1

www.aced.md | et. 3, bd. Ștefan cel Mare 202, Kentford, Chișinău, Republica Moldova

Acest buletin este destinat producătorilor de castraveți din Republica Moldova și este editat de către Proiectul Com-petitivitatea Agricolă și Dez-voltarea Întreprinderilor (ACED), finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Inter-națională (USAID) și Corpora-ția Provocările Mileniului (MCC). Conținutul acestui bu-letin nu reflectă în mod obli-gatoriu poziția oficială a Gu-vernului SUA, USAID sau MCC. Buletinul este distribuit gratis și poate fi transmis sau multi-plicat fără restricții, cu condi-ția păstrării integrității texte-lor și menționării surselor.

Contacte: Coordonator: Specialist Instruire, ACED Oleg Stiopca, Dr., (+373)-22-595265 oleg_stiopca@dai.com Specialist producere legume, Alexandru Bejan (+373)-60-433001 Acest buletin are 4 pagini. Tirajul: 1400 exemplare Tipar: Elan Poligraf S.R.L. Distribuitor: Moldpresa S.A.

ACED

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor

Buletin nr. 1,

Februarie 2013

DESTINATAR:

Buletin informativ pentru producătorii de castraveți

Creșterea și îngrijirea răsadului de castraveți

Obținerea producției extra-timpurii de legume este posibilă

prin înființarea culturilor exclusiv cu răsad de buna calitate, care du-

ce la o scurtare a perioadei de vegetație comparativ cu înființarea cul-

turilor prin semănat direct.

Un pas important la cultivarea

castraveților, atât în câmp deschis, cât

și cel protejat, este creșterea calitativă

și în termeni optimali a răsadului.

De aceea, pentru creșterea castraveți-

lor în sere, se impune, obligatoriu, pro-

ducerea răsadurilor ținând cont de ur-

mătoarele aspecte tehnologice:

Stabilirea datei de plantare;

Vârsta optimă a răsadului;

Durata de la semănat la răsărire;

Stabilirea datei de semănat.

Producerea răsadurilor de castraveți

destinate culturii în sere se face în

spații încălzite (sere-înmulțitor), unde

se pot controla și dirija factorii de ve-

getație pentru a obține un răsad calita-

tiv.

Metode de producere a răsadului:

Producerea răsadurilor în cuburi nutritive proaspăt presate din sol sau

din amestec nutritiv (fig.1);

Producerea răsadurilor în cuburi, pastile și blocuri presate din turbă us-cată; Producerea răsadurilor în ghivece (fig. 2); Producerea răsadurilor în palete celulare (mai jos detalii despre această meto-dă).

Avantajele tehnologiei de producere a răsadului în palete celulare Avantajele tehnologiei de producere a răsadului în palete celulare Mecanizarea majorității proceselor, începând cu semănatul și încheind

cu plantarea;

Asigurarea unui procent înalt de răsărire a plantelor, datorită faptului că se-

mințele au condiții de germinare mai bune în comparație cu alte tehnologii;

Obținerea răsadurilor uniforme, datorită faptului că fiecare plantă este

amplasată în celulă separată și beneficiază de condiții de creștere egale

cu toate plantele din paletă;

Fig. 1: Producerea răsadului în cuburi nutritive

2

Excluderea multor operațiuni tehnologice tradiționale:

plivitul, răritul plantelor, presărarea cu amestec nutritiv

(fig. 3);

Modelarea procesului de creștere al răsadului cu aju-

torul unui regim de nutriție și irigare specializat, ca ră-

sadul să atingă momentul optim de plantare la terme-

nul stabilit;

Minimalizarea riscului de transmitere a agenților pa-

togeni la următoarea cultură prin dezinfectarea palete-

lor după fiecare utilizare;

Răsadul produs în palete se prinde repede și dispare

necesitatea de reparație a golurilor după plantare;

Asigurarea recoltei timpurii;

Aplicarea pe scară largă a altor inovații tehnologice,

care nu sunt posibile în cazul metodei tradiționale de

producere a răsadurilor, spre exemplu altoirea plante-

lor de castraveți (fig. 2).

Tehnologia de producere a răsadurilor în palete

celulare cuprinde următoarele elemente de bază:

Paleta celulară; Substratul nutritiv;

Sămânța; Spațiile de cultivare; Echipamentul

pentru îngrijirea plantelor.

Toate aceste elemente

sunt indispensabile și nu

pot fi substituite între ele.

Paleta celulară

Alegerea paletei este o etapă

importantă pentru răsadul de

castraveți. Celulele paletelor

au forme și volume foarte

variate (fig. 4). Plantele vor fi

mai viguroase, iar răsadul de

o calitate mai buna dacă vor

fi folosite celule cu volume

mai mari. Totodată, trebuie

de ținut cont și de faptul că,

odată cu mărirea vo-

lumului celulelor,

crește și costul răsa-

dului.

Alegerea substratu-

lui nutritiv:

Substratul folosit la

cultivarea răsadurilor

în palete trebuie să

corespundă următoa-

relor cerințe:

Să nu conțină se-

mințe de buruieni și

agenți patogeni;

Să dispună de omo-

genitate fizică la nivelul

întregii partide de substrat;

Să fie poros și să asigure o aerație bună a siste-

mului radicular din paletă;

Să fie ușor permeabil pentru apă, chiar și atunci

când se usucă;

Să posede proprietăți moderate de reținere a umi-

dității;

Să nu formeze crustă la suprafața celulei;

Să conțină substanțe minerale într-un raport bine

balansat, pentru asigurarea unei creșteri rapide a

plantei, și, totodată, prevenirea alungirii răsadului;

Să nu-și piardă structura și să nu se compacteze

în urma irigării;

Să asigure o dezvoltare uniformă a rădăcinilor în

tot volumul celulei;

Să asigure formarea unui

sistem radicular și substrat nu-

tritiv ce nu se va dezintegra în

timpul extragerii plantulei din

celulă;

Fracțiile mai mici de 6 mm

trebuie să constituie 85-90%

din volumul substratului, pentru

a asigura caracteristici bune la

umplerea paletelor;

Să fie comparativ ieftin și ac-

cesibil permanent.

Numai substraturile nutritive

produse de către companiile

specializate corespund acestor

cerințe. Pregătirea unui substrat

Fig. 2: Producerea răsadului altoit în ghiveci.

Fig. 4: Unele exemple de palete celulare.

Fig. 3: Presărarea plantelor cu substrat

3

bun în condiții casnice este dificilă, în special pentru

paletele care au dimensiuni celulare foarte mici. Pro-

ducătorii începători, care nu au experiență la produce-

rea răsadurilor, încearcă să pregătească amestecuri

nutritive proprii, folosind aceiași componenți ca și în

cazul amestecurilor nutritive în producerea răsadurilor

pe vetre – este o acțiune greșită, care nu aduce suc-

ces. Pe piața de amestecuri nutritive pot fi găsiți mai

mulți furnizori și rețete de pregătire a amestecului. În

majoritatea țărilor amestecul nutritiv este format în ba-

za câtorva tipuri de turbă măcinată fin, cu adausuri de

5-10% de perlit, vermiculit, nisip, rumeguș de lemn

compostat, fibre de cocos sau alte componente organi-

ce și neorganice. pH-ul constituie unul din cei mai im-

portanți indicatori la producerea răsadurilor, valoarea

optimală fiind de 5,2-6,5 în momentul umplerii palete-

lor. Amestecul cu reacția acidă (pH 2-3) poate provoca

pieirea a 100% de plante chiar în faza de germinare a

semințelor. Amestecurile nutritive produse în mod in-

dustrial pot fi saturate cu elemente minerale sau pot fi

lipsite de fertilizanți suplimentari. Pentru producerea

răsadului de castraveți timpuriu sunt utilizate cel mai

des amestecurile nutritive ameliorate după nivelul de

pH, dar fără fertilizanți sau cu un conținut foarte scă-

zut. Este ușor de introdus oricând fertilizanți în ames-

tecul nutritiv, dar eliminarea surplusului lor din substrat

este dificilă. Conținutul inițial de elemente minerale în

amestecul nutritiv este

foarte divers și depinde

de furnizor:

N-30-175 mg/L,

P2O5-50-135 mg/L,

K2O- 120-250 mg/L,

Ca-3900-6500 mg/L.

De asemenea, trebuie să

conțină macro- și microe-

lemente ca Mg, Cu, Fe,

Zn, B, Mo, Mn.

Sămânța

De calitatea semințelor

depinde viitoarea recoltă.

Prin termenul calitatea se-

mințelor se subînțelege:

Capacitatea de germinare înaltă (90-99%);

Puritatea fizică (95-99%);

Autenticitatea;

Calibrarea;

Șlefuirea;

Tratarea.

Cerințele de mediu pentru cultivarea răsadului

de castraveți

Căldura: are o importanță majoră, castrave-

tele fiind o plantă termofilă. Semințele germinează

la minimum 15…16°С , iar temperatura optimală

este 25…30°С. În funcție de faza de vegetație, tem-

peratura optimă se situează la nivelul valorii de

25±7°С. Prin menținerea îndelungată a temperaturi-

lor la 12…13°С plantele pier.

Lumina: Intensitatea de 12000-15000 lucși

a luminii influențează pozitiv procesele fiziologice,

castravetele fiind o plantă de zi scurtă (12 ore lumi-

nă). O intensitate și durată mare de iluminare gră-

besc procesul de îmbătrânire și slăbesc potențialul

de rodire, iar insuficiența luminii determină alungi-

rea plantelor și reduce capacitatea de fructificare.

Umiditatea: Castravetele este o plantă hi-

drofilă (iubitoare): Nivelul optim de apă în sol trebu-

ie menținut la 75-80% din capacitatea maximă a

câmpului, iar nivelul optim în aer la 85-90%. La o

umiditate mai mare în sol, asociată cu o temperatu-

ră ce scade sub 10°С, absorbția la nivelul sistemu-

lui radicular nu are loc și apare seceta fiziologică.

Aerul: Prezintă o importanță deosebită pen-

tru castravete, atât în sol, cât și în

atmosferă. Solul trebuie menținut în

permanență afânat în vederea aerisi-

rii, evitării tasării. Castravetele reacți-

onează bine la creșterea concentra-

ției de dioxid de carbon din aer, reali-

zând o intensificare a procesului de

asimilare. Concentrații de până la

0,6%, determină grăbirea ritmului de

creștere și obținerea de sporuri de

producție.

Solul: Solurile trebuie să fie

ușoare, afânate, permeabile, bogate

în humus, cu reacția neutră 6,5-7,5,

cu textură luto-nisipoasă și structură

granulată.

Elementele nutritive trebuie să fie prezente în sol în

cantități mari și în forme ușor asimilabile.

Fig. 5: Producerea răsadului de castra-veți în palete celulare.

4

Procesul tehnologic de producere a răsadurilor de castraveți În dependență de metoda și recipientul utilizat în acest scop, deosebim: Metoda de producere în ghivece solitare; Metoda de producere în palete celulare (fig. 5). Avantajul primei metode este posibilitatea de a mic-șora densitatea plantelor la m2, asigurând prin aceasta condiții mai favorabile de dezvoltare a plan-tei la sfârșitul perioadei de producere a răsadurilor. Dezavantaj - efectuarea tuturor lucrărilor de cultivare doar manual. În conformitate cu metoda a doua, procesul de pro-ducere al răsadurilor se efectuează în ordinea care urmează: Umplerea paletelor; Marcarea celulelor; Semănatul; Acoperitul; Irigarea; Așezarea paletelor pe suport; Crearea condițiilor de germinare; Amplasarea paletelor în seră. Semințele de castraveți se seamănă la adâncimea de 1,5—2 cm (în fiecare alveolă câte o sămânță), după care se acoperă cu substrat, se umezește si se acoperă cu o peliculă subțire sau agril pentru menți-nerea umidității în timpul germinării semințelor. Înain-te de semănat este necesar ca substratul sa fie în-călzit până la 18°С. În perioada de la semănat până la începutul răsăririi plantelor este necesar de menți-nut o temperatură constantă de 25°С. La apariția pri-melor plantule pelicula cu care au fost acoperite ca-setele se înlătură pentru a evita alungirea plantelor și, după necesitate, paletele sunt umezite (numai dacă substratul este uscat).

Udarea răsadului se face cu apă caldă: 24…26°С. Frecven-ța udărilor depinde de starea substratului: în zilele însorite 1-2 irigări pe zi, în zilele înnoura-te odată la două zile. Norma de irigare este de 1– 2 litri la o pa-letă. Imediat după răsărirea plantelor se recomandă ilumi-narea suplimentară a răsadu-lui. Durata iluminării suplimen-tare în primele 10 zile este de 14 ore, iar mai apoi de 12 ore zilnic. Fertilizările suplimentare se aplică în câteva reprize, du-pă necesitate, cu scopul de a forma plante cu viguroase cu

un sistem radicular bine dezvoltat (fig. 6).

Călirea răsadului Călirea răsadurilor de castraveți se efectuează prin alternanţa temperaturii şi umidităţii. Mulţi specialişti străini sunt împotriva acestor procedee agrotehni-ce, motivând prin stresul cauzat plantei. În serele cu asigurarea tuturor parametrilor vitali, acest lucru, într-adevăr, nu e necesar. Pentru serele şi solariile din Moldova, unde, în perioadele reci, factorul de temperatură este unul determinant, călirea este obligatorie. Pentru aceasta, temperatura în seră este redusă până la 14…15°C ziua şi 10…12°C noaptea, timp de 6-8 zile. În această perioadă se reduce esenţial irigarea şi se exclude fertilizarea. O confirmare a călirii răsadului este schimbarea culo-rii frunzelor din verde aprins în verde închis, şi în-ăsprirea lor, iar plantele obțin un miros pronunţat de castraveți. ■

Fazele de vegetație

Castraveți

Ziua Noaptea

Zi cu soare Zi cu nori

Primele 5-6 zile după răsări-re

18-200C 16-180C 16-180C

În restul perioadei de culti-vare până la călirea răsadu-lui

22-240C 18-200C 16-180C

În perioada de călire a răsa-dului înainte de plantare 18-200C 16-180C 15-160C

Tabelul 1: Îngrijirea plantelor la producerea răsadurilor .

Fig. 6: Răsad de castraveți cu un sistem radicu-lar bine dezvoltat.