fel, în ambele sexe.
Cure scurte de prednisolona (20-30 mg/zi) sunt rezervate la pacienţii cu simptome persistente.
Interferon-alpha este efectiv, dar costul preparatului, lipsa dozelor standarde şi efecte adverse îl limitează în folosire.
Boala Behchet58
Tratament. Afectare oculară. Azathioprina 2.5 mg/kg/zi este eficace şi permite a
reduce doze steroizilor la pacienţii cu afectare oculară. Aceasta este confirmat într-un studiu cu durata peste 8 ani. Rezultatele au fost cele mai bune la pacienţii, care administrau AZA începînd cu 2 ani de la debutul afectării oculare.
Cyclosporin A (CsA), este mai superior decît CYC în pulse lunare. CsA a indus un răspuns antiinflamator rapid în doze 2-5 mg/kg/zi, dar necesită atenţie în privinţa monitorizării efectelor adverse toxice: creatinina serică, hipertensiunea, epizode de neuropatie şi pierderea auzului.
Boala Behchet59
Tratament. Afectare oculară. Alpha interferon a fost încercat pentru uveita. Un studiu
retrospectiv (Kotter I, Gunaydin I, Zierhut M, Stubiger N (2004). The use of interferon alpha in Behcet disease: review of the literature. Seminars in Arthritis and Rheumatism. 33(5):320-35) a arătat eficacitatea lui în cazul uveitei, inclusiv uveita posterioară rezistentă. Efecte adverse sunt doză-dependente.
TNF-α blockers, cît anticorpii monoclonali TNF-α atît şi receptorii solubili TNF-α sunt efective în SB. Anti-TNF monoclonal antibody infliximab 5 mg/ kg permite controlul rapid uveitei severe rezistente, dar din cauza exacerbărilor teraia trebuie să fie de durată.
Datele despre GCS sunt controverse şi GCS trebuiesc utilizate cu atenţie, în cure scurte, cu scădere rapidă a dozei şi asocierea altui preparat imunosupresiv.
GCS local – picături oftalmice în combinaţie cu midriatice pot fi utilizate în timpul ataculu acut.
Vitrectomie şi chirurgie pentru cataracta nu îmbunătăţesc vederea.
Boala Behchet60
Tratament. Afectare vaselor mari. Este interestant faptul lipsei tromboemboliilor, necatînd
la epizode recurente de tromboză. Rolul anticoagulanţilor este controversal. Experienţa
limitată terapiei fibrinolitice, la fel, nu a fost eficace. Aneurisme arterelor periferice trebuiesc corectate
chirurgical. Rata exacerbărilor este aproximativ 30% . Terapie adjuvantă recomandată: pulsuri lunare de CYC în
combinaţie cu 1 mg/kg prednisolon cu scăderea dozei timp de cîteva luni pînă 30 mg/zi.
Aneurismul arterei pulmonare este tratat după aceeaşi schemă. Anticoagulare este contraindicată (riscul hemoragiei), chirurgical (mortalitatea înaltă).
Chirurgie endovasculară este de perspectivă pentru afectările venoase şi arteriale.
Boala Behchet61
Tratament. Afectare SNC.
Nu sunt studii controlate. Tromboza sinusurilor durei mater şi tensiunea
intracraniană sint trataţi cu 1g methylprednisolonei zilnic timp 3-5 zile, cu trecerea la doze de susţinere.
Afectare parenchimei este tratată cu CYC sau AZA în combinaţie cu GCS. CyA nu se recomandă din cauza nefrotoxicităţii
MTX pe os (7.5-12.5 mg/spt) opreşte progresia afectării neurologice cronice.
TNF-α blocker (infliximab) este benefic în tratamentul maladiei neurologice parenchimatoase refractorii.
Boala Behchet62
Tratament. Afectare tractului gastrointertinal.
Sulphasalazina în doza de 2-4 gr/zi nu a arătat eficacitate.
Thalidomide este eficace numai la unii pacienţi.
Tratamentul chirurgical se efectuiază în cazul ulceraţiilor şi perforaţiilor rezistente.
Studii mici arată că, TNF-α blocker (infliximab) este benefic pentru tratamentul afectărilor TGI în SB.
Boala Behchet63
Tratament. Concluzie.
• La momentul dat sunt metode efective pentru tratamentul afectării oculare şi manifestărilor musculo cutanate.
• Managementul afectărilor SNC, complicaţiilor vasculare majore, înclusiv evenimente trombotice rămîne de dorit.
Boala Behchet64
Pronosticul Mortaliatea şi morbiditatea este cea mai înaltă între
bărbaţii tineri. Femei au manifestări mai puţin severe. Cauza principală mortalităţii – afectarea vaselor mari, în
special aneurismul arterei pulmonare şi afectarea neurologică.
Afectare oculară şi consecinţele ei apar timp de 2 ani de la debut. Pierderea vederii apare pînă la 20% din pacienţi, necatînd la terapie aplicată.
Cu toate că maladia devine mai puţin agresivă după 40 de ani, aşa manifestările, ca afectare SNC şi vaselor mari pot debuta tîrziu (peste 5-10 ani de la debut).
Mortalitatea scade cu timp (maladie auto-limitantă şi lipsa aterosclerozei sporite, caracteristice maldiilor autoimune).