bolile congenitale cardiovasculare

4
BOLILE CONGENITALE CARDIOVASCULARE DEF: Anomalii de structura si sau functie a uneia sau mai multor componentcare rezulta in urma ale aparatului cardiovascular care rezulta in urma dezvoltarii embrionare deficitare, prezente la nastere. ETIOLOGIE Sunt rezultatul interactiunii factorilor genetici cu cei de mediu; factori de mediu: rubeola maternala in timpul sarcinii, consumul de alcool sau litiu in timpul sarcinii. CLASIFICARE Cardiopatii congenitale cu sunt stanga – dreapta(initial necianogene) -defectul de sept interatrial(DSA) -defectul de sept interventricular(D SV) -persistenta canalului arterial(PCA) -coarctatia de aorta(CAO) Cardiopatii congenitale cu sunt dreapta stanga(cianogene) -Tetralogia Fallot -boala Ebstein DEFECTUL DE SEPT INTERARTRIAL(DSA) Poate fi localizat la mijlocul septului interatrial sau la nivelul septului interatrial imediat deasupra planseului atrio- ventricular. Clinic: subiectiv: simp. apar ocazional in copilarie si pana la 30 de ani si constau in dispnee de efort , palpitatii, fatigabilitate. Obiectiv: in cazul sunturilor importante, puls periferic slab perceptibil, suflu sistolic in focarul pulmonary Investigatii paraclinice: ECG, radiografie cardio-pulmonara, ecocardiografie, cateterism cardiac Evolutie:DSA mici se pot inchide spontan pana la varsta de 18 ani , risc mic de endocardita. Tratament: medical adresat complicatiilor (aritmii, insuficienta cardiac,infectii pulmonare),chirurg ical in functie de indicatii, inchiderea defectului cu petec de Dacron. DEFECTUL DE SEPT INTERVENTRICULAR(D SV) Existenta comunicarii la nivelul septului interventricular face ca jetul sanguin sa treaca din VS in VD ceea ce are drept consecinta cresterea fluxului sanguin pulmonar cu incarcare consecutive a cavitatilor stangi. In cazul defectelor de sept mari supraincarcarea de volum a circulatiei pulmonare genereaza in timp, (sindrom Eisenmenger). CLINIC:subiectiv: depend de marimea defectului cele mari determina aparitia fenomenelor de insuficienta cardiaca stanga(dispnee de efort, de repaus )palpitatii , fatigabilitate. Obiectiv: cei cu defect larg prezinta deficit staturo-ponderal Incestigatii paraclinice: ECG, radiogr cardio- pulmonara, ecocardiografie, cateterism cardiac Evolutia: DSV mici se pot inchide spontan pana la varsata de 7-8 ani, DSV moderate pot evolua cu insuficienta cardiac, au predispozitie pt infectii respiratorii si risc de endocardita infectioasa.DSV severe este marcata de dezvoltarea insuficientei cardiac, hipertensiunii pulmonare, sindromului Eisenmenger si mortii subite prin aritmii maligne ventriculare. Tratament: in DSV mici si medii in copilarie –control medical, intrucat majoritatea se inchid spontan , profilaxie

Upload: alina-apetroaei

Post on 13-Aug-2015

14 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: BOLILE CONGENITALE CARDIOVASCULARE

BOLILE CONGENITALE CARDIOVASCULARE

DEF: Anomalii de structura si sau functie a uneia sau mai multor componentcare rezulta in urma ale aparatului cardiovascular care rezulta in urma dezvoltarii embrionare deficitare, prezente la nastere.

ETIOLOGIE

Sunt rezultatul interactiunii factorilor genetici cu cei de mediu; factori de mediu: rubeola maternala in timpul sarcinii, consumul de alcool sau litiu in timpul sarcinii.

CLASIFICARE

Cardiopatii congenitale cu sunt stanga –dreapta(initial necianogene)

-defectul de sept interatrial(DSA)

-defectul de sept interventricular(DSV)

-persistenta canalului arterial(PCA)

-coarctatia de aorta(CAO)

Cardiopatii congenitale cu sunt dreapta stanga(cianogene)

-Tetralogia Fallot

-boala Ebstein

DEFECTUL DE SEPT INTERARTRIAL(DSA)

Poate fi localizat la mijlocul septului interatrial sau la nivelul septului interatrial imediat deasupra planseului atrio-ventricular.

Clinic: subiectiv: simp. apar ocazional in copilarie si pana la 30 de ani si constau in dispnee de efort , palpitatii, fatigabilitate.

Obiectiv: in cazul sunturilor importante, puls periferic slab perceptibil, suflu sistolic in focarul pulmonary

Investigatii paraclinice: ECG, radiografie cardio-pulmonara, ecocardiografie, cateterism cardiac

Evolutie:DSA mici se pot inchide spontan pana la varsta de 18 ani , risc mic de endocardita.

Tratament: medical adresat complicatiilor (aritmii, insuficienta cardiac,infectii pulmonare),chirurgical in functie de indicatii, inchiderea defectului cu petec de Dacron.

DEFECTUL DE SEPT INTERVENTRICULAR(DSV)

Existenta comunicarii la nivelul septului interventricular face ca jetul sanguin sa treaca din VS in VD ceea ce are drept consecinta cresterea fluxului sanguin pulmonar cu incarcare consecutive a cavitatilor stangi. In cazul defectelor de sept mari supraincarcarea de volum a circulatiei pulmonare genereaza in timp, (sindrom Eisenmenger).

CLINIC:subiectiv: depend de marimea defectului cele mari determina aparitia fenomenelor de insuficienta cardiaca stanga(dispnee de efort, de repaus )palpitatii, fatigabilitate.

Obiectiv: cei cu defect larg prezinta deficit staturo-ponderal

Incestigatii paraclinice: ECG, radiogr cardio-pulmonara, ecocardiografie, cateterism cardiac

Evolutia: DSV mici se pot inchide spontan pana la

varsata de 7-8 ani, DSV moderate pot evolua cu insuficienta cardiac, au predispozitie pt infectii respiratorii si risc de endocardita infectioasa.DSV severe este marcata de dezvoltarea insuficientei cardiac, hipertensiunii pulmonare, sindromului Eisenmenger si mortii subite prin aritmii maligne ventriculare.

Tratament: in DSV mici si medii in copilarie –control medical, intrucat majoritatea se inchid spontan , profilaxie riguroasa a endocarditei infectioase, in DSV largi poate aparea insuficienta cardiaca – necesita digitalice, diuretice. Tratamentul chirurgical este indicat in DSV symptomatic.

PERSISTENTA CANALULUI ARTERIAL (PCA)

Canalul arterial la fat are rol fiziologic realizand legatura intre artera pulmonara si aorta, mentinerea canalului arterial functional dupa nastere constituie o anomalie, prevalenat este mai crescuta la fete, la prematuri,la copii mamelor cu rubeola in primele 2 luni de sarcina, canalele mici au rezistenta vasculara inalta si nu produc modificari cardio – circulatorii semnificative iar cele largi au rezistenta vasculara scazuta determinand flux crescut in circulatia pulmonara, atunci cand presiunea in artera pulmonara o depaseste pe cea din aorta suntul se inverseaza si apare sindromul Eisenmenger.

CLINIC: subiectiv: cei cu sunt mic sunt de regula asimptomatici, cei cu sunt moderat au fenomene

clinice dupa 20-30 de ani, iar cei cu sunt mare deseori prezinta tablou clinic de insuficienta cardiac, infectii pulmonare si debit cardiac scazut.

TRATAMENT: profilaxia endocarditei infectioase, tratament chirurgical.

COARCTATIA DE AORTA(CAO)

Boala necianogena fara sunt, anatomic prezinta ingustarea cu ingrosare a peretelui aortic localizata de obicei la nivelul arcului aortic sau a portiunii proximale a aortei descendente, la adulti se caracterizeaza prin HTA in jumatatea superioara a corpului, circulatia colaterala compensatorie toracica si HVS(hipertrofie de VS)

Clinic: majoritatea asimptomatici pot aparea cefalee epistaxis, extremitati inferioare reci, complicatiile sunt legate in primul rand de HTA . hemoragii cerebrale, ruptura aortei, insuficienta VS.

Tratament:medical necesar reducerii HTA si controlului insuficientei cardiac, chirurgical indicat chiar din stadiul asimptomatic.

CARDIOPATIILE CONGENITALE CU SUNT DREAPTA- STANGA

Tetralogia Fallot(TF):elementele sunt DSV larg, stenoza pulmonara, aorta Calare, hipertrofie a VD.

Tratametul medical va avea in vedere complicatiile (tromboze, emboli, endocardita infectioasa), iar

Page 2: BOLILE CONGENITALE CARDIOVASCULARE

tratamentul chirurgical va consta in corectia completa TF.

Boala Ebstein : se caracterizeaza prin insuficienta sau stenoza valvei tricuspide cu cresterea presiunii in AD, sunt dreapta stanga prin DSA, reducerea functiei VD si a fluxului pulmonar, cianoza cu hipoxie variabila, aritmii.

Clinic: boala este asimptomatica pana la 30-40 ani , ulterior apar dispnee de efort , palpitatii, sincope prin aritmii, cianoza prin sunt dreapta-stanga, tratament chirurgical.

TULBURARI DE RITM

Tulburarile ritmului sinusal: tahicardia sinusala (ritm sinusal>100bpm); cauze:emotii, cafea, ceai, febra, anemie, HTA,hipertiroidie, insuficienta cardiac, miocardite, soc, Tratament: sedative, propanolol-verapamil. Bradicardie sinusala (ritm sinusal<60bpm), cauze: sportivii de performantain stare de repaus, in somn, sarcina mixedem(hipotiroidism), hipotermie.Tratament: cand este simptomatica(vertiji lipotimii), efedrina, teofilina.

ARITMII SUPRAVENTRICULARE : Aritmia extrasistolica atriala: caracterizata prin prezenta unor batai cardiac premature care isi au originea in unul sau mai multi centri ectopici de la nivel atrial(NU LA NIVELUL NODULUI SINO-ATRIAL), poate aparea la sanatosi in conditii de stress, oboseala,

exces de cafea, alcool, tutun, in conditii patologice, afectiuni cardiacesi non cardiac- hipertiroidia.

Subiectiv: sunt resimtite ca palpitatii uneori insotite de anxietate si vertij, tratamentul: nu este necesar in majoritatea cazurilor, se inlatura cauza- alcool, cafea, daca tendinta este de sistematizare- antiaritmice, beta-blocante, blocante ale canalelorde calciu.

Fibrilatia atriala: rezultata dintr-o activitate dezorganizata la nivel atrial cu aparitia unor batai cardiac neregulate ce pot determina compromiterea hemodnamica si risc tromboembolic, poate fi acuta cu debut de 24-48 ore care se converteste spontansau sub influenta antiaritmicelorsau cronica paroxistica/persistent. Clinic: palpitatii cu ritm rapid si neregulat ce poate decompensa cordul, fibrilatia atriala este cea mai comunacauza de accident cerebral embolic prin migrarea trombilor din atria. Tratament: electroconverise(cand AS nu e dilatat, cand fibrilatia nu e mai veche de 3 luni)sau antiaritmice, OBLIGATORIU, daca pacientul ramane in fibrilatie, tratament anticoagulant.

FLUTTERUL ATRIAL:este o tahicardie atriala cu ritm regulat, poate aparea la sanatosi in conditii de stress, oboseala, exces de cafea, alcool, tutun,in conditii patologice, afectiuni valvulare reumatismale, boala cardiaca ischemica, tireotoxicoza(intoxicatia org cu hormoni tiroidieni),, post- operatorie. Clinic: frecventa ventriculara

rapida (de obicei 150bpm), determina aparitia palpitatiilor, uneori insotite de durere anginoasa, dispnee, lipotimii, se pot agrava manifestariile de insuficienta cardiaca. Tratament de electie: electroconversie(soc electric),daca nu exista posibilitatea electroconversiei se administreaza digoxin(tonic cardiac).

TAHICARDII PAROXISTICE SUPRAVENTRICULARE(TPSV): caracterizate printr-o succesiune rapida de 3 sau mai multe impulsuri ectopice supraventriculare, cu frecventa regulate, cuprinsa intre 150-250 bpm, poate aparea pe cord sanatosin stari febrile, consum de alcool, conditii patologice- boli cardiace congenital, cardiomiopatii, valvulopatii. Clinic: palpitatii, durere anginoasa, dispnee, sincope care apar prin reducerea importanta a debitului cardiac si cerebral din cauza frecventei ventriculare rapide. Particularitatea clinica a episoadelor TPSV este debutul si sfarsitul brusc, spontan sau dupa manevre vagale(compresia sinusului carotidian), pacientii avand uneori o emisie abundenta de urinal terminarea episodului de tahicardie. Tratament : antiaritmice, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu.

ARITMII VENTRICULARE: sunt aritmii a caror semnificatie clinica variaza de la absenta oricarui risc pana la moarte subita, sustinutecu durata peste 30 de secunde, flutterul si fibrilatia ventriculara.

ARITMIA EXTRASISTOLICA

VENTRICULARA: apare frecvent pe cord sanatos(exces cafea, tutun,alcool), in dezechilibre hidro-electrolitice(hipopotasemii), infectii, boli cardiovasculare. Clinic: unii subiectii sunt asimptomatici altii le percep destul de puternic(disconfort la nivelul gatului sau toracelui, senzatia de oprire a inimii), Tratament: poate sa nu fie necesar inlaturarea cafea alcool etc. sau propanolol, antiaritmice.

TAHICARDIA VENTRICULARA: tahiaritmie caracterizata printr-osuccesiune rapida de 3 sau mai multe extrasistole ventricularecu frecventa mai mare de 120 bpm, poate aparea in IMA, in diselectrolitemii(hipopotasemii), boli cardiace. Clinic: palpitatii, angina, dispnee, uneori edem pulmonar acut. Tratament: algoritm in functie de prezenta pulsului-puls absent-cardioversie, puls present cu stare instabila- lovitura cu pumnul, cardioversie; cu stare stabile- antiaritmice iv. (lidocaina, procainamida, amiodaroma, mexiletina).

FLUTTERUL SI FIBRILATIA VENTRICULARA:sunt aritmii ventriculare severe cu final fatal in 3-5 minute, in absenta tratamentului, apar intotdeauna in conditii patologice: boala cardiaca ischemica, valvulopatii; ambele aritmii produc deteriorarea hemodinamica severa cu soc, sincopa si moarte clinica; initial zgomotele cardiace sunt greu perceptabile iar TA scade sub 40-50 mm Hg(sistolica, pt ca in scurt tipm sa se produca stopul

Page 3: BOLILE CONGENITALE CARDIOVASCULARE

cardiac, in absenta unei interventii prompte; fibrilatia ventriculara duce rapid la pierderea constientei, reducerea si oprirea respiratie, absenta zgomorelor cardiac si a pulsului la carotid, midriaza fixa, ceea ce sugereaza moarte clinica.

TULBURARI DE CONDUCERE: blocurile atrio-ventriculare(BAV), si blocurile intraventriculare