Inima este o masa de tesutmuscular care se comportaasemenea unei pompe, condu-cand sange oxigenat In totco11JuL Daca nu se Imbolnii-ve~te, inima va funcl;iona faraIncetare oviata Intreaga.

-'

~~..

~-C"'

stenoza valvulei tricuspide septal (gaura in inima)

a .nima bolnava nu poate mentine

irculatia sangelui 1n organism, lucru ce

duce la acumularea de fluide. Aceastapoate avea ca rezultat congestia pulmonara,insuficienta respiratorie ~i pierderea energiei.

Boala arterei coronare este cea rnai des1nta1nitii boala cardiaca ~i este provocatii deobstructia arterelor ce transporta sange oxigenat1a mu~chiul inimii. Aceastii obstructie poate ficauzata de acumularea unor rnateriale (depozitde grasimi ~i colesterol, ce pot obtura completsau pa11ia1 o artera, astfel1ncat circulatia sangeluiprin aceasta este 1ngreunata) 1n interiorul arterei,sau de 1ngr0,)'area ~i 1ntarirea peretilor arterei.

AnginaObstructia arterelor este principaltil factor careproduce boala denumita angina pectorala, osenzatie de durere sau disconfort 1n interioru1pieptului, din cauza ca alimentarea mu~chiuluiinimii cu sange este redusa. Acesta poate fiprimul simptom al1mbolrulvirii inimii. incetinirea

stenoza congenitala avalvulei aortice

O Inim3 scoas3 recent de la donatorul s3umort. Persoanele care sufer3 transplanturi deinim3 tr3iesc acum mai mult datorit3eficien'ei medicamentelor imunosupresive,care impiedic3 respingerea noului organ dec3tre organismul unui pacient, precum ~iinfectarea.

stenoza valvuleiaortice

Valvulele bolnaveprovoaca murmures;stol;ce. Murmurul;n;m;; poate ficauzat deingustarea (stenoza)valvulelor. Stangasus: murmurul une;;n;m; este cercetatcu ajutorul unortubur; m;croscop;ce(catetere). ;ntrodusein compart;mentele;n;m;; pr;ntr-o arterasau o vena.mitrale

circulatiei sangelui duce la aparitia trombozei,fo11I1area cheagurilor de sange. Un cheag desange se formeaz~ de obicei Intr-o sectiune aunei artere coronare, ce prezinta: depuneri dernateriale. Aceasta poarta: numele de tromboz~coronara. jn acest caz, circulatia sangelui spre oportiune a m~hiului inimii este Intrerupta:, une-ori foarte rapid.

lipsa oxigenului, precum ~i a altor substantenutritive transportate In sange, va declan~a in-farctul, moartea celulelor din acea pOrtilll1l' Ul'

249

BOLILE CARDIACE

mu~hi. Daca mai mult de 40 % din mu~hiulinimii este afectat in acest mod, inima nu maipoate functiona corect, iar circulalia sangeluispre celelalte parti ale organismului esteintrerupta. Un astfel de atac al inimii va avea carezultat incetarea batailor acesteia ~i moartea,daca persoanei in cauza nu 1i este aplicataimediat resuscitarea cardio-pulmonara (RCP).

Presiunea ridicata a sangelui, nivelul ridicatde colesterol din sange ~i fumatul sunt factori cefavorizeaza apari1;ia bolilor inimii. Exercitiile fizi-ce regulate, care contribuie la mentinerea greu-tatii normale a corpului, scutind astfel inima deeforturi suplimentare, ajuta ~i la diIninuarea pre-siunii sangelui ~i a nivelului de colesterol. Nive-lul de colesterol poate fi de asemenea mi~ratprin pastrarea unei diete corespunzatoare; ali-mentele bogate in grasimi saturate, cum suntcamea cu grasime, smantana ~i branzeturile bo-gate in grasimi trebuie evitate. in SUA, multepersoane ~i-au dat seama de pericolul pe carefumatul il reprezinta pentru sanatate ~i aurenuntat la acest obicei. Datorita acestui fapt,precum ~i a altor modificlri ale stilului de via1;a,in SUA s-a constatat o reducere considerabila anumarului de decese cauzate de bolilecardiovasculare.

TratamentulPentru vindecarea bolilor inimii sunt folosite treitipuri principale de medicamente. Medicamen-tele anti-anginoase ca nitralii, betablocantele ~iantagolli$tii calciului, actioneaza in mod diferitpentru a U5ura munca efectuata de inima. Altemedicamente reduc riscurile apariliei trombozei,formarea cheagurilor de sange. Gruparea celu-lelor plachetelor sangvine reprezinta una dintreprimele etape ale formarii cheagurilor de sange.Formarea de cheaguri poate fi insa controlata ~i

o 0 in timpulopera,iilor pe cord,cursul sangeluipacientului esteredirec'ionat cuajutorul unui aparat

inima-plamani(stanga), care preiatemporar pomparea~i oxigenareasangelui. in timp ceinima nu este activa,un oxigenator(stanga sus)inlocuie~te ac,iuneaplamanilor, chirurgulputand astfel sa

opereze ,esutulinimii (dreapta sus).

prevenit.1 cu ajutorul medicamentelor anti-plachetare. Medicamentele cu rol anticoagulantImpiedica formarea componentei proteice acheagurilor de sange. Medicamentele caredizolv~ aceast.1 component.1 proteica poart:ldenumirea de medicamente trombolitice.

Dac~ o artera este obturat.1, una dintre celemai u~oare opera1;ii reparatorii este angioplastia.Chirurgul introduce un cateter (tub) prevazut cuun balon ce nu contine aer, 1:n artera. cand ajun-ge 1:n poz:tia dorit.1, balonul este umplut cu aer,pentru a 1:ndeparta'depozitele de grasimi sau dealte slibstante, care au obturat artera, largind-o.I )lir;1 aceasta, balonul este scos afara. jn unele

2S0

superior, denumit atriu ~i un compartirnent infe-rior denumit ventricul. Circulatia sangelui 1ntrecompartirnentul superior ~i cel inferior estecontrolata de valvule care fac ca sangele s:l cur-g:l1ntr-o singura directie. De asemenea, valvu-lele controleaza circulatia sangelui din comparti-mentele inferioare 1n aorta ~i 1n artera pulmona-ra, care transporta sange la plamani. lngustareaunei valvule, sau stenoza, poate duce la proastafunctionare a unei valvule, fapt ce detemlina for-tarea exagerata a mu~chiului inimii, care pom-peaza sange prin acea valvula. O valvula flSuratapermite sangelui s:l curga 1napoi ~i consumaenergia mu~chiului inimii. Mu~chii suprasolicitatiai inimii se dilata, plasand o povara rnai rnareasupra arterelor coronare, care alimenteaza mu~-chiul cu sange oxigenat, provocand dureri de

piept.Afectiunile valvulelor pot fi congenitale

(prezente 1nca de la na~tere), sau pot fi cauzatede boli. Cea rnai comurul boala care afecteazavalvulele inirnii este febra reurnatismala. Uneori,de~i aceasta boala este prezenta 1n organism, eapoate fi descoperita abia dupa ani de zile. Medi-camentele diuretice sunt folosite pentru elimi-narea acumulari1or de lichide din plarnani, dinpartea inferioara a corpului ~i picioare, ce rezultadintr-o circulatie sangvirul deficienta.

Chirurgia cardiovascularaChirurgia cardiovasculara trebuie folosita pentrurefacerea valvulelor deteriorate, iar medicii reco-manda interventiile chirurgicale inainte ca mU$-chiul inimii sa fie foarte afectat ~i inainte ca sirnp-tomele sa devina foarte grave. In unele cazuri,

cazuri, arterele deblocate prin aceasta metoda seobtureaza din nou In decurs de ~ase luni.

Daca o artera obturata nu poate fi corectataprin angioplastie (uneori, aceasta forma detratament este considerata prea riscanta pentrupacient), chirurgul va efectua o opera1;ie deocolire, redirec1;ionand cursul. arterei afectate,printr-un segment dintr-o vena extrasa dinpiciorul pacientului, care transporta sangele Injurul pol1iunii blocate.

Probleme ale valvulelorInima este compusa din patru compartimente:fiecare parte a inimii prezinta un compartiment

aortaaorta

Inima sanatoasa

~

--

artera

Trecerea sangelui printr-o inima cu o valvula bolnava (sus). O valvulafisurata fntre ventricule face ca o parte din sangele care se fntoarce la

inima sa nu fie pompat catre plamani pentru a fi oxigenat. Sangeledezoxigenat trece astfel fn ventriculul stang ~i fn organism. Afecfiunilevalvulelor pot fi congenitale sau provocate de boli. Stanga: o inimasanatoasa. fn care valvulele ~i arterele funcfioneaza normal.

ventricul sept

Pentru a anticipa dacci o nouci inimci va fi res-pinsci, este necesarci efectuarea unei biopsii -

o bucatci micci de fesut al inimii este trimiscipentru a fi examinatci la microscop. Dacci nu-mcirul celulelor de apcirare (pete de culoareinchisci) este ridicat (imaginea de deasupra),este nevoie de o cantitate mai mare de medi-camente imunosupresive. Dacci fesutul estenormal (sus), nu este nevoie de dozci ridicatci.

o nuan~ albastruie, iar afectiunea de care suferneste cunoscu~ sub numele de "copil aibastru".Unii copii se nasc cu obturatii sau blocaje alearterelor coronare, care 1mpiedic(l curgereasangelui spre mu$Cbiul inimii. Acestea vor ducela sufocarea copilului ~i uneori la lipsa de ener-gie. Copiii care sufern de aceste afectiuni suntmai obositi ~i pot avea o cre~tere mai len~.Problemele arterelor coronare pot fi rezolvate cuajutorul chirurgiei, iar 1n cazurile foarte grave potfi necesare mai multe operatii. Totu~i, peste 75%din afectiunile congenita1e ale inimii pot fivindecate 1n urma interventiilor chirurgicale, iar1n unele cazuri mai grave s-au 1nregistrat ame-liornri importante.

Pericardita este inflainarea membranei ce1nconjoarn inima ~i duce la acumularea de lichidsub membrarul. Aceasta poate ap(1rea 1n urmaunor boli infectioase repetate, unei infectii renalesau unei artrite. Lichidul trebuie extras prinmetode chirurgica1e, pentru ca pacienri1l s(lsupravielUiasal. Inflamarea tesutului mu~hiuluiinimii, miocardita, poate deteriora permanent ~iireparabil celulele mu~chiului. Singurultratament pentru aceas~ boai(l este transplantulcomplet de inim(l.

Cardiomiopatia este o al~ afectiune amu~chiului inimii. Mu~ul poate s;l fie sl(lbit,sau s(l nu se fi dezvoltat perfect, 1mpiedicindastfel inima s;l functioneze 1n mod eficient. iricele mai multe cazuri, peretele situat 1ntre celedou(l compartimentele inferioare ale inimii selngroa~(l. Aceast(l boal(l se trateaz(l cumedicamente care relaxeaz(l inima, uneori fiindnecesare interventii chirurgica1e. Medicii sunt cei

valvula deteriorata poate fi "reparata" lnsaalteori, in special in cazul valvulei aorte, aceastatrebuie inlocuita. Aceasta valvula poate fi untransplant constituit din tesut uman sau animal,insa se pot folosi ~i valvule artificiale. Valvuleleartificiale au o viata mai lunga decat celebiologice, care in prezent trebuie inlocuite dupazece ani. Cu toate acestea, o valvula artificiala,confeqionata din materiale rezistente, poateincuraja formarea trombozei, iar pacientul caruiai se introduce o valvula artificiala trebuie sa ia inmod regulat medicamente anticoagulante. Dacase respecra aceste conditii, 95 % din operatii1e deinlocuire a valvulelor sunt reu~ite.

Afeqiuni congenitaleMulti copii se nasc cu afeqiuni ale inimii, dato-rate in special malformatiei uneia dintre valvulecare poate fi corectata printr-o interventie chirur-gicala. Exista ~i alte afectiuni ale inimii care lichinuie pe copii, dintre acestea facind parte ~ideschiderile anormale in inirna, care permitsangelui sa treaca dintr-o parte a inimii incealalta. jn acest caz, sangele dezoxigenattraverseaza inirna, farn sa fi trecut prin plamani,iar apoi este pompat in organism inca o data.Aceasta afectiune, cunoscuta sub numele de"gaura in inirna", se poate vindeca pe masura cecopilul cre~e. Daca nu se inre:gistreaza nici o1rnbunatatire, "gaura in inirna" poate fi reparataprin interventii chirurgicale.

in unele cazuri, conexiunile dintre vene sauartere ~i inirna pot fi anormale, provocind in-toarcerea sangelui dezoxigenat inapoi in orga-nism. in astfel de cazuri, pielea copilului capata

251

BOLILE CARDIACE

Daca ritmu/ batai/or inimii se dereg/eazaIn urma unui atac de cord, un mecanismde reg/are (stOnga) poate fi imp/antat Inpieptu/ pacientu/ui. Printr-un fir cu careeste conectat /a inima, acesta e/ibereazaun impu/s e/ectric care face ca inima sabata corect ~i regu/at.

sc~t;I, care produce contraqii ritmice ale mu~-chiului inimii. Este foarte important ca aceast;Ifrecvent:1 a bat;Iilor inimii sa fie mentinut;I cons-tant;I, lnsa, uneori, aparatul se poate deregla,provocand contraqii neregulate. Aceasta poartadenumirea de fibrilatie ~i poate fi corectat;I prinaplicarea brusca a unui curent electric puternic,cu ajutorul unui aparat denumit defibrilator.

in cadrul un~i frecvente normale, un impulsslab, venit de la mecanismul de reglare a rit-mului bat;Iilor inimii, stimufeaza contractia atrii-lor, cele doua compartimente superioare ale ini-rnii. Acest impuls este generat de o bucat;Iminuscula de tesut, nodul sino-atrial (nodul S-A),din peretele atriului drept. Un al doilea impulsdin nodul atrio-ventricu1ar (nodul A-V), ,deter-mina contractia ventriculelor, compartimenteleinferioare ale inimii. Daca nodul S-A este distrusde Qoala, nodul A-V poate prelua funqii1e aces-tuia, lnsa chirurgii pot acum sa 1nIocuiascasistemul defici~nt cu un mecanism artificial.Acest mecanism artificial de reglare, a bat;Iilorinimii functioneaza cu ajutorul un()r bateriirezistente introduse in diferite parti ale corpului,de exemplu sub brat. Acest aparat poate preluafunctiile inimii, fara Intrerupere, timp deaproximativ ~ase ani, dupa care trebuie 1nIocuit.

Aparatul EKGSemnalele electrice generate de inima pot fimonitorizate la un aparat denumit electrocardio-graf. Acesta prime~te semna1ele electrice ~i leinregistreaza pe hartie, pe o electrocardiograma.Acest test poarta denumirea de test EKG .Semnalele sunt p~luate de electrozi, a~ti lacorpul pacientului. Electrozii sunt ni~te placutede metal fixate in contact cu bratele, picioarele~i pieptul. Fiecare bataie a inimii produce unsemnal, inregistrat sub forma unei serii deondulatii. Orice neregularitate a ritmului inimiipoate fi detectat;I ~i va oferi indicatii exactereferitoare la eventualele probleme existente.

1!:I.?~5

w~

care decid dac~ pacientul are nevaie de untl-ansplant de inima.

De la stabilirea primului diagnostic de atac decard, 1n 1927, s-au realizat pragrese deasebit deimpartante 1n ceea ce prive~te tratamentulbolilar de inima. Cu taate acestea, pentru ainima faarte bo1nav~, care nu paate fi vindeca~prin intermediul altar tehnici chirurgicale,tl-ansplantul reprezin~ ultima ~ans~.

Perspective de supravie\uirePrimul transplant de inima a fast efectuat de Dr.Christian Barnard, un chirurg sud-african, 1n anul1967. La 1nceput, transplanturile nu prea aveausucces deaarece sistemul imunitar alargaI)ismului respingea noul organ. ins~, dup~

descoperirea medicamentelor imunosupresive,care inl~tur~ aceast~ reactie, ~ansele desupravietuire ale pacienti1or au crescut. inprezent, peste 65% dintre pacientii cutransplanturi de iriinill se pot bucura de mai multde patru ani de viat:1 activ~ dup~ operatie. Ceamai mare dificultate 1n preg~tirea unui programadecvat de transplant este g~sirea donatorilor deiriinill. Cerce~e 1n domeniul inimilor artificiale,care vor salva multe vieti, pot duce la g~sireaunei solutii 1n aceasta problema.

O alta metod:I de succes 1n vindecarea inimiibolnave este folosirea unui aparat artificial dereglare a ritmului b~tai1or inimii. Acest mecanismmentine ritmul b~tai1or inimii la 70 pe minut,generand un impuls electric scurt, de intensitate

Act;unea ;n;m;; este ver;ficata cu ajutorulunu; electrocard;ograf (EKG) (;mag;nea desus). Stanga: unul d;ntre pr;mele aparateEKG, confect;onate in 1900. Sarc;n;leelectr;ce erau transm;se pr;n fire ata~atela vase d;n metal, in care erau ;ntrodusema;n;le ~; p;c;oarele pac;entulu;.

90:O

'5:x:

.11f1f.~.'.A". Corpul omenesc 16 -INIMA I