LIELIESTIIfILMIliA1711885 fammoinge 1901 r,

1

d./".

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BACALBIASA

1.E5T11

LT DAT1885 1900

VOL. h

.----dg----

ET2C1711F.TYIEDITURA ZIA RIM 131 ..13NIV.L.IZSUL SOO. ANONIMA.

buada Drehu:kinu, 111 9 2 8

DE

www.dacoromanica.ro

BUCURESIII DE ALTA DATA

ANUL 1.885

Judeatorul 3e pace, osandeste la 5(X) lei amend/ pain domn Emil Mavracordat, care pillmuise pe Nicolae Voinov

pe cnd era mimstru de justitte.In cercurile opozitiel conservatoare se jubileazit fiind c.

Mavrocordat erea conservator.Dar tribunalul osandeste pe Mavrocordat la 3 luni Inchi-

soa re.* *

U.n conflict se iveste intre ministrul nostru plenipo.tentiar Ion Miliiceanu si Ion Briitianu. In urma acestui conMet B/liiceanu demisioneaz/ iar in locul silu la Paris e nu.nut poetul Vasile Alexandri.

Dar Alexandri a dat Teatrului National noua sa pies/Ovictiu, i vrea s/ fie de fat/ la montare, la toate repetitiilela intaia reprezentatie. Duph aleea se va duce la Paris.

Dimitrie Moruzi, aruia lumea Ii spunea Kneazul",este numit prefect de politie al Capita lei in locul lui RaduMthai intrat jq guvern. Kneazul era Inca un conservator pecare Ion Bralianu ii cucerise de la adversarii s politici. MaitArziu s'a reintars iar5si la mate/.

*

0 cestiune care pasioneaz/ mull tam si este mutt agi-tat/ in presh e Chestia Cumulului".

'Cumularzii foiau de pretutindeni. Erea un scandal al vezioameni ocupnd cafe trei si patru functiuni si ocupatiuni laStat pentru ca, bineintc-hs, sa ru poath satisface pe nici una.Opinia pubhcil era atfit cie hotiirltg, in crit guvernul Igsg, ca dininitiativii parlamentarti sil vie un proiect de lege care sa mode-reze abuzul.

Proectul e..4e votat si devine lege.Este interesant de tiut c. pentru lege n'a votat nici

I I I

tndrul

*

_

tall

,VOLLIMUL ii

si

www.dacoromanica.ro

4rninistru, tar in contra ei i pentru mentinerea scandalosuluicutout. au votat cei mai valorosi tineri intrati atunc; in parelament. precum: Take lonescu. Constantin Arion, Coco De-nwriescu. prole.sorul untversitar. Durnitru Olanescu (Ascariof,Emil Costmescu, precum si profesorn universitari: GheorgheCarnal, doctor Romniceanu, etc.

*

La Teatrul National da reprezentantiuni de prestidi.,gitatie unut dintre cei mai marl scamatori rani au fost in Ro-mama, el se numea Herman. Erea inteadevar tumitor. In fataunor sali arhipline a dat o serte de reprezentatn.

* *

La I Februarie a esit ziarul socialist Drepturile Omu.Zvi sub urniatorul comitet de redactie: Cdnstantin Bacalbasa,Al. Braescu, Const. A. Filitis, Emilian Frunzescu, ConstantinMile, Ion Nadejde, Alexanthu G. Radovici si Paul Scorteanu,

Aparitia acestui ziar a facut senzatie,* *

La 6 Martie Cercul de Studii Sociale al partidului sci-cialist, a dat un banchet la sala Dacia.' spre a sarbateri;14-a aniversare a Cornunei din Paris

Vinti la Rosetti, hut ui C. A. Rosetti, citeste telegrarnelescrisorile de adeziune venite din multe orase.

C. Mille anunteste, in cateva cuvinte, evenimentele de/a 1871.

Au toastaf : Emil Frunzescu, Fi lip Gesticone; AlexandraRadovici si eu. Studentul in farmacie Jelea i studentuf Inmedicina 'eostAchescu au toastat si ei.

Mircea Demetriad. furl actorulur Demetriad i fratele dis-tinsei actrite Aristita Romanescu, citeste versuri in- numelelojei masonice Mircea Rosetti.

Vintila Rosetti a rilspuns aratand rolul jucat de ma-sonerie in brural Comunei.

Barbu Delavrancea 5i-a exprimat mirarea pentru ma-rea tolerant& pe car,. Cercul de studii o arat pentru toeparerile .5i s'a asociat la cea mai mare parte din ideile sociale.

Zar'il socialist nu avea program, nu avea fanatizmutkleilor. nu avea doctrinti. (*Innen re novarnisul presei bunigheze. erea un mar de opozitie. dar in aceias Ump, erea eun ziar aritironservator.

Spre a plasa ziarul fiiceam i noi socialistii ceea ce Meeruttoti ziaristri burghezi. dev_enearn violenti Dar violentele noa,stre n'aveau ecou in opinia publica de areca guyernul nu nesamara. Astazi un arlicol Ia tel cu eel publirat de mine in Nr.109 deTa 10 funie 1885. mr-ar fi atras cenzura suprimarea sail,tin proces: pe vremea aceea nimic.

IntA artiroluPZiarul Orieraul Rarncte din Dalati,

*

ai

www.dacoromanica.ro

5 ---Fernene copii se hranesc cu"zarzare verzi, oamen, cu.

treera targunlo cauland munca pentru brana. si 10 ban, pea-tru tutun.

Am auzP cu urechile noastre cum catIva sateni din co-munele Pechea 4, Cudalbi ziceau ca sa dea bartie la hood-ratul rusesc ca poate le va erode nevota mai de grahw

In josul acestor reproducer, am Kris:Tarann mor de foame, dommlor impulbat, At, au/At a-

cest cuvant sinistru ? Femede si copli,. se branesc cu zarzareiar barbati: aharga ca sa-si dea mulica numa, pe ma' neut.

mor de foame u trantorii polett, a, oraselor Las-tiga rnilioane in specule de noapte si in murdan, nehichi-puite I

Taranii mor de foame si piagaziile din porturile CiulaI,u iBraila, gem de grane. si grancle mucezesc in ele. (dram, nuau dreptul sa le atinga t

Taranii mor de foame i regelui se dati apanagii, e apainea fiilor si se arurica camilor, si, mizerabilii numiti re-prezAntantii natiunei, imbogatesc pe bogatul rege i saracescpoporul sarac I

'Mann mor de foame u desnadajdtlitii voesc a cere a u-torut Imparatului jusesc. 1ait patriotizmul nationalishiorcari ne acuza pe noi do cosmopohtizm, de vrajmasi ai titrei. penot car; voim sa dezvottam tuturea sateanului pentru pamdn-tul care va fi al lui $i numaa al luzt

Taranii mor de foame ?I Ei bine, ce mai asteapta ?N'au paine?... Gresala, o vor gasi in hambarele bogatilor.Mau dreptul so ia de acolo?.. Gresalli : dreptul de a se

folosi de un produs nu-1 are decat productitorul tN'au puterea L. Gresala: U'neasca-se. hotarasca-se vor

face minuni. Citri plimdraul este al for i rodul pdmdntuluitot at lor 1"

In potnva acestei note. quasi-anarhice cate odata. protestad. Ion Nadejde dela Iasi care reprezenta nuanta social-demo.crata si erea un adversar declarat al anarhizmului. tried eumergeam inainte. In intelegere, de altfel, cu colegii delaBucuresti.

* * *

Pe la sfarsitul lunei Maitie o drama tritristeaza luMea:un tanar locotenent din jandannii pedestri anunie Albu isitrage .un glonte de revolver in regnmea unmet. LocotenentulAlbu locuia intr.() camera cu chine case librarulut Socee.

Motivele acestei sinucideri au fost eouti : intatul, o dra-goste nenorocita, locotenentul Albu iubea cu mare patima peo domnisoara B., dar domnisoara nu a prirnit sa-i lie sotte.

Al cloilea nutiv erea faptul ca fusese sters de tie tabloul"de inaintere. Deznadajduit din cloud part,. si-a curmat zilele.

fr, ziva sinuciderei se dusese la Ministerul de rezhel ho.Wit sa tragit in mitustru: generalul ralroianu apoi sa iraggIn el. dar din Intilmulare ininistrul Itusea in mita aceta,

Dranii

i

d*.n

el

1

pr

ti

www.dacoromanica.ro

In camera Iui s'au gasit mat multe scrisori, pritre careuna adresata familiet in care spunea Mor iubiuclu-va pe toti,dar mai presus de voi tott o iubesc pe... ea". Aci numelelubi.tel.

Trist destin au avut toti fratu Albu. Erau trei. Locate-nentul Albu s'a sinucts, Nicu Albu, lost prefect de PiatraNeamt si deputat, a murit nebun. lar colonelul Jacob Albu,directorul Pulberariet dela Dude$ti, a fest ucis de exploziaintamplata la Pulberarie in ajunul intrarii noastre In ritzboila 1916.

* *

In ztua de 3 Aprilie, a sosit in Bucuresti regele Osear Ital Suediei. Regele avea atunci 56 de am.

1 s'au fault aceleasi primiri sarbatoresti ca intotd'aunatutulor inaltilor oaspeti pranz de gala, defilari de trupe, re-prezentatre festiva la Teatrul National.

* *

Duminica 7 Aprilie s'a sums C. A.Rosetti.Rosetti era slabit mai de mult.Mat intaiu 11 lovise crud in inima moartea fiului su cel

mare Mircea. Aceasta pierdere a fost o mare durere pentruel, fiindat pe Mircea Ii pregatea ca sa-i fie urmas $i'l privea eape demnul continuator al sau in toate privintele.

A doua lovitdro, i-au dat-o partizanii politici, liberahi,cand n'au volt sa-i primeasca reformele constitutionale: cote-giul unic $i libertatea deplina a presei.

O mare amaraciune intra.se in sufletul batranului ziarist$i oat politic. Un dezgust de lucru $i chiar de viata 11 cuprin-sese, de aceea anuntase in ziarul sau ca cariera-i politica estesfarsil

Ales deputat la Becuresti, la Ploesti, la R.-Sarat, Rosettirefula toate mandatele rand pe rand. Din Camera de revizuirese retrasese, din noua Camera nu mai vont sa faca parte.

Mai tarziu, Insa, 11 aleg deputat taranii celegiului III deVirge$ ; de asta data primeste dar cere un concediu si nu seprezinta in parlament

O mare amaraclune pastra in suflet Impotriva lui IonBratianu.

O saptamana Inainte de a muri, publica in Romnulo scrisoare, prin care dedara ca, Mud slabit si bolnav, se re-trage dela directiunea Romknutni pe care o trece fiulul sat'

Cateva ore inainte de a muri a vorbit Inca cu sotia si cuTot timpul se irteresa de stirde telegrafice. Parka a in-

chis ochii a vorbit de muncitori si de tarani.Indata dupa vestires mortit, M. Minovici vicepresedintele

Societatii presei, al clireea presedinte erea Rosetti, a trinnsziarelor o scrisoare Insiiintandu-le sa ia, toate, doliuL

A doua zi s'a dcznhia testkunentul. Iata-1:

*

fit,

t

www.dacoromanica.ro

7.Bucuregi, 29 Septembrie Octombrid 1889witcum cinci ani mi-arn scris testamentul. Era personal si

politj c.:-Acest testament a ars, ori a.. disparut ca atatea alte lucruri,

in incendiul a caruia victima am fost la 25 lanuarie.Nu mai fa3 astazi testament : scriu numai aici cateva ran-

duri pentru ai mei.Exprina sotiel sentimentele mete de recunostinta pentru

bucuriile de tot felul ce mi-a dat in toate zilele $i la orice oradela 31 August 18'17 i pan5, azi.

In totd'auna buna. i blanda pentru toti,Intotd'auna indul-genta pentru toti, intold'auna-clevotatti penLru toti, intotd:auna

senina, ea a impOstiat, in jurul ei lumina *i caldura adevaruteryirtuti *i adevaratei fericiri, aceea de a lucre, de a iubi, de a.i.erta, de a se jertfi fara a reclama alta rasplata (le cat satis-factia de a acoperi pe toata luined cu lubirea ei nesfarsitaspre a Indulci orice suferinta fizica *i moraiii. Ea m'a facutsa lubese viata spre a Ina hotttri ca, prin faptele mele, sa mafac demn de iubirea ei cti spre a gusta fericirea pe care inte-ligenta ei, buntitatra *i dulcea ci veselie imprastie in jurul eLDaca sufer fiindca plec, e itumai fiindca ea va suferi de acea-

ist5. despartire. 0 rog, dar sa facti pentru mine acest sacrificiu,,de a*i stapani duretea $i de a continua sa raspandeasca seni-:natatea in jurul a lor nostri. Cred ca fiica si fii ei vor luptacu putere, spre a face ea ea sa nu vada o sing,ura minuta eaTM mai sunt langa ea cred ell o statornica tandreta o vamangaie.

Exprimandu-1 din nou sentimentele mele de admiratie, delubire *i de recunoslintil, o rog, precum si pe fiica $i pe fiinostrii, sit execute ultiinele mele rugaminte.

Sa nu se faca mci o ceremonie la inmormantarea mea.Totul sit se petreaca cum a lost pentru Mircea.1.7n singur preot.in car simplu cu cloi cai.

Nu doliu nici In camere,.nici la poarta, nici pe cai.Niel o invitatie, doar un simplu anunciu in ziar fart), in-

Vitatiune.Nici o parada $i de loc jandarmi. Politia sa fie sigurA dC

lumea nu are nevoe de jandarmi pentru ca bunele convenien-le sa fie respectate.

Acurn 0 cestiune materiala dureroasa pentru mine.'Am datorii. Sper ca prietenii cari au volt, In urma

sa faca o subscriptie spre a-mi darui o casa, vor faceceva spre a plitti aceste datorii.

Daca nu, sotta mea si fiii mei, vor Lipari tot ce vor gasidin scrkrile mele i poate publicul le va cumpara spre a seputea plati datoriile pe care am fost pus In dureroasa necesi-tate de a le face.

Am lunta.: cu vutere pentru nationalitate i libertate dar,

111

nicer,

www.dacoromanica.ro

8laro' un pic de un7 perttru on cane.Rog, dar, pecej pe carpi-ani conzbatut sa ma ierte daca am fost sever in timpul luplet,$i-i asigur c nu ura dar rubirea m'a Mout ca sa-i combat.

Recomand tutulora si, mai cu seama, fiilor mei. sa inboa-rd poporul $1 pe tarani $1 de a lucra cu dragoste pentru fend.-rea tutulor. 0 slirutare fiieei mele i fiilor mei i o ultimh ru-gliminte tutulor sti aibli grigt de sotia mea i s o mangrue.

C. A. ROSETT1Sub text era urmatoarea notita :Daca Guvernte $i Carnerele vor voi sa-mi plhteasca da-

tonile sau sh faca vreun dar sotiei mele, o rog sa primeaSca,cad calomnia nu va mai avea mei o putere, cand nu voiumai fi".

Dar in urma cererii doamnei Rosati aceste randuri aufost *terse.

Inainte de a muri cu cateva zile, simtind e moartea seapropie, C. A. llosetti a trimis directorulut Pinacotecei dinBucuresti, urmatoarea scrisoare:

Dommule director,Constantin Daniel Rosenthal a iubit Romania ca un

adevarat roman. $i $i-a jertfit clitar viata.La 1848 a facut o sehita in care, cu cateva trasaturi de pa-

nel, a reprezentat Romania dela 1848 ofennd tutulor ramurade masl.n.

In ex;l a facut un tablou prin care reprezent,a Romaniala 13 25 Sentembrie 1848 (batalionul pompierilor in contraturc;lor) sub trasatn:de unei tarance care salveaza, in lupta.drapelut ratioralitatei, al libertatei $i al justitiei.

cat limp am trait. nu am avut puterea s ma despart cIEaceste tabloure

IndeOnesr, arum. prin setia $1 fiii mei, dorinta ce mi-aexprimat prieterml mer, Rosenthal, aceea de a le depune, innumele sau, la Muzeul National.

C. A. ROSETT1Consiliul comunal intrunindu-se, a dat un vot pentru ri-dicarea statuei lu: C. A Rosetti pe una din pietele Capitalei.Inntorn.iintarea lin C. A. Rosetti a pus hitreaga Capitala

In mi$care Alergau oanienii ca sa-i vaza inmormantarea. tarprin mahalate marele eveniment al zilez era moartea lui Ru-set. Astfel numeau oarnenii din poplr --)e Rosati.

La locuinta defunctului din calea Dorobantilor a fost unadevilrat pelerinai. Anoi lumep, s'a prelungit pe trotuarepand la Cirnitirul Bellu.

rreau multi tarani printre cari delegatinni ale colegiuluial 3-lea de Arges pe care Rosetti I renrezinta in Camera.

www.dacoromanica.ro

gPub lieu] .1n5iruit pe strade a lost evaluat la 100.000 oa-Meni iar In cortegiu au fast aproximativ 10.000.

Cosctugul a lost ddt jos pe umerit lut Durnitru sa IonBrdtianu, Ion Ghica, Printul Dimitrie Ghica, Grigore Seruriesi attn.

Doul steagurt atrag privirile: unul foarte mare din nA-tase neagril, este steagul comerciantilor, celalt rosu al Cercu-lu: de studii sociale al partidului socialist pe care il port eu.

In curte, chiar, sunt rostite cinci cuvantdri: sateanul Mu-cenic Dinescu in numele plugarilor, Nictilae Ionescu in hu-mete Adundrei deputatilor, Nico lee Bordeanu directorul ziaru-lut Nattunea In nurneld presei. Dimitrie Giani in numeleprietenilor lui Rosetti si Dimitrie Tandsescu in nu nele co-merciantilor.

La ora 3 cortegiul porneste- in urmdtoarea ordine : garana-ziul Cantemir, liceul SI Sava, scoala normald. scoala pentru1nvdt1tura poporului roman, comerciantii Capitalei : ciasor-

cleputat unea din Arge$, cofetarii, birtasii, precupetti,mdcelarit, Nirbierii, cizmarii, Cercul studidor sociale, redac-tia ,Drepturile Omulut" loja anarhistd ..Mircea Rosetti". am-bele cu coroane mari avand panglici rosii, societatea tipogra-filor Gutenberg", presa, toate soctetatile si grupurile custeaguri si coroane mart, tret care mart cu coroane trase decate un cal alb si inconjurate de tdrani, un preot de mirpope Ziltavd, carul rnortuar inconjurat de lucrdtori Li-pograf

Dupd car membrii familtei: Vintild si Horn' Rosetti, fillklefunctului, Mihail Cornea ginerele. Dimitrie Radu Rosetti(Max In pseuclonimul din presii) nepot.

D-na Maria Rosetti sotia i d-na Cornea filca in trdsurdcu Nicolae Fleva primarul Capitalei.. Cortegiul a trecut prir. stradele Episconiei, Victortei, Bu-

rardul Acedemiei, Coltea, Doamnei (astazi Paris), CaleaVictoriei, Lipscani, $elart, Rabovet si H Tunie

In fate, redutiei Romanuhu" din strada Doamnei, I. 0.Bibirescu a rostit o cuvantare In numele rPdartorilor. .

Toate felinarele, pe parcurs. Prau anrinse si cernite, toatecasele au arborat drapele negre. Era o aclevdratA inmormanta-re nationald.

Am ajuns la cimitir In fata celei din urind sieterne locuinte a lui C A. Rosette

Dupd cererea sicriul a fo4 coborit de redactoriiziarului Drepturile de Inetrdtorii tirog.rafi NIMinovici vice presechntc'e Sorittriter Fresel. Nirolae Romane-scu din Craiova, advocatul Constantin Leca, Grigore Dianuredactor la Romanul" si altu

Cnrpul Rosetti a lest Invelit in dotid exernplare din,Tiominu/" tiplirite pe mdtbsP- amd $1 deasupra o cunundalcritnitti crn concleie e fPr omit.

Apoi bulgarii de ndmant Inceo sd cadd huruind sinistru

nicarn,

1

si

07.7ului",

lui

.

'1:1mq:et

www.dacoromanica.ro

10

-deasupra aceluia care --- iluph cam a spun Bibicesai -In. Cu,yantarea sa: Desi mort, va f.t nemuritor",

* * *

La 13 Mai vine stirea telegraftch, care anunth moartea laParis a marelui Victor liugo.

*

La Teatrul National se face infiia Incercare cu lunit-natul electric dar Incercarea r.0 izbuteste. Teatrul rranane, sirnai departe, lummat cu gaz.

* *

11,101 Ilea liii G. A aosttf, esle. parch, un imbold pentnr.diferitele [Article thn opozitie ca sh. so uneasch inteo actiune'poht!ch impotrwa guvernului.

Rosetti murise aniarit imrotriva lui Ion Brhtianu. Doniizile inainte de a muri, simtindu-si sfhrsitul aproape, a che-mat pe cativa Mtrini arnici crirora sh le incredinteze cote dinurrnil dornite si 84-) roage a-i ingriji de familie si interese,Ace;)tia erau : Cumitru Bratianu, Printul Dirnitrie Ghica, ionGhica, Dimitrie Giani. Je lon Brhtianu nu l-a chemat.

Constantin Boerescu si Ghcorghe Marzescu iau initialivaintrunirei sefilor opozanti si, din ceasul acesta se .fac sforthrimaxi spre a se grisi terenul pe. care sil. se Poatrc Inthlni opozati-tii de toate nuantele.

Dar vine vara cu vacantele, cu tropicele, cu Parisul,cii Ostenda, cu toate vilegiaturile, iar bunii nostri boeri, con-form si mai bunului lor obiceiu, aleargh in locurile rhcoroase"

plricute, stiind ch. acash este eine sr], munceasch pentru ciin arsita soarelui. for cht despre politica... se va vedea Iatoamn.

In timpul acestei vacante chestia evrce iarhsi este exploa-,tath do ziarele evreiesti din stringlate. Pe tema persecutii-lor religioase se stria multh cornealti si se agith iardsi lumea

Dar ziarele din Bucuresti doveclesc cu cifre, cat de perse-cutriti sunt evreri Numai in timp de 6 ani de and au fosthphmanteMti ei au intrat in stapinirea a unora dintre celemai mari si frumoase mosn, mai cu seamh In Moldova. Ne--gresit pretul phirlintului se urea dar nu e mai putin adeval-rat ch, clack lucrunle au sh mearga tot pe calea aceasta, daeftnu va mijloci o reformh socialh insemnath, in o suth de anitot pamantul Rominiei va deveni proprietate evreiasch.

lat numai o neinsemnath parte a mosiilor trecute in mil-na bancherilor evrei dela 1879 la 1885.

Bancherul Michel Daniel a cumptirat :1) le aeni, a familiei Bals 1000 frtici cu 12.000 galbenf.2) Tibeiranii a familiei Sturza 3000 Mei cu 40.000 galbeni"..3) Buzoeu a lui Mateiu Ganea 1 300 Mei cu 28.000 galbeni.

Badenic a familiei Bois 3800 Mei cu 95.000 galbenii3ancherul Menerholler

.;;-

-

*

.

ei

1)

www.dacoromanica.ro

I) Lespezii de Siret a famillei Bosie 2500 falci (35 000galbeni

2) Crznestii si3) Habasestii a lui Jage Rober 4500 falci.

Banchcrii fralii WeissengrUn.1) Tdculd a familiei Sturza 2000 falci 40.000 galbeni.2) Tigdnas a familiei Carp 2200 Mei 40.000 galbeni.3) Bogthinesti a familiei Bogdan, 2560 Mei 500.000 lei.4) Vidcanii 5) (iMrdovestz, 6) Talpa a familiei Urinovsky,

12.000 galbeni.Buhaia 8) Pescarii 2200 Mei 10 000 galbeni.

8) Solddnestii a farniliei Florescu 5800 Mei, 22.000 gal-Lent.

Bancherul Theiler.1.) Moinesti cu izvoare de petrol a familiei Mavrocordat

'1506 Mei, 40.000 galbeni.2) Solonfii cu izvoare de petrol a fostului print al Mol-

-dovei Ion Sandu Sturza, 3000 falci 600.000 lei.Eancherul Costiner.1) Blildsenii a lui Ciolac Latescu 870 Mei, 300.000 lei.

.Bancherul Michel Juster.1) Cdnestii a lui M. Gana 1000 fad 22.000 galbeni.Mendel Rosner.

Sascutul de mai multe miiUn alt evreu, al carui nume ne scapa. a cumparat mosia

Parincea iarasi de mai multe mu flci, o targ, cu biserie4etc., etc.

*

Pe la sfarsitul lunei AuguA o stire menitn sa star-neasca o mare agitatiune in tarn este transmis telegrafic dela Budapesta: politia din Karansebes a descoperit niste ma-nifeste anti-unguresti care au fost expediate din Bucuresti decatre Iredenta Rorndnii.

Aceste manifeste tiparite cu litere rosii au fost expe-diate posta in Ungaria, o parte din ele au ramas in tarn,.unde au fost tiparite, spre a fi trimise treptat in Ardeal siIn Banat.

Manifestul erea semnat:Cornitetul de initzetud al lredentei Itoindne: Al. Ciurcu",Manifestul chema pe Romani la luptri.

se desfilsoare pretutincleni drapelul Iredentei Ro.inane".

Vae Victis I..."La Bucuresti incepe agitatia. Un student ardelean inimog

Gheorghe'Ocaseanu ni intalneste, imi spune c e Instiin-tat cti, dintr'un ceas in altul, va fi arestat si-mi cere sa primesela mine stocul de manifeste ale Iredentei. Negresit primesc,'Astept sa se insereze. and ziva a desparnt cu totul mergla Ocrisanu, luni fiecare sub brat toancurile de manifestosi le aduceni la locuinta mea in str. Renasterii nr. 5, uncle. ti-

Flicd$enit. ,

7)."

t falci.

*

cu

Sa

11

www.dacoromanica.ro

12

neam cu chirie o camerti mobilata. Manifestele au stet sub Pa-tut meu vreme indelungata iar politistii, care le-au cautat Intot Bucurestiul. n'au stiut nIc1odA1t cA sunt at& de aproape

na lorDar ziarul L'IncMpendonce Roumaine, al carui director

si proprietar este Alexandru C urcu dimpreuna cu Witt sauNicolae, urineaza carnpania antiungureasca pe acedsta chestui-ne 13ineinteles Pesta protesteaza vehement la Rucurcsti i cereguvernului Bratianu sit starpeasch cuibul iredentist din 1so-mania. Dupa doua zile guvernul decreteaza ixpulzarea luiNicolae si Alexandru Ciurcu si a studentilor George Secazauu,George Ocaseanu, 1. Droc Banciulescu si 1. Corneanu toti horani transilvaneni.

Vestea expu'zarei se raspancleste ea fulgerul si toata 0-pozitia e in picioare.

Presa protesteaza cea0 intrumre s'a tinut la redactia Romdnului convocata ur,

gent de Vintila Rosetti, In urma ctireia s'a votat urmatoareaprotestare-

.,Protestam In contra expulzarei d-lor Nicolae Ciurcu, A-lexandru Ciurcu. George Secasanu. George Ocasanu, I. DrooBanciuleseu si 1. Corneanu, Romani din Transilvania.

416 Seplemhrie 1885.Rozneinul, Nn(7unen. flomeinza, Drepturile Omnlui, Rdzboiul

fl4rPis9. Curievul 1,7nonczor, L'Independatu-e Pozonoine".Ziarele guvernamentale si nici ziarul junimtstilor Romdnza

Liberd n'at. partiemat la nrotegtare.Dumilru Braliann. fralele primului-ministru, a trimis

Ciurcu urmaloarea scrisoare-Domnilor Nic j Al. Ciurcu.

Prirniti. vii rug. expresiunea %iei mete dureri. Toti rom-nil au commit in persoana dumneavoastra, o lovitura cruntacare-i acopere de rusine. VI urez cilatorie buna si reintoarcerarepede in tar6

1) Breitionzr

Decretul de expulzare fusese precedat de largi cercettiripolitienesti, fundca legatta Austro-Ungara din Bucuresti erastaruitoare i cerea guvernului Bratianu sa .1a mfisuri drastice.

La 20 Auguqt Secasanu si Ocaonu au lost chemati de ca.-tre p efectul politiei care i-a mustrat sever. La 31 August ins-pectorul de politte lepureanu $1 eanitanul Stanciulescu. coman-dantul j,indarmilor pedestri.,soQird la 7 dimineata la domici-hul let Ocaanu $1-1 facurti o amanuntita perchizitie. Au cau-tat rnanifest2le. Insti manifeqtele erau dm ajun sub patul meu.

Perckintii la fel au fost facute la Secasanu i la Droo13fie-lulescu

La redactiunea flomdmtha a vend mutt& lunie sa protes-

tie

d'intai.

d-lor

i

www.dacoromanica.ro

- 13teze, `tunic' inriuntrn in ioate saloanele, lurne pe strada iar po-litia era. fireste. foarte bine reprezentata peste tot. Dupa re anvorbit Petre Grachsteanu, Dintitrie Giant, Gheorghe PaEontfaciu Florescu. tott liberal. in opozitte cu guvernul, lumeas'a imprastiat dandu-si intalnire pentru a dona zi seara la saiatioie din strada Regala unde a lost convocata o intrunire oeprotestare.

La epoca de care ma ocup nu era Inca destul public pen-tru ea sti ample o mare sala de intrunire; masele nu eralzchemate la viata publica. votul universal nu venise inca, doaceca. chiar pe o chestie foarte poptilara. d'abia daca se puteaggtsi lume pentru o sala mai mica.

Uttar in Kara cand ne-rm intrunit la redactia Romfinn luia venit stirea ea Clurcu, tatal i fiul, au vandut ziarulpendance linureinne lui George Em. Lahovari, membru alelitei conservatoare, nets mai tarziu in duel de caire NicolniFilipescu.

A doua zi s'a tinut In sala Joje intrunirca de I rotestarein fata until public agitat. Pe strada Regal& lumra rola dar sipolitia. Pe trotuarele din fata salei publicul se ingramadi-e siastepta infrigurat desfasurarea evenimentelor. Presedinte alIntrunirei a lost aclamat Dimitne Giani: au vorbit Petre Gra-disteanu. Gheorghe Paladi si Ion Lahovary.

A doua 71 in Gara de Nord s 3U petrecut scene neuitatede entuziasm. plecau surghinitit. dar tot in seara accea plecattsa studentii universitari la Congresul studentesc din Braila.S'au rostit cuvantan patriotice. tinerit s'au irnbratisat. ZiarulDreprunte Onnilm desrrie te,tfel aot ce sn netrecut

Cand clopotul suna rentru a trent oar& plecarea. cei treiexpulzati can plecau in area sear& Secasanu, Oetisanu ai DrocBannulescu erau trecuti din brate in brate irnbratisatistarutati..

Droc Banciuleseu era atilt de emotional in cat. cand sa seurce in tren. se arunca jos la ramant si-11 saruta strigand :Trihnini Pronifinro

Trenul plera in millecul strigatelor generale: lira! SAtraiti I Sa veniti sanatosi !

Toga lumen e electriratat... Dchii runt umezi!... ei catmai vedem trenul barstele flutm a din amandona Firtile iuralele flu mai contenesc".

Uri& de mare emotte si de sfanta insufletire Cine srfi indraznit atunci s creada cii Romania Mare e alat de a-proape

Ciurcu Wit si mu precum si ccl (rat saselea expulzatCorneanu an trerut ne la Giurgin la flusrluk.

Pe rand aceste evenmente se petreceau in Romania otelegram& anunta o erste mernta rmareasea fierberea daBururesti: Bulrmrii. impotriva traclatulut din Berlin, au pro-clainat untrea Rameliaa cu Bulgaria.

L'Ind,i-

L.

at

www.dacoromanica.ro

--- 14Bine Wales a la Constantinopole i la Belgrail, mai ales,

*tiro a produs o foarte neplacuta surprindere.Regele Carol, care se afla la bai. este chemat imediat IA

tarA iar guvernuI ia oare care masuri militare spre a face fetaevenimentelor.

Toate silintele diplomatiei de a mentine pacea ramanzadarnice, asa ca In ziva de 12 Octombrie armata sarba tracegranita bulgara pe la Klisura.

* * *

Razboiul sarbo-bulgar incepe, dar tn Romania mai esteo agitatiune in curs.Un cunoscut propagandist evreu Armand Levy venise in

Writ spre a organiza congregatiile evreesti. In tara venirea saa pricinuit enervare.

Armand Levy, fiind un vechiu amic al lui C. A. Rosetti,a tras in gazda fn casa acestuia de dum a sosit In Bucuresti,Dar C. A. Rosetti murise. Totusi, Intemeiat, pe vechile rela-tiuni dela Paris, omul se instaleaza ca la el acasa.

Actiunea lui Armand Levy provoaca, Insa, i mari nesmulturniri printre evrei: tinerii i saracii de o parte, boga-tii de alta. Armand Levy lucrand In Intelegere cu evreii bo-gati rascoala Impotriva lui pe sdraci. Inteo seara, esind delao intrunire intirna, propagandistul evreu este lovit de un altevreu.

Agitatia luand proportii mari, Guvernul, In luna lui Oc-tombrie expulzeaza din tail pe urmatorii: doctorul Gaster doc-tor in filosofie, mai tarziu dupa expulzare ajuns mare rabinla Lonclra, dr. Svartfeld directorul ziarului Fraternitatea,dr. Brociner redactor sef al ziarului Bukarester Tagblatt, dr,Hans Kraus redactor sef al ziarului Bukarest Freie Presse,Bettelhein redactor la Bukarester Tagblatt, Rosenfeld, colabo-rator la Vocea Dreptatei, Iulius Sehein redactor la BukaresterFreie Presse, Michel Asziel redactor sef al ziarului Hajoetz,Auerbach proprietar al ziarului Pratermtatea.

Apoi au mai fost expulmti : I. Scor, Ioseph Schwartz, T,Rubin si Armand Levy.

Dar multi dintre acesti expulzati au ramas In tara caci Iis'au revocat decretele de expulzare, unii fiindca aveau protec-tori puternici, altii pentru ca si-au luat angajamentul sa apereguvernul in ziarele germane ce apareau In Bucuresti.

Rosenfeld, unul dintre expulzati, era cotar de buti de felulsau, de aceea purta si supranumele de Rozenefld-Cotaru. Prinanul 1919 m'am dus sa fac cura de aria de Vichy iar un medicdin Paris mi-a recomandat pentru localitate pe doctorul Char-les Cotar. Cine este acest doctor Charles Cotar? Nu este altul[leen fijl lui Rozenfeld Cotaru. Gaud tatal sau a lost expulzatdin tara Charles Cotar nu putea sit alba mai mult de 9t1aril:4n Fran% n'a yoit sl se atie ca este evreu, cu acest inte-

Inca

-

www.dacoromanica.ro

15

les a prirtisit numele Rozentald adaMul Cold-rul" pe care I-a transformat In frantuzescul Cotar%

* *Acurn cateva cuvinte de4re teatru.

Iancu Caragiale Ii facuse o buns reputatiune cu celeiloua piese: Noaptea Furtunoaset i Scrisoarea Perdutii. Er9.cum se zice, un autor la moda El N enea ln cpoca card A-lexandri stralucea cu FOntana Blanduziei" i cu Ovidiu",cand Grigore Manolescu era sarhatorit In Hamlet", and,Stefan Iulian era copdul rasfatat al puhlicului.

Iulian, actor de mare rasa. de si nu trecuse nici mticaciclasele Conservatorului din Bucuresti, avusese crestiuni, unamai stri'ducitit deal alta, in Chir Zufairiclis imitaad de mi..nune pe grec, In comedia Mincmosul", uncle imita numult succes pe italian, In operetele Voeiodul Tiganilor",Mascota". Bocacio", etc. Apoi In coir^diile lui Caragiale,jucand rolul rpistatului din Noaptea Furtunoaset si rolul poli-laiului din Scrmoarea Pterclutd". Pe Julian, mai ales, se In.temeia Caragiale cfind is] scria pieqele.

Dupil cele doug. mari izbanzi Caragiale mai sense o a treiacomedie de moravuri, D'ate Carnavalului, pe -care comitetulteatral o premie cu ctiteva mii de lei. Insa prerriul se cledeaautorului, nu piesei. Piesa era cu totul mferioarti celor (Iotainaintase.

irr reprzentatie piesa, nu numai razu .dar fu si fluerataIn Drepturile Ornutui am scris scurta eritica In care am

gals adevIiruri neplacute asupra piesei, iar Caragiale lmipurta multa vreme pica afribuindu-mi pe nedrept, si paternt-4atea flueraturilor. Adevarul era altul, acel care flucrace eraDimitrie Bacovitil criticul teatral al ziarului Rorrainia LzbArdcare semna Sphinx. Si alaturi de el au mai fluerat attn.

D'ale Carnavalului a p5r1sit repede scena spre a nu se*mai reintoarce.

Dar infrtingerea cea mai mare era a comitetului teatralcare alesese, spre a o premia_ cm mai slaba Jucrare a maes-trului.

* *

_ Se discuta mai de mult dad pe scena Teatrului oKipd,nal se cuvine ori nu se cuvine sa se reprezinte opereta. pxkrrile erau Impartite. Erau partizanii rolului educator airtea,'trului, partizanii teatrului-scoala $i frau i ceilalti: partiianiiteatrului-petrecere. Dar la urtna a biruit paretea aceloraau sustinut cum c5.. or care ar fi neajunsul moral, de vretnece opereta ar putea at age Dublicul, i ar aduce bani la caa. se.joace opereta.

La 3 Octombrie se da Intaia reprezentatie cu Girona di,rofla" opereta franceza tradusa de colonelul Bengescu. Dag-succesul nul.

Doamna Odeseanca, o evreica cu timbru plitcut dar gre.

$r a pk.4tt

o

ctigi

'de

a

www.dacoromanica.ro

10

oaie si fara Joe de sunk nu putu misca publieul. Stefan Itr-han, plin de talent si de verka, nu invatase rolut, St. Mateescuide oniceiu actor cu succes, de data aceasia fu mat pe jos deonce critica. Singura Ana Danescu, a lost in rol st a jucat innota operetei.

Critica consfata, ea actorii romini nu stiu juca Operetafranceza, pentru care se eer aptitudint speciaIe de rasa.

Face buna unprestune tenorul 1. Lajenaru care, Ina siiel. e sfucios pe scena $i fara miscare.

Opereta franceza. dar, nu are De scena Teatrului Nationalst jucata de actort rornant, acelasi sucees ca sr operetele ger-mane, lioevodul rigavilor de exemplu.

* *Dar dacii opereta se prezinta in conditiuni mediocre, nu .

blicul ca si critic& fur& multurniti de Opera roman& care adebutat foarte satisfacater cu Lucia de Lomerrnoor.

Samba la la 28 Septernbrie s'a deschis stagiunea OpereiRornilne in seta Teatrului National en Lucia de Laviermoon

Distributia era urniatoarea : ,Lord Henri Asthan, Coast. CaireniLucia sora sa, D-soara Carlota LeriaSir Edgard de Rawensood, I. DumitrescuLord Artur Bukow, D. S. NasianuRaymont Bidebent, D. TeodorescuAisa, D-na V. AlmageanuNormano, 1. BalcnarnAceasta reprezentatie a fost o plaeuta surprindere pentrd

toata lumea; on erau &cat laude si aproba'ri din toate partite.In Ulndependance lioumaiite Grigore Ventura (Arutnev).

a serfs:..Deschiderea Teatrului National a fost insemnata anul

acesta printr'un eveniment care va face epoca in Istoria dezvoI-tarei artelor in tara noastra. Pentru intim oar& s'a auzit o O-pera cantata in. limba roman& de catre actori romani.

D-na Carlotta Leria a tinut rolul Luctei. cu multa *Uinta.muzicala. si joc de scena. Baritonul Caireth, in ciuda voceisale earn surda cate o data. are un timbru foarte placut $1 orara calcined comunicativa. Tenorul lon Dumitrescu (des-tinat a deveni o mare celeoritale europeand N. A.) a uimitcu puterea vocei st en vt diezvrile date.

Orchestra, magistral condusa de un roman, d. StefanesemAcesta a fost de (lona ori chemat de public, desi Ii lipseaubdou initrumente importante".

Ceeace a impresionat mai ales a lost corectitudinea execti.tiei. *wale buna la rare or-,u nreqat.ti cantarpfii nostri.ticii an spus, en drept cuvant a doua zi. cum ca trupa a binerneritat dela public care a apreeiat ruperea eu trsdttia cantare-tilor italieni, obiciumti en efectele mari de voce, en exagera .tile, en melodrama in actirme

* * *

Crid

.

www.dacoromanica.ro

17

La Teatrul Dacia juca trupa Fani Tardini-VIddicescu careatiiigea un public destul de numeros. cu talentul si jocul con-*alums al protagonistilor

La sala Orfeu" artistul I. D. Ionescu stetea in capul uneitrupe de varietati unde cantoneta si cupletul de actualitate tineau locul principal.

La sala Bosel juca o trupa de opereta germana.Cinematograful nu aparuse Inca. dar Bucurestiul avea 4

teatre.* * *

La Teatrul National colcnelul Bengescu-Dablia citeste !n]fata comitetului teatral capod'oPera sa Pygmalion" careia uij.3e face o p1 'mire entusiastd. Toed critica laud& cu man elo-1gii, nova lucrare.

La reprezentatie autorul a fast ovationat.* * *

La ;umatatea lui Octombrie se joaca la TeatruI Nationalen rnontare neobicinuita pan& atunci. cu piese si decorunduse din streinatate loana d' Arc", drama in 5 acte de Schil-,ler, tradusd in versiin de d-mi t. si Jacob Negruti.

Rolul Ioanei d'Arc. era tinut de Aristita Romanescu, allui Carol VII de Grigore Manolescu. Regina Isabean, d-soaraFanseta Vermont. mai tarziu cl-ra Grigore Ventura, Filip ceIbun, Iancu Petrescu, Dunois C. Notara.

* *

In sale, Bosel trupa de opereta germana a fost Inlocuitgde trind de operetd tranceza, sub directiunea d-lor Claudius

Landr.* *

Acum viata politica absoarbe aproape totul in Romania.

Apropiindu-se sesiunea parlamentard liberalii de toatgnuantele din opozitie se intrunese si-si aleg un comitet their .cina s dea o directiune unitard.actiunei in contra guvernu-,lui.

Sun! alesi in acest comitet: Dumitrie Brabant:L. Mihail Co.galniceanu, Gheorghe Marzescu, Ion Docan, D. Giani, generalHaralamble, Petre Gradisteanu, PetreCerniitpseu,Gr.Cozadin,Pana Buescu i Gheorghe Pa ladi. Acest comitet are insarcionarea de a se pune in legatura cu comitetuL partidului hbedral-conservator spre a stabili o intelegere.

* * *

_ Sub titulatura Partidul liberal national" liberaIii dirtopozitie de sub sefia liii Dumitru Bratianu, tin o intrunirepullica In gala hotelul Manu. astzi hotel High-Life in falaiAteneului. Cu acest prilej Mihail Cogllniceanu a rostit uul

*

on

o

www.dacoromanica.ro

'mare discurs in care a spus vorbele citate de atafea ori: De'azi inainte nu mai ani .de comun cu Ion Brtitianu i.:clorcso ca, dui)/ moarte, ,nici oasele mete sr nu stea alaturikle ale lui".

Dar n'a trecut mull $i Mihail Cogriniceanu ullat ju-rtirnantul.

ImPrcandu-se cii kn Brtitianu. a rostit. inieo zi la Ca-meril cuvantare plticutrt acestuia. Dar o Voce din randuri!eopozitiei rasunti:

Ce facem cu casele?Se spunea crt Cogalniceanu ar fi riispuns in surdinti:

Oasele sr. leIn timpul acesta rtizboiul sarbo-bulgar urrneazti st,

preocupil. mull opirna public& generalti $: foarte mult sfentepohtice din 13ucure,ti.

Sirthi tree granita si imping ne Bulgari pe toatrt linia,:victoria Sirbilor pare.sigura, rcgeleMilan vrea s intre In So.

spre a dicta pacea si a zadtirnici astfel crearea unet Bat'.garii Mari prtn Incorporarea Ruincliei. Dar soarta armelorxrea altceva Sirbii sunt batai la Elivnita de armatelo but.,garo-rumeliote. ,

Infrngerea Sarbilor a lost datoritii. mai ales incapaci.Wei comandamentului cat st comandantului armatei Duna-rene care a stat In inactiune In loc s alerge la Slivnita.

Bulgarii, victoriosi, inainteazti acurn pe toatrt linia. Batpe Sarbi la Pirot, bat pe Sarbi la Vidin.$i intrrtIn Serbia.Insrt, In urma amenintArii Austriei c, dacl Bulgarii vor mainainta, trupele Austriace vor intra In Serbia In ajutorul tru-

lor sarbe, printul Alexandru de Batenberg ordonrt inceta-rea Inainttirei si Inceperea lratativelor de pace.

* *

Opozitiunca in contra guvernului Ion Bratianu holli;'Taste, in sfarsit srt se uneascri si s dea lupta decizivrt in po-Viva eabinetului.r George Panu, care dirija ziarul Lupta la Iasi, scrie arti-'oole foarte gustate la Bucuresti. In aceIas timp George La-lbovari, noul proprietar $i director al ziarului L'IndependanceIRoumainc Si prepune sit colaboreze la foaia sa. Articolele Iui(Pann Einar in foaia.francezil dar nu au, nici pe departe, savoa-irea articolelor din Lupth. In ziarul francez ann scrie, in con-tray Obicehfltiii ShU;J!Otgdottf,ilungt .tde ,cat,e 3 coloane si maE

franceZtOinfitcupoateorniirnii cu virtuozitatea cifcare Mantle pe ca romfinit..Del ateed colaborarea lui Pann latiarul d-lui Labovary n'a durat prea mult.

* *

Intaiul pas pentru unirea fortelor opozitioniste esteMut. Partidut lui Dumitru Brrllianu si partidul liberal-

g

filmic

o

fia

..

liMba

*

4. .

'

.

www.dacoromanica.ro

conservator cad de acord i jibIic programul coalitaineipentru rasturnare, cele Aloud particle sunt reprezentate prinddua conntete:' tinul compus din .Dumitru'.Brtitianu, MandlCbgalniceanu i general haralitnibie[Celatalt prin Lascar Ca-targru George 'Verne Scu si general Ion Ern. Florescu.

* * *

Generalul belgian Brialmont a venit in Bucuresti casn inspecteze lucrdrile fortificatiilor. In acela$i timp in lunaDecemorie se fac incercari de tragere asupra cupolelor de o-tel turnate tle uzinele striiine.

Pe o.zapada de un metru, in calitate de redactor la lin,manul, iata-ma afara.la campul 410 tragere. 0 baraca de scan-,duri a lost construild Jar inauntru se servese bauturi caldefrindcd gerul e 5imtitor. Regele e de fata. Sunt instalate doukcupole, una de labricatie germana $i alta de fabricatie frau-,cezit. Multi ofiteri de artilerie sunt de rata.

Francezii, cart au adus cupolele, s'au oferit sti intre incupola lor in timpul tragerei asupraei cu tunuri de 150,dar Gennanii n'au vrut sI mire in cupola de fabricatie ger-manh.

Tragerile au urmat mai mutts zile In sir iar rezultatul alost cg, pe cand cupola francezit a rezistat tutulor experiente-lor, cupola germana s'a dizlocat, s'a desfcut $1 a pleznit subcele-.30 lovituri convenite ale tunurilor de 150 atAt Krupp cat*i de flange.

,

* *

L-..Cu cat intram in toarnna cu atilt se intete$te agiteVapoliticn. La 16 Noernbrie apare ziarul Epoca sub directiuncanomingla a lui Grigore Paucescu aviind ca prim redactor peBarbu Delavrancea insd de fapt adevAratul conducator $i su .fletul ziarului este Nicu Filipescu proprietarul foaiei. GrigorePaucescu, ca $i Barbu Delavrancea nu ereau pu$i In capuiziarului de cat firme. In comitetul de redactie sunt afi$atiAtecu A. Bats, C. G. Costa-Foru, A. Chiriac, N. Filipescu, Lt.Gane, Leon Ghica, Gr. Goilav, I. N. lancovescu, Ioan Mano-lake Costache Epureanu, Ioan Miclescu, Ioan Mavrocordat,Const. P. Olanescu, C. Filipescu, Pang Mihail Pencovici,mitrie C. Popescu, Nicolae Popescu (Ploe$ti), Al. I. UlubeanuAl. VItihutti, Zaharia Chiriac (Foc$ani), Ion Dumitriu (Giur,giu).

Aparitia acestui ziar schimbA,, de o data, atmosfera poll.tick In Bucure$ti si In tarn.

Epoca clevine, in scurt AirriwoiaruLp9litio eel mi citit. PalAngti atillea condee de Valoare(itiartilTavea, yervaera bineinformat politiceste, Nicolas Filipeseu Insmi faces reportagrdpolitic, cu lncetul toti nemultumitii se grupau in jurul aces .tui ziar. Apoi ziarul ia tonul foarte violent care destainuiatemperamentul neastAmptirat al patronului.

-- 1 0

,

Dim

S

,

www.dacoromanica.ro

20

Pireste viotenta din presa trecu in parlament si afarg,asa in cat vazurtun chiar oameni foarte 1initIti ca sunt luatdde vartej.

De exemplu, In urma unei polemici foarte clarze, TauMaiorescu i Eugeniu Statescu, au o intalnire cu pistolut,

Cateva saptarnant mai tarziu un alt duel. Barbu Dela-vrancea de la t.poca si Alexandru Djuvara redactorul sef alziarului liberal L'Etozte flovmazne, in urma unor repetateatacurt violenie, au intalnire cu spada.

Dup cateva reprize. Alexandru Djuvara refug s& se maibath' declarand c este obesit. i duelul se opreste act.

Faptul produce valva *1 provoac& noui polemici hind. elerea fall precedent. Eau vazut destui oameni refuzandlas& pe teren si nevoind s& recunoascd sanctiunea duelultn,ins& era cu totul nou cazul omulue care, odat& angajat iii

sa declare cg, fiind obosit, nu se mai poate bate.*

Dacl opozitia devenia din zi In zi tot mai violenrg,nici in partidul de la guvern nu erea linite i unitate de ve-den: Ion BrAtianu era stlit s procedeze ne:ncelat la rema-merea cabtnetului spre a zadarnic] nernulturninle care nai:-teat] zilnic IiIunn remaniere la sfra.situl anului 1885 e ur-indtoarea: Ton Brgtianu internele. M. Fenkide externele. El?gen Stritescu justitia. C. Nacu finantele, Radu Mittel lucrtinlePub lire generPmul Fri !comer, ra.zboml. Anastase Stolojan a-gricultura, D. Sturza instructia.

* *

Pentru a descreti fruntile incretite in luptele politico,pe scene Teatrului National apare una din cele mai man pri-rnadone ate epocei, cantareata Italian& Adelina Patti. Patticiint5 in Trqvinta si Le-in eu trune

Diva a rtimas incntatal de cAntecul si vocea lui Gabrie-lescu st ea l'a lndemnat sa piece in streinfitate spre a se per-fectiona.

ANUL 1886

Anul 1886 Incepe cu o stire dureroas& pentru totid-rul Alexandru Marcovice medicul fruntas al tani,

Ichagnosticianul fara pereche, moare in puterea varstei la '50kle ant. Un ulcer cu caracter specfic I-a secerat.

Defunctul era una Iiiimni le strithicitoare ale medicineiIn Romania, in acelas limp era o inima generoasa i un dez.interesat parctinan ate anecdote si istorioare- an rtimas a-supra lull

Tat& una caracteristieg Un cftrciumar de ne la Obor cedergu bolnav Marcovici ii rantS si-I vincleca. Dar fiindca acestearciumar ii fiirmiase de multe on vinun excelcnte, nu pn-peste plata vizdelor.

1uptil.

Ro-milnii:

d;ri

--

,r-a

s

nr,,ang.

www.dacoromanica.ro

21

Carciumarn1, insa., era nemiingliat; ou orice prat voia sa-aiplateasca. datona. Dupa 'dm sau trei am. dootorni Marcovioiaduse cativa stanjeni de lerune n rfurte i astepta sa tread&taetorii spre a le tam.. In adevar lat h. ra. apareneata un orn cam batran inarmat cu an ferastrau. iiii topor iJo capra. Omul vine. incepe lucrul. laie loate lemnele. apoise prezinta la doctor ca sti fie plata,. Dar cere un pret ,sub Va.loare. un pret cu totul de nimic. Doctorul roirat intreatra oaca nu cumva ornul se insala, dar falsul taetor se dernasca:era carciumarul care se deghizase in taetor spre a putea res.plati sem icnle doctorului care-I sclipase dela moarte.

0 alta anecdota e inca i Tnal picanth. Doctorul Mareovicfera medicul palatului si, in acelas tirnp, avea slabicrune pen.tru Regina Elisabeta pe carrel era Inca Doamnit Intr'o zi. vifin pe Doamna care era sufennfra, permis e oarecreIndrasneata care i-a atras imediat indeptirtarea dela Curte.

Inainte dee muri un medic vem vada. ins& Marcovicimai vedea Intreband de numele ccliii rare-i vorbea

trend ca e doctoral B.. ii spuse-. Ann c vrei sa te prezintiIn alegeri. rau faci. Asculta-ma pc mine, las& draculuitica i ,ocupate tie meditina".

Peste o ora i jumfitate Marcoviti trecuse 'fintarulAutopsia i-a lost fiirutti tie dodorii Demetrescu Severea-

nu. Paul Petrini i Leonia. iat rezultatul:Creerul intact. normeL bine conformal cant-II:ea -15,00 gr.

Ia,

parlea 'occipital& prezinte depresiune prodnsa tIe e conformmatiune special& a osului corespondent, tu alte cuvinte .12flfrumos si mare creer. Stomacul, putin dilatat, avea la nartea:intestinului subtire mimit duodenum un ulcer rotund de xna-rimea unei piese de 2 lei, ulcerul rosese partea intestmultn sio parte clin glanda pancreas. constithind estfel o cavern& deaproape tin cenfimetru lumfdate adancime: prin urmarehemoragla care a rauzat moartea regretatului doctor Mar,n oTid a trebnit sa fie produsa de ulaeratia peretilor unei ar,tere. probabil artera panereaticti-duodenala.

Deetorul Marmvici era senator liberal.Pe la sffirsitul. Fui lanuarie se intrunese la Bucuresti

plenipotentiarii Turd. SArbi si Bulgari, spre a realize paces:In ur7na rftboinlui slirbo-bulear.

Delegatii telnr trei state erau Din partea Turciel. Mad.gib-pasa. din parka Serbiei, d. Mijatovici, din partea Bulge,riei d. 'Guesof.

'Pentru girere'a -sedintrlar conferintei. guvernul Nis lgclispozitia delegatilor un anartament in localul ministerului definan1e. Tip rare 1-a rnnqIilat din non

Dar delegatii. odata sositi la Bucuresti. departe de a bleepsirnediel luerfirile n.erd rlult timp in pertrartnri i intrigi di-Iomatiep. llezutletul conferinfei va veni mai thrztn.

'Marti 4 Velirrrarie e reprezinin nentru 1711-Ais oar& nasoenv. Teatruhn Nalinnat iiranas oritinallitn '4 ltete a lid 0.4

Inter, dimi .

salMu si

o

i

-

tE .2 0E4L:

ttC--9FVTEttl'FIR

www.dacoromanica.ro

22

Bengescu-Dabija, Pygmalion, Distributia a fost urmatoareaPygrnahoo, C. Nottara.Phadael, Grigore Manolescu.'Daleagoi, AleXandreOcu.Narbal, I. Petrescu."narnilcar, Ionescu.Malachon, Costescu.loazar, Lugosanu.Giscon, T. Petrescu.Tyrphon, Papadopold.Topha, D-na A. Manolescu.Astarhea, d-na Amelia Nottara.Benaida, d-na Alexanclrescu.Succesul acestei piese a lost foarte Mare

Duminica, la 9 Feheruarie s'a inaugurat localulEforiei de pe Bulevardul Ehsabeta cat $1 sala de serbari.

La 1886 actuala sala de haluri era alta, lojile de sus axis-tau dar nu erau esite cum sunt asta.zi, iar sub parchet era ba-zinul uncle se scalcla lumea vara. lama, se aseza parchetuldeasupra.

Inaugurarea s'a facut cu mare pompa si a fost prezidatnrTh printul Dimitrie Ghica, primul Efor al Eforiei spitalelorCivile. A asistat toata aristocratia bucuresteana.

Din anul acesta sala a fost data pentru balurile mascatepubliee; o lume imensa umplea aceasta vasta Incapere, darrcustul publicului era altul; dupa doi ani lumea a parasit salaMiler Eforiei $1 s'a inters iaras la sable cele mici: Bosset.Dacia, etc.

Opozitia coalizata de asta data, da semnabil luPtet de'Asturnare impotriva cabinetului Brabanu. In ziva de 22Februarie o intrunire publica a coalitiei se tine la sala Joj'din steada Begala si e prezidata de Dumitru Bratianu.

De acum nota agresiva creste din ceas in ceas.Dumitru Bratianu a spus, adresandu-se dare conservato-

rii cu care s'a coalizat: Dumneavoasra, domnilor, nu suntetiloviti decat in dreptunle d-voastra de cetateni, pe cand noisuntem loviti In cnoarea noastrta de liberali".

Duna o luna dela intrunire, conferinta delegatilor tur-co:sarbo-bulgar; isi inchee lucrarile ; ea toate conferintele $faceasta a dat rezultate care n'au multumit pe deplin pe nicVunul din deliberanti.

Totus, in cele din urmit, dupa lungi deliberari $i neince-tate Intreruperi a tratativelor, se iscateste un tratat de paceCU un articol unic.

In politica dinauntru blocul opozitionist nelinistestegae Ion Bratianu. Desi junimistii nu s'au asociat blocului, to-tusi In parlament $i In Romdnia Liberd, care este ziarul lor,Tac opozitie.

'On incident parlamentar aduce nelinistea si In partidul'dela putere. Generalul Leca, prepdintele Camerei, $i geful

bailor

.

www.dacoromanica.ro

23

unui mare grup de moldoveni, combate o conventiune !hate-atA de guvern cu Bence Nationalii. Peste cateva zile la Senat,0;ut BrAtianu sustine un proect de lege pe care it combate Bei-mdea Mitic pre*edintele Senatului, tar Senatul voteezti cupreSedintele.

,BrAtianu' smiteBineinteles guvernul nu a cAzut, dar IonEA incepe srt alba prea multi dusmani si rivali. Apoi, ,ui-randu-se in jurul sAu vede deodatti. golul, toti vechii lui tova-rh*i de lupth din tinerete nu mai stint, Gole*tii au murit, C.A. Rosetti a murit dupti ce l-epArAsit, fratele sau Dumitru I-apkra'sit. Si aproape toat'd yechea gardA liberate' a dispArut .saua tutors armele,in contrla tut Atunci se gandeste cIt trebue re.acIuj Inapoi cat mai multi dintre liberalii cari-I combat._ Ceneralul Haralambie este ales la Colegiul I senatorialdin Dolj cu toleranta gu'vertnilui, Dimitrie Giani se retiage,din coalitie, Romdnul i directorul sau VintilIt Bosetti acuzacoalitia pentrucA la alegetile partiale ce so filcuse de curand's'a abtinut dela lupt6..,In sfar*it Ion Bratianu izbute*te srt dis-Ioce pe cativa liberali 'din jutul lui Dumitru J3riitianui acoalitiei, dar curentul opozitionist creste.

$i Mihail Cogiilnideanu Incepe'stI devie suspect opozitiAMihail Cogrdniceany anuntase '6 interpelare guvernului.

In chestiunea expulztirei' Bornanilr ardeleni, der Cograni.-'ceenb., nu o clezvoltrt. Amandrife se succed sub felurite pre-texte panA cd Filipescu, piercle radarea *i atacaceanu ;In ,Epoca,

Conul MilialaChe este afaCel- subtire *i pus In lumina bA!ymelei ctl s'a inteles Cu guvernul. In public circula vestea cumcA Cogalniceanu vanduse iarA*i guvernului cateva pietre din'nesfar*ita sa colectie de ramil*iti arheologice cu eari se slujeaIn ocaziile grele.

Aceastrt notitli a avut darul sti hotiirescri pe Mihail Cogrtl-niceanu ca sa-si desvolte interpelare,a.

Ziva cea mare sose*te. Ziarele opozitiei anuntrt cu zgornofrdesvoltarea interpeliirei. Tribunele Camerei sunt arhipline.ivechiul local din Dealul Mitropoliei oamenii stau ca sardelete,'Doamnele, cari au umplut !Ana la ultimul colti*or al tribu-tei lor, se revarsA pretutindeni rand *i in tribune presei. Ae-

'ru1 este greu resnirabil.In sfarsit, *edinta se deschide. Dar Conul Mihalache nu a

vonit. Ce sti fie ? Nu cumva este iariisi trrtdare?Zgomotele sinistre Incep sit circule, Ca Intotdeauna se gg

sesc, *i do astti. data, oameni 'bine informati cari afirma, cumdl conul Mihalache aranjat 'cu Ion Brtitianu. Deci, interpe-larea nu se va face.

Minutele de enervare tree Inca., La biurou secretarii .indeplinese cerintele regulamentukti;

cite*te apelul nominal, se citesc cOmunicArile, sumarul *6-r.dintei precedente, etc.

In acest moment Mihail Cogilniceanu apare purtand

.t..

-(

irt

s'a.

Se

pd.

www.dacoromanica.ro

24

sub amandouti. bratele, teancuri de volume, dosare si colectiiale IldultztutUtat Uitaat.

12.-ste ca ci scantele electrica. Taat a. sala sn ridici Un. ropotde apiauze abircneste din Camera si din toate tribunere. CIpotui prezidential rasuna si linistea se rt.stamieste repede. Dar,in mcinta. si in tribune urmeaza sa se auda un lung fasiit de*oapte si miscari nervoase.

Mihad Logalmeeanu soseste la locul sau uncle Isi depunevolummoasa incarcatura. Deputatii opozanti din apropiere Iia.11.-lia ea sa. se descotoroseasea de carti. Toti ochn, cateva suteac perechi, sunt indreptati asupra sa. Toata lumea se asteaptaIa o teribila Walla pariamentarL

fti sfarsit. Ulasul gutural al presedintelui general pimi-trie Leca rasuna:

lntram in ordinea zilei. Dornnur Mihail Cogainiceauuare euvantul sore a-si desvalta interpelarea".

0 miscare prelunga se face in Camera. ConuI Milialachese scoala si, en bratele pline de documente, porneste catre triwbuna. Doi usieri ii urmeaza incarcati de asemenea.. E formi.dabil. Acest om era o putornica autoritate, era 0 forta eavar.icoare care acapara i robea.

*i Cana Mihalache incepe.Interpelarea a durat vreo or t s'a sfarsit in mi.jloeul

ilereptiei generale. Conur Milialache, desfasurand a trisemna-ta eruditie speciala, a interperat viguros guvernul... dela Biktlapesta

Pe cand marele orator Albrbea atacand pe Ungtrri dar oicrotind., guvernuI din. Bucuresti, rasuna, de sus, de ge ban,cite superioare glasul dePutatulul liberal disident Grrgorehad Carciunrarescu:

E mruns tUn. mare hohot de ras a izbucnit in Camera.. si tribune.

La inceputur hinei. Martie, Curtea cu jurati judecal pro-, cesul crimei din strada Soarehrt.

Pe strada Soarelm, astazi strada Teodor Arnan. locuiau sadtii Miulescu tar ca chiriala aveau. pe a doamna. Maria PopcP.

Intra zi Maria Pcpovici a fost gasita asasinata, iarmade toate au cazut asupra sotilor Miulescu.

N'ae Mnilescu avea o tipografie pe care a exploata, tn acea,sta tipografie a. aParut mai luta] ziarul 19,rPpfTrrile OnruliA Darthainte de a fi proprietar do tipografie. Miulescu fusese multIvreme comisar de politie sub regimul conservator al lui. Las,car Catargiu. Sub Lascar Catargnr Capitala nu avea &cat , 6comisari de politie, camisariatele, tinand locul inspectoratelorde astazi. Nae Miulescu fusese cornisarul coloaret de verde.

Crima din strada Soarelui a facut o enorma senzatieBucuresti atat pentruea vietima era a doarnna cunoseuta si debunk' famihe, cat si pentruea MiuTescri fimese un rnalt func-tianar rr1 gienest, Citima fuseoe savarsita in ziva de ife Maaanul 1 5,

ndv

rrt

vs&

www.dacoromanica.ro

25

Cturtea e pmziadta. de M. Poenaru313o14ea, fofoliulilerulut public ii detile procurorna general Pepuleanu, costat

larocurorii Manolesen Bursan. Av locatai apararii sunt:t. Cantili, G. Meltani. M. Paleologu, Ai. Viliclescu. I. 1Vala.,Barbu Delavran3ea, I. Atanasiade, C. G. Costa-Foru, G. Paladi,,Gtnigore Paueeseu, -etc.

Juratdi razuti la sorti: Stancesen T. Nae, N. Crangasn. D.rreodoreseu, kir. Canso., D. Marineseu-Bragadirci, Doctor Boi-CeeD11, M. Dumitrcscu Marin, Sp. Cazotti, Al. Eleftereseu,N. Popescu, Serbaneseu $i N. Amira.

Din stoata lurnea aeeasta-. rna Eq.strati, avocati. juraki. $1 acii-t ati nu mai trgeste astazi la 4928, adieli diva 40 de ani. detatavocatul C Costa Foru.

lata cum lost deseoperita crima:Pe la orele 3, clupa' pranz, sotii Mrulesru venind la domi-

au gasit ua casei deschisa de$1 intuntru trebuia -sa ia.chiria$a lor Maria Popovici lmediat, au facut o scent de des-zadejde, au git in stradg, $i au chemat lurnea sore a spune

dovedi ea au lust jefulta de Wham ln urma a fost desco-perit i eadavrul vietimei intenna din octal.

Terate dovezde au mill in sarcina sotlor ltiuleseu. 'Ca?real-in politist. Nae Miulesen Inase lot felul -de prerantiuni

etutat sa-si creeze numeroase alibiuri, Msg. preoliftrunilefund exagerate, sotii ..Miuleseu s'au compronus toemai dintauza, aceasta.

Din partea apartril an Torbit Barbu Delavran-:tea, Gr. Paueeseu i Atanasiade. Partea eivilt, a kat rewezen-It 13. Opran.

Juratii acorrlanci eircumstante mart toare si Inlaturandpremeditarea, Nae Miulescu a fosi es'andil la 10 aril de muncasilnica, sotia la 5 an] de ternnikt, -apoi sohdan 1a 2000 RAAespligubiri eivile $i non lei. cheltueli de judecata.

D Costa-Foru a luat euvantul ,dupa pronuntarea verdic-tnIni, spre a lua aparana -condamnafilor vi a le proclama ino--cearta. Presedintele 1-a chemat la Prdine ebemAndu-I vi la res-reetril lutrului jurlacat.

Verdirtul juriulni a fast foarte trificat. Inlaturarta pre-meditarii era absurclitate. fimdcg, din anehett ei doveditimmai premeditarea putea legitima aeuzarea. Fara premedi-tate soul M'ulescu rru nuteau fi aruzati.

crimei a fost furtul. Victims dIduse hi Mnileseiurastreze -vi-evPa -irW115, cc avea, j, pentru ea sa nu mai

tie siliti s'o restitue. a ucis-o.ln luna Wartie, drpg lungi vi laborioase disculiuni,

parlamentul voteaz h &tut Taril antonom ,a2 'Romaniei.Violenta onnzitiei ere.51e neincetat. In Camera multi

finerii denntati alesi ra guvernarnentali, incep sa. trawlopozitie, energira eampanie a PrEsei Th 'rap cu Epoca la

Bucuresti, vi en 7.upta tui Cheorghe Pann la la$1, agita 'tamUn alt motiv de agitatie e faptutl ea Nicolae Fleva demi-

de si

L

a

fain.,

prin

MohIri

Intnereu.

liaLS-

ri

q.Cadtilli.

at

1:Entre

www.dacoromanica.ro

26

fsioneaza dela primariatul Capitate!. oemisiunea fu rnotivatdcum ed. neva nu aye& majoritate in consiliu, dar Flevacleclard in Camera,' c a, demisionat perau motivul ca nu seaInte les cu prefectul de politie, care face polititea, pe cnd, etFleva, voia la Primdrie, sa faod administratie.

Fleva va fi in curtind unul dintre cei mai violenti opo-zanti iar. glasul sdu va rdsuna eu aceeasi vehementa cu carea rasunat in.contra reganului lui Lascar Catargiu.

Fleva nu putea ierta liberalilor cii I-au silit sii piece' delapr i iniiri e. . .

Opozitia urmeazd agitatiunea iar in frecare Duminicdfruntasii ei Dumitru Bratianu In cap +-4-Inerg din oral inoras sr vorbesc in intruniri publice.

Guvernul so enerveazd si procedeaza cu violenta. Inteunadin zilele lunei Mai d. Emil Frunzescu;actual sef al stenogra-tilor dela Senat, pe atunci corector la,ziarul Epoca, este atacatin strada Regala, altituri de hotel Union si bdtut. Agresorii

,:erau agenti al pohtier.Acest,atentat. cu totul. nernotivat,:enerveazd si mai mult

opinia publica. In Camera, Take Ionescu, Para atunci gu-vernamental, interpeleazd guvern.ul.si,declara cii, dacti se vaAovedi ca agresorii, fac parte dinpolitie, ii va fi rusine sti maifacii parte din majoritate. Pest& critev.a Me. Take lonescu erain opozitie, . ..

Nioolae Fleva trece, fard.lranzitie, in opozitia violentit iatla Camera atacurile indrePtateimpotrivaguvernului iritil ma-loritatea si provoaca mari furtuniTarlamentare,hjuninnstii devin vidlenti.'Ziarul Ior Roindniaber scria la inceputul lui lunie :

Se afirma ca opozitia este hotarita sa raspunda la bruta-litatile administratici cu lovituri de revolver. Cine seamandydnt, culege furtund".

lar Titu Maiorescu, fruntas junimist, si unul din oarneniicci mai linistiti, devine in Camera foarte agresiv in cat majo-ritatea si presedintele nu-1 lasti sii vorbeascd.

Dar o cestiune mai gravd cade ca o bombd: Mihail Fe-rekide, ministru de externe, depune pe biuroul Camerei unproect de Conventiune consular% ou Germania.

Furtuna incepe.Opozitia ataca guvernul cu violenta, spundnd cd aceastd

,conventie, pe langa cii loveste In suveranitatea Bomniei, daiatinge si art. 7 aGela care pune principiul dobndirii cetateniet,1E tot chestia evreiasca in joc.

In ziva de 12 lunte stil vechiu, onozitia unith, convoaca oIntrunire in localul Societatii studentilor Unirea instalata irpalatul Bailor Eforiei. Un manifest este adresat cetatenilor.

Intrunirea se deschide Inteo atmosferd de mare agitatie;gat In said cat si in stradli. Dumitru Bratianu care prezideaza,,rosteste o cuvdntare fulgeraleare, apoi urmeazil Gheorgheyerneeem. Alexandru Lphoveri ei Petre Orticliteanu.

Pandsi . Li

=

.

.

.

,

www.dacoromanica.ro

2/Afara lumea ocupa. trotuarele simijlocul stradei. Pub li-

eu] in numatmare conduce pe Dumitru Bratianu fleas&cere A. se puna in cap spre a merge la Camera. Dar DumitruBratianu spune lumei ca ora e prea tame st care sa vie adoua zt spre a urea Dealul Mitropoliei.

A doua zi la Camera Ion Bratianu cere deputatilor sa a-mane discutia pana ce vor veni dela B,erlin oarecari lamuriripe care le-a cerut ministrului nostru.

Si Camera admite arnanarea iar Conventiunea Consulartia inmormantata pentru totdeauna.

Adevarul era ca i lon-Bratianu, ca $i majoritatea parla-mentului .nu aprobau Conventiunea care fusese ceruta de gu-vernul german. Gaud Dumitru Bratianu a refuzat sa meargala Camera s] a sfatuit lumea sa se potoleasca, el stia ea a douo.zi seful guvernultn va scoate Conventia dela ordinea zilch

Ion Bratianu avea, insa nevoie sa-si legitimeze actulsa se apere in fata Berlinului punand inainte revolta opinieipublice; asi putea spune. chiar ca agitatia era inspirata si in.curajata de seful.guVernului.

Cat . prive$tedespre, indignarea opiniei publice", nu tre .bue atribunn o prea.mare importanta, opiniaera lumea de agent! electorali $i alti politician] cari, in maremajoritate, profitau de toate prilejurile spre a rasturna guver.nul spre api. Iua. locul Ia. binefacerile bugetare.

Opozitia,--4 precum 'au vaztit cititorn era reprezentataMai mutt tle 'atm fiberalii disidenti. Dna grosul fortelor e-lectorate 11 constituiau masa electorala conservatoare, inschimb sefii partidului conservator, vechii conservatori. carian guvernat tara pana la 1876, stateau in. umbra.

Seful opozitiei, in actiune, era Dumitru Bratianu, iar latoate intrunirile publice oratorii erau: Dimitrie Giani, 0. D.Palach, Petre Gradisteanu, iar din partea partidului liberal-conservator G D. Vernescu. int clisident Sinalirutconservator care aparea la tribuna intruninlor publice eraAlexandru Lahovari un conservator mai tanar.

AMA de comprornis era nurnele conservator" Ca insusipartidul nu mai purta acest nume. ci, fa'cnd fuziunea cu par-tidul averescan, a fost silit sa-si adauge si titulatura liberal".

Bineinteles aceasta era numai o tactica. era o abdicareurnilinta impusa de necesitate ; opinia publica trebuia actor-mita. Si, in adevar, and a venit ziva caderei lui Ion Brritianuzonservatorii au ridicat capul $i s'au scuturat de toti Iiberaliii'disidenti, fie vernescani, fie rosetisti sau bratienisti.

Semnalul redesteptdrii si al emancipgrii partidului con-servator de tutela liberala, 1,a dat Epoca, adica Nicolaepescu.

La intruntrea dela Mite Eforiei, (Entre vechii conservatori !vorbit numai Alexandru Lahovari care a adus acte pentru

a dovedi: I) ca aceasta Conventie propusa de Germania nu se'asemana cu nici una din Conventiile consulare pe care Ito-.

". --

ut-i

sa-1 publica."

uyi liberal

s] a

a

sn .

Fill,

www.dacoromanica.ro

nia le Incheiase eui Belgia si State le-Unite. 2) e prinaceastk Conventie se institulan ge terttorul Ramkniell 1eg:1,, no,tart $1, tribunate germane. kahovari a spus ca. aceastk. Comm-tie cu Gerniarua merge clear mai departe deck vechile ea*tulatiuni ce aveam cu Turcia era mai favorabild streiniterdecal Insftsi Conventuanea ce aveam cu Italia si care,. din toatecite incheiasem. era cea. ma aspr a. pentru nat.

Aceastri chestiune a Canventinnei consulare rmIreste a-gitatiunea politica si inver$unarea opezitrei. Dye Write, bittAile$i amenintrirde se succed.

In urma unei polemici Intre ziareIe Epoca si Telegraful,Nicu PiliPescu .dela Epool trimite lui I. C. Furviescrr direc/..torul Telearotului martort. Dar Fundeseu refnza sA se bakk.

in acelas timp se constitue un Cornitet de saint nubiledestinat sa. apere ne fruntasit opozitiei In contra guverna-mentalilor si. a politiel.

Ziarul 1:N6E467-Jere-lance Renimaine publick cu acest prHejComitetul de salut public" s'a Intrunit sub nresediutia.

aqui D. Giani.Se lucreszit la organizarea pekru anIrare.Comitetul va deschide o subscriptie pentru cumprisare

zde bAte".E verha si de a se modifica personalul Vuei Itfationette,Iri"sffirsit un manifest semnat de. Durritru BrAtianu1/2.

itascAr'tatargiu $1 Gheorghe Verneseu., multumeste cebrite,gallop c prin atitudinea bar hothritd ai silit guverrnii s Pe*itragg COnventia si Te cere s vegheze nentru ca s. nu: se haptarnnle vre-o, surprindere.

In .that6, aceastk Iupt. Mihad Coginriceanu ea figural,numele sgu n'a fast rostit a singurg: data.

De fapt el prir6.sise Worm? opozitiei unite.In tome Nreoiae Prey-a alemisiorat.. primer al Calpc

falei a fast ales. Nae Manolescu, ten a-bri Corrreliu ManoleseitRemniceanu fostul Prim-nresedinte al Crrtii de Casatie.

La Incenutul Iunei lui August Marrolescu moare.Manifestul onozitiunei este ulthnul art de enereie al ad-

. guvermrlut. Conform verhitilui obiceiu toatk turnear plead sg. se plimbe. CAnd zic tool& lumea", tnteleg flreste'pe efi si In snecial pe boeri.

Acum la tortinng.La 10 August, o stire senzationalX vine din Bulgaria

.printn1 Alexandru de Paterherg a fost detronat.Detronarea era opera Rusiei. Rnsia ru pntea admite ca

,iteest princine german care era foarte inbit de ponorulOnbileasca In Balcani en dinastia se; de aceea a cnutali

doboare.Detronarea s'a fgrut In virmtitoruT mod. Begimentill de

,vriterie din. Rusterdil a intrat trt ref' mat mare fiNcere. trtSofia; emu orele 12 roaptea. Imerliat reemerful, s'n rniqwriettu .gat au elevii thn coal4 4 e eadeti, azoi a incomiurd Palatut

2gi

italia,,

line

sail;

tad4;1 or

www.dacoromanica.ro

29

princiar si a ocupat toate portile. Trei ofiteri au intrat Incamera priptului i cu revolverele In mama, 1 au stilt s sem-neze abdicarea. Apoi a fost scos afar& din ora.$ sub escortSdinpreund cu fratele sa.u. Dar peste mai putin de o sd.ptd-mama o contrarevolutie provocatd de Stambulof Pre$edinteieCameral, rdstoarnd guvernul provizortu in cap cu generaluiGruief, pune in foe un alt guvern sub sefia tut Stambulof tar,printul Alexandra este rechemat la Sofia.

Duminicd 17 August printul soseste in gars de Nord, in-sotit de fratii si Ludavic $i Francisc. Pe peron asteptau IonBititianu, Dimitrie Sturza $i Eugen Sttitescu. apoi alte nota-bilitati, generalul Creteanu agihotant ai regelui si sir WWhite (se pronuntd ministrul Anghei la Bucuresti.

Prezenta singurrlui acestuia la gaff", d:n tot corpul di-plomatic, era clovada cea mai band, eh' in Bulgaria se dedealupta intre influenta ruseascd t influenta englezd.

Cd.nd a scoborit din tren, printul a dat mna cu IonBrdtianu i ceitalti doi ministrii erica se imbrdtiseazd !ride lungcu sir W. White. Printul multumea Anghei c. l'a readus petron .

Trenul a sosit la 9 si %; peste o jum51-0-e de ord. printul sisuita s au imbarcat din nou pentru gara FIlaret i apoi pentruGiurgiu

Dar Rusia nu putea tolera cu mei nit pret reintoarcereaprintului de Batenberg pe tron, de aceea abdicarea sa trebuiasd. urmeze peste putin.

Intrarea printului Alexandra in Sofia a fost Insemnat1printeun incident picant. Cand sd urce pekonul palatuluiInainteazd cdtre eI o doamnd imbrdcat o. toatd in alb $i cutun mare vdl pe obraz, doamna intinde printului un buchegpe care printul II ea.

Cum daamna nu-si dezvelise figura, toaUi lumea era ne.domirith. Po litia rutd sd afle imediat si despnneri cum cd a-ceasta doamnrt era o rorrancd, o cunosculd foal actrita a Tea-trului National chn Bucuresti. ferneie de o mare frumusetenumita E. L. Plota supranumele de Lina M...

Bine inteles politia a Indeptirtaro imediat din Sofia.Printul avea o pasiune pentru aceast doamnd. Se $tial

cd. foarte des venea incognito la Rusciuk, treeea Dundrea totincognito $i acolo. In vagonul sdu la Smdrda, petrecea onoapte cu femeea pe care o iubea.

0 idild princiardOdatd cu detronarea printalui de Batenberg a murit

Mitropolitul prirnat Calinic Miclescu. Mitropolitul a muritde piatr la rinichi si basicd.

0 anecrlota rtimasd de pe urma defunctului.Cu un an mai Inainte, In Angus! Mitronolitul Cal1.4

nic s'a dus sd fard cura de and la Cdciulata. S'a oprit maiInti la Ramnicul Valcei si a descins. fire$te. la Eniccopie.

Episcouul oarabtie, sustinut de subtiori de doi cMugari

Ua it)

si

18q5.

www.dacoromanica.ro

r 30astepta pe mitropolit sus in capul sctirei. Mitropolitul infirm,sustinut *i el tot la fel,,apare la intrare.

De sus episcopul, cum it fele., ii striga.:Bineati venit scintitos,, bait prea sfintet

lar Mitropolitul de jos ii raspunde:Bine v'am gst sntos, Inalt prea sfintet

S'a its mult de acest sehh-rib'de politeta intre ded oamenicari nu puteau umbla flint sa fie purtati de ate doi oameni.

Printul Alexandru, de indata ce .51-a luat tronul aInteles ca nu-I va putea: pastra in potriva vointei TaruluiAlexandru; de aceea i-a trtmis o tele&rama cerandu-i spri-jinul. Telegraina sfar*ea cu verbele ",713e Oarece Rusi un-adat coroana sunt gata sa o incredintez.' In mainile Suvera-nului ei."

tar tarul i-a raspuns:Am primit telegrarna Altetei voastre. Nu pot aproba re-

Intoarcerea voastra in Bulgaria, prevazand urmarile sinistrepe care le poate atrage-pentru . Bulgaria deja. atat de in-eereala. etc. etc."

Asa dar Tarul Rusiei nu prunea ea principele de Baten.berg Sti ramana pe tronul Bulgariei, iar Germania *i Austro-Ungaria, au fest nevoite sa-I paraseasca. spre a Impiedica iz-bucnirea unui crancen razboi2

In timpul acesta Bucurestiut ineepe sa se umple de re-fugiati bulgari.-:EveniMentele din principatul vecin nu s'aupetrecut farti-irsare e salige,,bulgarii, cum sent mori,t,aasasinate, au savar*it rePresald, au executat *i au Axis :pead'ersarii politici. In re.staurantele din Bucuresti apar down-no in doliu ai carom barbati cazusera In luptele politica.

In Bucure*ti toata opinia public% este simpaticanumai ziarul L'Independance Roumaine, organul ari,to-

tratiei romarm care era rusofila. publica nurnai versiuni ostilelui Batenberg.

De-abia intrat in Sofia printul Alexandru, in fate. ostAi-tiitei hotarita a Rusiei, este silit sa abdice. El adreseaza aproelamatie catre popor finoi institue o regenta compusa dinStambulof, Karaveloff *i. Multkarof, rniuisterul sub presedin-tra Jul Radoslavof.

Rusia a triumfat, ceeace la Bucuresti nu place *i nu con-vine. Dar *i Anglia a fost batuta diplomatice*te.

Anglia era acuzata ca a Impins pe principe In aventurarutneliota, a l'a readus pe tron dar ca, In urrna, l'a parasitru.sinos. Si 'n, adevar, printill. de Batenberg Meuse lovituraunirei cu. Rurnelia fara sit avizeze Rusia, din ambitie perso-nala si numai dupa sfaturile Angliei.

Rusia a Inteles atonal ca nu .se mai poate bizui pe acestprincipe.

Dar *i telegrama sfiellitoare *i plinti de grandoare a Ta-rului era judecata defayorabil, Tonul Intrebuintat de Tar.

printu-lui,

www.dacoromanica.ro

31

fata de print era tonul fata de un vasal, lar printul Bulgarianu era vasalul sau.

iina de 4 Septembrie un alt atentat impotriva lui ionBratianu. Pe cand priinul ministru trecea spre casg pe stradaVarne1, insotit de d. C. F. Robescu deputat si urmat de un agentsecret, un indivld a tras un foe de revolver asupra sa. Faptuls'a petrecut ,in fata caselor lui Emil Costinescu.

Agentul secret, care se afla la cativo, pasi, se repezidezarnia. pe atentator. Condus la cazarma geandarmilor ciIiiriomul declarg ca se numeste Stoica Alexandrescu si ca. a tras

seful guvernulni Mildc r). face au. Wei.Glontul, n'a lovit pe twimul ministrti ci s'a dus sA se lairs

,teascapecatarama dela centura p care O ptirta C. F. Robescu.A doua -zi fortel partidului guvernamental au fost puse

In miscare.1,0-eralit au atribuit atentaiul vlolentelor de limbagiu a

ziarelor din opozitie, deci impotriva ziarelor trebuia sit se re-verse furik

In dimineata zilei dupa atentat o banda compusa dinvreo 40-50 indivizi printre cari erau cativa mici contercianti;;cativa mici functionari si cativa agenti electorali, an pornitpe strade in rnanifestatie. Mai. Intai sau-dus in strada Aca-demiei in .curtea .presedintiei Consiliului si uu aclamat peprimul ministru care a esit pe 'baleen si le-a multumit.

In zioa aceea mg aflam In redactia Epocei.Epoca era instalata in imbiluldin strada EpiScepid,

preprietatea lui Nicolae Blarambergv Blaramberg ocupa eta-.?jut.i:de stls, tat cel de jos era inchiriat Ziarului. In fundulcurtii era instalata o tipografie particulara care'l tiparea.

Era o zi aspra de toamng. Cum mg uitam pe fereastrg',vgd lumea adunndu-se in poarta Gradinei Episcopiei si in a-eelas timp mi se paru ca aud rgsunand strigatele:

Triliasca EpocalDan sa deschid fereastra, insg in acelas Limp un zgomot

Ingrozitor izbucneste, geamurile mari ale redactiunei incep,sa zboare. Si strigatele, lamurite acum: Jos Epoca 1" se aud.

Vreau sa fug, Msit retragerea imi este taiata. Un numar,ide oameni cart vooifercaza, Injurg i lovesc cu bastoaneleinfra ca o furtung.

Fac stanga `nprejur si mg More. Nu mai aveam deafun refugiu : o foarte mica. odaita, Intunecoasa, fang d fereas-,tat In care erau depozitate teancurile cu Maio maculaturg:Mt raped Inguntru si mit ascund dupg o movilli de pachete:lin servitor al redactiunei face la feL

Banda intrg si sparge totul geamuri,, scatinei lampi,glinzi, etc. ,1 4,cikin I I

Inguntru, In a doua piest care servea drept Camel% claadministratiune, se mai aflau d-nuj Dimittie Radu Poselti,

to

gi

In

ne

www.dacoromanica.ro

32

redactorul care-$i isrlea Cronmele umoristice cu .pseudoni,mut Max $i admillibtratorul ziarului `Ionia Basilescu, tra-tele d-lui Nae LasiIe.cu, proiesorul universitar.

D. Rosetti prinzand rePede de veste i afindu-se la o me-et de tanga usa care da in gangul easel. facu un salt $i fugiIn curte. 'roma Lasilcscu, insa, avdnd o infirmitate la mers,iia putut sedpa, a lost prins de batitusi $i lova cu bastoaneleIn cap.

Intrdnd $1 in camera redactiunei, banda a devastat tot,a intrat $i in camera intunecoasa unde ma aflam, ins, nune-a putut descoperi. Peste cdteva minute banda a dispdrutIn urlete.

and am esit din ascunzatoare, n'am mai recunoscutcalul.

In arndndoua camerele era o jale. Mese rd.sturnate, hrtiiregistre rupte i imprkhate, toate Fampile sparte, Beaune

sfdramate, etc.Geamurile dela ferestre erau tanduri Camera adminis-

tratiei avea ferestre mari, cum sunt cele ale magazinelor. a-Wind geamuri de o grosime neobicinuitd. de cel putin 6-7centimetri Manifestaritii, neputndu-le sparge cu ba.toanele,su scos pietre cubice din stradd si le-au repezit dela departa-re ; numai astfel au lendit.

Duna plecarca bandei un public numeros s'a adunat infata redactiei $i comenta intdmplarea.

Precilt irn] mai aduc aminte, in fruntea acestor manifes-tant]. se aflau urmatoru : Chita Vornicu, fost sluiba$ inferiorIa po*tti.. Nae Clmeanu, fost cdrciurnar L revizor Ware aaccizele con.unale; Manolescu-Luvgu, comerciant; Toboc,Rase Bilrbieru. Nita Berechet *i attn.

Dupd prdnz pe la orele 3 lianda s:a reintors.Atdt de ciudate erau vremurilor in cat autoritlitile, nici

macar de forma. n'au vend BA facd o anchetd. far o mnde oameni 30-40 ereau in stare sa cutreere centrulora*ului, sa se dedea hi acte de vandalizm Wira ca, nici politia

nici publicul s.a i se poatit impotrivi.Cnd s au reintors manifestantii, in redactiune se afla.

Nicolee Chirilov. profesor de matemahci $i redactor la Epoca.Chirilov a volt s far& act de om curagios. A e*it in fate luiNae Ulmeanu, rdzaucl gratios.

Nicolae Chirilov ii cuno$tea dela Primria Capitate] undefusese contabd. pe chnd lihneanu era revizor la accize. Doaceea pe prietenie:

Ce mai fach Nene Nae?.Dar nenea Nae. U Iu repede :

De ce scril porcdrii la gazeta?Eu nu sTriu Ne^e

Si, nici una mci doua. nenea Nae, hdr,st ! hdr$t I il lua lapahhe.

lua

r 'ae

10-

ei

Ta-

il

www.dacoromanica.ro

33

Bietul Chirilov batu repede in rekagere, e.adel se des-cousLaba e1.-1 iipsesue ceasornicui dela Drau.

Am spus ca in fundul curtu, la etaj, erea tipografia. Acolotne-am retugiat. Dumarie liadu hosetti, Emil t runzecsu, co-Eectorul, eu t Inca vreo dol.

Manitestantii ineepura sa bombardeze geamurile cu metreapoi se incereara sa dea asalt tipogratiei spre a o de\ asta. Dar

ajunga in tipogralie trobinau sh se urce pe o scara de f terdn spiraia pe care d abia se putea urea un orn de front.

Sus se luarit masurt dc aparare, lueraterit, rotari si noine inarrnaram cu ce iie chzu in mana si organizararn aphra-rea. Manifestantii vazand ch. dau de irnpotrivire n'au inctraznitsh mai urce scara.

Dirnitrie Rosetti, inch dela inceputul atacului, voi s fughscobori scara, dar bAtauii soseau. Atunci nu mai avu timp

de cat sa desehidh. capacul unei mici ghuri ce slujea pentrudepozitat hartia de tipar. Acolo, ghemuit, a stat aProape o ord,in tot timpul cat a durat atacul.

Emil Frunzescu, astazi avocat i eful serviciului steno-grafic la Senat, a fugit pe cash. A niers din acoperis in aco-peris o buna parte din strada Umbrei si s'a scoborit pe o ush.de pod intfo mansardh unde dat peste o nemtoaich, batranucare erea sit lesme de spaima.

In ziva aceea Nicu Filipescu lipsea din Capitala.La atacurile violente ale ziarelor de opozitie, Vointa Na-

&mild a rdspuns c& banda nu fusese organizath de politie darcit un numar de cetateni indignati de atentatul impotriva luiIon Bratianu si-au manifestat inclignarea lor in mod spontaneut

Atunci a luat nastere expresiunea de cetatent indignait",'data, in urinh, tuturor acelora cant au facut pe bilthusii in tottimpul celor din urmii ani ai regimulut liberal.

AceastA devastatiune a redactiunei Epocci a contribuit,auph cum este si usor de inteles, ca tirajul ziarului sa creasch.consiclerabil. De acum in colo Epoca este in toate maintle sidevine principala gazetti cu tfraj.

Guvernul i parchetul din ordinul guvernului dauproportii considerabile atentatuim contra lui Bratianu. Toathsilmta este ea sa se descopere complicitatea unor fruntasi aiopozitiunei. Deocamdata este arestat si trimis in fata Curteicu Jurati d. Iosif OroYeanu din R.-Sarat, fost deputat, liberaldisident, partizan al lui Durnitru Bratianu.

0 lupta crancena incepe in turul acestui proces. Guvernulintrebuinteaza mijloace disperate ca sit poata obtine condam-parea macar a unui singur mix politic din tabara opozitiei.

Suntem in epoca in care liberalii de la guvern nu mai,sunt numiti liberali ci colectivisti. Porecla le-a venit dela unkliscurs pe care Eugeniu Statesem l'a rostit la Targoviste.

La o intrunire publica a partidului liberal, Eugeniu Sta-tescu a spus . Domnilor, noi, ca partid, suntem o rnlectivitatetare lucreaza nentru binele truer etc.

8,

ca sti

a

doi-trei

'dap,

si

www.dacoromanica.ro

34

Din ziva aceia un ziarist glurnet a prins cuvntultutors in rtiu, iar partidul liberal a purtat, clupa aceea, tutlung nuinar de am, nurnele de partidul colectivist.

Ir Ora ma sunt exploatate in contra guvernului deur],aoaul si naftalina.

Agiul creyenise o plaga; Statul area nevoit s. plateascatsumo fabuloase pentru p1ile 'in strainatate,- comertul crcasupraincarcat iar Bann, Nationala tragea foloase. Junimistittunau irnpotriva agiului, Menelas Ghermani eerea desfiinta-Tca acestei plagi prin introclucerea etalonului de aur, dar Leo-reticianii financiari ai partidului liberal, printre cari ministrullagriculturei Anastase Stolojan, sustineau ea agiul e o bine.faccre.

Naflalina a fost capul de acuzatie in .contra lui AnastaseStolojan ministrul domeniilor.

. Do mai multi ani se ivise filoxera in tara, si, una dupa alta;.rumoasele noastre podgorii dispareau. Se'ntelege ca a tre-buit sit recurgem la .antidotul intrebuintat de toga lurnea',adica naltalina. .

Dar opozitia pretinclea ea, cu prilejul cumpararei uneilman cantitati de naftalina, ministrul Stolojan trafiease.-Ade.iyar.sau calomnie, ceea ce e cell este ca Stolojan .a. Mums eu:porecla.

In. tara .e tot neliniste din eauza evenimentelor dirtBulgaria unde stare statornica nu este lncit.

Regentul Stambulof a venit la Bucuresti sa propuna re,gelui Carol tronul Bulgarfei sub forma ,,Uniunei persimale.;dar regale Carol a refuzat. De aceasla parere au lost si toti oamuenui politici, cari intelegeau ca Rusia- nu va tolera nici o'data ca un Hohenzolern sa domneasca in Bulgaria.

Cum ca Rusia nu primea pe tronul Bulgariei de eat urtprincipe din gratia ei e faptul ca, pe and Sobrania intrunitalIa Tarneva discuta alegerea noului suveran, cloud vai3e#eritzboi rusesti ereau ancorate la Varna, in chip dernonstrativ.:,Sobrania alese ea domnitor pe Drintul Valdemar.

Agitatin inceputa cu atentatul din strada Vamei si de,vastarea EpocPi devine Inca i niai inversunata caci in Noem-,briese fac alegeri generale comunale.

La Bucuresti, opozitia unita face o lista do fruntasi dirt.loale partidele care e o lista politica iar nu o lista de adrni.nist7atie. Iatil lista opozitiei

Dumitru Bratianu, G. D. Vernescu, General G. Manu,t herasi, G. Boerescu, Alexandru Lahovary, D. Giani, PetroGradistranu, Gr. Triandafil, Paull Buescu, Ern. Palce Proto,popescu, Doctor Severeanu. I. Peneovici, Sava Vasiliu, Than]S linescu.

La alegerile din 2 Noembrie, lista liberala la colegiul I bate;In Bucuresti en 1343 voturi contra 943 Intrunite de otfinitie;Opozitia inyinge la Colegiul I la Gimpuhing, Caracal, Turrm

si

Chestiuni:

.

, : !;

N.

FL

H

,

do

www.dacoromanica.ro

35

Siattna, Rosiorii-de-Vecle, Ilusi, Turnu Magu-rele $i provoadi cateva.balotagii. Avand in vedere moravurdeelectorate ale eppcei acest rezultat e consiclerat ea o mare vie-lorie pentru opozitie.

Congresul %intrunit hi 22 Decembrie alege MitropolitPrimal pe Iosif episcopul Dunarei de jos cu 190 voturi contra.rop date episcopului de Roman Melhisedec ,si 10 MitropolitulutMoldovei.

Episcopul Melhisedec era eel mai cult prelat de pc vre-leuri si o figura foarte distinsa; cum fug, ereaa,cunoscut carusofil si adversar al catolicisrnulut n'a putut nici odata a-junge la scaunul metropolitan.

Gheorghe Panu dorea de mult sa aduca ziarul sauLupta de la Iasi la Bucuresti. Cu aceasta intentie fiind, Penase ravage de la L'independance Boumame.

Erea pe la inceputul lui Septembrie. Intr'o zi Panu vineIa redactia Epocei unde ma cauta. Cronicele mele umoristices.emnato Radzz Tanc lard cat si articolele pe care le publicasemin defunctul ziar Drepturile Omu luz, rnti recomandase aten-tuine.i sale.

Vino diseara sa pranzim impreuna, vine si Caragiale.Uncle ne intalnim ?La ora 7 Ia Frascati.

Otelul DteteleSeanu sau Frascati erea tinut de dare unicancez anume Gilet, fost buditar, adus in tarn de cM.re unoatecare print roman. In mijlocul Curtei erea pc vremba a-eeea o cladire cu mai multe camere imprejurul unui hol"rotund, plus terasa pentru var. Aci erea instalat Restauran-t ul Frascati".

La ora 7 sunt la intalnire. Suntem trei la masa: Panu,Caragiale si eu. Vorbim despre infiintarea gazetei, alegempersonalul i compunem redactia: Panu director, eu prim re-dactor, Fratemieu Iancu reporter, Emil Frunzescu, corector,Iatti totul.

Administrator un rnoldovean, lost administrator la Drep-`wile Omului anume Alexandra Lefteriu, sub administrator,un evreu adus de Panu din Iasi numit Leon Fainsilber.

Asta erea Vineri; pentru Duminica punem la cale un cle-jun la Mere", ;Rhea la abator. Acum era sezonul.Panu, Mgt, facea obiectii; nu'i placeau lucrurile rustice

i populare. erea amalorul restaurantului francez si al servi-ciului elegant.

La ,Abatorul vecl-du de la Colentina erea in Septembriepetrecere; acolo se mance vestitul ficat de bivol si tot atat devestitele frigarui arnestecate cu fleet, rinichi, muschiu, etc.

Intr'o fruit-masa Duminica, plina de soare, luam o tra-sura si ne asezam in ea clae peste grannada: Panu, Caragiale,Mirescu, profesor de matematici, Ioan Suchianu prafesor delatina, Emil Frtmzescu redactor Ia Lupta $i eu.

4jungem. De la inceput ne loveste mirosul. un miros greoi

S4 'win, Ca lati.

--

www.dacoromanica.ro

36 -sange. proaspat *i do came. Mese in toale partite, pe

furi do lenin hale; mart tte. ficat negru de bivol i frigrii&,rinicht *.i alta carnarie.lotul e primitiv *i putin atraga..tor. Ca-ragiale adora aceste specthcole populare *i aceste dejunurirustice; Panu, insa, nu le putea suferi. Dezgustat de spectacolulce'l avea inainte, declara ea. nu peale rarmine caci i se in-toarce stomachul. De weea se urea in birja si perni repedeIn ores sprea dejuna la Cav*a sau la otel Bulevard.

Democratul Panu erea foarte aristocrat in unele deprinderiIntre anii 1873 *i 1890, daca. nu *i mai departe, a cir-

culat in Bucure*ti un oarecare cobzar cam cretin, care sufe-rea de epilepsie. Lumea ii numea Ionia. Frumosu".

Fiul unui preot, era incapabil de ori cc munca din cauza.boalei ce-11 lovise, imatase sui. cdnte cu cobza *i din gura-ti4nta douii antece: unul pus pe oare care versuri umoris-tice ale lui Nae Orilsanu, celalt un vechiu cantec de mahala.

Primul antec descria orghle bandelor electorate orga-'izate de Popa Tache sub consen'atori:

q5ntccu1 incepea astfel:Popa Tache und'te duciNuma' n halal $i paptici?W duc taicd 'n wahalaleCa s'odun Ia hainianale,Ziddrasi dulgherafiCd sunt huni de eionidaasi.Papa Tache cdntd,

'Bezemat in bdtliBdtdu$ii tineisonul pe vine.Pe la Zece MesePdrueli mat desr,Pe la $apte VuciBdtiii cu mdciuci,`June le 1.14 RsirSuge din clondir,Petre Grddi$teann.h traoe borcanuBeizadea M712cdGdsi oalaCd'i stratmtd la curd,Rea la 'nolatiturd.

Eft. etcAcest Ionia Frumosu anta ra prui ditentele grAdini

publice, apoi facea chef a care-i procthea cativa lei. Dar se du-cea i in uncle case particulare unde lumea Rica haz de an-tecile ea *i de persoana

Pe atn.nci era in Bucuresti o foarte frumoas i .elegantACloamn a. a-1 eiruia barbat, un avGcat mare, tinea casa deschi-

le Jar-

$i

cu

rflied,

lui.

www.dacoromanica.ro

37 --.sa. 1onicit Prumosu mergea des in easu..aceea $i cazuse a-inorezat de stApana casei-. Doamna glumea cu el si-i dedarac nu-I erede e o mbeste, iar ea -dovada ea nu minte ii cereasa bea o intreaga carafa en apa de doi litri. Iar 1oriici, galant

arnorezat, bea apa ca un adevarat martir. Ce nu face mod'pentru. o femee itibita?

Toate auditille si le inolicia Ioniea on urinatoarelelimbile franceza 4i romana:Je vous oime, Jr voos adoreQue pretendez your encore?

conalilor 1Intotdeauna bland si zarnbind, niciociatii suparat sau in-

cruntat,. desi era bolnav, desbracat si sarac lipit, ii intalneaivara peste tot pe bietul Ionia,. Figura foarte populara a Bucu-restilor, iarna era adapostit la manastirea Viforata din.Darn-bovita, in primavara i se dedea drumul si pornea spre a-sicastiga hrana.

Intr`o zi am aflat ca a murit. Sarmanul bietul lonicalCat de sineer ram regretat!

Lupta a aparut la Bucuresti in ziva de 15 Noembrieimediat s'a pla.sat pe piata. Numele lui Panu devenise deInuit popular in toate colturile si in toate stratu