businessweek numarul 125

NR. 125 I 17 MARTIE 2009 I 3,5 RON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 52100

ROMÂNIA

{OC&GROAZ~LAPARIS&LONDRA&MADRID&BERLIN&OSLO&DUBLIN&ROMA&PRAGA&MOSCOVA&ATENA&BELGRAD&REYKJAVIK&BRUXELLES&AMSTERDAM&LISABONA&BERNA&VAR{OVIA&HELSINKI&COPENHAGA&STOCKHOLM&VIENA&MILANO&FRANKFURT&EDINBURGH&VILNIUS&LJUBLJANA&SOFIA&BUCURE{TI&TORINO&MINSK&BUDAPESTA&BIRMINGHAM&LUXEMBURG&BARCELONA&ZAGREB...

INSOLVEN}A, MAI BUN~ CA FALIMENTUL

AIG SE SIMTE FOARTE BINE|N ROMÅNIA

MARKETING: PROBLEME SAU OPORTUNIT~}I?

17 MARTIE 2009 l BUSINESSWEEK

01

NOTE EDITORIALE

Când a fost bine, era foarte bine. Când e rù, e foarte rù. Cam aceasta este filosofia ce pare s` stea \n spatele recentelor declara]ii ale anali[tilor, b`ncilor [i altor companii occidentale \n leg`tur` cu ]`rile din est. Lùdate pân` mai an pentru “cre[terea s`n`toas` [i sustenabil`”, pentru oportunit`]ile excelente de investi]ii [i pentru perspectivele luminoase, fostele state comuniste s-au transformat subit \n gùri negre, \n ghiulele atârnate de piciorul Occidentului, de care acesta ar trebui s` se debaraseze cumva. Se vorbe[te chiar despre ele ca despre “]`ri subprime”, c`rora le-au fost acordate credite \n ne[tire iar acum, când nu mai sunt bani, trebuie salvate de la faliment. Ru[inic`, dragi occidentali! }`ri ca România au fost minunate când cùta]i zone apropiate [i ieftine pentru produc]ie [i pie]e de desfacere f`r` preten]ii. A fost bine când achizi]iile din zon` au compensat stagnarea de pe pie]ele de ba[tin` saturate. Dar acum, când criza financiar` a mu[cat adânc peste tot, vinova]ii sunt cùta]i prin pia]a imobiliar` din Letonia sau prin deficitul de cont curent din România. Nu ni se spune, \ns`, de dincolo de defunctul Zid al Berlinului, cine s-a aflat \n spatele acestor baloane de s`pun estice, de unde au venit miliardele de euro pentru specula]ii de tot felul [i cine a \ncasat mare parte din profiturile realizate \n regiune. Din p`cate, \ns`, pentru Occident, o nou` separare est-vest este cvasi-imposibil` \n lumea actual`. Fie [i numai pentru faptul c` nimeni nu-[i mai permite s` ignore pie]e importante cum sunt cele ale “s`racilor” Europei. Fie [i numai pentru faptul c` labirintul economic creat este atât de adânc [i \ncâlcit, \ncât desp`r]irea pur geografic` nu se poate produce decât cu dureri [i sacrificii ce dep`[esc cu mult poten]ialele beneficii. A[a cum am prosperat \mpreun`, va trebui s` suferim \mpreun`, f`r` a \ncerca s` arunc`m povara cea mai grea tocmai \n cârca celor mai slab dota]i \n lupt` cu criza. Prin urmare, subprime sau nu, ]`rile din Est nu ar mai trebui tratate diferit fa]` de cele din Occident, mai ales c`, din lec]iile trecutului, diviz`rile de pe B`trânul Continent nu aduc deloc lucruri bune.

DE LA SUBLIMLA SUBPRIME

DIRECTOR EDITORIAL

Rachad El Jisr

EDITOR

Gabriel Bårlig`

SENIOR REDACTORI

Magda Munteanu, Alice Taudor,

Raluca Com`nescu, Mihnea Anastasiu

REDACTORI

Corina Coman, Ovidiu Neagoe,

Silvia Pan]uru, Ionu] Vi[an

COLABORATORI

Dan {erb`nescu

DIRECTOR PUBLICITATE

Giuseppina Burlui

PUBLICITATE

Iulian B`beanu,

Ana Maria Mardan

DIRECTOR EVENIMENTE

Oana Molodoi

MARKETING CONSULTANT

Gabriela Enescu/StrategyStudio

MARKETING

Bianca M`nescu

PAGINA}IE

Ioana-Silvia Ceriu, Florin P`tra[cu

PRODUC}IE

Dan Mitroi, Marian Neagoe

DISTRIBU}IE

George Moise

ABONAMENTE

Andreea Nunu ([email protected])

BusinessWeek (www.businessweek.com) este publicat`

s`pt`månal de The McGraw-Hill din 1929. Tirajul revistei este de

1,2 milioane de exemplare la nivel mondial [i are 4,7 milioane de

cititori pe s`pt`mån`.

BUSINESSWEEK/ROMÅNIA este publicat` de Business

Media Group S.R.L [i McGraw-Hill Companies, Inc. Articolele

traduse [i republicate \n acest num`r din BUSINESSWEEK sunt

sub copyright 2008 al The McGraw-Hill Companies, Inc. Toate

drepturile sunt rezervate. Reproducerea \n orice fel, \n \ntregime

sau par]ial, f`r` acordul scris prealabil al The McGraw-Hill

Companies, Inc. [i al Business Media Group, S.R.L. este interzis`.

BUSINESSWEEK/ROMANIA is published by Business Media

Group, S.R.L. and The McGraw-Hill Companies, Inc. Articles

translated and reprinted in this issue from BUSINESSWEEK are

copyrighted 2008 by The McGraw-Hill Companies, Inc. All rights

reserved. Reproduction in any manner, in whole or in part, without

prior written permission of The McGraw-Hill Companies, Inc. and

Business Media Group, S.R.L. is expressly prohibited.

BUSINESS MEDIA GROUPeditor al publica]iilor

Business Review, WorkBook, Biz

Publishers Bill Avery & Rachad El Jisr

Bd. Regina Maria 1, bl. P5B, sc. 1,

ap. 10-11, Bucure[ti – România

Telefon: +4021-206.06.83, 206.06.84, 206.06.85,

206.06.86, 206.06.87 Fax: +4021-335.34.74

E-mail: [email protected]; [email protected]

www.bmg.ro

Tipar: MASTER PRINT

ISSN: 1842 - 1938 Gabriel Bårlig`, EDITOR

02

CE TRAGE EUROPA |N JOSB`trânul continent a evitat criza creditelor subprime, dar se lupt` acum s` sprijine ]`ri subprimePAGINA 26

BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009

despre viitorul propriei companii, al

pie]elor [i despre planurile sale de

viitor

58 ENERGIE: Companiile petroliere

reduc opera]iunile de foraj [i devin

creative \n reducerea costurilor

59 INTERNET: Oferta uria[` a Facebook

pentru Twitter este un semn c`

site-ul de microblogging are poten-

]ial de business

62 OPINII

62 BURS~

63 TEHNOLOGIE PENTRU TINE

64 IDEI: America pierde imigran]ii

inteligen]i

04 BUSINESS WEEK

04 {tirile pe care trebuie s` le [tii

06 PERSPECTIVE: Datele INS indic`

o frânare accentuat` a ritmului de

cre[tere al economiei \n trimestrul IV

din 2008, dar risipesc deocamdat`

temerile privind intrarea \n recesiune

08 AGENDA BW

11 PE SCURT

15 INTERVIU: Alice Taudor a stat de

vorb` cu Stelian Dr`gan, director

de investi]ii Global Finance pentru

România

18 FOCUS

18 Cu toate c` posibila achizi]ie a Boom

TV nu a fost confi rmat`, ofi cialii

Romtelecom recunosc c` sunt \n

c`utare de companii care s` ajute la

cre[terea Dolce

20 Procedura de insolven]` devine

un colac de salvare pentru

fi rmele amenin]ate de faliment [i

o oportunitate nesperat` pentru

speciali[tii din domeniu

22 Pentru companiile de paz` [i protec-

]ie, valul de violen]e din ultima

perioad` contrabalanseaz` sc`derile

aduse de criz`

24 Strategia de dezvoltare a elve]ienilor

de la Eisberg presupunea ca \n 2013

fi liala din România s` ajung` la nivelul

Ungariei. Strategia r`mâne, dar s`

plece criza

36 ANALIZ~

36 Cu ajutorul internetului, companiile ar

putea [ti \n curând unde se vor afl a cel

mai probabil clien]ii \n fi ecare minut din zi

48 Africa de Nord devine rapid un furnizor

cheie de energie [i o alternativ` de

produc]ie pentru Europa de Est

41 DOSAR SPECIAL: MARKETING

42 BUGETE: Reducerea costurilor

love[te \n plin bugetele de

marketing, dar pentru bunurile de

larg consum este momentul perfect

s` se dea drumul la cheltuieli

44 BRADING: Poate salva brandul o

companie \n vreme de criz`? Nu, dac`

investi]iile \n el \ncep abia acum

46 ONLINE: Pentru publicitate, internetul

a devenit deja un izvor de inspira]ie

obi[nuit. |n vremuri de criz`, poate fi [i

un vehicul publicitar excelent [i ieftin

52 NEXT

52 ASIGUR~RI: Cu toate c` \n SUA are

pierderi uria[e [i a ajuns s` fi e na]io-

nalizat`, \n România AIG [i-a dublat

profi tul anul trecut

55 MEDIA: Disputa privind cuantumul

drepturilor de autor amenin]` veniturile

operatorilor de cablu

56 MANAGEMENT: Martha Stewart

SUMAR

BUSINESSWEEK l 17 MARTIE 2009

04 BUSINESS WEEKPAGINI EDITATE DE GABRIEL BÂRLIG~

{I TOTU{I, SE CONTRACT~

|nc` o institu]ie fi nanciar` interna-]ional` a estimat sc`derea econo-miei României \n acest an. Este vorba despre JPMorgan Chase, care afi rm` \ntr-un raport dat publicit`]ii s`pt`mâna trecut` c`, \n 2009, România va \nregistra o sc`dere a produsului intern brut de 3%. Economi[tii grupului ame-rican cred c` avântul României din ultimii ani a fost alimentat de adâncirea defi citului de cont curent, fi nan]at din \mprumuturi din str`in`tate. |n actualele condi]ii de pe pie]ele fi nanciare interna]ionale, acest lucru nu mai este posibil. |n plus, blocajul de pe pia]a imobi-liar` [i sc`derea exporturilor vor contribui din plin la sc`derea PIB.

PORTOCALA PROFITABIL`

Orange România a \nregistrat anul trecut o cre[tere de 6,2% a veni-turilor fa]` de 2007, pân` la 1,31 de miliarde de euro. La sfâr[itul lui 2008, compania avea 10.355.000 de clien]i, cu aproximativ 6% mai mul]i decât la fi nele lui 2007. Venitul mediu anual pe utilizator a fost de 119 euro. O cre[tere impresionant` a fost \nregistrat` pe segmentul broadband, unde num`rul clien]ilor a ajuns la peste 1,67 de milioane, cu 65% mai mult ca \n 2007. Vânz`rile de abona-mente internet au crescut cu aproape 150%.

AN RECORD PENTRU

OLANDEZI

Anul 2008 a fost cel mai bun de pân` acum pentru ING Bank România, care a raportat o cre[tere cu 55% a veniturilor nete, pân` la 537 milioane lei, [i cu 66% a profi tului brut. Valoarea total` a activelor b`ncii s-a ridicat la 11,09 miliarde lei, \n cre[tere cu 36% fa]` de 2007, \n timp ce portofo-liul de credite a crescut cu 60%,

O delega]ie a Fondului Monetar Interna]ional (FMI), condus` de Jeffrey Franks, sose[te la Bucure[ti pe 11 martie, pentru a continua evaluarea situa]iei macroeconomice [i pentru a discuta cu autorit`]ile o posibil` finan]are pentru România. Reprezentantul FMI pentru România, Juan José Fernádez-Ansola, a declarat c` un eventual \mprumut va fi parte a unui pachet de finan]are sprijinit \n principal de Uniunea European` [i Banca Mondial`. O delega]ie român` s-a aflat, de altfel, s`pt`mâna trecut`, la Washington pentru a discuta despre o eventual` finan]are. Pre[edintele Traian B`sescu a sus]inut, de altfel, \n Parlament c` ob]inerea de fonduri din partea Uniunii Europene pentru finan]area deficitului de cont curent se poate face doar \n parteneriat cu FMI. La rândul s`u, pre[edintele Cur]ii de Conturi, Nicolae V`c`roiu, a afirmat ca România are “indiscutabil” nevoie de un \mprumut extern de 15-20 de miliarde de euro. Comisarul European pentru Economie [i Finan]e, Joaquin Almunia, a declarat c` UE este “preg`tit` s` reac]ioneze de fiecare dat` când este nevoie de ajutor”, dar c` a[teapt` o cerere oficial` din partea României \n acest sens. A

DM

INIS

TR

A}IA

PR

EZ

IND

E}IA

L~

FMI SE |NTOARCE

B`sescu: Parteneriatul cu FMI este “condi]ie [inu vis”

FU

JITS

U-S

IEM

EN

S

05


{TIRILE PE CARE TREBUIE S~ LE {TII

tarifele de interconectare ale operatorilor de telefonie mobil` la 0,0503 euro/minut de la 1 aprilie, devansând termenul ini]ial - 1 iulie 2010. Conform reglement`rilor ANC, tarifele de interconectare pentru Vodafone [i Orange au sc`zut de la 6,04 eurocen]i anul trecut la 5,03 eurocenti, pentru Cosmote - de la 8,20 la 6,4 eu-rocen]i \n februarie, ca [i \n cazul Zapp. RCS&RDS are un tarif de interconectare de 7,21 eurocen]i. ANC a justifi cat reducerile dife-ren]iate prin faptul c` astfel \ncu-rajeaz` concuren]a pe pia]a de telefonie mobil`.

UBS VINDE RBS

Grupul fi nanciar britanic Royal Bank of Scotland (RBS) a an-gajat UBS AG pentru a explora vânzarea diviziilor sale din Europa Central` [i de Est, inclusiv din România, potrivit Bloomberg. RBS a intrat \n România dup` achizi-]ia, \n 2007, a ABN Amro la nivel interna]ional. |n afar` de România, RBS vrea s` mai vând` subsidia-rele din Argentina, Bahrein, Chile, Columbia, Egipt, Kazakhstan, Noua Zeeland`, Pakistan, Filipine, Portugalia, Slovacia, Uzbekistan, Venezuela [i Vietnam. Banca a anun]at, la fi nele lunii februarie, cele mai mari pierderi din istoria corporatist` a Marii Britanii - 24,1 miliarde lire sterline.

SCHIMBARE LA SCANDIA

De la 1 martie, Robert Redeleanu a fost numit CEO al companiei Scandia Român`, liderul pie]ei autohtone de conserve din carne,

ajungând la 7,45 miliarde lei. Por-tofoliul de economii [i depozite a crescut la 7,98 miliarde lei, fi ind cu 25% mai mare fa]` de anul prece-dent. Ofi cialii b`ncii au afi rmat c` raportul \ntre credite [i depozite de 93% va permite ING Bank continu-area activit`]ii de creditare.

BANI PE GAZE

Distrigaz Sud, companie afl at` \n portofoliul grupului francez GDF Suez, a investit 322,5 de milioane de euro \n cei aproape patru ani de la trecerea sa \n proprietate privat`, dintre care 183 de milioa-ne euro au reprezentat sumele aferente major`rii de capital efectuate la privatizare. În acest interval, re]eaua de gaze adminis-trat` de Distrigaz Sud a fost reabilitat` \n propor]ie de 13% [i a fost extins` cu 11,1%. Anul trecut, compania a realizat investi]ii de 82,69 de milioane de euro, dintre care 52,7 milioane de euro au fost destina]i moderniz`rii [i reabilit`rii re]elelor de distribu]ie. Distrigaz Sud a fost preluat` de la statul român de c`tre grupul Gaz de France \n mai 2005, pentru suma total` de 311 milioane de euro.

INTERCONECTARE CU

PROBLEME

Comisia European` cere Autorit`-]ii Na]ionale pentru Comunica]ii (ANC) s` nu impun` reglement`ri “asimetrice” a tarifelor de termi-nare a apelurilor mobile, sus]inând, practic, pozi]ia principalilor doi operatori de telefonie mobil` din România, Orange [i Vodafone. Astfel, ANC trebuie s` alinieze

“Informa]iile publicate de b`ncile din Europa Occidental` referitoare la riscurile legate de expunerea ridicat` din ]`rile Europei Centrale [i de Est sunt de multe ori simplificate [i \n[el`toare”

Declara]ia comun` a b`ncilor centrale din Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, România [i Ungaria

\nlocuindu-l pe Adrian Ga[par. Redeleanu a fost \n ultimii 3 ani di-rector de marketing pentru produse alimentare la Unilever Rusia, Ucrai-na [i Belarus. Între 2004 [i 2006, el a fost director de marke ting la operatorul de telefonie mobil` Telemobil (Zapp). Adrian Ga[par, care ocupa func]ia de director general din aprilie 2008, va reveni la statutul de ac]ionar, ocupând \n continuare pozi]ia de pre[edinte al Consiliului de Administra]ie.

LAPTOPURILE, LA PUTERE

Vânz`rile de laptopuri le-au dep`[it \n premier` \n România pe cele de desktopuri \n trimes-trul patru al anului trecut, potrivit datelor IDC. Per total, \ns`, pia]a româneasc` de PC-uri a \nregis-trat \n ultimele trei luni din 2008 un declin de 18,5% \n volum. Livr`rile de laptopuri au crescut cu 13,7% \n 2008 [i cu 34% \n ultimul trimestru. De cealalt` parte, vânz`rile de desktopuri au sc`zut cu aproape 39,5% anul trecut. “Dep`[irea desktopurilor de c`tre laptopuri era un eveniment a[teptat. Totu[i, el s-a produs\ntr-un moment când, din cauza crizei fi nanciare, a avut loc o re-ducere drastic` a cererii de PC-uri din partea consumatorilor casnici”, a declarat Diana Preda, analist la IDC România. Primii trei vendori de pe pia]a româneasc` \n ultimul trimestru din 2008 au fost HP, Acer [i Fujitsu-Siemens. Pentru 2009, IDC estimeaz` o u[oar` sc`dere a vânz`rilor de PC-uri din România pe aproape toate segmentele. ê

2,9%a fost cre[terea\nregistrat` de produsul intern brut \n ultimul trimestru din 2008, de trei ori sub cre[terea din primele nou` luni

Sursa: INS

a dus cre[terea economic` aferent` anului 2008 la 7,1% - un ritm de altfel excelent \n condi]ii normale, dar sen-sibil mai redus decât ritmul avansului PIB \n primele trei trimestre din anul trecut (9%).

Toate sectoarele au \nregistrat sc`deri semnificative ale ritmurilor de cre[tere \n trimestrul IV fa]` de prime-le 9 luni din 2008, \ns` contribu]iaagriculturii (+18,2%) [i a construc]i-ilor (+18,9%) a r`mas \n continuare pozitiv`, \n vreme ce volumul activit`]ii din industrie [i servicii s-a contractat cu 7,7 procente [i respectiv 1,5%. O sc`dere s-a \nregistrat [i la nivelul impozitelor nete pe produs (-1,3%), ceea ce denot` sc`derea colect`rilor la buget \n ultime-le trei luni ale anului trecut.

Datele prezentate de INS s-au situat sub nivelul estim`rilor oficiale ale Comisiei Na]ionale de Prognoz` care preconiza o cre[tere de 7,9% \n 2008, iar, la valori nominale, un PIB de 513,1 miliarde de lei. Pe datele INS, PIB-ul nominal anul trecut s-a situat la doar 503,9 miliarde de lei, ceea ce pune sub semnul \ntreb`rii prognoza CNP pe anul \n curs care estimeaz` un PIB nominal la final de an de 579 miliarde de lei (144,7 miliarde de euro la cursul estimat leu-euro pentru 2009).

Cu toate c` cifrele prezentate de INS se situeaz` sub estim`rile ini]iale, aces-tea au reu[it s` \ndep`rteze deocamdat` temerile anali[tilor privind o eventual` recesiune \nceput` \n ultimele 3 luni din 2008. Trebuie, totu[i, men]ionat

c`, \n lipsa unui an agricol excep]ional, cum a fost 2008, cre[terea economic` pe anul trecut ar fi ar`tat foarte diferit, cu atât mai mult cu cât \n ultimele trei luni din 2008 dou` sectoare \nsumând peste 70% din PIB au intrat practic \n recesiune – serviciile [i industria.

Pe partea de utilizare a PIB, se re-marc` ritmul bun de cre[tere a form`rii brute de capital fix (19,3% \n 2008), ceea ce denot` men]inerea unui trend pozitiv al investi]iilor \n economia na-]ional`. Cu toate acestea, \n ultimele trei luni din 2008, ritmul cre[terii form`rii brute de capital fix s-a redus la doar 2,8%, fa]` de peste 27% \n primele trei trimestre.

Din p`cate, aceste cifre nu dau prea multe speran]e cu privire la trendul descendent al economiei na]ionale pe ter-men scurt [i mediu. Cu atât mai mult cu

cât ve[tile venite dinspre Agen]ia Na]io-nal` pentru Ocuparea For]ei de Munc` sunt din ce \n ce mai proaste. La sfâr[itul lunii februarie, rata [omajului ajunsese deja la 5,3%, adic` aproape 478.000 de persoane, din care 347.000 provenind din sectorul privat. {omajul este astfel \n cre[tere sus]inut`, dup` ce, la final de ianuarie, era de doar 4,9% la nivel na]io-nal. Desigur, dac` am compara nivelul [omajului din România cu cel al altor state europene, am putea ajunge la con-cluzia c` avem de-a face cu o rat` mic` a [omajului. Lucrurile nu stau tocmai a[a dac` le privim din perspectiva efectivului de salaria]i din economie, care se situ-eaz` la doar 4,7 milioane de persoane, [i la num`rul total de persoane angajate \n munc`, care este de aproximativ 9 mili-oane de persoane. De asemenea, situa]ia este mai \ngrijor`toare la nivelul câtorva

jude]e, unde rata [omajului dep`[e[te cu mult media na]io-nal` – Vaslui (11%), Mehedin]i (10,3%), sau Teleorman [iDolj - fiecare cu 9%.

În acest context, subiectul ob]inerii de c`tre România a unui \mprumut extern a devenit o chestiune de disput` politic`, pre[edintele Traian B`sescu solicitând un mandat expres din partea Legislati-vului pentru antamarea unui astfel de acord cu Fondul Mo-netar Interna]ional, precum [i cu institu]iile financiare europene. ê

FINAL DE AN |N FRÂNARE ABRUPT~Datele INS indic` o frânare accentuat` a ritmului de cre[tere al economiei \n trimestrul IV din 2008, dar risipesc deocamdat` temerile privind intrarea \n recesiune

A[a cum era anticipat de majoritatea anali[tilor economici, datele preliminare oferite de Insti-tutul Na]ional de Statistic` privind Produsul Intern Brut au ar`tat o trecere brusc` de la cre[tere economic` galopant` (peste 9% \n trimestrele II [i III din 2008) la o cre[tere substan]ial sub poten]ialul teoretic calculat de BNR pentru condi]iile economice normale, care se situeaz` la 6%. Astfel \n cel de al patrulea trimestru al anului trecut, cre[terea PIB s-a situat la doar 2,9%, ceea ce

BUSINESS WEEK

06 PERSPECTIVE MIHNEA ANASTASIU


Agricultur` 21,4%

Industrie 1,3%

Construc]ii 26,1%

Comer] [i servicii 6,6%

Activit`]i fi nanciare [i imobiliare 3,6%

Alte activit`]i de servicii 4%

Impozite nete pe produs 5,8%

Cre[terea PIB în 2008 defalcat`pe domenii de activitate

Cre[tereDomeniu

Sursa: INS

AUG. '07ACUM

MEDIA PIE}ELOR EMERGENTE

MEDIA PIE}ELOR DEZVOLTATE

MEDIA GLOBAL~ F~R~ SUA

MEDIA GLOBAL~

* Medii raportate la PIBSursa: JPMorgan Chase

B~NCILE CENTRALE: EVOLU}IA RATEI DE REFERIN}~ A DOBÂNZII*

1,91% 4,72%

2,75 4,47

4,14

7,00

0,86

6,06


VIRUSUL AMERICAN CONTAMINEAZ~ TOT MAI MULTE }~RI

Reducerea dobânzilor – o re]et` popular`: B`ncile centrale au redus rata dobânzii pe termen scurt, pentru a stimula cre[terea

{omajul în sus, PIB-ul în jos

|n 2008, multe ]`ri au \nregistrat cre[terea [omajului [i sc`derea PIB

De Tara Kalwarski / Grafi ce de David Foster

Problemele care au \nceput s` \ncetineasc` economia SUA \n 2007 continu` s` se r`spândeasc`, Europa [i Japonia urmând America \n recesiune. Totu[i, multe ]`ri emergente nu au fost \nc` prea puternic afectate.

–0,7%

–1,0%

–2,0%

6,8%

5,6%

–1,7%

–0,8%

0,5%

4,3%

3,2%

1,9%

–1,6%

–4,6%

6,8%

–1,9%

1,7%

5,3% N/A

RATA {OMAJULUIEVOLU}IA

PIB

ÎN 2008*

*Au fost folosite cifrele privind PIB pe trim. III dac` nu au fost disponibile cele pentru trim. IVSursa: Bloomberg

% 3 6 9 12 15

CU UN AN|N URM~

CELE MAIRECENTE DATE

SPANIA

FRAN}A

UNGARIA

BRAZILIA

RUSIA

GERMANIA

SUA

CANADA

CEHIA

VENEZUELA

AUSTRALIA

MEXIC

JAPONIA

CHINA

ANGLIA

ELVE}IA

INDIA

SITUA}IEGLOBAL~

–8,3%

* |n decembrie 2008** F`r` cele trei state balticeSursa: IHS Global Insight

EVOLU}IE PROCENTUAL~ A PRODUC}IEI INDUSTRIALE FA}~ DE ANUL PRECEDENT*

SUA

–7,3%

AMERICA LATIN~ {I CARAIBE

–6,2%

UNIUNEAEUROPEAN~

–10,1%

AFRICASUB–SAHARIAN~

–1,0%

ORIENTUL MIJLOCIU {I AFRICA DE NORD

–0,9%

EUROPA CENTRAL~ {I BALCANI

–9,3%

FOSTA UNIUNE SOVIETIC~

–10,8%

ASIA-PACIFIC

–9,3%

JAPONIA

–22,5%

CHINA

+6,3%

|NCETINIRE GLOBAL~ A PRODUC}IEI INDUSTRIALECu excep]ia Chinei, produc]ia industrial` [i minier` a sc`zut, \n multe regiuni drastic, \n toat` lumea

CIFRE 07

BUSINESS WEEK

ROMANIAN TAX,LAW &

LOBBY

10 martieCea de a 7-a edi]ie a forumului de fi scalitate organizat de Business Media Group propune audien]eiprezent`ri, dezbateri [i workshop-uri pe baza celor mai recente schimb`ri din domeniul fi scal, legislativ [i de lobby, care vor modela mediul de afaceri \n 2009. Evenimentul, la care particip` reprezentan]i ai fi rmelor de top de consultan]` [i avocatur` (PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young, NNDKP, TaxHouse), va reuni peste200 de investitori, manageri, directori fi nanciari, avoca]i,speciali[ti contabili, anali[ti fi nanciari, consultan]i [i autorit`]ipublice. Printre speakeri se num`r` Tudor {erban - Secretar de Stat \n Ministerul de Finan]e,Ruxandra Stoian - Director Servicii de Resurse Umane PricewaterhouseCoopers, Angela Ro[ca - Managing Partner TaxHouse, Enache Miruna - Senior Manager Ernst & Young, Gabriel Biri[ - Managing Partner Biri[&Goran.

STATISTIC~

Institutul Na]ional de Statistic` (INS) prezint` datele legate de câ[tigul salarial lunar \n luna ianuarie, costul for]ei de munc` \n trimestrul patru din 2008 [i evolu]ia pre]urilor energiei electrice [i gazelor naturale la consumatori \n al doilea semestru al anului trecut.

A&D PHARMA

9 martieCompania, care de]ine lan]ulde farmacii Sensiblu, \[i prezint` rezultatele fi nanciare

pe anul 2008.

AFACERI

10 martieBiroul Economic [i Comercial din Hong Kong (HKETO) [i Consiliul de Dezvoltare Comercial` Hong Kong (HKTDC) organizeaz` un seminar pentru a prezenta fi rmelor române[ti oportunit`-]ile de afaceri din Hong Kong [i China.

INFLA}IE

11 martieInstitutul Na]ional de Statistic` anun]` evolu]ia indicelui pre]u-rilor de consum (rata infl a]iei) pe luna februarie.

COMER}

11 martieAsocia]ia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) [i Unimpresa (Patronatul |ntreprinderilor Italiene din România) prezint` pozi]ia comun` a oamenilor de afaceri români [i italieni privind factorii care afecteaz` rela]iile bilaterale.

ENERGIE

13 martieInstitutul Na]ional de Statistic` d` publicit`]ii datele provizorii privind resursele de energie \n luna ianuarie.

DACIA

13 martieProduc`torul auto, parte a grupului francez Renault, \[i anun]` rezultatele fi nanciare pentru anul 2008.

MEDIU

13 martieSe lanseaz` ofi cial Asocia]iaPatronal` Surse Noi de Energie (SunE).

AFACERILE S~PT~MÅNIICALENDAR


11

PE SCURT

(DE

SU

S, |

N S

EN

SU

L A

CE

LOR

DE

CE

AS

OR

NIC

) R

EN

AU

LT; F

ER

NA

ND

O M

EN

GO

N; JO

HN

SIE

BE

RT


BUSINESS WEEK

PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÅRLIG~

CASE DE SCHIMB Moda schimbului de locuin]e, \n mare vog` \n anii ‘80 [i la mijlocul anilor ‘90, ar putea fi o solu]ie pentru deblocarea pie]ei imobiliare din România. “Revigorarea schimburilor ar putea reprezenta o metod` eficient` de a mi[ca pu]inele lichidit`]i care existau pe pia]`, concomitent cu \ndeplinirea, m`car par]ial`, a obiectivelor vânz`torilor [i, respectiv, ale cump`r`torilor”, crede Livia Berghiu, consultant imobiliar RE/MAX Bastion. Astfel, \n schimbul locu-in]elor noi, dezvoltatorii ar putea accepta o proprie-tate veche care s` \ndeplineasc` anumite criterii de evaluare, plus o diferen]` de cash mult mai u[or de accesat de c`tre cump`r`tori prin credite. RE/MAX Bastion se afl` deja \n discu]ii pe acest subiect cu o serie de dezvoltatori imobiliari. Schimburile de acest gen avantajeaz` \n primul rând cump`r`torii, care, \n loc s` pl`teasc` chirie, pl`tesc o rat` mai mic`. Totu[i, solu]ia ofer` dezvoltatorilor un beneficiu major - po-sibilitatea de a strânge lichidit`]ile necesare ratelor de finan]are, respectând \n acela[i timp [i obiectivele de vânz`ri impuse prin contractele de finan]are.

DACIA SE SCUTUR~ DE PRAF Brandul care a fost, vreme de zeci de ani, sinonim cu automobilul pentru ro-mânul de rând, Dacia, a prezentat s`pt`mâna trecut` la Geneva primul concept din istoria sa, Duster. |n plin` criz` financiar`, când francezii de la Renault mizeaz` pe banalul, dar solidul [i foarte ieftinul Logan pentru a trece cu bine prin criz`, Duster pare s` vin` dintr-o alt` lume. De altfel, speciali[tii pie]ei auto s-au declarat cel pu]in sceptici \n leg`tur` cu materializarea conceptului \n produc]ia de serie. Duster pare, \ns`, s` aib` un dublu rol foarte important. Primul ar fi faptul c` Renault nu vrea s` fac` din Dacia doar un brand low-cost. Al doilea se refer` la optimismul constructorului francez legat de viitor [i, im-plicit, de ie[irea din criz`. La un nivel mai prozaic, Dacia Duster are un motor dCi de 105 cai putere, o accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n 9,6 secunde, o cutie de vitez` manual` \n [ase trepte [i cauciucuri Michelin pe jantele de 21 de ]oli.

PROFIT LA DOMICILIURomânii par s` aprecieze\mprumuturile la domiciliu. Cel pu]in asta arat` rezul-tatele companiei Provident Financial România, care ofer` aceste gen de servicii. Compania a acordat anul tre-cut \mprumuturi totale de 42 de milioane de euro, fa]` de 12 milioane de euro \n 2007. Provident avea la sfâr[itul lui 2008 un num`r de 85.000 de clien]i, \n cre[tere de la 33.000 de clien]i \n decem-brie 2007. Veniturile \n-registrate de companie s-au ridicat la 19,5 milioane de euro, de la 5 milioane de euro \n 2007. “În octombrie, am \n`sprit condi]iile de creditare [i suntem \ncrez`tori c` suntem \n m`sur` s` facem fa]` crizei actuale [i s` continu`m dezvoltarea \ntr-un ritm mai alert când situa]ia econo-mic` o va permite”, a declarat Russell Johnsen, directorul general al Provident Financial România. Compania a investit anul trecut peste 19 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii [i extinderea opera]iunilor \n ora[e noi. Provident a deschis 9 sucursale noi, ajun-gând astfel la 16 sucursale [i puncte de lucru \n alte 25 de ora[e.

(DE

SU

S):

HE

LE

N C

OO

PTA

; IN

TE

SA

SA

NP

AO

LO B

AN

K; N

W T

EC

H S

OLU

TIO

N


12 PE SCURT

BUSINESS WEEK

CONSULTAN}A DIN IRLANDA|ntrucât rata de absorb]ie a fondurilor europene \n România este foarte sc`zut`, Camera de Comer] România - Irlanda (CCRI) anun]` crearea unui Departament pentru Fonduri Europene. Opera]ional din luna februarie, aces-ta este specializat \n atragerea de fonduri structurale cu accent pe proiecte de investi]ii [i dezvoltarea resurselor umane. CCRI ofer` consultan]` companiilor române[ti de orice dimensiune pe parcursul \ntregii proceduri de aplicare: analizarea dosarului, stabilirea eligibilit`]ii [i a proiectelor, \ntocmirea cererii de finan]are, a studiilor tehnice, precum [i asisten]` \n derularea proiectului. Pentru a incuraja companiile s` acceseze fonduri structurale, CCRI ofer` gratuit consultan]a pentru verificarea eligibilit`]ii firmei [i a proiectului, companiile achitând doar contravaloarea documenta]iei tehnice [i economice pentru dosarul de finan]are.

BANCA MERGE LA INVESTITORIIntesa Sanpaolo Bank România [i Unimpresa, asocia]ia patronal` a investitorilor italieni din România, au reali-zat un protocol de colaborare pentru promovarea servi-ciilor bancare \n cadrul tuturor asocia]iilor investitorilor strìni. Acordul cu Unimpresa continu` seria parteneri-atelor pe care Intesa Sanpaolo Bank le-a realizat cu alte organiza]ii [i asocia]ii similare. Intesa Sanpaolo Bank va pune la dispozi]ia partenerilor Unimpresa portofoliul sù de produse [i servicii prin intermediul structurii sale specializate – departamentul International Desk. Acesta ofer` asisten]` investitorilor strìni care opereaz` deja sau doresc s` ini]ieze o activitate \n România. Marco Rondina, Director General Unimpresa, a declarat c` acordul este parte a eforturilor asocia]iei de a facilita investi]iile [i schimburile comerciale dintre Italia [i România. Schimburile comer-ciale \ntre cele dou` ]`ri au dep`[it anul trecut 11,5 miliarde euro.

Compania de asigur`ri Aviva a dat pe mâna EDS, companie a Hewlett-Pac-kard, operarea a dou` centre de date, \n cadrul unui contract pe zece ani \n valoare de un miliard de dolari. EDS va administra centrele de date Aviva din Norwich (Anglia), care servesc afacerilor companiei de asigur`ri din Marea Bri-tanie, India, Fran]a [i Irlanda. Aproxi-mativ 300 de angaja]i de la Aviva vor fi transfera]i c`tre EDS pentru a asigura

aceste servicii. “Transformarea centrelor de date va ajuta Aviva s` \[i \mbun`t`-]easc` eficien]a, s` diminueze riscurile [i s` reduc` costurile”, a declarat Bill Thomas, vicepre[edinte EDS pentru Europa, Orientul Mijlociu [i Africa. Ca parte a acordului, HP [i Cisco vor oferi echipamente, tehnologii [i resurse care s` sprijine suportul oferit de EDS companiei Aviva, al cincilea asigur`tor la nivel mondial.

DATE DE UN MILIARD

VA

LI M

IRE

A /

VIS

TA


15

BUSINESS WEEK

INTERVIU

Cu toate c` vine direct de pe Wall Street, România i se pare o provoca-re. Stelian Dr`gan, noul director de investi]ii de la Global Finance,

a plecat din ]ar` \n 1994. În SUA, a lucrat la Bear Stearns [i la divizia de investi]ii [i pie]e de capital a Deutsche Bank din New York. A absolvit un MBA \n

STELIAN DR~GAN, DIRECTOR DE INVESTI}II GLOBAL FINANCE PENTRU ROMÂNIA

de ALICE TAUDOR

Finan]e la Columbia Business School [i are o licen]` \n Business Administration \n cadrul Southampton College din New York. Global Finance are o singur` participa]ie direct` \n România, \n firma TotalSoft, deci extinderea de]inerilor este o prioritate. Sc`derea valorii activelor, ca efect al crizei, rea[eaz` pre]urile din pia]a investi]ional`, aria oportunit`]ilor de afa-ceri l`rgindu-se semnificativ. Drept urmare, ar fi de a[teptat ca \n 2009 fondul s` intre \n ac]ionariatul unei noi companii \n expansiune, care are nevoie de un partener solvabil.


16

MI-A{ DORI CA PÂN~ LA FINELE ANULUI S~ FACEM

DOU~ NOI INVESTI}II |N ROMÂNIA. AR FI FANTASTIC

ALICE TAUDORDe ce a]i vrut s` v` \ntoarce]i \n România? Nu mai era de stat \n SUA din cauza crizei?

STELIAN DR~GANÎn momentul \n care a \nceput procesul de vânzare al Bear Stearns c`tre JP Morgan, a fost un fel de catalizator. M-a determinat s ̀m` gândesc ce vreau de fapt s ̀fac \n continuare [i ce m ̀va motiva de acum \ncolo. Au existat mai multe op]iuni. Puteam s ̀m ̀duc \n Cali-fornia, s ̀lucrez \ntr-o banc ,̀ s ̀am o cas ̀pe plaj̀ , dar profesional nu a[ fi fost mul]umit. Am \ncercat de mai multe ori s ̀revin \n România, dar nu am g`sit momentul potrivit pân ̀acum. România e o provoca-re, pentru c ̀nu e o pia] ̀matur ,̀ e \n plin ̀dezvoltare. Identificarea oportunit`]ilor sau negocierea unei tranzac]ii pe o pia] ̀cum e cea local̀ reprezint ̀o provocare. Pe pie]ele mature regulile jocului sunt deja stabilite. Aici, acum se scrie istorie, sunt ani de pionierat.

Câ]i bani are Global Finance disponibili pentru investi]ii \n România? Am investit 700- 800 milioane de euro \n ]`rile din regiune. Dintr-untotal de 65 de tranzac]ii, 15 au fost direc]ionate spre România. La ora actual ,̀ mai suntem prezen]i aici urmare a unei investi]ii directe doar \n compania TotalSoft. Dar prezen]a noastr ̀\n România este [i indirect ,̀ prin participa]iile la companiile mam ̀care au subsidiare \n România - Euroins, ICAP etc. Sumele bugetate pentru 2009 [i 2010 variaz ̀\ntre 100 [i 150 de milioane de euro pentru \ntreaga regiune. Alocarea pentru fiecare ]ar ̀va fi dictat ̀de oportunit`]i. Nici pentru România, nici pentru alte ]`ri, nu sunt stabilite sume exacte pentru investi]ii. Deciziile se iau de la caz la caz.

În ce sectoare ale economiei se profileaz` oportunit`]i de investi]ii ? Pân` acum Global Finance a optat pentru domenii precum IT, telecom sau sectorul farmaceutic. Toate au fost sectoare preferate pentru poten]ialul de cre[tere. În prezent, având \n vedere con-junctura, probabil c` IT va continua s` fie performant. Nu [tiu dac` va fi la fel [i cu sectorul telecom.

Acum vom avea o alt` abordare, dintr-o perspectiv` mai larg`. Ne vom uita la companii de un anumit tip din oricare domeniu. Afacerea trebuie s` fie profitabil`, vom fi aten]i la cash flow, la business plan, mai precis cùt`m companii generatoare de profit, care s` poat` fi la rândul lui reinvestit, \ntrucât nu ne intereseaz` dividendele. Sumele pe care le investim \ntr-o companie sunt\ntre 500.000 [i 70 de milioane de euro. Deci pot fi [i IMM, [i companii mai mari. În orice caz, e nevoie s` fie lideri pe segmen-tul lor [i s` aib` poten]ial de dezvoltare regional`. Este un spe-cific al Global Finance ca achizi]iile pe care le face s` se extind` ulterior \n regiune. A[a am procedat de exemplu cu Germanos.

Dar despre serviciile financiare ce crede]i? B`ncile sunt sub presiune acum, pe partea de portofoliu, creditele neperformante vor cre[te, au nevoie [i de o infuzie de capital \n pia]`. Nu [tiu dac` vom vedea un faliment. Sectorul va fi ajutat de o combi-na]ie \ntre banii Uniunii Europene [i cei ai b`ncilor mam` din Vest. În ce prive[te leasingul, firmele captive sunt \ntr-o situa]ie dificil` acum, din perspectiva finan]`rii. Cât despre cele independente, si-tua]ia st` diferit, de la caz la caz. Exist` cicluri de cre[tere [i sc`dere.

O criz` financiar` nu vine [i pleac`, impactul real se vede \n timp. Exist` scenarii de stres pe care nimeni nu le-a f`cut pân` acum.

Crede]i c ̀ar fi trebuit ca Global Finance s ̀fi ie[it din ac]ionariatul TotalSoft când pia]a era \n cre[tere [i pre]urile mari? TotalSoft e o carte care \nc` se scrie. Nu am ajuns nici m`car la mijlocul pove[tii, mai e mult pân` la final. Nu inten]ion`m s` ie[im din ac]ionariatul TotalSoft nici \n 2009.

Ce fel de management prefera]i \ntr-o companie pe care o viza]i pentru o posibil` intrare? Cùt`m manageri cu experien] ,̀ cu un istoric care s ̀vorbeasc ̀de la sine [i cu care s ̀devenim parteneri.

Cât de important e ratingul de ]ar ̀pentru un fond de investi]ii? Investi]iile \n bran[a noastr` sunt de mai multe tipuri. Pe de o parte, exist` fondurile care sunt de mult` vreme aici [i care vor s` r`mân`, iar Global Finance este unul dintre ele. Pe de alt` parte, sunt investi]iile speculative, [i le numesc astfel f`r` s` urm`resc o conota]ie negativ`. Acest tip de investitori intr` \n România pe ter-men scurt, bazându-se pe anumite criterii, ca de exemplu ratingul de ]ar`. Acest tip de investitor nu cunoa[te prea bine situa]ia local` [i nici nu \[i propune mai mult decât de a exploata o oportunitate. A identificat afacerea, maximizeaz` profitul, dup` care pleac`. Pentru noi, ratingul de ]ar` e doar unul dintre criterii, \ntrucât gân-dim pe termen lung. Sunt luate \n calcul [i cre[terea economic`, stabilitatea politic`, indicatorii macroeconomici. Global Finance e prezent aici din 1996, deci are un nivel de \n]elegere al situa]iei diferit de cel al altor investitori vremelnici.

Din anul 2005 nu a]i mai f`cut totu[i nici o investi]ie. Contextul este azi diferit. Câte noi intr`ri ave]i \n vedere \n anul \n curs? Este adev`rat. Dar s-a dovedit corect` decizia de a nu ne expune \n condi]iile \n care multiplicatorii aplica]i fiec`rui sector erau foarte mari. Nu ne-am gr`bit s` facem tranzac]ii, iar realitatea ne-a dat dreptate. A fost o perioad` exuberant`, cu cre[teri mari, pre]uri ridicate, multiplicatori ridica]i, care nu se vor mai reg`si atât de curând. Mi-a[ dori ca pân` la finele anului s` facem dou` noi investi]ii \n România. Ar fi fantastic. Dac` va trece un an [i nu am f`cut totu[i nici o achizi]ie, \nseamn` c` din p`cate pia]a a mers \n jos [i nu am reu[it s` g`sim o oportunitate.

Care este durata medie de “via]`”a unei investi]ii? În general, \ntre 4 [i 6 ani. Dar depinde mult de investi]ie. E posibil s` consider`m la un moment dat c ,̀ dup ̀3 ani, a venit vremea unui exit.

În anii de exuberan]` randamentele erau de circa 30-35%. La ce v` a[tepta]i acum, \n ani de criz`? Sper`m ca situa]ia actual` s` ne permit` noi intr`ri \n companii, calculând de]inerile dup` multiplicatori mai rezonabili. Dac` adùg`m [i profiturile afacerii, ob]inem ingredientele unui randa-ment care ar putea fi chiar mai mare de 30-35%. ê

0


18 FOCUS20 Insolven]a bate falimentul22 La arme, romåni!24 Re]eta pentru salata de criz`

GE

RR

IT S

CH

NE

IDE

R

De Silvia Pan]uruLansat \n urm` cu trei ani, serviciul de televiziune digital` prin satelit al Romte le com a ajuns, printr-o campanie de marketing agresiv` [i pre]uri de dum-ping, pe al doilea loc ca num`r de clien]ipe pia]a DTH (direct-to-home) din România, dup` DigiTV, de la RCS&RDS. Dar se pare c` acest loc pe podium nu este destul de bun, compania gândin-du-[i \n aceast` perioad` o strategie pen-tru a-[i asigura atingerea pozi]iei de lider \n urm`torii ani. “Inten]ia noastr` este de a fi lider clar pe \ntreaga pia]a de televizi-une, iar pentru a ne atinge acest scop, pe lâng` cre[terea organic`, evalu`m perma-nent orice oportunitate de a ne dezvolta activit`]ile, inclusiv posibile achizi]ii a unor companii ce ar putea ad`uga valoare [i avantaje competitive pentru Romte-lecom”, a declarat pentru BusinessWeek România Mirek Smyk, directorul diviziei de afaceri TV a companiei.

|n plus, planul de a lansa pe pia]` ser-viciile de televiziune IPTV (televiziune

prin internet) au r`mas \n picioare,cu toate c` managementul companieia amânat aceast` lansare, care era ini-]ial programat` pentru anul 2008. Data lans`rii IPTV nu este \nc` stabilit`, dar sunt mari [anse ca acest lucru s` se \ntâmple \n decursul acestui an. Ce categorie de clien]i ]inte[te Romtele-com pentru aceste servicii? Este clar c` o parte dintre clien]ii televiziunii prin internet va fi atras` din rândul actualilor clien]ii Dolce, dar “trebuie men]ionat din start c` nu poate fi vorba de o canibali-zare a serviciilor”, mai spune Smyk. Pe de o parte, Romtelecom ar avea un mare poten]ial de cerere din zonele unde nu pot fi oferite servicii DTH din motive cum ar fi lipsa de vizibilitate c`tre satelit. Pe de alt` parte, exist` clien]i care au mai multe televizoare acas`, peste 20% dintre utilizatorii Dolce având trei sau chiar mai multe aparate, ceea ce se traduce printr-un mare poten]ial de a conecta televizorul principal la serviciul IPTV [i folosirea DTH pentru restul aparatelor.

De asemenea, exist` o pia]` diferit` pentru televiziunea prin internet, aceasta fiind format` \n mare parte din popula]iamediului urban, unde tehnologia prin cablu analogic este predominant`.

ANALOGICUL ESTE DEP~{ITPân` \n acest moment, Romtelecom a investit aproximativ 15 milioane de euro \n Dolce. A fost investi]ia amortizat`? Smyk spune c` amortizarea nu poate fi calculat` dintr-o singur` perspectiv`, deoarece serviciul de televiziune a avut un impact asupra rezultatelor restului serviciilor din portofoliul companiei: telefonie fix` [i internet. Astfel, o mare parte dintre actualii clien]i ai Romtele-com au fost atra[i de Dolce, lucru ce i-a f`cut s` se aboneze [i la voce [i Clicknet, serviciul de internet \n band` larg` al companiei. “Din aceast` perspectiv`, in-vesti]ia ini]ial` \n Dolce a fost recuperat` cu mult timp \n urm`”, mai spune Smyk.

|n prima etap` de la lansarea Dolce, 70% dintre clien]i au venit din rândul

|N C~UTAREDE ACHIZI}IICu toate c` posibila achizi]ie a Boom TV

nu a fost confi rmat`, ofi cialii Romtelecom

recunosc c` sunt în c`utare de companii

care s` ajute la cre[terea Dolce

000 19

FOCUS


o campanie de marketing [i publicitate foarte agresiv`, imediat dup` lansare, la una mai “cuminte”. Ce s-a \ntâmplat? Exact ce \[i doresc to]i cei care lucreaz` \n marketing: a ap`rut publicitatea pozitiv` prin “word-of-mouth”, utilizatorul devenind cel mai important canal de pro-movare pentru Dolce. Conform oficialilor Romtelecom, clien]ii au devenit for]a cea mai puternic` de vânz`ri, studiile de satisfac]ie ar`tând c` ace[tia se num`r` printre cei mai mul]umi]i din Europa. Dar acest lucru nu \nseamn` c` se va renun]a la campaniile de promovare, compania urmând s` vin` cu noi proiecte pe acest segment \n urm`toarele luni.

|n acest moment, peste o treime din baza total` de clien]i Dolce este abonat` la pachetele triple-play (televiziune, telefonie [i internet) iar targetul este cre[terea acestui procent. Astfel, dac` \n urm` cu doi-trei ani pia]a se a[tepta ca strategia Romtelecom pentru stoparea pierderii clien]ilor de telefonie s` fie reprezentat` prin promovarea serviciilor de voce, compania a ales s` promoveze intensiv doar televiziunea [i internetul, fapt de unde a rezultat [i salvarea servi-ciului de telefonie.

Un alt segment la care a lucrat Romte-lecom \n ultima perioad` \n ceea ce prive[te serviciul de televiziune este pa-chetul de programe. |n lunile urm`toare, compania va introduce noi canale [i le va elimina pe cele care s-au dovedit a nu fi de interes. Investi]iile pe care le realizeaz` companiile din domeniu \n serviciile de televiziune par s` arate c` acest business este unul dintre pu-]inele care se pot dezvolta pe timp de criz` economic`. ê

celor care foloseau re]ele de cablu analog (CATV), restul serviciilor de televiziune digital` fiind la rândul lor recent lansate pe pia]`. |n ultima vreme, s-a observat [i o migrare a clien]ilor dinspre alte platforme DTH, cum ar fi Boom TV sau Digi TV, c`tre Dolce. “Exist` o tendin]` \n cre[tere de migrare spre Dolce dinspre juc`tori bine pozi]iona]i pe pia]`”, mai spune directorul diviziei de afaceri TV a Romtelecom.

Investi]iile Romtelecom [i ale restului juc`torilor mari din pia]` \n serviciile de televiziune digital` sunt explicate nu doar de apetitul consumatorilor pentru tehno-logia de ultim` or`, ci [i de faptul c`, \n majoritatea ]`rilor europene, transmisiu-nile TV pe suport analogic sunt programa-te s` fie \nlocuite \n urm`torii ani cu cele

digitale. Mai exact, conform directivelor UE, se vrea ca, pân` \n 2012, sistemul analogic s` devin` istorie. Aceast` trecere este argumentat` de faptul c` televiziunea digital` ofer` mai multe servicii, o calitate superioar` [i o mai bun` protec]iea con]inutului decât cea tradi]ional`. De asemenea, toate echipamentele de ultim` genera]ie au intr`ri [i ie[iri pentru semna-lul digital, ceea ce \ncurajeaz` proliferarea acestei forme de distribuire a serviciilor de televiziune. “Televiziunea analogic` tradi-]ional` este deja dep`[it` \n România”, este de p`rere Smyk, care adaug` c` peste 5 milioane de abona]i primesc mai mult de 20 de canale TV.

Dar exist` vizionari care afirm` c` televiziunea \n sine este dep`[it` la nivel mondial, consumatorii alegând din ce \n ce mai clar s`-[i petreac` timpul liber \n compania PC-ului sau a altor tehnologii de entertainment. Smyk este, \ns`, de p`rere c` timpul petrecut \n fa]a televizo-rului ar putea de fapt s` se m`reasc`, \n condi]iile \n care utilizatorii vor fi mai selectivi [i vor combina televizorul cu alte tehnologii, cum ar fi o consol` de jocuri. “Eu personal vizionez YouTube pe televizorul LCD, prin consola PlaySta-tion 3”, spune Smyk. Astfel, s-a observat o tendin]` a consumatorului de a urm`ri canale TV [i con]inut video pe PC sau de a combina solu]ii de televiziune analogic` [i echipamente DTH. Iar, prin impunerea IPTV pe pia]`, posibilitatea de a realiza diverse astfel de combina]ii va cre[te exponen]ial, vorbind aici de aplica]ii cum ar fi DVR (Digital Video Recorder) – serviciu lansat recent \n România de UPC, video la cerere sau televiziune interactiv`.

}INTE AMBI}IOASECare este ]inta Romtelecom \n ceea ce prive[te cota de pia]` pe segmentul TV? |n acest moment compania are 560.000 clien]i Dolce, \ntreaga pia]` fiind de aproximativ 5,6 milioane de gospod`rii abonate la servicii de televiziune. O mare parte dintre ace[tia sunt \n continuare abona]i CATV, pe termen lung urmând s` migreze c`tre serviciile digitale. “Cred c` Dolce este capabil s` devin` lider de pia]` \n urm`torii ani, f`r` a utiliza \n mod necesar doar tehnologia DTH”, spune Smyk.

}inta Romtelecom pare \ndr`znea]` \n condi]iile \n care compania a trecut de la

ROMÂNIA PRIN SATELITRCS&RDS r`mâne \n continuare pe primul loc pe segmentul DTH

OPERATOR SERVICIU CLIEN}I

RCS&RDS DigiTV 1.100.000

Romtelecom Dolce 560.000

DTH Television Boom TV 200.000

UPC Focus Sat 140.000Sursa: Companiile


SALVAREADIN UMBR~Procedura de insolven]` devine un colac de salvare

pentru fi rmele amenin]ate de faliment [i o oportunitate

nesperat` pentru speciali[tii din domeniu

20de reorganizare \nchis`, astfel \ncât reinte-grarea \n business a fost deplin`.

Cazul descris nu este unul singular. For-]ate de conjunctura economic` actual`, tot mai multe companii iau \n calcul varianta insolven]ei pentru a dep`[i momentul critic [i a evita falimentul. S`pt`mâna trecut`, grupul const`n]ean de construc-]ii Vectra, care are 26 de proiecte \n lucru, a concediat 350 de angaja]i [i a cerut de-mararea procedurii de insolven]`. Printre creditorii firmei se num`r` Porsche Lea-sing Porsche Asigur`ri, Volksbank Lea sing [i Volksbank Asigur`ri.

La finalul anului trecut, [i dezvoltato-rul imobiliar Gigant Construct de decis c` nu poate s` mai sus]in` un credit de peste 3,5 milioane de euro[i a cerut Tribuna -lului Bucure[ti\nceperea proceduriide insolven]`. “De[i pân` acum au fost pu-]ine cazuri, vom asista la o experimentare a adev`ratei reorganiz`ri judiciare”, spune Deli. Potrivit acesteia, \n aceast` zon` se vor face numeroase achizi]ii,

De Magda MunteanuCompania se confrunta cu mari probleme financiare. De[i era de mul]i ani o pre-zen]` constant` \n pia]a de retail, datoriile nepl`tite l-au f`cut pe unul dintre creditori s` \i declan[eze procedura de insolven]`. Prin intermediul avoca]ilor, compania a\ncercat s` negocieze cu creditorii [i s` le explice c`, dac` ar intra \n faliment, ace[tia ar putea s`-[i recupereze mai pu]in de 5% din valoarea crean]elor datorate.

Mesajul firmei a fost c` numai men]i-nerea ei \n business ar putea s` o ajute s`-[i pl`teasc` toate datoriile. Cum? Prin declan[area procedurii de insolven]`. “Dup` [ocul primelor reac]ii, manage-mentul companiei a \n]eles c` insolven]`\nseamn` altceva decât faliment”, explic` Andreea Deli, partener \n cadrul firmei de avocatur` Deli & Hliboceanu.

Sistemul nu este unul nou [i se bazeaz` pe un plan de reorganizare, adic` pe un timp de respiro pe care creditorii sunt de acord s` \l ofere debitorului. Practic, compania aflat` \n dificultate se supune de bun`voie unui control strict al afacerii sale pe o perioad` de 3-5 ani. Procedura de insolven]` sau de reorganizare judiciar` este, de alftel, folosit` atât \n Europa, cât mai ales \n Statele Unite, ca un instrument de salvare \n caz de nevoie. Prin admiterea cererii de insolven]`, firma poate amâna executarea silit` de c`tre creditori. Aceasta are astfel la dispozi]ie chiar [i câ]iva ani pentru a se reorganiza [i, \n final, redresa.

Chiar s`pt`mâna trecut` produc`torul american Ford Motor Co. a anun]at c` are un plan de restructurare a datoriilor, care la sfâr[itul anului trecut se ridicau la 25,8 miliarde de euro.

În cazul companiei de retail din Ro mânia, demararea procedurii de reorgani zare s-a bazat pe mai multe runde de ne gocieri cu

creditorii, care, \n final, au fost de acord s` sprijine compania prin acceptarea unor garan]ii corelate cu ree[alonarea datoriilor. Cum era de a[teptat, \n timpul turbulen]e-lor, unii manageri au p`r`sit compania, pe motiv c` nu vor s`-[i lege numele de un e[ec. Au fost probleme [i din partea partenerilor comerciali ai companiei, care nu mai voiau s` fac` afaceri cu o firm` aflat` \n proces de reoganizare. Finalul a fost, totu[i, unul fericit. Datoriile au fost pl`tite [i procedura S

TE

VE

WO

OD

S

bazate pe o monitorizare atent` care implic` speciali[ti financiari [i avoca]i.

SOLU}II DE CRIZ~Blocajul financiar, care provoac` \n prezent dureri de cap atâtor companii, este v`zut de al-tele ca o oportunitate de business nea[teptat`. Cum multe companii care \n condi]ii normale de pia]` erau solvabile vor deveni insolvabile, va fi nevoie de speciali[ti care s` le ajute s` le restructureze. Acesta este motivul pentru care grupul de servicii integrate pentru afaceri Riff Holding International a \ncheiat recent un parteneriat \n domeniul insolven]ei cu firma de avocatur` \nfiin]at` special \n acest scop Deli & Hli boceanu. “Momentul ne este favorabil. Când toate companiile factureaz` [i lucrurile merg bine, consultantul este v`zut ca un moft”, spune Marius St`ncescu, fondator [i pre[edinte al Riff Holding International.

Realitatea economic` arat` c` au \nceput s` aib` probleme mari toate companiile din domeniul serviciilor legate de contracte permanent, care \[i \ncaseaz` banii greu, dar [i toate companiile produc`toare din domeniul industrial. Ca s` nu mai vorbim

21

FOCUS

de firmele de vânz`ri sau de cele din dis-tribu]ie c`rora, \n numai câteva luni, le-au sc`zut vânz`rile cu circa 30%. Ce \ncearc` toate aceste firme s` fac` pentru a face fa]` problemelor? S` se restructureze, \n special prin sc`derea costurilor. “Majori-tatea firmelor consider` c` \[i pot sc`dea cheltuielile prin t`ierea cheltuielilor de marke ting. Mai fals nu se poate”, spune St`ncescu. Potrivit acestuia, publicitatea este cel mai important motor de business al afacerilor comericale, f`r` de care com-paniile nu au cum s`-[i vând` produsele.

Solu]ii exist` [i grupul Riff este un exem-plu de firm` care \ncearc` s` ofere cât mai multe dintre serviciile de business de care pia]a va avea nevoie \n perioada urm`toare. Pentru a compensa sc`derea veniturilor,

este de a[teptat ca multe firme s` \ncerce s` fuzioneze, ca o solu]ie pentru traversarea perioadei [i pentru a face rost de lichidit`]i.“Anul acesta vom primi multe mandate s` vindem. Este o pia]` a cump`r`torului”, spune St`ncescu. Riff s-a preg`tit pentru acest moment [i a ob]inut, \n februarie, franciza Sunbelt, una dintre cele mai impor-tante francize interna]ionale din domeniul fuziunilor [i achizi]iilor. Potrivit proprie-tarului Riff, se vor ini]ia multe tranzac]ii medii, \ns` este pu]in probabil ca acestea s` fie finalizate pân` la sfâr[itul anului.

Profitul va veni din serviciile adiacente, cum ar fi acelea de audit, due dilligence sau evaluare. Cu alte cuvinte, cererea pen-tru servicii legale [i financiare va cre[te semnificativ, \ns` doar ca servicii accesorii.

Deja primele semne se v`d. De o lun` [i jum`tate, de când companiile au \n-ceput s` aib` probleme acute, telefoanele sun`

non-stop la Riff [i programul de lucru s-a extins, pe nesim]ite, de la 8 diminea]a pân`, uneori, la 12 noaptea. “Cred c` 2009 va fi doar anul trezirii”, spune St`ncescu.

Este convins c` zona serviciilor finan-ciare [i legale specializate [i foarte specia -lizate va avea o cre[tere puternic`, legat` de fenomenele economice cu care România nu s-a mai confruntat pân` acum. Vor cre[te num`rul [i amploarea litigiilor, dar [i num`rul dosarelor de insolven]`. Vom asista la achizi]ii [i \n cadrul proceselor de insolven]`. “Se va crea o plus-valoare [i o mare oportunitate pentru cei care vor [ti s` o observe”, spune Deli. Oportunit`]i similare vor exista [i \n cadrul proceselor de executare silit`, unde investitorii vor putea achizi]iona afaceri [i active interesante la pre]uri extrem de sc`zute.

Indiferent de domeniul \n care activeaz`, companiile nu se vor putea feri de turbulen-]ele \n care am intrat deja. M`suri de criz` precum reoganizarea judiciar` vor deveni, peste noapte, tot mai atr`g`toare. F`r` ele, s-ar crea blocaje greu de dep`[it. ê

“De[i pân` acum au fost pu]ine cazuri, vom asista la o experimentare a adev`ratei reorganiz`ri judiciare” ANDREEA DELI,

PARTENER DELI & HLIBOCEANU


UN PROFITBINE P~ZITPentru companiile de paz` [i protec]ie, valul de violen]e

din ultima perioad` contrabalanseaz` sc`derile aduse

de criz`

22

De Ionu] Vi[anDac` pân` de curând m`surile de securi-tate [i paz` nu erau luate \n serios de multe companii, care le considerau o m`sur` aproape inutil`, seria de eveni-mente violente produse de la \nceputul acestui an \ncep s` schimbe radical situa]ia. {i s` aduc` tot mai mul]i clien]icompaniilor de profil. “Am \nceput s` primim mai multe cereri de la o serie de societ`]i comerciale \n special cele din domeniul schimbului valutar, de amanet [i altele din categoria celor care p`streaz` sau comercializeaz` obiecte [i bunuri cu valoare mare”, spune Mihai Neicu, patron al firmei de paz` [i protec]ie Nei Guard, care are peste 1.200 de agen]i, la care se adaug` echipa-jele de interven]ie, având 12 filiale \n toat` ]ara.

Jaful armat de la casa de schimb valutar din Bra[ov, soldat cu victime, jaful de la Banca Transilvania din Cluj, furtul armelor de la unitatea militar` din Ciorogârla [i b`taia iscat` \n centrul comercial Plaza România, din Bucure[ti sunt doar câteva din evenimen-tele care au adus \n prim plan problema securit`]ii persoanelor, dar [i a compani-ilor. {i acesta ar putea fi doar \nceputul. Teoriile economice moderne spun c` in-frac]ionalitatea cre[te semnificativ \n pe-rioade de criz` economic`. “Dezvolta rea economic` [i social` este strâns legat` de securitate”, crede R`zvan B`lan,psiholog care a lucrat peste 10 ani de zile \n cadrul Brig`zii Speciale de Interven-]ie a Poli]iei, respectiv a Jandarmeriei. “Cu cât scade nivelul de dezvoltare, cu V

ISTA

10%este cre[terea maxim` pe pia]a serviciilor de paz` [i protec]ie estimat` pentru 2009Sursa: PATROSEC

atât cre[te insecuritatea”. Alocarea a 180 de milioane de lei \n plus Ministerului Administra]iei [i Internelor (MAI) \n momentul vot`rii proiectului de buget pe 2009 ilustreaz` nevoile pe care in-stitu]ia le are pentru a spori politica de securitate. Ministrul Dan Nica a anun-]at c` dore[te s` suplimenteze num`rul de poli]i[ti [i s` orienteze 30% din efec-tivele MAI c`tre componenta de ordine [i siguran]`, combatere a criminalit`]ii economico-financiare [i a criminalit`]ii

organizate.Totodat`, MAI inten-

]ioneaz` \n`sprirea condi-]iilor de ob]inere a permiselor de port-arm`. Aceast` m`sur` nu este,\ns`, considerat` oportun` de unii speciali[ti. “S-a ar`tat de mult c` prohibi-]ia armelor nu are nici o leg`tur` cu reducerea criminalit`]ii, ba chiar, dac` e vreo leg`tur`, e mai degrab` \n sens invers”, consider` Bogdan Gl`van,

conferen]iar universitar doctor al Uni-versit`]ii Româno-Americane [i membru fondator al centrului de Economie [i Libertate (ECOL). Iar \n privin]a su-pliment`rii num`rului de poli]i[ti, apare \ntrebarea cât de eficient` ar fi cre[terea num`rului lor, dac` activitatea lor de pân` acum nu a atins un nivel de eficien]` sporit. Solu]ia, din punctul de vedere al lui Bogdan Gl`van, ar fi privatizarea produc]iei de servicii de securitate, nu sporirea produc]iei lor \n regim public.

CRE{TE PIA}A DE SECURITATEÎn aceste condi]ii, cre[terea nevoii de securitate \n rândul companiilor [i al per-

soanelor fizice \[i face sim]it` prezen]a. “Estimez o cre[tere pe pia]a serviciilor de paz` [i protec]ie de 5-10% pentru 2009 [i 5% pentru 2010”, spune Ion Popescu, pre[edinte al patronatelor din securitate (PATROSEC). În acest moment, exist` 1.130-1.140 de firme de paz` [i protec]ie licen]iate, din care 75% au sub 50 de sala -ria]i. Nu este \ns` neap`rat obligatoriu. “Criza afecteaz` la fel de bine veniturile clien]ilor firmelor de paz`, imprimând o tendin]` de sc`dere a cererii pentru acest gen de servicii”, spune Bogdan Gl`van.

Exist`, \ns`, [i probleme de ordin legislativ. Legea 333/2003 este cea care reglementeaz` paza obiectivelor, bunurilor, valorilor [i protec]ia per-soanelor. PATROSEC \ncearc` s` pro-moveze un proiect de lege pentru crearea unui evaluator de risc de securitate, colaborând cu MAI pentru acest proiect care ar urma s` \nlocuiasc` legea 333.

“Evenimentele grave recente vor atrage dup` sine m`suri complexe, pe ambele planuri, atât sub aspectul unor


23

FOCUS

reglement`ri juridice din partea orga-nelor statului, cât [i cre[terea cererilor de servicii de securitate”, crede Mihai Neicu, de la Nei Guard.

Cele mai cùtate servicii de c`tre com-panii sunt cele de proiectare de sisteme de alarm`, paz` uman`, transport de valori.

Companiile consider`, \n general, c` serviciile de paz` uman` sunt mai sig-ure [i mai ieftine. “Cea mai bun` solu-]ie ar fi o combina]ie \ntre acele sisteme electronice [i agen]i de paz`”, spune Ion Popescu. Un pre] minim estimat de PATROSEC pentru un agent astfel \ncât o companie de servicii de securitate s` \i poat` pl`ti salariul ar fi de 5,6-5,7 lei/or`. Îns` pre]urile depind de mai mul]i factori. Mihai Neicu consider` c` tariful

orar perceput pentru un agent de paz` este diferit [i se stabile[te pentru fiecare caz \n parte, prin negocieri directe [i \n func]ie de gradul de dificultate [i complexitate a sarcinilor pe care le are de \ndeplinit, precum [i de mijloacele pentru autoap`rare din dotarea agen-]ilor de paz`.

{i magazinele care comercializeaz` arme ar avea de câ[tigat dac` insecuri-tatea persist`. Cele mai cùtate arme pen-tru ap`rare sunt armele [i dispozitivele personale. “Este vorba despre pistoale cu bile, sprayuri lacrimogene, arme confec-]ionate din cauciuc, pistoale care trag cu gloan]e de cauciuc”, spune un director al unui magazin de arme care a vorbit sub protec]ia anonimatului. Din punctul

sù de vedere, ar trebui legiferat` o relaxare a regimu-lui armelor neletale.

VIA}~ VERSUS PROPRIETATECre[terea infrac]iunilor violente \n ultima perioad` a supus dezbaterilor opiniei pu blice dreptul de proprietate asupra armelor. Mul]i anali[ti sus]in c` relaxarea regimului armelor [i muni]iilor ar putea duce la cre[terea [i mai mare a infrac]io-nalit`]ii, precum [i a victimelor [i, deci, ar afecta direct dreptul de via]`. “Pro-blema folosirii armei de foc este diferit` de problema dreptului la via]`, la fel cum problema exercit`rii for]ei este diferit` de problema exercit`rii agresiunii”, consider` Bogdan Gl`van. “Trebuie s` fim liberi s` de]inem [i s` folosim arme, dar folosirea armei (ca [i comiterea oric`rei ac]iuni) poate fi ac]ionat` \n instan]`”.

|n acela[i timp, este posibil ca, \n perioa-da urm`toare, num`rul celor care posed` o arm` ilegal s` creasc` tocmai ca urmare a m`surilor de \n`sprire a legisla]iei anun]ate de ministrul de Interne. Lipsa de preg`tire \n folosirea unei arme [i reac]iile necontro-late ar putea duce la evenimente nefericite.“Din p`cate, la noi nu exist` o cultur` adecvat` cu privire la ap`rarea vie]ii [i a bu-nurilor. Cel mai adesea, se produce o reac-]ie necontrolat` cu consecin]e catastrofale pentru cei implica]i \ntr-o confruntare”, spune psihologul R`zvan B`lan.

Cele mai expuse pentru un jaf armat sunt b`ncile [i casele de schimb valutar. Securitatea \n b`nci este bun`, dar pentru a ajunge la standardele moderne, bancherii trebuie s` investeasc` mai mult \n tehnica folosit`. Mihai Neicu spune: “Am \n vedere folosirea unor mij-loace mai eficiente \n privin]a accesului [i circula]iei \n interiorul b`ncii, precum [i tehnic` mai performant` \n domeniul supravegheri [i controlului atât \n inte-rior cât [i \n exterior”.

Percep]ia public` actual` este c` auto-rit`]ile statului nu reu[esc s` gestioneze corect [i eficient criza de insecuritate. Totul este accentuat de faptul c` la conducerea Ministerului de Interne domne[te insta-bilitatea. Dan Nica este al treilea ministru instalat \n func]ie \n cele trei luni de la\nvestirea guvernului. Reac]ia oamenilor spune multe despre \ncrederea \n institu-]iile care ar trebui s` asigure securitatea [i ordinea. “Oameni de la pensionari la patroni de firme apeleaz` la noi pentru c` trebuie s`-[i garanteze securitatea dac` institu]iile statului nu-[i fac treaba”, spune un director al unui magazin ce comercia-lizeaz` arme [i muni]ii. ê

“Am \nceput s` primim mai multe cereri de la o serie de societ`]i comerciale \n special cele din domeniul schimbului valutar, de amanet [i altele” MIHAI NEICU, PATRON NEI GUARD

Magazinelede arme au\nceput s` aib` tot mai mul]i clien]i

0


VA

SIL

E C

~M

AR

~ /

VIS

TA

De Corina ComanNumele de Eisberg România poate c` nu spune prea multe la prima citire. Asociat \ns` cu McDonald’s sonoritatea cre[te, direct propor]ional de altfel cu vânz`rile companiei, aproape 80% din cifra de afaceri \nregistrat` de Eisberg (circa 4 milioane de euro anul trecut) fiind adus` de livr`rile spre lan]ul american de fast-fooduri prezent la noi \n ]ar`. Salatele Eisberg, c`ci despre salate este vorba, au intrat prima dat` \n România \n urm` cu 14 ani, datorit` prezen]ei McDonald’s pe pia]a local`.

Tot atunci putem spune c` \[i are originile [i dezvoltarea segmentului au-tohton de “convenience” sau de produse “convenabile”, \ntr-o traducere mot-a-mot, Eisberg fiind promotorul acestei industrii. De[i a trecut peste un deceniu de atunci, aceast` pia]` este \nc` la \nce-put, iar Eisberg este \nc` departe de ceea ce \nseamn` a avea “o cot` de pia]` sau o recunoa[tere din partea consumatoru-lui”, dup` cum precizeaz` \nsu[i Lucian Trofin, directorul general al companiei. Cel pu]in nu comparativ cu Ungaria, o pia]` de dou` ori mai mic` decât a Româ-niei din punct de vedere al popula-]iei, dar de zece ori mai mare \n ceea ce prive[te segmentul pe care Eisberg este prezent [i unde de]ine o cot` de peste 30%. Mai exact, produc`torul elve]ian

vinde anual \n Ungaria circa 40 milioane de pungi de salat` comparativ cu patru milioane anul trecut la noi, deci poten]ial de cre[tere exist`.

Lucian Trofin spune c`, pe termen lung, ]inta companiei sale este s` ajung` la un astfel de nivel, doar c`, spre deosebire de anul trecut, nu mai poate fixa o perioad` clar` de timp, din cauza transform`rilor induse de criz`. “Dac` m` \ntreba]i anul trecut, v` spuneam clar c` \n cinci ani o s` ajungem la nivelul Ungariei, \n momentul acesta, prognoza r`mâne, doar c` se mai adaug` necunos-cuta criz`”, arat` Trofin, ad`ugând c`, de[i \i este foarte clar cine sunt consuma-torii Eisberg, nu [tie ce se va \ntâmpla cu veniturile foarte multora dintre ei.

În aceste condi]ii, bugetul Eisberg România prevede pentru 2009 o cre[tere modest` de 4-5% fa]` de anul trecut sau \n cel mai pesimist scenariu men]inerea afacerilor din 2008. Un ritm de cre[tere mult sc`zut fa]` de cel \nregistrat \n anii anteriori, de 30%-40%. Estim`rile sunt similare [i \n ceea ce prive[te profitul opera]ional, situat anul trecut \n jurul va-lorii de un milion de euro, nivel sub care Trofin sper` s` nu coboare nici \n 2009.

Dup` cum au decurs primele dou` luni din an, Lucian Trofin spune c` obiecti-vul stabilit va fi atins. În acest sens, se urm`re[te men]inerea structurii din cifra

de afaceri sau cele dou` pie]e cum le nume[te Lucian Trofin - pia]aMcDonald’s [i pia]a de retail. Pe aceasta din urm`, Eisberg a p`truns \n 2005, când, \n

CINCI ANI DE ZILEPLUS O CRIZ~Strategia de dezvoltare a elve]ienilor de la Eisberg

presupunea ca în 2013 fi liala din România s` ajung` la

nivelul Ungariei. Strategia r`mâne, dar s` plece criza

“Anul trecut a[ fi spus clar c` \n cinci ani o s` ajungem la nivelul Ungariei. În momentul acesta, prognoza r`mâne, doar c` se mai adaug` necunoscuta criz`” LUCIAN TROFIN

DIRECTOR GENERAL ESIBERG ROMÂNIA

urma unei campanii mai agresive de promovare, produsele companiei au in-trat \n magazinele majorit`]ii retailerilor interna]ionali precum Carrefour, Cora, Billa, Kaufland sau real, care aduc acum circa 20% din vânz`rile companiei.

În plus, pentru 2009 Eisberg vrea s`-[i duc` produsele cât mai aproape de consumatori, inclusiv la locul de munc`. De aceea, produc`torul a \nceput pro-movarea salatelor \n mai multe cl`diri de birouri din Bucure[ti, ca de exemplu \n B`neasa \n centrul Iride Business Park, \n Pia]a Victoriei la Europe House [i America House. Trofin spune c` la acest nivel al afacerii cele mai eficiente canale de comunicare sunt cele directe, un marketing mai puternic (dup` modelul McDonald’s) nefiind posibil \n acest mo-ment \n primul rând din cauza marjelor de profitabilitate destul de sc`zute, de 10-15%. De aici [i recunoa[terea destul de timid` din partea consumatorilor când

Lucian Trofi n: Eisberg va cre[te \n Romånia cu 4-5% \n 2009

24

000


25

FOCUS

vine vorba de produsele Eisberg. Loc pe pia]` este suficient, pentru c` \n afar` de Eisberg mai exist` pu]ini juc`tori, al`turi de câteva \ncerc`ri de import.

FAZA A DOUACererea pentru astfel de produse este \n cre[tere de la an la an, motiv pentru care Eisberg are programat un plan de dezvoltare gradual` a fabricii pe care o de]ine la Cernica, lâng` Bucure[ti. În fabrica de 400 metri p`tra]i (inclusiv spa]iile administrative) are loc sp`larea, procesarea [i ambalarea salatelor, ca-pacitatea maxim` de produc]ie fiind de peste 1.000 de tone procesate anual.

Volumele nu mai sunt suficiente pentru acoperirea cererii, motiv pentru care anul acesta Eisberg a luat decizia de majorare a suprafe]ei [i a capacit`]ii de produc]ie a fabricii pân` la 3.000 de tone anual, \n urma unei investi]ii de circa trei milioane de euro, adic` de peste cinci ori

mai mare decât investi]ia ini]ial`, care a cuprins [i achizi]ionarea terenului de 12.000 metri p`tra]i. Trofin spune c` noua investi]ie este un minim pe care compania [i l-a propus s`-l realize-ze indiferent de cum va evolua pia]a, urmând ca \n viitor s` fie adus` mult mai mult` tehnologie [i noi linii de procesare la fabrica din Cernica. Proiectul de extindere a capacit`]ii de produc]ieface parte din master-planul ini]ial elaborat de Eisberg \nc` din 1998, plan care include cinci faze de dezvoltare pentru România. Lucian Trofin spune c`, la jum`tatea anului, când va fi terminat` investi]ia \n extindere, Eisberg România va intra \n faza doi, mai având un drum

lung de parcurs pân` la final. “Faza cinci \nseamn` Elve]ia, iar dac` ajungem acolo putem s` ne consider`m o pia]` matur` [i competitiv`”, crede Lucian Trofin, f`r` a dezv`lui orizontul de timp necesar \ndeplinirii acestui obiectiv.

Cu pa[i m`run]i, \ntr-un riguros stil elve]ian care spune “s` m`sori de cinci ori [i s` tai odat`”, Eisberg a avut o dezvoltare constant`, f`r` salturi specta-culoase, motiv pentru care Trofin spune c` a reu[it s`-[i p`streze independen]a financiar` fa]` de b`nci, un atu extrem de important \n astfel de vremuri. La acesta se adaug` [i know-how-ul elve]ie-nilor, despre care [eful Eisberg spune c` “au mereu un r`spuns” [i un plan de rezerv`. De aceea, a fost \nv`]at c` nu trebuie s` vad` criza ca pe un motiv de\ngrijorare, ci dimpotriv` ca pe o oportu-nitate, produsele pe care le vinde putând avea de câ[tigat datorit` reorient`rii consumatorilor.

Câ[tigul ar putea veni, de exemplu, din sc`derea pre]ului materiilor prime, ceea ce \i va permite economii pe care le va da mai departe \n schimbul cre[terii volumelor, ajungând astfel la o expunere din ce \n ce mai mare pe pia]`. Tot criza \i va permite s` creasc` performan]ele echipei sale, pen-tru c`, datorit` noilor condi]ii economice, pia]a muncii a cunoscut o normalizare fa]` de anul trecut [i au sc`zut preten]iile nejustificate ale angaja]ilor.

De disponibiliz`ri nu poate fi vorba \n 2009, dar Trofin spune c` nu va ezita s` \nlocuiasc` acei angaja]i care nu lucreaz` la nivelul celorlal]i, ineficien]a

putând fi u[or observat` datorit` modului liniar de organizare din cadrul Eisberg. Oricum, cei 40 de angaja]i ai companiei au fost informa]i \nc` din ul-timul trimestru din 2008 despre noile schimb`ri ce vor ap`rea \n pia]` [i \n ce mod ar putea s` se reflecte asupra activit`]ii companiei. O mentalitate \ntâlnit` \n toate fabricile din Europa unde grupul este prezent - Elve]ia, Italia, Polonia, Ungaria

[i România. Miza pe eficien]` [i aten]ia sporit` pe cifre traseaz` \ncet un model de business specific noilor realit`]ieconomice [i antreprenoriale. ê

1milion euroeste profi tul opera-]ional vizat de Eisberg România pentru 2009Sursa: Compania

COVER STORY


automobile Opel, marc` de]inut` de americani. Rüttgers s-a \ntors doar cu asigur`ri vagi c` GM nu are de gând s` \nchid` fabrici Opel - deocamdat`.

Pelerinajul s`u la Detroit spune multe despre modul \n care criza global` a lovit Europa. |n SUA, totul a \nceput din cauza creditelor subprime, o problem` aproape inexistent` \n Europa. Dar acest fapt nu a \mpiedicat continentul s` scad` rapid [i pu-ternic, ar`tând cât de strâns legat` este soarta Europei de eve-nimentele din SUA [i din restul lumii.

Pân` nu demult, europenii credeau c` au sc`pat de vârful crizei financiare. Acum, zona trece prin prima recesiune de la introduce rea monedei unice europene, \n urm` cu un deceniu. |n Spania [i Irlanda, falimentele s-au dublat fa]` de 2007 [i, pe\ntregul continent, au crescut cu 11%. |n Uniunea European`, rata [omajului ajunsese la 7,4% \n decembrie, fa]` de 6,8% cu un an \nainte. {i, conform estim`rilor Fondului Monetar Interna-

CE ANUME TRAGE

EUROPA

B`trânul continent a evitat criza creditelor subprime, dar se lupt` acum s` sprijine ]`ri subprime

De Jack Ewing Ilustra]ie de Brian Cronin

Ca prim-ministru al landului german Renania de Nord-Westfalia, Jürgen Rüttgers dorea s` salveze unul dintre cei mai mari angajatori industriali locali.

Ce a f`cut? A urcat \ntr-un avion cu direc]ia Detroit, desigur. Pe 18 februarie, Rüttgers s-a \ntâlnit cu directorul executiv al Gen-eral Motors, Rick Wagoner, \n \ncercarea de a-l convinge s` nu \nchid` fabrica din Bochum, unde 5.000 de muncitori produc

| |N JOS

26

HA

RT

~ D

E L

AU

RE

L D

AU

NIS

-ALLE

N/B

W; F

OTO

GR

AF

II D

E (

SU

S)

SE

AN

GA

LLU

P/G

ET

TY

IM

AG

ES

; (J

OS

) G

UIL

LA

UM

E H

OR

CA

JUE

LO/E

PA

/CO

RB

IS


pr`bu[it, pie]ele de credit s-au \nchis, iar \ncrederea \n me-diul de afaceri a disp`rut. Dar criza demonstreaz` [i faptul c` problemele economice ale Uniunii Europene sunt la fel de diverse ca cele 27 de state membre, de la sc`derea ex-porturilor din Germania [i Europa de Est, la cheltuielile anemice de consum din Fran-]a [i baloanele imobiliare de s`pun din Marea Britanie, Ir-landa [i Spania. “Este prima criz` care afecteaz` \ntreaga lume cu atâta violen]`”, spune Léo Apotheker, co-CEO al produc`torului german de software SAP.

|n acela[i timp, nu exist` un guvern unic, care s` elaboreze un plan coerent de salvare. Doar Banca Central` Euro-pean` (BCE) are puteri extinse asupra economiei din regiune, dar de]ine mai pu]ine pârghii ca Rezerva Federal` din SUA. |nainte de introducerea euro, acum zece ani, o ]ar` ca Spania [i-ar fi putut l`sa moneda na]io-nal` s` scad` pentru a-[i face ma[inile, vinurile, uleiul de m`sline [i alte bunuri mai atractive la export. Acum,

aceast` op]iune a disp`rut. |n schimb, companiile trebuie s` re-duc` salariile pentru a-[i recâ[tiga competitivitatea. “Oamenii nu [tiu faptul c` uniunea monetar` necesit` modalit`]i noi de ajustare \n caz de recesiune”, arat` Fernando Ballabriga, profesor de economie la [coala de afaceri ESADE, din Barcelona.

Problemele din Europa reprezint` un motiv serios de \ngri-jorare pentru restul comunit`]ii globale de afaceri. Uniunea European` este de departe cel mai important partener comer-cial al SUA [i una dintre principalele destina]ii ale exporturilor asiatice. Continentul r`mâne o pia]` esen]ial` pentru General Electric, Procter & Gamble, Toyota Motor, Sony [i mii de alte multina]ionale, multe dintre ele confruntându-se cu dificult`]iserioase \n regiune \n acest moment. Honda Motor a \nchis pentru patru luni fabrica sa din ora[ul britanic Swindon. Ford Motor spune c` va da afar` pân` \n luna mai 850 de oameni din fabricile sale din Marea Britanie, iar produc`torul de aluminiu Alcoa concediaz` sute de angaja]i din Europa, sco]ând la vân-zare facilit`]ile din Germania, Ungaria [i Italia.

GREV~ NEANUN}AT~

Nu a[a ar fi trebuit s` se \ntâmple. Economia european` a fost construit` mai mult pentru stabilitate, decât pentru cre[tere rapid`, iar autorit`]ile de aici criticau nes`buin]a americanilor [i l`comia bancherilor lor. Cre[terea mai lent` a fost un pre] pe care

]ional, produsul intern brut \n ]`rile din zona euro ar putea sc`dea cu 2% \n acest an, mai mult decât declinul de 1,6% a[teptat \n SUA. “Nimeni, inclusiv noi, nu se a[tepta ca aceast` criz` s` fie atât de sever`”, spune Peter Löscher, CEO al Siemens.

B`ncile europene nu au cump`rat multe titluri subprime, dar acum se descoper` c` au finan]at ceva mai r`u: ]`ri subprime. Fostul bloc comunist se scufund` \n recesiune, pe m`sur` ce b`ncile occidentale limiteaz` creditarea care a alimentat o cre[tere similar` cu cea din Asia \n anii ‘90. Acum, unii anali[ti cred c` fostul bloc sovietic se \ndreapt` spre o criz` similar` cu cea asiatic` din 1997-1998.

{i ce zice]i despre companii subprime? Corpora]iile europene sunt \nglodate \n datorii, având de pl`tit \n acest an 801 miliarde de dolari, cu mai mult de o treime peste datoriile corporatiste din SUA. Unele companii, ca produc`torul german de procesoare Qimonda [i cel auto suedez Saab, au anun]at c` sunt \n inca-pacitate de plat`. Mul]imea de investi]ii finan]ate prin credite se dovede[te un blestem pentru al]ii. Grupul olandez de petrochimie LyondellBasell Industries a solicitat pe 9 februarie protec]ie \n caz de faliment pentru opera]iunile sale din SUA, la doar 14 luni dup` ce a cump`rat compania Lyondell Chemical, din Houston, printr-un acord de 19 miliarde de dolari finan]at prin credite.

Ca [i \n SUA, colapsul Lehmann Brothers \n august 2008 a “ajutat” la aruncarea Europei \n recesiune. Bursele s-au

–5,0 –66,58,2

IRLANDA

–2,1 –30,96,1

MAREA BRITANIE

–6,9 –77,56,3

LETONIA

2,0 –5,38,4

POLONIA

–1,6 –52,38,8

UNGARIA

1,8 –53,27,0

ROMÅNIA

1,8 –42,66,3

BULGARIA

0,2 –39,79,0

GRECIA

–2,0 –32,66,7

ITALIA

–2,3 –14,27,2

GERMANIA

–1,8 –7,98,1

FRAN}A

–2,0 –41,614,4

SPANIA

–1,0 –46,04,5

DANEMARCA

–9,6 –88,14,5

ISLANDA

DERIVA CONTINENTAL~Sc`derea drastic` a vânz`rilor auto \n Europa arat` pesimismul provocat de [omajul ridicat [i sc`derea PIB

EVOLU}IE PIBVÅNZ~RI AUTO

{OMAJPROCENT:

Sursa: {omaj - OECD, ultimele cifre disponibile; Evolu]ia PIB - estim`ri ale Comisiei Europene pe 2009; {omajul [i PIB-ul din Islanda de la Ministerul islandez de Finan]e; Auto - Asocia]ia Produc`torilor Europeni de Automobile, evolu]ia \nmatricul`rilor noi ianu-arie 2009 / ianuarie 2008

28

29

COVER STORY

17 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

Europa s-a ar`tat dispus` s`-l pl`teasc` pentru prote-jarea locurilor de munc` [i pentru siguran]` econo-mic`. “Economia social` de pia]` din Germania este un model bun” pentru realizarea unui echilibru \ntre pia]a liber` [i protec]ia social`, a declarat cancelarul german Angela Merkel pe 30 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Din anumite puncte de vedere, are dreptate. Europa a evitat falimente bancare de genul Lehman Brothers. De[i unele b`nci britanice au probleme mari, institu]ii ca Banco Santander [i BBVA, din Spania, sau Deutsche Bank, din Germania, sunt \ntr-o form` mult mai bun` [i au reu[it pân` acum s` evite interven-]ia guvernelor. |n majoritatea ]`rilor din zon`, [omajul a crescut treptat, \n timp ce cheltuielile de consum au rezistat.

Dar nu este greu s` g`se[ti semne ale problemelor eco-nomice. La o uzin` Renault din Sandouville, \n Fran]a, mun-citorii au organizat o grev` spontan` pentru a protesta fa]` de planurile privind \nchiderea liniilor de produc]ie pentru câteva s`pt`mâni. Pe bulevardul Passeig de Gracia, din Barcelona, restaurantele sunt pline, dar un showroom Volkswagen unde este prezentat noul Scirroco, este gol. Nu este o surpriz`, având \n vedere c` vânz`rile auto au sc`zut \n Spania cu 40% \n luna ianuarie fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Iar la etajele superioare, ferestrele sunt pline cu anun]uri de \nchirieri de birouri sau vânz`ri de apartamente.

Ca centru financiar global, Londra a fost cel mai violent afectat` de criz`. Pe Bromley High Street, o zon` popular` de shopping la 16 km sud de centrul ora[ului, retailerul de mobilier Habi-tat [i-a \nchis magazinul, \n locul unei agen-]ii imobiliare a ap`rut o cas` de amanet, iar

Poundland, magazin cu toate produsele la pre]ul de o lir`, s-a extins. Localnicii [i-au sc`zut [i ei preten]iile. |n spatele g`rii Bromley, se afl` o cl`dire de birouri din c`r`mid` ro[ie care g`zduie[te sucursala local` a JobCentre Plus, agen]ia guver-namental` pentru ocuparea for]ei de munc`. Printre cei care caut` un loc de munc` se afl` [i Bharat Mistry, director IT \n vârst` de 46 de ani concediat de Morgan Stanley. El spune c` va merge la un interviu pentru un job cu un salariu la jum`tate fa]` de cel precedent. “Chiar [i pentru astfel de posturi con-curen]a e acerb`”, ofteaz` Mistry.

Companiile cu rela]ii strânse de afaceri \n SUA au v`zut cum vine criza peste ele. Stephen Featherstone, director la Llewelyn Davies Yeang, una dintre cele mai mari firme de arhitectur` din Marea Britanie, a redus num`rul angaja]ilor cu 10% \n ultimul an, dup` anularea mai multor proiecte mari \n New York. “Echi-pa de proiectare fusese preg`tit` [i, dintr-o dat`, dezvoltatorul a anulat totul”, spune Featherstone.

|n toat` Europa, companiile mai pu]in performante fali-menteaz`. Waterford Wedgwood, produc`tor anglo-irlandez de cristale [i por]elan, [i-a anun]at falimentul pe 5 ianuarie. Produc`torul german de trenule]e de juc`rie Märklin a cerut pe 4 februarie protec]ie \mpotriva creditorilor. Märklin este o parte atât de important` a culturii germane, \ncât intrarea sa \n inca-pacitate de plat` a zguduit ]ara ca [i când ar fi fost vorba despre

Angaja]i ai ArcelorMittal protestând la Marsilia pe29 ianuarie

“NIMENI, INCLUSIV NOI, NU SE

A{TEPTA CA ACEAST~ CRIZ~ S~ FIE

ATÂT DE SEVER~” PETER LÖSCHER, CEO SIEMENS

Daimler sau Siemens, confirmând faptul c` aceste vremuri sunt foarte grele. “Acum, aceast` criz` financiar` rapace vrea s` ne r`peasc` amintirile din copil`rie”, scria co-tidianul “Der Spiegel”.

Chiar [i companiile s`n`toase se preg`tesc pentru ce e mai rù. Carl-Henric Svanberg, CEO al produc`torului suedez de echipa-mente de telecomunica]ii Ericsson, spune c` vânz`rile s-au men-]inut pentru c` operatorii de pe pie]ele emergente cump`r` \nc`. |n acela[i timp, “este nerealist s` credem c` nu vom fi afecta]i,\ntr-un fel sau altul”, a spus Svanberg pe 17 februarie, la Con-gresul Mondial al Comunica]iilor Mobile de la Barcelona, unde vizitatorii s-au \nghesuit s` vad` nout`]ile de la standul Ericsson. Dar atmosfera a fost \n[el`toare. Expozi]ia a atras cu 15% mai pu]ini vizitatori \n acest an. Astfel de avertismente au determinat Ericsson s` elimine 5.000 de locuri de munc`, parte a unui plan de reducere a costurilor cu 1,2 miliarde de dolari \n acest an.

Industria auto european` s-ar putea confrunta cu cea mai difi-cil` perioad` din istorie [i trage dup` ea multe ora[e. Rüsselsheim, \n Germania, unde se afl` cea mai mare fabric` Opel, nu era un ora[ dinamic nici \nainte de criz`. Cu 60.000 de locuitori, locali-tatea de pe malul fluviului Main, la 32 km vest de Frankfurt, se confrunt` de ani de zile cu cre[terea [omajului. |ntr-un fast-food din apropierea intr`rii \n fabric`, un muncitor concediat bea bere la ora nou` diminea]a. Pu]in mai \ncolo, cafeneaua “Eis Café San Marco” \ncearc` s` atrag` clien]i oferind pre]uri la jum`tate pen-tru bùturi [i gust`ri. “Ne rug`m ca Opel s` nu \nchid` fabrica”, spune Giuseppe Basile, directorul de origine italian` al cafenelei.

DEPENDEN}I DE EXPORTURI

Economia european` este altfel construit` decât cea american`. |n SUA, consumatorii \narma]i cu carduri de credit au alimentat cre[terea. |n cele mai multe p`r]i ale Europei, mai ales \n Ger-mania [i ]`rile din est, exporturile sunt locomotiva cre[terii, ceea ce face zona vulnerabil` la probleme externe. Trei sferturi din ma[inile produse \n Germania sunt exportate [i multe din piesele folosite \n BMW-uri sau Volkswagen-uri provin din Slovacia, Po-lonia [i alte ]`ri din Est.

La rândul lor, statele est-europene depind masiv de con-

sumatorii Europei Occidentale. Produc`torul de mobil` Swarzedz, din ora[ul polonez cu acela[i nume, a anun]at \n ianuarie c` intr` \n faliment, dup` 100 de ani de activitate, ca urmare a sc`derii vânz`rilor de case din vestul Europei, care a dus la reducerea cererii de mobilier. |nchiderea companiei este dureroas` pentru or`[elul de 30.000 de oameni. “Muncitorii sunt frustra]i, pe bun` dreptate”, spune Lukasz Stelmaszyk, directorul executiv al Swarzedz.

Problemele sunt mai grave \n cele mai s`race ]`ri europene. Cre[terea lor masiv` a fost alimentat` de \mprumuturile acor-

date companiilor [i consumatorilor de grupuri financiare ca UniCredit Group (Italia), Commerzbank (Germania) [i KBC Group (Belgia). Prin urmare, unele ]`ri au acumulat deficite de cont curent uria[e. |n Bulgaria, acesta reprezint` peste 20% din PIB. Un risc \n plus este faptul c`, \n perioada de boom economic, b`ncile au oferit credite la dobânzi sc`zute \n euro [i franci elve]ieni. Când forintul ungar, leul românesc [i alte monede mai slabe au \nceput s` se devalorizeze, vara trecut`, costul ratelor pentru acele \mprumuturi a crescut brusc. Peste jum`tate din datoria privat` din Ungaria, România [i Bulgaria este \n valut`, potrivit Morgan Stanley. Acum, clien]ii din ]`rile est-europene datoreaz` b`ncilor strìne echivalentul unei tre-imi din PIB-ul total al ]`rilor lor, potrivit B`ncii Reglementelor Interna]ionale.

Problema datoriei este agravat` de pr`bu[irea exporturilor [i a cheltuielilor de consum. |n România, a doua cea mai s`rac`]ar` din UE dup` Bulgaria, produc`torul de o]el Arcelor Mittal a \nchis pentru dou` luni combinatul siderurgic de la Hunedoara, l`sând \n [omaj tehnic 1.200 de angaja]i. Dacia, divizie a grupu-

lui francez Renault care produce modelul low-cost Logan la Pite[ti, a redus produc]ia [i a renun]at la investi]ii de 130 de milioane de dolari.

Liderii politici [i bancherii centrali din Europa se confrunt` cu constrângeri unice \n tentativa lor de a revigora cre[terea. Pla-nuri de stimulare, ca ini]iativa german` de a oferi reduceri de 3.200 de dolari oamenilor

care dau ma[inile vechi la casare pentru a cump`ra altele noi, au efecte limitate, ce nu trec peste grani]`. O ]ar` ca România are nevoie ca fabricile din China s` \nceap` s` cumpere din nou utilaje din Germania, care s` creasc` cerea de o]el din România. Dar toate programele de stimulare economic` din zona euro nu ajung nici m`car pân` la 1% din PIB [i sunt concentrate pe in-frastructur`, oferind prea pu]in ajutor unor domenii ca turismul, care angajeaz` milioane de europeni.

La rândul lor, guvernele na]ionale se confrunt` cu alegeri di-ficile pentru a-[i salva b`ncile. Dup` pr`bu[irea comunismului, (D

E L

A S

T. L

A D

R.) S

UZ

AN

NE

PLU

NK

ET

T/R

EU

TE

RS

; J

YLLA

ND

S-P

OS

TE

N/W

PN

; N

IKO

S A

RV

AN

ITID

IS/E

PA

/CO

RB

IS


Sofi a, Bulgaria: Datoriile sunt uria[e, multe fi ind denominate\n valut`

“ESTE NEREALIST S~ CREDEM C~ NU VA FI

AFECTAT~ {I COMPANIA NOASTR~, |NTR-UN

FEL SAU ALTUL” CARL-HENRIC SVANBERG, CEO ERICSSON

30


grupuri financiare austriece ca Erste Group [i Raiffeisen International au cump`rat b`nci de stat din Europa de Est, iar ast`zi Austria de]ine \n regiune active echivalente cu cel pu-]in dou` treimi din produsul sù intern brut. Sprijinindu-[i b`ncile proprii, guvernul de la Viena sus]ine, practic, subsidiarele din fostele state comuniste.

Europa nu are institu]ii cu un mandat clar pentru tratarea regional` a acestui gen de probleme. BCE nu poate s` stimuleze credi-tarea prin achizi]ia de titluri comerciale [i ti-

tluri garantate cu active, a[a cum a f`cut Fed \n SUA, arat` Mewael F. Tesfaselassie, economist la Institutul pentru Economie Mondial` din Kiel. Guvernul de la Wash-ington sus]ine Fed, dar nu este clar cine va

pl`ti dac` BCE va suferi pierderi masive de capital.Tensiunile economice \ncep s` se manifeste \n strad`. |n ianu-

arie, fermierii greci care solicitau ajutor guvernamental au blocat punctele de frontier`, oprind traficul interna]ional mai mult de o s`pt`mân`. Iar pe 13 ianuarie, 10.000 de protestatari s-au adu-nat \n Pia]a Doma, din Riga (Letonia), cerând guvernului s` ia m`suri pentru a rezolva problemele provocate de criza financiar`. Protestul a devenit violent, demonstran]ii atacând poli]ia, jefuind magazine [i sp`rgând ferestrele mai multor sucursale bancare din zona Ministerului de Finan]e. “Exist` extrem de mult` ten-siune [i mult stres”, spune Filip Klavins, avocat american de origine leton` care lucreaz` \n Riga.

DATORII INDIVIDUALE SC~ZUTE

Pe m`sur` ce situa]ia se deterioreaz`, unii anali[ti cred c` un membru mai slab al zonei euro, poate Grecia sau Irlanda, s-ar putea retrage din UE \n loc s` fie nevoit s` reduc` salariile [i s` nu poat` lupta contra [omajului. Dar pu]ini economi[ti cred cu adev`rat c` uniunea monetar` se va destr`ma. Din contr`, mem-bri ai UE care nu au adoptat euro, ca Islanda [i Danemarca, ar putea \ncerca s` fac` acest lucru pentru a se proteja de declinul accentuat al propriilor monede na]ionale. “Imagina]i-v` cum ar fi fost ca George Soros s` parieze \mpotriva m`rcii germane, lirei

COVER STORY

Citi]i, salva]i, [i adùga]i con]inut\n noua re]ea Web 2.0 a BusinessWeek

ExchangeBusiness

Pove[ti pesc`re[tiPescuitul a fost mult` vreme motorul economiei islandeze, o industrie atât de important`, \ncât monedele acestei ]`ri au pe ele imagini de pe[ti [i crabi \n loc de regi sau pre[edin]i. Pescarii se tem c` pr`bu[irea sistemului fi nanciar islandez ar putea duce la cel mai rù co[mar al lor: aderarea la UE, afi rm` “The Christian Science Monitor”. Pescarii islandezi se opun integr`rii din cauz` c` aceasta ar \nsemna cedarea zonelor de pescuit birocra]ilor europeni. Dar cum moneda islandez` este la p`mânt, ]ara vrea s` adopte euro, ceea ce presupune aderarea la UE.

Pentru \ntregul articol, accesa]i bx.businessweek.com/european-fi nancial-crisis/

italiene [i francului francez. E o binecuvântare c` exist` euro [i BCE”, spune Michael Burda, profesor de economie la Universi-tatea Humboldt, din Berlin.

Totu[i, criza \i oblig` pe liderii europeni s` regândeasc` modul \n care \[i gestioneaz` economiile. Uniunea European` are, pro-babil, nevoie de un organism unic de reglementare financiar-bancar`, \n loc de \ncreng`tura de institu]ii na]ionale din prezent. Se discut` despre \nfiin]area unui fond european de garantare a depozitelor, pentru a preveni retragerea banilor din b`nci de c`tre ungurii sau lituanienii speria]i de contextul economic. Comisia European` ar putea emite obliga]iuni \n nume propriu, garantate de to]i membrii, pentru a sprijini ]`ri ca Spania, unde costurile de creditare au crescut dup` sc`derea ratingului de ]ar`.

Europa are unele avantaje competitive fa]` de SUA [i ar putea ie[i mai repede din criz`. Dup` decenii de investi]ii \n energie nuclear`, solar` [i eolian`, precum [i datorit` tradi]iei de conser-vare a energiei, continentul este mai pu]in vulnerabil la [ocurile petroliere ca SUA. Datoriile consumatorilor priva]i sunt \nc` relativ sc`zute \n majoritatea ]`rilor, ceea ce \nseamn` c` b`ncile nu vor suferi noi [ocuri. Iar practicile conservatoare de \mpru-mut \nseamn` c`, \n afara Marii Britanii [i a Irlandei, b`ncile europene [i-ar putea reveni mai rapid decât cele devastate din SUA. Directorul executiv al Deutsche Bank, Josef Ackermann, arat` chiar c`, refuzând ajutorul din partea statului, va avea mai mult` libertate pentru a opera pe plan interna]ional decât rivalii supu[i interven]iilor guvernamentale. “Ne control`m singuri soarta”, a spus el pe 5 februarie.

Ca [i \n cazul companiilor sale, soarta Europei ar putea de-pinde de evenimente din afara propriilor grani]e. Germania [i Europa de Est nu-[i vor reveni pân` când nu se revigoreaz` cererea de automobile [i utilaje din Rusia, Orientul Mijlociu, SUA [i China. Marea Britanie [i Irlanda, cu sistemele lor ban-care uria[e, trebuie s` a[tepte stabilizarea pie]elor financiare interna]ionale. A[a cum criza a \nceput \n alt` parte, s-ar putea s` fie nevoie ca ea s` se \ncheie \n alt` parte, \nainte ca Europa s` redevin` s`n`toas`. ̂–Cu contribu]ia: Carol Matlack [i Tiffany Stecker (Paris), Kerry Capell [i Mark Scott (Londra), Jason Bush (Riga) [i Bogdan Turek (Var[ovia)

Fermierii greci au blocat trafi cul interna]ional de camioane timp de peste o s`pt`mân`

31

34


Pân` de curând, era o poveste de succes. Acum, Letonia s-ar putea afl a “\n pragul falimentului”

De Jason Bush

a produsului intern brut cu \nc` 12%. |n ciuda unui \mprumut sal-vator de 7,5 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Interna]ional,ob]inut \n decembrie, guvernul este obligat s` ia m`suri severe, in-clusiv reducerea cu 15% a salariilor din sectorul bugetar.

Este o schimbare radical` pentru o ]ar` care pân` de curând era considerat` o poveste economic` de succes. |n capitala Riga, privirea este atras` rapid de dovezile clare ale recentei cre[teri eco-nomice. Ora[ul a devenit un magnet pentru turi[tii occidentali, transformând centrul \ntr-un labirint colorat de magazine de lux, cafenele [i restaurante. Sucursale bancare moderne, \n mare parte ale unor b`nci scandinave ca Swedbank [i SEB (ambele din Sue-dia), pot fi v`zute la aproape fiecare col] de strad`.

Dar aceste semne omniprezente ale bog`]iei sunt \n[el`toare. |n ianuarie, str`zile pitore[ti din partea medieval` a capitalei letone au devenit scena improbabil` a ciocnirilor dintre poli]ie [i tinerii care au aruncat cu pietre \n for]ele de ordine [i \n vitrine, dup` ce o demonstra]ie pa[nic` antiguvernamental` la care au participat 10.000 de oameni a degenerat \n ac]iuni violente. Instabilitatea poli-tic` a culminat cu demisia guvernului de coali]ie de centru-dreapta, pe 20 februarie. Noul premier desemnat, Valdis Dombrovskis, a recunoscut faptul c` Letonia este “\n pragul falimentului”, cerând poporului s` accepte pachetul de austeritate impus de FMI sau s` se preg`teasc` de dezintegrarea financiar` a ]`rii.

“Dac` ]i se stric` frigiderul trebuie s`-l \nlocuie[ti, dar dac` ]i se \nveche[te mobila, mai po]i a[tepta doi-trei ani”. Este descrierea plin` de am`r`ciune a situa]iei pie]ei autohtone de mobil` f`cut` chiar de Dan {ucu, cel care conduce cel mai mare juc`tor de profil, Mobexpert. Pentru retailerii de mobil`, ace[ti doi-trei ani de “ab-stinen]`” ar putea reprezenta condamnarea la faliment.

Linards Naglis spune c` nu poate dormi noaptea. |n ultimii 15 ani, \ntreprinz`torul leton a trìt bine ca director de proiecte pentru un consor]iu de investitori occidentali \n ]ara sa natal`, cump`rând terenuri pe care urmau s` fie dezvoltate proiecte imobiliare. Dar recent Naglis [i aproape to]i colegii sì au fost concedia]i, pentru c` nu mai exist` contracte. Acum, \n loc s` planifice vacan]e cu familia \n Florida, este \ngrijorat c` nu-[i va putea pl`ti facturile. Economiile sale, investite \n propriet`]i din Bulgaria, s-au evaporat [i ele. “Sincer, nu m-am gândit vreodat` c` voi ajunge \n aceast` situa]ie. Nu m` a[teptam s` fiu milionar, dar credeam c` voi trì decent [i confortabil. Acum, nu cred c` voi reu[i s` fac nici m`car acest lucru”, spune el.

Povestea lui Naglis este, \n multe privin]e, povestea \ntregului stat baltic. Dintre toate ]`rile lovite de criza financiar` global`, nici una nu a suferit o r`sturnare de situa]ie atât de rapid` [i devastatoare ca Letonia. Mica republic ̀baltic ̀a \nregistrat anul trecut o sc`dere eco-nomic` catastrofal` de 10,5%. Pentru 2009 este estimat` o pr`bu[ire

LETONIA:UN CAZDISPERAT

STOCKMANN

35

COVER STORY


CONSECIN}E IMOBILIARE

Ce s-a \ntâmplat, de fapt? Pe m`sur` ce recesiunea global` se adânce[te, Letonia, cu o economie mic` [i liberalizat`, este lovit` foarte dur \n principal de declinul exporturilor. Problemele sale sunt exacerbate de faptul c` moneda na]ional` este legat` direct la euro, o solu]ie care a ajutat economia, dar acum devine problematic`. |ns` bazele crizei au fost puse cu mai mul]i ani \n urm`.

Este vorba despre povestea familiar ̀a supra\nc`lzirii pie]ei imo-biliare, alimentate de creditele foarte accesibile, gradul de \ndatorare excesiv [i reglement`rile laxe. “Pia]a imobiliar ̀de aici era o nebunie. Exista mentalitatea c ,̀ dac ̀ai \n proprietate un apartament sau dou ,̀ e[ti bogat. Oamenii credeau c` se pot \mbog`]i f`r` s` fac` nimic”, spune Aleksis Karlsons, proprietar de hoteluri [i dezvoltator imobiliar din Riga. |n punctul maxim, \n urm ̀cu doi ani, pre]ul mediu al unui apartament \n capitala leton` ajunsese la nu mai pu]in de 2.000 de euro pe metrul p`trat. De atunci, pre]urile au sc`zut cu peste 50%.

De[i letonii de rând ar putea fi blama]i, par]ial, pentru naivitatea lor, guvernul are o responsabilitate [i mai mare, fiindc` nu a luat m`suri pentru a opri umflarea balonului de s`pun imobiliar când a avut ocazia. “Guvernul nu a f`cut nimic pentru a pune cap`t euforiei, din contr` s-a al`turat entuziasmului general”, spune Peteris Strautins, economist-[ef la Swedbank \n Riga.

Chiar [i \n plin boom economic, când economia ]`rii cre[tea\ntr-un ritm anual nesustenabil de 11%, Letonia \nregistra defi-cite bugetare. |n prezent, deficitul de cont curent al republicii baltice a ajuns la procentul colosal de 25% din PIB.

Aceste e[ecuri clare de gestiune macroeconomic` explic` \n mare parte de ce a ajuns acum Letonia \ntr-o situa]ie atât de dis-perat`. Dar, \n unele privin]e, ca [i vecinii baltici Lituania [i Estonia, ale c`ror economii sunt [i ele \n dificultate, Letonia sufer` pentru c` a urmat sfatul de a-[i liberaliza sectorul financiar, deschizând economia c`tre capital [i investi]ii externe. “Integrarea \n Uniunea European` [i promisiunea ader`rii la euro a oferit investitorilor un puternic sentiment de securitate”, crede Jerry Wirth, pre[edintele RBM Property Group, din Riga. El adaug` c` mul]i investitori din Europa Occidental`, atât persoane private, cât [i b`nci, s-au \nghe-suit s` participe la marele balon de s`pun imobiliar.

TREZIREA LA REALITATE

Implica]iile nu se limiteaz ,̀ \ns ,̀ la Letonia. |ntr-o m`sur ̀mai mare sau mai mic`, toate ]`rile din Europa Central` [i de Est se trezesc acum la o realitate dureroas ,̀ dup` ani de zile de cre[tere pe credit, finan]at` \n principal de b`nci occidentale. “Au adoptat modelul de cre[tere pe care noi \l consideram corect, bazat pe fluxuri de capital, convergen] ̀[i valori europene”, recunoa[te Erik Berglof, economist-[ef la Londra pentru Banca European ̀pentru Reconstruc]ie [i Dez-voltare (BERD). “Nu modelul a fost gre[it. Eroarea a venit din lipsa de arhitectur ̀care s ̀sprijine acest model”, adaug ̀el, referindu-se la lipsa de supraveghere atent ̀a fluxurilor de capital [i la cre[terea ne-sustenabil ̀[i nejustificat ̀a pre]urilor activelor. Acum, arat ̀Berglof, este nevoie vital ̀de ac]iuni interna]ionale concertate pentru a gestio-na criza din regiune, sprijinite de “resurse financiare importante”.

Aceast ̀idee a devenit tema principal̀ din ultima vreme, pe m`sur` ce tot mai mult` lume crede c` problemele economice tot mai mari din Europa de Est ar putea deveni contagioase [i vor \ncepe s ̀afec-teze [i ]`rile din Europa Occidental .̀ Dar recunoa[terea pericolului unei contagiuni interna]ionale s-a dovedit pân ̀acum mai facil̀ decât g`sirea unor solu]ii potrivite. Unii lideri est-europeni au fost mai mult decât dezam`gi]i când, pe 1 martie, cancelarul german Angela Merkel a respins f`r ̀discu]ii o propunere din partea Ungariei privind un aju-tor de 180 de miliarde de dolari pentru ]`rile din Est. Totu[i, ar putea ap`rea alte solu]ii de salvare. |n februarie, mini[trii de Finan]e din G7 au c`zut de acord \n principiu s ̀dubleze finan]area pentru FMI \n acest an, pân ̀la 500 de miliarde de dolari, detaliile urmând s ̀fie definitivate la reuniunea anual ̀a Fondului, din aprilie.

Chiar dac ̀astfel de m`suri de sprijin vor fi luate \n cele din urm ,̀ ele nu vor putea face mare lucru \n a \nl`tura efectele imediate din

]`rile sever afectate, cum este Letonia. Sal-varea pe termen lung depinde de revenirea economiei globale, care pare, deocamdat ,̀ o perspectiv ̀descurajant de \ndep`rtat .̀ |ntre timp, majoritatea letonilor \ncearc` s`-[i p`streze demnitatea \n fa]a dificult`]ilor [i se roag ̀pentru vremuri mai bune. ̂

„GUVERNUL NU A F~CUT NIMIC PENTRU A PUNE CAP~T

EUFORIEI, DIN CONTR~ S-A AL~TURAT ENTUZIASMULUIGENERAL”, PETERIS STRAUTINS, ECONOMIST-{EF SWEDBANK

Explozia imobiliar` a gr`bit declinul economiei letone


De Stephen BakerIlustra]ii de Bryan Christie

c`rile a aproximativ patru milioane de utilizatori de telefoane mo-bile \n decurs de un an. Ace[tia au fost localiza]i prin sisteme GPS, prin antenele care le capteaz` semnalul sau prin re]ele locale Wi-Fi care le detecteaz` prezen]a. Din punctul de vedere al anali[tilor Sense, ace[ti oameni nu au nume: sunt doar puncte care se mi[c` pe h`r]ile din calculatoarele companiei. Fluxul de date provine de la o companie din New York, al c`rei nume Sense nu l-a oferit.

Se pare c` se pot afla foarte multe din tiparele deplas`ii acelor puncte pe hart`. Este posibil s` apar` grupuri \n jurul unui res-taurant popular sau al unui retailer. De asemenea, este u[or s` afli detalii despre fiecare punct \n parte. C`l`torii \n interes de servi-ciu au tendin]a s` se adune \ntr-un anumit loc din fiecare ora[. Cei proasp`t concedia]i fac tranzi]ia de la rutina precis` din timpul programului de lucru la drumuri aleatorii. {i Sense poate ad`uga

VIITORULPE

Imagina]i-v` c` propria dumneavoastr` companie ar avea un raport complet cu privire la activitatea clien]ilor – fiecare drum la magazinul alimentar, fiecare drum c`tre serviciu, sau fiecare plimbare cu câinele. Ce a]i putea afla astfel despre ei? |narma]i cu aceast` tehnologie, ce fel de produse sau servicii a]i putea s` le vinde]i? La fel de important, dac` a]i apela la abordarea cea mai bun` - relevant` [i la momentul oportun, desigur – clien]ii \ngrijora]i pentru propria intimitate v-ar respinge? Nu este de domeniul [tiin]ifico-fantasticului. O industrie proasp`t n`scut`, care se extinde din laboratoarele Google [i Nokia c`tre o re]ea de companii de tip start-up alimentate de baze de date r`spunde la toate \ntreb`rile de mai sus.

|ntr-o sear` de iarn`, \n cartierul SoHo, din New York, o mic` echip` de anali[ti de la un start-up numit Sense Networks studiaz` mi[-

Companiile ar putea [ti \n curând unde se vor afl a cel mai probabil clien]ii \n fi ecare minut din zi

36

ANALIZ~


acestor puncte digitale noi informa]ii. Prin localizarea zonelor \n care punctele probabil dorm, compania poate afla venitul mediu \n func]ie de cartierul fiec`ruia. Apoi devine mai u[or de prezis dac` cei care \[i petrec timpul lâng` parc`ri sunt \n magazine \n c`utarea produselor de lux sau a celor mai ieftine.

LABORATORUL UMANIT~}II

Dup` câteva s`pt`mâni de monitorizare a unui punct, calculatorul Sence are suficiente date pentru a-l plasa \ntr-un trib – un grup de oameni cu comportament asem`n`tor. Un trib include “p`s`rile de noapte”, care exploreaz` barurile [i restaurantele dup` miezul nop-]ii. Greg Skibiski, fondator Sense, [i Tony Jebara, cercet`torul-[ef al companiei [i profesor de informatic` la Universitatea Columbia, i-a numit “tineri [i nelini[ti]i”. Un alt grup pare ini]ial c` este comple-

mentar tribului “tinerilor nelini[ti]i”. Ace[tia sunt fideli unui singur local [i revin acas` la ore normale. “Mu[te be]ive”, le spune Jebara.

La fiecare pas, membrii triburilor Sense ajut` la crearea unui nou laborator al umanit`]ii \n mi[care. Fenomenul \n dezvoltare, alimentat de telefoanele mobile cu internet [i de explozia de noi aplica]ii software pentru aceste dispozitive, este mult a[teptatul in-ternet al viitorului. “Telefonul din mân` este o punte care leag` lu-mile virtuale de cele reale”, spune Michael Halbherr, vicepre[edinte la gate5, divizia de internet mobil a Nokia.

Sense, condus` de Skibiski, \n vârst` de 35 de ani, este aproape invizibil` \n aceast` pia]`. Este o companie de servicii condus` de cinci doctoranzi [i de o serie de algoritmi. Companiile de telefonie [i publicitarii furnizeaz` Sense informa]ii brute despre deplas`rile [i comportamentul oamenilor. Misiunea Sense este transformarea

37

BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009BUSINEEEEEEEEEENNNEEEEEEEEEEEEENNNEEEEEEEEEENNNEEEEEEENNNEEEEEEEENEEEEEEEEEEENEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEESSSSSSSSSWSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS EEK I 17 MARMAMAMAMAMAMAMAAAMAAMAMAMAMAMAMAMAMAAMAAAAMAAAMAMMMMMMAAAAAMMMAMAMMAMMMAAAAAMMMMMAAAAAAAMMMMAAAMMMAAAMAMMAAMAMAMMAMAMAAMAMAMMMAAAMMMMAAMMMAAMMMMAAAMMMAAAMMMMMAAAAAMMMAAAAMMMMMMAMAMMAMAMAAAAMMAAAAMMAAAAAAA TIE 2009

mun]ilor de informa]ii \n date utile: care este cel mai probabil produs ce va fi achizi]ionat de anumi]i in-divizi [i unde se vor afla ace[tia când vor fi lovi]i de apetitul pentru cump`r`turi. Compania caut` finan-]are de la fondurile de investi]ii [i ar putea \ntâmpina dificult`]i \n actualul climat economice. Dar, in-diferent ce se va \ntâmpla cu Sense, metoda sa de cercetare – prezicerea preferin]elor oamenilor prin prisma deplas`rii lor – ar putea \n curând s`-[i fac` sim]it` prezen]a \n tot felul de domenii, de la mar-keting [i finan]e, la media. |ntreb`rile care planeaz` sunt cât de curând se vor transforma aceste informa-]ii din interior \n bani [i care sunt companiile care vor culege roadele.

Departamentele de marketing viseaz` de mult` vreme s` localizeze cump`r`torii, \n centrele com-erciale sau \n magazinele concuren]ei, [i s`-i bom-bardeze cu reclame personalizate sau cupoane de reduceri. (Implica]iile \nc`lc`rii intimit`]ii sunt o problem` mare, dup` cum vom vedea). Dar ramifica-]iile mediului de afaceri din jurul Internetului Viito-rului dep`[esc grani]a cu marketingul. Informa]iile furnizate de telefoanele mobile promit, de asemenea, s` ajute cercet`torii s` \mbun`t`]easc` sistemul de transport, s` studieze r`spândirea criminalit`]ii sau a bolilor [i chiar s` monitorizeze [i optimizeze depla-sarea angaja]ilor. Doi dintre principalii sus]in`tori ai Sense sunt fonduri de hedging, aflate \n cùtarea celor mai noi informa]ii despre comportament, dup` care pot lua cele mai bune decizii investi]ionale.

STRATEGIA GOOGLE

Pentru a \n]elege ce face Sense cel mai u[or este s` ne gândim la cine altcineva decât la Google. Motorul de cùtare a disecat comportamentul internau]ilor, inclusiv ce pagini viziteaz` [i c`tre care dintre ele fac trimiteri. Cu aceste cuno[tin]e, Google a dezvoltat o hart` a influen]ei [i a relevan]ei miliardelor de site-uri. Este baza afacerii publicitare bazate pe cùtare.

Eforturile f`cute de Sense [i alte companii au ca scop crearea unei h`r]i similare \n lumea fizic`. Gândi]i-v` la fiecare bar, restaurant, stadion sau col] de strad` ca la o pagin` web. Fiecare persoan` care ajunge acolo, dintr-un punct de vedere, a “votat” pentru local. Anu-mite zone, precum Times Square, sunt extrem de populare - poate ar fi echivalentul paginii Yahoo! din lumea fizic`. Altele, de pild` un restaurant din nord-estul statului Vermont, sunt echivalentul unui blog obscur. Dar persoanele care ajung \n dou` locuri diferite \n acela[i timp ar putea avea câteva tr`s`turi \n comun.

|n cele din urm`, aceste informa]ii personale ar putea da na[tere unui nou gen de cartografiere. H`r]ile evoluate vor identifica locuri nu dup` drumuri, p`duri sau mun]i, ci dup` ce fel de oameni \[i pe-trec timpul acolo [i mai ales dup` ce fac ei acolo. Dac` eforturile dau roade, aceste valuri de informa]ii au [anse mari s` devin` o resurs` vital` pentru orice companie care vrea s` promoveze un mesaj, s` vând` o bùtur`, s` \nchirieze o camer` sau s` umple un stadion.

Dar cum s` materializezi financiar aceste h`r]i? Sense a lansat vara trecut` \n San Francisco aplica]ia Citysense. Abona]ii care co-

piau acest program \n memoria telefoanelor mobile au acceptat s` fie localiza]i [i plasa]i \ntr-un trib. Apoi, vor putea localiza persoane cu aceea[i mentalitate. Un utilizator din grupul “Tân`r [i nelini[tit” care caut` companie, de exemplu, la ora 13, ar putea accesa harta ora[ului de pe mobil, ca s` vad` \n ce cluburi pulseaz` punctele ro[ii omoloage. Totu[i, dup` dou` luni, echipa lui Skibiski a conchis c` acest gen de programe ar aduce Sense \n aten]ia celor care lupt` pentru p`strarea intimit`]ii personale, lucru pe care nu [i-l putea permite din punct de vedere financiar.

S-au concentrat pe procesarea informa]iilor de pe telefoanele mobile pentru mediul de afaceri, inclusiv pentru publicitari. Kine-tics, divizia de publicitate outdoor a gigantului WPP, a studiat in-forma]iile Sense provenite din San Francisco [i a remarcat c` unul dintre triburi frecventa un bar din cartierul portuar, unde o promo-]ie la o bere (care nu va fi men]ionat`) avea succes. Au convins

MissionDistrict

Haight-AshburyKezarStadium

NoeValley

DiamondHeights

University ofSan Francisco

PacificHeights

WesternAddition

Fisherman’sWharf

RussianHill

MarinaDistrict

North Beach

Chinatown

TelegraphHill

Japantown

Nob Hill

ZIUA, |N TIMPUL S~PT~MÂNII

NOUA HART~ DIN SAN FRANCISCOSense Networks studiaz` mi[c`rile oamenilor prin localiza-rea informa]iilor generate de telefoanele mobile

Culori: Str`zile aglomerate \n timpul orelor de vârf ar putea fi codate cu culoarea verde. Zonele unde anumi]i oameni, de exemplu turi[tii, se adun` de obicei au o culoare \nchis`.

S

ot\nFewmp

Harta: Calculatoarele Sense creeaz` o hart` a ora[ului pentru fi e-care or` a s`pt`mânii. Similarit`]ile compor-tamentale genereaz` propriile culori, dar calculatorul nu are idee ce semnifi c`.

TIMP PETRECUT|N CARTIERCUMP~R~TURISERVICIUTURISMREPARA}II AUTO,ALTE SERVICII

ACTIVIT~}I CHEIE:

H~

R}I D

E D

AV

ID F

OS

TE

R

38

ANALIZ~


compania produc`toare de bere s` extind` promo]ia \n alte baruri din ora[ care atr`geau puncte de aceea[i culoare. Primele rezultate par promi]`toare. “Experiment`m cu informa]ii mobile de trei sau patru ani”, spune Steve Ridley, CEO la Kinetics. “Acum a ajuns \n stadiul \n care ne afecteaz` efectiv afacerea de baz`”.

Procesul a durat o vreme. |n urm` cu un deceniu, \n timpul expansiunii internetului [i telefoniei mobile, departamentele de marketing au ridicat \n sl`vi poten]ialul internetului pe mobil. Au discutat despre posibilitatea de a oferi clien]ilor cupoane digitale \n timp ce ace[tia trec pe lâng` cluburi [i cafenele. Declinul marketin-gului tradi]ional bazat pe date demografice (vârst`, sex, venit, etnie) era inevitabil, o dat` ce se vor putea concentra pe individ.

Aceast` viziune s-a dovedit ineficient` \n multe col]uri ale lumii, \n mare parte din dou` motive. Unul - primele telefoane cu internet ofereau sisteme de localizare [i servicii de informare rudimentare.

Mai important, prea pu]ini clien]i doreau reclame pe terminalele mobile, mai ales dac` erau nevoi]i s` pl`teasc` pentru acestea.

Promisiunea schimb`rii a sosit cu doi ani \n urm`, \n interiorul carcaselor lucioase din o]el inoxidabil cu ecran tactil. Primul telefon ridicat la rang de calculator, iPhone de la Apple, care a \nregistrat un succes remarcabil [i \n rândul celor mai pu]in pasiona]i de tehnolo-gie, a declan[at un uria[ val de dispozitive similare. Toate au atras utilizatorii s`-[i transfere tot mai mult din activitatea desf`[urat` pe computer pe dispozitivele mobile. Rezultatul: o explozie de in-forma]ii cu privire la utilizatorii \n mi[care.

La fel de important ca telefonul este [i software-ul. Apple a provocat dezvoltatori independen]i s ̀programeze aplica]ii pentru telefon. To]i,de la micii produc`tori de jocuri, la Bank of America puteau s ̀ofere aplica]ii pentru iPhone. App Store ofer` acum peste 8.000 de pro-grame, inclusiv o plaj ̀larg ̀de aplica]ii care se folosesc de localizare pentru furnizarea de servicii precum recomandarea restaurantelor din vecin`tate. Google, Nokia, Research In Motion [i Microsoft au urmat modelul [i au lansat propriile magazine de aplica]ii.

“INCREDIBILA BOG~}IE INFORMA}IONAL~”

De fiecare dat` când un utilizator acceseaz` o aplica]ie, fie c` este pentru convertirea telefonului \n aparat de radio sau pentru a licita pe eBay, timpul [i locul desf`[ur`rii evenimentului ajunge exact la compania care vinde serviciul. Anumi]i produc`tori de telefoane pot [i ei s` acceseze aceste informa]ii, \n func]ie de modelul telefonului. Desigur, operatorul de telefonie mobil` vede datele [i le poate plasa \n contextul comportamentului utilizatorului, reflectat prin tiparul de deplasare al acestuia [i cel de efectuare a apelurilor. De[i opera-torii mobili sunt la curent de mult timp cu compartamentul con-sumatorilor, aplica]iile aduc perspective cruciale prin sublinierea direct` a intereselor [i nevoilor fiec`rei persoane. Cercet`torii Sense au descoperit c` “Mu[tele Be]ive” acord` mai mult timp jocurilor cu teme alcoolice de pe telefoanele mobile. “Dintr-o dat`, avem aceast` incredibil` bog`]ie informa]ional` despre cum [i unde folosesc uti-lizatorii aceste aplica]ii mobile”, spune Ted Morgan, CEO la Sky-hook Wireless, furnizor de tehnologie pentru localizare.

De asemenea, este mai u[oar` localizarea precis` a unui dispozi-tiv mobil. De obicei, operatorii monitorizau deplasarea clien]ilor folosind antenele care recepteaz` [i retransmit semnalul. Fiecare telefon, chiar [i nefolosit, men]ine leg`tura cu aceste antene pentru a primi sau efectua apeluri. Dar releele pot rata loca]ia unei per-soane cu câteva sute de metri. Sateli]ii sunt mult mai preci[i, dar adesea nu func]ioneaz` când utilizatorii sunt \n interior. Majori-tatea telefoanelor de ultim` genera]ie, inclusiv iPhone, au Wi-Fi, tehnologie radio utilizate \n re]elele casnice. Aceste semnale pot localiza o persoan` cu o precizie de pân` la zece metri.

Prin simpla deplasare \ntr-un centru comercial, un telefon semnaleaz` prezen]a sa c`tre sute de re]ele Wi-Fi din magazine. Skyhook, care localizeaz` milioane de clien]i pentru companii care ofer` servicii de telefonie mobil`, a conectat 100 de milioane de puncte de acces Wi-Fi din toate col]urile lumii. Va avea o mul-]ime de dispozitive de localizat: circa 56 de milioane de mobile echipate cu Wi-Fi au fost vândute \n 2008, conform informa]iilor Alian]ei Wi-Fi. Chiar [i \ntr-o economie sl`bit`, se estimeaz` c` cifra va cre[te exponen]ial pe parcursul acestui an, la peste 200 de milioane. Nokia produce patru cincimi dintre aceste terminale. Efectul? Chiar [i dispozitivele cu performan]e medii vor localiza mi[c`rile clien]ilor cu o acurate]e mai precis`.

PotreroDistrict

FinancialDistrict

NOAPTEA, |N TIMPUL S~PT~MÂNII

ZIUA, |N WEEKEND

a

Schimbare: Culoarea ora[ului se schimb` \n timp. Pata de culoare \nchis` din zona Fisherman’s Wharf se extinde \n alte zone \n weekend, când mai mul]i oameni au com-portamentul turi[tilor.

Triburi: Oamenii care se mi[c` prin acelea[i secven]e de culoare \n perioade de timp simi-lare sunt grupa]i \n triburi comportamentale. Cei care merg \n baruri s-ar putea \ncadra \n tribul “Tineri [i Nelini[ti]i”.

}inta: Odat` ce Sense va gestiona informa]iilereferitoare la locul \n care triburile \[i petrec timpul, compania ar putea ajuta clien]iis` utilizeze informa]iilepentru marketing personalizat.

BUSINESSWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWEEEKEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

gu companii carede milioane deVa avea o mul-oane de mobilem informa]iilorse estimeaz` c` , la peste 200 deceste terminale.edii vor localiza

39

BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009MARTIE 20000000000000000000000000000000000000000000000000000000009090090900090009000909000000900000000000900000000090000000009090000090009000000009909009099900999090999090999

Latitude, pentru ca apoi s`-i monitorizeze localizarea? Compani-ile care opereaz` flote de camioane monitorizeaz` angaja]ii de ani buni. Dar tehnologii similare \ntr-un telefon mobil vor da tuturor companiilor posibilitatea de a monitoriza sau m`sura mi[c`rile an-gaja]ilor. Latitude ofer` posibilitatea anonimatului. Un utilizator se poate ascunde de o serie de oameni sau poate alege s` fie localizat dup` ora[, nu dup` str`zi.

Rezisten]a \n fa]a reclamelor pe dispozitivele mobile d ̀semne de sl`bire, cel pu]in \n unele zone. Când responden]ii unor studii au fost \ntreba]i dac` ar fi interesa]i s` primeasc` reclame, aproape to]i au r`spuns negativ, spune Greg Sterling, analist senior la Opus Research. Dar \ntreba]i dac ̀ar fi interesa]i s ̀primeasc ̀mesaje din partea unor companii locale pe care le selecteaz`, aproape 43% au spus c` ar fi interesa]i. Acest num`r, spune Sterling, este mai mare printre utiliza-torii de iPhone, BlackBerry sau alte terminale high-end.

Fondurile de hedging care investesc \n Sense doresc s` stu-dieze informa]iile furnizate de mobile pentru a putea face profit \n ciuda tendin]elor macroeconomice. Ce trafic se \nregistreaz` \n

centrele comerciale importante? Atrage un retailer aflat \n dificultate clien]i prin noua campanie de marketing? “De regul` ob]ii informa]ii cu privire la vânz`rile magazinului cu o \ntârziere de dou` s`pt`mâni”, spune unul dintre investitori. “Dac` ai putea s` ai informa]ii \n timp real

cu privire la traficul din magazine, ar fi nemaipomenit, mai ales dac` le de]ii numai tu. Dac` pui toate astea cap la cap cu informa-]iile furnizate de MasterCard, ob]ii ceva semnificativ”.

O serie de companii \[i rescriu planurile de afaceri pe baza posibi-lit`]ilor aduse de serviciile de localizare. Nokia, liderul produc`torilor de telefoane mobile, se confrunt` cu o pia]` mondial` \n sc`dere, iar vânz`rile se estimeaz` c` vor sc`dea pe parcursul acestui an cu 5 pân` la 10%. Dar probabil nici o alt` organiza]ie nu are acces la mai multe informa]ii despre localizarea a sute de milioane de oa-meni. Prin colaborarea cu Sense \n studierea mi[c`rilor oamenilor, a triburilor acestora, a fotografiilor imortalizate [i a aplica]iilor fo-losite, Nokia pariaz` c` va dezvolta sugestii personalizate pentru orice, de la rute pentru plimbare, la magazine care merit` vizitate. Toate acestea vor fi conectate la o hart` de pe telefon. Profiturile vor veni din abonamente [i publicitate.

La Sense, anali[tii sunt ocupa]i cu adunarea informa]iilor pen-tru Nokia. |n aceast` faz` incipient`, Jebara arat` c` nu po]i spune \ntotdeauna dac` o persoan` este \ntr-o cafenea sau \n barul de peste drum. Localizarea geografic` nu este suficient de precis`. A[adar, echipamentele fac prezump]ii \n func]ie de apartenen]a la un trib [i momentul zilei. Sigur, uneori gre[esc. Dar iat` aspectul crucial: cu cât folosim mai mult internetul de pe telefonul mobil, cu atât furniz`m mai multe informa]ii. {i cu mai multe informa]ii, Internetul Viitorului se dezvolt` [i mai mult, devenind vital pentru mediul de afaceri. ̂

|n timp ce tehnologia face progrese, cealalt` problem` - dac` oamenii vor accepta pe telefoane func]ii de localizare cu scop publi-citar - r`mâne incert`. Sense face tot posibilul s` evite informa-]iile personale, chiar dac` ar fi extrem de u[or s` identifice cele mai multe puncte. Un consens \n toate departamentele de marketing este c` ace[ti consumatori nu vor suporta o invazie de reclame per-sonalizate pe telefoanele mobile, decât dac` cer \n prealabil a[a ceva. De teama fa]` de o reac]ie negativ` ([i a reglement`rilor guverna-mentale care ar urma) publicitarii au re]ineri cu privire la reclamele [i cupoanele personalizate. |n schimb, se concentreaz` pe serviciile pentru clien]i, un sector \n care serviciile mobile func]ioneaz` deja.

General Motors este un exemplu. Aproximativ 5,5 milioane de abona]i din America de Nord pl`tesc pentru serviciul de pozi]ionare global` OnStar. Sunt dispu[i s` furnizeze date cu privire la loca]ie \n schimbul siguran]ei [i confortului. Cu un telefon, ar putea lua na[tere [i mai multe posibilit`]i.

OP}IUNEA ANONIMATULUI

|n zorii acestei ere a localiz`rii geografice, este mai probabil ca oamenii s` fac` schimb de informa]ii cu prietenii [i familia. Deja, 25 de milioane de utilizatori [i-au instalat Facebook pe telefoanele mobile. {i Google urmeaz` aceea[i cale. Pe 4 februarie, motorul de c`utare a lansat Latitude, o aplica]ie care permite posesorilor de terminale high-end s` furnizeze prietenilor informa]ii cu privire la propria loca]ie. Utilizatorii pot s` verifice amicii bloca]i \n trafic, pe cei care pleac` mai devreme de la birou sau asist` la un eveniment sportiv. Lati-tude furnizeaz` chiar [i indica]ii pentru a ajunge la respectivii prieteni.

Implica]iile legate de protejarea in-timit`]ii sunt semnificative. Este oare \n regul` ca un [ef s` \nmâneze unui angajat un dispozitiv BlackBerry cu programul D

AV

ID Y

ELLE

N

ANALIZ~

ESTE |N REGUL~ CA UN {EF S~ |NMÂNEZE UNUI ANGAJAT

UN BLACKBERRY CU APLICA}II DE LOCALIZARE, PENTRU

CA APOI S~ MONITORIZEZE DEPLASAREA ACESTUIA?

Skibiski [i Jebara: fondurile de hedging care investesc \n companie prefer` informa]iile referitoare la trafi cul din magazine

40

OCTOBER 20, 2008 I BUSINESSWEEK

DOSAR SPECIAL

NECUNOSCUTELE CRIZEI |N MARKETINGBUGETELE SCAD AMENIN}~TOR 42

BRANDUL SALVEAZ~ DAR NU BAG~ |N SAC 44

SE ANUN}~ VREMURI BUNE PE WEB 46

17 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEKILUSTRA}IE DE SIGURD DECROOS

41


De Corina Coman

Reducerea costurilor love[te \n plin bugetele de marketing, dar pentru bunurile de larg consum este momentul perfect s` se dea drumul la cheltuieli

Un principiu economic simplu spune c` atunci când \ntreaga pia]` se orienteaz ̀c`tre o direc]ie, cei care \[i aleg \n mod eficient o direc]ie opus ̀\nregistreaz ̀cele mai mari câ[tiguri. Mai simplu spus: atunci când toat ̀lumea vinde, este bine s ̀cumperi. La fel stau lucrurile [i \n cazul bugetelor de marketing, reduse substan]ial anul acesta \n vederea optimiz`rii costurilor. O decizie aparent logic ,̀ dar nu tocmai corect .̀ Cel pu]in asta sus]in consultan]ii din domeniu, care cred c` aceast ̀perioad ̀de rea[ezare a majorit`]ii pie]elor poate reprezenta o bun ̀oportunitate de promovare a unui produs la pre]uri mai sc`zute [i cu rezultate mult mai vizibile. Marius Luican, director general al companiei Reveal Marketing Research, este de p`rere c` ceea ce trebuie schimbat pe timp de criz` nu este legat de dimensiunea in-vesti]iei \n comunicare, ci mai degrab ̀de mesajele comunic`rii. Dat fiind faptul c ̀ne confrunt`m cu o criz ,̀ principala problem ̀a ma-jorit`]ii companiilor o reprezint ̀sc`derea lichidit`]ilor, prin urmare strategia de pia]` [i comunicare a brandurilor nu poate func]iona f`când abstrac]ie de acest fapt. Criza a schimbat priorit`]ile \n pro-movarea unui brand. “Campaniile de promovare sunt focusate mult mai mult decât \n trecut pe stimularea vânz`rilor”, spune Luican, ad`ugând c ̀managerii sunt acum concentra]i doar pe acele activit`]ide marketing ce pot stimula \ncas`ri pe termen scurt.

În plus nu trebuie omis faptul c` românii \[i schimb` compor-tamentul de consum, devenind mai practici [i mai aten]i la ceea ce cump`r`, crescând direct propor]ional efortul depus de produc`tor pentru atragerea lor. Ioana Maria Bo[tin`, partener al firmei Future Marketing, identific` dou` strategii importante de marketing prin

UNDE SUNTBUGETELEDE ALT~DAT~?

care firmele \[i pot \nt`ri acum prezen]a pe pia]`. Una dintre ele ar fi mic[orarea substan]ial` a pre]urilor, dar “odat` pornit, acest bulg`re va fi destul de greu de oprit”. A doua alternativ` ar fi o aten]ie sporit` din partea firmelor \n privin]a calit`]ii produsului sau a serviciului prestat, variant` care cost` destul de pu]in \n raport cu beneficiile aduse. Foarte multe branduri par s` nu observe schimb`rile majore intervenite \n percep]ia consumatorilor [i \ntârzie s` se adapteze la noile condi]ii ale pie]ei prin mesajele pe care le comunic`. “Am trecut brusc de la o pia]` preponderent a vânz`torilor la una exclusiv a cump`r`torilor”, crede Ioana Bo[tin`, f`r` a cataloga neap`rat situa]ia ca pe un lucru r`u. Dimpotriv`, plusul situa]iei deriv` din faptul c` oamenii nu mai sunt dispu[i s` dea atât de u[or banii din buzunar [i c` produc`torii devin tot mai con[tien]i de faptul c`, f`r`

s` depun` eforturi suplimentare, nu vor avea succes.

Tocmai de aceea promovarea unui brand devine esen]ial`, iar studiile asupra modalit`]ii de abordare a cri-zelor \n sistemul capitalist demon-streaz` c` cei care nu au \n]eles acest aspect au avut doar de suferit. Bo[tin` sus]ine c` o companie de succes men]ine cel pu]in constant bugetul de marketing \ntr-o perioad` ca cea pe care o travers`m, mai ales c`, “dac` nu ba]i mingea de p`mânt

30%este reducerea bugetelor de market-ing \n 2009 \n cazul companiilor mariSursa: Reveal Marketing Research

VIS

TA

42

DOSAR SPECIAL


aceasta se va opri”. Pe acela[i principiu par s` mearg` [i reprezen-tan]ii real,- Hypermarket România, care nu renun]` la o promovare agresiv` nici pe timp de criz`. Dimpotriv`, Tjeerd Jegen, directorul general al companiei, a declarat pentru BusinessWeek România c` bugetul de marketing al retailerului este semnificativ mai mare \n acest an fa]` de 2008, calculat ca procent din cifra de afaceri, care a crescut puternic anul trecut.

Inten]ia sa este de a face din real cel mai puternic brand de retail din România, motiv pentru care va lansa anul acesta o gam ̀de m`rci proprii [i o campanie de fidelizare a clien]ilor. Aceast` dorin]` de co-municare a companiilor cu clien]ii ar putea avantaja acum segmente de ni[`, precum serviciile de “mystery shopping” (client verificator), ce pot atrage un procent tot mai mare din bugetele de marketing. Pia]a de mystery shopping din România s-a situat anul trecut \ntre 1,3 - 1,5 milioane de euro, potrivit estim`rilor Future Marketing. Printre cei mai fideli clien]i ai serviciilor de acest gen se num`r`

companii din domeniul bancar, retail, restaurantele, vânz`rile auto, benzin`riile, companiile din domeniul transporturi, companiile din domeniul telecomunica]iilor.

CÂT DE MULT S-AU T~IAT BUGETELE?

Gestionarea bugetelor de marketing este diferit`, \n func]ie de pia]ape care activeaz` o companie [i de dimensiunea afacerii. Marius Luican a observat la sfâr[itul lui 2008 [i \nceputul acestui an trei niveluri principale \n ceea ce prive[te reducerea bugetelor de mar-keting. Un prim nivel este compus din companiile de dimensiuni mari care [i-au redus bugetele cu circa 20-30% , dar care continu` s` investeasc` \n comunicare cu un grad sporit de pruden]`.

Un exemplu ar putea fi retailerul de electronice [i electrocasnice Flamingo International, ai c`rui reprezentan]ii au recunoscut c` managementul strict al resurselor a influen]at [i bugetul de marke-ting din acest an. “{tiut fiind faptul c` vânz`rile au fost mai sc`zute la \nceputul anului, era de a[teptat ca [i cheltuielile de marketing s` fie mai reduse decât \n aceea[i perioad` a anului trecut”, a declarat Jiri Rizek, pre[edintele Flamingo International. De[i nu a vrut s` dezv`luie cifra exact`, acesta a specificat c` bugetul de marketing al companiei pe care o conduce ajunge la câteva milionane de euro. Mai mult, s-a schimbat [i focusul campaniilor de marketing derulate de Flamingo. Accentul cade acum pe consolidarea businessului mai ales pe termen scurt, de[i \n anii trecu]i retailerul s-a concentrat mai mult pe profitabilitatea pe termen mediu [i lung. De aceea, Flamingo va folosi \n 2009 un mix de marketing mai complex, care va include mai multe canale diferite de promovare.

Cu cât afacerea este mai mic ,̀ cu atât reducerea bugetului de mar-keting este mai mare. În cazul companiilor de dimensiuni medii, re-ducerile au atins valori ce dep`[esc jum`tate din bugetul anului 2008. La fel [i \n cazul companiilor mici, pe care noua realitate economic` le-a surprins total nepreg`tite, ceea ce a determinat aducerea bugetu-lui de marketing \n zona “de avarie”, investind un procent extrem de redus comparativ cu anul 2008. De men]ionat este [i faptul c` multe dintre bugetele de marketing realizate \n ultima parte a anului trecut au \ntâmpinat anul 2009 cu o sc`dere semnificativ ̀datorat` fluctua]iilor cursului de schimb valutar. Potrivit lui Marius Luican, un alt factor ce a dus la astfel de reduceri ar fi atitudinea prudent ̀a ma-nagerilor multor companii, care prefer` \n momentul de fa] ,̀ chiar \n condi]iile unui buget de marketing redus, s ̀p`streze resursele pe care le au pân ̀când pia]a va evolua \ntr-o direc]ie clar .̀

De aceea, \n a doua parte a anului 2009, putem asista la o u[oar` revigorare a nivelului investi]iilor \n comunicare. Cele mai mari bugete de marketing au provenit anul trecut de pe segmentele produse alimentare, b`uturi nealcoolice, b`uturi alcoolice, elec-tronice [i electrocasnice, adic` mai ales din industria bunurilor de larg consum, o pia]` ce nu resimte prea puternic pân` acum efectele crizei. Reprezentantul Reveal se a[teapt` ca, \n 2009, tot

companiile din FMCG s` fie cele mai active \n ceea ce prive[te promovarea. Chiar dac` investi-]iile companiilor \n comunicare au sc`zut, aten-]ia sporit` la evolu]ia pie]ei [i la modific`rile atitudinii consumatorilor vor obliga managerii români s` investeasc` \n continuare \n realiza-rea de studii [i cercetare de pia]`, segmente ce vor avea de câ[tigat. Deciziile de marketing [i comunicare, riscante [i slab documentate nu \[i g`sesc locul \n aceast` perioad`. ê

CU CÂT AFACEREA ESTE MAI MIC~, CU ATÂT

REDUCEREA BUGETULUI DE MARKETING ESTE

MAI MARE. ÎN CAZUL COMPANIILOR DE DIMENSIUNI

MEDII, REDUCERILE AU ATINS DEJA 50%

Consumatorii se uit` tot mai mult la pre]

43


De Raluca Com`nescu

Poate salva brandul o companie \n vreme de criz`? Nu, dac` investi]iile \n el \ncep abia acum

|n momentul de fa]`, toat` lumea pune presiune pe costuri. De tot felul. Inclusiv pe cele de marketing [i comunicare. Potrivit lui Bogdan Brânza[, designer, consultant de brand [i CEO al companiei Brânza[, secretul este s` nu tai din buget m`car e lementele care \]i pot men]ine brandul. “Brandul nu te scoate din criz`, dar trebuie s` ai grij` de el [i s` mai [i pui ceva. Dac` \l ai, e o ofert` \n plus”, spune el, precizând, totu[i, c` sfatul s`u nu se aplic` \n orice domeniu, fiindc` fiecare industrie are specificul ei.

Reprezentan]ii agen]iei Grapefruit sunt [i ei de p`rere c` un brand ajut` \n m`sura \n care este serios construit. Altfel,

este o risip` dac` resursele alocate sunt insuficiente sau incon-stante. “Brandul e, \n fond, o surs` de avantaj concuren]ial”, arat` {tefan Liu]e, unul dintre fondatorii Grapefruit. Potrivit acestuia, \n unele domenii de activitate unde brandul consti-tuie principalul avantaj concuren]ial, un nume puternic poate\nsemna diferen]a \ntre via]` [i moarte. “Un astfel de brand face mai u[oar` «traversarea» recesiunii, dar, aten]ie, nici \n bran-ding porcul nu se \ngra[` \n ajun”, arat` Liu]e. Mai ales c`, \n actualele condi]ii de penurie financiar`, sunt dificil de realizat investi]ii de anvergura celor necesare \nt`ririi unui brand.

La rândul s`u, Monica Dumitriu, brand consultant la Brand-Tailors, consider` c` este important s` ai un brand puternic \n orice situa]ie ar fi economia. Cu atât mai mult \ntr-o perioad` de criz`, când beneficiile pot fi multiple. Pe de o parte, un brand puternic \nseamn` c` ai consumatori loiali, \nseamn` o calitate perceput` mult mai mare a produsului respectiv, care \]i permite s` justifici un pre] mai mare chiar \n perioade de restrângere a bugetului. Pe de alt` parte, \nseamn` c` angaja]ii companiei sunt mult mai implica]i [i mai loiali, dar [i mai dornici de a “pune

BRANDUL,|NGER SAUDEMON?

RO

DO

LF

O C

LIX

44

DOSAR SPECIAL


um`rul” pentru dep`[irea acestei situa]ii. “Nu \n ultimul rând, dac` e s` vorbim de cifre, numeroase studii demonstreaz` c` organiza]iile care au bran-duri puternice dep`[esc \n mod constant perfor-man]a companiilor care nu au investit \n activit`]i de brand building”, a declarat Dumitriu.

Potrivit acesteia, este bine s` ai branduri cât mai puternice, de[i succesul are dezavantajul de a te face s` crezi c` ce te-a ridicat pân` la un punct te va sus]ine [i de acum \ncolo. “Companiile cu branduri puternice sunt supuse acestui risc, pe când companiile mai mici au mai mult` flexibili-tate”, arat` Dumitriu. “|ns` aceast` situa]ie nu este specific` crizei [i trebuie judecat` de la caz la caz \n func-]ie de flexibilitatea, determinarea [i vizunea fiec`rei companii din spatele unui brand.”

BRANDUL NU POATE SINGUR

Deci, \]i asigur` crearea unui brand cheia succesului? Nu, spune din nou Brânza[. Pentru c` nu po]i \nlocui manage-mentul, agentul de vânz`ri [i oamenii din companie doar prin brand. “Marketingul nu e o [tiin]`. Nu ofer` garan]ii. Eventual, po]i s` fii mai bine decât al]ii care poate nu au experien]`, studii de caz la care s` aib` acces. Toate acestea contribuie la un suc-ces”, spune Brânza[.

O proast` strategie sau lipsa total` a acesteia, poate face, \ns`, ca brandul s` dispar`, s` fie uitat. {i pentru ca acest lucru s` se \ntåmple, nici m`car nu este nevoie de o criz` ca cea pe care o travers`m. Un exemplu este cel al brandului de produse alimen-tare Standard & Snacks, de]inut de Standard Nutricia. Brânza[, care s-a ocupat de realizarea noilor ambalaje pentru produsele companiei \n urm` cu câ]iva ani, afirm` c` totul a mers bine la \nceput, dar compania nu a f`cut mai mult decât strategie de brand packaging, chiar dac` la vremea aceea era suficient. “Nu ne-au crezut nici pe noi, nici pe al]ii c` trebuie s` fac` campanii, promo]ii, parc auto. Trebuie s` \]i examinezi strategia m`car la o jum`tate de an”, spune Brânza[. “Din iner]ie nu prea a mai mers, iar apoi s-a \nte]it [i concuren]a. Produsele lor le v`d tot mai rar \n raft, iar ma[inile lor tot mai rar pe str`zi”.

Nu este deloc neobi[nuit ca o companie s` nu \n]eleag` com-plexitatea construc]iei [i men]inerii unui brand. Mul]i mana-geri refuz`, \ns`, s` consulte speciali[ti \n branding sau, atunci când o fac, nu ascult` sfaturile acestora. “Cred c` dac` unele companii i-ar asculta m`car pe câ]iva dintre noi, le-ar putea fi un pic mai bine. Doar s` \i asculte, nu s` lucreze neap`rat cu ei. Noi nu avem nici o problem` s` le privim businessul la rece [i s` le venim \n ajutor”, spune Brânza[. Tocmai de aceea, el con-sider` c` existen]a concuren]ei \n branding ar putea stimula

pia]a de profil: “Eu am alt` viziune asupra concuren]ei. Sunt deschis, s` fie!”.

O ALT~ ATITUDINE

Liu]e, de la Grapefruit, spune c` \n prezent s-a schimbat [i ati-tudinea consumatorilor fa]` de branduri. Oamenii [tiu, vor [i cer mai multe de la brandurile ce concureaz` pentru aten]ia [i portofelul lor. “Nu mai sunt o turm` omogen` manipulat` u[or de soap operas care vehiculeaz` reclame”, spune el. “Domeniul nostru profesional [tie c` suntem \n plin transfer de la monolog la conversa]ie \n ceea ce prive[te rela]iile brandurilor cu clien]ii lor”. Sfatul lui Liu]e pentru clien]ii care nu renun]` la lupt` [i accept` curajos provoc`rile noii realit`]i economice este s` nu uite c`, \n ciuda imprevizibilit`]ii actuale a mediului de afaceri, trebuie s` gândeasc` pe termen lung vizavi de afacerile lor [i s` \[i reaminteasc` despre branding ca despre o disciplin` re-levant` atât tactic, pe termen scurt, cât [i strategic.

Dumitriu, de la BrandTailors, vede perioada de criz` ca una de “cernere” a ceea ce cu adev`rat important [i de \nclina]ie a consumatorilor spre reconsiderarea alegerilor lor [i a mo-tivelor din spatele acestora. “Spre exemplu, dac` se demon-streaz` c` cei care erau loiali unui brand acum brusc nu mai sunt, e un semn c` aceea era o fals` loialitate. Era obi[nuin]a cump`r`rii, era comoditatea cump`r`rii – dar nu loialitate”, a afirmat Dumitriu.

|n ciuda crizei care love[te \n primul rând bugetele de mar-keting, Brânza[ arat` c`, \n ultima vreme, au existat repli-eri, reconsider`ri de bugete, dar nici un client din portofoliul agen]iei nu s-a retras total. La råndul s`u, Monica Dumitriu spune c`, \n ceea ce prive[te portofoliile, nu s-a modificat nimic deocamdat`, dar se a[teapt` s` vad` intensific`ri ale activit`]ii de management de portofoliu [i arhitectur` de sbrand, pentru c` un portofoliu bine construit poate aduce mari be neficii unei companii.

Exist`, totu[i, solu]ii pentru branduri \n vremea crizei? “Eu spun c` e o chestiune de optimism. Mai mult decât orice. Sigur c` e [i o criz` financiar` [i de alt` natur`. |ns` cred c` totul ]ine de o lips` major` de optimism”, spune Brânza[. El a subliniat faptul c`, dac` vom continua cu pesimismul \n toate domeniile, inclusiv cel personal, \n curând “o s` \nchidem cu cheia totul, casele, ma[inile. {i unde mergem? Este o prostie s` te p`r`seasc` optimismul \n ziua de ast`zi”. ê

“DAC~ SE DEMONSTREAZ~ C~ CEI CARE ERAU

LOIALI UNUI BRAND ACUM BRUSC NU MAI SUNT,

E UN SEMN C~ ACEEA ERA O FALS~ LOIALITATE”

MONICA DUMITRIU, BRAND CONSULTANT LA BRANDTAILORS

Pe timp de criz ,̀ investi]iile \n brand\[i pot ar`ta roadele. Iat` cum:AVANTAJ LA CONSTRUC}IE

CONSUMATORI LOIALIUn brand puternic atrage un grup loial de consumatori, care nu renun]` u[or la achizi]ia produsului / serviciului respectiv.

REZISTEN}APRE}ULUI|n cazul unui brand bine construit. calitatea perceput` a produsului este mai mare, ceea ce permite justifi carea unui pre] mai mare chiar [i \n perioada de criz`.

LOIALITATE INTERN~Angaja]ii companiei sunt mult mai implica]i[i mai loiali dac` au \n-credere \n fo]a brandu-lui, dar [i mai dornici de a pune um`rul pentru dep`[irea greut`]ilor.

45


De Silvia Pan]uru

Pentru publicitate, internetul a devenit deja un izvor de inspira]ie obi[nuit. |n vremuri de criz`, poate fi [i un vehicul publicitar excelent [i ieftin

Dac` cei care spuneau \n urm` cu doi-trei ani c` viitorul publi-cit`]ii este online erau privi]i cu ne\ncredere, \n prezent, majori-tatea oamenilor din industrie [i-au dat seama c` “new media” nu mai este doar o fantezie. “Consumatorul s-a schimbat [i trebuie s` ]inem pasul cu el”, spune Manuela Necula, CEO al Ogilvy Group. Dac` \n anii ‘80 pia]a de publicitate a fost foarte influen]at` de fenomenul MTV, acum cea mai mare influen]` asupra strategiilor de marketing o are portalul YouTube. Astfel, din rezultatele pe care le au clipurile postate pe acest portal, publicitarii au foarte multe de \nv`]at, iar o mare parte dintre ei au \nceput de ceva timp s` se foloseasc` de transmisia viral` a clipurilor pe internet.

Un exemplu ar fi una dintre cele mai noi campanii realizate de Kraft, produc`torul ciocolatei Milka, care const` \ntr-un clip \n care doi copii realizeaz` un adev`rat dans al... sprân-cenelor. Filmule]ul a avut un succes imens [i a dus la realizarea unei multitudini de imita-]ii realizate de staruri de cinema sau de simpli utilizatori YouTube. Un astfel de succes nu ar fi putut fi niciodat` \nregistrat prin interme-diul televiziunii.

Ce ar avea companiile de publicitate de \n-v`]at de la YouTube? |n primul rând c` nu atât calitatea produc]iei, cât cea a con]inutu-lui face diferen]a. Astfel, pe YouTube exist`

clipuri amuzante care au milioane de vizualiz`ri cu toate c` au fost filmate de amatori. |n al doilea rând, oamenii din publici-tate trebuie s` \n]eleag` c` durata unei produc]ii nu mai este limitat` la 30 de secunde, ci la 1 GB sau 10 minute. Cele mai vizualizate 10 clipuri de pe YouTube au \n medie 4,2 minute.

Mai mult, dac` pân` acum copierea unei idei crea furie prin-tre produc`tori, \n prezent agen]iile de publicitate ar trebui s` se bucure când competi]ia se inspir` din munca lor, deoarece\nseamn` c` au produs un lucru de excep]ie.

|n domeniul new media nu mai conteaz` atât de mult nici factorul de realism, fantezia nemaifiind interpretat` de con-sumatori drept dorin]` de a-i \n[ela. Un bun exemplu ar fi un clip care \l prezint` pe juc`torul de golf Tiger Woods mergând pe ap`, care s-a bucurat de un succes imens. Dar, \n acela[i timp, conform Manuelei Necula, de la Ogilvy, nici s` [ochezi

“MUL}I CRED C~ ACUM, CÂND ESTE CRIZ~,

MERGEM SPRE DIGITAL, IAR CÂND SE TERMIN~

NE |NTOARCEM |NAPOI LA MEDIILE TRADI}IONALE,

DAR NU ESTE A{A” ALAIN HEUREUX, PRE{EDINTELE IAB EUROPA

DINCOLOE MULTMAI IEFTIN

SH

LOM

IT W

OLF

46

DOSAR SPECIAL


nu mai este la mod`.Necula este de p`rere c` marile corpora]ii se vor inspira din

ce \n ce mai mult din mediul online [i din crea]iile amatorilor. De fapt, acest lucru s-a \ntâmplat deja. Operatorul de telefonie mobil` T-Mobile s-a inspirat dintr-un clip postat pe YouTube, \n care un grup de câteva zeci de oameni s-a distrat r`mânând simultan nemi[ca]i \ntr-o gar`. Compania a realizat un clip similar, care a atras foarte multe vizualiz`ri.

Dar, \n contextul ascensiunii explozive a new media, va disp`rea media tradi]ional`? “Nu va disp`rea niciodat`, dar se va readapta”, este de p`rere Necula, adùgând c`, pe viitor, nu vor supravie]ui cei puternici, ci mai degrab` cei ce se vor adapta cel mai bine. Media tradi]ional` nu va disp`rea foarte repede, cel pu]in nu din România, unde televiziunea face \nc` regulile.

Alain Heureux, pre[edintele IAB Europa, organiza]ie care cuprinde peste 5.000 de membri (companii de pe pia]a de pu-blicitate [i marketing din 23 de ]`ri), crede c`, \n acest mo-ment, publicitarii se \ndreapt` spre mediile digitale. Acest fapt se datoreaz` restrângerii bugetelor de marketing ale compani-ilor [i \ndrept`rii banilor spre medii \n care audien]a poate fi mai u[or de cuantificat. Un mare poten]ial \n anii care ur-meaz` \l are [i marketingul direct.

Criza financiar` este cea care \mpinge media spre internet, dar ce se va \ntâmpla dup` calmarea economiei? “Mul]i cred

c` acum, când este criz`, mergem spre digital, iar când se ter-min` ne \ntoarcem \napoi la mediile tradi]ionale, dar nu este a[a”, spune Heureux. Oricum, companiile nu vor renun]a prea curând la mediile care le-au propulsat, cel pu]in nu companiile din domeniul bunurilor de larg consum (FMCG), domeniu \n care majoritatea numelor mari s-au propulsat cu ajutorul me-diei tradi]ionale.

BLOGUL {I JOCULE}ELE

Dac` pân` acum mediile de promovare a companiilor erau foarte bine delimitate, nimeni ne\ncercând s` ias` din tele-viziune, presa scris` [i radio, \n prezent, new media l`rge[te foarte mult orizonturile oamenilor din publicitate. Conform lui Julian Smith, director al departamentului de digital, insight & research al companiei de consultan]` online [i comunicare Mediaedge (MEC) Interaction, s-a observat c` blogul corpo-ratist ajut` foarte mult la construirea reputa]iei. Astfel, cine crede c` un blog este doar un loc \n care putem citi jurnalul mai mult sau mai pu]in interesant al unei persoane, se \n[eal`. Exist` bloguri al c`ror con]inut este generat de oameni-cheie dintr-o anumit` corpora]ie care se bucur` de trafic invidiat de multe ziare online. Dar ele pot fi o sabie cu dou` tì[uri, pentru c` o informa]ie prost plasat` sau cenzurarea consumatorilor poate avea efecte negative asupra companiei respective. |ns`, chiar [i \n cazul unor remarci negative din partea utilizatorilor, reprezentan]ii companiei pot \ntoarce situa]ia \n favoarea lor, \n cazul \n care nu adopt` o atitudine violent`.

|n România, \n ultimii trei-patru ani, oamenii de marke-ting care au sesizat puterea internetului au dezvoltat forumuri dedicate produselor comercializate, care \n mod tradi]ional erau deschise de consumatori. Prin monitorizarea discu]iilor utilizatorilor, compania \mpu[ca doi iepuri dintr-o lovitur`: primeau chiar de la surs` date despre problemele produsului [i \[i creau publicitate. Un exemplu ar fi compania Softwin, care a realizat \nc` de acum doi ani un forum dedicat utilizatorilor solu]iei antivirus BitDefender.

Un alt pas pe care \l poate face o companie pentru cre[terea reputa]iei este integrarea de con]inut \n re]ele sociale sau po-starea de mici jocule]e \n portalul companiei, lucru ce poate incita utilizatorul.

Cine vrea s` mearg` [i mai departe poate \ncerca s` convin g` consumatorii s` creeze con]inut propriu, pe care s`-l posteze pe site-uri. O astfel de campanie a fost cea realizat` de Gil-lette, care a \ncurajat utilizatorii sa publice poze cu ei, \n care jum`tate de fa]` s` fie b`rbierit` cu produse Gillette [i cealalt` jum`tate cu alte produse. “Campania a avut foarte mult suc-ces”, spune Julian Smith. {i reprezentantul MEC crede \n pu-terea YouTube de a atrage consumatorii, spunând c` postarea anumitor clipuri care se potrivesc afacerii respective de pe acest site pe portalul propriu poate duce la cre[terea num`rului de acces`ri.

Dac` noile tendin]e \n marketing [i publicitate vor desfiin-]a media tradi]ional` r`mâne de v`zut. Ceea ce este vizibil deja este faptul c` oamenii din publicitate caut` cì mai ieftine, m`surabile [i eficiente pentru a atrage [i a fideliza consumato-rii. Un clip publicitar de câteva zeci de secunde difuzat la tele-vizor sau un outdoor postat \n mijlocul ora[ului nu mai sunt\ndeajuns pentru cre[terea unui brand. ê

47

48


|n plin avânt (\n sensul acelor de ceasornic, de la dreapta): Cartier comercial \n Alger; portul Tanger; uzin` petrochimic` din Algeria; fabric` Renault la Casablanca

49

ANALIZ~


Dup` c`derea Zidului Berlinului, Sumitomo Electric Industries din Japonia s-a al`turat unui grup de furnizori din industria auto pentru \nfiin]area de fabrici low-cost \n zona estic` a Europei. Au deschis fabrici din Polonia pân` \n Bulgaria [i ast`zi de]in 12 facilit`]i \n regiune. Dar acum, Sumitomo \[i mut` produc]ia la sud de Europa - \n vechiul port marocan Tanger [i \n BouSalem, un or`[el amplasat \ntr-o zon` agricol` \n nordul Tunisiei. Cum costurile cresc \n Europa de Est, compania a declarat c` este tot mai greu s` fac` profit. |n acela[i timp, nordul Africii ofer` salarii mult mai mici [i mult mai mul]i oameni dornici de munc`.

Sumitomo nu este singura companie care ia calea Magrebu-lui, zon` format` din patru ]`ri \n curs de dezvoltare de-a lungul ]`rmului de sud al Mediteranei. Condus` de Maroc [i Tunisia, regiunea cu 84 de milioane de locuitori atrage investi]ii seri-oase – peste 30 de miliarde de dolari \n ultimii cinci ani – pentru produc]ie de orice gen, de la fabrici de componente auto [i spa-]iale, pân` la sta]iuni de cinci stele [i call-centere pentru com-panii multina]ionale.

Chiar [i Algeria [i Libia, atât de izolate politic pe scena in-terna]ional`, \ncep s` \[i re\nvie economiile stagnante. Ambele se deschid investi]iilor str`ine [i, cu ajutorul conductelor care traverseaz` Mediterana, au devenit furnizori importan]i de gaz natural pentru o Europ` care caut` alternative la instabila Rusie. }`rile Magrebului “au politici total diferite, dar sunt pe drumul cel bun, merg \n aceea[i direc]ie”, spune Andre Azoulay, un francez fost director de banc`, care este consultant economic pentru regele Marocului, Mohammed al VI-lea.

Magrebul (“locul amurgului” \n arab`) este foarte probabil s` \[i continue expansiunea \n ciuda crizei economice globale. Cre[terea prev`zut` pentru 2009 merge de la 3,7% \n Tunisia la peste 5% \n Libia. Euler Hermes, companie de consultan]` care analizeaz` riscuri investi]ionale, consider` Tunisia [i Maroc mai sigure decât Ungaria, România [i Bulgaria. “|n timp ce ]`rile Magrebului vor fi cu siguran]` afectate de sc`derea activit`]ii economice, sunt suficient de robuste s` supravie]uiasc`”, a de-clarat analistul Andrew Atkinson, de la Euler Hermes.

GUVERNE PUSE PE AFACERI

Farmecul Magrebului este evident. Este foarte aproape de Euro-pa: Tanger se afl` la mai pu]in de 13 km de Spania, peste Strâm-toarea Gibraltar. Guvernele din regiune sunt relativ stabile [i prietenoase cu mediul de afaceri. {i este [i ieftin, media salariilor fiind \ntre 195 [i 325 de dolari pe lun`. Spre compara]ie, salariul mediu pl`tit de produc`torul francez Renault la fabrica Dacia din România este de 671 de dolari.

Aceste cifre explic` de ce Renault construie[te o fabric` de asamblare \n Tanger, care va fi una dintre cele mai mari facilit`]iale companiei. Se a[teapt` ca uzina s` angajeze 6.000 de mun-citori, iar oficialii marocani spun c` ar putea atrage furnizori care s` creeze alte 35.000 de locuri de munc`. De[i criza interna-]ional` a \ntârziat inaugurarea fabricii cu aproape un an, direc-torul executiv Carlos Ghosn spune c` Renault nu [i-a schimbat inten]iile privind uzina, care va construi Loganuri la pre] redus pentru Magreb [i nu numai. “Suntem optimi[ti \n ceea ce prive[te aceste pie]e”, a declarat el.

Industria aerospa]ial` a Europei este la fel de optimist` \n ceea ce prive[te regiunea. Anul viitor, Airbus pl`nuie[te deschiderea unei fabrici de 76 de milioane de dolari \n Tunisia, cu 1.500 de

Africa de Nord devine rapid un furnizor cheie de energie [i o alternativ` de produc]ie pentru Europa de Est

ASCENSIUNEA}~RILOR DIN MAGREB

De Carol Matlack [i Stanley ReedCASABLANCA/ALGER

(DE

SU

S, |

N S

EN

SU

L A

CE

LOR

DE

CE

AS

OR

NIC

) S

IDA

LI D

JEN

IDI; A

BD

ELH

AK

SE

NN

A/A

FP

/GE

TT

Y IM

AG

ES

;

ZO

HR

A B

EN

SE

MR

A/R

EU

TE

RS

; A

BD

ELH

AK

SE

NN

A/A

FP

/GE

TT

Y IM

AG

ES

50angaja]i. Iar furnizorii industriei au deja peste 10.000 de agaja]i \n Magreb, producând panouri de fuzelaj, ]evi de presiune [i multe altele. Grupul francez Sa-fran are [ase fabrici \n Magreb, cu aproape 1.400 de angaja]i. |n uzina de lâng` aeroportul din Casablanca, femei \n jachete albe \mpletesc fire electrice \n cabluri destinate avioanelor Boeing [i Airbus. Compania mixt` for-mat` de Boeing [i operatorul de stat Royal Air Maroc are 600 de angaja]i care câ[tig`, \n medie, 315 dolari pe lun`. S`pt`mâna de lucru este de 44 de ore, con-siderabil mai lung` decât \n majoritatea ]`rilor europene. {i, f`r` sindicate, este mai u[or pentru manageri s` adapteze produc-]ia \n func]ie de comenzi. “Suntem competitivi nu doar \n privin-]a salariilor, dar [i la flexibilitate [i vitez` de reac]ie”, spune Hamid El-Andaloussi, care conduce opera]iunile Safran din Maroc.

Casablanca este emblematic` pentru avântul economic al Magrebului. Departe de imaginea de târg subdezvoltat din filmul care a f`cut-o celebr`, Casablanca este un ora[ \nfloritor cu 4 mi-lioane de locuitori. Cl`diri moderne de birouri se \nal]` \n apro-pierea de vechea Medina, str`b`tut` de str`du]e \ntortocheate. La periferie, muncitorii finalizeaz` un vast complex de cl`diri de birouri, numit Casanearshore. Acesta va ad`posti call-centere [i opera]iuni ale unor companii ca Dell [i BNP Paribas, dornice s` profite de cuno[tin]ele de limb` francez` din fosta colonie.

PREMIAN}II CLASEI

O alt` atrac]ie pentru multina]ionale este for]a de munc` calificat`, gra]ie importan]ei acordate educa]iei \n Maroc [i Tunisia. Forumul Economic Mondial clasific` \nv`]`mântul tehnic [i matematic din Tunisia pe locul [apte \n lume (SUA ocup` locul 48). Marocul a deschis chiar o universitate \n stil american \n mun]ii Atlas, unde toate cursurile sunt predate \n englez` [i studen]ii trebuie s` petreac` cel pu]in un semestru \n strìn`tate.

Investi]iile creeaz` oportunit`]i pentru tineretul magrebian. “Mi-am realizat visul”, spune Elmehdi Daou El Makane, pasio-nat de jocuri video, care lucreaz` \ntr-un studio din Casablanca al produc`torului francez de jocuri Ubisoft Entertainment. Unul din cei 85 de angaja]i ai studioului, Elmehdi este fericit c`-[i poate petrece ziua dezvoltând jocuri ca Rayman Raving Rabbids, pentru consolele Nintendo.

Dar, la câ]iva kilometri de Casablanca, peisajul se schimb` rapid, \n prim plan ap`rând sate pr`fuite [i c`ru]e trase de m`gari, pentru ca totul s` se piard` apoi \n Sahara, de[ertul care acoper` peste trei sferturi din suprafa]a Magrebului. Zona este mult mai pu]in dezvoltat` decât era Europa de Est la c`derea Zidului Berlinului. Marocul, cea mai s`rac` ]ar` din Magreb, are un produs intern brut pe cap de locuitor de doar 4.000 de dolari, comparativ cu 13.200 de dolari \n Bul-garia, cel mai s`rac stat al Uniunii Europene, [i o rat` de alfa- C

RE

DIT

HE

RE


De Stanley ReedALGER

Nadia Derafa [i Mohamed el Aasar s-au obi[nuit s` lucreze pân` târziu \n noapte \ntr-o cl`dire mo-

dest` de [ase etaje, pe o strad` noroioas` din Alger. Cei doi reprezint` El Sewedy Cables, o companie egiptean` care sper` s` ob]in` o parte din proiectele de 190 de miliarde de dolari \n energie [i infrastructur` planificate de Algeria. De peste doi ani, ei [i-au petrecut aproape tot timpul cùtând loca]ii, ob-]inând autoriza]ii [i alegând companii de construc]ii pentru a ridica o fabric`. De[i nu a fost u[or, fabrica de 50 de mi-lioane de dolari, situat` la 160 km vest de capitala algerian`, va \ncepe produc]ia \n aceast` prim`var`. “Trebuie s` \nve]i sistemul [i s` ar`]i c` e[ti decis s` investe[ti. Dar cererea este uria[`”, spune el Aasar, un egiptean de 38 de ani care conduce opera]iunile El Sewedy din Algeria.

El Sewedy se afl` \n avangarda companiilor care \ncearc` s` deschid` o pia]` cu poten]ial enorm. Pân` de curând, Alge-ria a fost practic \nchis` companiilor strìne. De[i strìnii se confrunt`, \nc`, cu numeroase obstacole, au \nceput s` câ[tige teren \n agricultur`, energie, domeniul bancar [i nu numai. “Sunt de toate de f`cut la noi \n ]ar`”, afirm` Issad Rebrad, pre[edintele Cevital, un holding de 2 miliarde de dolari cu afa-ceri diverse, de la industria alimentar` la cea a construc]iilor.

Algeria a avut parte de multe probleme \n ultimii 50 de ani. Un violent r`zboi de independen]` a pus cap`t domina-]iei franceze \n 1962. Apoi, \n anii ‘90, conflictul deschis cu extremi[tii islamici a f`cut 100.000 de victime. |n 1999, când armata a sus]inut alegerea pre[edintelui Abdelaziz Bouteflika, guvernul reu[ise s` se impun`. De[i extremi[tii reprezint` \n

ALGERIA E DESCHIS~ - OARECUM Investitorii avanseaz`, \n ciuda problemelor

6,2%

4,0%

MAROC34,3 MILIOANE4.000$

7,0%

5,5%

LIBIA6,1 MILIOANE14.900$

4,9%3,8%

ALGERIA33,7 MILIOANE7.100$

5,1%3,7%

TUNISIA10,4 MILIOANE8.000$

PIB pe capde locuitor

CRE{TEREPIB'08

CRE{TEREPIB'09 (EST.)

Sursa: Banca Mondial`, FMI, CIA World Factbook

HA

RT

~ D

E L

AU

RE

L D

AU

NIS

-ALLE

N/B

W

51

CR

ED

IT H

ER

E

ANALIZ~

MARCH 16, 2009 I BUSINESSWEEK

continuare o amenin]are, Bouteflika a reu[it s` impun` ordinea, \ncercând \n acela[i timp s` sl`beasc` dependen]a economiei de exporturile de petrol [i gaze.

Eforturile au ajutat Algeria. Cre[terea medie anual` a fost de 5% \n ultima perioad`, iar rezervele valutare au ajuns la 140 de miliarde de dolari. |n timp ce gigan]i petrolieri ca BP, ENI [i Anadarko Petroleum au investit \n Algeria atra[i de rezervele de 41 de miliarde de barili ale ]`rii, strìnii au prin r`d`cini [i \n alte sectoare. BNP Paribas are deja 500 de angaja]i aici. Produc`torul francez de ciment Lafarge de]ine dou` fabrici mari \n Algeria, estimând pentru acest an o cre[tere de 5-10%, ca ur-mare a proiectelor de autostr`zi [i construc]ii. Magnatul egip-tean al telecomunica]iilor Naguib Sawiris a ob]inut o licen]` de telefonie mobil` \n 2001. Acum, re]eaua sa Djezzy are 4.000 de angaja]i [i a realizat anul trecut venituri de aproape 2 miliarde de dolari. Când Algeria “se va deschide [i mai mult, va fi o explozie economic`”, spune Sawiris.

“PROFITORII” STR~INI

Schimbarea este vizibil` \n ora[ele algeriene. Cultura din Alger [i Oran, situat la 320 km vest de capital`, este mult mai apropiat` de cea francez` decât \n ]`rile musulmane de la est. La “Melo-mane”, un legendar club din Oran, orchestra cânt` de toate, de la Chaabi (un fel de salsa algerian`), la melodii ale lui Frank Si-natra. |n Alger se g`sesc la tot pasul braserii fran]uze[ti [i baruri \n stil occidental.

Problema este c` pre[edintele Bouteflika bate \n retragere. |n toamna trecut`, el a modificat Constitu]ia ca s` candideze pentru al treilea mandat de cinci ani la alegerile din aprilie. Bouteflika [i-a condimentat discursurile de campanie cu o retoric` na]ionalist`, acuzând investitorii strìni c` profit` cu neru[inare de algerieni. |n august, a in-trodus restric]ii privind investi]iile strìne, astfel \ncât algerienii s` de]in` pachetul majoritar \n orice com-panie nou` - o m`sur` prin care sper` s`-[i p`streze de partea sa armata [i serviciile secrete.

Algeria are avantajul c` a intrat \n criz` cu fun-damente financiare solid`. Cu datorii de doar 4 mi-liarde de dolari, \[i poate permite s` modernizeze infrastructura [i s` construiasc` zeci de mii de case [i apartamente \n acest an. Oamenii de afaceri spun c` economia va continua s` creasc`, de[i sub cei 5%\nregistra]i anul trecut.

Dar, dac` pre]ul petrolului nu-[i revine, Bouteflika va trebui s` g`seasc` o solu]ie pentru a ]ine [omajul sub control. Rata oficial` a [omajului este de 13%, dar

e mult mai mare \n rândul tinerilor. Iar proiecte ca o autostrad` de 11 miliarde de dolari nu creeaz` prea multe locuri de munc`. Autostrada, care ar urma s` str`bat` ]ara de la est la vest, este construit` de companii din China cu muncitori chinezi. Atât de mul]i tineri \[i petrec timpul pe str`zi, sprijini]i de ziduri, \ncât au fost porecli]i “hiti[ti”, un joc de cuvinte ce are la origine termenul arab pentru “zid”. Mul]i dintre ei ar fi mers \n Fran]a \n cùtare de locuri de munc`, dar este tot mai greu acum, din cauza regu-lilor mai stricte \n domeniul imigra]iei.

Companiile au \n continuare dificult`]i \n Algeria. O problem` major` este birocra]ia care \ncurc` afacerile legale, dar nu face mare lucru pentru a stopa importurile ilegale sau angaj`rile la negru. Ambasada SUA estimeaz` c` pia]a neagr` reprezint` jum`tate din economia Algeriei, iar managerii se plâng c` biro-cra]ii le cer mereu [pag`. “Mediul de afaceri este foarte dificil. Dar oportunit`]ile sunt uria[e”, spune Slim Othmani, CEO al Rouiba, produc`tor algerian de sucuri de fructe.

Când petrolul a alimentat economia, s-a dovedit o sabie cu dou` tì[uri. Algeria furnizeaz` circa 10% din gazele naturale consumate \n Europa [i vrea s`-[i sporeasc` exporturile cu o treime pân` \n 2012. Dar sectorul este dominat de compania de stat Sonatrach. Criticii spun c` aceasta are destul de pu]ini an-gaja]i, iar veniturile uria[e pe care le genereaz` (76 de miliarde de dolari \n 2008) permit guvernului s` frâneze reformele eco-nomice. “Suntem prea dependen]i de petrol”, spune Réda Ha-miani, pre[edintele asocia]iei Forum des Chefs D’Entreprises. El adaug` c`, pentru majoritatea algerienilor, petrolul “nu ge-nereaz` bog`]ie”. ̂

betizare de doar 52%, fa]` de 98% \n Bulgaria.Regele marocan [i liderul tunisian Zine El Abidine Ben Ali au

privatizat mai multe companii [i au modificat legisla]ia muncii, dar reformele mai au de str`b`tut un drum lung. “Exist` corup-]ie, nepotism, invidie”, spune Kathy Kriger, fost diplomat american \n Maroc, care acum are un restaurant \n Casablanca, “Rick’s Café”, copie fidel` a barului din film. {i, \n timp ce Libia [i Algeria au \nregistrat progrese importante – companii de re-nume ca BP, Dutch Shell [i ExxonMobil au investit \n aceste ]`ri – cele dou` ]`ri sunt [i mai \n urm`.

|n ciuda acestor elemente nesigure, Magrebul pare bine pozi-]ionat pentru a dep`[i f`r` probleme criza. Spre deosebire de Europa de Est, nu s-a afundat \n datorii. {i, de[i ONU afirm` c` investi]iile strìne \n Magreb au sc`zut cu circa 5% anul trecut, nu este deloc rù comparativ cu declinul de 21% din Orientul Mijlociu. “Unele proiecte sunt \ntârziate sau regândite”, arat` James Morrow, [eful Citibank pentru Maroc, Tunisia [i Libia. Dar, adaug` el, zona “este urm`toarea loca]ie logic` pentru companii care vor s`-[i diversifice expunerea”. ̂ – Cu contribu]ia: Hiroko Tashiro [i Kenji Hall (Tokio)

Pre[edintele Boutefl ika cere ca algerienii s` fi e majoritari \n companiile nou \nfi in]ate

RYA

D K

RA

MD

I/W

PN

VIS

TA


ASIGUR~RI

Miori]a, mai rapid` decåt ogarul cenu[iuCu toate c` \n SUA are pierderi uria[e [i a ajuns s` fie na]ionalizat`, \n România AIG [i-a dublat profitul anul trecut

52 55 R`zboiul drepturilor de autor se duce pe cablu56 Sfaturi de management de la Martha Stewart58 Companiile petroliere strång cureaua59 Twitter ciripe[te pe limba afacerilor

NEXT

De Mihnea AnastasiuCând compania-mam` anun]` pierderi de 62 de miliarde de dolari \n ultimul trimestru din 2008, pare imposibil s`-]i p`strezi optimismul privind viitorul afa-cerii pe pia]a din România. |ns` pentru AIG Life Asigur`ri România, divizia lo-cal` a gigantului American International Group (AIG), \n 2009 nu va fi vorba despre re]inere, ci chiar despre extindere.

De ce sunt reprezentan]ii locali ai AIG atât de optimi[ti? Simplu: compania a raportat o dublare a profitului net afer-ent anului trecut, acesta situându-se la 52,8 milioane de lei. Performan]a este notabil`, mai ales dac` o compar`m cu pierderile de ansamblu estimate de pia]a de asigur`ri pentru anul trecut. Dac` \n 2007 pierderile nete ale companiilor de asigur`ri din România au totalizat aproape 76 de milioane de euro, potrivit [efului Allianz }iriac Asigur`ri, Cristian Constantinescu, pierderile nete per total industrie s-ar putea chiar adânci \n 2008. AIG Life a \nregistrat [i o cre[tere de

30% la nivelul primelor brute subscrise, pân` la nivelul de 286 de milioane de lei, ceea ce-i confer` o cot` de pia]` de 21% pe segmentul de asigur`ri de via]`, compania fiind al doilea juc`tor pe acest segment, dup` ING Asigur`ri de Via]`. “Suntem printre cele mai profitabile companii de asigur`ri din România, dac` nu cumva chiar liderii industriei din acest punct de vedere”, spune Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life Asigur`ri România.

ISTORIE AMERICAN~În septembrie anul trecut, la scurt timp

de la falimentul r`sun`tor al Lehman Brothers, o [tire f`cea senza]ie \n\ntreaga lume. Gigantul american de asigur`ri AIG, o companie care avea active de peste 1.000 de miliarde de dolari [i se bucura de calificative ex-celente din partea agen -]iilor de rating, se vedea nevoit` s` solicite un aju-tor financiar din partea statului american de 85 de miliarde de dolari pentru a evita colapsul,

5,8milioanede lei este profi tulnet ob]inut de AIG Life Asigur`ri România \n 2008Sursa: Compania

53

NEXT


dup` ce criza financiar` generat` de creditele subprime \i provocase pierderi de miliarde de dolari. Într-o mi[care f`r` precedent, \n schimbul acestei infuzii de capital, statul american devenea pro-prietarul a aproape 80% din ac]iunile companiei.

Dezastrul nu s-a oprit aici. În noiem-brie, \mprumutul Rezervei Federale c`tre AIG a fost majorat la 150 de miliarde de dolari. Îns` nici acesta n-a fost suficient. S`pt`mâna trecut`, compania a anun]atpierderi de aproape 62 de miliarde de dolari pentru trimestrul patru din 2008 [i s-a v`zut nevoit` s` mai cear` 30 de miliarde de dolari finan]are de la auto-rit`]ile americane. Iar oficialii AIG nu pot garanta c` pe viitor nu vor fi nevoi]i s` solicite alte sume. Una peste alta, AIG a costat contribuabilul american echiva-lentul unei treimi din bugetul anual alocat ap`r`rii de c`tre Statele Unite.

PARADOXUL ROMÂNESCTotu[i, cum a reu[it filiala local` a AIG s` ob]in` rezultate atât de bune \n 2008? Tr`im \ntr-o lume paralel`? Da [i nu. Da, pentru c` societ`]ile de asigur`ri autohtone nu au decât eventual indirect expunere la situa]iile de pe pie]ele de capital externe. Iar aceasta \ndeosebi pe segmentul poli]elor de asigurare tip unit-linked, care au o important` com-ponent` investi]ional`, dar care au, \n acela[i timp, o pondere redus` \n totalul pie]ei asigur`rilor. De asemenea, pentru c`, exceptând activit`]ile de RCA care sunt generatoare de pierderi masive, companiile române[ti de asigur`ri, mai ales cele axate pe produse de asigu rare de via]`, au avut deocamdat` de pl`tit desp`gubiri mult mai mici decât primele brute atrase. Spre exemplu, AIG Life a pl`tit anul trecut indemniza]ii de doar 4 milioane de euro, sum` insignifiant`, dac` o compar`m cu valoarea primelor atrase anul trecut. Da [i pentru c` societ`]ile de asigur`ri \ncep s` trag` foloasele cre[terii bazei de clien]i din ultimii ani. “În medie, o poli]` de asigu-rare devine profitabil` pentru companie \ntr-un interval de 3 pân` la 5 ani de la semnarea acesteia, iar noi beneficiem \n prezent de portofoliul de clien]i atra[i

\nc` de la \nceputul anilor 2000”, precizeaz` Theodorescu. Exist` \n-s` [i pro bleme. Întâi de

Umbrela AIG func]ioneaz`\nc` irepro[abil \n Romånia

toate, pentru AIG Life este important` rezolvarea dificult`]ilor prin care trece ac]ionarul majoritar. Potrivit organiz`rii actuale a grupului AIG, activit`]ile de asigurare de via]`, s`n`tate [i planuri de pensii din mai multe regiuni ale globului printre care [i Europa Central` [i de Est se desf`[oar` sub cupola companiei Alico, societate de]inut` de AIG. Spre deosebire de compania mam`, Alico este o societate s`n`toas` din punct de vedere financiar, ba chiar a [i raportat profit \n 2008 (1,3 miliarde de dolari, din care 400 de milioane de dolari provin din ]`rile central [i est-europene).

Potrivit actualului plan de restructu-rare al AIG convenit cu statul american, compania va fi divizat` \n mai multe entit`]i, iar una dintre aceste noi entit`]iva fi [i Alico. Din momentul diviz`rii, se va pune problema soartei companiilor mo[tenitoare, exis tând posibilitatea list`rii acestora sau a vânz`rii lor, veni-turile rezultate urmând s` acopere par]i-al injec]ia de capital operat` de Guvernul federal american. Prin urmare, pentru AIG Life Asigur`ri România va fi foarte important pe mâinile cui va \ncape com-pania mam` Alico \n perioada urm`toare [i care va fi strategia noului ac]ionar. Deocamdat`, politica Alico este s` lase câ[tigurile AIG Life la dispozi]ia com-paniei pentru a fi reinvestite, asigurând astfel finan]area dezvolt`rii companiei.

PLANURI DE EXTINDEREPentru anul acesta, AIG Life [i-a propus extinderea activit`]ii \n teritoriu prin deschiderea de noi agen]ii \n mai multe ora[e din ]ar` precum Sibiu, Târgu Mure[, Deva, Piatra Neam] sau Boto[ani, ceea ce va impune atât cre[terea nu-m`rului de angaja]i, cât [i suplimentarea re]elei de distribu]ie prin cooptarea mai multor brokeri de asigur`ri. În plus, compania are \n plan s` investeasc`\ntr-o nou` arhiv` electronic`, \n moder-

nizarea call-centerului, precum [i \n dezvoltarea [i promovarea de noi produse a[a cum este spre exemplu serviciul de telediagnostic. Acesta va fi oferit gratuit celor care au \ncheiate poli-]e de asigur`ri de via]` AIG Life [i va permite aces-tora s`-[i trimit` analizele pentru a fi analizate de personalul medical al mai multor spitale americane cu care compania este \n parteneriat.

Potrivit lui Theodor Alexandrescu toate aceste proiecte, precum [i sus]i -nerea financiar` a AIG Fond de Pensii, societatea de administrare a fondului de pensii de pilon II operat de AIG, vor fi sus]inute din resursele financiare

generate anul trecut. El s-a ferit, \ns`, s` dea o cifr` exact` a investi]iilor aferente anului \n curs. Alexandrescu sus]ine c` pia]a asigur`rilor de via]` va stagna \n 2009, nivelul primelor brute subscrise situându-se la acela[i nivel ca \n 2008. Cu toate acestea, Alexandrescu se arat`|\ncrez`tor c` societatea pe care o conduce va dep`[i \n continuare media pie]ei, atât \n ceea ce prive[te rata de cre[tere, cât [i cea a profitabilit`]ii.

Compania va avea de f`cut fa]` anul acesta unei probleme care s-ar putea dovedi deosebit de dificil` - o poten]ia -l` majorare a ratelor de renun]are sau r`scump`rare. Anul trecut, aceasta s-a situat la doar 3%, cifr` care nu este\ngrijor`toare (probleme putând apare abia de la o rat` de renun]are de 10%),\ns` este \n cre[tere cu 20% fa]` de rata de renun]are \nregistrat` de AIG Life \n 2007. Asta \n condi]iile \n care o cre[tere a ratei [omajului ar putea s` aduc` mai mul]i clien]i \n imposibilitatea de a-[i mai pl`ti primele de asigurare la poli]ele aflate \n derulare.

Prin urmare, nu avem de a face cu un caz de excep]ionalism românesc, ci doar de afaceri care s-au desf`[urat \n al]i parametri, pia]a româneasc` a asigur`rilor fiind infinit mai pu]indezvoltat` decât cele occidentale. În plus, este posibil ca 2009 s` nu mai fie un an a[a bun precum 2008 pentru AIG Life, iar situa]ia este asem`n`toare la nivelul pie]ei. ê O

PU

S C

OR

P

54


PE LOCUL DOITop 10 asigur`ri de via]`

Loc CompaniePrime brute

subscrise (mil. lei)

1. ING Asigur`ri de Via]` 411.67

2. AIG Life 220.00

3. BCR Asigur`ri de Via]` 118.41

4. GRAWE România 110.56

5. ASIBAN 89.05

6. ALLIANZ-TIRIAC 80.63

7. ASIROM 68.44

8. GENERALI 63.77

9. AVIVA 63.43

10. OMNIASIG Life 33.55

Sursa: Insurance PROFILE

Grupul american are probleme serioase chiar la el acas`

z`vore[te buzunarul pentru supravie]uire [i nu pentru capricii, este megaloman, ireal”, crede pre[edintele ACC, ad`ugând c` aceast` majorare nu poate fi supor-tat` de c`tre cabli[ti, pentru c` oricum practic` cele mai mici tarife din Europa, [i nici de c`tre abona]i, care au dovedit [i \n alte rânduri c` sunt foarte sensibili la pre]. “Clien]ii vor \ncepe s` renun]e la servicii”, concluzioneaz` Petric.

Pentru a da greutate argumentelor companiilor de cablu \n acest conflict,

ACC a comandat un studiu companiei Pricewater-houseCoo-pers, care a ar`tat c`, \n

15 state europene cu economii asem`n`-toare României, operatorii de cablu pl`tesc drepturi de autor situate \n plaja cuprins` \ntre 0,1% din venituri (\n cazul Poloniei) [i 2,5% (cum ar fi \n Portuga-lia). “Drepturile de autor trebuie pl`tite, dar cuantumul trebuie s` fie asem`n`tor ]`rilor europene cu o economie similiar` cu cea a României”, mai spune Petric.

CE URMEAZ~|n cursul acestei s`pt`mâni este a[teptat` decizia unei comisii de arbitraj, care analizeaz` deja conflictul dintre

ACC [i OGC. |n cazul \n care solicitarea celor din urm` va fi aprobat`, cabli[tii au de gând s` conteste \n justi]iedecizia, fiind dispu[i s` mearg` “pân` \n pânzele albe”, dup` cum s-a exprimat [eful ACC. Este foarte posibil ca decizia comisiei de arbitraj s` fie majorarea procentajului cu doar câteva puncte, fapt ce \i va \mp`ca probabil pe colectorii drepturilor de autor, dar nu [i pe cabli[ti.

Din rândul OGC care au solicitat m`rirea ponderei datorat` drepturilor de autor pân` la 12% probabil cea mai perseverent` organiza]ie este Uniunea Compozitorilor [i Muzicologilor din România - Asocia]ia pentru Drepturide Autor (UCMR-ADA),care a contestat veridicitatea

studiului realizat de PwC, concluzia fiind c` acesta este “\n neconcordan]` cu termenii specifici drepturilor de autor [i drepturilor conexe drepturilor de autor”. UCMR - ADA a acuzat com-pania de consultan]` [i studii de pia]` c` nu a adus dovezi pentru a sus-]ine corectitudinea datelor prezenta-te \n studiu, fapt pentru care a cerut retragerea datelor de pe pia]`.

R`mâne de v`zut care va fi finalul acestui r`zboi dintre companiile de cablu [i colectorii drepturilor de autor, cele dou` tabere având deja un istoric “sângeros”. |n urm` cu aproximativ [ase ani a existat un conflict asem`n`tor, \n urma c`ruia ACC a reu[it sc`derea cuantumului pentru drepturi de autor de la 6% la 2%. Lupta este acum deschis` oric`rui rezultat. ê

De Silvia Pan]uruCu toate c` \n \ntreaga Europ` procen-tele pe care companiile de televiziune le vireaz` fondurilor pentru drepturi de autor nu dep`[esc 2,5% din totalul veni-turilor, organismele de gestiune colectiv` (OGC) din România au pornit un r`zboi pentru ob]inerea unui procent de 12%. |n prezent, companiile de cablu, satelit sau IPTV (televiziune prin internet) din România aloc` 2% din venituri arti[tilor, solicitarea OGC traducându-se printr-o cre[tere de [ase ori a acestei sume. “Dac` aceast` solicitare va fi acceptat`, tarifele percepute de companiile de cablu se vor m`ri cu 10%”, a declarat Radu Petric, pre[edintele Asocia]iei de Comunica-]ii prin Cablu (ACC). |n acest moment, tariful mediu pe care \l pl`te[te consuma-torul român pentru astfel de servicii este de aproximativ 5 euro.

De ce solicit` OGC aceast` m`rire? Conform lui Petric, reprezentan]ii arti[tilor nu au oferit o argumentare real` a acestei solicit`ri [i nici nu au comentat discrepan]a care s-ar crea \ntre situa]ia din România [i cea din restul statelor europene. Marii juc`torii de pe pia]a de retransmisie a canalelor TV nu au vrut s` comenteze efectele pe care le-ar putea avea aprobarea demersului OGC, dar Radu Petric este convins c` efectul ar fi o sc`dere masiv` a pie]ei de cablu. “Saltul remunera]iilor de la 2% la 12%, \n contextul \n care toat` lumea \[i

Bani pentru arti[ti, lacrimi la cabli[tiDisputa privind cuantumul drepturilor de autor amenin]` veniturile operatorilor de cablu

AN

DR

E L

UB

BE

MEDIA 55

NEXT


“Saltul remunera]iilor de la 2% la 12%, \n contextul \n care toat` lumea \[i z`vore[te buzunarul pentru supravie]uire [i nu pentru capricii, este megaloman, ireal” RADU PETRIC, PRE{EDINTELE ACC

Confl ictul privind drepturile de autor dateaz`de mai mul]i ani

Ca majoritatea juc`torilor din media, Martha Stewart a avut un an tumultuos. De[i num`rul de cititori ai principalei sale reviste (“Martha Stewart Living”) nu a sc`zut, pre]ul ac]iunilor companiei Martha Stewart Living Omnimedia a sc`zut de la aproape 10 dolari la doi dolari pe ac]iune. Stewart i-a acordat, pe 19 februarie, \n Manhattan, un interviu lui Stephen J. Adler, editor [ef la BusinessWeek, \n cadrul seriei “C`pitanii Industriei”. Iat` câteva frag-mente din discu]ie:

STEVE ADLERAve]i vreun sfat pentru Barack [i Michelle Obama?

MARTHA STEWARTPeluza este prea mare [i nu este tocmai “ecologic” s` ai peluz`. O sprijin pe Alice Waters \n dorin]a de a crea o gr`din` de legume la Casa Alb`. Nu cred c` ar trebui s` strice Gr`dina de Trandafiri, pentru c` este ceva care \mi place. Probabil c` ar trebui s` sape pe un alt petic de p`mânt unde s` planteze legumele.

Unul dintre lucrurile care m` intere-seaz` este time managementul. Face]i liste cu ce ave]i de f`cut \ntr-o zi?{tiu ce trebuie s` fac. Este totul \n mintea mea. M` trezesc foarte

56 INTERVIU

Sfaturi manageriale de la Martha StewartRegina media despre viitorul propriei companii, al pie]elor [i despre planurile sale de viitor


“Ai men]ionat pre]ul ac]iunilor companiei mele. Obi[nuiam s` fi u c`pitanul industriei. Tocmai mi-am dat seama c` acum sunt un locotenent”

devreme [i adorm foarte târziu. Uneori obosesc, dar nu este chiar a[a de important. Am o via]` energic` [i mereu sunt multe de f`cut. {i nu vreau s` fiu niciodat` deprimat`. Ai men]ionat pre]ul ac]iunilor companiei mele. Eram un “c`pitan” al industriei. Tocmai am realizat c` acum sunt doar un locotenent.

Dac` ave]i ceva ce nu dori]i s` face]i, o face]i mai devreme, sau o amâna]i?Nu o fac deloc.

Se lucreaz` greu pentru dumnea-voastr`?Nu cred. Am angaja]i care au lucrat pentru mine 25 - 26 de ani. Am pisici \n vârst` de 19 ani. Se ]in tari pe pozi]ie.

Asta e altcevaNu, lucreaz` pentru mine zilnic. Pozeaz` pentru fotografii. Fac orice vreau eu s` fac`. De fapt, [i animalele sunt angaja]ii mei. Spune asta fiscului. Franchesca [i Sharkey, câinii mei din rasa bulldog francez, au propriul blog. {i sunt geniali la asta.

}ipa]i? Nu prea mult. Obi[nuiam s` urlu mai mult. Trebuie s` ]ip la o angajat` pentru c` este surd`. Uneori, dac` este \n camer`, sunt acuzat` c` ]ip. Este din

cauz` c` are un implant [i trebuie s` i se vorbeasc` mai tare.

Ave]i expunere pe mai multe canale media. Exist` unele care v ̀\ngrijoreaz` mai mult ca celelalte?

Toat` lumea se teme de lumea reviste-lor. Dar este greu s` ob]ii la TV ce ofer` “Martha Stewart Living”. Lumea vrea s` o aib` la plaj` sau \n tren. A[adar, nu cred c` industria print va muri \n urm`toarea perioad`. Astfel spus, este o competi]ie acerb`. Oa-

menii vor asculta radio mereu. Poate o vor face pe iPod sau BlackBerry, dar vor asculta. Cred c` vor continua s` se uite la televizor pentru o lung` pe-rioad` de timp. Mi-a[ face griji despre ziare. Ca surs` de [tiri, ziarele sunt \n urma televiziunii.

Exist` \ntrebarea dac` brandul chiar are nevoie de tine [i de ideile tale. Se evoc` situa]ia Apple, care este: “Ce ar face Apple f`r` Steve Jobs?”Au mai pu]ine produse [i Steve este deci-siv \n toate, mai ales la capitolul design. Dar exist` al]i angaja]i la Apple care

fac o treab` fenomenal`, ca [i la mine \n companie. Avem o minunat` afacere bazat` pe creativitate. O dovad` a rece-siunii este c` oamenii vor s` fac` lucruri. Acum au timp. Angaja]ii nu au deloc nevoie de mine. Câteodat` ofer mici sfaturi. Ast`zi am propus o alt` culoare pentru unelte. Au culori verzi [i albe. Dar am venit cu o nou` culoare [i to]i s-au gândit: “Doamne, este minunat`”. Poate c` \mi f`ceau doar pe plac, dar chiar cred c` le-a pl`cut contribu]ia mea.

A]i fost la un moment dat broker. Care este abordarea investi]ional` actual`?|nc` vreau s` investesc, dar am re]ineri, pentru c` pia]a scade \n fiecare zi. Se vor face foarte mul]i bani din pia]a de capi-tal. Exist` multe companii performante, care sunt la doar o frac]iune din cât valoreaz`. Compania noastr` are bani \n conturi [i nici o datorie.

Ce a]i \nv`]at din problemele legale? Ei bine, am \nv`]at \naintea tuturor c` pot tr`i f`r` o mul]ime de lucruri. Ceea ce experimenteaz` toat` lumea acumeu am \nv`]at mult mai repede. {i am\nv`]at s` am r`bdare. Sunt o groaz` de oameni \n \nchisoare care nu ar trebui s` fie acolo. Trebuie s` iei exemplul altor ]`ri. {i-au dat seama c` este o cheltuial` exagerat` [i nu aduce reabilitarea.

Ce nu a]i f`cut \nc` [i v-a]i dori cu adev`rat?Nu mi-am scris biografia. A[ putea face aceasta doar cu fotografii. Sunt fotograf amator. Poate chiar voi scrie un roman. |ntr-un roman a[ putea spune multe lucruri pe care nu le-a[ scrie \ntr-o au-tobiografie. Sunt multe locuri pe care a[ vrea s` le vizitez, dar nu am avut timp. Nu am fost \n Tasmania. Nu am fost s` v`d Polul Sud, [i nici la Polul Nord nu am ajuns. A[ vrea s` v`d migra]iaur[ilor polari \nainte s` dispar`\ntreaga specie. A[ mai vrea s` vizitez Parcul Na]ional al Ghe]arilor \nainte s` se topeasc` ghe]arii.

Ce ar fi oamenii surprin[i s` afle despre dumneavoastr`?C` opresc la intersec]ia 86th Street cu 3rd Avenue ca s` savurez lapte de nuc` de cocos cu un hot dog. {i muncesc din greu. A[ m`tura [i podele, dac` trebuie m`turate. ^

57

NEXT


ST

EP

HE

N S

AV

AG

E

58 ENERGIE


PH

OTO

GR

AP

HIC

SE

RV

ICE

S, S

HE

LL IN

TE

RN

AT

ION

AL

Dac ̀exist ̀vreo raz` de speran] ,̀ aceasta este legat ̀de faptul c ̀indus-tria petrolier ̀pare s ̀se concentreze mult mai agresiv \n acest declin pe probleme precum eficien]a energetic ,̀ noile tehnologii [i chiar energia eolian ̀[i solar .̀ “De obicei, redu-cerea costurilor s-a tradus prin restructura-rea for]ei de munc`”, spune Candida Scott, consultant la Cambridge Energy Research

Associates. “Acum, oamenii analizeaz` mult mai atent fiecare ac]iune proprie”.

Royal Dutch Shell, de pild ,̀ amplaseaz` mici platforme de produc]ie, f`r ̀echipaje, \n Marea Nordului, care cost ̀doar o treime fa] ̀de cele normale. Valvele pentru ajusta rea presiunii [i dispozitivele de moni-torizare sunt alimentate de panouri solare [i turbine eoliene montate pe platforme, iar informa]iile sunt transmise prin satelit. Ceea ce reduce costurile [i riscurile trans-ferului angaja]ilor cu elicopterul, pentru a citi datele. “Trebuie s ̀faci ceva diferit”, spune John Barry, vicepre[edinte la Shell.

Timothy Nelson, “]arul energetic” de la Chevron, a coordonat vizite-fulger la fa -cilit`]ile companiei pentru a g`si modali-t`]i de reducere a costurilor energetice, care s-au ridicat anul trecut la 7,5 miliarde de dolari. Printre m`surile luate se num`r` rezolvarea scurgerilor din ]evile cu aburi de la rafin`rii [i \mbun`t`]irea furnalelor, care \nc`lzesc ]i]eiul pentru procesare. |n unele cazuri, compania preia inginerii care ar putea lucra la noi proiecte [i \i folose[te pentru a smulge mai multe resurse din proiectele existente. “Este cea mai ieftin` metod ̀pentru extragerea mai multor barili”, spune Nelson.

Anii de achizi]ii [i de explozii a pre]u-rilor la materiile prime au dat na[tere la ineficien] .̀ La ConocoPhillips, produsul a [ase fuziuni din anul 2000, directorul Stein Wolden schimb ̀a[ezarea birourilor cu ajutorul psihologilor, pentru a face echipele divizate s ̀lucreze \mpreun .̀ El spune c` bugetele alocate c`l`toriilor au fost reduse, dar sectorul de videoconferin]e a crescut

cu 30% de la \nceputul crizei economice.

Lunile viitoare ar putea fi [i mai dure pentru companiile care de]in sonde sau produc echipamente folosite la extrac]ia petrolier`. O serie de produc`tori de petrol nu vor s` le cumpere serviciile indiferent de pre].“Noi vom spune «dac` men]ii sonda func]io-nal`, beneficiezi de o reducere a pre]u-

rilor»”, spune Mark S. Siegel, pre[edinte la Patterson-UTI Energy, un operator important de sonde petroliere. “Iar ei vor r`spunde «Nu suntem interesa]i»”. ̂

De Christopher Palmeri [i Stanley ReedR`spunsul industriei energetice la declinul pre]urilor materiilor prime pare la fel de subtil ca echipamentele de foraj care se lovesc de o roc ̀dur .̀ |n industria petro-lier ,̀ se reduc bugetele, sondele se \nchid [i contractele pe termen lung se sisteaz .̀ Num`rul sondelor pentru extrac]ia petrolu-lui [i a gazelor din SUA a sc`zut cu 40%, \n ultimele patru luni, cel mai mare declin de la ultima criz ̀de pe pia]a energetic .̀

Perioada dificil` for]eaz` industria s`\mbun`t`]easc` eficien]a, dar nu exist` nici o [ans` pentru atenuarea efectelor pe termen scurt. La Devon Energy, un mare produc`tor de petrol [i gaze naturale din Oklahoma, bugetul total ar putea fi redus \n acest an cu 60%, la 3,5 miliarde de dolari, de la 8,5 miliarde de dolari cât a fost \n anul 2008. “Nu avem alte op]iuni. Nu avem bani s` chel-tuim”, spune J. Larry Nichols, pre[edinte [i CEO la Devon. “Veniturile tuturor sunt cu mult mai mici ca anul trecut”.

Reducerea proce-sului de extrac]ie va duce la sc`derea drastic ̀a produc]iei de petrol. Firma de brokeraj Sanford C. Bern-stein estimeaz ̀c ̀produc]ia american ̀din câmpurile petrolifere ar putea sc`dea cu 700.000 de barili pe zi – aproximativ 1% din proviziile mondiale – ca rezultat al re-ducerilor deja demarate. Toate acestea pun \n scen ̀o cre[tere a costurilor la energie chiar când economia \[i va reveni. “Costul pentru pre]urile mici de acum la materii prime nu vor fi suportate \n 2009 sau 2010. Se va \ntâmpla dup ̀anul 2011”, spune Raoul LeBlanc, consultant la PFC Energy.

Noua frugalitate din industria petrolier`Companiile reduc opera]iunile de foraj [i devin creative \n reducerea costurilor

Una din platformele f`r` personal operate de Shell \n Marea Nordului, alimentate de energie solar` [i eolian`

Sursa: Baker Hughes

2.000

1.600

1.200

800

400

0

EXTRAC}IA DIN SUA S-A BLOCATNum`rul sondelor care extrag petrol [i gaze din SUA a sc`zut

OCT. '08 NOV. DEC. IAN. '09 FEB.

ER

IC L

US

E/S

AN

FR

AN

CIS

CO

CH

RO

NIC

LE

/PO

LA

RIS

DEPARTMENT 59

NEXT

despre negocieri directe de achizi]ie. Yahoo! este un alt cump`r t̀or logic, dar pre]ul ar putea fi prea mare pentru compania aflat̀ \n dificultate. Google [i Yahoo! au refizat s` comenteze posibilitatea achizi]iei Twitter.

Care este atractivitatea Twitter? Pentru \nceput, cre[terea sa. {ase milioane de oameni utilizeaz ̀serviciul, fa]̀ de 600.000 \n urm ̀cu un an, potrivit companiei de monitorizare a traficului web Compete. Cifra nu include utilizatorii care fac post̀ ri

De Heather Grenn [i Robert D. HofServiciul de microblogging Twitter are suc-ces la oameni foarte diver[i, de la staruri ca Ashton Kutcher, la [efi de companii. Dar, \n ciuda popularit`]ii sale, Twitter pare mai degrab` o mod`, decât o afacere. Multe dintre mesajele de maxim 140 de caractere (denumite “tweets”) pe care oamenii le pun pe Twitter sunt despre subiecte ba-nale, cum ar fi ce au mâncat la micul dejun sau la ce or` merg la culcare. Au aceste informa]ii vreo valoare?

Se pare c ̀da. De fapt, exist̀ tot mai multe dovezi c ̀Twitter, o companie care \n prezent nu are nici un venit, ar putea valora sute de milioane de dolari. Dou ̀surse spun c ̀site-ul de socializare Facebook a f̀ cut anul trecut o ofert̀ de achizi]ie de 500 de milioane de dolari \n numerar [i ac]iuni. Peter Thiel, investitor la Facebook, a confirmat discu]i-ile \ntr-un interviu acordat BusinessWeek, de[i nu a dorit s ̀comenteze asupra pre]u-lui. El a spus c ̀negocierile s-au oprit din cauza discu]iilor legate de valoarea ac]iunilor Facebook implicate \n tranzac]ie. Oferta Facebook nu va fi, probabil, ultima. Google a “deschis linii de comunicare” cu Twit-ter, afirm ̀o alt̀ surs ,̀ de[i nu este vorba


INTERNET

Twitter ciripe[te pe limba afacerilorOferta uria[` a Facebook este un semn c` site-ul de microblogging are poten]ial de business

Sursa: Compete Inc.

MILIOANE DE UTILIZATORI6

5

4

3

2

1

0

TWITTER DECOLEAZ~

I F M A M I I A S O N D I'08 '09

de pe telefoanele mobile sau din afara SUA. Unii exper]i cred c ̀ata[area unui serviciu de publicitate bazat pe cùtare ar aduce venituri uria[e. Când cineva ar cùta ultimele discu]ii pe Twitter despre U2, ar putea vedea rezultatele al̀ turi de acelea[i reclame-text de

pe Google. Anul trecut, Twitter a achizi]ionat un start-up care dezvolta o tehnologie de cùtare [i acum caut̀ modalit̀ ]ide a introduce publi-citate pe site. “Exist̀

o oportunitate comercial̀ fantastic ̀aici”, spune John Batelle, fondator al Federated Media Publishing, care vinde reclame online.

Twitter ofer` [i o rapiditate uluitoare. Tot mai mult, oamenii folosesc site-ul pen-tru a afla sau transmite [tiri [i evenimente de ultim` or`. Primele fotografii ale avi-onului US Airways care a aterizat \n fluviul Hudson au ap`rut pe Twitter. Pentru fanii sì, Twitter este o reflec]ie mai rapid` a ceea ce se \ntâmpl` decât site-urile de [tiri sau Google. “Ca [i Google, Twitter ofer` noi date prin care se poate cùta. Asta m` atrage foarte mult”, spune Sam Schillace, director tehnic la Google.

MIN~ DE AUR PENTRU DATEExist` [i o dimensiune social` a site-ului, care atrage companiile. Membrii pot urm`ri post`rile altor utilizatori, de la prietenii lor la baschetbalistul Shaquille O’Neal. Astfel, se creeaz` un flux de date pe care Twitter \l stocheaz` [i \l poate cer ceta pentru a afla lucruri interesante. Poten]ialul de afaceri merge dincolo de publicitate. Twitter ar putea vinde com-paniilor un serviciu care s` ofere rapoarte orare sau zilnice despre subiectele de discu]ie de pe site, spune Ian Schafer, CEO al agen]iei de publicitate Deep Focus.

Co-fondatorul Twitter Biz Stone recunoa[te c` au existat negocieri de pre-luare, dar spune c` acum se concentreaz` pe consolidarea afacerii. Compania a ob-]inut luna trecut` finan]`ri private de 35 de milioane de dolari, pentru a-[i putea men]ine indepeden]a. Pe termen scurt, lucreaz` la produse cum ar fi un serviciu care s` permit` companiilor s` g`seasc` pe Twitter oameni interesa]i de serviciile [i produsele lor [i s` ob]in` analize detaliate ale celor care urm`resc anumite companii. “Vrem s` \ncerc`m s` construim o afacere de succes”, spune Stone. ̂ –Cu contribu]ia: Spencer E. Ante

Co-fondatorii Evan Williams (st.) [i Biz Stone. “Vrem s` construim o afacere”, spune Stone


Ma[ina impresioneaz` prin suprafa]a vitrat` uria[`, care ofer` vizibilitate excelent` [oferului [i pasagerilor

CITROEN

SUNT IAR~{I EU, PICASSO! De Gabriel Bårlig`

60 LIFESTYLE

ofere, de exemplu, suficient spa]iu la interior,\n ciuda unui exterior foarte compact. Cu o lun-gime de 4,08 m, 1,73 m l`]ime [i 1,62 m \n`l-]ime, ma[ina are un bot surprinz`tor de scurt, iar spatele este aproape perfect vertical. Aceste propor]ii ofer` tuturor pasagerilor spa]iu mai mult decât suficient. {i portbagajul este la fel de primitor, având o capacitate de 500 litri cu toate scaunele func]ionale. De altfel, scaunele din spate au o marj` de mi[care independent` de peste 15 cm, pentru a asigura confortul tuturor pasage-rilor indiferent de form` sau m`rime. Scaunele pot fi rabatate cu o singur` mân` prin simpla ap`sare a unei clapete din partea superioar`. Pe lâng` rabatarea complet` a scaunelor spate, lungimea de \nc`rcare poate fi extins` la peste 2,41 m prin plierea scaunului din dreapta fa]`.

Ma[ina se remarc` [i prin suprafa]a vitra t` remarcabil de mare (4,52 metri p`tra]i) cu pla-fonul panoramic. {oferul are o vedere periferic` sporit`, gra]ie parbrizului \n trei p`r]i care spore[te vizibilitatea lateral`. |n plus, pozi]ia\nalt` la volan \i confer` o vedere foarte bun` asupra drumului.

Dimensiunile compacte se vor dovedi folosi-toare \n trafic. C3 Picasso are o raz` mic` de\ntoarcere, a[a c` poate dep`[i cu agilitate orice obstacol. Modelul va fi disponibil cu dou` mo-toare pe benzin` de ultim` genera]ie, unul de 1,4 litri care dezvolt` 95 de cai putere [i unul de 1,6 litri cu 120 CP, precum [i cu dou` propulsoare diesel de 1,6 litri, care dezvolt` 90, respectiv 110 CP. Emisiile de CO2 sunt reduse (numai 125 g/km pentru motorizarea diesel de 90CP).

|n ceea ce prive[te dot`rile de siguran]`, C3 Picasso tocmai a ob]inut 4 stele NCAP conform

noului sistem de notare mai exigent decât cel folosit pân` acum. Ma[ina este echipat` \n serie cu ABS [i sistem de asisten]` electronic` la frânare, completate de sistemul de asisten]` la frânarea de urgen]` [i de aprinderea automat` a luminilor de ajutor.

Citroën C3 Picasso va fi disponibil \n România la pre]uri \ncepând de la 11.500de euro. ê

Mai precis, al treilea Picasso de la Citroën. Este vorba despre noul monovolum C3, prezentat anultrecut \n toamn`, la Salonul Auto de la Paris [i care va ajunge \n România \n prim`vara acestui an. |n buna tradi]ie cubist`, modelul combin` la exterior forma p`tr`]oas` cu rotunjimile specifice modelelor Citroën. Ca ma[in` de familie compact`, C3 Picasso va intra \n competi]ie direct` cu modele ca Renault Modussau Opel Meriva. Constructorul francez face un adev`rat joc al contrastelor cu acest model, reu[ind s`

Ve[ti bune pentru iubitorii muzicii celebrului cânt`re] american Kenny G. Sala Palatului din Capi-tal` va fi locul \n care ace[tia \l vor putea asculta pe talentatul [i multi-premiatul virtuoz al saxofonului. Artistul a fost r`spl`tit cu un premiu Grammy pentru celebra pies` “Forever in Love”, iar cel mai recent album al sù, intitulat “Rhythm and Romance”, s-a bucurat de dou` nominaliz`ri la Grammy, la catego-ria cel mai bun album instru-mental [i cea mai bun` \nregistrare. Biletele pentru concertul din data de 30 aprilie au fost deja scoa-se la vânzare, iar pre]ul acestora variaz` \ntre 80 [i 180 de lei, \n func]ie de catego-ria de loc.

PERSONAL BUSINESS

PLUS 61EDITAT DE OVIDIU NEAGOE

Istoria a ar`tat de-a lungul timpului c ̀r`zboiul d` na[tere actelor de eroism, iar pentru salvarea unei vie]i nu se mai iau \n calcul riscurile uria[e. Este [i cazul a patru solda]i americani afla]i \n Toscana \n timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial, care s-au pierdut de pluton [i au ajuns \n spatele liniilor inamice, dup ̀ce au salvat via]a unui bìat italian. “O astfel de poveste nu se scrie de una singur`”, precizeaz ̀James McBride, autorul volumului “Miracle at St. Anna”, pe baza c`ruia regizorul Spike Lee a realizat filmul omonim. “Nu a fost niciodat ̀scris` ca o poveste de r`zboi, ci a fost scris ̀ca o poveste despre oameni, care reac]ioneaz ̀\n situa]ii extraordinar destresante, \n \ncercarea de a-[i p`stra umanitatea”. Filmul\ncepe cu ceea ce ar putea p`rea o banal ̀crim ̀\ntr-un oficiu po[tal, iar restul pove[tii explic ̀evenimentele din trecut care au declan[at ie[irea nervoas ̀a unui erou decorat \n r`zboi. Pelicula “Miracol la Sf. Anna” va rula pe marile ecrane de la noi de la sfâr[itul lunii martie.

Lumini, camer`, ac]iune! O dat` cu lansarea camerelor de filmat Legria HF S100, de la Canon, rememorarea celor mai frumoase momente din via]` nu va mai p`rea din alt film. Noul model face parte din gama pro-fesional` de dispozitive video a Canon [i promite s` duc` \nregistr`rile cameramanilor la un alt nivel, mai ales prin posibilitatea \nregistr`rii pe memorie flash. |n plus, camera de filmat beneficiaz` de o func]ie\mbun`t`]it` de detectare a fe]ei [i poate identifica pân` la 35 de fe]e\ntr-un singur cadru, dintre care nou` pot fi eviden]iate simultan, utilizatorul putând selecta ca punct de referin]` una dintre acestea. Prev`zut` cu un senzor Cmos de 6 megapixeli efectivi pentru filmare, camera\nregistreaz` imagini la o rezolu]iede peste 1920x1080 full HD, ceea ce faciliteaz` surprinderea celor mai mici detalii.

Epicentrul crizei financiare mondiale, New York, nu renun]` la hainele elegante [i lux nici \n actualul context economic. Nu conteaz` nici faptul c` “S`pt`mâna Modei” din metro-pola american` s-a \ncheiat. Pân` spre sfâr[itul lunii martie, hotelul Four Seasons, clasat pe locul 12 prin prisma ca-lit`]ii serviciilor pentru clien]i \n ultima edi]ie a topului realizat de Business-Week, va oferi pasiona]ilor de mod` posibili-tatea s` admire colec]ii ale unor designeri re-numi]i precum Michael Kors

sau Anne Fontaine chiar \n holul hotelului din New York. Turi[tii care vor opta pentru pachetul “Couture & Cocktails” vor putea savura bucate [i bùturi alese pe sprâncean`, iar la plecare vor beneficia de reduceri la produ-sele vestimentare ale celebrilor designeri.

EXCURSIE |N TENDIN}ECURAJ… CA LA CARTE

PERFORMAN}~ |N CADRUREGAL LA SAXOFON



62 BURS~ MIHNEA ANASTASIU

OPINII

Bursa cre[te cu vânt din pupa de la CNVMÎntr-o s`pt`mân` \n care pie]ele externe de capital au \nregistrat sc`deri masive, iar bursa new-yorkez` a atins nivelul minim al ultimilor 12 ani, pre]urile ac]iunilor americane \ntorcându-se practic \n anii 1996-1997, Bursa de Valori Bucure[ti a avut o evolu-]ie contradictorie. De data aceasta, indicii BVB nu au mai urmat trendul descendent extern, ci au avut o evolu]ie cresc`toare. Pe parcursul s`pt`mânii, indicele BET al celor mai lichide zece titluri listate

a câ[tigat 6,21%, \n vreme ce indicele societ`]ilor de investi]ii financiare, BET-FI, s-a apreciat cu 9,8%. Printre performerele primei s`pt`mâni de tranzac-]ionare a lunii martie s-au num`rat [i companiile din sectorul energetic, indicele sectorial BET-NG apreciindu-se cu 7%. Factorul care a avut impactul determinant asupra evolu]iei pie]ei de capital au-tohtone a fost anun]ul f`cut de Comisia Na]ional` a Valorilor Mobiliare (CNVM) care a f`cut public un proiect de instruc]iune prin care ac]ionarii care au de]ineri indirecte mai mari de 33% din drepturile de vot ale unor companii listate vor fi obliga]i s` deru-leze oferte publice de preluare (vezi articolul de mai jos). Ca urmare a acestei [tiri, \n [edin]a bursier` de vineri, 6 martie, mai mul]i emiten]i au \nregistrat aprecieri pân` la limita maxim` de varia]iei admis` (15%). Printre acestea se num`r` emiten]i precum Rompetrol Rafinare (RRC), Zentiva (SCD), Remedia Deva (RMAH), care au \nregistrat toate aprecieri de 15% \n [edin]a de tranzac]ionare de vineri 6 martie.

330

320

310

300

290

280

puncte

Sursa: BVB

27feb.

2mar.

3mar.

4mar.

5mar.

6mar.

EVOLU}IA INDICELUI BET-NG

CNVM pune pe jar investitorii de la BVBComisia Na]ional` a Valorilor Mobiliare a reu[it s` scoat` din lâncezeal` s`pt`mâna trecut` pia]a de capital autohton`, dup` ce a publicat un proiect de instruc]iune prin care se reglementeaz` procedurile \n cazul de]i-nerilor indirecte ale unor pachete de ac]iuni mai mari de 33% din drepturile de vot ale unor societ`]i listate. Potrivit proiectului elaborat de CNVM, societ`]ile sau persoanele fizice care de]in \n mod indirect “printr-un lan] de de]ineri” o participare de cel pu]in 33% din drepturile de vot ale unei companii

listate vor fi obligate ca \n termen de dou` luni de la adoptarea acestei instruc]iuni s` demareze o ofert` public` de preluare.

Aceast` nou` reglemen-tare ar veni s` completeze prevederile legii 297 din 2004, legea pie]ei de capital, unde se prevede obligativi-tatea demar`rii unei astfel de proceduri de preluare de la un prag de de]inere direct` de la 33% \n sus.

Vestea a suscitat un viu in-teres \n rândul investitorilor, deoarece mai multe societ`]icotate la BVB, printre care Rompetrol Rafinare (RRC),

Rompetrol Well Services (PTR) sau Zentiva (SCD), sunt \ntr-o astfel de situa]ie. S-a speculat asupra faptului c` pre]ul unitar din oferta o bligatorie de preluare va fi mai ridicat decât cel actual al pie]ei, fapt ce a dus la o apre-ciere masiv` a acestor titluri. Spre exemplu, ac]iunile Rom-petrol Rafinare au câ[tigat 14,8% \ntre 27 februarie [i 9 martie, aprecierea masiv` producându-se \n [edin]a de vineri, 6 martie.

Cu toate acestea, textul proiectului de instruc]iune, care va r`mâne \n dezbatere public` pân` pe 16 martie,

nu specific` pre]ul la care ar trebui s` se desf`[oare aceste oferte publice de preluare. În textul legii pie]ei de capital se stipuleaz` faptul c` ofer-tele obligatorii de preluare trebuie derulate de c`tre ac-]ionarii care au ajuns la o de-]inere direct` de 33% la pre-]ul maxim al ultimelor dou` luni \nregistrat pe pia]`.

Proiectul de instruc]iune a fost elaborat de CNVM la presiunea mai multor fonduri de investi]ii str`ine, precum [i a Asocia]iei Investitorilor pe Pia]a de Capital, care au solicitat clarificarea acestei chestiuni.

asigurarea conectivit`]ii [i func]io-nalit`]ii necesare, având în vedere c` se estimeaz` c` num`rul de dispozitive care vor avea capacitatea de a se conecta la Internet va cre[te la aproximativ 15 miliarde pân` în 2015,

sus]ine un oficial Intel, citând un raport recent realizat de John Gantz de la IDC, intitulat “The Embedded Internet: Methodology and Findings”.

Procesorul Intel Atom este cel mai mic procesor al companiei, construit cu cei mai mici tranzistori [i cu cel mai eficient consum de energie. Divizia de Computing Integrat a Intel are o experien]` de 30 de ani [i se concentreaz` pe dispozitive care au capabilit`]i de calcul [i acces la Internet, f`r` a fi PC-uri, laptopuri sau servere tradi]ionale.

Noile produse vor fi disponibile începând cu al doilea trimestru al acestui an. |n ce m`sur` va reu[i softul s` exploateze pe deplin noile capabilit`]i hardware, r`mâne de v`zut. Ceea ce s-ar putea s` m` surprind` cel mai mult este c` voi deveni fan Windows Mobile, care de data asta nu mai are nici o scuz`. ê

Pe lâng` cele patru versiuni unice de procesoare, Intel a anun]at [i dou` noi huburi controller de sistem, care se adaug` la linia de produse “embedded” pentru divizia de business a companiei. Procesoarele din seria Intel Atom Z5xx includ op]iuni pentru suportul temperaturilor de nivel industrial, precum [i diverse alte op]iuni pentru dispozitivele de infotainment din ma[in`, telefoane media, eco-tehnologii.

Combina]ia dintre performan]ele sporite [i consumul redus de energie, proprie procesoarelor Atom, este completat` de integrarea capabilit`]i-lor grafice/video, ceea ce se potrive[te ca o m`nu[` cu nevoile sistemelor infotainment din ma[in` (IVI). Asta permite industriei auto s` includ`\n dotarea noilor vehicule produsecare aduc \n habitaclu experien]aunei \ntregi lumi digitale, cu accesla conexiunile personale sau aplica-]iile de business, informa]ii permanent actualizate referitoare la navigare sau localizare, radio [i divertisment pentru ocupan]ii banchetei din spate (jocuri, DVD, video streaming, televiziune prin satelit).

Progresele realizate în domeniul graficii integrate 2D [i 3D, accelerare video [i suport pentru sisteme de operare multiple, incluzând câteva versiuni de Windows [i Linux, fac din aceste procesoare “motoare” ideale

Intel dezvolt` populara serie a procesoarelor Atom cu patru versiuni unice din gama produselor “embedded”, care, prin dimensiunile lor liliputane, pot motoriza atât dispozitive mobile, cât [i aplica]ii cu destina]ie industrial`. Primele telefoane media echipate cu noile cipuri vor ap`rea spre sfâr[itul anului.

Cele mai noi procesoare Intel Atom vor include grafi c` integrat` f`r` precedent pe un dispozitiv mobil


TEHNOLOGIE PENTRU TINE DE DAN {ERB~NESCU 63

OPINII

Telefoanele cunosc puterea... Atomului Noua serie de procesoare Intel AtomZ5xx va spori puterea telefoanelor media

pentru aplica]ii dintre cele mai diverse, de la jocuri care necesit` temperaturi cât mai mici, dar performan]e 3D [i video puternice, la dispozitive medicale portabile [i silen]ioase pentru diagnosticare [i terapie sau solu]iigrafice cu consum redus [i costuri rezonabile din zona POS-urilor folosite \n retail, spre exemplu.

Pe lâng` aplica]i-ile din ma[ini, seria de procesoare Intel Atom Z5xx vizeaz` [i o categorie din ce în ce mai numeroas` de dispozitive de comunica]ii prin Internet, pe care Intel le nume[te “media phones” (telefoane media). Un astfel de telefon motorizat de Intel Atom Z5xx poate oferi servicii de comunica]ii“over IP” [i acces foarte simplu, printr-o singur` comand`, c`tre aplica]ii precum e-mail, mesaje text, informa]ii meteo, YouTube, horoscop [i albume de fotografii digitale. Pentru a sus]ine avansul acestei categorii de dispozitive, Intel a introdus Intel Media Phone Reference Design care va facilita dezvoltarea de solu]ii hardware pentru pia]`. Platforma de dezvoltare hardware include scheme [i stackuri de software validate.

Satisfacerea necesit`]ilor din mediile cu tehnologie încorporat` va juca un rol important în

indieni au spus c` a fost vorba de oportu-nit`]ile profesionale. {i, de[i câ[tig` mai pu]in acas`, majoritatea spun c` salariile lor au adus “o mai bun` calitate a vie]ii” decât \n SUA. (Au existat, \ns`, [i [ocuri culturale la \ntoarcere - plângeri despre suprapopulare \n India [i poluare \n China). Când vine vorba de factori sociali, 67% din chinezi [i 80% din indieni au amintit “valorile familiale” mai bune de acas`. Pentru marea majoritate, dorul pentru familie [i prieteni a fost un ele-ment crucial. {i \ntreba]i dac` chestiunea vizelor a fost un factor pentru \ntoarcerea lor acas`, o treime din indieni [i o cincime de chinezi au r`spuns afirmativ.

Multora pare c` le merge bine. Cum cererea pentru oameni cu preg`tirea lor este \n cre[tere \n ]`rile lor de ba[tin`, au parte de succes. Aproximativ 10% din in-dienii chestiona]i au avut joburi de senior management \n Statele Unite. Procentul a crescut la 44% dup` ce ei s-au \ntors acas`. Dintre chinezi, num`rul a crescut de la 9% \n Statele Unite la 36% \n China.

Imigran]ii care au venit \n America s-au sim]it mereu izola]i [i le era dor de cas`. Au f`cut \ntotdeauna sacrificii pen-tru ca urma[ii lor s` aib` [anse de reu[it`. Acum, ei au o alt` op]iune pentru o via]` mai bun`: s` se \ntoarc` acas`. Poate c` nu este nevoie de ace[ti oameni \n SUA \n timpul recesiunii. Dar vom avea nevoie de ei pentru a ne ajuta s` ne revenim. Ce i-ar putea aduce \napoi? Un asemenea efort de recrutare va necesita aproape sigur schimb`ri majore a politicii de imigrare. Pare, \ns`, greu de crezut, ]inând cont de climatul politic actual, unde accentul se pune pe ce trebuie f`cut pentru a men]ine locurile de munc` ale americanilor - chiar dac` acest lucru se face \n defavoarea promisiunii de dezvoltare pe termen lung a Americii. ̂

Wadhwa este cercet`tor-[ef pe probleme de munc` la Facultatea de Drept de la Harvard [i profesor adjunct la facultatea de inginerie Pratt, din cadrul Duke University

versitatea Duke, \mpreun` cu AnnaLeeSaxenian, de la Berkeley [i Richard B. Freeman de la Harvard, a intervievat 1.203 imigran]i indieni [i chinezi care foloseau re]eaua de servicii profesionale LinkedIn [i care au p`r`sit Statele Unite pentru ]ara lor de origine.

Marea majoritate a celor care s-au\ntors sunt relativ tineri - o medie de 30

de ani pentru indieni [i 33 pentru chinezi. Este vorba despre persoane cu studii su-perioare \n management, IT [i cercetare. Dintre chinezi, 51% au maste rate,iar 41% - doctorate. Dintre indieni, 66%de]in masterate [i 21% au doctorate. Aceste cifre pun pe cei care au p`r`sit America \n topul preg`tirii educa]ionale din SUA - exact genul de oameni care pot avea cea mai mare contribu]ie la inova]ie[i cre[tere. {i nu doar numai imgran]ii noi se \ntorc acas`. Aproximativ 305 din responden]i au statut de rezident perma-nent sau erau cet`]eni americani.

Ce a stimuat aceast` migra]ie invers`? Aproximativ 84% din chinezi [i 69% din

[i China - pentru a se bucura de o mai bun` calitate a vie]ii, perspective mai bune pentru carier` [i de confortul de a avea aproape familia [i prietenii.

Tendin]a a prins vitez` \n ultimii ani, \n parte pentru c` ace[ti oameni [i-au pier-dut r`bdarea \n leg`tur` cu regimul vi-zelor din Statele Unite. La finele lui 2006, mai mult de un milion de profesioni[ti [i familiile lor sperau s` se numere printre ferici]ii care aveau s` primeasc` una din-tre cele numai 120.000 de vize de rezident permanent. Timpul de a[teptare pentru unii dintre ei dep`[ea zece ani.

|n condi]iile \n care Washingtonul\ncearc` s` creeze locuri de munc`pentru americani, apare o alt` piedic`: prevederile ultimului pachet stimulativ\ngreuneaz` ob]inerea de ajutor de c`tre companiile care vor s` angajeze munci-tori cu vize temporare.

De ce ar trebui s` ne pese? Pentru c` imigran]ii au un rol important \n s`n`tatea noastr` economic` pe termen lung. Cu toate c` reprezint` 12% din popula]ia american`, ei au lansat 52% companiile din Silicon Valley [i au ob]i-nut peste 25% din patentele globale de-]inute de SUA. Ei reprezint` 24% din angaja]ii \n cercetare [i inginerie cu studii superioare [i 47% din cei cu doctorat.

Acum, spun directorii de resurse umane \n India [i China, ceea ce era o scurgere \nceat` de reveniri \n urm` cu un deceniu, a devenit un aflux. (Nu exist` cifre oficiale despre aceast` migra]ieinvers`). Cererile de locuri de munc` din partea emigran]ilor din Statele Unite, spun ei, au crescut de zece ori \n ultimii ani. Dificult`]ile legate de ob]inerea vizei reprezint` unul din motive. O cercetare efectuat` de echipa mea anul trecut la Uni-

Pe m`sur` ce dezbaterile privind rolul emigran]ilor cu preg`tire su-perioar` se intensific` \n SUA, se pierde din vedere un factor impor-tant: America nu mai este singura oportunitate pentru ace[ti oameni. Exist` o alt` destina]ie, extrem de promi]`toare: acas`. Studiile arat` c` mul]i imigran]i s-au \ntors \n ]`rile lor de origine - \n special India

America pierde imigran]ii inteligen]iDe ce tot mai mul]i muncitori str`ini bine preg`ti]i decid s` se \ntoarc` acas` - pentru totdeauna

64 IDEI VIVEK WADHWA


ILU

ST

RA

}IE

DE

AL

ISO

N S

EIF

FE

R

businessweek numarul 125

Documents