Rootce O;oc-Bna$eveanu (28 august 1939 -2 septembrie 2002),

celebri autoare de romane poliliste din Rominia, a urmat primele

clase la $coala "Maison des Frangais", continuAndu-gi educagia la

Liceul "Domnila Ileana". A inceput apoi cursurile Facultlgii de

Drept din Bucure$ti, dar, dupl doi ani, in 1956, a fo$ exmatriculatl

pe motive politice. Dupi un an de muncl necalificatl la fabrica de

medicamente Galenica, a reluat studiile de Drept, de data aceasta

la Ia9i. Dupt absolvire a inceput sI profeseze avocatuta. in, t969 a

debutat cu un scenariu de televiziune, iar primul roman polilist,

Moartea senneazd indcseifrabil, pe care t-a publicat in 1971, l-a scris

la insistenja soplui ei, actorul Cosma Bra;oveanu. Duptr gapte ani

de practicl a renunlat la avocaturtr 9i s-a dedicat in intregime

scrisului. PinI tn 1999, a publicat treizeci gi cinci de romane,

majoritatea poliliste, citeva istorice gi unul gtiinlifico-fantastic. Este

considerati marea doamnl a literaturii poliliste rominegti. Dintre

volumele sale amintim: A tnfloit lili.acul @ditura Nemira, 2004),

CoStnar (Editura Nemira, 2004), Rdzbunarea slupi.lor @dituraNemira, 200t, 2006, 2009, 20t8), Necunoscuta din congelator

@ditura Nemira, 2000, 2006, 20LB), Grasd Si proastd @dituraNemira, 2000, 2006, 2009, 2018), Logofdtul dc raia./ (Editura Nemira,

2OO8,2OL2), Agentul secret al lui Ahtn-Bey (Editura Nemira, 2008,

20ll), Ochii jupinipei @diatraNemira, 2008), Vuhural dincolo de

Comul Luni.i @dirura Nemira, 2008), DiEaipia stataii din parc

@ditura Nemira, 2008,20L3), 320 dc pisici negre @ditva Nemira,

200L,2008,2012,2013), Al ci.ncilea as @ditura Nemi ra, 2Q00, 2QA4,

2008, zQlL, 2OL4), Poveste imorald (Editura Nemira, 2008, 2OL2),

Telefonul din biki.ni @ditura Nemira, 2008).

n0Dltfl0l0k

Dnn$o\ltfiNt]

BUNA SEAnA,IIIELANIA!

Edipia a VI-a

NEMIRA

Coperta: oana BANDARAU, Ana NICOLAU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom3niei

OJOG-BRASOVEANU, RODICABunA seara, Melania! / Rodica Ojog-Bra$oveanu. -

Ed. a 6-a. - Bucuregi: Nemira Publishing House, 2019rsBN 978-606-43-0485-8

82 1 .1 35.1 .

Rodica Ojog-BraSoveanuBUNA sEAM, MELANIAI

@ Nemira, 2001, 2004, ZOO}, 201 1, 2013., 2O1g

Tehnoredactor: Magda BITAY

Lector: Duga UDREABOBOREL

Tiparul executat de GANESHA PUBLISHING HOUSE

Orice reproducere, totali sau pa(ia15,a acestei lucrlri, lnchirierea acestei ce4ifdri acordul scris al editqrului sunt strict interzisegi sb pedepsesc conform Legii dreptului de autor.

rsBN 978-605-43-0485-8

CUM SE FURA I.IN SURAS

in oglinda ovale, ^qezatlintre

doul sfegnice, tocul

sublire, cu incrustalii emailate aletga u9or, ingirind li-tere rotunde qi egale. Mai sus, lAngl trandafirii bntuli inrama de argint, motanul adormise. PIrea o ptrhrie nea-

grd, uitatl pe raft.

...tnt ucit usa dc k apartamentul fam.ilici \Valw se

dcschi.de in afard (oedryi fongrafik publicate tn pred),

broasca putea fi for1aa nurnai din inwion In consecinpd,

consid.q cd asasinal este nurnitul Samuel R., nepotul aicti'

mei fuimipi, ad rog asigara'rea deo*bitci rnele coruidnapil

Al damneaaoastrd, Abatele Broam.

Capul mic, plin de bucle albe al Melaniei Lupu se

ridicd. tn ochii albagtri, palizi'stdruia o scAnteie de rAs.

Glasul pAlpAi aa o fleceruie iri odaia goalil

- Sunt intru totul convinsi, draga mea, ci nici de astd

datd nu te-ai tngelat. Criminalul este, firi tndoiale, be-

iatul acila cu obrazul pistruiat.

BUNI SEARA, MELANIA!

Scoase plicul de sub aparatul de fotografiat, muie dinnou tocul in cllimarl gi caligrafie apisat: ,,Domnuluiinspector Bernard Stanley - Londra, Anglia".

Pendula bxtu de unsprezece ori. Clinchetul delicatbroda o melodie pastelati, cu peisaje vechi.

...Strdzipustii de provincie, grddini sleite sub soarele

greu al amiezii, scaune de rdchiti gi o plpugl de cArpd

uitati intr-un tufig, un flatnetar gchiop abia ctrrAndu-gi

cutia. Pe trotuare, frunzele strivite igi ingropau in prafsigiliul galben, ud...

- S-a ftcut tirziu, observi bdtrina.Ploua mirunt, cerul de octombrie plin de apn gi fu-

ningine pd.rea gata si cadi. O umbrela rogie traverstrstrada gi Melania Lupu se inveseli.

- E ca un mac ud... $tiu, fetijo, adori macii. Pe oflorentinx sau la o rochie de curse, firegte! Dau o infef-$are extrem de proaspiti. Totdeauna am afirmat cd,

dupd rdzboi femeile au uitat si se imbrace... Acum tnsltrebuie si te grlbegti, draga^ea. tntr-adevlr, e o vremedezagreabilz., ai fi preferat sI tricote zi, dar n-ai incotro.Din fericire, egti singura doamni din cAte cuno$ti care

nu se stropegte pe picioare.imbrlci trenciul ciptugit cu o blanl subpire, apoi, cu

migciri iuli gi indemAnatice, tgi inghesui buclele subtoca neagri. Motanul proptit pe labele din fald se

amvzajucAndu-se cu aparatul de fotografiat.

- Fii cuminte, Mirciulica! tngeleg cd te plictisegti sin-gur, dar, crede-mI, sunt obligati sd ies. Trebuie sI punscrisoarea la pogti. $i apoi, azi e parastasul bunilor nog-

tri prieteni, domnul Popa, biata Valerica gi profesorulPanaitescu. Nu poli pretinde cd, ai ritat!

Motanul igi arcui spinarea neagrd. Ochii verzi nupirlseau chipul femeii. Melania scoase filmul din aparat

;i-l bage in popeti.

R,oolc-l 0,roc-Bnlgovrlru BUNI SEARA, MELANIA!

- Mtr intorc repede, Mirciulici, 9i vom pdlivrngi im-

preuni toate dupl-arniaza. Tu ai si bei un lapte cald cu

rom, iar eu... Ia si vedem! Cred cI ^S

aveapoftd de nigte

cornulele cu frigcl. $tiu o cofetlrie pe Calea Moqilor

unde le prepard.admirabil' Diseari... Ei bine, disearl o sine uitdm latelevizor, iar inainte de culcare am sI-1i po-

vestesc Scufiia Rogie. Crede-mi, vom Petrece de minune!

Cdldrat pe Pervazul ferestrei,^Mirciulicl urmirea

silueta gradoas[ a Meianiei Lupu. in capitul strdzii,ba-

trAna igi fluturi discret degetele in dreptul buzelor, apoi

dispIru. Motanul rimase neclintit, statuie de catifea cu

ochi transparenti agilt^ti de geamul ud.

tn birou mirosea a cafea gi a tutun Virginia.

Inspectorul Stanley de la Interpol puse ceaqca pe bi-

rou. Avea un obraz rotcovan, bltut de vAnt, trdsxturi

osoase gi o privire extrem de fixn. Mustaia blondi ca-

mufla buza de sus. Cea de jos, risfrAntd, ii dldea un aer

senzual gi capricios.

,,Impresie falsi", gAndi maiorul Cristescu. Avusese

prilejul si-l cunoasci destul de bine tn ultimele slpti-mAni. Colaboraseri la detectarea unor traficanli de

stupefiante pe care Interpolul ii cluta de trei ani' Se

aciuaserl tn Constan1a... Acum, asculta pulin distrat

mullumirile lui Stanley.

- Ar mai fi ceva..' Inspectorul plrea si-gi caute cu-

vintele, pe buze ti tremura un zAmbet ciudat. Din cAnd

in cAnd, primim scrisori din RomAnia. Pe adresa noas-

tri, a Scotland Yardului, sau in Quai des Orfbvres...

Cristescu igi sublie privirea.

- Ce fel de scrisori?

- Interesante gi extrem de prelioase, vi asigur.

Cineva ne ajutl sd rezolvim cele mai complicate cazuri.

E o poveste care dureazi de cAqiva ani.

- Nu in1eleg...

- Am sI vi explic. De pilde, se comire un asasinar laGlasgow sau la Paris. Presa relateazd, cu lux de ami-nunte imprejurlrile crimei, publici fotografiile victi-mei, ale martorilor, depozijiile acestora etc- Desigur,detaliile-cheie rimAn in mangeta noasrrd. inainte ca

Poligia sdfacd. primul pas pe una sau alta dintre piste,sose$te cAte o scrisorici din RomAnia - regineqi - in care

autorul, cu o adresd uimitoare, il desemneazd, pe crimi-nal. Trebuie si spun cd nu s-a ingelat niciodati.

- Interesant! zirmbi maiorul. Cum iscilegte?

- Invariabil, abatele Brown. Cunoaqteli, desigur,personajul lui Chesterton. Ne-am intrebat mereu de

ce tgi ascunde idendtatea. Prin intermediul ziarelor is-au adresat muljumiri qi, totodatd, rugimintea de a-gi

scoate masca.

- E prima oard, cind aud povestea asta.

Inspectorul il privi circumspect:

- Hm, ne-am imaginat ci trebuie si fie unul din oa-

menii dumneavoastri. Ag fi pariat cd doamna hcreazd,in Polilie...

- Doamna?!

- Expertizagrafologicd a ardtat ci autorul scrisorilore o femeie in vArsti.

Cristescu ti examini cAteva clipe obrazul gi bruscincepu si rAdx.

- Cred ci gtiu despre cine e vorba. Abatele Brown!O idee care-i seamini!...

Maiorul a$tepti ca stopul si-9i schimbe culoarea gi

aplsl pe accelerator.

- Mirturisesc, spuse Stanley aprinzlrnd o figarl, cd

sunt extrem de curios s-o cunosc. A cAgtigat toate con-cursurile de enigmistici lansare de revista PAQ fera se-gi

Rootol 0.roo-Bn.l govr.ltlu BUNtr SEARA, MELANTA!

reclame o singurd datd premiile. La Interpol s-a creat o

adevdratd.legenda tn jurul misteriosului abate. De fapt

cu ce se ocupi?

- E pensionari. Triiegte singurd impreunl cu un

motan, care se de tn vlnt dupi basmele lui Grimm. Nu,

nu e o glumi, bdtrinaii spune o poveste in fiecare seari,

stau la televizor,discuti, minAncd dulciuri 9i pun la cale

ndzdrdvdnii.

- Extraordinar!

- Are o fanteziefantasticl gi se recreeazd cu exercigii

de tembo-habe.

- Asta ce mai e? Un fel de jiu-jitsu?

- Nu. Un dialect afrrcan. Maiorul rAse incetigor: Amsd vd povestesc cum am cunoscut-o...

Parca in faga cimitirului. La po^rtd', o bitrAni vindea

lumAnlri gi iconile, altturi o {gancd tindrdlega buchete

de crizanteme gi tufinele.

- Mi-a dat mult de furci, rAse Cristescu. Ca si fiufoarte sincer, m-a ficut knock-out.

- Infractoare?

- tr, ,.rrs strict legal, fera indoiale' De fapt, nu gtiu ce

calificativ i s-ar potrivi exact. Ai impresia ch se joacd. La

prima privire, gi se pare imaturd, insuficient pregititd pen-

'tru viaj5, i1i vine s-o mAngAi pe cregtet' s-o intrebi cum se

simte plpuga bolnavd gi in acelagi timp i1i dau lacrimile

pentru cI nu te pogi impiedica si-i vezi ridurile 9i ptuul

alb. Ai impresia ci apetiturile nu i-au evoluat. Le pdstreazd

undeva, intr-o cofetdrie sau intr-o cutie cu jucirii.

Cristescu zimbi. Mai incotro, o femeie plivea buru-

ienile de pe un mormAnt.

- Acum cAteva luni, relud, locuia intr-o vih impreund

cu alji gase locatari. La un moment dat, gdsesc intr-un

scrin - simplx intAmplare, scrinul zdceainhol de treizeci

de ani - doud tablouri: un Goya 9i un Rembrandt.

- Oho!

- Nu intru ln amlnunre. De ajuns ci amicii se hotl-rlsc sI le comercializeze qi sI imparti banii. La numaicAteva ore, oamenii incep sI moarl.

- Criminald?

- Nu, nu ea i-a ucis. Pentru a nu declanga tnsd o an-chetd care ar fi dus la descoperireapdnzelon insceneazipentnr prima victimi o sinucidere, pentnr a doua...

Maiorul se opri rizindincetigor. RAsul cu ochi sub-giagi 9i luciogi il facea si parl dintr-odatd f.oarte tAnir.

- Spuneqi-mi, cum a1i ascunde un cadavru intr-olocuinji ce ur meazl. sd fie perche zigionatd de Mililie?

- A recurs, binuiesc, la chimie, opini Stanley zor-nlind mdrunjigul din btzunar. Am avut urr cazasemi-ndtor la Copenhaga in' 57 .

- Doamna Melania Lupu nu este ceea ce aq numi euo tehniciani.Prcferd,solujii mai casnice. ln speg;, a in-gropat ambele victime o datl.

Stanley se opri.

- Adict?!* Le-a begat in acelagi sicriu una peste cealaltd,, iar

deasupra aaranjato grddind de flori. Trebuie sdprecizezcd am asistat gi eu la inmormAntare.

- Remarcabil!

- Dupi doui zile, moare altreilea,coproprietar" altablourilor. Mi-am inchipuit intotdeauna cd oricine s-arfi descurajat infagaunei astfel de situagii.

- Nu gi abatele Brown presupun, rAse Stanley. tr..r.si ghicesc cum s-a descurcat.

Maiorul il privi fix:- L-a fdcut statuie.

- Statuie?!?

- itti. f-" turnat in ghips gi l-a scos tn curre.

- Fantastic!

10 Roorcl Otoo-Bnlgovnlnu BUNT SEARA, MELANIA! 11

- A$a ni s-a pirut qi nouI. Din picate, n-am avut

nicio probi. Repet, era complice voluntare, acgiona din

proprie inigiativi gi independent de autorul crimelor.

Unicul martor care ar fi putut vorbi e acum intr-o casi

de sinitate. Nervii nu i-au rczistat. Nu m-ar mira sd fie

tot opera ei.

- Ce vArst5 are?

- gaizeci 9i doi.

- A mai avut de-a face cu Polilia?

- Nu, din cAte $tiu eu, dar asta nu inseamni mare

lucru. Rectific5: Sau dimpotrivi, tnseamnl foarte mult.

Azi f.ace parastas qentru fogtii vecini. Firegte, m-a invi-tat la ceremonie. inlelegeii? Mi se pare cd asta numilidumneavoastrd umor negru. N-aveam de gAnd sd vin,dar amqinut s-o cunoa$tefi. E un prilei minunat pentru

ea de-a evolua cu toate pAnzele sus.

- Devin din ce in ce mai curios.

- Avef gi de ce, vi asigur.

Melania Lupu intoarse tncet capul. Lingd, picioare

avea o sacogd cu sdcle de vin, pinzdgi pahare din plastic.

,,E chiar domnul maior Cristescu, draga mea, degi

puteai sd juri ci n-o sd vini. Te inqeli cam des in ultimavreme gi doar te-am rugat si fii a-ten-ti'"

Se apleci indreptAnd crizantemele de pe mormAn-

tul Valericdi Scurtu. O femeie in virsti trecu pe alee,

salutAnd-o mecanic. Melania Lupu rxspunse amabih.

Jinea mAinile impreunate pe poalele trenciului.

,,Mai e cineva... Nu, nu-l cunogti, dar poii fi con-

vinsi cI-i polilist. E de-ajuns si-i vezi ochii 9i felul cum

merge. Poli paria cI e englez! Obrajii acestia rogcovani

n-ai sl-i intAlnegti prea des pe Calea Victoriei, fweazdpipe gi pentru nimic in lume nu gi-ar scoate mAna

dreaptx din buzunar. Hm! Ce s-ar face englezti fere

buzunare?! Acum, Melania, gi numai acum, poli sd reintorci spre ei."

- Oh, domnule maior, cAti amabilitate din pafieadumneavoastre. Nu indrdzneam sd-mi inchipui cI veliavea timp...

ii irrtinse mAna cu un zAmbet tremurat.- Mi-am tngdduit si vin cu un prieren. fl intereseaze

obiceiurile noastre... Inspectorul Stanley de la Interpol.- O idee fermecdtoare... Biata Valerica gi domnul

Panaitescu vor fi exrrern de migcagi. Chiar qi domnulPopa, degi, dacdvd,amintili, era pufin moroclnos... Nudin cale afard de sociabil. Dar md rem cI nu sunt preapoliticoasi, cici desigur dumnealui nu ingelege un sin-gur cuvAnt din ce pilivrdgesc eu.

Continui intr-o englezd, poricnire:

- Mi-agi face o mare phcere, mister Stanley, dacd,aliaccepta sd luim ceaiul impreuni. Sunt sigurl ci tn scri-nul meu se mai glsesc cAgiva biscuiji gi o felie de cozo-nac. Domnul Cristescu ne va insoli, fare indoiale.

Maiorul incepu sa rAdi.

- Din nefericire, mister Stanley se gribegte. Areavion peste doui ore. A dorit insi sd vd cunoasci..

- Oh! Melania Lupu rogi convingitor: Lucrurileacestea le spuneli ca sd faceji plecere unei biete bitrAne.Oricum, apr eciez amabilitatea.

Inspectorul igi desprinse in sfArgit privirea depe chipul femeii.

- Domnul Cristescu nu exagereazd. Am ginut intr-adevdr sd vi fiu prezentat. Nu e un prilej de ftecare zisiJ intAlnegti pe abatele Brown.

Meiania Lupu igi fluturd pleoapele. Pe obrajii emai-lali apdrurd doud pete.

,,Au aflat! Nu, cel mult presupun, draga mea, gi fiiconvinsd ci asta-i ideea prietenului tiu, maiorul."

12 Roorcl 0roc-Bn.l,sove,qNuBUNtr SEARA, MELANIA! 15

- Abatele Brown? Dar vdinqelagi! Noi suntem orto-docgi. Plrintele Sachelarie de la Trisfetite va gine

slujba... t9i mugca buza 9i add,ugd, dupl o pauzd: Amimpresia cI e o confuzie.

Stanley se uiti la maior. Acesta explici ^m:uzat- Dumnealui se referi la misteriosul abate Brown,

colaboratorul Interpolului prin corespondenpd...* L-aji invitat aici? Un gest intr-adevir delicat.

- Ne-am permis si ne imaginlm cd dumneavoastrisunteli a:utoare scrisorilor gi cd, din modestie, agi apelatla un pseudonim.

- Serios? Puse mAna pe bragul inspectorului: Oh, mis-

ter Stanley, nici nu gtili ce rlu tmi pare ci v-am dezamdgtt.

Inspectorul se tnclinl amabil.

- Apreciez discrejia tot. ^tit

de mult ca gi modestia.

- Nu sunt deloc sigurd cI ingeleg ce vreli si spunegi.

Ficepi-mi plicerea, mister Stanley, gi acceptali o micl amin-

tire. Aga se obignuiegte la noi cAnd ii pomenegti pe cei dragi.

Se aplecl sprintenl spre sacoqi. Inspectorul se trezibrusc tn braje cu cAqiva metri de americi, doui pahare de

plastic albe 9i o farfurie de colivl vArfuiti cu o ploaiede bomboane colorate.

- Nu, domnule maior, nu mi puteti refuzanici dum-neavoastri. Avegi aici un Stergar brodat. Bietei Valericaii placea atAt de mult sd coasl! O adeviratd,maestri... Sd

nu uit, mister Stanley! CAnd mai venili in Bucuregti, numi ocolipi. Sunt totdeauna incAntatl si ofer o ceagci de

ceai prietenilor mei.

- Nu ne-aqi spus noua dumneavoastrd adresd, rAse

Cristescu.

- Dumnezeule! Mi-e greu si-mi dau seama de ce

am fost convinsi ci o cunoagteli. Am o garsonierd pe

Strada Toamnei 16-8. Acum, vi rog si mi iertapi. Ainceput slujba.

tngfice saco$a gi intri in capeld. Maiorul se lntoarse

spre inspector.

- Ei, cum vi se pare?

- Hm, cred ci, intr-adevdr, l-am cunoscut pe abatele

Brown. $i mai cred cl e... fermecdtor!

Cristescu ii cduti privirea. Ai fi zis cl pentru berba-

tul acesta inalt, cu mustale blondd, Melania Lupu n-avea

virstl. Expresia din ochi i-o amintea pe cea a olandezu-

lui Van der Hoph.Aprinse lampa cu abajur de mitase bleu gi trandafiri

mici din catifea. Din patul de bronz, pictat cu tngeragi,

te agteptai sI risari o scufiii cu panglici qi dantele. Inbufetul vienezcu doud vitrine, modern prin anii '80-'90,

un instantaneu al epocii ar fi surprins sticle de api de

Viclry, flacoane de colonie Cuir d.e Russie, pastilele in-

tdritoare ale doctorului Blow sau elixirul bunicilorCristal de munte. Berzele de argint suslineau cAndva o

tipsie unde tineri domni de acum o jumitate de veac igi

lisau cd4ile de vizitd, pendula anunta orele de bal sau

de primire, in oglind;, tngilbeniti acum, se reflectau

chipuri gingage intr-o cascadl de bucle, zulufi, pene gi

flori, umeri goi, coborAli dupd cum cereau canoanele

frumuselilor.orrr"-porane cu Eugenia de Montijo' tnscrinul de cireg lustruit, lenjeria delicatl, lucratl in mi-nistiri, emana arome dulci, mitenele fine de antilopialbd adistau aleturi de dantela scumpr Valenciennes orimai modestd de Bruxelles...

Melania Lupu trase mlnerul de bronz qi scoase o

jumdtate de cozonac, un borcan de dulceali gi cAteva

pastile de ciocolatd pe care motanul le prinse din zbor.

- Ai rnbdare, Mirciulici, qopti batrAna. Am si-gi po-

vestesc totul. Preparim doar ceaiul gi pun un capot Pemine. E o vreme oribila...

L4 Roorol 0roc-Bn,rqovrlwu suNtr spanl, MELANTA! 15

Se intoarse peste zece minute din chicinetd aducAnd

un platou mare. Agezdin f.aga motanului o ceagci de

lapte - ln care picurd un deget de rom -, apoi tgi turniceaiul. AdiugI o lingurl de fripci gi incepu sd mugte dinfelia groasi de cozonac. Frigul gi ploaia ii coloraseriobrajii cu o nuanti delicati de roz. Capotul alb se in-chidea sus, sub birbie, cu o camee ovale.

- Da, draga mea, o camee! Nu vid niciun motiv sInu fii eleganti la tine acasi. M-am strdduit totdeauna

str le injeleg pe femeile pentnr care oglinda nu lnseamninimic altceva decAt strada sau o viziti. Trebuie s51i facipldcere si te privepi.

Sorbi din ceagcl, o umplu din nou cu frigcl, apoi

ciuguli o stafide din miezul pufos.

- N-ai idee, MirciulicS, pe cine am cunoscut astdzil

Nu, oricAt te-ai stridui, asta n-ai s-o reugegti.

tnchipuiegte-1i, chiar pe mister Stanley cdruia i-am scris

de-atAtea ori. Dacd nu mI ingel, ultima scrisoare se refe-

rea la crima din Rue Lagrange... Un domn destul de

prezentabil, plin de distincfe. Seamini pulin cu fostulnostnr ldptar.

tqi ingroga vocea:

- ,Nu-i un prilej de fiecare zi sil intAlnetti pe abatele

Brown...'Fii linigtit, nu m-am pierdut cu firea. Nici numi-a trecut prin gAnd. Desigur, ideea apargine domnuluimaior Cristescu. Doar el putea siJ puni pe urmelemele. N-am recunoscut nimic. Nu, nu, MirciulicS, jurcI nimic! Ei nu trebuie si cunoascl micile noastre

ntzdrdvdnli. $i asta, mai ales acum, cAnd punem la cale

o combinagie... Cum zicea bietul Lupu, degi el n-a fost

niciodati un birbat prea istel: ,,Dragd Melania, dacd ai

de gAnd sI ingeli pe cineva, nu i-o trAnti tn [.a1d".!i-am,prx do"r, n-avea.in. $tie ce spirit... inca o linguriqi de

,om? tncep sd cred cu adevirat cdexagerezi.