BOALA PA

RODONTALA

P O P T E O D O R

ISTORICUL BOLII PARODONTALE

Boala parodontala are o istorie tot atat de lunga cat si a omului insusi si este responsabila pentru mai mult de 80% dintre dintii pierduti dupa varsta de 35 ani

Remediile folosite pentru prevenirea sau tratarea bolii:

- masajul gingival ;

- spalatul gurii cu extracte din plante;

- betisoare din lemn cu actiune astringenta si dezinfectanta;

- Periajul dintilor cu pulberi dentrifrice;

- Imobilizarea dintilor cu sarme din aur

Incidenta

Boală paradontala (parodontopatia) a devenit un adevărat flagel. Într-un raport al O.M.S. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) s-a stabilit că pe mapamond frecvenţa îmbolnăvirilor parodontale depăşeşte 70% şi este cauza principala a pierderii dinţilor la adulţi. Rată de îmbolnăvire creşte cu vârstă. •

Prevalenta

Prevalenţa parodontopatiei şi gingivitei în România : anul 1972, Severineanu raporta pe un studiu de 2000 de subiecţi o medie de 51,2%, repartizată astfel:

-43% între 20-30 ani

-70% între 30-40 ani

-75% între 40-50 ani

-85% între 51-60 ani.

INCIDENTA SI PREVALENTA BOLII

CIRCUMSTANTE ETIOLOGICE GENERALE SI LOCALE

Factori locali:

cauzali: placa bacteriana;

favorizanti: tartrul dentar, cariile dentare, trauma ocluzala, edentatia, anomaliile dento-maxilare, parafunctii, obiceiuri vicioase, factori iatrogeni, alti factori locali.

Factori generali, sistemici.

Factorii determinanti ai afectiunilor imbolnavirilor inflamatorii de tip distructiv ale al

parodontiului marginal sunt de natura microbiana.

MICROBIOLOGIA BOLII PARODONTALE

Infectia parodontala este produsa de microorganisme ce colonizeaza suprafata dentara la nivel supra sau subgingival. Bacteriile vii si moarte impreuna cu produsii intermediari de catabolism formeaza un biofilm rezistent ce se ataseaza la dinte, la celulele epiteliale si la tesuturile subiacente expuse.

BACTERIE PATOGEN PARODONTALA

- microorganismul trebuie sa fie prezent, in numar mare, in parodontiul lezat, iar in parodontiul normal acesta trebuie sa fie in numar redus sau absent;

- indepartarea microorganismului trebue sa duca obligatoriu la oprirea progresiei bolii;

- microorganismul trebuie sa aiba factori de patogenitate relevanti pentru initierea si progresia leziunilor parodontale;

- in laborator, in experimentele pe animal trebuie sa se reproduca leziunile de la om;

- raspnsul imun umoral si celular trebuie sa indice rolul unic al microorganismului in producerea bolii.

Microorganismul care indeplineste toate conditile prntru a fi considerat patogen parodontal este Aggregatibacter actinomycetemcomitans.

BACTERIE PATOGEN PARODONTALA

Placa bacteriana reprezinta o agregare bacteriana ce adera de suprafata dentara, pe protezele fixe sau mobile, pe aparatele ortodontice sau pe implanturi. In compozitia placii bacteriene sunt intre 200 - 400 specii diferite de bacterii.

PLACA BACTERIANA GINGIVO-DENTARA

Tartrul reprezinta placa bacteriana acumulata in timp si transformata intr-o pelicula dura, incolora sau de culoare galbuie-cenusie.

TARTRUL DENTAR

Tartrul dentar se formeaza prin mineralizarea placii bacteriene care reprezinta un complex organo-mineral aderent de suprafata dentara sau alte structuri solide orale, lucrari protetice, aparate ortodontice.

Tartrul dentar nu constituie o cauza directa determinanta in etiologia bolii parodontale dar poate fi un factor favorizant.

PROGRESIA BOLII PARODONTALE

Parodontita prepubertala

Apare pana la varsta de 11 ani, mai rar peste aceasta

varsta.

Parodontita juvenila

Apare la tineri in perioada intre 11 si 19 ani.

PARODONTITE AGRESIVE

Incidenta parodontitei agresiva, rapid progresiva este de 4 - 8 % din totalul formelor de parodontita marginala cronica profunda.

Aceasta boala apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 de ani, cu un maxim de incidenta a episoadelor agresive si de pierdere a unor dinti in jurul varstei de 30 - 35 ani

PARODONTITA AGRESIVA, RAPID PROGRESIVA

Superficiala

forma a bolii poate fi usor confundata cu o gingivita avansata, dar semnele clinice distincte face ca stabilirea certa a parodontitei marginale cronice superficiala sa fie clara

cronica

forma lent distructiva a bolii porodontale

la adult se instaleaza fenomene de distructie progresiva, ireversibila sub influienta mecanismelor de actiune a microorganismelor si datorita unei reactii de aparare reduse sau inadecvate.

PARODONTITA MARGINALA CRONICA

MIJLOACE PRINCIPALE DE INDEPARTARE A PLACII MICROBIENE

Conditia esentiala pentru mentinerea starii de sanatate gingivale si parodontale o reprezinta indepartarea placii microbiene si prevenirea acumularii ei pe dinti si suprafetele gingivale adiacente.

La persoanele cu parodontiu marginal sanatos, indepartarea placii bacteriene gingivo-dentare previne aparitia imbolnavirii gingivale.

Indepartarea placii bacteriene favorizeaza procesul de vindecare la bolnavii in curs de tratament parodontal, iar la bolnavii tratati impiedica aparitia recidivelor

de catre pacient pentru:

indepartarea placii bacteriene, in primul rand prin periaj gingivo-dentar la care se asociaza mijloace secundare de intretinere a igienei bucale.

de catre medic prin:

debridare gingivala;

detartraj supra- si subgingival;

lustruirea suprafetelor dentare detartrate;

tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile, prin chiuretaj radicular.

IGIENIZARE

Periajul gingivo-dentar

Clatirea gurii cu solutii antiseptice de uz stomatologic

indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si zonele gingivale adiacente;

stimularea circulatiei, vscularizarii si cheratinizarii normale a gingiei, cresterea tonusului functional.

MIJLOACE PRINCIPALE DE INDEPARTARE A PLACII MICROBIENE

Folosirea firului de matase in spatiile interdentare;

Scobitori din lemn sau din plastic;

Perii cu actiune de curatire interdentara;

Stimulatorul gingival;

Dusurile si irigatia dentara;

MIJLOACE SECUNDARE, AJUTATOARE, DE INDEPARTARE A PLACII BACTERIENE, A RESTURILOR ORGANICE SI DE STIMULARE GINGIVALA

PENTRU UN ZAMBET FRUMOS

Pastrati sanatatea dintilor !