brosura romana 2015

8/20/2019 Brosura Romana 2015

1/40

ADMINISTRA?IA NA?IONALÃ A PENITENCIARELOR

B rosurã deprezentare


2/40


3/40

Cu prins

Cuvânt înainte

Istoric

Misiunea, viziunea ?i valori leAdminist ra?iei Na?ionale a Penitenciarelor

Prezentarea Administra?iei Na?ionale a Penitenciarelor

Organizarea sistemului penitenciar românesc

Rolul Administra?iei Na?ionale a Penitenciarelor

- Func?ia Siguran?a De?inerii ? i Regim Penitenciar - Func?ia de Reintegrare Socială- Func?ia de Asisten?ă Medicală- Func?ia de Resurse-Umane

- Func?ia Economico-Administrativă- Func?ia de Comunicare- Func?ia de Prevenire a Criminalită?ii?i Terorismului - Func?ia de Control - Func?ia de Audit - Tehnologia Informa?iei?i Comunica?ii

- Func?ia de securitate ?i s ãnãtate în muncã

- Managementul situa?iilor de urgen? ã- Cooperarea Interna?ională- Colaborarea cu Comunitatea

Administ ra?ia Na?ională a Penit enciarelor. Perspect ive

Anexe

- Organigramã- Unită?i -contacte

3

4

5

6

7

7

7

14

18

20

2122

23

23

23

24

25

2526

28

30


4/40


5/40

“Cel care î? i d ã seama de menirea sa pe p ământ lucrează cu aceea?i dragoste ? i cu acela?i devotament, pe orice t ărâm, f ăr ă s ă cear ă alt ă răsplat ã , decât mul?umirea pe care a avut-o când ? i-a făcut datoria”.

Nicolae IORGA

Cuv â nt î nainte

C hestor de penitenciare Cătălin Claudiu BEJAN Director General al Adminis t raţiei Naţionale a Penitenciarelor

3

Asemeni altor sisteme penitenciare din Europa, sistemul penitenciar românesc este nevoit să gestioneze acel ea?i aspecte:rata crescută a recidivei, supraaglomerarea, cre?terea cazurilor de introducere în penitenciar a drogurilor ?i a obiectelor interzise,insuficien?a personalului ?i, mai ales, insuficien?a mijloacelor financiare. Spre deosebire de sistemele performante, însă, care autrecut la o abordare modernă a executării privării de libertate încă din deceniul ?ase al secolului trecut, sistemul penitenciarromânesc este nevoit să se adapteze progresiv, în condi?ii de austeritate bugetară, la norme ?i standarde înalte ?i, mai ales,trebuie să se preocupe de reintegrarea socială a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, de respectareadrepturilor ?i libertă?ilor acestora, cu alte cuvinte de transformarea penitenciarului dintr-un proiect educa?ional convingător, într-un serviciu social aflat în slujba comunită?ii.

Vorbim, desigur, de obiective mari, extrem de ambi?ioase, dar realiste, dacă avem încredere în puterea noastră deinova?ie, de identificare ?i de implementare a unor metode ?i tehnici noi de abordare. Să privim de unde am plecat, la ceea ceam reu?it să realizăm, să învă?ăm din gre?elile noastre, să preluăm din succesul celor care au reu?it, să valorific ãm originalitatea ?i credin?a în noi în?ine ?i să reu?im să perseverăm în îmbunătă?irea acestui sistem raportat la standardeleinterna?ionale.

În mod neechivoc, resur sele materiale sunt cheia alinierii la aceste standarde, dar, în opinia mea, sunt la fel deimportante aspecte precum: abordarea unei atitudini pozitive fa?ă de muncă, a credin?ei în valorile asumate, schimbareamentalită?iinoastre ?i interiorizarea convingerii că putem reu?i să atingem performan?ele d orite.

Când discutăm despre modernizarea unui sistem penitenciar, obi?nuim să ne gândim, cu precădere, la îmbunătă?ireacondi?iilor de deten?ie, care influen?ează în egală măsură ?i activitatea lucrătorilor. Dincolo de toate acestea rămâne, însă,marea provocare de a imagina cele mai performante metode de reintegrare a persoanelor condamnate ?i, aici, penitenciarulare de solu?ionat aspecte problematice privind percep?ia ?i rela?ia cu societatea, locul de unde vin ?i unde se întorc în modinevitabil, de?inu?i i ? i persoanele internate.

Cheia solu?ionării acestui mecanism complicat rămâne în societate. Plecând de la această realitate, consider că penitenciarul are, în primul rând, obliga?ia să imagineze abord ãri noi, inovative, prin care misiunea sa să ajungă la cetă?ean într-o formulă convingătoare ?i suficient de onestă sau de inteligentă, încât acesta să-?i schimbe, până la urmã, percep?ia desprede?inut ?i despre rolul penitenciarului, ca o solu?ie atât de prevenire a fenomenului infrac?ional, cât ?i de reintegrare socială ade?inu?ilor ?i persoanelor internate.

Pot afirma, fără nicio ezitare, că am încredere deplină în abilită?ile ?i competen?ele personalului din sistemul penitenciar ?i în determinarea oamenilor de a face lucrurile să func?ioneze corespunzător.

Rămâne să avem răspunsul dumneavoastră, al cetă?enilor, al societă?ii, acest aspru ?i tenace judecător, cu legile ?islăbiciunile sale, cu prejudecă?ile?i temerile sale, dar cu bunătatea ?i generozitatea tipică doar fiin?eiumane!

Cu aleasă considera?ie,


6/40

Secolul XIV 1994 Apare Legea nr. 30 privind ratificarea Conven?ieiPrima atestare documentarã a unui a?ezãmânt de pentru apãrarea drepturilor omului ?i a libertã?ilor

fundamental e , care determinã îmbunãtã?ireadeten?ie(Ocna Trotu?ului) . condi?iilor de deten?ie, în consens cu normeleSecolul XVII

interna?ionale în materie Apar prim ele legi uiri care vizeazã apli carea . E ste adoptatã Ordonan?a de Urgen?ã nr. 56 a pedepselor - Pravila Micã de la Govora din 1640 ?i 2003

"Cartea Româneascã de învã?ãturã de la pravilele Guvernului României privind unele drepturi ale

împãrãte?ti (…)" tipãritã din porunca lui Vasile Lupu. persoanelor aflate în executarea pedepselor privative1700-1800 de libertate, prin care se abrogã Regulamentul de

Apar primele închisori construite (Transilvania). executare a unor pedepse ?i a mãsurii arestãrii1828-1834 preventive din 1969.

Este semnalată ca o etapă de transformări ?i 2004 Intrã în vigoare Legea nr. 293/2004 privind Statutulmodernizări pentru sistemul penitenciar . func?ionarilor publici din Administra?ia Na?ionalã a

1832-1833 Penitenciarelor. Are loc demilitarizarea personaluluiTemni?ele sunt organizate prin apari?ia de penitenciare.Regulamentului organic din ?ara Româneascã. Este aprobatã H.G. nr. 1849/2004 privind

1851 Apare Regulamentul pentru închisoarea capitalei organizarea, func?ionar ea ?i at ri bu?iile(Ia?i), prin care se opre?te insulta ?i bãtaia Administra?iei Na?ionale a Penitenciarelor, care

aresta?ilor. define?te ?i reglementeazã concret ?i transparent1862 Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat ca structura organizatoricã a institu?iei. Se stabile?te

administra?ia temni?elor sã se desfiin?eze, sistemul apartenen?a institu?iei la sistemul na?ional de penitenciar din Moldova sã se aplice ?i în Muntenia siguran?ãna?ionalã, apãrare ?i ordine publicã.?i a aprobat Regulamentul pentru organizarea 2006 Este adoptatã Legea nr. 275/2006 privindserviciului stabilimentelor penitenciare ?i cele de executarea pedepselor ?i a mãsurilor dispuse debinefacere din România. organele judiciare în cursul procesului penal ?i

1874 Apare Regulamentul general pentru penitenciarele Regulamentul de aplicare a acesteia, aprobat princentrale , aplicat pânã în 1930 , care a instituit regimul de H.G. nr. 1897/2006. Accentul este pus pe func?ia deizolare celularã noaptea ?i lucrul în comun ziua, preluând , reinser?ie socialã ?i reabilitare a persoanelor privateastfel , elemente din regimul de deten?ie Auburian. de libertate; a fost introdusã institu?ia judecãtorului

1929 Este adoptatã Legea pentru organizarea penitenciare- delegat pentru executarea pedepselor, au fostlor ?i institutelor de preven?ie, care instituie sistemul prevãzute regimuri de executare a pedepselor ?i progresiv englez, prin reglementarea a trei faze în procesul de individualizare a pedepsei . pregãtirea condamnatului pentru a fi redat vie?ii 2010 Este adoptatã Legea nr. 83/2010 pentru modificarealibere: izolarea individualã, faza de ?inere în comun pe ?i completarea Legii nr. 275/2006 privind executareatimpul zilei ?i izolare noaptea ?i colonia de muncã. pedepselor ?i a mãsurilor dispuse de organele

1938 Apare Regulamentul asupra regimului de executare judiciare în cursul procesului penal .a pedepselor, una din cele mai evoluate 2011 A fost elaborat, aprobat ?i implementat, în seriireglementãri europene în materie din acea succesive, Sistemul de creditare a participării perioadã. Ideea recuperãrii sociale a condamna?ilor persoanelor private de libertate la activită?i ?i programe

era puternic conturatã ?i bine reglementatã într-un de educa?ie, asisten?ă psihologică ?i socială, la activită?ititlu separat - Mãsuri de educa?ie. lucrative, precum ?i în situa?ii de risc; persoanele private1944 Se înregistreazã un regres evident în aplicarea de libertate pot fi recompensate ca urmare a acumulării

tratamentului carceral, intrarea României în zona creditelor ob?inute prin participarea la activită?ilede influen?ã a Rusiei staliniste. men?ionate, respectiv pot pierde credite ca urmare a

1969 Sunt elaborate proiectele Legii nr. 23/1969 ?i a sanc?iunilor disciplinare aplicate.Regulamentului de aplicare a acesteia, în urma 2013 A fost adoptat ã Legea nr.374/2013 privind utilizareaadoptãrii de cãtre ONU în 1955 a "Ansamblului de sistemelor destinate blocării ?i întreruperiireguli minime pentru tratamentul de?inu?ilor", radiocomunica?iilor în perimetrele unită?ilor dinrãmas în vigoare pânã în anul 2003. subordinea Administra?iei Na?ionale a Penitenciarelor.

1990 Penitenciarele trec în subordinea Ministerului Apare Legea nr. 254/2013 privind executarea

Justi?iei; începe reforma sistemului penitenciar, prin pedepselor ?i a măsurilor privative de libertate dis puseadoptarea unor mãsuri care au vizat , în principal , de organele judiciare în cursul procesului penal . umanizarea regimului de de?inere. A fost definitivat ã elaborarea proiectului Strategiei

na?ionale de reintegrare socialã a persoanelor private

de libertate, în vederea promovãrii prin H.G.

I stor i c

2013


7/40

Misiune Administraţia Naţională a Penitenciarelor este serviciul public responsabil cu aplicarea regimuluide detenţie şi cu asigurarea intervenţiei recuperative, în condiţii care garantează respectarea demnităţiiumane, facilitând responsabilizarea şi reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate şicontribuind la creşterea gradului de siguranţă a comunităţii, menţinerea ordinii publice şi securităţiinaţionale.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor aplică în domeniile de competenţa sa strategiaGuvernului României privind executarea pedepselor şi măsurilor privative de libertate pronunţate deinstanţele judecătoreşti.

Vom dezvolta un serviciu public sigur pentru comunitate, bazat pe : profesionalismul personalului ; integritatea personalului ;

loialitatea personalului; respectul fa?ă de drepturile fundamentale ale persoanelor custodiate; efortul sus?inut pentru reintegrarea socialã a persoanelor custodiate.

Viziune

Valori

5

Umanism Credinţă în dezvoltarea liberă a fiinţeiumane şi în valoarea fiecărui individ;

Integritate Respectarea eticii profesionale, specificefiecărui domeniu de activitate;

Loialitate Ataşament faţă de misiunea instituţiei şirolurile asumate;

Profesionalism Respectarea deontologiei profesionale şirespectarea unor standarde de calitate amuncii;

Respect faţă de lege Respectarea principiilor statului de dreptşi egalitate în faţa legii;

Orientare către individ Echilibrul între nevoile individuale şi celecomunitare, în condiţiile aplicării legii;

Orientare către rezultate Preocuparea pentru eficienţa şi eficacitateaactivităţilor;

Continuitate Asigurarea unei succesiuni de măsuri ceau ca finalitate reintegrarea socială;

Multidisciplinaritate Diversificarea paletei de măsuri, instituţiişi organizaţii implicate;

Deschidere către comunitate Conştientizarea finalităţii procesului dereintegrare socială, revenirea în

comunitate a de?inu?ilor ?i persoanelorinternate.

Misiune a , viziunea ?i valori le Administ ra?iei Na?ionale a Penitenciarelor


8/40

Organizarea, func?ionarea ?i atribu?iile Administra?ieiNa?ionale a Penitenciarelor sunt reglementate prin HotărâreaGuvernului nr. 1849 din 28 octombrie 2004, act normativ prin care a

fost stabilită apartenen?a institu?iei la sistemul na?ional de siguran?ăna?ională,apărare ?i ordine publică. Activitatea Administra?iei Na?ionale a Penitenciarelor ?i

unitã?ilor subordonate este coordonatã direct de cãtre ministrul justi?iei.

Conducerea Administra?iei Na?ionale a Penitenciarelor îirevine directorului general care o reprezintă în raporturile cuMinisterul Justi?iei ?i institu?ii ale administra?iei publice centrale ?ilocale, cu alte autorită?i, organiza?ii centrale ?i locale, precum ?i cupersoane juridice ?i fizice din ?ară ?i din străinătate.

În exercitarea actului managerial, directorul general esteajutat de trei directori generali adjunc?i, care angajează ?i reprezintăadministra?ia penitenciară, pe baza mandatului expres conferit prindecizie a directorului general.

Structura Administra?iei Na?ionale a Penitenciarelor a fostaprobată prin Ordinul Ministrului Justi?iei nr. 2414/C/13.08.2013.

În structura organizatorică a Administra?iei Na?ionale aPenitenciarelor func?ionează direc?ii, servicii, birouri, compartimente,potrivit organigramei prezentate în anexã.

Atribu?iile ?i competen?ele personalului din aparatul central sestabilesc prin Regulamentul de organizare ?i func?ionare aAdministra?iei Na?ionale a Penitenciarelor, aprobat prin ordin alministrului justi?iei.

Administra ţi a Naţională a Penitenciarelor

HARTÃ PENITENCIARE - PROFILARE REGIMURI

De?inu?ii ?ipersoanele internate execută pedepsele privativede libertate ?i măsurile educative în unită?i subordonate Administra?iei Na?ionalea Penitenciarelor, organizate astfel :

33 de penitenciare (dintre care un penitenciar pentru femei);

2 centre educative;

3 centre de deten?ie;

6 penitenciare spital.

Dintre cele 33 de penitenciare, 8 au rol de coordonare a

unită?ilor ce se regăsesc într-o anumită zonă geografică.

Misiunile de transportare a de?inu?ilor ?i a persoanelor

internate, între unită?ile subordonate Administra?iei Na?ionale aPenitenciarelor, sunt realizate de către Subunitatea de Pază ?i

Escortare De?inu?iTransfera?i.

Pentru asigurarea resurselor umane, materiale ?i financiare

necesare optimizãrii func?ionale a unită?ilor penitenciare,

Administra?ia Na?ională a Penitenciarelor mai are în coordonare:

- ?coala Na?ională de Pregătire a Agen?ilor

de Penitenciare Târgu Ocna, jude?ul Bacãu;

- Centrul de Formare profesională Rodbav,

jude?ul Bra?ov;

- Centrul de Formare profesională Amara,

jude?ul Ialomi?a;

- Centrul de Formare profesională Arad,

jude?ul Arad;

- Centrul de Formare profesională Chilia,

Chilia Veche, jude?ul Tulcea;

- Baza de Aprovizionare, Gospodărire ?i

Repara?ii, Ilfov;

- Complexul „Flamingo”, Eforie Sud, jude?ul

Constan?a;

- Complexul Sovata, jude?ul Mure?.


9/40

Structura ?i profilarea unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare depind de numărul şi categoriile popula?iei penale aflate încustodia acestora.

Evoluţia r apidă a societ ăţii se oglinde şte şi în ev oluţia unit ăţilor subordonate Administr aţiei Naţionale a Penitenciarelor, implicarea

într-unnumăr mare de activităţi diversedeterminând repartizarea sarcinilor între membrii organiz aţiei. Necesitatea de a coordona diferite activităţi creeaz ă ierarhii care sunt proiectate astfel încât să permit ă managerilor gestionareaeficientã a proceselor organizaţionale, să asigure luarea unor decizii mai bune , care sã rãspundã, deopotrivã, nevoilor entitã?ii publice ?inevoilor angaja?ilor.

Implementarea noii Legi privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal - Legea nr. 254/2013, cu modific ãrile ?i completãrile ulterioare - impune schimbări semnificative şi în structura unităţilorprin prevederi care atrag după sine reorganizarea penitenciarelor de minori ?i tineri ?i a centrelor de reeducare ?i înfiin?area centrelor dedetenţie ?i a centrelor educative.

Organizarea sistemului penitenciar românesc

Administra?ia Na?ională a Penitenciarelor este un serviciu public ce contribuie la apărarea ordinii publice ?i a siguran?ei na?ionale,prin asigurarea pazei, escortării, supravegherii, aplicarea regimului de deten?ie/internare, având un rol social deosebit , determinat defunc?iilesale punitiv-educative ?i de reinser?iesocială a persoanelor private de libertate.

Acest rol devine vizibil în context social, în special în situa?ia producerii unor incidente, accentul mãsurilor plasându-se pe importan?amodului în care, la nivelul sistemului, se organizează ?i sunt coordonate activită?ile referitoare la executarea pedepselor privative delibertate, asigurarea pazei, escortării ?i supravegherii condamna?ilor/persoanelor internate.

Rolul Administ rat iei Nat ionale a Penitenciarelor

Siguran?a de?inerii cuprinde toate activită?iledesfă?urate de administra?ia penitenciară, în scopul supuneriide?inu?ilor/persoanelor internate unor restric?ii în ceea ceprive?te libertatea de mi?care, astfel încât să fie împiedicată

sustragerea acestora de la executarea sanc?iunilor privative delibertate (evadare, părăsirea locului de muncă), precum ?ipentru protejarea vie?ii, integrită?ii corporale ?i sănătatea celorcustodia?i, a personalului ?i a altor persoane.

Restric?iile în ceea ce prive?te libertatea de mi?care aula bază regimurile de executare. Regimurile de executare apedepselor/mãsurilor privative de libertate sunt bazate pesistemele progresiv ?i regresiv, persoanele condamnate/persoanele internate având posibilitatea de a trece dintr-un

regim în altul.

Funcţia Siguran?a De?ineri i ?i Regim Penitenciar uncţa Siguran?a De?nerii ?i Regim Penit enciar

7


10/40

Pentru realizarea sigurantei detinerii, ce consta în masuri acestora datele si informatiile necesare. Personalul locului dede paza, escortare si supraveghere, mentinerea ordinii si detinere poate desfasura activitati de cautare pe o durata ce nudisciplinei în rândul detinutilor/persoa nelor internate, poate depasi 24 de ore, cu exceptia situatiilor în care exista dateadministratia penitenciara are în vedere ca: precise, informatii ori indicii despre aceasta.

• sistemele de siguranta din perimetrul locului de Controlul antiterorist de specialitate la intrarea în loculdetinere, din sectiile de detinere si din alte locuri în de detinere - cuprinde toate activitatile desfasurate de personalcare au acces persoanele private de libertate, sa fie pentru stabilirea calitatii persoanelor care au acces în locul deconforme; detinere si pentru descoperirea si ridicarea obiectelor interzise a

• accesul si circulatia altor persoane si a autovehiculelor se afla în posesia, folosinta sau pastrarea detinutilor. în interiorul unita?ii sa fie limitata la strictul nec esar,aceasta activitate fiind coroborata cu controlul Controlul antiterorist la intrarea în locul de detinere -antiterorist si de specialitate; cuprinde toate activitatile desfasurate de personal, folosind

• locurile si momentele vulnerabile din unitate sa fie mijloacele tehnice din dotare, pentru descoperirea de armament,identificate si gestionate eficient; munitie, substante explozive, alte materiale sau subansamble

• perchezitiile pentru descoperirea si descurajarea care pot contribui la fabricarea de arme sau bombe artizanale.amenintarilor la adresa securitatii penitenciarului si afolosirii nepermise a telefoanelor mobile, precum si a Perchezitionarea detinutilor - Pentru prevenirea unorconsumului de bautur i alcoolice si substante evenimente deosebite, a situatiilor de risc, precum si pentrustupefiante sa fie executate periodic. ridicarea obiectelor interzise, detinutii sunt supusi perchezitiei.

Perchezitia este actiunea prin care se realizeaza un controlLegea nr. 254/2013, cu modificarile ?i completarile amanuntit asupra detinutilor, echipamentului, bagajelor,

ulterioare, prevede urmatoarele masuri de siguranta: cazarmamentului, camerelor de detinere si tuturor locurilor unde

acestia au acces.Utilizarea mijloacelor de imobilizare - folosirea catuselor

sau a altor mijloace de imobilizare nu este permisa decât în situatii Confiscarea bunurilor si sumelor de bani - Bunurile în care alte masuri de mentinere a ordinii si disciplinei în rândul interzise si sumele de bani gasite asupra detinutilor, cu prilejuldetinutilor nu au dat rezultate în una dintre urmatoarele situatii: perchezitiilor, se confisca. Bunurile confiscate se valorifica sau se

distrug potrivit legii, iar sumele de bani se fac venit la bugetul de• pentru a împiedica evadarea în timpul deplasarii stat.

detinutilor;• pentru a proteja detinutii de autovatamare sau pentru Portul armelor de foc - este pe rmis personalului care

a preveni vatamarea altor persoane ori producerea de asigura paza penitenciarelor sau executa misiuni de paza sipagube; escortare a detinutilor în afara penitenciarelor, în cazurile si

• pentru restabilirea ordinii si disciplinei, ca urmare a conditiile prevazute de lege.opunerii sau împotrivirii detinutilor la o dispozitie aorganelor judiciare sau personalului locului de Recoltarea de probe biologice - În cazul în care exista indiciidetinere. ca un detinut a consumat substante stupefiante, alcool ori

substante toxice sau a ingerat fara prescriptie medicalaMasuri în caz de evadare - În cazul producerii unei medicamente de natura a crea tulburari de comportament,

evadari, administratia penitenciarului anunta de îndata organele directorul penitenciarului dispune, cu avizul judecatorului decompetente ale Ministerului Afacerilor Interne pentru luarea supraveghere a privarii de libertate, ca acesta sa fie supus recoltarii

masurilor în vederea urmaririi si prinderii detinutului, furnizând probelor biologice prin mijloace noninvazive ale corpului.

8


11/40

9

Cazarea temporară în camera de protecţie şi Supravegh erea electro nică la distanţă vizeazãsupravegherea deţinuţilor prin intermediul camerelor de luat monitorizarea de?inu?ilor care beneficiazã de permisiunea ie?iriivederi - Dacă există indicii că un deţinut intenţionează să recurgă din penitenciar sau care desfã?oarã activitã?i în exteriorul loculuila acte de autoagresiune sau de suicid, să rănească o altă de de?inere farã alt tip de supraveghere, cu acordul acestora.

persoană, să distrugă bunuri ori să tulbure în mod grav ordinea,directorul penitenciarului poate dispune ca acesta să fie cazat Protecţia martorilor ameninţaţi şi deţinuţilor vulnerabili -individual într-o încăpere anume destinată şi amenajată. Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi administraţia

penitenciarului au obligaţia de a asigura, în condiţiile legii, protecţia şiDeţinuţii care prezintă risc - Deţinuţilor care prezintă risc asistenţa martorului ameninţat sau vulnerabil, care execută o pedeaps ã

pentru siguranţa penitenciarului li se aplică măsuri de pază, sau o mãsurã privativã de libertate.supraveghere şi escortare sporite, fără a le fi afectate drepturileconform prevederilor legale. Audierile prin videoconferinţă

În cazul în care un deţinut urmează să fie audiat în cadrulCazarea pe durata cercetării disciplinare - Pe durata unei proceduri prevăzute de prezenta lege de către personalul sau

cercetării disciplinare, directorul penitenciarului poate dispune judecătorul de supraveghere a privării de libertate din altpreventiv, din motive de siguranţă, cazarea într-un alt spaţiu de penitenciar decât cel în care se află deţinutul, audierea poate aveadeţinere a deţinutului cercetat pentru comiterea unei abateri loc prin videoconferinţă. În cazul în care un deţinut urmează să fiedisciplinare. audiat în cadrul oricărei proceduri judiciare sau al unei proceduri

prevăzute de prezenta lege, audierea poate avea loc prinvideoconferinţă.

Subunitatea de Pază şi Escortare Deţinuţi Transferaţi areca principală atribuţie planificarea, organizarea şi desfăşurarea

misiunilor de transfer al persoanelor private de libertate întreunităţile penitenciare, beneficiind, în acest sens, şi de sprijinulpenitenciarelor Arad, Aiud, Bistriţa, Botoşani, Oradea, Iaşi şiPenitenciarul Spital Târgu Ocna.


12/40

Regimurile de executare a pedepselor privative de - î n penitenciarele-spital si în infirmeria penitenciaruluilibertate aplicabile în penitenciar pentru detinutii internati;

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate - în sectiile speciale de psihiatrie.se diferentiaza în raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a

persoanelor condamnate, modul de acordare a drepturilor si de Regimul semideschis desfasurare a activitatilor, precum si cu conditiile de detentie. Regimul semideschis se aplica initial persoanelor

condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nuRegimul demaxima siguranta : depaseste 3 ani.Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor Persoanele condamnate care executa pedeapsa în regim

condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsotite încondamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, precum si zone prestabilite din interiorul penitenciarului, presteaza munca sicelor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului. desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de

Persoanele condamnate care executa pedeapsa în regim consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase,de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, instruire scolara si formare profesionala, sub supraveghere, în

supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, grupuri, în spatii din interiorul penitenciarului care ramânpresteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, deschise în timpul zilei, în conditiile stabilite prin regulamentul deterapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral- aplicare a prezentei legi. De asemenea, acestea pot presta muncareligioase, instruire scolara si formare profesionala, în grupuri si desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, demici, în spatii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase,supraveghere continua. instruire scolara si formare profesionala, în afara penitenciarului,

sub supraveghere, inclusiv electronica. Regimul închis Regimul închis se aplica initial persoanelor condamnate la Regimul deschis

pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani. Regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnatePersoanele condamnate care executa pedeapsa în regim la pedeapsa închisorii de cel mult un an. închis sunt cazate, de regula, în comun, presteaza munca si Persoanele condamnate care executa pedeapsa în regimdesfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsotite în zoneconsiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca si potinstruire scolara si formare profesionala, în grupuri, în interiorul desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consilierepenitenciarului, sub paza si supraveghere, în conditii le stabilite psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara siprin regulamentul de aplicare a prezentei legi. De asemenea, formare profesionala, în afara penitenciarului, fara supraveghere.acestea pot desfasura activitati educative si culturale în afarapenitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea Regimurile de executare a masurii educative a internarii

directorului penitenciarului. într-un centru de detentie sunt:Persoanele condamnate care executa pedeapsa în regim

închis pot presta munca si pot desfasura activitati educative si Regimul închis se aplica persoanei internate pentru oculturale în afara penitenciarului, sub paza si supraveghere perioada mai mare de 3 ani.continua, cu aprobarea directorului penitenciarului. Persoanele internate care executa masura educativa în

regim închis sunt cazate, de regula, în comun, desfasoara activitatiMasurile de siguranta specifice regimului închis se aplica: de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale,- persoanelor condamnate, altele decât cele din regimul de moral-religioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala

maxima siguranta, transferate temporar într-un alt specifica si presteaza munca în grupuri, în interiorul centrului, sub

penitenciar, pentru prezentarea în fata organelor judiciare; supraveghere.

10


13/40

De asemenea, acestea pot desfasura activitati de instruire îngradite. Persoanele condamnate au dreptul la libertateascolara si formare profesionala, educative, culturale, moral- credintelor religioase, fara a aduce atingere libertatii credintelorreligioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala specifica religioase ale celorlalte persoane condamnate. Persoanelesau pot presta munca în exteriorul centrului, sub paza si condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamânt, la

supraveghere continua, cu aprobarea directorului centrului. servicii sau întruniri religioase organizate în penitenciare, potprimi vizite ale reprezentantilor cultului respectiv si pot procura si

Regimul deschis se aplica persoanei internate pentru o detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.perioada mai mica de 3 ani.

Persoanele internate care executa masura educativa în Dreptul la informat ie regim deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsotite în Accesul persoanelor condamnate la informatiile de intereszone din interiorul centrului, stabilite prin regulamentul de ordine public se realizeaza în conditiile legii. Dreptul persoanelorinterioara, desfasoara activitati de instruire scolara si formare condamnate la informatii de interes public este asigurat si prinprofesionala, educative, culturale, moral-religioase, de asistenta publicatii, emisiuni radiofonice si televizate sau prin orice altepsihologica si asistenta sociala specifica si presteaza munca în mijloace autorizate. Persoanelor condamnate li se va permite saspatii din interiorul centrului, care ramân deschise în timpul zilei. comunice cu mass-media, cu respectarea masurilor de siguranta

De asemenea, acestea pot desfasura activitati de din penitenciar si doar daca nu exista motive întemeiate care sainstruire scolara si formare profesionala, educative, culturale, interzica acest lucru din ratiuni ce tin de protectia partii vatamate,moral-religioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala a altor persoane condamnate sau a personalului penitenciarului.specifica sau pot presta munca în afara centrului, însotite depersonal al centrului, cu aprobarea directorului acestuia. Dreptul la consulta rea documentelor cu caracter personal

Persoana condamnata, aparatorul acesteia sau oricareRegimul de executare a masurii educative a internarii într- alta persoana, cu acordul scris al persoanei condamnate, are acces

un centru educativ este comun tuturor persoanelor internate, la dosarul individual si poate obtine, la cerere, contra cost, într-un

individualizându-se din perspectiva demersurilor recuperative numar de exemplare justificat, fotocopii ale documentelor dindestinate acestora, pentru a raspunde nevoilor de dezvoltare fizica dosarul individual.si psihica. Asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele

privind executarea pedepselor.Drepturile persoanelor condamnate Prevederile referitoare la executarea pedepselor privative

de libertate cuprinse în legi, hotarâri de guvern, ordine si decizii,Libertat ea consti intei, a opiniilor si libertatea credintelor precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt

religioase puse la dispozitia persoanelor condamnate, în perioada deLibertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea carantina si observare, dupa primirea în penitenciar.

credintelor religioase ale persoanelor condamnate nu pot fi

11


14/40

12

Asigurarea exercitării dreptu lui la asistenţă jurid ică Dreptul la vizit ă intimăPersoanele condamnate beneficiază de spaţiul şi În condiţiile legii, persoanele condamnate pot beneficia

facilităţile necesare asigurării dreptului la asistenţă juridică. de vizită intimă. Persoana condamnată căsătorită poate beneficiaPersoanele condamnate pot consulta avocaţi aleşi de acestea, în de vizită intimă numai cu soţul sau soţia, iar cei necăsătoriţi

orice problemă de drept dedusă procedurilor administrative sau trebuie să fi avut o relaţie similară relaţiilor stabilite între soţi judiciare. Consultarea cu avocatul, ales sau din oficiu, se face cu anterior datei primirii în penitenciar.respectarea confidenţialităţii vizitei, sub supraveghere vizuală. Dreptul de a primi, cumpăra şi a deţine bunur i

Dreptul la pet iţionare şi drept ul la corespondenţă Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri şi deDreptul de petiţionare şi dreptul la corespondenţă ale a efectua cumpărături. De asemenea, pot primi sume de bani.

persoanelor condamnate sunt garantate. Corespondenţa şi Dreptul la asis tenţă diplomaticărăspunsurile la petiţii au caracter confidenţial şi nu pot fi reţinute Cetăţenii str ăini aflaţi în custodie au dreptul de a se adresadecât în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege. reprezentanţelor diplomatice sau consulare în România ale

Pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare şi a statului de care aparţin şi pot fi vizit aţi de funcţionarii acestora, îndreptului la corespondenţă, directorul penitenciarului are condiţii de con fidenţialitate.

obligaţia de a lua măsurile corespunzătoare pentru punerea la Dreptul l a încheierea unei căsătorii dispoziţia persoanei condamnate a materialelor necesare, Persoanele condamnate au dreptul la încheiereaprecum şi pentru instalarea de cutii poştale în interiorul căsătoriei în penitenciar, în condiţiile legii. Consimţământulpenitenciarului. viitorilor soţi este luat de către ofiţerul de stare civilă din cadrul

Dreptul la convorbiri t elefonice serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau,Persoanele condamnate au dreptul să efectueze după caz, din cadrul primăriei în a cărei rază administrativ-

convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate în teritorială se găseşte penitenciarul. După încheierea căsătoriei,penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidenţial şi se soţii pot beneficia de vizită intimă, timp de 48 de ore, cu acordulefectuează sub supraveghere vizuală. Pentru asigurarea exercitării directorului penitenciarului. În cazul în care cei doi soţi divorţează

dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are şi se recăsătoresc între ei, vizita intimă nu se mai acordă.obligaţia de a lua măsurile necesare pentru instalarea de Dreptul de a vota telefoane publice în interiorul penitenciarului. Persoanele condamnate îşi pot exercita dreptul de a vota,

Dreptul la comunicări on-line dacă acesta nu a fost interzis prin hotărârea de condamnare. D rept ul la odihnă şi repausul săptămânal Pentru anumite categorii de persoane condamnate, sePersoanelor condamnate li se asigură minimum 7 ore depoate facilita comunicarea on-line cu membrii de familie sau alte

somn pe zi. Persoanele condamnate care muncesc au dreptul lapersoane.repaus săptămânal, potrivit legislaţiei muncii.Dreptul la plimbare zilnică

Dreptul la muncăFiecărei persoane condamnate i se asigură zilnicPersoanelor condamnate li se poate cere să muncească,plimbarea în aer liber timp de minimum o oră, în funcţie de

în raport cu tipul regimului de executare, ţinându-se seama deregimul de executare a pedepsei privative de libertate.calificarea, deprinderile şi aptitudinile acestora, de vârstă, stareaDreptul de a primi vizite şi dreptul de a fi informat cude sănătate, măsurile de siguranţă, precum şi de programeleprivire la situaţiile fam i liale deosebite destinate sprijinirii formării profesionale a acestora.Persoanele condamnate au dreptul de a primi vizite, în

Drept ul la învăţământ spaţii special amenajate, sub supravegherea vizuală aPersoanele condamnate pot participa, în funcţie depersonalului administraţiei penitenciarului.

posibilităţile penitenciarului, la cursuri de instruire şcolară sauPersoanele condamnate sunt informate de cătreuniversitare, în condiţiile protocolului de colaborare încheiat cuadministraţia penitenciarului cu privire la boala gravă sau decesulMinisterul Educaţiei Naţionale, ţinându-se cont de nevoilesoţului, soţiei sau al concubinului, concubinei, precum şi al unei

prioritare de intervenţie identificate, de starea de sănătate, derude apropiate, în cel mai scurt timp de la luarea la cunoştinţă, de tipul regimului de executare şi de măsurile de siguranţă aplicate.către administraţia penitenciarului, despre evenimentul produs.


15/40

13

Dreptul la hrana, t inuta, cazarmament si conditi i minime Activitatea pe linia asigurarii legalitatii detinerii vizeazade cazare punerea în libertate a persoanelor condamnate ori arestate

Persoanelor condamnate li se asigura dreptul la hrana, preventiv, la expirarea duratei pedepsei ori a masurii educative, latinuta, cazarmament si conditii minime de cazare. termenul hotarât de catre instanta de judecata, în cazul liberarii

Asigurarea legalitatii detinerii reprezinta ansamblul conditionate ori anticipate, precum si la orice alta data stabilita deoperatiunilor realizate pentru cunoasterea urmatoarelor catre organele judiciare, în situatiile anume prevazute de lege.elemente: Totodata, consta în asigurarea primirii în locul de detinere,

- datele socio-profesionale ale persoanelor custodiate în conditii de legalitate, aducerea la cunostinta a citatiilor si a în unitatile subordonate Administratiei Nationale a celorlalte acte procedurale, aplicarea regimului provizoriu dePenitenciarelor; executare a pedepsei privative de libertate, stabilirea si

- schimbarile intervenite în situatia juridica a acestora, schimb area regimului de executar e, tinerea evident ei în cursul procesului penal; întreruperilor executarii pedepsei acordate pentru motive

- comportamentul persoanelor private de libertate pe medicale ori pentru stare de graviditate sau îngrijirea copilului înperioada executarii pedepsei; vârsta de pâna la un an.

- expirarea duratei pedepsei ori a masurii privative de Noua lege privind executarea pedepselor si a masurilorlibertate; privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul

- împlinirea fractiunilor de executat pentru analizarea procesului penal instituie posibilitatea audierii, prin video-situatiei în comisie ori în consiliul educativ pentru conferinta, a detinutilor în cadrul procedurilor legale judiciare sauliberareconditionata ori liberare anticipata. executional-penale, de catre personalul sau judecatorul de

supraveghere a privarii de libertate din alt loc de detinere decât cel în care se afla acestia.

Folosirea la activit ati productive se realizeaza în regim de

prestari de servicii pentru operatorii economici, persoane fizicesau persoane juridice, în interiorul ori exteriorul penitenciarului, în regie proprie, pentru activitati cu caracter gospodarescnecesare penitenciarului, în caz de calamitate, pe baza devoluntariat si în alte cazuri. Administratia penitenciarului poate încheia contracte de prestari de servicii cu operatori economici,persoane fizice sau persoane juridice, interesati în folosirea lamunca a persoanelor condamnate sau a persoanelor internate încentrele educative sau de detentie. Ca urmare a muncii prestate,persoanele condamnate sunt remunerate cu o cota de 40% din

veniturile realizate, iar persoanele internate cu o cota de 50%.


16/40

14

Admi nistra cia Na ci on al a Pro gra me e d u c at i ve af l ate î nPenitenciarelor î_i propune s dezvolte un implementare: ansamblu integrat de m suri, a c ror Program de al fabetizare ; implementare are drept rezultat Program de ada ptare la viacaresponsabilizarea _i reintegrarea în societate a institucionalizat; persoanelor aflate în stare privativ de libertate , Educacie pentru snt ate ; contribuind la dezvoltarea individual , cre_terea Educacie pentru viaca de familie ; gradului de siguranc a comunit cii, mencinerea Educacie civic; ordinii publice _i securit cii nacionale. Educacie prin sport ;

Speciali_tii structurii de reintegrare Universul cunoa_terii ; social de la nivelul unit ilor e valueaz Program de dezvoltare a abilit ilorpermanent nevoile educative, de asisten pentru o via inde pendent -psihologic i asisten social ale de inu ilor Inde pendent i responsabil ;

sau ale persoanelor internate în centre Program Hobby ; educative sau centre de deten ie, asigurând

Program de pregtire pentru liberare. individualizarea traseului execu ional-penal.

Activitcile educative semistructurat e pot fi activitci sportive, de difuzare a culturii,artistice, concursuri tematice.

Educacia de inu ilor i a persoanelor

internate : Se realizeaz prin programe _i activit ci de înv care, stimulare aptitudinal , vocacional , petrecere a timpului liber sau de creacie.

Activitatea de instruire _colar e ste parte component a sistemului de învcmânt special _i se adreseaz persoanelor care au primit o condamnare definitiv l a executarea pedepsei cu închisoarea sau executarea msurii educative a internrii într-un centru educativ sau centru de deten ie.

Activit cile de formare profesionalvizeaz cursuri de calificare i recalificare p rofes ional , act ivi t ci de ini ciere, perfeccionare, specializare în diverse meserii,destinate persoanelor private de libertate.

Programele _i activitcil e educative au drept scop compensarea nevoilor educative

ale de inu ilor sau persoanelor internate,identificate în procesul de evaluare.

Întreaga activi tat e în domeniulreintegrării sociale a persoanelor aflate încustodia administraţiei penitenciare estereglementatăprin ordin al ministrului justiţiei.

Pro iecte deru la te la n ive lnaţional:

Festivalul M ultiArt pentru detinuti; Poezie de Puscarie;

Bursa locuri lor de munca ; Punte pent ru responsabi l i t a te

sociala ; Scrisori catre Dumnezeu;

Sarbatorile Pascale ; 1 Iunie; Proiectul de Craciun ;

Ziua Internat ionala aRomilor; De vorba cu personalit atil e; Campania de prevenire a consumuluide droguri; Idei de creat ie si desig n;“Un câine educat, un prietenminunat” ( terapie asistata deanimale);

Î ntâlniri de lucru organizate cupa r t i c i pa rea pa r tene r i l o r d i n

comunitate.

Funcţia de Reintegrare Socialăuncţa de Reintegrare Socială

13


17/40

Psihologul organizează ?i desfă?oarăAsis ten?a mora l - re l ig ioasă aprograme de asisten?ă psihologică generalãde?inu?ilor ?i a persoanelor internate : ?i specificã, activită?i de evaluare, deAsisten?a religioasă este asigurată deconsiliere psihologică, precum ?i depreo?ii ortodoc?i sau catolici angaja?i, dar ?i

psihoterapie.de către voluntari ai tuturor cultelorAsistentul social organizează ?i religioase recunoscute de lege, al căror acces

desfă?oară programe de asisten?ă socială, în penitenciar se realizează în condi?iiactivită?i de evaluare ?i de consiliere penediscriminatorii.probleme sociale.Preotul angajat în locurile de

Evaluarea se realizează cu scopul dede?inere, în completarea activită?iia stabili ?i de a planifica interven?iapastorale, potrivit doctrinei ?i practiciirecuperativă de specialitate.cultului, desfă?oară activită?i cu caracter

Consil ierea psihologică are scopuleducativ, orientate spre cunoa?terea ?ide a preveni ?i ameliora problemele

respectarea valorilor moral-religioase, emo?ionale, cognitive ?i de comportamentsociale, autocunoa?tere, dezvoltareaale persoanelor aflate în stare privativã desim?ului etic ?i civic, stimulare aptitudinală,libertate.voca?ională, dezvoltarea legăturilor cu

Consilierea pe probleme sociale arefamilia ?i parohia.scopul de a îmbunătă?i competen?ele ?icapacită?ile de?inu?ilor ?i persoanelor internatede a-?i rezolva problemele de natură socială.

Desfă?urarea activită?ilor psiho -

terapeutice are scopul de a modifica factorii

psihologici implica?i în tulburările psihice,psihosomatice, somatice ?i în diverse situa?iide risc.

Derulare a programelor de asisten?ă

psihologic ã asigură o interven?ie specifică,realizată, cu precădere, prin utilizareametodelor ?i a tehnicilor specifice pentru lucrul în grup, în vederea optimizării ?i dezvoltăriipersonale, a autocunoa?terii ?i a formăriideprinderilor de gestionare a situa?iilor de criză

pentru de?inu?i sau persoanele internate.Medierea socială (sprijin acordat

Asisten?a psihologică ?i socială apentru solu?ionarea problemelor sociale)

de?inu?ilor ?i a persoanelor internate : facilitează comunicarea dintre persoaneleActivi tă?ile de asisten?ă psihosocială private de libertate ?i institu?iile care activează

sunt realizate de către psiholog ?i asistent în domeniul asisten?ei sociale, în vedereasocial, ale cãror norme sunt reglementate de diminuării riscului de excluziune socială.cãtreorganisme profesionale specializate. Programele de asisten?ă psihologică

derulate în locurile de de?inere sunt: specifice,

generale ?i derulate în cadrul comunită?ilor detip terapeutic.

Ca si element de noutate, în cursul

anului 2013, au fost promovate, cu aviz din

partea Patriarhiei Bisericii ortodoxe,

urmatoarele programe moral-religioase:

Cuvântul care zid este (modulul I simodulul II);

Laudati pe Domnul.

La acestea se adauga cinci proiectede activitate semistructurata, specialdestinate desfasurarii, de catre preotulunitatii, a activitatilor moral-religioase (cor,pelerinaj, concurs, cenaclu, cateheza prinicoane).

15

IANUARIE


18/40

Mica unire

FEBRUARIE -

“ Limba noastr a-i o comoara ”

MARTIE

”Las a Pam â ntul s a respire!”

APRILIE

” S n tatea - conven ? ie î ntre tine

? i corpul t u ”

MAI

Familia- ? coala î n care e ? tisi profesor ? i elev

IUNIE

Drapelul, simbolul na?ional

.

16

Programe le de asistenţă psihologică Programele de asistenţă psihologicăspecifică sunt destinate următoarelor categorii de generală vizează menţinerea comportamentelorpersoane private de libertate: dobândite în programele de asistenţă psihologică

cu dificultăţi de gestionare a agresivităţii; specifică, precum şi oferirea

agresori sexuali;consumatori de droguri; , dar necesită optimizare personală:consumatori de alcool; - Program de autocunoaştere şi dezvoltarecu risc de suicid; personală;cu afecţiuni psihice; - Program de autocunoaştere şi dezvoltarecu risc de vulnerabilizare. personală prin metoda artterapiei;

- Formarea de?inu?ilor de sprijin pentruLa acestea se adaugã programele persoanele private de libertate aflate în impas

destinate diminuãrii: existential ;- f uriei; - Program de ergoterapie.

- impulsivitã?ii;- dependen?ei (jocuri, adic?ii, alcool); Programele de asistenţă socială se- lipsei de empatie/minciunã/lipsa de circumscriu următoarelor problematici:

moralã, precum ?i programele prin care se dezvoltarea abilităţilor decizionale înurmãre?te îmbunãtã?irea: situaţii de risc infracţional;

- managementului de timp; dezvoltarea abilităţilor parentale; - managementului financiar. dezvoltarea relaţiilor cu mediul de suport;

prevenirea violenţei domestice;Grupuri de tr atament în domeniul dezvoltarea abilităţilor sociale.

asistenţei sociale : - Grup educaţional de pregătire pentru

activităţi de voluntariat „Noi pentru ceilalţi” ;- Grup de intervenţie „În acord sau în

dezacord cu ceilalţi” ;- Grup de progres, creştere şi dezvoltare

„Începe acum, cu ceea ce ai!” ;- Grup de socializare „Diferenţa între

generaţii...clişeu?” ;- Grup de suport destinat persoanelor care

s-au confruntat cu separarea sau pierderea uneipersoane apropiate) „Curajul de a accepta!” .

de suport psihologic

persoanelor care nu au fost identificate cu riscuriprezente

IULIE


19/40

Activitatea de recuperare socială şi moralăActivi tăţile şi programele desfăşuratea minorilor din sistemul penitenciar se circumscrie,cu minori, t ineri şi femei :cu prioritate, următoarelor obiective:

Sunt considerate categorii de persoane• asigurarea unui climat favorabil dezvoltării

vulnerabile, cu cerinţe speciale de asistenţă şi personale; • conferirea de utilitate perioadei internării;protecţie: minorii, tinerii (18-21 ani) şi femeile.• reducerea vulnerabilităţii psihologice ş iPentru categoriile vulnerabile de persoane

sociale;aflate în stare privativă de libertate sunt elaborate • asimilarea de cunoştinţe şi formarea deprograme: deprinderi necesare reintegrării sociale.

- educative,

- de asistenţă psihologică şiPrograme destinate minorilor:- asistenţă socială speciale,

Program de educaţie pentru drepturile- adaptate particularităţilor psihosomaticeomului;şi nevoilor de dezvoltare personală identificate.

“ Descopăr lumea citind ” ;

“Cine sunt eu?” ;Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

independentă;

“ Stil de viaţă sănătos” ;

“ Gestionarea emoţiilor ” ;

“ Alfabetul bunului cetăţean” ;

“ Eu şi familia mea” ; “Adoles centul şi anturajul său” .

Programe destinate tinerilor:

Program de individualizare a parcursuluieducaţional din penitenciar;

Program de consiliere pentru dobândirea autonomiei şi responsabilităţii.

Programe destinate femeilor:

“ Educaţie pentru sănătate” ; “ Drepturi şi responsabilităţi parentale” ; “ Educaţie parentală” ; “ Relaţii conjugale şi familiale” .

••

•••

••

••••

IULIE

De?teapt ã-te române...

AUGUST

Maica Domnului -

cea ma i înalt ãsfin?enie româneasc ã

SEPTEMBRIE

Deschide ochi i

OCTOMBRIE

A înv ã? a este un dar

NOIEMBRIE

Toleran?a înseamn ãcunoa?tere

DECEMBRIE

Diversitatea f ace diferen?a!

17


20/40

18

Administraţia Naţională a Penitenciarelor îşi asumămisiunea de a asigura sănătatea persoanelor aflate în custodie, în Dreptul la asistenţă medicală al persoanelor pr ivat e de

condiţii similare celor oferite în reţeaua sanitară publică şi în libertate :concordanţă cu legis laţia proprie sistemului penitenciar. Prin efectul legii asigurărilor sociale de sănătate,Supravegherea sănătăţii personalului angajat constituie, în egală persoanele private de libertate beneficiază de asistenţă medicalămăsură, o prioritate pentru instituţie. gratuită, în condiţii echivalente celei acordate populaţiei

generale.Instituţia noastră este constantă în stabilirea unui Asigurările sociale de sănătate pentru persoanele private

parteneriat activ cu populaţia, autorităţile publice centrale şi de libertate sunt suportate din bugetul de stat, iar serviciilelocale urmãrind implicarea acestora în asigurarea asistenţei medicale suplimentare din bugetul propriu al instituţiei.medicale persoanelor private de libertate. Pentru problemele de Asistenţa medicală primară pentru persoanele private desănătate publică cu care se confruntă sistemul penitenciar libertate este acordată la cerere, ori de câte ori este nevoie, şi(HIV/SIDA, droguri şi hepatitã cronicã viralã), Administraţia profilactic, prin examene medicale obligatorii, precum şi prinNaţională a Penitenciarelor derulează programe integrate celor examene periodice.naţionale. Femeile private de libertate gravide primesc asistenţă

medicală similară celei de care beneficiază femeile aflate înServicii le medicale asigură asistenţă curativă şi de libertate.

recuperare, inclusiv de prevenire primară, atât la nivelulgrupurilor de risc, cât şi în rândul întregii populaţii penitenciare.

Funcţia de Asistenţă Medicalăuncţa de Asistenţă M edicală

Asisten?a medicală primară ?i de medicină dentară serealizează prin:

38 de cabinete de medicină primară, în care î?idesfă?oară activitatea cel pu?in un medic de medicinăgenerală/medicină de familie, asisten?i medicali generali?ti

care asigură asisten?a medicală permanentă, asisten?i deigienă ?i asisten?i de farmacie;

33 de cabinete de medicină dentară în care î?idesf ã?oarã activitatea medici denti?ti.


21/40

19

Atât cabinetele medicale deunitate, cât şi cabinetele de medicinădentară, cabinetele de specialitate dinambulatorii şi penitenciarele spital se află în

relaţie contractuală de furnizare de serviciimedicale cu CASAOPSNAJ.

Penitenciarul-Spital Bucureşti-

Rahova /compartimente cu specific ical ,

şi ,toxicodependente, boli cronice şirecuperare neuromotorie.

are în structură secţii

chirurga n e s t e z i e t e r a p i e i nt e n s i v ă

Penitenciarul Spital Bucureşt

Rahova

Penitenciarul Spital Colibaşi- are în structură sec?ii/compartimente înspecialită?ile: medicinã internã, bolic r o n i c e , d e r m a t o - v e n e r o l o g i c e ,psihiatrie.

Penitenciarul Spital Colibaşi

Penitenciarul-Spital Bucureţti-

Jilava asigura asistenta medicalacalificata pentru detinutii cu boli interne şic r o n i c e , d e r m a t o - v e n e r o l o g i c e ,

infectioase, tuberculoza, psihiatrice, cât şipentru detinutii ce urmeaza a fi expertizatila INML, conform dispozitiilor instantelor de judecata sau ale parchetelor de pe lânga

instantele de judecata.

Penitenciarul Spital Bucureşti

Jilava

Penitenciarul-Spital Tg. Ocna estespecializat în diagnosticarea şi tratamentultuberculozei, dar şi a altor afecţiuni cronice.

Penitenciarul Spital Tg.

Ocna

Penitenciarul-Spital Dej asigurăservicii de chirurgie generală, medicinăinternă, ORL, oftalmologie şi terapieintensivă.

Penitenciarul Spital Dej

Penitenciarul Spital Poarta

Albă

-

are în structură următoarele sec?ii:

medicinã internã, boli cronice, dermato-venerologie, psihiatrie, boli infec?ioase.

Penitenciarul Spital Poarta

Albă

Penitenciare

spital cu

ambulatorii de

specialitate

integrate

Penitenciare

spital cu

ambulatorii de

specialitate

integrate


22/40

20

Resursa umană reprezintă componenta cea mai profesională înimportantă din cadrul oricărei organizaţii, o resursă strategică în s p e c i a l i t ă ? iatingerea obiectivelor, în conformitate cu misiunea ?i valorile n e c e s a r edeclarate. Resursa umană deţine un spectru larg de competenţe, sistemului, vin ca ocare pot fi dezvoltate şi actualizate, constituind baza utilizării c o n f i r m a r e aeficiente a tuturor celorlalte resurse. e f o r t u r i l o r

Scopul activită?ii func?iei de resurse umane este de a sus?inute pentru îmbunătă?irea calită?ii profesionale agaranta că institu?ia ob?ine ?i păstrează for?a de muncă de care personalului.are nevoie, corespunzător calificată, loială ?i motivată. Totodată, Speciali?tii domeniului reprezintă cu succes institu?ia lasunt luate măsurile necesare pentru a evalua ?i satisface cerin?ele nivel na?ional ?i interna?ional, în activitã?i care vizeazăviitoare de resurse umane ?i pentru a extinde ?i dezvolta dezvoltarea componentei de resurse umane. Participarea lacapacită?ile intrinseci ale angaja?ilor, prin asigurarea unor ac?iunile ?i demersurile din cadrul proiectelor dezvoltate de

posibilită?i reale de învă?are ?i dezvoltare. Administra?ia Na?ională a Penitenciarelor sau în care aceasta esteAccesul în organizaţie are la bază principiul egalităţii de parteneră reprezintă o constantă în activitatea personalului

şanse ?i se realizează pe criterii de competenţă. Accentul propriu.deosebit, pus pe calitatea resurselor umane , este concretizat prin Gestiunea personalului reprezintă o componentă majorăutilizarea unor proceduri ?i instrumente moderne de selec?ie, a activită?ii de resurse umane, modernizarea instrumentelor deprin ini?iativa de formare a viitorilor func?ionari publici cu statut lucru cotidiene fiind o preocupare permanentă. Speciali?tii no?trispecial, atât ofi?eri, cât ?i agen?i, în cele mai prestigioase institu?ii sunt implica?i în proiectele de informatizare a domeniului, de învă?ământ superior ?i postliceal din sistemul de ordine publică dezvoltate la nivelul sistemului penitenciar, precum ?i la nivelul?i siguran?ă na?ională. sistemului judiciar.

De asemenea, formarea continuă ?i specializarea Consilierea ?i evaluarea psihologică se consolidează totfunc?ionarilor publici cu statut special din sistemul administra?iei mai pregnant ca un serviciu de calitate, în sprijinul dezvoltăriipenitenciare se realizează în func?ie de nevoi, prin cursuri, la cele institu?ionale, dar ?i ca suport pentru personal. Principiul dupămai înalte standarde, prin colaborări dezvoltate cu universită?i de care se ghidează psihologii de resurse umane este: ”Prinprestigiu, institu?ii militare de învă?ământ, precum ?i cu furnizori implicarea noastră activă în selec?ia ?i formarea de angaja?iautoriza?i de formare profesională, cu recunoa?tere na?ională ?i echilibra?i cognitiv, emo?ional ?i comportamental, vom preveniinterna?ională. evenimentele negative în rândul personalului ?i vom ajuta la

Evoluţia în carieră urmăreşte dezvoltarea individuală şi crearea ?i men?inerea unui climat organiza?ional sănătos”.profesională, proces realizat în sistemul penitenciar prin L a n i v e l u lintermediul instrumentelor moderne de lucru, orientat spre sistemului penitenciar

o b ţ i n e r e a a fost aprobatã operformanţelor ? i strategie de resurse î m b u n ă t ă ţ i r e a umane pe termencontinuă a acestora. m e d i u , a c ã r e i

A c r e d i t a r e a implementare asigurãinstitu?iei proprii de p r e m i s e l e p e n t r uformare a agen?ilor de î n d e p l i n i r e apenitenciare ca ?coală obiectivelor sistemuluipostliceală, precum ?i penitenciar.ob?inerea autorizării ca

furnizor de formare

Funcţia de Resurse Umane uncţa de Resurse Umane


23/40

Funcţia Economico-Administ rat ivăuncţa Economico Administrat ivă

21

A d m i n i s t r a ? i aNa?ională a Penitenciarelor beneficiază depatrimoniu propriu, prin care se asigurăcondi?iile materiale necesare desfă?urării activită?iiunită?ilor penitenciare. Astfel, este furnizat suportullogistic ?i financiar pentru garantarea custodiei/internãrii persoanelor condamnate la executarea unorpedepse/mãsuri privative de libertate.

În func?ie de obiectivele sistemului penitenciar, lanivelul institu?iei, se evaluează ?i planifică resurselemateriale, financiare ?i se elaborează programe anuale ?i deperspectivă pentru investi?ii ?i repara?ii capitale ale spa?iilor

de de?inere.Continuitatea, rentabilitatea, calitatea, eficien?a,

specializarea, flexibilitatea, omogenitatea, transparen?a suntprincipii care guvernează activitatea de asigurare amaterialelor, produselor ?i a prestărilor de servicii necesare.

Activitatea de logistică vizează, în principal, dotareacu bunuri ?i materiale, prestarea unor servicii pentrupersoanele private de libertate ?i personalul de

penitenciare.Lucrările de investi?ii ?i repara?ii capitale, analizate

din punctul de vedere al necesită?ilor, oportunită?ilor ?iposibilită?ilor de realizare, vizeazã, în principal ,

îmbunătă?irea condi?iilor de deten?ie/internarepentru persoanele private de libertate.


24/40

Funcţia de Comunicare uncţa de Comunicare

Prin actuala strategie a sistemului administra?iei

penitenciare se urmãre?te consolidarea comunic ării, atât îninteriorul sistemului, cât ?i în exterior, prin asigurarea unui fluxinforma?ional corespunz ător, eficient ?i durabil, prinimplicarea tuturor angaja?ilor din sistem. Dezvoltarea ?iconsolidarea comunicării Administra?iei Na?ionale aPenitenciarelor (ANP) permit construirea unei percep?iipublice reale f a?ă de sistemul penitenciar, în contextul întregului sistem judiciar din România, dar ?i generarea unui nivel corespunzător de încredere publică ins titu?ională, internă ?i e xternă.

Echipa de comunicare ac?ionează pentru dezvoltarea?i consolidarea unei politici proactive de comunicare, cu ajutorul tuturor purtătorilor de cuvânt din unită?ileComunicarea ?i imaginea au reprezentat întotdeaunasubordonate Administra?iei Na?ionale a Penitenciarelor, careelemente cheie în cadrul oricărei organiza?ii, segmentezilnic, pe plan local, prin intermediul jurnali?tilor, dar ?i alimportante pentru managementul institu?iilor. Similarinstitu?iilor partenere, promovează activită?ile derulate îndemersurilor altor organiza?ii, ?i în cadrul Administr a?iei sistem.Na?ionale a Penitenciarelor au fost ini?iate diverse strategii în

Corectitudinea, etica prof esională, încrederea suntceea ce prive?te actul de comunicare. Toate au urmat acelea?idoar câteva dintre elementele care, pe termen lung, conduc,principii: t ransparen?a ins titu?ională ?i deschiderea c ătrecu siguran?ă, către succes în actul de comunicare, în rela?ia cu

întreaga societate. De-a lungul timpului, nevoia de informare a oamenii din interiorul institu?iei, dar ?i cu cei de la nivelulcrescut, iar jurnali?tii au contribuit constant la conturarea uneisocietã?ii civile.imagini a sistemului, a?a cum au perceput-o în activitatea

profesionalã de zi cu zi, dar ?i cum au prezentat-o diver ?i speciali?ti ai sistemului.

Comunicarea eficient ă, în orice situa?ie, prezentareareală ?i promptă a activită?ilor pot ajuta întreaga opinie publică la formarea unei percep?ii obiective asupra sistemului penitenciar, în ansamblul său, bazatã pe informa?ii reflectatede diver?i speciali?ti din sistem. Nu trebuie neglijat , în acest

context, faptul că sistemul administra?iei penitenciare este unserviciu public cu un rol social deosebit, determinat defunc?iile sale de garant al păstrării unui echilibru social, de formare aunei atitudini corecte f a?ăde muncă, f a?ăde ordinea de drept?i f a?ăde regulile de convie?uire socială a persoanelor privatede libertate.

22


25/40

Aceasta functie are rolul de a identifica ţipreveni actiunile specifice criminalitatii

organizate, terorismului, coruptiei, altor formeale criminalitatii în mediul penitenciar, precum ţicel de a evalua riscurile ţi vulnerabilitatilespecifice sistemului.

Problematicile variate, prezente la nivelulsistemului penitenciar, comiterea de acteinfractionale sau încalcari ale unor prevederiregulamentare în vigoare, aflate, cu precadere, înatentie, sunt:

traficul ţi detinerea de substante stupefiante,telefoane mobile, arme albe, obiectecontondente;

intentii, preocupari pe linia organizarii sau

declanţarii unor revolte, evadari, agresiunisau alte fapte comise cu violenta în rândulpersoanelor private de libertate;

preocupari de natura infractionala ale gruparilor

de criminalitate organizata aflate în detentie;acte de agresiune la adresa anumitor

functionari din sistem sau a membrilor defamilie ai acestora;

continuarea implicarii, din detentie, în

activitati specifice criminalitatii organizate,a unor persoane private de libertate, deregula cunoscute ca lideri de clanuriinterlope;

prevenirea terorismului în mediul penitenciar.

Datele de interes privind acesteproblematici sunt transmise directorilor de unitatipenitenciare sau, dupa caz, directorului general alinstitutiei, directiilor de specialitate, altor institutiicu atributii în domeniul apararii, ordinii publice ţisigurantei nationale, pentru adoptarea masurilorde prevenire, controlşi combatere.

•

•

•

•

•

•

Funcţia de Cont rol

Obiectivul general al audituluipublic intern consta în îmbunatatireamanagementului general/de linie al

entitatilor/structurilor auditate dincadrul sistemului administratieipenitenciare si este realizat prin:

a ctivitati de asigurare, carereprezinta examinari obiectiveale elementelor probante,efectuate cu scopul de a furnizaentitatilor auditate o evaluareindependenta si obiectiva aproceselor de management al

riscurilor, de control si deguvernanta;

activitati de consiliere, menite saadauge valoare si sa îmbunatateasca procesele deguvernanta din cadrul sistemului penitenciar, numai în conditiile încare acestea nu genereazaconflicte de interese si nu sunt

incompatibile cu îndatoririleauditorilor interni, fara ca ace?tiasa îsi asume responsabilitatimanageriale.

•

•

Funcţia de control asigură un sprijinreal în aplicarea corectă şi unitară a legilor,deciziilor şi instrucţiunilor specifice în toate

unităţile sistemului penitenciar.Scopul este as igurarea unuimanagement competent la toate nivelurile şirealizarea feed-back-ului asupra realităţilordin sistem, în condiţii de regularitate,eficacitate şi eficienţă.

Prin verificări orientate, în special pelinia aplicării corecte a prevederilorlegislative, funcţia de control vizează:

analizarea capacită?ii manageriale ?i

a stilului de muncă al personalului cufunc?ii de conducere;garantarea siguran?ei locului dede?inere;modalitatea în care se aplică legisla?iaexecu?ional-penală ?i regimulpenitenciar;respectarea drepturilor individuale ?icolective ale persoanelor private de

libertate;asigurarea serviciilor medicale ?i acelor educa?ionale, de asisten?ăpsihologicã ?i asisten?ã socialã ;a s i gu r a r e a m a n a ge m e n t u l u ir e s u r s e l o r u m a n e , amanagementului logistic;asigurarea drepturilor personaluluidin penitenciare ?i centre.

Functia de Prevenire a

Criminalitatii i Terorismului

Functia de Audit Public Intern

23


26/40

24

Directia Tehnologia Informatiei si Comunicatii asiguracontinuitatea serviciilor informatice, dezvoltarea unui sisteminformatic coerent si integrat, precum si posibilitatea de a utilizaeficient resursele IT&C ale institutiei.

Structura centrala, împreuna cu lucratorii IT din teritoriu,administreaza parcul de echipamente al sistemului administratieipenitenciare, înrolate într-o structura de tip domeniu, denumitaanp.ro , cu mod de organizare de tip arborescent, în care suntinstalate acelasi sistem de operare si acelasi sistem antivirus petoate statiile de lucru. Actualizarile de sistem si securitate suntdisponibile în timp util si se aplica automatizat, politicile desecuritate se aplica uniform, utilizatorii si calculatoarele supunându-se acelorasi restrictii si aceluiasi set de reguli standardizate.

Performanta sistemului informatic al institutiei este ridicata caurmare atât a implementarii tehnologiilor moderne de virtualizare aresurselor de tip server, externalizat sau în centrul de date propriu,cât si a sistemelor de protectie a acestora, create în vedereaasigurarii continuitatii functionarii serviciilor informatice îninstitu?ie, precum ?i a gradului de automatizare a proceselor prinaplica?ii informatice.

Tehnologia Informat iei i Comunica t ii ehnologia nformat iei şi omunicat ii

Sistemul informatic al instituţiei este complex şieste într-o continuă dezvoltare, anual fiind adăugate noimodule aplicaţiilor existente sau fiind create aplicaţii noi.

Ne dorim ca prin aceasta să automatizăm cât mai multedintre activităţile şi fluxurile informaţionale existente, înscopul creşterii performanţei instituţionale.

Speciali?tii în tehnologia informa?iei ?i comunica?ii audezvoltat ?i pus în func?iune sisteme ?i aplica?ii utile în toatedomeniile de activitate din administra?ia penitenciară, în prezentfiind implementate sisteme precum:

PMSWEB - Eviden?ă persoane private de libertate, o aplica?ie integratăcare func?ionează din anul 2004, completată cu noi module în anii2009-2013, acoperă tot spectrul de activită?i derulate cu persoaneleprivate de libertate. Este o aplica?ie de tip Web, considerată strategicăpentru sistemul administra?iei penitenciare. Aplica?ia este dispusăteritorial pe 46 de servere ?i, în acest moment, este utilizată de către unnumăr de 6000 de lucrători din sistemul penitenciar, din toatedomeniile de activitate (Eviden?ă ppl, Regim penitenciar, Siguran?ade?inerii, Medical, Organizarea muncii, Financiar, Logistică, Vizită,Educa?ie ?i Asisten?ã psihosocială, Manageri, Statistică), pentru fiecaredomeniu existând câte un modul distinct care prelucrează, în timp real,

datele specifice acestuia. Arhivele aplica?iei con?in înregistrăricomplexe, ale tuturor persoanelor private de libertate care au trecutprin sistemul penitenciar din 1998 până în prezent, însemnândaproximativ 369.400 înregistrări complexe. De asemenea, bazele dedate ale aplica?iei PMSWeb sunt puse la dispozi?ia altor institu?ii,pentru un număr însemnat de utilizatori, asigurând, astfel, coeren?aactului de justi?ie, precum ?i furnizarea de informa?ii utile în activită?ilede cercetare penală.

Sisteme de telefonie ?i cumpărături pe bază de cartelă cu cod debare, pentru persoanele private de libertate;

Aplica?ie pentru elaborarea Deciziei zilnice pe unitate, unitarăpentru toate structurile componente ale sistemului penitenciar;

Aplica?ia Acte interne care pune la dispozi?ia utilizatorilor o bază dedate con?inând actele normative care reglementează activitateaAdministra?iei Na?ionale a Penitenciarelor, legăturile dintreacestea ?i, în acela?i timp, sistematizează accesul la documente;

Raportări on-line, Sistem on-line de monitorizare, Sistem on-linede chestionare;

Aplica?ia pentru eviden?a persoanelor asigurate la CASAOPSNAJ,necesară pentru furnizarea acestor date către sistemul SIUI, utilizat

de CNAS ?i CASAOPSNAJ;Suitele de aplica?ii SIUI pentru re?ete electronice ?i eviden?aserviciilor medicale;

Sisteme e-learning pentru func?ionarii publici cu statut special ?ipersoane private de libertate;

Aplica?ii pentru verificarea datelor din bazele de date Salarizare dinunitã?i, în portalul dedicat al Casei de Pensii a MAI, în vedereacalculãrii cuantumului viitoarelor pensii ale lucrãtorilor depenitenciare pe baza principiului contributivitã?ii;

Sistem informatic pentru gestionarea evaluãrilor psihologice a

personalului din administra?ia penitenciară, implementat în cadrulServiciului Psihologia Personalului din cadrul institu?iei;

PHR - aplica?ie de resurse umane, dezvoltată în 2009 ?iimplementată la nivelul sistemului penitenciar în anul 2010.


27/40

Func?ia Managementul situa?iilor de urgen?ă din cadrulAdministra?iei Na?ionale a Penitenciarelor vizează eficientizareaac?iunilor de prevenire ?i gestionare a situa?iilor de urgen?ă, în

vederea men?inerii sub control a riscurilor ?i a asigurării stării denormalitate a vie?ii personalului ?i a persoanelor custodiate înmediul penitenciar.

Aceste obiective sunt concretizate prin multitudinea deactivită?i de prevenire ?i primă interven?ie pentru stingereaincendiilor, salvarea persoanelor ?i limitarea pagubelor produsede inunda?ii, alunecări de teren, mi?cări seismice, epidemii,pizootii, înzăpeziri, secetă, accidente tehnologice, radiologice,nucleare, biologice sau alte tipuri de calamită?i naturale sauantropice ?i acordarea primului ajutor de bază.

Activitatea de prevenire ?i gestionare a situa?iilor deurgen?ădin sistemul administraţiei penitenciare presupune:

a) stabilirea structurilor cu atribuţii în domeniulmanagementului situa?iilor de urgen?ă;

b) organizarea apărării împotriva incendiilor la locurile demuncă;

c) elaborarea, aprobarea şi difuzarea actelor deautoritate: decizii, dispoziţii, hotărâri şi altele asemenea, prin carese stabilesc răspunderi în domeniul managementului situa?iilor deurgen?ă;

d) elaborarea, aprobarea şi difuzarea documentelor şievidenţelor specifice;

e) planificarea şi executarea de controale propriiperiodice, în scopul depistării, cunoaşterii şi înlăturării oricărorstări de pericol care pot favoriza iniţierea sau dezvoltareasitua?iilor de urgen?ă;

f) analiza periodică a capacităţii de prevenire ?i gestionarea situa?iilor de urgen?ă;

g) elaborarea de planuri de măsuri pentru optimizarea

activităţii în managementul situa?iilor de urgen?ă;h) realizarea unui sistem operativ de observare şi

anunţare a situa?iei de urgen?ă, precum şi de alertare în cazulproducerii unui astfel de eveniment;

i) asigurarea funcţionării, la parametrii proiectaţi , amijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor ?i deprotec?ie civilă;

j) analizarea situa?iilor de urgen?ă produse, desprindereaconcluziilor şi stabilirea împrejurărilor şi a factorilor determinanţi,precum şi a unor măsuri conforme cu realitatea;

k) asigurarea instruirii tuturor persoanelor din sistemuladministra?iei penitenciare, prin informări teoretice ?i e fectuareade exerci?ii tehnico-aplicative.

Compartimentul Protec?ia Muncii are rolul de a asigurasecuritatea ?i sănătatea lucrătorilor, în toate aspectele legate demuncă prin organizarea activită?iide prevenire ?i protec?ie.

Activitatea de prevenire ?i protec?ie are ca scop asigurareacelor mai bune condi?ii de muncă, prevenirea accidentelor ?i a îmbolnăvirilor profesionale în rândul lucrătorilor, precum ?iadaptarea la progresul ?tiin?ei?i tehnicii.

Obiectivele Compartimentului Protec?ia Muncii sunturmătoarele:

- armonizarea legisla?iei sistemului administra?ieipenitenciare în domeniul securită?ii ?i sănătă?ii înmuncă, cu legisla?ia na?ională pe probleme privind

protec?ia mediului înconjurător, asigurarea vie?ii,securită?ii?i sănătă?iiangaja?ilor;

- con?tientizarea lucrătorilor în cunoa?terea ?irespectarea normelor ?i standardelor de securitate ?isănătate a muncii în amenajarea, dotarea locurilor demuncă, exploatarea în condi?ii de siguran?ă a echipamentelor de muncă, în scopul evitării produceriiaccidentelor de muncă ?i a îmbolnăvirilor profesionale;

- eliminarea sau diminuarea factorilor de risc (deaccidentare ?i/sau îmbolnăvire profesională) existen?i însistemul de muncă (executant - sarcina de muncã -mijloace de produc?ie - mediul de muncă), informarea,consultarea ?i participarea lucrătorilor ?i areprezentan?ilor acestora la activită?ile de securitate ?isănătate în muncă.

Func ?ia de securit ate ?i s ãnãtate în muncãunc?ia de securitate ?i sãnã te în muncã Managementul situa ?ii lor de urgen? ãanagementul sit ua?ii lor de urgen?ã

25

COOPERAREINTERNA IONAL


28/40

COOPERARE INTERNAŢIONALĂ

Pe plan internaţional, Administraţia Naţională a Penitenciarelor este orientată spre dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor decooperare, schimburilor de bune practici cu alte sisteme penitenciare, precum şi cu alte instituţii din domeniul execuţional-penal. În acestcontext, menţionăm:

Parteneriate încheiate de Administra?ia Na?ionala a Penitenciarelor:

Protocol de colaborare cuDepartamentul Institutiilor Penitenciare dinRepublica Moldova;

Acord de colaborare cu Directia Administratiei Penitenciare si deReinsertie din Algeria;

Acord de parteneriat si Declaratie de cooperare cu Autoritatea PolitieiJudiciare din Libia si Institutul Intercultural Timisoara;

Declaratie de cooperare cu Serviciul Penitenciar din Ungaria; Declaratie de cooperare cu Serviciul Penitenciar din Cehia;

Declaratie de cooperare cu Sistemul Penitenciar din Croatia;

Declara?ie de cooperare cu Direc?ia Generala de ExecutareaPedepselor din Bulgaria;

Protocol de adeziune la Re?eaua Europeana a Academiilor de Formarea Personalului Penitenciar (EPTAN);

Protocol de cooperare cu Fundatia „Berean Prison Ministry” din SUA;

Protocol de colaborare cu Universitatea ”Salerno” din Italia ;

Declara?ia de cooperare cu Funda?ia ”Meridianos” din Spania; Protocol de colaborare “International Association for Correctional

and Forensic Psiychology ”.26

afilierea instituţiei ?i participarea în board-ul urmãtoarelor asocia?ii profesionale: Organizaţia Europeană a Penitenciarelor şiServiciilor Corecţionale ( EuroPris), Asociaţia Internaţională a InstituţiilorCorecţionale şi Penitenciare (ICPA), Asociaţia Eur opeană pentru E ducaţie în Penitenciare (EPEA), Masa Rotundă a Directorilor de Administr aţiiPenitenciare (MECR), Reţeaua Europeană a Academiilor de Formare aPersonalului de Penitenciare (EPTAN);

participarea la diferite reuniuni reprezentative în domeniu: MECR, EPTAN,ICPA, EPEA, EuroPris, conferin?a directorilor generali de administra?iipenitenciare organizatã de Consiliul Europei;

furnizarea de expertiză pentru sisteme penitenciare din state aflate în cursde asociere pentru aderarea la UE sau dezvoltare: Republica Moldova,Georgia, Libia;

organizarea unor transferuri de bune practici, având ca temă siguranţadeţinerii, în contextul respectării standardelor internaţionale privind drepturile omului în penitenciare, în cadrul Acordului departeneriat semnat între Ministerul Justiţiei - Autoritatea Poliţiei Judiciare din Libia, Administraţia Naţională a Penitenciarelor dinRomânia şi Institutul Intercultural Timişoara din România;

dezvoltarea cooperării int ernaţionale prin schimburi de bune practici , în contextul participării speciali ştilor români la evenimenteorganizate în străinătate: conf erinţe, seminarii, colocvii, cursuri de formare, grupuri tr ansnaţionale de lucru, stagii de instruire şi

practică, vizite de lucru şi documentare, precum şi întâlniri în cadrul proiectelor.


29/40

Proiectele cu finantare externa nerambursabila aflate în implementare/finalizate vizeaza/au vizat obiective precum: R evenirea f ostilor detinuti pe piata muncii si integrarea lor în societate; proiect în parteneriat cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Scoala Nationala pentru Studii Politice si Administrative, Universitatea de Vest Timisoara,Centrul Regional de Formare Prof esionala a Adultilor Calarasi;

Cre?terea ?anselor de incluziune social a a persoanelor private de libertate cu dizabilita?i din sistemul penitenciar, proiect în parteneriat cu Asocia?ia Profesionala Neguvernamentala de Asisten?a Sociala ASSOC Baia Mare; Preg atire TIC la standarde europene în sistemul penitenciar românesc; Înfiinta rea a 3 comunitati terapeutice în penitenciarele Rahova, Jilava si Târ gsor, destinate sprijinirii f ostilor dependenti de droguri, în colaborare cu Agentia Nationala Antidrog si parteneri norvegieni - Ministerul Sanatatii, Ministerul Justi tiei si doua comunit ati terapeutice;

C rearea unei comunitati de pr actica la nivel european în domeniul incluziunii sociale a detinutilor (f ostilor detinuti), ExOCoP (Ex Offenders Community of Practice), în parteneriat cu 10 state membre ale UE;

D iminuarea inegalitatii de sanse a detinutilor si f ostilor detinuti, în tr anzitia de la penitenciar la viata socio-profesionala si, în acelasi timp, asigurarea sustenabilita?ii serviciul ui de reintegrare social a, prin înfiintarea a doua structuri de economie

sociala pentru f osti detinuti, proiect în parteneriat cu Feder atia Filantropia, Patriarhia R omâna si cu 5 ins titutii din Italia;Dezvoltarea unui program de master în domeniul politicilor publice si societatii civile, precum si a unui set de instrumentede asigurare a calitatii formarii, orientat pe dezvoltarea competentelor, care sa asigure cerintele specifice de formare apersonalului cu studii superioare angajat în sistemul penitenciar ( „Inovatie si competente în programe de master - o perspectiva aplicativa, orientata spre nevoile specifice ale beneficiarilor din sistemul penitenciar” ), proiect în parteneriatcu SNSPA; Facilitarea accesului la o forma de calificare si reintegrarea sociala a persoanelor private de libertate; dezvoltarea de

retele integrate de incluziune pentru persoanele private de libertate, care sa constituie un suport prin derularea deprograme de insertie profesionala, precum si prin programe de sensibilizare a angajatorilor, în vederea preluarii si

angajarii celor liberati din unitatile de detentie ( „Viata dupa gratii”), proiect în parteneriat cu Ministerul Muncii;Dezvoltarea capacitatii institutiilor penitenciare libiene, în vederea respectarii drepturilor omului si implementarii unuiproces administrativ transparent, în concordanta cu standardele internationale în domeniu („ Consolidarea drepturiloromului bazata pe reforma sistemului de detentie libian), proiect în parteneriat cu Institutul Intercultural Timi?oara;Consolidarea capacitatilor Penitenciarului Bacau, în special, si ale sistemului penitenciar, în general, pentru a eviden?iarecuperarea educationala si psiho-sociala a minorilor si tinerilor priva?i de libertate, prin îmbunata?irea infrastructuriieducationale, sociale si fizice în interiorul zonei de detentie, apartinând Penitenciarului Bacau; dezvoltarea unui programde asistenta speciala si a unui instrument integrat de evaluare a riscului de recidiva a minorilor si tinerilor priva?i delibertate, în vederea asistarii recuperarii lor educationale si psiho-sociale, precum si îmbunatatirea competenteiprofesionale si a cunostintelor personalului care lucreaza cu acest grup vulnerabil (“ Consolidarea capacitatii

Penitenciarului pentru minori si tineri Bacau de a respecta instrumentele internationale relevante privind drepturileomului ”), proiect finan?at prin Mecanismul Financiar Norvegian;

Întarirea capacitatii Penitenciarului Gherla, în special, si a sistemului penitenciar , în general , de a asista eficientrecuperarea psiho-sociala a femeilor private de libertate ( „ Înfiintarea unui centru terapeutic pentru femei în cadrulPenit enciarului Gherla” ), proiect finan?at prin Mecanismul Financiar Norvegian;

Consolidarea capacitatii sistemului penitenciar de a asigura instrumente speciale de formare, cursuri de formareprofesionala, precum si facilitati adecvate de instruire pentru personalul penitenciarului ( „Consolidarea capacitatiisistemului penitenciar de dezvoltare a resurselor umane cu privire la personalul din penitenciare” ), proiect finan?at prinMecanismul Financiar Norvegian;

Întarirea capacitatii sistemului penitenciar de a facilita procesul de reintegrare a fostilor detinuti, prin îmbunatatireacompeten?elor, beneficiind de calificare în meserii eco, precum si prin cresterea sensibilizarii publicului, prin necesitateaimplicarii societatii, în general, în asigurarea reintegrarii fostilor detinuti (în special a romilor) - „ Stabilirea unui mecanismecologic de reintegrare sociala a detinutilor” , proiect finan?at prin Mecanismul Financiar Norvegian.

27

PROGRAME

Colaborarea cu Comunitatea


30/40

Colaborarea cu Comunitatea olaborarea cu Comunit atea

Apreciind ca prioritară colaborarea cu O bună rela?ionare cu comunitatea locală institu?iile publice, organiza?iile guvernamentale ?i permite facilitarea legăturii dintre persoaneleneguvernamentale, Administra?ia Na?ională a private de libertate ?i familiile acestora, asigurareaPenitenciarelor s-a orientat spre atragerea de noi c

brosura romana 2015

Documents