c a r t a - universitatea "lucian blaga" din...

1

UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU

C A R T A

UNIVERSITĂŢII "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU

SIBIU Mai, 2004

3

CUPRINS

C A R T A Preambul 7 Capitolul I. Dispoziţii generale 8 Capitolul II. Misiunea şi obiectivele Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu 12 Capitolul III. Autonomia universitară 13 Capitolul IV. Principiile de organizare şi funcţionare 15 Capitolul V. Structura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu 17 Capitolul VI. Dispoziţii finale 18 R E G U L A M E N T E REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SENATULUI UNIVERSITĂŢII "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU

Capitolul 1. Preambul; 21 Capitolul 2. Structura de organizare a Senatului; 21 Capitolul 3. Conducerea activităţii Senatului şi funcţionarea comisiilor permanente; 22 Capitolul 4. Calitatea de Senator; 23 Capitolul 5. Atribuţiile Senatului; 24 Capitolul 6. Şedinţele Senatului; 24 Capitolul 7. Relaţia Senat – mass media; 25 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL BIROULUI SENATULUI “ULB SIBIU”

27

REGLEMENTĂRI PRIVIND SISTEMUL DE INFORMARE ŞI COMUNICARE LA NIVELUL UNIVERSITĂŢII „LUCIAN BLAGA”

28

Definirea procesului de Informare şi comunicare la nivelul Universităţii « Lucian Blaga » din Sibiu

31

R E G U L A M E N T E D E F U N C T I O N A R E A C O M I S I I L O R S E N A T U L U I

REGULAMENT DE FUNCŢIONARE AL COMISIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI EVALUARE ACADEMICĂ

33

COMISIA ECONOMICĂ ŞI DE STRATEGIE A SENATULUI U.L.B.S . 35

REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE AL COMISIEI SENATULUI PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI MANAGEMENTUL CALITĂŢII

37

REGULAMENTUL COMISIEI SENATULUI PENTRU PROBLEME STUDENŢEŞTI

40

4

REGULAMENT DE FUNCTIONARE AL COMISIEI PENTRU PROBLEME JURIDICE “ETICĂ ŞI DISCIPLINĂ UNIVERSITARĂ”

43

REGULAMENT CADRU, COMISIA DE RELAŢII ACADEMICE INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

45

REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE A COMISIEI PENTRU RELAŢII NAŢIONALE DE PARTENERIAT ŞI RELAŢII CU ABSOLVENŢII

47

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A COMISIEI PENTRU IMAGINE, MARKETING ŞI INFORMATIZARE

48

REGULAMENTUL COMISIEI SENATULUI PENTRU ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI SPORTIVE

50

REGULAMENT PRIVIND ACTIVITATEA DIDACTICĂ 53 Capitolul I : Principii generale 53 Capitolul II : Organizarea activităţii didactice 54 Capitolul III : Desfăşurarea activităţii didactice 59 A) Înscrierea şi frecvenţa la activitatea didactică 59 B) Promovarea examenlor şi a anului de studiu 60 Capitolul IV : Învăţământul postuniversitar 62 Capitolul V : Drepturile şi îndatoririle personalului didactic şi al studenţilor 64 Capitolul VI : Dispoziţii finale şi tranzitorii 66 Anexa 1 - Contract 67 MODUL DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT FOLOSIND SISTEMUL CREDITELOR TRANSFERABILE

69

Definiţii 69 Reguli de organizare a procesului de învăţământ 71 Modul de alocare al creditelor 76 Modul de funcţionarea procesului de învăţământ 77 REGULAMENT PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CONCURSURILOR PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE

78

REGULAMENTUL ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ LA UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

91

Procedura – Stabilirea plafoanelor de regie pentru contractele derulate de ULBS 96 Procedura – Înfiin ţarea, funcţionarea şi acreditarea centrelor de cercetare ştiinţifică 98 Raport de analiză privind înfiinţarea Centrului de Cercetare Ştiinţifică 106 Procedura – Finanţarea activităţii de cercetare ştiinţifică prin granturi, programe, contracte 108 Procedura – Premii de merit în activitatea de cercetare ştiinţifică 114 Procedura – Evaluarea, ierarhizarea si recunoaşterea revistelor ştiinţifice 119

Procedura – Raportarea, analiza şi îmbunătăţirea activităţii de cercetare ştiinţifică 121 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL U.L.B.S .

123

REGULAMENT DE ALEGERI ALE ORGANELOR DE CONDUCERE ALE UNIVERSITĂŢII „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU.

126

5

REGULAMENT DE ACORDARE A TITLURILOR ONORIFICE 132 REGULAMENT DE ACORDARE A BURSELOR DE PERFORMANŢĂ PENTRU ACTIVITATE PROFESIONALĂ ŞI REZULTATE DE EXCEPŢIE ALE STUDENŢILOR

137 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A BIBLIOTECII CENTRALE A UNIVERSITĂŢII “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

142

REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ 150 CAPITOLUL I-Dispoziţii generale 150 CAPITOLUL II-Organizare,drepturi si obligaţii 150 1.Organizarea şi durata muncii 150 2.Obligaţiile conducerii 154 3.Obligaţiile personalului administrativ şi didactic auxiliar 155 4.Drepturile personalului administrativ şi didactic auxiliar 156 CAPITOLUL III-Norme de igiena şi securitatea muncii 156 CAPITOLUL IV-Recompense 157 CAPITOLUL V- Reguli de disciplină şi sancţiuni 157 CAPITOLUL VI-Dispoziţii finale 160 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A CENTRULUI DE COMUNICAŢII ŞI INFORMARE ACADEMICĂ (CCIA) AL UNIVERSITĂŢII “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

161 REGULAMENT PRIVIND MODUL DE REZOLVARE A SESIZĂRILOR, RECLAMAŢIILOR ŞI PROPUNERILOR ÎN CADRUL U.L.B.S .

164

7

PREAMBUL

Învăţământul superior sibian îşi are începuturile in secolul al XVIII-lea, când s-au iniţiat cursuri superioare in cadrul Scolii Teologice. Anul 1786 a marcat debutul învăţământului superior sibian. Învăţământului pedagogic şi teologic i s-a adăugat in anul 1844 Academia de Drept, înfiinţată de populaţia de etnie germană a zonei şi care a funcţionat până în anul 1887.

Învăţământul superior sibian a cunoscut un nou început in anul 1940, când Universitatea din Cluj a fost silită să-şi caute un refugiu vremelnic pe aceste meleaguri, în contextul prevederilor Dictatului de la Viena prin care nordul Transilvaniei a fost acordat Ungariei (1940-1945).

Un sfert de secol mai târziu, in 1969, a fost înfiinţată la Sibiu Facultatea de Filologie şi Istorie, ca ramură a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj. În 1971, acesteia i s-a adăugat Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative, cu un program unic in tara. Anul următor a însemnat înfiinţarea unei noi facultăţi - Facultatea de Prelucrare a Lemnului, funcţionând ca ramura a Universităţii din Braşov.

Coordonatele ascensiunii universitare s-au consolidat prin reorganizarea completă şi crearea celei de-a treia facultăţi, ca urmare a restructurării învăţământului universitar din întreaga ţară. Se înfiinţează astfel, în anul 1976, Institutul de Învăţământ Superior din Sibiu cu următoarele facultăţi şi secţii de specializare: Facultatea de Filologie şi Istorie, cu specializările: Limbi şi literaturi străine şi Istorie; Facultatea de Drept Economic-Administrativ, cu specializarea Drept Economic-Administrativ; Facultatea de Mecanică, cu specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini pentru învăţământul de ingineri şi subingineri.

Regimul dictatorial al anilor '80 a desfiinţat progresiv activitatea Facultăţilor de Filologie si Istorie si de Drept Economic-Administrativ, pana ce acestea au dispărut in întregime. Numai Facultatea de Mecanică si-a continuat existenta, sub forma unui Institut de Subingineri, segment al Politehnicii din Cluj-Napoca.

După Revoluţia din Decembrie 1989, prin Hotărârea de Guvern nr. 225/1990, la 5 martie 1990, se înfiinţează Universitatea din Sibiu, cuprinzând cinci facultăţi: Litere, Istorie si Drept, Medicină, Tehnologia Textilelor si Produselor Alimentare, Inginerie si Ştiinţe. Universitatea din Sibiu s-a extins in anul 1991, când Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu a devenit parte componenta a Universităţii, ca Facultate de Teologie. In acelaşi an a fost inaugurat Colegiul Universitar Tehnic şi de Informare.

Din 12 Mai 1995 Universitatea din Sibiu poartă numele ilustrului scriitor si filosof roman, Lucian Blaga.

În momentul de faţă, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu reuneşte zece facultăţi şi un colegiu universitar: Facultatea de Teologie, Facultatea de Litere şi Arte, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Facultatea de Drept, Facultatea de Inginerie, Facultatea de Jurnalistică, Facultatea de Medicină, Facultatea de Ştiinţe, Facultatea de Ştiinţe Economice, Facultatea de Ştiinţe Agricole, Inginerie Alimentară şi Protecţia Mediului, Colegiul Universitar Tehnic şi de Informare.

8

CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu este o instituţie de învăţământ superior de

stat, cu personalitate juridică, dispunând de autonomie în conformitate cu prevederile Constituţiei României, ale legislaţiei învăţământului şi ale prezentei Carte.

Art. 2. În relaţiile sale cu societatea, identitatea Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu se stabileşte prin:

a) Denumire: Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu (ULBS); b) Emblemă, sigiliu, ţinută de ceremonie (roba şi toca), stabilite de Senat; c) Sediu: Rectoratul Universităţii are sediul în Sibiu, Bulevardul Victoriei nr. 10, Cod

poştal 550024, România; d) Ziua Universităţii: se sărbătoreşte anual în ziua de 12 mai, prin organizarea de

manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive. Art. 3. Carta este documentul care stabileşte misiunea Universităţii, principiile academice,

obiectivele, structura şi organizarea acesteia. Ea respectă principiile înscrise în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, exprimă aderarea la "Magna Charta a Universitălilor Europene" semnată la Bologna, şi este elaborată în concordanţă cu Constituţia României şi legislaţia în vigoare.

Art. 4. (1) Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu cuprinde: facultăţi, colegii, departamente, catedre, centre de cercetare şi poate găzdui asociaţii profesionale, culturale sau sportive, precum şi fundaţii.

(2) Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu are spaţiu propriu şi dispune de buget format din sumele alocate de Ministerul tutelar şi din resurse proprii.

Art. 5. (1) Comunitatea universitară este constituită din cadre didactice titulare, asociate sau invitate, din profesori consultanţi, din personal de cercetare cu studii superioare, din studenţi aflaţi la studii universitare şi din participanţi la studii postuniversitare, precum şi din cadre didactice onorifice, Doctori Honoris Causa ai ULBS, Senatori de onoare ai ULBS, Parteneri de onoare ai Facultăţii, Membrii de Onoare ai Consiliului Facultăţii ş.a..

(2) Comunitatea ULBS include, alături de comunitatea universitară, şi personalul didactic auxiliar, nedidactic şi de cercetare. (3) Membrilor comunităţii li se asigură condiţii de activitate corespunzătoare relaţiei contractuale în care aceştia se găsesc cu ULBS. (4) Membrii comunităţii beneficiază, în spaţiul universităţii, de protecţia autorităţilor responsabile cu ordinea publică. (5) Universitatea protejează demnitatea umană şi profesională a membrilor comunităţii sale.

Art. 6. Autonomia universitară se întemeiază pe Constituţie, legislaţia învăţământului şi prevederile prezentei Carte, şi constă în libertatea de decizie a Universităţii faţă de organismele statului, în probleme care privesc structura internă a instituţiei, programarea, organizarea, desfăşurarea şi modernizarea procesului de învăţământ, a activităţilor de cercetare, administrative, financiare, precum şi raporturile cu instituţiile similare din ţară şi din străinătate.

Art. 7. Membrii comunităţii universitare îşi exercită libertăţile academice având dreptul de a dobândi, dezvolta şi transmite liber cunoştinţe, fără nici un fel de ingerinţe politice, religioase sau de orice altă natură.

9

Art. 8. (1) Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor şi terenurilor, campusul universitar, dotările de orice fel şi cu orice destinaţie folosite de Universitate, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze.

(2) Fac excep ţie de la prevederile alineatului precedent, spaţiile şi dotările aferente care aparţin Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi ministerelor cu reţea sanitară proprie, în care se desfăşoară învăţământul medical superior de stat. (3) Spaţiul universitar este inviolabil, şi este protejat conform legislaţiei în vigoare. Organele de ordine pot interveni în spaţiul universitar numai cu permisiunea sau la cererea Rectorului, a Senatului (dacă există timpul necesar consultării acestuia). Camerele de locuit din cămine beneficiază de aceeaşi protecţie legală. Organele de ordine nu pot organiza razii şi/sau alte operaţiuni de rutină fără a cere permisiunea Rectorului sau Biroului Senatului. Intervenţia ambulanţelor şi a pompierilor este permisă în caz de urgenţă. (4) Cu excep ţia cazurilor de forţă majoră, accesul membrilor comunităţii ULBS în spaţiul universitar nu poate fi interzis sau limitat, inclusiv în cazul exercitării dreptului la grevă. Senatul poate reglementa limitarea accesului în timpul nop ţii, al vacanţelor sau al sărbătorilor legale.

Art. 9. Patrimoniul Universităţii este constituit din drepturi reale de proprietate asupra

bunurilor mobile şi imobile, reprezentând baza materială a Universităţii, din drepturi asupra altor surse de venituri, de proprietate intelectuală şi din drepturile juridice ale Universităţii.

Art. 10. (1) În baza prevederilor prezentei Carte, se elaborează regulamente specifice

privind organizarea şi funcţionarea Universităţii, care constituie Anexa, parte integrantă a Cartei. Ele sunt următoarele:

10

ORGANIGRAMA UNIVERSITĂŢII „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU 2004-2008

SENAT COMISII SENAT

CONSILIU DE ADMINISTRAŢIE

BIROU SENAT

RECTOR CONSILIERI

PRORECTOR

PROBLEME DE ÎNVĂŢĂMÂNT

PRORECTOR PROBLEME

ECONOMICE ŞI STRATEGIE

PRORECTOR PROBLEME JURIDICE ŞI

ETICĂ PROFESIONALA

PRORECTOR PROBLEME

STUDENŢEŞTI ŞI IDD

SECRETAR ŞTIINŢIFIC

DIRECTOR GENERAL

ADMINISTRATIV

DIRECTOR ECONOMIC

AUDIT

INTERN

BIROU

R.U.

DEP. DE

ASIG. CALITĂ-ŢII

DEP. DE CERCE-TARE ŞTIINŢI-

FICĂ

DEP. DE

MAR- KETING ŞI IMAGINE

DEP. DE RELAŢII INTER- NAŢIO- NALE

BIBLIO- TECA

DPPD

DEP. DE ORIEN-

TARE ÎN CARIERĂ A

STUD.

SECRETAR ŞEF UNIVERSITATE

DEP.

DOCTORATE

11

• Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului; • Regulamentul de organizare şi funcţionare a Biroului Senatului; • Regulamentul de funcţionare a Comisiei pentru Probleme Juridice, Etică şi Disciplină

Universitară; • Regulamentul de funcţionare a Comisiei de Învăţământ şi Evaluare Academică; • Regulamentul de funcţionare a Comisiei Senatului pentru Cercetarea Ştiinţifică şi

Managementul Calităţii; • Regulamentul privind organizarea Comisiei Economice şi de Strategie a Senatului

Universităţii; • Regulamentul de funcţionare a Comisiei pentru Relaţii Naţionale de Parteneriat şi Relaţii cu

Absolvenţii; • Regulamentul de funcţionare a Comisiei pentru Imagine, Marketing şi Informatizare; • Regulamentul de funcţionare a Comisiei pentru Relaţii Academice Internaţionale şi

Integrare Academică Europeană; • Regulamentul de funcţionare a Comisiei pentru Activităţi Culturale şi Sportive; • Regulamentul comisiei Senatului pentru Probleme Studenţeşti; • Regulamentul privind activitatea didactică; • Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor

didactice; • Regulamentul activităţii de cercetare ştiinţifică; • Regulamentul de organizare şi funcţionare al Departamentului de Cercetare Ştiinţifică al

Universităţii; • Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de Administraţie al Universităţii; • Regulamentul pentru alegerea membrilor structurilor de conducere; • Regulamentul de organizare şi funcţionare a Departamentului pentru Pregătirea

Personalului Didactic; • Regulamentul de organizare şi funcţionare a Departamentului pentru Învăţământ la

Distanţă; • Regulamentul privind condiţiile şi procedura de acordare a titlurilor onorifice de Doctor

Honoris Causa şi Senator de onoare al ULBS; • Regulamentul pentru acordarea burselor de performanţă pentru activitatea profesională şi

rezultate de excep ţie ale studenţilor; • Regulamentul de ordine interioară; • Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Centrale a Universităţii; • Regulamentul de funcţionare a Centrului de Comunicaţii; • Regulamentul de organizare a concursului de admitere în Universitate; • Regulamentul de funcţionare a sistemului de informare şi comunicare la nivel de

universitate. (2) La propunerea Biroului Senatului, pot fi elaborate şi alte regulamente care, după dezbaterea şi aprobarea în Senat, vor fi incluse în Anexa la prezenta Cartă.

Art. 11. (1) Învăţământul în cadrul ULBS se desfăşoară în limba română. După caz, pot fi

organizate module sau programe de studii în limbi de circulaţie internaţională, compatibile cu cerinţele exercitării profesiunilor vizate de aceste programe în România.

Învăţământul din ULBS este compatibil cu învăţământul altor universităţi din ţară şi străinătate, fiind bazat pe sistemul creditelor transferabile.

(2) Programele de studiu ale ULBS sunt deschise tuturor cetăţenilor români şi străini, fără discriminări, în forme care nu contravin Constituţiei, legislaţiei în vigoare şi prezentei Carte.

12

CAPITOLUL II

MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE UNIVERSlTĂŢII "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU

Art. 12. (1) Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu îşi asumă misiunea de a pregăti specialişti în diferite domenii, capabili de a utiliza cunoştinţe ştiinţifice, tehnice, culturale, artistice şi spirituale valoroase, de a contribui la progresul tehnologic, economic şi social-cultural al societăţii româneşti şi al lumii contemporane.

(2) Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu asigură realizarea unui învăţământ de performanţă, dezvoltat şi perfecţionat printr-o complexă activitate de cercetare, continuând tradiţia înaintaşilor, conform exigen ţelor şi cu mijloacele oferite de societatea modernă informaţională. (3) Universitatea pregăteşte specialişti cu studii superioare după principiul modem al participării lor directe la alegerea traiectoriei formative, printr-un proces de învăţare menit să stimuleze gândirea şi creativitatea, asigurându-le şanse reale în competiţia de pe piaţa liberă a for ţei de muncă. (4) Universitatea oferă servicii atât pentru comunitatea proprie, cât şi pentru societate.

Art. 13. Principalele obiective ale Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu pentru îndeplinirea misiunii asumate sunt:

a) modernizarea continuă a procesului de învăţământ, prin perfecţionarea planurilor de învăţământ, a programelor analitice şi a metodologiei didactice pentru a promova forme de pregătire adaptate cerinţelor de schimbare şi eficientizare ale societăţii româneşti;

b) implementarea managementului universitar, bazat pe cerinţele moderne de calitate şi de finanţare globală, compatibil cu sistemul de funcţionare a procesului de învăţământ bazat pe credite transferabile;

c) modernizarea metodologiei de apreciere şi echivalare a studiilor, prin utilizarea unor sisteme acceptate şi verificate pe plan internaţional în învăţământul superior;

d) organizarea activităţilor de educaţie permanentă destinate specialiştilor din domeniile universitar, artistic şi tehnic şi a activităţilor de perfecţionare pentru personalul din învăţământul preuniversitar;

e) modernizarea sistemului de pregătire şi folosire a personalului implicat în procesul formativ şi de cercetare;

f) dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi crearea structurilor de cercetare specifice unui învăţământ performant;

g) promovarea programelor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, inovare educaţională, creaţie ştiinţifică şi tehnică, realizate cu fonduri proprii sau prin cooperare naţională şi internaţională;

h) aşezarea criteriilor de competenţă didactică şi ştiinţifică la baza procesului de evaluare şi promovare a cadrelor didactice, cu respectarea principiilor de etică profesională;

i) participarea la programe didactice internaţionale prin convenţii bilaterale cu universităţi de prestigiu din Europa şi de pe alte continente;

j) dezvoltarea şi susţinerea activităţilor de cooperare internă şi internaţională; k) participarea Universităţii la dezvoltarea culturală şi ştiinţifică a ţării; l) dezvoltarea serviciilor informatice şi de comunicaţii; m) modernizarea serviciilor oferite studenţilor în procesul de învăţământ; n) modernizarea Campusului universitar; o) protejarea patrimoniului şi dezvoltarea infrastructurii Universităţii.

13

Art. 14. Pentru desfăşurarea activităţilor care constituie misiunea şi obiectivele ULBS, aceasta se poate asocia cu alte instituţii şi agenţi economici din ţară şi străinătate, constituind structuri de activitate de interes comun.

Art. 15. (1) Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu eliberează diplome de licenţă, diplome de studii aprofundate şi diplome de master, diplome de absolvire, diplome de studii academice postuniversitare, diplome de studii postuniversitare de specializare, diplome de doctor, certificate şi atestate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu conferă diplome, titluri ştiinţifice şi onorifice în conformitate cu legislaţia în vigoare şi reglementările proprii.

CAPITOLUL III

AUTONOMIA UNIVERSITARĂ

Art. 16. Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu funcţionează pe baza autonomiei universitare, înţeleasă ca modalitate specifică de autoconducere, în acord cu cadrul legal stabilit de Constituţia României, legislaţia învăţământului, prevederile prezentei Carte, precum şi în acord cu reglementările proprii.

Art. 17. Autonomia universitară constă în dreptul Universităţii de a se conduce, de a-şi exercita libertăţile academice fără nici un fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competenţe, obligaţii şi responsabilităţi în concordanţă cu opţiunile şi orientările strategice naţionale ale dezvoltării învăţământului superior, cu progresul ştiinţei şi tehnicii, al civilizaţiei şi culturii româneşti şi universale.

Art. 18. (1) Autonomia Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu se materializează în: autonomia didactică şi ştiinţifică, autonomia organizatorică şi funcţională, autonomia administrativă şi financiară, autonomia jurisdicţională.

(2). Reglementarea competenţelor Universităţii, facultăţilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor şi ale centrelor de cercetare se face de către Senat pe baza legislaţiei existente, a prezentei Carte şi prin decizii proprii. (3) În virtutea autonomiei universitare, autoritatea în ULBS nu poate fi exercitată de nici un reprezentant al statului sau al oricărei instituţii guvernamentale sau neguvernamentale, decât cu aprobarea autorităţii universitare reprezentată de Senat sau Rector. (4) La nivel naţional, autonomia universitară se manifestă prin relaţia directă a Rectorului cu Ministerul tutelar, cu alte ministere şi instituţii, precum şi prin alegerea reprezentanţilor ULBS în organismele profesionale, conform legislaţiei în vigoare.

AUTONOMIA DIDACTICĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ

Art. 19. (1) Autonomia didactică şi ştiinţifică a Universităţii se concretizează în dreptul: a) de a concepe, organiza, desfăşura şi perfecţiona procesul de învăţământ în acord cu

standardele naţionale şi internaţionale; b) de a alege formele şi modalităţile pe care le consideră cele mai adecvate desfăşurării

activităţilor academice şi ştiinţifice, pe baza experien ţei acumulate şi a potenţialului uman şi material de care dispune;

14

c) de a stabili contacte şi a alege parteneri, colaboratori şi asociaţi: universităţi, instituţii de cercetare ştiinţifică, societăţi comerciale etc., sau persoane compatibile ca prestigiu, nivel şi competenţe, de a desfăşura cu acestea activităţi pe bază de programe şi contracte academice, ştiinţifice, de consultanţă, realizare de produse sau tehnologii noi etc., atât pe plan naţional cât şi internaţional;

d) de a edita şi distribui materiale tipărite având conţinut didactic, academic şi ştiinţific; e) de a primi şi acorda distincţii şi premii în semn de apreciere a activităţilor cu rezultate

meritorii desfăşurate de diverse persoane, colective sau instituţii, inclusiv de a conferi şi primi titluri didactice, academice şi ştiinţifice;

f) de a organiza, în condiţiile legii, catedre, departamente, specializări, facultăţi, colegii, direcţii de aprofundare, programe de studii postuniversitare şi doctorale;

g) de a organiza centre, laboratoare şi grupuri de cercetare; h) de a evalua, pe baza propriilor criterii, activitatea de cercetare ştiinţifică şi a adopta

măsuri în consecinţă. (2) Universitatea are editură, tipografie şi editează periodic reviste, în mod deosebit Analele Universităţii, prin intermediul cărora participă la schimbul internaţional de reviste.

AUTONOMIA ORGANIZATORICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ

Art. 20. (1) Autonomia organizatorică şi funcţională se concretizează în dreptul

Universităţii: a) de a-şi stabili, modifica şi îmbunătăţi structurile proprii, inclusiv pe cele de conducere,

conform legii; b) de a elabora reglementări proprii, cu respectarea legislaţiei în vigoare; c) de a stabili şi aplica principiile şi criteriile proprii de evaluare a rezultatelor muncii, în

vederea aprecierii, promovării şi recompensării membrilor comunităţii ULBS; d) de a selecta cadrele didactice, cercetătorii, studenţii şi personalul didactic auxiliar şi

nedidactic; e) de a alege organismele de conducere în conformitate cu legislaţia în vigoare; de a-şi

alcătui statele de funcţiuni şi schemele de personal în raport cu resursele umane şi financiare de care dispune, cu prevederile planurilor de învăţământ şi ale legislaţiei în vigoare;

g) de a reglementa şi evalua conduita membrilor comunităţii universitare; h) de a publica reviste, manuale, cursuri, lucrări de cercetare sau alte materiale care sprijină

învăţământul şi cercetarea ştiinţifică; i) de a conferi titluri didactice şi ştiinţifice în condiţiile legii; j) de a iniţia şi realiza, cu aprobarea Senatului, orice altă activitate conformă cu legislaţia în

vigoare şi cu acordurile internaţionale; k) de a organiza manifestări şi activităţi ştiinţifice, culturale şi sportive.

(2) Corpul profesoral este organizat pe catedre sau departamente.

AUTONOMIA ADMINlSTRATIVĂ ŞI FINANCIARĂ

Art. 21. Autonomia administrativă şi financiară a Universităţii se realizează prin dreptul: a) de a-şi organiza structuri şi servicii administrative şi financiare proprii; b) de a utiliza şi gestiona, conform priorităţilor şi deciziilor proprii, bugetul şi resursele

financiare de care dispune; c) de a realiza venituri proprii, prin activităţile de cercetare ştiinţifică şi alte prestaţii; d) de a stabili taxe, în conformitate cu prevederile legale;

15

e) de a prelua donaţii legale şi de a beneficia de sponsorizări; f) de a acorda burse şi a efectua plăţi; g) de a administra spaţiile disponibile şi întregul patrimoniu, conform necesităţilor proprii; h) de a orienta investiţiile şi dotările; i) de a efectua operaţiuni financiar-bancare cu orice parteneri, în funcţie de propriile

necesităţi; j) de a organiza unităţi productive şi de servicii care aduc profituri financiare sau de alt

gen, cu condiţia respectării prevederilor prezentei Carte. Art. 22. Resursele financiare ale ULBS sunt constituite din alocaţii de la buget şi din alte

surse de venituri. Art. 23. (1) Sursele de venituri nebugetare pot fi: taxe legal constituite de la persoane

juridice şi fizice, venituri obţinute de la agenţii economici pentru activităţi de cercetare, proiectare şi producţie, consultanţă, cursuri postuniversitare şi de conversie profesională, instruire, expertize, activităţi editoriale, donaţii, sponsorizări, programe finanţate extern, colaborări etc.

Veniturile obţinute din sursele menţionate se gestionează şi se utilizează integral la nivelul Universităţii, respectând legislaţia în vigoare.

(2) Execuţia bugetară anuală a Universităţii este publică. Art. 24. Fondurile generate de facultăţi, colegii, departamente, catedre, centre de cercetare

şi alte structuri prin autofinanţare revin acestora, cu excep ţia unui procent utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de susţinere şi dezvoltare a patrimoniului Universităţii. Mărimea acestui procent se stabileşte de către Senat, la propunerea Biroului Senatului. AUTONOMIA JURISDICTIONALĂ

Art. 25. (1).Autonomia jurisdicţională a Universităţii constă în dreptul său de a decide prin

organismele de conducere proprii asupra modului de elaborare şi aplicare a Cartei Universităţii, precum şi în legătură cu toate chestiunile ce ţin de competenţa sa, în condiţiile legii.

(2) Prerogativele decurgând din autonomia jurisdicţională nu pot fi delegate unor organisme din afara Universităţii.

Art. 26. Respectarea competenţelor este garantată.

CAPITOLUL IV

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

Art. 27. (1) Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu promovează principiile democraţiei şi supremaţiei legii, autonomiei universitare şi libertăţii academice, ale respectării drepturilor fundamentale ale omului.

(2) Comunitatea ULBS este informată asupra hotărârilor Senatului şi ale organismelor sale de lucru, precum şi asupra principalelor activităţi şi evenimente importante din viaţa Universităţii.

Art. 28. (1) Universitatea este deschisă cetăţenilor români sau străini, fără discriminări. Admiterea în universitate se face pe bază de competiţie.

(2) Menţinerea celor admişi în comunitatea ULBS este condiţionată de respectarea reglementărilor Universităţii.

16

Art. 29. Activitatea formativă din Universitate se desfăşoară pe baza planurilor de învăţământ elaborate de consiliile facultăţilor sau departamentelor, şi aprobate de Senat. Învăţământul în ULBS se organizează, la nivel universitar, sub formă de învăţământ de scurtă şi lungă durată, precum şi sub formă de învăţământ postuniversitar.

Art. 30. Activitatea didactică este inseparabilă de cercetarea ştiinţifică. Criteriul fundamental de evaluare a activităţii profesionale a cadrelor didactice are, alături de componenta didactică, şi o componentă ştiinţifică obligatorie.

Art. 31. (1) Organismele şi persoanele de conducere se aleg prin vot, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi reglementările proprii. Organismul de conducere suprem este SENATUL Universităţii.

(2) În organele colegiale de conducere, studenţii sunt reprezentaţi conform legii. (3) Hotărârile organelor colegiale de conducere se iau cu votul majorităţii membrilor care o compun; (4) Votul studenţilor este deliberativ în toate problemele care îi privesc în mod nemijlocit.

Art. 32. Cu aprobarea Senatului, în cadrul ULBS se pot constitui şi pot funcţiona asociaţii, fundaţii, uniuni ale diverselor categorii de personal şi ale studenţilor, în condiţiile în care regulamentele de funcţionare ale acestora sunt compatibile cu prevederile Constituţiei, legislaţiei în vigoare şi ale prezentei Carte.

Art. 33. (1) Spaţiul universitar al ULBS nu poate fi utilizat pentru activităţile partidelor politice sau pentru oricare altă activitate cu caracter politic.

(2) Comunitatea academică se situează, în ansamblul ei, în afara activităţilor şi confruntărilor politice. Procesul de învăţământ şi cercetare, specific Universităţii, este incompatibil cu orice formă de manifestare şi prozelitism politic. (3) Apartenenţa la comunitatea academică nu îngrădeşte activităţile politice ale membrilor săi, ca persoane particulare, în afara spaţiului universitar.

Art. 34. Universitatea promovează cooperarea cu alte universităţi din ţară şi străinătate, care desfăşoară activităţi formative şi de cercetare ştiinţifică similare sau complementare. Ea încurajează schimbul de studenţi şi de cadre didactice, în condiţii de recunoaştere reciprocă a competenţelor.

Art. 35. Studenţii sunt parteneri ai corpului profesoral în procesul de formare a

specialiştilor cu pregătire superioară. Opinia studenţilor, exprimată de reprezentanţii lor autorizaţi, ori prin sondaje validate, constituie o modalitate de autocontrol, de evaluare şi îmbunătăţire a activităţii universitare.

Art. 36. Reprezentarea corectă a intereselor Universităţii şi apărarea prestigiului acesteia constituie îndatoriri fundamentale pentru toţi membrii comunităţii universitare.

Art. 37. (1) Rezultatele activităţii didactice şi ştiinţifice din facultăţi, departamente şi catedre se fac publice prin rapoarte anuale de autoevaluare.

(2) Activitatea didactică şi ştiinţifică a cadrelor didactice şi cercetătorilor va fi evaluată periodic. (3) Senatul va aprecia periodic activitatea structurilor universitare: facultăţi, departamente, colegii, catedre) potrivit standardelor fixate de Ministerul tutelar şi Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. De asemenea, va analiza şi aviza, atât în faza de acreditare, cât şi după încheierea primului ciclu de activitate, formele de învăţământ şi specializările nou înfiin ţate.

Art. 38. (1) Senatul ULBS poate conferi titlurile onorifice se "Doctor Honoris Causa" al ULBS şi "Senator de onoare", precum şi alte titluri de onoare. Aceste titluri se pot acorda unor persoane cu contribuţii deosebite în domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii, spiritualităţii sau unor personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice sau publice care au merite deosebite faţă de Universitate şi în concordanţă cu Regulamentul de acordare a titlurilor onorifice.

17

(2) În situaţia în care o anumită persoană a desfăşurat activităţi de o importanţă deosebită în folosul unei (unor) facultăţi, acea persoană va putea fi distinsă cu titluri onorifice ale facultăţii(lor) respective – "Partener de onoare al facultăţii" - "Membru de onoare al Consiliului Facultăţii" ş.a. Propunerea pentru acordarea acestor titluri se face de către o catedră, departament sau colectiv iar validarea propunerii se face de către Consiliul Facultăţii. În conformitate cu regulamentele proprii.

Art. 39. (1) Senatul Universităţii poate acorda titlul de "Cadru didactic asociat" unor specialişti din învăţământ, cercetare, proiectare şi producţie care sprijină activitatea didactică, de cercetare ştiinţifică, de dezvoltare şi modernizare a Universităţii.

(2) Senatul Universităţii poate aproba anual prelungirea activităţii didactice a persoanelor pensionabile, conform legii.

Art. 40. Cadrele didactice pot exercita în afara Universităţii activităţi didactice, ştiinţifice, de cercetare şi profesionale, în condiţiile legii, fără a fi afectată desfăşurarea normală a activităţii de bază.

Art. 41. ULBS promovează parteneriatul cu alte instituţii de învăţământ superior din ţară şi din străinătate în scopul comun de afirmare a identităţii naţionale şi a creaţiei româneşti, respectiv de dezvoltare a cooperării academice internaţionale.

CAPITOLUL V

STRUCTURA UNIVERSITĂŢII "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU

Art. 42. Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu cuprinde: facultăţi, colegii, departamente, catedre, precum şi alte structuri funcţionale pentru cercetarea ştiinţifică, pentru cooperare cu instituţii de învăţământ şi de cercetare din tară şi străinătate, pentru documentare, pentru editare de carte universitară etc. Ea include, de asemenea, structuri funcţionale pentru asigurarea serviciilor administrative, a resurselor umane, financiar- contabile, tehnice şi sociale.

Art. 43. (1) Facultatea reprezintă unitatea funcţională de bază a Universităţii şi are în componenţă una sau mai multe secţii de specialitate.

(2) Facultatea se individualizează prin condiţiile de admitere şi de absolvire, prin programe de studiu şi durata studiilor, şi prin domenii de specializare. (3) Facultatea cuprinde: personal didactic titular, studenţi, cercetători ştiinţifici şi proiectanţi, personal didactic auxiliar şi nedidactic. (4) Facultatea este organizată şi îşi desfăşoară activitatea în temeiul prezentei Carte, al regulamentelor Universităţii şi al propriilor regulamente. (5) Facultatea este condusă de Consiliul facultăţii, prezidat de Decan, şi îşi elaborează propriul regulament prin care îşi as igură desfăşurarea studiilor şi a cercetării ştiinţifice.

Art. 44. (1) Colegiul Universitar este o unitate funcţională de bază a Universităţii care administrează programele de studiu acreditate şi/sau autorizate, de formare iniţială de scurtă durată (3 ani).

(2) Colegiul universitar are o conducere proprie şi este subordonat Universităţii. Gradul de autonomie al colegiului este stabilit de Regulamentul de funcţionare al acestuia, aprobat de Senat. (3) Colegiul este condus de un Director. Directorul colegiului este ales de către Senat.

Art. 45.(1) Departamentul constituie o structură subordonată Universităţii sau, după caz, unei facultăţi, având funcţii didactice, de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi de producţie.

18

(2) Departamentul are conducere proprie, aleasă în condiţiile legii, şi beneficiază de autonomie universitară în domeniile de competenţă. (3) Departamentul poate organiza activităţi formative, în conformitate cu reglementările din Universitate. (4) Înfiinţarea unui departament se face cu aprobarea Senatului.

Art. 46. (1) Catedra este o unitate structurală de bază a facultăţii sau, după caz, a departamentului, care realizează activităţi de învăţământ şi de cercetare. Catedra cuprinde personal didactic şi, după caz, personal de cercetare, de proiectare şi auxiliar, dintr-o disciplină sau o familie de discipline. Ea funcţionează cu un număr minim determinat de posturi şi în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.

(2) Catedra este condusă de Biroul catedrei, alcătuit din şeful de catedră şi din cel puţin 2 membri aleşi dintre cadrele didactice cu funcţia de bază în catedra respectivă. Conducerea operativă a catedrei revine şefului de catedră. (3) Catedra este subordonată facultăţii sau, după caz, departamentului. (4) Modificarea denumirii unei catedre se face de către Senat, la propunerea facultăţii/departamentului. (5) Înfiinţarea unei catedre se face cu aprobarea Senatului, la propunerea facultăţii sau, după caz, a departamentului.

Art. 47. (1) Laboratorul este o structură în subordinea catedrelor, departamentelor sau centrelor de cercetare, care are în dotare instalaţii şi echipamente dedicate unui program formativ şi/sau de cercetare ştiinţifică.

(2) Înfiinţarea unui laborator este de competenţa catedrei, departamentului sau centrului de cercetare.

Art. 48. (1) Centrul de cercetare este o structură care are ca obiectiv principal activitatea de cercetare ştiinţifică, şi care a ob ţinut statutul de centru printr-o procedură de acreditare internă.

(2) În ULBS pot exista atât centre de cercetare proprii, cât şi centre de cercetare constituite în cooperare cu alte instituţii, conform legislaţiei în vigoare. (3) În centrul de cercetare se pot organiza programe sub forma studiilor aprofundate, master, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare, cursuri de perfecţionare postuniversitară, de formare continuă şi conversie profesională, cu respectarea reglementărilor legale. (4) Centrele de cercetare sunt subordonate Senatului şi se dezvoltă şi funcţionează în regim de autofinanţare.

Art. 49. (1) Centrul de consultanţă, transfer tehnologic, producţie şi prestări de servicii este o structură prin care Universitatea oferă servicii plătite unor terţi. Acesta poate funcţiona numai în regim de autofinanţare, cu respectarea obligaţiilor faţă de ULBS.

(2) Aprobarea înfiinţării unor astfel de centre este de competenţa Senatului.

CAPITO LUL VI DISPOZITII FlNALE

Art. 50. Proiectul Cartei se supune, în vederea adoptării, dezbaterii Biroului Senatului,

Consiliilor facultăţilor / departamentelor, catedrelor, organizaţiilor studenţeşti şi sindicatelor. Carta se aprobă de Senatul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu prin vot, cu majoritate absolută a membrilor Senatului.

Art. 51. Propunerea de modificare a Cartei se face la iniţiativa a cel puţin 3 facultăii sau a 2/3 din membrii Senatului şi urmează procedura folosită la adoptare.

19

Art. 52. Pe baza Cartei, facultăţile, colegiul, departamentele, catedrele, unităţile de cercetare şi serviciile administrative elaborează propriile regulamente.

Art. 53. Prezenta Cartă intră în vigoare la data adoptării ei de către Senatul Universităţii. Art. 54. După adoptare, Carta se traduce în limba engleză şi se transmite universităţilor

partenere, asociaţiilor internaţionale de universităţi. Art. 55. Regulamentele care însoţesc Carta ULBS vor fi elaborate în termen de maximum

9 (nouă) luni de la adoptarea acesteia şi vor constitui Anexa la Cartă. Regulamentele se aprobă de către Senat şi devin aplicabile cu începerea anului universitar următor. Până la elaborarea şi aprobarea noilor regulamente, regulamentele existente la data aprobării Cartei rămân valabile, exceptând prevederile care sunt în contradicţie cu Carta.

Art. 56. Prezenta Cartă intră în vigoare la data de ….2004, când a fost aprobată de Senat. De la aceeaşi dată, se abrogă Carta aprobată de Senat la data de ….. , precum şi orice alte

dispoziţii interne contrare prezentei Carte.

20

R E G U L A M E N T E

21

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SENATULUI UNIVERSITĂŢII "LUCIAN BLAGA DIN SIBIU"

CAPITOLUL 1. PREAMBUL

Art.1. În conformitate cu art.146 din Legea Învăţământului nr. 84 din 1995 şi art. 68 din Legea nr. 128 / 1997 privind Statutul Personalului Didactic, Senatul este organul colegial de conducere a Universităţii.

Activitatea Senatului se desfăşoară pe baza Cartei Universităţii şi a Regulamentului adoptat în concordanţă cu legislaţia în vigoare.

Art. 2. Senatul reprezintă autoritatea cea mai înaltă în Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, fiind un for de decizie şi de validare.

Regulamentele, hotărârile, deciziile de validare sau invalidare adoptate de Senat sunt obligatorii pentru toţi membrii comunităţii ULB Sibiu, a persoanelor şi organismelor de conducere din ULB Sibiu.

Art. 3. Principalele probleme supuse dezbaterii Senatului se referă la: strategia evoluţiei Universităţii, Carta ULBS, regulamente şi metodologiile de funcţionare, structura academică, centre de cercetare, proiectul de buget şi execuţia bugetară, activul patrimonial, validarea de concursuri pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare, avizări de conducători de doctorat sau orice alte probleme care derivă sau se corelează cu cele men ţionate.

CAPITOLUL 2. STRUCTURA SENATULUI

Art. 4. Senatul este constituit din reprezentanţii cadrelor didactice aleşi în catedre şi Consiliile Facultăţilor, Directorul General Administrativ (conform Ord. MEN nr. 564 / 97) din reprezentanţii studenţilor precum şi din reprezentanţii personalului auxiliar didactic sau nedidactic.

Alegerea sau revocarea membrilor senatului se face în conformitate cu Regulamentul Alegerilor în Universitate.

Art. 5. Preşedintele Senatului este Rectorul Universităţii. Art. 6. Conducerea operativă este asigurată de Biroul Senatului care este alcătuit din:

rector, prorectori, secretarul ştiinţific al Senatului, director general administrativ, reprezentantul studenţilor la nivelul universităţii precum şi alţi membri cooptaţi de Rector (director financiar contabil, jurist, consilieri ).

Art. 7. La nivelul Senatului se constituie comisiile permanente a căror activitate este reglementată prin regulamente distincte şi specifice.

Art. 8. Comisiile permanente ale Senatului se constituie în funcţie de problemele specifice de activitate:

a) Comisia de Învăţământ şi Evaluare Academică; b) Comisia Economică şi de Strategie; c) Comisia de Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii; d) Comisia pentru Probleme Studenţeşti;

22

e) Comisia Juridică, de Disciplină şi Etică; f) Comisia pentru Relaţii Academice Internaţionale şi Integrare Academică Europeană; g) Comisia pentru Relaţii Naţionale de Parteneriat şi Relaţii cu Absolvenţii; h) Comisia pentru Imagine, Marketing şi Informatizare; i) Comisia pentru Activităţi Culturale şi Sportive.

Conducerea fiecărei comisii este asigurată de un preşedinte – membru al Senatului. În comisiile permanente pot fi incluse şi persoane care nu fac parte din Senat. Comisia de la punctul d – Nomenclatura definitivă; Art. 9. Gestionarea operativă a activităţilor economice, administrative şi de secretariat este

asigurată de Consiliul de Administraţie care se constituie în conformitate cu Statutul personalului didactic.

Preşedintele Consiliului de Administraţie este Rectorul ULBS. Art. 10. Consiliul de Administraţie îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului de

funcţionare adoptat de Senat. Art. 11. Pentru probleme care nu intră în domeniile de competenţă ale comisiilor

permanente sau ale Consiliului de Administraţie, Senatul poate constitui comisii speciale, cu caracter temporar. Aceste comisii se pot constitui la propunerea oricărui membru al Senatului.

CAPITOLUL 3 CONDUCEREA ACTIVITĂŢII SENATULUI ŞI FUNCŢIONAREA COMISIILOR PERMANENTE

Art. 12. Funcţionalitatea conducerii Senatului este asigurată de următoarele atribuţii care revin:

a) Rectorului în calitate de Preşedinte al Senatului: 1. Coordonează întreaga activitate a Senatului; 2. Conduce şedinţele Senatului;

b) Secretarului Ştiinţific al Senatului: 1. Asigură legătura dintre Senat şi conducerea operativă a Universităţii; 2. Pregăteşte documentele care se prezintă în şedinţele Senatului precum şi a celor care

rezultă în urma dezbaterilor; 3. Urmăreşte realizarea hotărârilor adoptate de Senat.

Art. 13. Comisiile Senatului au următoarele atribuţii: a) elaborează proiecte de regulamente precum şi criterii unitare privind soluţionarea unor

probleme din aria lor de activitate; b) efectuează analize şi propun Senatului proiecte de măsuri pe baza rapoartelor întocmite

referitor la analizele întreprinse; c) efectuează lucrări şi operaţiuni conforme cu aria lor de activitate reglemetate prin

regulament propriu de funcţionare şi corelate la cerinţele activităţii din universitate; Art. 14. Lucrările comisiilor Seanatului se desfăşoară prin întâlniri de lucru şi activităţi

individuale în funcţie de necesităţile activităţii precum şi de solicitările Senatului sau ale organelor de conducere operativă;

Art. 15. Recomandările sau punctele de vedere ale comisiilor se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor comisiilor;

Lucrările comisiei aferente punctelor a) şi b) din art.13. se consemnează în caietul de procese verbale al comisiei prin grija preşedintelui comisiei.

23

Recomandările, rapoartele, sau punctele de vedere ale comisiei sunt prezentate în Biroul Senatului şi / sau Senat de către preşedintele comisiei sau alt raportor desemnat de acesta.

CAPITOLUL 4 CALITATEA DE SENATOR

Art.16. Calitatea de Senator este obţinută în urma alegerii persoanei respective ca reprezentant în Senat al colectivului care alege - conform regulamentului alegerilor;

Calitatea de Senator devine efectivă din ziua validării de către Senat a alegerii persoanei respective în această calitate.

Art. 17. Calitatea de Senator se pierde la: a)iniţiativa persoanei în cauză, prin demisie adresată Preşedintelui Senatului după ce aceasta

a fost aprobată în prealabil de Consiliul Facultăţii, sau, b)iniţiativa altor senatori sau forururi de autoritate universitară prin: 1. terminarea mandatului pentru care Senatul respectiv a fost ales; 2. pierderea calităţii de membru al comunităţii academice prin încheierea studiilor în universitate, încetarea contractului de muncă cu universitatea; 3. absenţe nemotivate la mai mult de trei şedinţe consecutive sau la patru şedinţe pe parcursul unui an universitar. Absenţele se consideră motivate numai în cazuri de for ţă majoră, îmbolnăviri dovedite cu acte medicale, plecări peste hotare sau delegaţii aprobate de preşedintele Senatului. 4. retragerea calităţii de senator de către catedra care l-a ales, cu aprobarea consiliului facultăţii, la propunerea rectorului; 5. retragerea calităţii de senator la propunerea Comisiei Juridice, de Etică şi Disciplină Universitară – pentru abateri grave de la Carta Universităţii.

Art. 18. Pierderea calităţii de senator devine efectivă din ziua validării ei de către Senat. Vacanţarea locului în Senat declanşează automat procedura de ocupare a locului prin

alegeri parţiale – conform cu regulamentul alegerilor. Reocuparea locului în Senat devine efectivă după validarea în Senat. Art. 19. Senatorii au următoarele atribuţii şi drepturi: a. să participe la şedinţele SENATULUI şi ale comisiilor permanente din care fac parte şi

să-şi exprime neîngrădit opiniile privind problemele supuse analizei în comisii şi SENAT; c. să participe prin vot deschis sau secret, după caz, la luarea deciziilor; d. să propună SENATULUI luarea în discuţie a unor probleme de interes major pentru

universitate; e. să reprezinte UNIVERSITATEA sau SENATUL când au fost desemnaţi în acest scop de

SENAT sau Biroul SENATULUI; f. să ceară convocarea SENATULUI în şedinţa extraordinară, în condiţiile prezentului

regulament; g. să interpeleze preşedintele, Biroul SENATULUI, preşedinţii comisiilor şi conducerile

administrative în orice problemă de interes major pentru universitate.

24

CAPITOLUL 5 ATRIBUTIILE SENATULUI

Art. 20. În conformitate cu Legea Învăţământului nr. 84 / 1995, Senatul are următoarele atribuţii:

1. stabileşte structura noilor facultăţi a căror înfiinţare a fost aprobată de MEC (art.66-2); 2. stabileşte metodologia de organizare a examenului de licenţă (art.67-2); 3. stabileşte durata cursurilor postuniversitare de perfecţionare (art.76-1); 4. stabileşte la propunerea consiliilor facultăţilor numărul de locuri disponibile pentru

continuarea studiilor în învăţământul de lungă durată de către absolven ţii cu diplomă ai colegiilor universitare precum şi criteriile de înscriere (art.65-1);

5. stabileşte organizarea departamentelor (art.86); 6. stabileşte criteriile specifice de acordare a burselor de merit, de studiu sau de ajutor

social (art.170-4); 7. stabileşte cuantumul taxelor de studii în conformitate cu legea (art.58); 8. aprobă numărul de locuri pentru studiile aprofundate pentru doctorat şi pentru studii

academice postuniversitare acoperite prin taxe sau, subvenţionate din alte surse decât cele de la bugetul de stat (art.71-2a);

9. aprobă înfiinţarea de unităţi de cercetare ştiiţifică în subordinea universităţii (art.80-2); 10. aprobă regulamentele elaborate pentru activitatea din universitate; 11. aprobă planurile de învăţământ elaborate de facultăţi (art.129-1); 12. adoptă Carta universităţii (art.92.-1); 13. aprobă bugetul şi execuţia bugetară ale universităţii; 14. analizează abaterile de la disciplina şi etica universitară (art.94-2); 15. validează concursurile pentru ocuparea posturilor didactice conform legii (art.154-4) 16. validează alegerile de la nivelul catedrelor şi facultăţilor; 17. hotărăşte asupra menţinerii în funcţie sau revocării rectorului în condiţiile legii (art.93-3); 18. propune MEC înfiinţarea de facultăţi noi, de secţii noi sau de colegii universitare (art.62-2); 19. propune MEC durata studiilor postuniversitare de specializare organizate în universitate

(75-1); 20. propune MEC cifra de şcolarizare (art.59-3); 21. propune MEC, dintre profesorii universităţii, membrii Consiliului Naţional de Atestare a

Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (art.140-2); 22. hotărăşte conform Cartei Universităţii şi Regulamentului de Acordare a Titlurilor

Onorifice; 23. alte atribuţii stabilite de Statutul personalului didactic.

CAPITOLUL 6 ŞEDINŢELE SENATULUI

Art. 21. SENATUL se întruneşte în şedinţe ordinare şi extraordinare sau alte manifestări. Şedinţele ordinare sunt, de regulă, programate trimestrial şi sunt convocate cu acordul

Biroului Senatului, de către Preşedintele Senatului cu cel puţin 7 zile înainte, prin convocatoare, cu precizarea ordinei de zi şi punerea la dispoziţia membrilor Senatului a materialelor scrise sau publicate pe site – ul ULBS şi propuse pentru analiză.

Şedinţele extraordinare se convoacă, în mod similar, în situaţii de importanţă majoră.

25

Şedinţele extraordinare se pot convoca şi la solicitarea a cel puţin 1/3 din membrii Senatului.

Art. 22. Şedinţele Senatului nu sunt de regulă publice. Biroul Senatului poate invita la şedinţele Senatului persoane din afara acestuia, prezenţa

lor fiind supusă în prealabil aprobării Senatului. Art. 23. Desfăşurarea şedinţelor Senatului necesită o participare minimă de 2/3 din totalul

membrilor Senatului. Durata unei şedinţe ordinare a Senatului nu poate depăşi 3 ore. fiecare Senator poate avea

la aceeaşi chestiune, de regulă, o singură intervenţie limitată la 3-5 minute. Art. 24. Conform legii, hotărârile Senatului se iau cu majoritatea simplă din cei prezenţi. Art. 25. Senatorii sunt obligaţi să fie prezenţi la şedinţele SENATULUI şi să se înscrie pe

lista de prezenţă, înainte de începerea acestora. Senatorii care nu pot lua parte la şedinţe, din motive independente de voin ţa lor, vor trebui

să anunţe din timp secretarul ştiinţific al “ULB Sibiu", menţionând cauzele care îi împiedică să participe.

Art. 26. Votul senatorilor are caracter personal şi se exprimă în plenul SENATULUI. Votul poate fi nominal, deschis sau secret. Pentru votul secret se folosesc buletine de vot.

Art. 27. La propunerea Preşedintelui, a Biroului sau a Senatorilor, Senatul hotărăşte înaintea declanşării procedurii de vot modalitatea de vot care urmează a fi folosită, stabilind, totodată şi comisia de numărare a voturilor (dacă este cazul).

Art. 28. Pe parcursul votării nu se poate acorda senatorilor dreptul de a lua cuvântul referitor la subiectul supus votului.

Art. 29. Punctele prevăzute pe ordinea de zi a SENATULUI, cu excep ţia audierii unor informări sau conferin ţe, se finalizează prin:

a. regulamente; b. hotărâri; c. validări sau invalidări; d. declaraţii publice referitoare la probleme şi evenimente de importanţă majoră pentru

Universitate. Art. 30. Materialele corespunzatoare art. 29 a, b, d sunt redactate în forma finală după

aprobare, într-un interval stabilit de Preşedintele SENATULUI şi sunt verificate de Biroul SENATULUI, care stabileşte oportunitatea şi modalitatea multiplicării si difuzării lor.

Art. 31. Toate documentele elaborate şi aprobate de SENAT sunt înregistrate şi semnate de Preşedintele SENATULUI care dispune şi aducerea lor la cunoştiinţă catedrelor şi consiliilor facultăţilor.

Art. 32. Hotărârile, respectiv concluziile şedinţelor de SENAT şi ale comisiilor permanente se consemnează în procese verbale în registre dedicate acestui scop de către secretarul şef al “ULB Sibiu" şi respectiv secretarii desemnaţi ai comisiilor.

Art. 33. Orice membru al SENATULUI are acces, pentru consultare, la procesele verbale ale şedinţelor SENATULUI şi ale comisiilor SENATULUI.

CAPITOLUL 7 RELAŢIA SENAT – MASS MEDIA

Art.34. Hotărârile, deciziile, regulamentele şi declaraţiile adoptate de SENAT pot fi aduse la cunoştinţă mass media de către Preşedintele SENATULUI sau de către alte persoane, delegate de acesta.

Art.35.Reprezentanţii mass media pot participa la lucrările SENATULUI în condiţiile art. 19 ale prezentului regulament.

26

Art.36. Odată prezentat în plenul Senatului, Orice senator îşi poate exprima punctul de vedere şi în mass media, cu privire la modul de lucru al SENATULUI, la problemele dezbatute în SENAT, la materialele şi hotărârile adoptate de SENAT şi asupra informaţiilor pe care le deţine personal în legătură cu acestea, men ţionând că punctul de vedere exprimat are titlu personal.

Prorector Secretar Ştiinţific Prof. Univ. Dr. Alexandru Bacaci Prof. Univ. Dr. Mihai Neamţu

27

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL BIROULUI SENATULUI “ULB SIBIU”

Art. 1. În conformitate cu Legea Învăţământului nr. 84 / 1995 – art.147, Legea nr.128 / 1997 – art.68 / al. 2, Carta ULBS, Biroul Senatului asigură conducerea operativă a Universităţii;

Art. 2. Structura Biroului Senatului, reglementată de Statutul Personalului Didactic (Legea 128 / 1997) este următoarea:

Preşedintele: Rectorul ULBS; Membrii: Prorectorii, Secretarul Ştiinţific, Directorul General Administrativ, Un

reprezentant al studenţilor la nivel de universitate şi specialişti cooptaţi de Rector - fără drept de vot chiar dacă nu sunt membri ai Senatului;

Cu excepţia Directorului General Administrativ (conform Ord. MEN nr. 5647 / 97) şi a membrilor cooptaţi de Rector ( Director Financiar Contabil, Jurist, Consilieri, etc.), ceilalţi membri ai Biroului Senatului sunt aleşi pe funcţii de către Senatul ULBS;

Art. 3. Biroul SENATULUI are următoarele atribuţii: a. asigură conducerea operativă a Universităţii; b. pregăteşte şi convoacă şedinţele SENATULUI; c. aplică şi urmareşte îndeplinirea hotărârilor SENATULUI; d. informează comunitatea “ULBS" cu privire la deciziile SENATULUI şi la propriile decizii.

Art. 4. Biroul Senatului are următoarele competenţe: a) pregăteşte şi convoacă şedinţele Senatului; b) aplică hotărârile Senatului; c) asigură conducerea operativă a Universităţii prin rezolvarea problemelor curente; d) cooperează cu Conducerile Facultăţilor şi cu membrii Consiliului de Administraţie pentru realizarea atribuţiilor acestora, asigurând îndrumarea şi coordonarea activităţii acestora; e) discută propunerile făcute de Comisia Juridică, de Disciplină şi Etică, hotărăşte asupra acestora iar cazurile grave le înaintează spre soluţionare Senatului Universităţii. Se consideră cazuri grave cele în care s-au încălcat cu un grad sporit de pericol Legea învăţământului, Statutul Personalului Didactic, Carta şi Regulamentele ULBS; f) aprobă, cu mandatul Senatului, acordurile de cooperare internaţională; g) aprobă, cu mandatul Senatului, înfiin ţarea de centre de cercetare cu autofinanţare; h) convoacă Senatul în şedinţe ordinare şi extraordinare; pregăteşte documentele necesare desfăşurării acestor şedinţe; i) informează întreaga comunitate academică cu privire la deciziile Senatului şi la propriile decizii;

Art. 5. Activitatea Biroului Senatului se desfăşoară în Şedinţe de Lucru Săptămânale; Art. 6. La şedinţele Biroului Senatului, Rectorul poate invita Decanii, Reprezentanţi ai

organizaţiilor studenţeşti, Directori de departamente sau colegii sau orice altă persoană din Universitate sau din afara acesteia;

Art. 7. Deciziile Biroului Senatului se adoptă în şedinţe de lucru, prin votul majorităţii simple a membrilor acestuia şi se comunică de regulă membrilor comunităţii academice în cel mult 48 de ore.

Prorector Secretar Ştiinţific Prof. Univ. Dr. Alexandru Bacaci Prof.Univ.Dr.Mihai Neamţu

28

Activitatea şi responsabilul pentru

efectuarea ei

Documente, date de ieşire ş i responsabilul

pentru primirea lor

Documente, date de intrare şi responsabilul pentru transmiterea lor

Ana liza datelor şi documentelor

la interfaţă

Analiza da telor ş i documentelor

la interfaţă

- Corespondenţă internă / externă

- Documente oficiale - .. .

Expeditor

Identificarea caracterului documentelor A. Corespondenţă cu

destinatar precizat B. Corespondenţă care

necesită analiză în Birou Senat

C. Corespondenţă care necesită analiză în Senat

Secretar şef Secretar

- Documente identificate

Secretar

A. Rezolvarea operativă a corespondenţei cu destinatar precizat

Este necesară înregistrarea

documentului ?

NU

DA

- Corespondenţă - Documente oficiale - . ..

Secretar

Transmitere documente la destinatar

C urier

- Primire documente - Semnare registru

(dacă este cazul)

Secretar birou rectorat / facultăţi

- Documente identificate

Secretar

Multiplicare Înregistrare documente

Secretar

-Documente înregistrate - Registru evidenţă documente

Secretariat

A

Documentul trebuie prezentat Biroului Senatului

B

FINISH

NU

DA

- Documente

Rectorat / Facultă ţi

NU

REGLEMENTĂRI PRIVIND SISTEMUL DE INFORMARE ŞI COMUNICARE LA NIVELUL

UNIVERSITATII « LUCIAN BLAGA » DIN SIBIU

29


efectuarea ei

Documente, date de ieşire şi responsabilul

pentru primirea lor


Analiza datelor şi documentelor

la interfaţă


la interfaţă


- Documente oficiale

Secretar Şef

- Stabilire prioritate documente în vederea discutării lor în Birou Senat

- Pregătire documentaţie

Secretar ştiinţific Secretar şef

- Documente propuse spre analiză BS

- Agendă şedinţă BS

Secretar şef

B. Rezolvarea operativă a documentelor în Birou Senat (BS)

DA

- Răspuns - Extras PV şedinţă BS - ...

Secretar şef

Avizare răspuns / extras PV

Rector, BS - Răspuns

- Extras PV şedinţă BS - Registru de evidenţă

(transmitere corespondenţă) semnat

Curier Secretar facultate /

rectorat

Documentul trebuie analizat în şedinţă Senat

C

NU

- Documente propuse spre analiză BS

- Agendă şedinţă BS

Secretar şef

Analiză documente propuse

Birou Senat - Documente analizate şi rezoluţie

- Proces verbal şedinţă BS

Secretar şef

NU

NU Documentul necesită răspuns

DA

FINISH

- Propuneri de documente pt. a fi discutate în BS

Rectorat, Facultăţi, studenţi

30


efectuarea ei


pentru primirea lor



la interfaţă


la interfaţă


- Documente oficiale

Secretar Şef

- Stabilire prioritate documente în vederea discutării lor în Senat - Pregătire documente

Secretar ştiinţific Secretar şef

- Documente propuse spre analiza Senatului

- Agendă şedinţă Senat

Secretar şef

C. Rezolvarea operativă a documentelor în Senat

- Răspuns - Extras PV şedinţă

Senat - ...

Secretar şef

Avizare răspuns / extras PV

Rector - Răspuns

- Extras PV şedinţă BS - Registru de evidenţă

(transmitere corespondenţă) semnat

Curier Secretar facultate /

rectorat NU

- Documente propuse spre analiza Senatului

- Agendă şedinţă Senat

Secretar şef

Analiză documente propuse

Senat - Documente analizate şi rezoluţie

- Proces verbal şedinţă Senat

Secretar şef

NU Documentul necesită răspuns

DA

FINISH

- Propuneri de documente pt. a fi discutate în Senat

Rectorat, Facultăţi, studenţi

- Documente analizate în şedinţe BS şi supuse analizei Senatului

Secretar şef

31

DEFINIREA PROCESULUI DE INFORMARE ŞI COMUNICARE LA

NIVELUL UNIVERSITĂŢII « LUCIAN BLAGA » DIN SIBIU Scop proces: Controlul documentelor care au ca destinatar universitatea / facultăţile, şi necesită o

rezolvare individuală / în şedinţă Birou Senat / Senat

Responsabil proces: Secretar Ştiinţific

Indicatori de performanţă:

- Zile întârziere / an în transmiterea răspunsului;

- Număr de documente rătăcite / an;

- Număr de reclamaţii la nivel de universitate / facultăţi / mediu extern.

32

R E G U L A M E N T E D E

F U N C T I O N A R E A C O M I S I I L O R S E N A T U L U I

33

REGULAMENT DE FUNCŢIONARE AL COMISIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI

EVALUARE ACADEMICĂ

Art. 1. In conformitate cu Legea Învăţământului nr.84/1995 şi cu Carta ULBS, Comisia de

învăţământ şi evaluare academică are următoarele atribuţii: a) elaborează proiecte de regulamente şi criterii unitare privind managementul procesului de

învăţământ, evaluare şi acreditare: b) efectuează analize şi propune Senatului proiecte de măsuri privind activitatea didactică, de

evaluare şi de acreditare din ULBS. c) efectuează lucrările şi operaţiile conforme cu activitatea didactică, de evaluare academică

din ULBS de care răspunde şi care au rezultat din regulamentul propriu de funcţionare. Domeniile de responsabilitate ale comisiei de învăţământ sunt următoarele:

1. Procesul de învăţământ prin: - programarea şi desfăşurarea activităţilor didactice şi a practicii de specia-litate. - programele de studiu: de lungă durată, de scurtă durată, studii aprofundate/ master,

studii postuniversitare, grade didactice etc.; - planurile de învăţământ şi programele analitice; - aplicarea reformei curriculare; - optimizarea formaţiilor de studiu şi a statelor de funcţiuni; - evaluarea şi acreditarea programelor de studiu / specializărilor; - implementarea şi aplicarea sistemelor de credite transferabile; - modernizarea metodelor şi mijloacelor de învăţământ.

2. Resursele umane academice prin: - recrutarea şi selecţia cadrelor didactice: criterii şi principii de angajare, concursuri

didactice, angajarea pe posturi şi promovarea; - pregătirea profesională şi dezvoltarea carierei; - analiza performanţelor cadrelor didactice; - promovarea cadrelor didactice , promovarea echităţii în ULBS (competenţă şi

echitatea esenţă a responsabilităţii sociale în universitate); - combaterea discriminărilor (motivate de vârstă, de handicap, etc.);

3. Cultura organizaţională prin: - regulamente specifice (privind activitatea didactică, desfăşurarea concur-surilor

privind ocuparea posturilor didactice, de desfăşurare a examenului de licen ţă/diplomă de admitere în ULBS, de aplicare a SCT în ULBS etc.);

- practici profesionale originale (individualizarea şi personalizarea ULBS şi a facultăţilor componente prin programele de studiu şi prin preocupările profesionale.

Atribuţiile specifice ale Comisiei de învăţământ şi evaluare academică sunt următoarele:

1. Analizează şi avizează indicatorii calitativi ai universităţii şi facultăţilor specifici procesului de învăţământ şi resurselor umane academice. Propune soluţii de eficientizare a acestora.

2. Analizează şi avizează modul de întocmire şi structura statelor de funcţiuni. Propune soluţii de eficientizare a acestora.

3. Analizează şi avizează propunerile de înfiinţare de noi specializări luând în considerare construcţia curriculară, resursele umane academice şi baza materială didactică existentă.

34

4. Analizează şi avizează proiectele de buget ale ULBS şi ale facultăţilor funcţie de nevoile de desfăşurare a procesului de învăţământ (baza didactică şi retribuţia resurselor umane).

5. Analizează şi avizează reforma curriculară şi procesul de implementare a SCT. Propune soluţii de implementare a acestora.

6. Analizează nivelul de acreditare a programelor de studiu din ULBS. 7. Analizează şi avizează regulamentele specifice procesului de învăţământ şi resurselor

umane academice. 8. Dezvoltă cultura organizaţională şi profesională din ULBS.

Art. 2. Lucrările Comisiei de învăţământ şi evaluare academică se desfăşoară prin întâlniri

de lucru lunare ordinare şi prin întâlniri extraordinare determinate de solicitarea Senatului sau a altor organe de conducere operativă (Birou Senat , Consiliul de Administraţie şi din proprie iniţiativă).

Art. 3. Componenţa comisiei de învăţământ şi evaluare academică este următoarea: - preşedinte: prorector responsabil cu probleme de învăţământ evaluare şi acreditare; - membri: decanii facultăţilor din componenţa ULBS şi directorul DPPD; - secretar comisie: secretara responsabilă cu probleme de învăţământ eva-luare şi

acreditare. La şedinţele comisiei pot participa în calitate de invitaţi membrii ai comunităţii academice din ULBS şi ai administraţiei aflaţi prin natura preocupărilor şi a atribuţiilor în directă

legătură cu problematica dezbătută de comisie. Art. 4. Desfăşurarea şedinţelor comisiei necesită o participare minimă de 2/3 din totalul membrilor comisiei de învăţământ şi evaluare academică este limitată la 2 ore. Fiecare

membru al comisiei poate avea la acelaşi subiect în discuţie de regulă o singură intervenţie limitată la o durată maximă de 5 minute.

Punctele prevăzute la ordinea de zi ale şedinţei comisiei se finalizează prin propuneri de regulamente, hotărâri validări sau invalidări.

Recomandarea sau punctele de vedere ale comisiei se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi .

Art.5 Lucrările comisiei – aferente punctelor a) şi b) din art.1 se consemnează în caietul de procese verbale al comisiei prin grija preşedintelui comisiei şi a secretarei comisiei.

Recomandările, rapoartele sau punctele de vedere ale comisiei sunt prezentate Senatului de către preşedintele comisiei sau alt raportor desemnat de acesta.

Art.6 Modificarea regulamentului de funcţionare al comisiei de învăţământ şi evaluare academică se face prin hotărârea Senatului ULBS adoptat în şedinţa Senatului ULBS PRORECTOR,

Prof.dr.ing. Dan-Maniu DUŞE

35

COMISIA ECONOMICĂ ŞI DE STRATEGIE A SENATULUI U.L.B.S.

PREAMBUL

Managementul financiar universitar are ca obiectiv utilizarea acelor mecanisme prin care se realizează creşterea eficienţei în identificarea, mobilizarea şi alocarea resurselor de finanţare.

Managementul financiar performant în domeniul învăţământului superior trebuie să instituie măsuri de încurajare a acelor acţiuni menite să ducă la o utilizare eficientă a resurselor alocate, să acorde autonomie în utilizarea resurselor financiare şi să identifice căi de diversificare a resurselor de finan ţare pentru învăţământ.

La nivelul U.L.B.S., activitatea financiară constituie atributul esenţial al Comisiei Economice şi de Strategie a Senatului U.L.B.S. iar una din componentele definitorii ale Comisiei în acest segment de activitate este preocuparea permanentă pentru perfecţionarea continuă în multiple planuri: previzional, operaţional, de monitorizare şi cuantificare a performanţelor.

Art.1. În conformitate cu Legea Învăţământului nr.84/1995, Legea nr. 128/1997 privind

Statutul Personalului Didactic şi al Cartei U.L.B.S., Comisia Economică şi de Strategie a Senatului are următoarele atribuţii:

- Analizează şi propune soluţii de eficientizare a indicatorilor calitativi ai universităţii şi ai facultăţilor;

- Analizează şi avizează proiectele de buget atât la nivelul universităţii cât şi la nivelul facultăţilor;

- Analizează şi avizează metodologia de repartizare a fondurilor proprii pe facultăţi şi departamente;

- Stabileşte metodologia de decontare a orelor prestate de către facultăţi; - Analizează trimestrial şi propune soluţii de eficientizarea managementului financiar

al fiecărei facultăţi şi al universităţii; - Analizează corelaţia dintre veniturile de care dispun facultăţile şi modul de

construire al statelor de funcţiuni (la începutul anului universitar); - Analizează şi propune modul de repartizare pe facultăţi a sumelor provenite din

finanţarea complementară; - Analizează oportunitatea achiziţiilor privind bunurile imobile; - Analizează şi avizează oportunitatea economico – financiară a înfiinţării de noi

specializări; - Analizează şi propune îmbunătăţirile de retribuire, criterii, cuantumuri, din resurse

extrabugetare; - Analizează şi propune posibilităţile şi modalităţile de funcţionare (ajutorare) ale

acelor facultăţi şi specializări care nu posedă echilibrul financiar sau excedentul necesar astfel.

Art.2. Componenţa şi structura Comisiei Economice şi de Strategie. Comisia Senatului pentru probleme Economice şi de Strategie are următoarea structură:

- Preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi membri. - Preşedintele comisiei este prorectorul cu probleme economice şi de strategie. - Din comisie mai fac parte câte un reprezentant al fiecărei facultăţi (se recomandă

persoane cu experienţă în munca de conducere sau specialişti în domeniu), directorul general administrativ, director general adjunct, directorul financiar-contabil, reprezentantul administratorilor şefi, şeful de la compartimentul Audit, directorul tehnic precum şi alţi specialişti.

36

Art.3. Funcţionarea Comisiei Economice şi de Strategie Comisia Economică şi de Strategie se reuneşte lunar, în sesiuni ordinare şi în sesiuni

extraordinare, la convocarea Preşedintelui. Comisia Economică şi de Strategie este legal constituită dacă sunt prezenţi 2/3 din numărul

membrilor. Reuniunile Comisiei Economice şi de Strategie se anunţă cu cel puţin 3 zile înainte de data

reuniunii, cu excep ţia sesiunilor extraordinare când acest termen se reduce la o zi. La anunţarea reuniunii se va prezenta şi ordinea de zi a şedinţei.

La reuniunile Comisiei Economice şi de Strategie pot asista şi invitaţi, cu aprobarea Preşedintelui sau a Comisiei. Prezenţa lor este limitată la punctele de pe ordinea de zi pentru care sunt invitaţi.

În exercitarea atribuţiunilor sale, Comisia Economică şi de Strategie adoptă hotărâri proprii; hotărârile se iau cu majoritatea membrilor prezenţi dacă numărul acestora reprezintă 2/3 din totalul membrilor. Hotărârile se consemnează în procesul - verbal de şedinţă care este semnat de Preşedinte, Vicepreşedinte şi Secretar. Copiile şi extrasele acestora se eliberează numai cu aprobarea Preşedintelui.

Art.4. Atribuţiile preşedintelui, ale vicepreşedintelui şi ale secretarului Preşedintele:

- convoacă şi prezidează Comisia Economică şi de Strategie; - ia toate măsurile urgente care se impun, urmând să informeze Comisia la următoarea

reuniune; - reprezintă Comisia în relaţia cu Senatul şi celelalte organisme de conducere

academică; - Preşedintele Comisiei prezintă în faţa Senatului un raport anual privind activitatea

Comisiei Economice şi de Strategie. Vicepreşedintele:

- îndeplineşte sarcinile pe care Preşedintele i le încredinţează. El înlocuieşte Preşedintele în cazul în care acesta, din motive obiective nu îşi poate exercita momentan atribuţiile;

- asigură publicarea şi punerea în execuţia hotărârilor Comisiei şi informează Comisia cu privire la execuţia acestora;

Secretarul: - asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii Comisiei; - asigură redactarea rapoartelor, proceselor-verbale şi consemnează toate documentele

aferente activităţii Comisiei; - transmite membrilor planificarea sesiunilor ordinare şi a ordinei de zi a acestora; - coordonează Secretariatul Comisiei şi are responsabilitatea arhivei Comisiei.

Art.5. Relaţia cu organismele de conducerea academică a) Comisia Economică şi de Strategie a Senatului se subordonează Senatului,

realizând politica elaborată de Senat în scopul îndeplinirii misiunii şi strategiei U.L.B.S.;

b) Preşedintele Comisiei prezintă Senatului un raport anual privind activitatea Comisiei.

Art.6. Dispoziţii tranzitorii şi finale Comisia Economică şi de Strategie se subordonează Senatului, realizând politica elaborată

de Senat în scopul îndeplinirii misiunii şi strategiei U.L.B.S. Modificarea regulamentului de funcţionare al Comisiei Economice şi de Strategie se face

prin hotărâre a Senatului U.L.B.S. Regulamentul de funcţionare al Comisiei Economice şi de Strategie intră în vigoare la data

adoptării lui de către Senat.

37

REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE AL COMISIEI SENATULUI PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

Art.1. În conformitate cu Legea Învăţământului nr. 84 / 1995, Legea nr. 128 / 1997 privind Statutul Personalului Didactic şi al Cartei ULBS, Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii are următoarele atribuţii:

ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE:

a) Orientează activitatea de cercetare în concordanţă cu strategia universităţii, a programelor naţionale şi internaţionale de cercetare.

b) Statuează asupra structurii de cercetare, în concordanţă cu Legea Învăţământului şi cu misiunea şi strategia universităţii.

c) Stimulează crearea de centre de cercetare ştiinţifică pe domenii de mare actualitate ştiinţifică şi de interes pentru beneficiari şi avizează cererile de înfiinţare a astfel de centre;

d) Mobilizează activitatea de cercetare a cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor din ULBS şi avizează propunerile de granturi anuale;

e) Încurajează performanţa în activitatea ştiinţifică şi avizează propunerile de acordare a premiilor pentru cercetarea ştiinţifică;

f) Stimulează publicarea articolelor în reviste cotate pe plan naţional şi internaţional; g) Acordă sprijin celor mai performante reviste ştiinţifice din U.L.B. Sibiu, în vederea

cotării lor viitoare de către CNCSIS, ISI (Institute of Scientific Information) şi alte institute de evaluare scientometrică;

h) Analizează periodic rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică şi propune măsurile de îmbunătăţire, pentru a fi incluse în planurile strategice şi operaţionale;

i) Analizează şi avizează criteriile de apreciere a activităţilor ştiinţifice, criterii elaborate de Departamentul de Cercetare Ştiinţifică.

ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI CALITĂŢII:

a) Stabileşte politica U.L.B.S. de asigurare a calităţii în toate domeniile de activitate şi pentru toate structurile din universitate, in conformitate cu strategia universităţii şi cu interesele de moment ale acesteia, cu respectarea legilor in vigoare;

b) Analizează si avizează procedurile de evaluare a calităţii elaborate în cadrul Departamentului pentru Asigurarea Calităţii;

c) Supune spre aprobare Senatului, Biroului Senatului sau Rectorului universităţii regulamentele, procedurile si criteriile de evaluare avizate favorabil de către comisie;

d) Analizează concluziile rapoartelor de evaluare şi elaborează propuneri de soluţionare a problemelor apărute în domeniul asigurării calităţii;

e) Urmăreşte si sprijină dezvoltarea de competente în domeniul managementului calităţii pentru cadrele didactice de la toate facultăţile şi specializările universităţii;

f) Stabileşte măsuri concrete şi realizabile de promovare a unei culturi pro-calitate in universitate şi urmăreşte aplicarea acestor măsuri;

g) Încurajează şi susţine auditările colegiale între diferite structuri din universitate şi stabileşte un calendar de auditări externe ale specializărilor, dar şi ale structurilor universitare.

38

Art. 2. Componenţa şi structura Comisiei Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii

a) Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii are următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi membri. Preşedintele Comisiei este rectorul universităţii, vice-preşedinte este directorul departamentului cu asigurarea calităţii, iar secretar este directorul departamentului de cercetare ştiinţifică.

b) Mandatul Comisiei Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii are aceeaşi durată cu mandatul Senatului ULBS.

Art.3. Funcţionarea a) Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii se

reuneşte trimestrial, în sesiuni ordinare, şi în sesiuni extraordinare, la convocarea Preşedintelui.

b) Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii este legal constituită dacă sunt prezenţi două treimi din numărul membrilor.

c) Reuniunile Comisiei Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii se anunţă cu cel puţin 5 zile înainte de data reuniunii, cu excep ţia sesiunilor extraordinare când acest termen se reduce la 3 zile. La anunţarea reuniunii se va prezenta şi ordinea de zi a şedinţei.

d) La reuniunile Comisiei Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii pot asista şi invitaţi, cu aprobarea Preşedintelui sau a Comisiei. Prezenţa lor este limitată la punctele de pe ordinea de zi pentru care sunt invitaţi.

e) În exercitarea atribuţiilor sale, Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii adoptă hotărâri proprii; hotărârile se iau cu majoritatea membrilor prezenţi dacă numărul acestora reprezintă 2/3 din totalul membrilor. Hotărârile se consemnează în procesul verbal de şedinţă care este semnat de Preşedinte şi Secretar. Copiile şi extrasele acestora se eliberează numai cu aprobarea preşedintelui.

f) Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii îşi poate constitui comisiile de specialitate cu caracter consultativ.

Art.4. Componenţa şi atribuţiile Biroului Comisiei Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii

Biroul Comisiei Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii se compune din:

- Preşedintele Comisiei care este şi Preşedintele Biroului; - Vicepreşedintele Comisiei; - Secretarul Comisiei, care este şi Secretarul Biroului. - Biroul decide asupra măsurilor executive care decurg din hotărârile Comisiei şi

exercită delegaţiile de atribuţii de către Comisie. Art.5. Atribuţiile preşedintelui, ale vicepreşedintelui şi ale secretarului a) Preşedintele:

- convoacă şi prezidează Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii;

- asigură publicarea şi punerea în execuţie a hotărârilor Comisiei şi informează Comisia cu privire la execuţia acestora;

- ia toate măsurile urgente care se impun, urmând să informeze Comisia la următoarea reuniune;

- reprezintă Comisia în relaţia cu Senatul şi celelalte organisme de conducere academică.

b) Vicepreşedintele:

39

- îndeplineşte sarcinile pe care Preşedintele i le încredinţează. El înlocuieşte preşedintele prin delegare de atribuţii, în cazul în care Preşedintele nu-şi poate exercita mandatul.

c) Secretarul: - asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii Comisiei; - asigură redactarea rapoartelor, proceselor verbale şi consemnează toate documentele

consiliului; - planifica sesiunile ordinare şi stabileşte ordinea de zi a acestora; - coordonează Secretariatul Comisiei şi are responsabilitatea arhivei Comisiei.

Art.6. Relaţia cu organismele de conducere academică - Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii se

subordonează Senatului, realizând politica elaborată de Senat în scopul îndeplinirii misiunii şi strategiei ULBS;

- Preşedintele Comisiei prezintă Senatului un raport anual privind activitatea Comisiei. Art.7. Dispoziţii tranzitorii şi finale

- Modificarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii se face prin hotărâre a Senatului ULBS.

- Regulamentul de funcţionare al Comisiei Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii intră în vigoare la data adoptării lui de către Senat.

Adoptat în şedinţa Senatului ULBS din……………………

40

REGULAMENTUL COMISIEI SENATULUI PENTRU PROBLEME STUDENŢEŞTI

Art. 1. În conformitate cu Legea Învăţământului nr. 84 / 1995, Legea nr. 128 / 1997 privind Statutul Personalului Didactic şi al Cartei ULBS, Comisia pentru Probleme Studenţeşti are următoarele atribuţii: ÎN DOMENIUL PROFESIONAL:

a) Întocmeşte, împreună cu reprezentanţii studenţilor în Senat, Regulamentul de activitate studenţească la nivel de universitate. El trebuie să conţină principiile generale de urmat în întocmirea regulamentelor de activitate din fiecare facultate;

b) verifică asigurarea condiţiilor optime de studiu în biblioteci, laboratoare etc.; c) sprijină participarea studenţilor la concursuri profesionale şi în realizarea unor

activităţi privind orientarea în carieră a studenţior; d) stimulează organizarea unor cursuri de învăţare a limbilor străine şi a elementelor

esenţiale de birotică; e) pe baza raportărilor anuale, la nivel de facultate, a rezultatelor activităţii

profesioanle a studenţilor, comisia cu probleme studenţeşti propune măsuri de îmbunătăţire ce vor fi incluse în planul strategic şi operaţional.

ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE:

a) sprijină organizarea unor sesiuni ştiinţifice studenţeşti anuale la nivel de specializări, facultate şi universitate;

b) stimulează participarea studenţilor la sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale; c) sprijină editarea în volum a lucrărilor ştiinţifice ale studenţilor; d) analizează anual rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică studenţească; e) urmăreşte respectarea criteriilor de acordare a burselor de performanţă ştiinţifică

studenţească. ÎN DOMENIUL SOCIAL:

a) coordonează activitatea de acordare a burselor, a biletelor de tabără şi a altor forme de ajutoare în conformitate cu regulamentele aprobate şi cu legislaţia în vigoare.

b) urmăreşte respectarea regulamentelor aprobate privind organizarea şi funcţionarea căminelor studenţeşti şi a cantinelor.

ÎN DOMENIUL CULTURAL:

a) Stimulează şi sprijină studenţii în: - organizarea şi desfăşurarea unor activităţi culturale, educative, artistice, distractive

precum şi a altor manifestări specifice pentru studenţi, pe plan intern şi internaţional, atât la nivel de Universitate cât şi prin Casa de Cultură a studenţilor;

- colaborarea organizaţiilor studenţeşti de la nivelul Universităţii cu ONG-urile culturale;

b) urmăreşte respectarea criteriilor de acordare a burselor de performan ţă cultural-artistică studenţească.

41

ÎN DOMENIUL SPORTIV

a) sprijină organizarea unor manifestări sportive, turistice şi de agrement pentru studenţi;

b) sprijină realizarea diferitelor proiecte în scopul îmbunătăţirii activităţii sportive a studenţilor;

c) urmăreşte respectarea criteriilor de acordare a burselor de performanţă sportivă studenţească.

Art. 2. Componenţa şi structura Comisiei Senatului pentru Probleme Studenţeşti: a) Comisia Senatului pentru Probleme Studenţeşti are următoarea structură:

preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi membri. Preşedintele comisiei este Prorectorul cu probleme studenţeşti, vicepreşedintele şi secretarul se vor alege în prima şedinţă a Comisiei, membrii sunt reprezentanţi ai fiecărei facultăţi (Prodecanul cu probleme studenţeşti sau delegat al acestuia), Directorul Colegiului şi reprezentanţi ai studenţilor (de la facultăţi diferite şi să fie membri ai Senatului). Reprezentantul studenţilor în Biroul Senatului face parte de drept din comisie.

b) Se pot constitui subcomisii ale Comisiei pentru Probleme Studenţeşti pe domenii concrete de activitate.

c) Mandatul Comisiei pentru Probleme Studenţeşti are aceeaşi durată cu mandatul Senatului ULBS.

d) Art. 3. Funcţionarea e) Comisia Senatului pentru Probleme Studenţeşti se reuneşte lunar, în sesiuni

ordinare, şi în sesiuni extraordinare, la convocarea Preşedintelui. f) Comisia Senatului pentru Probleme Studenţeşti este legal constituită dacă sunt

prezenţi 2/3 din numărul membrilor. g) Reuniunile Comisiei Senatului pentru Probleme Studenţeşti se anunţă cu cel puţin 5

zile înainte de data reuniunii, cu excep ţia sesiunilor extraordinare când acest termen se reduce la 3 zile. La anunţarea reuniunii se va prezenta şi ordinea de zi a şedinţei.

h) La reuniunile Comisiei Senatului pentru Probleme Studenţeşti pot asista şi invitaţi, cu aprobarea Preşedintelui sau a Comisiei. Prezenţa lor este limitată la punctele de pe ordinea de zi pentru care sunt invitaţi.

i) În exercitarea atribuţiilor sale, Comisia Senatului pentru Probleme Studenţeşti adoptă hotărâri proprii; hotărârile se iau cu majoritatea membrilor prezenţi dacă numărul acestora reprezintă 2/3 din totalul membrilor. Hotărârile se consemnează în procesul verbal de şedinţă care este semnat de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar. Copiile şi extrasele acestora se eliberează numai cu aprobarea preşedintelui.

Art. 4. Atribuţiile preşedintelui, ale vicepreşedintelui şi ale secretarului

a) Preşedintele: - convoacă şi prezidează Comisia Senatului pentru Probleme Studenţeşti; - ia toate măsurile urgente care se impun, urmând să informeze Comisia la următoarea

reuniune; - reprezintă Comisia în relaţia cu Senatul şi cu celelalte organisme de conducere

academică; - preşedintele Comisiei prezintă în faţa Senatului un raport anual privind activitatea

Comisiei cu Probleme Studenţeşti. b) Vicepreşedintele:

- îndeplineşte sarcinile pe care preşedintele i le încredinţează. El înlocuieşte preşedintele prin delegare de atribuţii, în cazul în care preşedintele, din motive obiective nu îşi poate exercita momentan atribuţiile;

42

- asigură publicarea şi punerea în execuţie a hotărârilor Comisiei şi informează Comisia cu privire la executarea acestora.

c) Secretarul: - asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii Comisiei; - asigură redactarea rapoartelor, proceselor verbale şi consemnează toate documentele

aferente activităţii Comisiei; - transmite membrilor planificarea sesiunilor ordinare şi a ordinei de zi ale acestora; - coordonează Secretariatul Comisiei şi are responsabilitatea arhivei Comisiei.

Art. 5. Dispoziţii generale a) Comisia Senatului pentru Probleme Studenţeşti se subordonează Senatului,

realizând politica elaborată de Senat în scopul îndeplinirii misiunii şi strategiei ULBS;

b) Modificarea Regulamentului de funcţionare al Comisiei Senatului pentru Probleme Studenţeşti se face prin hotărâre a Senatului ULBS.

c) Regulamentul de funcţionare al Comisiei Senatului pentru Probleme Studenţeşti intră în vigoare la data adoptării lui de către Senat.

d) Comisia cu Probleme Studenţeşti pe Facultate are atribuţiile ce rezultă din prezentul Regulament, completate cu altele specifice din facultatea respectivă.

Adoptat în şedinţa Senatului ULBS din ______________.

Prorector,

Conf. univ. dr. Mioara Boncuţ

43

In temeiul art. 89,92,146 din Legea Învăţământului nr. 84/1995, cu modificările ulterioare, art. 67, 72 din legea nr.128/1997 privind Statutul Personalului Didactic şi al Cartei U.L.B.S. se emite prezentul

REGULAMENT DE FUNCTIONARE AL COMISIEI PENTRU PROBLEME

JURIDICE “ETICĂ ŞI DISCIPLINĂ UNIVERSITARĂ”

Atribuţiile Comisiei Pentru Probleme Juridice,Etică si Disciplină Universitară din cadrul U.L.B.S.

Art. 1. Asigură consultanţa de specialitate pentru elaborarea Cartei U.L.B.S. a

Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Senatului U.L.B.S., a Regulamentului de Organizare si Funcţionare a Biroului Senatului, a Regulamentului privind Activitatea Didactică, a Regulamentelor de Organizare şi Funcţionare a comisiilor de specialitate ale Senatului şi a celorlalte reglementări interne bazate pe autonomia universitară.

Art. 2. Efectuează analize si cercetări privind asigurarea respectării reglementărilor legale din domeniul învăţământului universitar din cadrul U.L.B.S.

Art. 3. Elaborează recomandări, rapoarte, puncte de vedere, consultaţii cu privire la problemele juridice şi de disciplină din cadrul U.L.B.S.

Art.4. La cererea Senatului sau a conducerii operative a U.L.B.S., efectuează investigaţii, cercetări şi elaborează rapoarte documentate cu privire la situaţiile juridice sau de disciplină din activitatea curentă.

Art. 5. Asigură consilierea juridică a celorlalte structuri academice în vederea elaborării propriilor regulamente de organizare si funcţionare şi a asigurării respectării prevederilor legale la toate nivelele.

Art. 6. Asigură monitorizarea întregului proces educaţional în spiritul legii, a Cartei U.L.B.S. şi a regulamentelor elaborate de Senat.

Art. 7. Avizează din punct de vedere legal acordurile de parteneriat ale U.L.B.S. cu alte instituţii şi organisme naţionale şi internaţionale.

Art.8. Colaborează cu echipa de audit intern şi cu celelalte comisii de specialitate ale Senatului pentru soluţionarea unor probleme curente.

Art. 9. Colaborează cu departamentul juridic al U.L.B.S. în scopul planificării şi prevenirii situaţiilor conflictuale din cadrul U.L.B.S.

Art. 10 Asigură consultanţa de specialitate pentru soluţionarea legală a reclamaţiilor, sesizărilor şi propunerilor în U.L.B.S. I. Componenţa comisiei pentru probleme Juridice, Etică şi Disciplină Universitară.

Art. 11 Comisia pentru probleme Juridice, Etică şi Disciplină Universitară are următoarea componenţă:

Preşedinte : prorectorul cu probleme juridice, etica şi disciplina universitară - Membri: delegaţii facultăţilor - consilierul juridic al U.L.B.S - secretarul şef al U.L.B.S. - secretar tehnic.

II. Procedura de funcţionare a comisiei. Art. 12. Comisia îşi desfăşoară activitatea prin şedinţe lunare de lucru şi şedinţe

extraordinare în funcţie de solicitărilr Senatului sau ale conducerii operative. Art. 13. Şedinţele comisiei se desfăşoară cu minim 2/3 din membri săi.

44

Rapoartele, recomandările, avizele, punctele de vedere ale comisiei se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor ei.

La şedinţele comisiei pot participa ca invitaţi , membri ai comunităţii academice din U.L.B.S.care au competente referitoare la problematica luată în discuţie.

Art. 14. Dezbaterile în cadrul comisiei au loc pe bază de informări prezentate de preşedintele acesteia, prin luări de cuvânt de maximum 10 minute şi de regulă o singură dată.

Art. 15. Lucrările comisiei se finalizează prin rapoarte, recomandări, avize scrise ce se vor prezenta de către preşedintele acesteia sau de către un alt raportor al Senatului sau cconducerii operative a U.L.B.S.

Art. 16. Lucrările comisiei se consemnează în caietul de procese verbale de către secretarul tehnic al acesteia , prin grija preşedintelui comisiei.

PRORECTOR, Prof.univ.dr. Alexandru BACACI

45

REGULAMENT CADRU COMISIA DE RELAŢII ACADEMICE INTERNAŢIONALE ŞI

INTEGRARE EUROPEANĂ PREZENTARE GENERALĂ

Comisia Senatului pentru Relaţii Academice Internaţionale şi Integrare Europeană iniţiază, coordonează şi monitorizează activităţile de cooperare academică internaţională la nivel instituţional precum şi la nivel individual (i.e. programe individuale ale studentilor si ale cadrelor didactice). Dezvoltarea prioritara (evolutia, cu precadere) din punct de vedere cantitativ şi calitativ a Relaţiilor Academice Internaţionale ale ULBS contribuie la promovarea rolului şi imaginii comunităţii academice sibiene, pe plan internaţional şi implicit naţional. Strategia ULBS statuează prin documentele programatice aprobate de Senat promovarea principiilor Declaraţiei de la Bologna de creare a spaţiului european de învăţămănt superior. Comisia Senatului pentru Relaţii Academice Internaţionale şi Integrare Europeană îşi asumă atribuţii concrete de conectare a ULBS la circuitul informaţional academic internaţional prin promovarea acordurilor de cooperare, precum şi prin organizarea sau indrumarea (orientarea) activităţiilor academice internaţionale pentru cadre didactice şi studenţi sub aspect profesional, ştiinţific şi cultural.

Art. 1 - În conformitate cu Legea învăţământului nr 84 /1995, Legea nr. 128/1996 privind

statutul personalului didactic şi Carta ULBS, Comisia pentru Relaţii Academice Internaţionale şi Integrare Europeană are următoarele atribuţii:

a) Iniţiază şi organizează sau indruma acţiuni de cooperare cu organizaţii academice internaţionale din spaţiul european şi/sau intercontinental al învăţământului superior în vederea dezvoltării cantitative şi calitative a relaţiilor academice internaţionale şi a promovarii imaginii ULBS pe plan internaţional;

b) Promovează şi organizează acţiuni de cooperare cu organisme şi parteneri din spaţiul euro-atlantic.

c) Coordonează activităţi organizate şi finanţate prin programele europene: TEMPUS, SOCRATES, CNFIS, ONBSS, acorduri de cooperare bilaterală cu universităţi europene, sau prin intermediul programelor oferite de ambasade, universităţi de vară, si de alte organizaţii sau organisme din Europa.

d) Promovează şi coordonează programe de cooperare cu universităţi din S.U.A., prin intermediul Comisiei Fulbright şi al Centrului de Interacţiune Academică Româno-Americană “C. Peter Magrath”.

e) Iniţiază, monitorizează şi propune spre aprobare acorduri cadru de colaborare academică cu universităţi din spaţiul academic intercontinental.

f) Coordonează programele de consiliere a cadrelor didactice şi studenţilor în vederea efectuarii studiilor la universităţi europene, nord-americane, etc.

g) Coopereaza cu Comisia pentru Cercetare Ştiinţifică şi Managementul Calităţii şi propune spre aprobarea Senatului organizarea de conferinţe internaţionale şi decernări de titluri academice.

h) Promovează şi monitorizează activitatea cadrelor didactice asociate şi a studenţilor internaţionali, urmarind integrarea lor în comunitatea academică sibiană.

i) Propune spre aprobare Senatului oferta de burse de studiu pentru studenţii internaţionali.

46

j) Promovează dezvoltarea in cadrul ULBS a programelor de studii în limbi de circulaţie internaţională, ale facultăţilor ULBS.

Art. 2 – Componenţa şi structura Comisiei Senatului pentru Relaţii Academice

Internaţionale şi Integrare Europeană

a) Comisia Senatului pentru Relaţii Academice Internaţionale şi Integrare Europeană are următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, membri.

b) Preşedintele comisiei este membru al Senatului ULBS şi este ales în funcţie de experien ţa personala în interesul relaţiilor academice internaţionale

c) Vicepreşedintele comisiei este directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale d) Fiecare facultate din ULBS işi va desemna 1-3 membrii în Comisia Senatului

pentru Relaţii Academice Internaţionale şi Integrare Europeană (cadre didactice şi studenţi) în funcţie de rolul şi importanţa activităţilor de cooperare academică internaţională pe care le promoveaza.

Art. 3 – Atribuţiile preşedintelui şi vicepreşedintelui Comisiei Senatului pentru Relaţii

Academice Internaţionale şi Integrare Europeană

a) Preşedintele: - convoacă şi prezidează şedinţele Comisiei Senatului pentru Relaţii

Academice Internaţionale şi Integrare Europeană; - coordonează întreaga activitate a comisiei şi ofera informatii; - reprezintă Comisia în Senatul ULBS; - delegat de către Rector reprezintă ULBS în relaţiile academice

internaţionale; - prezintă raportul anual privind activitatea Comisiei Senatului pentru Relaţii

Academice Internaţionale şi Integrare Europeană. b) Vicepreşedintele:

- coordonează întreaga activitate academică internaţională a ULBS sub îndrumarea directă a Rectorului şi a preşedintelui Comisiei;

- asigură îndeplinirea hotărârilor Biroului Senatului în ceea ce priveşte relaţiile academice internaţionale şi de protocol;

- este delegat de către Rectorul ULBS şi preşedintele Comisiei pentru a reprezenta Universitatea în activitatea academică internaţională

- monitorizează şi răspunde de activitatea personalului Departamentului de Relaţii Internaţionale.

Art. 4 – Dispoziţii generale

c) Comisia Senatului pentru Relaţii Academice Internaţionale şi Integrare Europeană

se subordonează Senatului, realizând politica academica elaborată de Senat în scopul îndeplinirii obiectivelor internationale ale ULBS.

d) Modificarea Regulamentului de funcţionare al Comisiei Senatului pentru Relaţii Academice Internaţionale şi Integrare Europeană se face prin hotărâre a Senatului ULBS.

e) Regulamentul de funcţionare al Comisiei Senatului pentru Relaţii Academice Internaţionale şi Integrare Europeană intră în vigoare la data aprobării lui de către Senat.

f) Regulamentul de funcţionare al Departamentului de Relaţii Internaţionale este parte integrantă a prezentului Regulament cadru şi se aprobă de către Senatul ULBS.

48

REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE A COMISIEI PENTRU RELAŢII NAŢIONALE DE PARTENERIAT ŞI RELAŢII CU

ABSOLVENŢII

OBIECTIVE GENERALE

Comisia pentru Relaţii Naţionale de Parteneriat şi Relaţii cu Absolvenţii are în vedere: a) amplificarea contactelor şi o integrare cât mai profitabilă a ULBS în comunitatea

sibiană şi naţională; b) stabilirea şi semnarea unor Acorduri de Parteneriat cu diferite foruri, instituţii,

bănci, instituţii financiare, în scopul unei mai bune activităţi a ULBS, sprijinirii instituţiei, asigurarea unor surse stabile de sponsorizare, realizarea de sprijin din partea ULBS către instituţiile respective etc.

c) urmărirea traseelor absolvenţilor ULBS şi menţinerea contactelor, în scopul: d) desprinderii de concluzii utile procesului didactic şi de cercetare; e) corelări corespunzătoare a ofertei noastre de studii cu cerin ţele pieţii. f) obţinerea de sprijin pentru ULBS în acţiunile de orice fel desfăşurate, atât din

partea comunităţii locale şi naţionale cât şi din partea diferitelor persoane – absolvenţi ai ULBS – cu influenţe în luarea deciziilor;

g) Comisia elaborează şi colectează propuneri pe care le înaintează Senatului ULBS, şi după caz, Biroului Senatului ULBS, în scopul realizării obiectivelor de pe agenda activităţii sale.

h) COMPONENŢA COMISIEI

- Preşedinte – Prorectorul de resort; - 2 Vicepreşedinţi aleşi din rândul membrilor Comisiei; - 1 Secretar general ales din rândul membrilor Comisiei; - Membrii: Domnii Prorectori, Decani, Directorul General Administrativ,

Contabilul Şef, Şefi de instituţii şi întreprinderi, naţionale şi locale cu preocupări preocupări de sprijin a ULBS, reprezentanţi ai absolvenţilor etc. Un total de 25 de membri.

MODALITĂŢI DE LUCRU

1. Comisia se întâlneşte cel puţin odată pe trimestru sau, după caz, ori de câte ori este nevoie, la solicitarea fie a:

a) Rectorului ULBS; b) Cel puţin o treime din membrii Comisiei; c) Cel puţin o treime din rândul membrilor Senatului ULBS; d) Cel puţin a unui domn Prorector sau a 2 domni Decani.

2. Între şedinţe, activitatea Comisiei este condusă de Preşedinte, sau după caz, de vicepreşedinţi.

49

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A COMISIEI PENTRU

IMAGINE, MARKETING ŞI INFORMATIZARE

Art. 1 În conformitate cu Legea învăţământului nr. 84/1995 şi Carta ULBS, Comisia pentru Imagine, Marketing şi Informatizare are următoarele atribuţii:

• Promovarea imaginii ULBS prin:

- Asigurarea unui parteneriat de colaborare cu mass-media; - Realizarea Buletinului informativ al ULBS; - Mediatizarea operativă a evenimentelor şi manifestărilor ştiinţifice, culturale ale

ULBS; - Crearea unei portofoliu de produse personalizate ale ULBS; - Promovarea unor acţiuni de realizare a prospectului ULBS şi a celor care reprezintă

facultăţile, departamentele şi centrele de cercetare ale ULBS; • Dezvoltarea procesului de marketing prin:

- Identificarea elementelor de know-how ale ULBS şi valorificarea acestora; - Efectuarea unor studii de piaţă împreună cu reprezentanţii desemnaţi ai facultăţilor

privind necesarul forţei de muncă calificate; - Participarea la organizarea unor târguri de locuri de muncă împreună cu Agenţia

Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi cu alţi parteneri importanţi; - Cooperarea cu mediul de afaceri privind dezvoltarea unor laboratoare competitive în

ULBS şi selecţia viitoarelor cadre specializate formate la universitatea noastră; - Cooperarea cu Inspectoratele Şcolare şi cu reţeaua de licee din judeţ şi dinţară

privind recrutarea şi selecţia viitorilor candidaţi pentru admitere; • Dezvoltarea procesului de informatizare prin:

- Elaborarea strategiei privind procesul de informatizare al ULBS; - Elaborează procedurile privind circulaţia informaţiei în interiorul universităţii; - Dezvoltarea reţelelor informatice pe facultăţi şi interconectarea lor; - Dezvoltarea sistemelor de gestiune a datelor; - Optimizarea şi comunicarea în timp real a informaţiei; - Dezvoltarea reţelelor informatice la nivelul bibliotecilor şi Direcţiei Administrative.

Art. 2 Lucrările Comisiei pentru Imagine, Marketing şi Informatizare se desfăşoară în şedinţe ordinare lunare şi prin întâlniri extraordinare determinate de solicitarea Senatului, Biroului de Senat sau Consiliului de Administraţie.

Art, 3 Componenţa Comisiei pentru Imagine, Marketing şi Informatizare este următoarea: - Preşedinte: secretarul ştiinţific al universităţii; - Membrii: reprezentanţii facultăţilor şi studenţilor membrii în senat şi alţi reprezentanţi

desemna dec facultăţi; - Secretar comisie.

Art. 4 Şedinţele Comisiei sunt statutare în prezenţa a minimum 2/3 din membrii săi, iar hotărârile se iau cu majoritate simplă de voturi din cei prezenţi. Dezbaterea problemelor pe ordinea de zi a şedinţelor se finalizează prin propuneri de regulamente, hotărâri, rapoarte, avize care vor fi înaintate Biroului Senatului, Consiliului de Administraţie sau Senatului.

Art. 5 Şedinţele comisiei sunt conduse de preşedintele comisiei sau un alt reprezentant desemnat de către acesta.

50

Art. 6 Lucrările comisiei se consemnează în caietul de procese verbale de către secretarul comisiei prin grija preşedintelui comisiei.

Art. 7 Modificarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei pentru Imagine, Marketing şi informatizare se face prin hotărâre a Senatului ULBS.

Adoptat în şedinţa Senatului ULBS din______________.

51

REGULAMENTUL COMISIEI SENATULUI PENTRU ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI

SPORTIVE

A. BAZA LEGALA:

- Legea nr. 84/1995 a învăţământului cu modificările şi completările următoare: - Legea nr. 128/1997 privind aprobarea Statutului cadrelor didactice; - H.G. nr. 23/2001 privind organizarea ş i funcţionarea Ministerului; - Ordine ale Ministrului Educaţiei şi Cercetării ; - Carta universităţii ; - Alte acte normative în domeniu.

B. ACTIVITĂŢI CULTURALE

Art. 1. Comisia senatului asigură condiţii de organizare şi desfăşurare a activităţilor culturale, educative, artistice, distractive şi de argument, precum şi a altor manifestări specifice pentru personal didactic şi studenţi, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic, atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional.

Art. 2. Activităţile organizate de către această comisie, în conformitate cu cele precizate la art. 1., se vor desfăşura în afara oricăror forme politice.

Art. 3. Activităţile organizate de către această comisie se bazează pe antrenarea cadrelor didactice şi studenţilor, cadrelor didactice auxiliare şi nedidactice în conceperea şi organizarea manifestărilor culturale şi artistice specifice. Formele şi genurile de activitate sunt cuprinse în anexa 1. a prezentului Regulament.

Art. 4. Pentru anumite activităţi comisia poate propune angajarea prin contract colaboratori : specialişti, studenţi, alte categorii socio-profesionale.

Art. 5. Pentru desfăşurarea activităţilor înscrise în anexa nr. 1. a prezentului Regulament comisia poate colabora cu : Casa de Cultură a Studenţilor, Casa de Cultură a Tineretului, Centrele de creeaţie cultural-artistice, etc.

Art. 6. Desfăşurarea activităţilor înscrise în anexa nr. 1. la prezentul Regulament este în competenţa de decizie a unui consiliu format din 7 membrii care are în structura sa: preşedinte, vicepreşedinte, secretar, membrii. Atribuţile, competenţele celor care alcătuiesc consiliu sunt prezentate la litera F. C. ACTIVITĂŢI SPORTIVE

Art. 7. Împreună cu catedra de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii “Lucian Blaga” şi cu reprezentanţii cu probleme sportive din cadrul fiecărei facultăţi, stabileşte programul tuturor activităţilor de Educaţie Fizică şi Sport din Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu:

- programa de educaţie fizică pentru studenţii din anii I şi II, conform Legii nr. 69/2000 şi H.G. nr. 884/2001 şi Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 5060/2001;

- calendarul competiţional propriu al Universităţii “Lucian Blaga”, cel al Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi cel al Federaţiilor de Spacialitate pe diferite ramuri de sport;

- calendarul competiţional şi al manifestărilor sportive cu caracter internaţional; - sprijină asigurarea condiţiilor optime materiale şi financiare pentru desfăşurarea

activităţilor de Educaţie Fizică ş i Sport din Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. - avizează pe baza raporturilor anuale, la nivel de facultate a rezultatelor sportive obţinute

de studenţi ;

52

- întocmeşte raportul anual al activităţilor sportive pe Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.

- -asigură cadrul optim de implementare a legilor şi hotărârilor elaborate de Senatul Universităţii “Lucian Blaga” şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu privire la activitatea de Educaţie Fizică şi Sport:

- educaţie fizică; - sportul pentru toţi; - sportul de performanţă.

D. COMPONENŢA ŞI STRUCTURA COMISIEI SENATULUI PENTRU ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI SPORTIVE.

Art. 8. Comisia Senatului pentru Activităţi culturale şi sportive are următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi membrii, care se vor alege în prima şedinţă a comisiei, iar membrii sunt reprezentanţi ai fiecărei facultăţi, de regulă, prodecanul cu probleme studenţeşti, Directorul Clubului Sportiv Universitar Sibiu şi reprezentanţi ai studenţilor de la toate facultăţile.

Art. 9. Se pot constitui subcomisii ale Comisiei pentru Activităţi culturale şi sportive, specifice Activităţilor culturale şi sportive.

Art. 10. Mandatul Comisiei se identifică cu mandatul Senatului Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. E. FUNCŢIONAREA

Art. 11. Comisia Senatului pentru Activităţi culturale şi sportive se reuneşte lunar în sesiuni ordinare, şi în sesiuni extraordinare, la convocarea Preşedintelui.

Art. 12. Comisia pentru Activităţi culturale şi sport este legal constituită dacă sunt prezenţi 2/3 din numărul membrilor.

Art. 13. Şedinţele sunt anunţate cu cel puţin 5 zile înainte de data reuniunii, cu excep ţia Şedinţelor Extraordinare care se anunţă cu cel puţin 3 zile; la anunţarea Şedinţei (se va prezenta şi ordinea de zi a Şedinţei)

Art. 14. La Şedinţele Comisiei pot fi invitate şi persoane care pot sprijini diferite activităţi ale Comisiei.

Art. 15. Comisia poate lua hotărâri proprii cu majoritate simplă de voturi, numai dacă numărul membrilor prezenţi este de 2/3; hotărârile se consemnează în procesul verbal care va fi semnat de către toţi membrii prezenţi. F. ATRIBUŢIILE CONDUCERII COMISIEI

Art. 16. Preşedintele are următoarele atribuţii: - convoacă şi prezidează Comisia Senatului pentru Activităţi culturale şi sportive; - reprezintă Comisia în relaţia cu Senatul Universităţii „ Lucian Blaga” din - Sibiu; - prezintă raportul anual în faţa Senatului privind activitatea Comisiei.

Art. 17. Vicepreşedintele are următoarele atribuţii: - îndeplineşte sarcinile pe care i le încredin ţează preşedintele; îl înlocuieşte pe preşedinte

prin delegaţie de atribuţii; - asigură publicarea şi punerea în execuţie a hotărârilor comisiei;

Art. 18. Secretarul are următoarele atribuţii: - asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii comisiei; - asigură redactarea rapoartelor, proceselor verbale şi consemnează toate documentele

aferente activităţii Comisiei;

53

- coordonează Secretariatul Comisiei şi are responsabilitatea privind organizarea arhivei Comisiei;

G. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 19. Comisia Senatului pentru Activităţi culturale şi sportive se subordonează Senatului, realizând politica elaborată de Senat şi strategia Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu;

Art. 20. Modificarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei se face prin horărârea Senatului Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.

Art. 21. Regulamentul de funcţionare a Comisiei Senatului pentru Activităţi culturale şi sportive intră în vigoare la data adoptării lui de către Senat.

54

REGULAMENT PRIVIND ACTIVITATEA DIDACTICĂ

CAPITOLUL I

PRINCIPII GENERALE

Art. 1.1. În Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu întreaga activitate se desfăşoară pe baza Legii Învăţământuluinr. 84/ 1995 (modificată şi completată prin L131/ 1995), Legii nr. 88/ 1994 privind evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ universitar a Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic şi a Cartei proprii adoptate de Senatul Universităţii , urmărindu-se realizarea următoarelor obiective:

- să se asigure excelenţa în predare, cercetare ştiinţifică şi educaţie; - să se promoveze ştiinţa în spiritul valorilor democraţiei al standardelor morale, ale liber-

tăţii academice, al deschiderii spre integrare în comunitatea ştiinţifică internaţională şi în spaţiul de cultură şi civilizaţie europeană;

- să se prevină formele de exclusivism şi de intoleranţă; - să se ofere, prin componentele sale – facultăţi, institute, colegii, departamente, precum şi

prin alte unităţi – programe academice destinate să satisfacă o paletă cât mai largă de cerinţe edu-caţionale;

- să se asigure adecvarea cunoştiinţelor şi dexterităţilor absolvenţilor la cerinţele de înca-drare, atât prin formarea iniţială, cât şi prin programele de educaţie continuă;

- să se identifice şi să se valorifice posibilităţile de încadrare ale absolvenţilor. Art. 1.2. Programele academice oferite studenţilor şi absolvenţilor interesaţi de

specializare şi perfecţionare prin studii postuniversitare vor fi concepute la nivelul standardelor internaţionale, pornind de la tradiţiile şcolii româneşti şi adoptând modele consacrate pe care se poate adapta învă-ţământul universitar românesc în general.

Art. 1.3. Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu asigură dreptul de op ţiune al studenţilor în alegerea disciplinelor, conform planului de învăţământ, mobilitatea între specializări înrudite pe bază de criterii specifice şi recunoaşterea creditelor anterioare obţinute în universitate şi în alte fa-cultăţi româneşti sau străine comparabile din punct de vedere al standardelor didactice.

Art. 1.4. Pentru studenţii de excepţie Universitatea dezvoltă programe selective de pregăti- re profesională, valorificîndu-se capacitatea acestora de realizare a performanţei. Studenţii

cu apti-tudini de cercetare ştiinţifică pot fi integraţi în colectivele de cercetare ale cadrelor didactice sau în seminariile ştiinţifice ale catedrelor, aplicându-se sisteme de motivare specifice.

Art. 1.5. Pentru informarea studenţilor precum şi a candidaţilor la admitere, înainte de înce-perea anului universitar, fiecare facultate face publică lista obligaţiilor didactice pe an de studiu.

Aceste informaţii se publică într-o broşură, elaborată de fiecare facultate, în care sunt pre-cizate: disciplinele din fiecare an de studiu, sinteza conţinutului acestora, forma de verificare, cadre-le didactice cu responsabilităţi de predare şi seminarizare la fiecare disciplină şi un curriculum vitae sintetic pentru fiecare cadru didactic. Cheltuielile se suportă de la buget şi din alte surse.

55

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Art. 2.1. Structura Universităţii (facultăţi, colegii, departamente, catedre) este flexibilă. Strategia universitară, prognoza didactico-ştiinţifică pot determina înfiinţarea de structuri noi. Propunerile pentru facultăţi şi colegii noi se aprobă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar organizarea acestora (profile, module, specializări) de către Senatul Universităţii.

Art. 2.2. Programarea, organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ se înscriu în prevederile Legii Învăţământului şi decurg din autonomia universitară.

a) Activitatea didactică se organizează în cursuri de zi, serale şi fără frecvenţă. Formele de învăţământ seral şi fără frecvenţă pot să funcţioneze numai la acele facultăţi unde sunt prevăzute în structuri şi numai în corelaţie cu Metodologia examenului de admitere care va preciza sistemul de obţiuni şi cifrele minime pentru alcătuirea formaţiilor de studiu.

b) Durata studiilor în învăţământul seral şi fără frecven ţă este mai mare cu un an decât aceea prevăzută pentru învăţământul de zi.

c) Diplomele sau certificatele de absolvire, pentru specializările acreditate, eliberate de alte universităţi din România care practică excelenţa în învăţământ sunt echivalente cu cele eliberate de Universitatea noastră, indiferent de forma de învăţământ absolvită.

Art. 2.3. Planurile de învăţământ se întocmesc în raport cu standardele naţionale, adecvându-se la criteriile învăţământului de performanţă;

a) Planurile de învăţământ se elaborează de către facultăţi sau departamente, se analizează în cadrul consiliilor acestora, se aprobă de către Senatul Universităţii şi se avizează de către Ministerul Învăţământului şi Cercetării pentru a fi în concordanţă cu standardele naţionale şi internaţionale;

b) Planurile de învăţământ conţin discipline obligatorii, discipline opţionale, pachete de discipline opţionale şi discipline facultative, durata standard de studiu a unui modul fiind de un semestru.

Seminarul pedagogic (modulul psiho-pedagogic) asigură pregătirea psihopedagogică şi metodică a viitoarelor cadre didactice.

Seminarul pedagogic are plan de învăţământ propriu unitar la nivel naţional aprobat de MEC şi cuprinde credite alocate fiecărei discipline şi examenului final.

Seminarul pedagogic este facultativ pentru toţi studenţii din ULBS şi se desfăşoară prin activităţi didactice organizate de DPPD împreună cu facultăţi.

Absolvirea seminarului pedagogic constă în obţinerea certificatului de profesor respectiv dobândirea dublei specializări în raport cu reglementările în vigoare.

Disciplinele obligatorii, a căror pondere este descrescătoare o dată cu creşterea anilor de studiu, au în vedre acumularea de către studenţi a cunoştinţelor de bază, specifice domeniului.

Disciplinele opţionale şi pachetele de discipline opţionale vizează aprofundarea unor di-recţii particulare precum şi specializarea studenţilor. În afara disciplinelor opţionale nominalizate prin planul de învăţământ, studenţii pot alege, dintr-o broşură publicată anual sau din orarul oricărei facultăţi, una sau mai multe discipline complementare.

Disciplinele facultative urmăresc dezvoltarea orizontului de cunoaştere al studenţilor, an-gajând domenii complementare.

Disciplinele sunt codificate prin patru cifre cu următoarele semnificaţii: cifra unu desem-nează facultatea; cifra doi desemnează catedra în cadrul facultăţii; ultimile două cifre sunt rezervate pentru numerotarea disciplinelor aferente catedrei.

56

a) În funcţie de specificul facultăţilor şi al specializărilor, planurile de învăţământ pot fi con-cepute şi în structură modulară;

b) Facultăţile şi departamentele pot organiza cu aprobarea Senatului, cursuri sau cicluri de pregătire integrală în limbile de circulaţie internaţională;

c) Planurile de învăţământ vor prezenta numărul de ore săptămânale cerut de standardele CNEAA.

Art. 2.4. Disciplinele obligatorii şi cele opţionale sunt cotate prin credite astfel încât, la învăţămîntul de zi suma creditelor pe un semestru să fie de treizeci.

Creditul este o unitate de măsură convenţională care măsoară volumul de muncă al studen-tului. La cuantificarea prin credite se iau în considerare toate formele de activitate: curs, seminar, la-borator, examene, practică, studiu individual, proiecte. Creditele se alocă în pachete compacte disci-plinelor în funcţie de importanţa relativă a acestora (ca volum de muncă cerut studentului în cadrul unui semestru).

a) Studentul primeşte integral creditele alocate dacă promovează disciplina studiată; b) În cazul în care se organizează învăţământ seral sau fără frecvenţă, numărul

creditelor acordate pentru fiecare disciplină este acelaşi ca la învăţământul de zi; c) Examenul de licen ţă/diplomă se creditează separat cu număr de credite, examenul

de ab-solvire a Colegiului se creditează cu un număr de credite specificat în regulamentul SCT;

d) Disciplinele psiho-pedagogice, incluse în cadrul programului Departamentului pentru pregătirea personalului didactic, se creditează distinct cu credite conform planului de învăţământ.

e) În aplicarea sistemului de credite se folosesc următoarele reguli procedurale: - sistemul de alocare a creditelor are un coordonator la nivelul Universităţii

(Prorector) şi câte un coordonator la nivelul fiecărei facultăţi (Prodecan sau Secretar Ştiinţific). La facultăţi pot fi desemnate şi alte persoane responsabile (şefi de catedră, departament, membri ai Consiliului facultăţii) pe specializări, ani de studii sau grupuri de studenţi care asigură consilierea studenţilor interesaţi. Coordonatorii prezintă periodic rapoarte şi propuneri privind funcţionarea sistemului şi îmbunătăţirea condiţiilor de aplicare;

- numărul de credite alocat unei discipline nu este divizibil pe forme de activitate;

- creditele sunt transferabile între structurile aparţinând unor specializări sau profiluri înrudite. Transferul se face la cererea studentului şi se aprobă de Consiliul facultăţii la care se solicită transferul;

- creditele sunt transferabile de la o unitate de învăţământ la alta pe discipline, pe grupuri de discipline (module) sau pe perioade compacte de studiu. Transferul se face la cererea studentului şi se aprobă de Consiliul Facultăţii la care se solicită transfeul. În cazul existenţei unui acord între instituţiile de învăţământ implicate, aprobarea este de competenţa secretariatului facultăţii;

- creditele se pot obţine în avans, în condiţiile respectării succesiunii de parcurgere a disciplinelor din planul de învăţământ şi se pot reporta în semestrele următoare în aceleaşi condiţii. Obţinerea în avans sau reportarea în semestrele următoare se face la cererea studentului şi se aprobă de Biroul Consiliului Facultăţii;

- creditele odată obţinute se recunosc pe întreaga durată a şcolarităţii şi recunoaşterea lor nu este afectată de modificarea programelor sau a planului de învăţământ;

- creditele se pot agrega (aduna) în module pentru obţinerea unei specializări sau a unei calificări complemetare.

57

Art. 2.5. Programele analitice se elaborează de către titularii de discipline şi se aprobă de catedră sau departament. În funcţie de specificul facultăţilor şi al specializărilor, programele anali-tice pot fi concepute şi în structură modulară.

În preambulul fiecărei programe analitice trebuie să se precizeze disciplinele a căror promo-vare anterioară condiţionează înscrierea studentului la acea disciplină.

Art. 2.6. Atribuţiile personalului didactic se constituie din: activităţi didactice de predare, seminarizare, lucrări practice, de instruire practică şi de evaluare, proiecte, conform planurilor de învăţământ şi programelor analitice; activităţi de pregătire ştiinţifico-metodică şi alte activităţi în interesul învăţământului; activităţi de cercetare ştiinţifică.

a) Toate aceste activităţi se înscriu în fişa postului; b) Activităţile din fişa postului sunt stabilite de catedră sau departament, cu acordul

titu-larului şi se revizuiesc anual; c) Norma didactică poate cuprinde: activităţi de predare; activităţi de seminar; lucrări

practice şi de laborator; îndrumare de proiecte; lucrări de licenţă şi absolvire; practică pedagogică; practică productivă; îndrumarea doctoranzilor în stagiu; conducere de disertaţii; conducere de activităţi sportive; activităţi de evaluare;

d) Cuantificarea normei didactice săptămânale este aceea prevăzută de legislaţie. Art. 2.7. Statele de funcţiuni ale procesului didactic se întocmesc anual în catedre sau

departamente: a) Numărul posturilor şi al funcţiilor didactice se stabilesc ţinând seama de: planurile

de învăţământ; formaţiile de studiu; normele didactice şi de cercetare; b) În Statul de funcţiuni sunt înscrise în ordinea ierarhică posturile didactice ocupate

sau vacante specificându-se funcţiile didactice corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore conven-ţionale, repartizate pe ore de curs, seminarii, laboratoare, lucrări practice sau proiecte, practice de specialitate şi activităţi echivalente acestora la disciplinele din planul de învăţământ;

c) Statele de funcţiuni se întocmesc în catedre sau departamente prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice de către Consiliul Facultăţii;

d) La catedrele sau departamentele cu discipline la mai multe facultăţi sau colegii statele de funcţiuni se completează pe baza notelor de comandă avizate de conducerea Universităţii "Lucian Blaga";

e) Formaţiile de studiu şi mărimea acestora se stabilesc de către Consiliul Facultăţii în con-cordan ţă cu prevederile legale şi se aprobă de către Biroul Senatului;

f) Statul de funcţiuni al personalului didactic se aprobă în Consiliul Facultăţii şi se avizează de Senatul Universităţii .

g) Posturile didactice vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul titular ori de perso-nalul didactic asociat, prin cumul sau plata cu ora.

Art. 2.8. Obţinerea titlurilor didactice se face numai prin concurs. Criteriile pentru fiecare titlu didactic sunt acelea prevăzute în Regulamentul privind încadrarea, evaluarea şi promovarea personalului didactic .

Art. 2.9. Conferirea titurilor ştiinţifice şi onorifice de "doctor în ştiinţe", "doctor honoris causa", "profesor emerit", "profesor onorific", "membru de onoare al Senatului" este de competenţa Senatului Universităţii, la propunerile Consiliilor Facultăţilor.

Art. 2.10. Admiterea candidaţilor la studii universitare se face prin concurs, în limita cifrei de şcolarizare aprobate de Senatul Universităţii , în condiţiile stabilite de Legea Învăţământului. Procedurile de selecţie se desfăşoară în conformitate cu Legea Învăţământului, au un caracter flexibil, folosindu-se criterii specifice în funcţie de particularităţile viitoarei profesii. Conţinutul şi modul de desfăşurare ale concursului de admitere se stabilesc de senatul Universităţii printr-o, metodologie specifică, care dezvoltă criteriile generale stabilite de Ministerul Învăţământului şi Cercetării. Prezentarea la concurs este condiţionată de existenţa diplomei de bacalaureat (sau echivalentul acesteia).

58

a) Studenţii pot urma concomitent două specializări, dacă îndeplinesc condiţiile de admitere cerute. Ei vor susţine şi pentru a doua specializare concurs de admitere şi în cazul reuşitei vor urma această specializare în regim cu taxă.

b) Absolvenţii cu diplomă de licenţă pot urma a doua specializare , în condiţiile stabilite de fiecare facultate, cu aprobarea Senatului Universităţii. Numărul acceptat va fi limitat cu stricteţe la posibilităţile de şcolarizare: spaţiu de învăţământ, dotări, cadre didactice, personal etc.

Art. 2.11. Înmatricularea şi reînmatricularea studenţilor sunt de competenţa conducerii facultăţilor şi a conducerii universităţii.

a) Înmatricularea în anul I de studii se face de către Rector, pe baza rezultatelor de la con-cursul de admitere. Decizia de înmatriculare este precedată de încheierea unui contract, între Rectorul Universităţii şi fiecare student(ă), prin care sunt stipulate drepturile şi obligaţiile reciproce, conform capitolului 5 din prezentul regulament şi a legislaţiei în vigoare. Conţinutul contractului este prezentat în anexa şi face parte integrantă din regulament.

După înmatriculare, fiecare student/ studentă este înscris(ă) în registrul matricol, sub un cod unic, valabil pentru întreaga şcolarizare în facultatea respectivă. Aceste coduri se dau în continuare, pentru fiecare serie nouă de studenţi. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul studenţilor transferaţi de la alte universităţi. La înscrierea în anul I de studii; diploma de studii liceale sau medii, în original; actul de naştere în copie legalizată; adeverinţa de sănătate; documentele în baza cărora au fost admişi; contractul încheiat între Rector şi student. În perioada şcolarizării, dosarul se completează cu fişele de înscriere de la începutul fiecărui an universitar; copia certificatului de căsătorie sau alte acte care modifică numele; actele necesare pentru acordarea bursei, conform regulamentului de burse (pentru cel care solicită bursă); actele prin care se certifică studiile efectuate la alte universităţi din străinătate şi rezultatele obţinute.

b) La înscrierea în facultate, decanatul eliberează fiecărui student(e) legitimaţia de student care se vizează anual şi serveşte ca act de identitate la intrarea în universitate, în cămine, cantine, biblioteci, baze sportive şi la diferite activităţi unde se cere să se facă dovada calităţii de student, precum şi la obţinerea oricăror alte facilităţi. În cazul în care studentul/ studenta pierde legitimaţia se eliberează duplicat după anunţarea în presă a pierderii.

c) Studenţii pot fi transferaţi de la o formă de învăţământ la alta, de la o secţie la alta ori de la o facultate la alta ţinându-se seama de aplicarea sistemului de credite transferabile şi de compatibilitatea planurilor de învăţământ. Cererile de transfer se depun la decanatul facultăţii cu 10 zile de începerea anului universitar. Transferarea se poate face pentru anii de studii II şi următorii, numai de la o facultate (secţie) la o altă facultate (secţie) cu acelaşi profil, prin respectarea criteriilor de perfomanţă profesională stabilite de fiecare facultate.

Aprobarea transferării este de competenţa:

- decanului facultăţii, când se solicită transferarea de la o secţie la alta sau de la o formă de învăţământ la alta, în cadrul aceleiaşi facultăţii;

- rectorului, când se solicită transferarea de la o facultate la alta, în cadrul Universităţii, - cererile fiind avizate favorabil de conducerea ambelor facultăţi respectiv, când se solicită transferarea de la o universitate la alta, cererile fiind avizate favorabile de decanii şi rectorii ambelor universităţi.

Biroul Consiliului Facultăţii care primeşte studenţii transferaţi stabileşte: recunoaşterea sau echivalarea creditelor, examenele de diferenţă şi alte activităţi obligatorii, conform planului de învăţământ şi programelor analitice la avizul şefului de disciplină. Perioada de susţinere a examenelor de diferenţă se stabileşte de Biroul Consiliului Facultăţii. Nepromovarea tuturor examenelor de diferenţă în perioada stabilită face imposibilă prezentarea studenţilor la activităţile din perioada următoare.

59

d) La cererea motivată a studentului/ studentei, decanul facultăţii poate aproba, în primul semestru al anului universitar, întreruperea studiilor pentru maximum un an universitar. Durata studiilor pentru care student/ studenta beneficiază de gratuitatea învăţământului, conform Legii Învăţământului 84/1995, nu este afectată de perioada pentru care s-a aprobat întreruperea studiilor. Studenţii care au întrerupt studiile, la reluarea acestora vor îndeplini eventualele obligaţii şcolare de diferenţă, rezultate în urma modificării planurilor de învăţământ.

Art. 2.12. Durata studiilor la cursurile de zi în învăţământul de lungă durată este la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, în funcţie de profil, de 4-6 ani, stabilită astfel prin Hotărâre de Guvern. Modificarea duratei studiilor se face numai în acelaşi mod şi numai începând cu anul I:

a) Studiile în învăţământul universitar de lungă durată se încheie cu examen de licen ţă, care constă în susţinerea proiectului sau a lucrării de diplomă şi în probe generale şi de specialitate. Criteriile de organizare a examenului de licenţă se stabilesc de Ministerul Învăţămîntului şi Cercetării , iar metodologia (cuprinzând toate elementele de organizare şi desfăşurare) de către Senatul Universităţii;

b) Absolvenţii care au promovat examenul de licen ţă primesc titlul de licenţiat în profilul şi specializarea urmate, confirmat în diploma de licen ţă.

c) Absolvenţii care nu au promovat examenul de licen ţă primesc, la cerere, un certificat de studii şi o copie de pe foaia matricolă. Ei mai pot susţine examenul de cel mult 2 ori, în decurs de 5 (cinci) ani de la absolvire;

d) Titulara diplomei de licenţă este stabilită de Ministerul Învăţământului şi Cercetării în conformitate cu standardele internaţionale;

e) Diplomele eliberate de instituţiile de învăţământ universitar de lungă durată până la 1993 inclusiv sunt echivalente cu diploma de licenţă;

f) Învăţământul universitar de scurtă durată este de 3 (trei) ani şi este organizat în colegii universitare, în cadrul instituţiilor de învăţământ universitar de lungă durată;

g) Admiterea în colegiile universitare se face pe baza criteriilor prevăzute pentru învăţământul universitar de lungă durată;

h) Studiile în învăţământul universitar de scurtă durată se încheie cu un examen de absolvire, care constă în susţinerea unei lucrări şi în probe generale şi de specialitate. Organizarea acestui examen se face pe baza criteriilor elaborate de Ministerul Învăţământului şi Cercetării şi a unei metodologii comune cu aceea privind examenul de licen ţă (precizându-se identităţile, asemănările şi particularităţile) aprobate de Senatul Universităţii. Absolvenţii primesc diplome absolvire în care se specifică domeniul specializării dobândite;

i) Absolvenţilor de la durata scurtă care nu au promovat examenul de absolvire li se aplică prevederile valabile pentru absolvenţii de la durata lungă aflaţi în aceeaşi situaţie (conform art. 63, al. 3 din Legea Învăţământului).

Art. 2.13. Continuarea de studii este reglementată prin Legea Învăţământului. a) Absolvenţii cu diplomă ai colegiilor universitare pot continua studiile în

învăţământul universitar de lungă durată, la cursurile de zi sau de la învăţământul fără frecvenţă, dacă structura facultăţii permite în cadrul profilului studiat iniţial sau apropiat, prin concurs, în regim cu taxă . Criteriile de înscriere se stabilesc de Senatul Universităţii, iar cele de selecţie de către consiliile profesionale;

b) Studenţii colegiilor universitare au posibilitatea acumulării de credite de la învăţământul universitar de lungă durată, în eventualitatea continuării studiilor;

c) Candidaţii admişi susţin examenele de diferenţă stabilite de Biroul Consiliului Facultăţii. În urma promovării acestora, candidaţii sunt înscrişi în penultimul an de studiu al învăţământului universitar de lungă durată;

60

d) De continuarea de studii vor putea beneficia, eventual, şi absolvenţii altor forme de învăţământ universitar de durată scurtă decât ai colegiilor universitare, singurii prevăzuţi în Legea Învăţământului, în condiţiile altor reglementări care să completeze şi să nuanţeze legea;

e) Numărul maxim de diferen ţe posibile a fi trecute într-un an universitar se stabileşte de către Consiliul Facultăţii. Acest număr este comparabil cu obligaţiile prevăzute pentru promovarea unui an de studiu (numărul de discipline, credite sau punctajul înscrise în planul de învăţământ);

f) Promovarea diferenţelor se face pe parcursul unui an universitar la forma de învăţământ fără frecven ţă, iar înmatricularea se face în regim de "student în anul de diferenţe". După promovarea diferenţelor, studentul poate fi înscris în penultimul an de studiu (corespunzător formei de învăţământ). Consiliul Facultăţii poate hotărî, acolo unde numărul de diferen ţe este de maximum cinci, înmatricularea directă în penultimul an de studii.

Art. 2.14. Studenţii şi absolvenţii care optează pentru profesiunea didactică trebuie să participe la activităţile Departamentului pentru pregătirea personalului didactic.

a) Departamentul funcţionează pe bază de regulament şi are planuri de învăţământ distincte , care cuprind discipline de pregătire teoretică şi practică în domeniile pedagogiei, psihologiei şcolare, practicii pedagogice şi metodicii de specialitate. În realizarea activităţilor proprii. Departamentul este sprijinit de toate facultăţile, în special de secţiile de profil pedagogic de universităţi;

b) Absolvenţilor Departamentului pentru pregătirea personalului didactic li se eliberează certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre didactice;

c) Absolvenţii Universităţii "Lucian Blaga" pot profesa în învăţământ numai dacă fac dovada că au efectuat pregătirea prin disciplinele menţionate mai sus, sau vor efectua această pregătire în primii trei ani de la angajare.

d) Modulul pedagogic poate fi organizat şi ca program de studiu postuniversitar cu taxă. In acest caz se impune înmatricularea candidaţilor această acţiune fiind condiţionată de existenţa diplomei universitare de 4÷6 ani şi de acordarea taxei.

Art. 2.15. Consiliile Facultăţilor sau ale departamentelor pot organiza programe de studiu în regim de autofinanţare, care pot fi urmate de studenţii care nu au acele discipline în planul de învăţământ sau de licenţiaţii în alte domenii de specializare. Absolvirea acestor cursuri se atestează prin certificate, emise în condiţiile legii.

CAPITOLUL III

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

A. ÎNSCRIEREA ŞI FRECVENŢA LA ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Art. 3.1. Înscrierea studenţilor în anul II de studiu şi următorii se aprobă de către decanii facultăţii în primele 7 zile de la începutul anului universitar sau ale semestrului al II-lea, la cererea studenţilor, pe baza îndeplinirii tuturor obligaţiilor didactice prevăzute în planul de învăţământ al anului de studiu precedent.

a) În cazul disciplinelor opţionale, al pachetelor de discipline op ţionale, al disciplinelor nenominalizate prin planul de învăţământ şi al celor facultative,

61

opţiunea studenţilor se exprimă în scris, cu o lună înaintea încheierii semestrului al II-lea al anului universitar precedent. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul disciplinelor la care predarea se organizează pe serii, studenţii putând opta la fiecare din aceste discipline, pentru o anumită serie de predare.

Sunt exceptaţi studenţii anului I, care fac această opţiune în primele două săptămâni de la începerea anului universitar.

Art. 3.2. Studenţii au dreptul să participe la toate formele de activitate didactică prevăzute în planul de învăţământ. Modul de frecventare a orelor de activitate didactică, precum şi îndeplinirea lucrărilor desfăşurate la acestea se stabilesc, în funcţie de specificul disciplinelor, de către Consiliul Facultăţii.

a) Pe parcursul semestrelor se organizează, în cadrul de activitate didactică, lucrări de laborator, analize de caz, dezbateri tematice, etc., rezultatele obţinute fiind luate în considerare la evaluările finale cu o anumită pondere, în funcţie de specificul disciplinelor, pondere aprobată de Consiliul Facultăţii şi comunicată studenţilor în prima oră de activitate la disciplinele respective;

b) În cazuri întemeiate se pot motiva absenţele de la activitatea didactică, de către conducerea facultăţii, pe baza actelor justificate şi a cererii individuale înregistrate la secretariat, înaintată de student(ă). Absenţele se motivează pentru cazuri medicale, participarea la manifestări sportive şi ale sportivilor de performanţă, precum şi pentru alte situaţii, conform reglementărilor legale. Pentru cazurile medicale se vor lua în considerare numai certificatele tip, în original, avizate de spitalul sau de policlinica studenţească;

c) În cazul în care absen ţele motivate de la activităţile practice depăşesc anumite ponderi stabilite de consiliile facultăţilor, în funcţie de specificul disciplinelor, studentul/ studenta se poate prezenta la examen numai după refacerea acestora în condiţiile art. 58 din Legea Învăţământului.

B. PROMOVAREA EXAMENELOR ŞI A ANULUI DE STUDIU

Art. 3.3. Încheierea activităţii la o disciplină de învăţământ se realizează, de regulă, prin examen final. În funcţie de specificul activităţilor, Consiliul Facultăţii poate aproba ca la unele discipline evaluarea cunoştinţelor să se efectueze prin teste succesive, care să cuprindă întreaga problematică de studiu.

a) Modul de susţinere a examenelor – probă scrisă, probă orală sau probă scrisă şi orală – se stabileşte pentru fiecare disciplină în parte, de către Consiliul Facultăţii, la propunerea catedrelor, înainte de începerea activităţii didactice respective;

b) Examinarea se realizează, de regulă, pe baza biletelor/ testelor de examen, întocmite de examinator şi aprobate de şeful catedrei;

c) Elementele cuantificate prin notă (nivelul cunoştinţelor din întreaga materie, creativitatea, capacitatea de analiză şi sinteză, frecvenţa şi participarea la procesul didactic) precum şi modul de desfăşurare a verificării (examene, teste, examene parţiale, proiecte) se stabilesc prin programa disciplinei, avizată de şeful catedrei şi aprobată de Consiliul Facultăţii, fiind comunicate studenţilor la începutul activităţii de la disciplina respectivă.

d) Notarea răspunsurilor la examene, teste şi probe de verificare, se face, de regulă, cu note de la 1 la 10, exprimate în numere întregi, nota minimă de promovare fiind 5 (cinci). Acolo unde diferite părţi ale disciplinei sunt predate, conform planului de învăţământ, de mai mulţi profesori, studenţii trebuie să obţină nota de promovare la fiecare parte, nota finală reprezentând o medie a notelor obţinute. La examenul la care se dau mai multe probe (scris, oral, probă practică) examinatorul stabileşte

62

o singură notă (cifra întreagă) prin aprecierea tuturor rezultatelor obţinute de student, după o procedură adusă la cunoştinţa acestora înainte de desfăşurarea examenelor.

e) La disciplinele facultative, trecerea în documentele de evidenţă a situaţiei şcolare se face în funcţie de op ţiunea studenţilor. Rezultatele la aceste discipline nu se iau în considerare la calculul mediei anuale şi nici al punctajului obţinut.

f) Rezultatele la examen se înscriu în catalog şi, la cerere, în carnetul de note al studenţilor. Cataloagele se depun la secretariatul facultăţii, cel mai târziu, în ziua următoare examenului.

g) Examenele se suţin în faţa unei comisii formate din cadrul didactic care a predat disciplina respectivă şi cadrul didactic care a condus seminariile/ lucrările practice la acea grupă sau, în cazuri speciale un alt cadru didactic desemnat de şeful de catedră. Înlocuirea examinatorului se aprobă numai la cererea justificată a acestuia de către decanul facultăţii,

Art. 3.4. Ziua şi ora susţinerii examenelor se stabilesc de către decanate la propunerea grupelor de studenţi şi după consultarea personalului didactic. Programul se întocmeşte pe grupe şi se aduce la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin o lună înaintea începerii sesiunii de examene.

a) Au dreptul să se prezinte la examene studenţii care au efectuat toate obligaţiile profesionale (cursuri, seminarii, proiecte, lucrări practice, etc.) prevăzute în planul de învăţământ şi în programele analitice ale disciplinelor respective, aduse la cunoştinţa studenţilor în prima oră de activitate a fiecărei discipline. Studenţii care nu au obţinut calificativul minim necesar la activităţile respective, le pot reface, la cerere, conform articolului 58 din Legea Învăţământului (cu taxă), după un program aprobat de titularul disciplinei;

b) La solicitarea studenţilor şi cu acordul cadrelor didactice, Consiliul Facultăţii poate aproba organizarea, în timpul vacanţei de vară, în regim de autofinanţare, a unor activităţi didactice (cursuri, seminarii, lucrări practice, finalizate cu examen) în sistemul modular .

Art. 3.5. La fiecare disciplină, studenţii se pot prezenta la examen de cel mult trei ori gratuit, conform planului de învăţământ. În cazul în care studenţii nu obţin note de promovare după cea de a treia prezentare, vor solicita, din nou, înscrierea la disciplina respectivă şi vor reface întreaga activitate didactică prevăzută prin planul de învăţământ la acea disciplină, după care se pot prezenta din nou la examen, o singură dată, în condiţiile art. 58 din Legea Învăţământului (cu taxa).

a) În situaţii speciale (organizarea cursurilor în sistem modular, plecări în străinătate, la date precise, cu burse de studiu; concediu de maternitate. Biroul Consiliului Facultăţii poate aproba, la cererea studentului (studentei), cu acordul cadrului didactic susţinerea unor examene şi în afara sesiunilor programate, cu condiţia ca numărul total de examinări la aceeaşi disciplină să nu fie mai mare de 3 (trei);

b) Decanul poate aproba reexamniarea pentru mărirea notei la cel mult două discipline pe semestru, studenţilor care au promovat toate examenele din semestrul respectiv. Reexaminarea pentru mărirea notei nu se poate repeta.

Art. 3.6. În cazul în care se dovedeşte că studentul/ studenta a fost apreciat(ă) în mod incorect (subevaluare sau supraevaluare), Biroul Consiliului Facultăţii respectiv Biroul Senatului poate anula rezultatul examenului şi dispune o nouă examinare de către o comisie, formată din trei persoane, aprobată în acest sens.

Studenţii care încearcă să promoveze examenul prin fraudă sunt exmatriculaţi din universitate. Exmatricularea se aprobă de Rector la propunerea Biroului Consiliului Facultăţii.

Art. 3.7. Studenţilor care pleacă la studii cu aprobarea rectorului în universităţi din străinătate li se recunoaşte activitatea desfăşurată şi examenele susţinute acolo, pe baza documentelor de studii emise de instituţiile de învăţământ universitar respective. Recunoaşterea/ echivalarea examenelor şi a anilor de studii se aproba de către decan pe baza principiilor metodologice stabilite de Consiliul Facultăţii în vigoare la data plecării la studii.

63

Art. 3.8. Anul de studiu este considerat promovat numai atunci când studenţii au promovat cu minimum 5 fiecare dintre disciplinele obligatorii şi cele opţionale solicitate, acumulând astfel numărul de credite şi de puncte prevăzute în planul de învăţământ.

Art. 3.9. Studenţii care nu au promovat un an de studiu în patru semestre consecutive sunt sancţionaţi conform regulamentului SCT.

Studenţii care, nu au acumulat toate creditele şi punctele prevăzute în planul de învăţământ intră sub incidenţa art. 58 din Legea învăţământului (plata taxelor de şcolarizare). Consiliul Facultăţii poate aproba prelungirea şcolarizării cu cel mult un an universitar faţă de durata legală de şcolaritate prevăzută prin planul de învăţământ în următoarele situaţii:

a) concedii de maternitate; b) cazuri medicale atestate prin certificate medicale confirmate de o comisie de

expertiză stabilită prin protocol între universitate şi Spitalul Clinic Universitar; c) participarea sportivilor de performanţă la programe speciale de pregătire şi la

competiţii naţionale sau internaţionale. Art. 3.10. Studiile din învăţământul universitar se încheie, după caz, printr-un examen de

licenţă/ absolvire care se susţine în formele prevăzute de planul de învăţământ şi în condiţiile stabilite de Legea învăţământului.

Subiectul lucrării de diplomă/ absolvire este în concordan ţă cu specializarea absolvită şi se alege de către candidat în baza unei liste orientative elaborate de catedre/ departamente la propunerea cadrelor didactice şi aprobate de Consiliul Facultăţii. Acesta nu exclude unele propuneri pentru lista orientativă din partea studenţilor, acestea urmând a fi aprobate după aceeaşi procedură. Cererea candidatului privind tema aleasă se aprobă de şeful de catedră şi de către decanatul facultăţii.

În vederea susţinerii examenului de licenţă/ absolvire, Consiliul Facultăţii aprobă conţinu-tul probei teoretice şi al lucrării aplicative în conformitate cu O.M. privind examenele de licenţă / diplomă.

CAPITOLUL IV

ÎNVĂŢĂMÂNTUL POSTUNIVERSITAR

Art. 4.1. Admiterea în învăţământul postuniversitar se face: – prin concurs, pentru studii de specializare şi cursuri de perfecţionare.

a) Stabilirea formelor de studiu postuniversitar pentru fiecare an academic este un atribut al universităţii, care decurge, conform legii învăţământului, din autonomia universitară;

b) Numărul locurilor pentru studii aprofundate/master , pentru doctorat şi pentru studii academice postuniversitare este aprobat de:

c) Senatul Universităţii pentru cele acoperite prin taxe sau subvenţionate din alte surse decât cele de la bugetul de stat;

d) Ministerul Învăţământului şi Cercetării , pentru cele subvenţionate de la bugetul de stat;

e) Studiile aprofundate/Master au durata de 1-2 ani, se organizează la forma cu frecvenţă/F.R. şi pot fi urmate, conform Legii învăţământului, de absolvenţii cu diplomă de licenţă ca o condiţie de înscriere. Deoarece Legea învăţământului nu precizează termenul limită, după trecerea examenului de licen ţă, în care un

64

absolvent are dreptul să se înscrie la studii aprofundate, corelarea la art. 67, al. 6 din Legea învăţământului ("diplomele eliberate de instituţiile de învăţământ universitar de lungă durată până în anul 1993 inclusiv sunt echivalente cu diploma de licenţă") este posibilă. Numai alte normative ar putea nega această corelare;

f) Cifra de şcolarizare, care poate varia în funcţie de solicitările anuale ale facultăţilor, şi reţeaua învăţământului de studii aprofundate/master se aprobă de către Ministerul Învăţământului şi Cercetării;

g) Fiecare facultate îşi stabileşte anual programele de pregătire pentru studii aprofundate/master şi numai pentru domeniile în care cercetarea ştiinţifică proprie s-a impus prin rezultate remarcabile;

h) La studii aprofundate şi masterat pot preda numai cadre didactice cu gradul didactic de profesor şi conferenţiar, specialişti care au titlul de doctor şi au lucrări prestigioase în domeniu;

i) Programul săptămânal curent al pregătirii nu poate depăşi 14 ore de curs, seminar, lucrări practice, dintre care un procent apreciabil (de până la 50%) să fie ore de seminarii/ cercetare, cercetări de laborator sau teren;

j) Studiile aprofundate/master se încheie cu o disertaţie. Absolven ţii primesc diplomă de studii aprofundate – magister sau master;

k) Cursanţii învăţământului de studii aprofundate/master beneficiază de locuri finanţate de la buget şi cu taxă , în conformitate cu prevederile legii. Alte detalii/ precizări se înscriu în Metodologia anuală de admitere.

l) Admiterea la doctorat se face prin concurs, în limita locurilor comuncate de fiecare conducător ştiinţific de doctorat şi aprobate de Consiliul Facultăţii. Au dreptul să participe la un astfel de concurs absolvenţii învăţământului universitar de lungă durată cu diploma de licen ţă, care îndeplinesc şi alte condiţii prevăzute în Metodologia cu privire la organizarea programelor de doctorat şi la conferirea titlului ştiinţific de doctor – elaborată de Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu – Compartimentul Doctorate – .

m) Pe lângă Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu se organizează studii academice postuniversitare, pentru absolvenţii cu diplomă de licen ţă (înţelegându-se aici şi absolvenţii care intră în incidenţa art. 67, al. 6 din Legea Învăţământului), cu durata de 2-3 ani, care se finalizează cu examen de diplomă. Absolvenţii primesc diplomă de studii academice postuniversitare:

n) Absolvenţii studiilor academice postuniversitare se pot înscrie la concursul de admitere la doctorat în specializarea obţinută;

o) Studiile postuniversitare de specializare au durata de cel puţin un an în funcţie de profil, şi pot fi urmate de absolvenţii cu diplomă de licen ţă (intră aici şi absolvenţii menţionaţi la art. 67 al. 6 din Legea Învăţământului). Durata studiilor este propusă de Senatul Universităţii şi este aprobată prin ordin al Ministerul Învăţământului. Aceste studii se încheie cu o disertaţie sau examen şi sunt recunoscute prin certificat de specializare postuniversitară;

p) Cursurile postuniversitare de perfecţionare au durata de cel mult un an în funcţie de profil şi pot fi urmate de absolvenţii cu diplomă din învăţământul universitar. Durata cursurilor este stabilită de Senatul Universităţii. Ele se finalizează cu un colocviu, absolvenţii primind certificat de absolvire;

q) Învăţământul postuniversitar este susţinut prin taxe ori din alte surse, cu excep ţiile înscrise în Legea Învăţământului (studiile aprofundate, de ex.);

r) Bursele de stat în învăţământul postuniversitar se obţin prin concurs.

65

CAPITOLUL V

DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE PERSONALULUI DIDACTIC ŞI ALE STUDENŢILOR

Art. 5.1. Membrii comunităţii academice (personalul didactic şi studenţii) au drepturi şi obligţţii care decurg din legislaţia generală în vigoare, din Carta şi regulamentele Universităţii, precum şi din prevederile contractului de muncă.

Art. 5.2. În spaţiul universitar, membrii comunităţii academice beneficiază de protecţie din partea autorităţilor responsabile cu ordinea publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnităţii umane şi profesionale a membrilor comnuităţii academice sau care împiedică exercitarea drepturilor lor.

Protecţia este solicitată de persoana autorizată prin regulamentul universitar, respectiv Carta Universităţii.

Art. 5.3. Personalul didactic şi studenţii au obligaţia morală să participe la viaţa universitară, socială şi publică în propriul interes, în interesul învăţământului şi al societăţii.

Art. 5.4. Personalul didactic şi studenţii au dreptul să fie aleşi în organele de conducere, conform regulamentelor specifice, să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale, precum şi din alte organizaţii, în conformitate cu prevederile legii.

Art. 5.5. Personalul didactic şi studenţii îşi pot exprima liber opiniile profesionale în spaţiul universitar şi pot întreprinde acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă aceasta nu afectează prestigiul învăţământului şi demnitatea de educator sau de studenţi.

Art. 5.6. În timpul desfăşurării activităţilor didactice (curs, seminar, lucrări practice etc.), profesorii nu pot fi perturbaţi de nici o autoritate şcolară sau publică.

Art. 5.7. Înregistrarea magnetică sau prin procedee echivalente a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce. Multiplicarea sub orice formă a înregistrărilor activităţii didactice de către studenţi sau alte persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.

Art. 5.8. Drepturile şi obligaţiile specifice ale personalului didactic, precum şi recompensele şi sancţiunile ce decurg din prevederile contractului de muncă se stabilesc prin Regulamentul privind încadrarea, evaluarea şi promovarea personalului didactic, aprobat de Senatul Universităţii.

Art. 5.9. În perioada şcolarizării studenţii au următoarele drepturi specifice: a) să urmeze concomitent două specializări (conform art. 60, al. 4 din Legea

învăţământului), dacă îndeplinesc condiţiile de admitere cerute (probe de concurs şi cel puţin media ultimului admis, conform cifrei de şcolarizare) şi achită taxele de studiu pentru a doua specializare;

b) să folosească laboratoarele, sălile de cursuri şi seminarii, sălile de lectură, bibliotecile şi celelalte mijloace puse la dispoziţie de către universitate pentru pregătirea profesională, precum şi pentru activităţile culturale şi sportive;

c) să opteze pentru o anumită serie de predare, în cazul în care organizarea procesului didactic permite acest lucru;

d) să aleagă, conform planului de învăţământ, disciplinele sau pachetele de discipline opţionale, pe care le studiază;

e) să solicite cadrelor didactice, în cadrul orelor de curs, seminar, lucrări aplicative sau consultaţii, clarificarea problemelor din cadrul programelor analitice ale disciplinei;

f) să urmeze la cerere, în condiţiile art. 58 din Legea învăţământului, şi alte cursuri decât cele prevăzute în planul de învăţământ pentru specializarea respectivă;

66

g) să participe la activitatea ştiinţifică, la activitatea formaţiilor artistice, cenaclurilor literare, cluburilor, la activitatea sportivă universitară;

h) să primească burse de merit, de studii sau de asistenţă socială şi alte forme de spijin material, în conformitate cu normele legale şi regulamentele Universităţii;

i) să beneficieze de asistenţă medicală şi psihologia gratuită; j) să ia masa la cantina Universităţii şi să fie cazaţi în cămin, în limita locurilor

disponibile, în condiţiile regulamentelor de funcţionare a cantinei şi căminelor; k) să primească echipament de protecţie în timpul practicii în producţie şi la lucrările

practice care au loc în mediu toxic, conform normelor de protecţie a muncii; l) să beneficieze de tratament, pentru refacerea sănătăţii, în staţiuni balneoclimaterice

sau pentru odihnă, în tabere studenţeşti, în limita locurilor disponibile; m) să beneficieze de asistenţă gratuită, oferită prin "Oficiul de orientare profesională a

studenţilor " din cadrul Universităţii şi să se consulte cu cadrul didactic desemnat în acest scop;

n) să aleagă şi să fie ales, ca reprezentat al studenţilor, în Consiliul Facultăţii şi în Senatul Universităţii;

o) să beneficieze de burse de mobilitate, pentru studii, la alte universităţi din ţară şi din străinătate;

p) să participe, prin libera exprimare a opiniilor, după o procedură aprobată de senat, la evaluarea activităţii pentru disciplinele frecventate;

q) să folosească poşta electronică numai în legătură cu activitatea de pregătire şi cu alte probleme ale procesului de învăţământ;

r) să folosească facilităţile de cercetare ştiinţifică ale Universităţii. Art.5.10. Pentru performanţe deosebite obţinute în activitatea profesională şi ştiinţifică,

studenţii pot fi recompensaţi prin: diplome de merit; premii anuale sau ocazionale; burse speciale şi prin alte forme. Acordarea recompenselor se hotăreşte de către consiliile facultăţilor, din fondurile proprii, realizate în regim de autofinan ţare în conformitate cu reglementările legale.

Art.5.11. Studenţii au următoarele îndatoriri specifice: a) să îndeplinească toate sarcinile ce le revin potrivit planului de învăţământ şi

programelor analitice ale disciplinelor; b) să respecte normele de disciplină şi etică universitară, în conformitate cu

regulamentele proprii ale Universităţii; c) să folosească cu grijă bunurile materiale existente în spaţiile de învăţământ,

cămine, cantine etc., să le păstreze în bunăstare. Prejudiciile constând din degradarea sau distrugerea acestor bunuri se vor recupera, conform procedurii legale, de la cei care le-au produs (vezi Regulamentul de cazare în cămin);

d) să achite taxele stabilite, în baza art. 58 din Legea învăţământului nr. 84/1995, cu modificările şi completările din Legea nr. 131/1995, pentruţ înmatriculări şi reînmatriculări;

e) susţinerea unui examen neinclus în planul de învăţământ la anul de studiu respectivş repetarea susţinerii examenului de licen ţă sau de absolvireş activităţi didactice suplimentareş continuarea studiilor după durata stabilită prin planul de învăţământ pentru specializarea respectivă.

Art.5.12. Nerespectarea de către studenţi a îndatoririlor ce decurg din prezentul Regulament atrage de la sine atenţionarea şi aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertisment: b) ridicarea bur-sei pe o perioadă determinată; c) suspendarea dreptului de a fi cazat în cămin; d) amânarea exa-menului la disciplina la care nu au fost îndeplinite obligaţiile minimale; e) exmatricularea din Universitate. Sancţiunile de la punctele a), b), c) şi d) se aplică de Consiliul Facultăţii, iar cea de la punctul e), de către Rector, la propunerea Consiliului Facultăţii.

Sancţiunea, aplicată în funcţie de gravitatea abaterilor, de repetarea abaterilor şi de condiţiile în care au fost săvârşite, poate fi contestată, în termenul legal de 30 de zile, la organul de conducere imediat superior celui care a aplicat-o.

67

Art.5.13. În situaţii litigioase (conflicte inter-personale, comportament indecent, agresare fizică şi verbală, hărţuire sexuală) privind relaţiile dintre cadre didactice, studenţi sau dintre studenţi şi cadre didactice, atât studenţii cât şi cadrele didactice se pot adresa Comisiei Juridice, de Etică şi Disciplină a Universităţii.

Art.5.14. În apărarea drepturilor ce decurg din prezentul Regulament, personalul didactic şi studen

CAPITOLUL VI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art. 6.1. Prezentul Regulament, a fost adoptat în şedinţa Senatului Universităţii din mai 2004.

Atunci când este posibil, studenţii aflaţi în tranziţie pot beneficia, la cerere, de regula aplicării reglementării celei mai favorabile. Cererile se rezolvă de Consiliul Facultăţii sau, după caz, de Biroul Consiliului.

Art. 6.2. Consiliile Facultăţilor pot adopta decizii privind detalierea unor articole din prezentul Regulament în funcţie de specificul activităţilor.

Art. 6.3. Orice modificare a Regulamentului privind activitatea didactică intră în vigoare începând cu prima zi a anului universitar următor.

68

Anexa

CONTRACT NR. _______ DIN _______________

Încheiat între Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, reprezentată prin Rector, ________________________________________________________________________________ student(ă) în anul ________ , Facultatea __________________________________ secţia __________________________

Art. 1. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractante decurg din legislaţia generală în vigoare, din Carta, precum şi din regulamentele Universităţii.

Art. 2. În perioada şcolarizării studenţii au următoarele drepturi specifice: a) să beneficieze de gratuitatea învăţământului, conform Legii învăţământului nr.

84/1995, cu completările şi nuanţările ulterioare, pe durata studiilor universitare prevăzute pentru specializarea dată, pentru toate activităţile din planul de învăţământ, cu excepţia situaţiilor men ţionate în art. 58 din Legea învăţământului;

b) să urmeze concomitent două specializări (conform art. 60. al. 4 din Legea învăţământului), dacă îndeplinesc condiţiile de admitere cerute (probe de concurs şi cel puţin media ultimului admis, conform cifrei de şcolarizare).

c) să folosească laboratoarele, sălile de cursuri şi seminarii, sălile de lectură bibliotecile şi celelalte mijloace puse la dispoziţie de către niversitate pentru pregătirea progfesională, precum şi pentru activităţile culturale şi sportive;

d) să opteze pentru o anumită serie de predare, în cazul în care organizarea procesului didactic permite acest lucru;

e) să aleagă, conform planului de învăţământ, disciplinele sau pachetele de discipline opţionale, pe care le studiază;

f) să solicite cadrelor didactice, în cadrul orelor de curs, seminar, lucrări aplicative sau consultaţii, clarificarea problemelor din cadrul programelor analitice ale disciplinei;

g) să urmeze la cerere, în condiţiile art. 58 din Legea învăţământului, şi alte cursuri decât cele prevăzute în planul de învăţământ pentru specializarea respectivă;

h) să participe la activitatea ştiinţifică, la activitatea formaţiilor artistice, cenaclurilor literare, cluburilor, la activitatea sportivă universitară;

i) să primească burse de merit, de studii sau de asistenţă socială şi alte forme de sprijin material, în conformitate cu normele legale şi regulamentele Universităţii;

j) să beneficieze de asistenţă medicală şi psihologică gratuită; k) să ia masa la cantina Universităţii şi să fie cazaţi în cămin, în limita locurilor

disponibile, în condiţiile regulamentelor de funcţionare a cantinei şi căminelor; l) să primească echipament de protecţie în timpul practicii în producţie şi la lucrările

practice care au loc în mediu toxic, conform normelor de protecţie a muncii; m) să beneficieze de tratament, pentru refacerea sănatăţii, în staţiuni balneo-

climaterice sau pentru odihnă, în tabere studenţeşti, în limita locurilor disponibile; n) să beneficieze de asistenţă gratuită, oferită prin "Oficiul de orientare profesională a

studenţilor " din cadrul Universităţii şi să se consulte cu cadrul didactic desemnat în acest scop;

o) să aleagă şi să fie ales, ca reprezentat al studenţilor, în Consiliul Facultăţii şi în Senatul Universităţii;

69

p) să beneficieze de burse de mobilitate, pentru studii, la alte universităţi din ţară şi din străinătate;

q) să participe, prin libera exprimare a opiniilor, după o procedură aprobată de Senat, la evaluarea activităţii pentru disciplinele frecventate;

r) să folosească poşta electronică numai în legătură cu activitatea de pregătire şi cu alte probleme ale procesului de învăţământ;

s) ş) să folosească facilităţile de cercetare ştiinţifică ale universităţii. Art. 3. Pentru performanţe deosebite obţinute în activitatea profesională şi ştiinţifică,

studenţii pot fi recompensaţi prin: diplome de merit; premii anuale sau ocazionale; burse speciale şi prin alte forme. Acordarea recompenselor se hotăreşte de către consiliile facultăţilor, din fondurile proprii, realizate în regim de autofinan ţare, în conformitate cu reglementările legale.

Art. 4. Studenţii au următoarele îndatoriri specifice: a) să îndeplinească toate sarcinile ce le revin potrivit planului de învăţământ şi

programelor analitice ale disciplinelor; b) să respecte normele de disciplină şi etică universitară, în conformitate cu

regulamentele proprii ale Universităţii; c) să folosească cu grijă bunurile materiale existente în spaţiile de învăţământ,

cămine, cantine etc., să le întreţină şi să le păstreze în bunăstare. Prejudiciile constând din degradarea sau distrugerea acestor bunuri se vor recupera, conform procedurii legale, de la cei care le-au produs (vezi Regulamentul de cazare în cămin);

d) să achite taxele stabilite, în baza art. 58 din Legea învăţământului nr. 84/1995, cu modificările şi completările din Legea nr. 131/1995, pentru: înmatriculări şi reînmatriculări; susţinerea unui examen neinclus în planul de învăţământ la anul de studiu respectiv: repetarea susţinerii examenului de licenţă sau de absolvire; activităţi didactice suplimentare; continuarea studiilor după durata stabilită prin planul de învăţământ pentru specializarea respectivă.

Art. 5. Nerespectarea de către studenţi a îndatoririlor ce decurg din prezentul Regulament atrage de la sine atenţionarea şi aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertisment; b) ridicarea bursei pe o perioadă determinată; c) suspendarea dreptului de a fi cazat în cămin; d) amânarea examenului la disciplina la care nu au fost îndeplinite obligaţiile minimale; e) exmatricularea din Universitate. Sancţiunile de la punctele a), b), c) şi d) se aplică de Consiliul facultăţii, iar cea de la punctul e), de către rector; la propunerea Consiliului facultăţii.

Sancţiunea, aplicată în funcţie de gravitatea abaterilor, de repetarea abaterilor şi de condiţiile în care au fost săvârşite, poate fi contestată, în termenul legal de 30 de zile, la organul de conducere imediat superior celui care a aplicat-o.

Art. 6. În situaţii litigioase (conflicte inter-personale, comportament indecent, agresare fizică şi verbală, hăr ţuire sexuală) privind relaţiile dintre studenţi sau dintre studenţi şi cadre didactice, atât studenţii cât şi cadrele didactice se pot adresa Comisiei Juridice, de Etică şi Disciplină a Universităţii

Art. 7. În apărarea drepturilor lor, studenţii se pot adresa, prin petiţie, organelor de conducere ale facultăţii sau Universităţii.

Prezentul contract încheiat, în două exemplare, astăzi __________________ îşi păstrează valabilitatea pe perioada cât ________________________________________ este student (ă) la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. Un exemplar din contract se păstrează la dosarul personal al studentului/studentei iar al doilea la student/studentă.

RECTOR, STUDENT,

70

MODUL DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ĂNVĂŢĂMÂNT FOLOSIND SISTEMUL CREDITELOR TRANSFERABILE

DEFINIŢII 1. DEFINIŢI GENERALE

1.1 Plan de Învăţământ (PI) - ansamblul activităţilor programate de instruire şi evaluare reunite într-o concep ţie unitară din punct de vedere al conţinutului şi al desfăşurării lor în timp, în vederea formării unui specialist cu diploma recunoscută. El are două structuri definitorii, una formativă privind modul de distribuire a cunoştinţelor formative (disciplina, module, pachete de discipline, specializări) şi una temporală de planificare în timp a procesului de formare (săptămâna, semestru, an, ciclu, perioada totală de formare).

Structura formativă se bazează pe categoriile structurale de disciplina, pachete de discipline, module şi specializări cu ajutorul cărora se constitue structura formativă de ansamblu.

Structura temporară se bazează pe categoriile structurale de timp de săptămână, semestru, an, ciclu şi durată totală de formare.

1.2 Disciplina - este elementul formativ de bază (cuanta) care reprezintă activităţi unitare atribuite unui conţinut formativ distinct. Disciplina poate fi constituită din activităţi de curs (prelegere), seminar, laborator, proiect, teme individuale programate de curs, practică, etc. Fiecare disciplină are o durată totală de un semestru, conţine o formă de evaluare în urma căreia studentul obţine o notă finală şi acumulează creditele asociate disciplinei. 2. DEFINIŢII PRIVIND STRUCTURA FORMATIVĂ A PI

2.1 Trunchi - structura formativă de bază (secvenţa de discipline), iniţială, comună mai multor specializări.

2.2 Ramura - porţiunea din PI desprinsă din trunchi, formată din totalitatea disciplinelor obligatorii şi opţionale care alcătuiesc o direcţie de specializare.

2.3 Traiectorie - traseu format din trunchi şi ramuri, ales de student în cadrul PI, pentru obţinerea unei diplome universitare.

2.4 Opţionalitate - proprietatea PI potrivit căreia se pot face opţiuni; 2.5 Opţiune - acţiunea studentului de a alege o anumită traiectorie şi (sau) un anumit

conţinut formativ (disciplina). 3. TERMENI DE BAZă PRIVIND PREZENTAREA CONţINUTULUI FORMATIV AL PI Conţinutul formativ este constituit din următoarele categorii formative: 3.1. Cunoştinţe fundamentale (cod F) 3.2. Cunoştinţe tehnice generale (cod T) 3.3. Cunoştinţe de specialitate (cod S ) 3.4. Cunoştinţe economice şi manageriale (cod E) 3.5. Cunoştinţe umaniste (cod U) 4. TERMENI DE BAZă şI DEFINIţII PRIVIND PREZENTAREA ACTIVITăţILOR PROGRAMATE ALE PI

71

Funcţionarea procesului de învăţământ presupune constituirea unui cadru în care are loc

procesul de formare, cadru constituit din activităţi programate propriu-zis şi din concepţia de evaluare a acestora. Principalele tipuri de activităţi care intră în structura PI sunt:

• activităţi ♦ de instruire (transmitere de cunoştinţe prin activităţi directe); ♦ de verificare (activităţi programate de evaluare);

• concep ţia de evaluare

♦ a efortului pentru instruire (prin ore fizice sau credite); ♦ a cunoştinţelor studenţilor (prin notare); ♦ a eficienţei activităţii profesorilor (prin sondaje).

4.1. Activităţi de instruire

Cursul (prelegerea), seminarul, laboratorul, tema de curs, proiectul, practica, pregătirea

proiectului de diplomă, pregătirea examenelor de disciplină, pregătirea verificărilor pe parcurs, pregătirea Examenului de Licenţă.

Disciplina obligatorie (cod O) - disciplina impusă în parcurgerea unei traiectorii. Disciplina opţională (la alegere) (cod A) - disciplina aleasă din oferta de discipline a

facultăţii, necesară completării pachetului obligatoriu din trunchi sau din ramura de specialitate. Disciplina complementară (suplimentară) reprezintă disciplina care poate fi aleasă de student în afara Pi al facultăţii.

Disciplina liber - aleasă (Cod L) - disciplina complementară (sau suplimnetară) aleasă

liber de student, pentru a -şi extinde cunoştinţele în domeniul ales sau să studieze alte domenii de specializare adiacente, diferite de specializarea principală.

4.2 Activităţi de verificare a cunoştinţelor Verificarea finală (examenul) de disciplină, colocviu, Examenul de Licenţă, susţinerea

Proiectului de Diplomă, forme de verificare pe parcurs.

4.3 Concepţia de evaluare • a efortului necesar pentru instruire prin timp fizic şi credite

Timp fizic pentru activităţi directe programate - timpul alocat activităţilor programate ale PI exprimat în ore, cu participarea directă a cadrului didactic.

Timp fizic pentru activităţi individuale programate - timpul fizic, exprimat în ore, alocat activităţilor individuale ale studenţilor necesare procesului de instruire.

Credit - număr ce se asociază unei activităţi de instruire din PI, prin care se exprimă efortul cantitativ şi calitativ pe care trebuie să-l depună studentul (prin activităţi directe şi /sau individuale) pentru asimilarea cunoştinţelor necesare activităţii.

Credit cumulat (la nivel semestru, an, ciclu, total) - suma creditelor alocate sau validate pentru activitatea sau perioada menţionată.

Credit transferabil - credit de echivalare a activităţilor din PI utilizabil pentru mobilităţi între universităţi. • a cunoştinţelor studenţilor

72

Evaluare calitativă - recunoaşterea prin notare a gradului de acumulare a cunoştinţelor căpătate în procesul de instruire.

Evaluarea cantitativă - recunoaşterea participării studenţilor la activităţile programate ca parte a procesului de validare a creditelor acordate.

Evaluare finală - activitate de evaluare programată la sfârşitul activităţilor unei discipline a PI, pentru care se acordă un timp individual de pregătire.

Evaluare pe parcurs - activitate de evaluare programată în timpul desfăşurării procesului de instruire, căreia i se acordă un timp individual de pregătire şi care este inclusă în procedura finală de notare.

Credit validat - creditul acordat studentului în cadrul activităţilor de evaluare. Procesul de evaluare a cunoştinţelor se încheie prin acordarea unei note, a unui calificativ

sau a definirii procentuale a clasării individuale a studentului în cadrul grupei sale.

Nota- forma prin care se finalizează o activitate de evaluare a cunoştinţelor studenţilor. Nota finală - notă ce evaluează nivelul de pregătire şi calitatea cunoştinţelor dobândite de

student în cadrul tuturor activităţilor aferente unei discipline. • a eficienţei activităţii profesorilor Sondajul, suport pedagogic, suportul logistic. 5. DEFINIŢII PRIVIND ORGANIZAREA PI PE PRINCIPIUL CREDITELOR

Codificarea activităţii - alocarea de coduri activităţilor din PI în vederea identificării şi gestionării acestora.

Alocarea de credite - convertirea activităţilor de instruire sub aspect cantitativ (ore) şi

calitativ (importanţă) în unităţi de valoare de tip credite. 6. DEFINIŢII PENTRU DESCRIEREA MODULUI DE FUNCŢIONARE A PI

Alegerea traiectoriei - alegerea de către student a traiectoriei formative din planul de învăţământ oferit de universitate, în vederea ob ţinerii diplomei dorite cu acceptarea realizării obligaţiilor ce îi revin în procesul de formare, înscriere în contractul de studii.

Trecerea - reglementare internă ce condiţionează evoluţia în timp a studentului în procesul de formare (parcurgerea traiectoriei) prin reguli anterior precizate.

Refacerea activităţilor programate - reglementare internă care oferă posibilitatea reprogramării unor activităţi în vederea modificării calficativelor anterior obţinute.

Refacerea unei discipline prin definiţie presupune reprogramarea tuturor activităţilor programate ale acesteia.

Întreruperea activităţii - reglementare internă prin care se oferă posibilitatea reprogramării ulterioare a activităţilor traiectoriei formative cu respectarea regulilor aferente.

REGULI DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT 1. REGULI GENERALE

RG1. Disciplinelor din planul de învăţământ (PI) li se atribuie coduri de identificare care să le definească univoc parametrii (universitatea, facultatea, categoria formativă, semestrul , tipul disciplinei, codul de identificare din planul de învăţământ).

73

Câmpul Conţinutul Tipul Nr.

caractere Exemplu

1 Universitatea numeric 3 39* 2 Facultatea numeric 2 04** 3 Categoria

formativă alfanumeric 1 • F:Cunoştinţe fundamentale

• T: Cunoştinţe tehnice generale

• S: Cunoştinţe de specialitate

• E: Cunoştinţe economice şi manageriale

• U: Cunoştinţe umaniste 4 Semestrul numeric 2 04 5 Tipul disciplinei alfanumeric 1 • O:obligatorie

• A: la alegere (op ţională) • L: liber aleasă

6 Identificarea disciplinei (număr de ordine din PI)

numeric 3 mnp

• m= 0, 1, 2,… ,9 0 = trunchi, 1, 2, …= specializări • np = numărul discipinei din

PI * Codul numeric atribuit ULBS de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării conform OMEC nr. 3355/26.02.1999 ** Codul numeric atribuit de către ULBS pentru facultăţile, colegiul şi departamentele componente. Exemplu: UPB.04.F.04.O.012 = disciplina aparţinând Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea Electronica, de tip fundamental, ţinută în semestrul 4, obligatorie, aparţine trunchiului şi are numărul de ordine 12 din PI.

RG2. Disciplina opţională cu codul (sau numărul ) X, care condiţionează alegerea altei discipline Y dintr- ramură oarecare a traiectoriei implică folosirea simbolurilor : (⇒ Y), după disciplina X, respectiv (⇐ X), după disciplina Y. Notaţia "⇒ Y" înseamnă " condiţionează disciplina Y", iar notaţia "⇐ X" înseamnă " este condiţionează disciplina X". Notaţia rămâne valabilă dacă disciplina X condiţionează alegerea a 2 sau mai multe discipline - exemplu : disciplina X(⇒Z, ⇒ U, ⇒ V), disciplina Z (⇐ X), disciplina U (⇐ X), disciplina V (⇐ X);

RG3. Numărul minim de puncte de credit (p.c.) atribuite disciplinelor unui an de studiu este de 60.

RG4. Un student poate acumula într-un an de studiu mai multe puncte decât numărul minim de la alte discipline opţionale şi (sau) liber alese.

RG5. Punctele de credit se distribuie, de regulă în mod egal pe semestre (30p.c.). Se admit diferenţe între semestre de până la 5 p.c.

RG6. Nu se admit numere fracţionare la distribuirea p.c. RG7. Numărul p.c. acordate unei discipline este indivizibil. Nu se admit acordări parţiale de

p.c. pe componente de activitate aferente disciplinei. RG8. Numărul minim de p.c. atribuit unei discipline este 3. În mod excep ţional, facultatea

poate atribui pentru cel mult 2 discipline din PI’2 p.c. Numărul maxim de discipline pe an, tip “O” şi “A”, este 14.

74

RG9. Se atribuie p.c. pentru Examenul de Licenţă şi pentru Lucrarea de Diplomă astfel: a. 10 p.c. pentru Examenul de Licen ţă; b. 20 p.c. pentru Lucrarea de Diplomă. Prezentarea Lucrării de Diplomă este condiţionată de obţinerea celor 10 p.c.la Examenul de Licen ţă.

RG10. Obţinerea punctelor de credit atribuite unei discipline este condiţionată de promovarea acelei discipline. Nota minimă de promovare este 5.

RG11. Disciplinele promovate se recunosc în orice situaţie mai puţin cele de exmatriculare. RG12. La începutul fiecărui an universitar studentul este obligat să semneze Contractul de

studii, în care se precizează disciplinele urmate, ale căror p.c. trebuie să fie minim 60, inclusiv disciplinele repetate. Contractul nu poate fi reziliat în timpul anului universiatr. Un îndrumat delegat de facultate va asista studentul la alcătuirea Contractutului de studii.

RG13. Calendarul universitar se structurează astfel: • Anul universitar are două semestre egale de câte 14 săptămâni. • Contractul anual de studii trebuie făcut în varianta iniţială în cursul semestrului al doilea, până

la începutul sesiunii de vară, urmând a fi definitivat la începutul la începutul anului universitar următor.

• Se prevede o săptămână la începutul anului universitar pentru definitivarea Contractului anual de studii.

• Verificarea finală a conoştinţelor studenţilor se face în două sesiuni de examene programate la capătul celor două semestre formative (de iarnă şi de vară) având durata de câte 3 săptămâni.

• Verificarea programată pe parcurs se face pe durata a două perioade de câte o săptămână, prevăzute în interiorul semestrelor.

• Se prevăd 2 săptămâni în cursul lunii septembrie pentru reprogramarea verificărilor finale (examenelor) disciplinelor din anul universitar curent.

2. REGULI DE ALEGERE (RA) • Reguli de alegere a traiectoriei (AT) ce intervin la începutul unui ciclu atunci când apar

ramificaţii ale procesului de instruire.

RAT1. Alegerea ramurii (specializării) nu este condiţionată de eventualele opţionalităţi efectuate la parcurgerea trunchiului.

RAT2. Alegerea ramurii se face vizând specializarea dorită, în funcţie de media generală obţinută până în momentul opţiunii, pentru disciplinele care concură la realizarea celor 60 de p.c. anuale. Precizări:

- Media generală, opţinută până în momentul opţiunii, se determină făcând media aritmetică a mediilor generale anuale. - La calculul mediei generale nu intră disciplinele pentru care s-au obţinut p.c. suplimentare. - La alegerea ramurii, Consiliile facultăţilor pot hotărî condiţionări suplimentare cum ar fi: obţinerea unei note minime la discipline considerate fundamentale pentru specializarea vizată, p.c. suplimentare obţinute de la alte discipline opţionale şi (sau) liber alese. - În momentul alegerii ramurii, studentul este obligat să ierarhizeze toate ramurile (specializările), fiind în final distribuit la specializarea impusă de media generală şi (sau) condiţionările suplimentare, dacă există. RAT3. Studentul poate schimba specializarea iniţială la sfârşitul primului an de studiu în

respectiva specializare cu condiţia să obţină 60 p.c. în acel an şi media generală stabilită de facultate. Toate diferenţele care apar ca urmare a schimbării specializării vor trebui luate în anul următor, în plus, fată de sarcinile anuale minime ale noii specializări, în caz contrar, studentul revine la vechea specializare pierzănd, deci, un an. Acest an se numără la cei 4 ani, pe care studentul poate să-i facă în ciclul II, conform precizărilor de la regula RT4.

75

RAT4. Studentul poate alege un număr de discipline asociate altei traiectorii (domeniu de specializare) în scopul obţinerii unei specializări adiacente, atestată printr-un certificat. Numărul minim de discipline asociate altei traiectorii, necesar obţinerii certificatului este stabilit de Consiliul Facultăţii.

Precizare: Punctele de credit de la regula RAT4 nu intră în calculul celor 60 p.c. anuale de la specializarea principală.

• Reguli de alegere a op ţiunii (AO) ce acţionează la începutul anului universitar, când se aleg disciplinele opţionale şi (sau) libere.

RAO1. În trunchiurile cu op ţionalitate, numărul maxim de puncte credit realizat din

discipline opţionale, este 12 pe an (20%). RAO2. În cadrul unei ramuri, conform principiului flexibilităţii PI, trebuie să asigure

posibilitatea alegerii traiectoriei şi chiar a con ţinutului acesteia. Numărul minim de puncte credit realizat din discipline opţionale este 18 pe an (30 %);

RAO3. Numărul maxim şi minim de studenţi la o disciplină opţională este impus prin reglementările în vigoare (Legea Învăţământului şi Statutul Cadrelor Didactice);

RAO4. Studenţii care optează pentru discipline care au o suprapunere de conţinut de cel puţin două treimi obţin numărul de p.c. alocat numai uneia dintre ele. 3. REGULI DE TRECERE (T)

Regulile acţionează la trecerea între anii universitari şi între cicluri. RT1. Trecerea dintr-un an de studiu în altul este condiţionată de obţinerea a minim 40

p.c., în caz contrar studentul va fi exmatriculat, cu excep ţia situaţiilor descrise în regulile RT8 şi TI1. Cele 40 de p.c. pot fi obţinute şi de la disciplinele restante din anii precedenţi.

RT2. Trecerea din ciclul I în ciclul II este condiţionată de obţinerea celor 120 p.c. alocate ciclului I, în caz contrar studentul este exmatriculat sau, după caz, îndrumat spre colegiu.

RT3. Punctele de credit alocate cicluliui I( primii 2 ani de studiu) trebuie obţinute în maxim 3 ani.

RT4. Punctele de credit alocate ciclului II (următorii 3 ani de studiu) trebuie obţinute în maxim 4 ani, exclusiv Examenul de Licen ţă şi Lucrarea de Diplomă, în caz contrar studentul este exmatriculat sau, după caz, îndrumat la o altă formă de învăţământ.

RT5. În cazuri excep ţionale (concediu medical mai mare de 30 de zile de activitate didactică pe semestru, misiuni speciale), regula RT1 se modifică la 30 p.c. urmând ca în anul următor studentul să compenseze obţinând cel puţin 50 p.c. pentru a trece, astfel încât perioadele de trei ani pentru ciclul I, respectiv de 4 ani pentru ciclul II să nu fie depăşite.

Precizare: Regula RT5 nu se aplică studenţilor aflaţi în anul al treilea al ciclului I, respectiv în anul al patrulea al ciclului II.

RT6. Accesul în ultimul an de studiu (anul 5) este condiţionat de obţinerea unei medii generale, în ciclul II de minim 7.

Precizare: Media generală se determină făcând media aritmetică a mediilor generale anuale din anii 3 şi 4, cu respectarea regulii RT1. La calculul acestei medii generale nu intră disciplinele pentru care s-au obţinut p.c. suplimentare.

RT7. În cazul în care media generală de la RT6 este mai mică decât 7, studentului i se oferă posibilitatea de a finaliza studiile, cu un Proiect de Diplomă, obţinând diploma D1. Respectivul Proiect de Diplomă se poate susţine numai dacă studentul a obţinut minim 105 p.c. corespunzătoare anilor 3 şi 4.

RT8. În caz excep ţional, pentru ciclul II, anul 5, cei care nu au realizat numărul minim de 40 p.c. pot solicita înscrierea pentru realizarea unui Proiect de Diplomă în vederea obţinerii diplomei D1, cu respectarea regulii RT4.

76

RT9. Accesul la faza de pregătire şi susţinerea a Examenului de Licen ţă şi a Proiectului de Diplomă, este posibil după obţinerea celor 150 p.c. aferente ciclului II şi este condiţionată de obţinerea unei medii generale de minim 7 (pe toţi cei 5 ani), în care caz studentul susţine Examenul de Licen ţă şi Proiectul de Diplomă şi obţine Diploma D. În cazul unei medii generale mai mici decât 7 studentul nu poate susţine Examenul de Licenţă. În acest caz, el obţine certificatul C3. 5. REGULI DE REFACERE ( R)

RR1. În cazul nepromovării unei discipline sau a solicitării de mărire a notei, se reface disciplina cu toate activităţile aferente.

Precizări: - Nu există repetare a formei de verificare finală (examen) la o disciplină. - Evaluările parţiale (lucrări de control, teme de casă, etc.) care se dau în interiorul

semestrului se pot reface, pentru mărire de punctaj, o singură dată în prima din cele 3 săptămâni ale sesiunii de la sfârşitul semestrului.

RR2. Verificările finale (examenele) disciplinelor dintr-un an universitar pot fi reprogramate într-un interval de 2 săptămâni în cursul lunii septembrie numai în următoarele condiţii:

dacă studentul nu s-a prezentat la verificările finale pentru care solicită reprogramarea; - dacă studentul a obţinut 40 p.c. ale anului de studiu curent, conform RT1; - dacă la disciplina pentru care se solicită reprogramarea verificării finale studentul a

obţinut minim 2/3 din punctajul evaluărilor parţiale pentru activităţile din timpul semestrul. RR3. Disciplinele pot fi repetate de două ori, o dată normal şi o dată excepţional, pentru

promovare şi (sau ) mărire de notă. Refacerea excep ţională a unei discipline poate fi acordată de cel mult două ori pe toată durata şcolarizării.

RR4. În caz de nepromovare, Examenul de licen ţă şi Proiectul de Diplomă pot fi refăcute, conform reglementărilor în vigoare. 6. REGULI DE TRANSFERABILITATE A CREDITELOR (RTC)

RTC1. Numărul maxim e puncte credit transferabile în sistemul ECTS este 30 pe toată durata studiilor;

RTC2. Studentul poate obţine pe durata studiilor cel mult: 9 p.c. pe an de la disciplinele urmate la alte facultăţi din UPB sau din afară. Disciplinele urmate în afara facultăţii trebuie să fie aprobate de Consiliile Facultăţilor prin convenţii semnate între institute sau facultăţi. 7. REGULI DE ÎNTRERUPERE (I)

RI1. Întreruperea studiilor se poate face numai la începutul anului universitar în perioada în care se încheie contractele de studii. Numărul de întreruperi şi durata acestora sunt în concordanţă cu reglementările legale în vigoare. Întreruperea studiilor se poate face şi în timpul anului universitar dacă există motive independente de voinţa studentului (certificat medical prelungit, caz de forţă majoră), însă în acest caz, anul început şi întrerupt se numără la calculul celor 3 ani, respectiv 4 ani, cât poate dura maxim ciclul I, respectiv ciclul II, conform regulilor RT3 şi RT4. În acest caz, regula RT1 îşi pierde valabilitatea.

RT2. În faza de pregătire a Examenului de Licenţă şi a Proiectului de Diplomă, se pot efectua întreruperi de studii, a căror durată este conformă cu reglementările în vigoare. 8. REGULI DE NOTARE (N)

RN1. Nota finală se compune din sumarea ponderată a notelor parţiale obţinute pentru fiecare activitate directă şi individuală din cadrul disciplinei.

77

RN2. Ponderea activităţilor din cadrul unei discipline este stabilită de titularul de disciplină şi confirmată de autoritatea catedrei.

RN3. Tipurile de activităţi care vor fi punctate şi modul de ponderare trebuie să fie cunoscut studenţilor la începutul fiecărui an universitar la semnarea Contractului de studii.

RN4. Punctajul obţinut la verificarea finală (examen) va reprezenta maxim 40% din nota finală.

Precizare. Pentru un număr limitat de discipline, ţinând cont de specificul disciplinei, Biroul Consiliului Facultăţii poate aproba o pondere a verificării finale (examenului ) de 50 %.

RN5. O disciplină are o singură notă finală. Dacă există prevăzut în mod explicit un proiect nota aferentă acestuia se include în nota disciplinei, excepţie făcând cazul în care proiectul este o disciplină distinctă.

RN6. În cazul repetării unei discipline nota finală şi notele parţiale obţinute anterior sunt anulate şi nu influenţează obţinerea noului calificativ.

RN7. În cazul repetării excep ţionale a unei discipline studentul poate solicita ca examenul final să se desfăşoare în faţa unei comisii, numită de facultate, din care face parte şi titularul de disciplină. MODUL DE ALOCARE A CREDITELOR

Elementele de bază privind alocarea creditelor au fost incluse în metodologia prezentată în senat şi în regulile anterioare. În esenţă ele sunt:

Prevederea Valoarea Creditul minim pentru o disciplină 3 Creditul minim cumulat anual 60 Creditul minim cumulat pe semestru 30 ± 5 Creditul pentru practica anuală 3 Creditul pentru licenţă 10 Creditul pentru proiectul de diplomă 20 Creditul transferabil Se va defini conform ECTS

Corespondenţa cu timpul fizic şi acordarea de importanţă diferenţiată între discipline este la latitudinea facultăţilor. Calculul creditelor se face conform indicaţiilor date în tabelul de mai jos. Timpul fizic programat Factor de

redu-cere de timp fi-zic

Factor de importanţă

Creditul acordat (Fs factor de scară)

Modului de timp

Durata T

Activităţile Fr Fi

Săptămâna -contact direct

28 - 32

Curs Seminar Laborator Proiect ………..

Fr

Fi

Cc= Tfizic*Fs*Fr*Fi Cs= Tfizic*Fs*Fr*Fi CL= Tfizic*Fs*Fr*Fi CP= Tfizic*Fs*Fr*Fi ……………….

- activităţi individuale

12 - 8

Teme de curs ………

Fr Fi

CTC= Tfizic*Fs*Fr*Fi

…………………………………

Total săptămână 40 Csăptămână

78

Total semestru 14 săptămâni

560 Csemestru

Facultăţile vor stabili opotunitatea introducerii de factori de scară, reducere şi importanţa

în conformitate cu strategia lor proprie dar respectând regulile prezentate anterior. Recomandări: În ciclul I se pot aloca 2 p.c. pentru o oră de prelegere (curs), indiferent de numărul orelor

de aplica ţii. În clclul II se poate aloca 1 p.c. pentru o oră de activitate directă programată (curs,

laborator, seminar, proiect, etc). MODUL DE FUNCŢIONARE A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Funcţionarea procesului de învăţământ se bazează pe concepţia planului de învăţământ. În exemplul de mai jos (tabelul 1) se prezentă o structură posibilă după concepţia definită anterior şi în studiul de modernizare citat în introducere. El oferă imaginea structurii formative a PI şi a celei temporare precum şi a posibilităţilor de finalizare prin diplome şi certificate.

79

REGULAMENT

RIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CONCURSURILOR PENTRU OCUPAREA

POSTURILOR DIDACTICE

În conformitate cu art. 154 din Legea Învăţământului nr. 84/1995 şi cu art.58 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic , în învăţământul de stat şi particular posturile didactice se ocupă prin concurs. ACTIVITĂŢţI PRELIMINARE 1. Pregătirea scoaterii la concurs a posturilor didactice începe din faza alcătuirii statelor de funcţiuni ale personalului didactic. Formarea de posturi noi este impusă şi se realizează în funcţie de prevederile planului de învăţământ, de structura formaţiilor de studii, de structura existentă a catedrei precum şi de obiectivele urmărite în dezvoltarea catedrelor, secţiilor şi facultăţilor. În toate cazurile formarea de posturi noi trebuie să respecte principiul înrudirii disciplinelor care formează postul precum şi cuantumul de ore impus de statutul personalului didactic. În cazul formării posturilor de preparator se va avea în vedere că un astfel de post poate fi ocupat cel mult trei ani universitari. În consecinţă formarea unui post de preparator impune şi prevederea unui cuantum suficient de ore într-un post vacant de asistent. B. PROCEDURA DE SCOATERE LA CONCURS

2. Şeful de catedră propune scoaterea la concurs a posturilor didactice vacante numai după consultarea colectivului de catedră. Lista cu posturile propuse pentru scoatere la concurs se înaintează secretarului ştiinţific al facultăţii (anexa 1) în trei exemplare. 3. Propunerea de scoatere la concurs este compusă din trei elemente: a. date privind identificarea postului; b. lista comisiei de concurs; c. tematica concursului (pentru posturile de preparator şi asistent şi pentru prelegerea publică în cazul posturilor cu sarcini de predare) precum şi grila de apreciere a activită ţii candida ţilor (pentru posturile cu sarcini de predare). 4. Listele cu posturi propuse a fi scoase la concurs se centralizează la nivelul facultăţii. Biroul Consiliul Facultăţii analizează propunerile şi avizează scoaterea la concurs a acelor posturi a căror structură respectă prevederile legale, este solicitată de politica generală de dezvoltare a facultăţii , precum şi pentru care sunt precizate cele trei elemente arătate la punctul 3.

După avizarea prin semnătura decanului şi a secretarului ştiinţific listele se trimit în două exemplare la prorectorul cu managementul procesului de învăţământ şi resurse umane prin registratura generală. 5. La rectorat se verifică corectitudinea datelor privind identificarea posturilor propuse pentru scoatere la concurs, a comisiilor de concurs precum şi existenţa tematicii de concurs (după caz). După discutarea în BSU, se alcătuieşte lista generală pentru propunerile de scoaterea la concurs, lista care se înaintează Ministerului Educaţiei şi Cercetării spre avizare şi apoi pentru publicare în Monitorul Oficial şi la un ziar de largă circulaţie.

80

C. CONDIŢII GENERALE PENTRU PARTICIPAREA LA CONCURSURILE PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE. VECHIMEA.

6. Condiţiile generale pentru participare la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice sunt: a. candidaţii sunt cetăţeni români; b. absolvirea cu diplomă de licen ţă (sau echivalentă) a unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată în profilul postului; c. absolvirea cursurilor “departamentului pentru pregătirea personalului didactic” (Seminarul pedagogic). d. pentru concursul pentru un post de preparator se cer îndeplinite condiţiile a şi b; e. pentru concursul pentru un post de asistent se cer a fi îndeplinite condiţiile a şi b precum şi o vechime minimă la catedră de 3 ani în învăţământul superior sau 4 ani în învăţământul preuniversitar sau în cercetarea ştiinţifică de profil sau de 5 ani în domeniul postului pentru care candidează - dacă provenien ţa candidatului este din afara învăţământului sau cercetării ştiinţifice. Pentru învăţământul medical candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile enumerate mai sus şi să posede cel puţin titlul de medic specialist (Se exceptează posturile la disciplinele fără corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii). f. pentru concursul pentru ocuparea postului de lector universitar (şef de lucrări), conferenţiar universitar, profesor universitar se cer îndeplinite condiţiile de la punctele a, b precum şi condiţia de de ţinere a titlului ştiinţific de doctor în ramura de ştiinţă corespunzătoare postului sau într-o ramură de ştiinţe înrudită (pentru şef lucrări, conferen ţiar sau profesor). De asemenea se cer îndeplinite condiţii de vechime şi anume: de minimum 6 ani la catedră în învăţământul superior sau 8 ani în învăţământul preuniversitar sau cercetare ştiinţifică de profil sau minimum 10 ani de activitate în profilul postului aflat în concurs - dacă provenienţa candidatului este în afara învăţământului sau cercetării ştiinţifice.

Pentru posturile cu sarcini de predare (lector - şef de lucrări - conferen ţiar sau profesor) candidaţii care provin din afara învăţământului superior trebuie să facă dovada că au sus ţinut ore de curs cel puţin doi ani în învăţământul superior în calitate de cadre didactice asociate.

Pentru învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor didactice cu sarcini de predare trebuie să aibă şi titlul de medic primar. 7. În cazul când postul în concurs prevede predarea în altă limbă decât cea în care candidatul şi-a efectuat studiile superioare, atunci proba practică sau prelegerea publică se vor sus ţine în limba în care urmează a se face predarea. 8. Persoanele care îndeplinesc condiţiile specificate pentru prezentarea la concurs şi care dovedesc prin lucrări ştiinţifice de valoare naţională şi internaţională o activitate cu totul deosebită pot să se prezinte la concurs cu aprobarea senatului ULBS, fără îndeplinirea condiţiilor de vechime prevăzute la punctul f. Criteriile de evaluare şi standardele de performanţă precum şi cuantumurile de reducere a vechimii specifice ULBS sunt prezentate în anexa 2. D. ÎNSCRIEREA LA CONCURS. TERMENE 9. Publicarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice în Monitorul Oficial şi într-un ziar de largă circulaţie nu se poate face mai tărziu de 45 de zile de la data începerii anului universitar. 10. Înscrierea la concurs se face în termenul a 30 de zile de la data apariţiei anunţului în "Monitorul Oficial". 11. Dosarul de înscriere la concurs pentru ocuparea unui post didactic cuprinde următoarele piese: a. cerere tip de înscriere în concurs (anexa 3);

81

b. diploma de bacalaureat (sau echivalentă) diploma de licenţă (sau echivalentă) însoţită de foaia matricolă - în copii legalizate; c. adeverinţa doveditoare a vechimii în muncă sau copie legalizată după cartea de muncă. Pentru certificarea pe loc a legalizării copiilor candidatului trebuie să prezinte şi originalul; d. după caz, diploma de doctor în ştiinţe conform punctului 5 litera f, alte diplome sau titluri ştiinţifice sau academice (în copie); e. curriculum vitae ; f. lista lucrărilor publicate însoţită de către un exemplar din lucrările considerate ca reprezentative; g. dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la Capitolul C (alte acte afară de cele cerute mai sus). 12. Consilierul juridic verifică dosarul şi eliberează un aviz asupra legalităţii înscrierii la concurs (anexa 4). Concursul se consideră deschis la 5 zile calendaristice de la data închiderii înscrierilor când dosarele de concurs sunt preluate sub semnătură de către secretarul ştiinţific al facultă ţii. 13. Probele de concurs se programează şi se susţin o singură dată. 14. Concursul se desfăşoară şi trebuie finalizat la nivelul comisiei de concurs în termenul de:

a) 30 de zile de la data încheierii înscrierii b) La nivelul Universităţii concursul trebuie finalizat în termen de 45 de zile

de la depunerea rapoartelor comisiilor de concurs, conform art.58 alin.9 şi 10 din Legea privind statutul personalului didactic. E. COMISIILE DE CONCURS. COMPONENŢA 16. Pentru posturile didactice de preparator sau de asistent universitar comisia de concurs este formată din şeful catedrei sau reprezentantul acestuia - ca preşedinte - şi din doi membri cu funcţia didactică de cel puţin lector (şef de lucrări) ori funcţii superioare din profilul postului. 17. Pentru posturile de lector (şef de lucrări) comisia de concurs este formată din şeful catedrei sau al departamentului ori din reprezentantul acestuia - ca preşedinte şi trei membri specialişti în profilul postului cu funcţia didactică de lector/şef lucrări , conferenţiar sau profesor universitar. 18. Pentru posturile de conferenţiar universitar sau profesor universitar comisia de concurs este formată din decanul facultăţii sau un reprezentant al acestuia , membru al Senatului Universităţii, în calitate de preşedinte şi patru membri, dintre care cel puţin 2 din afara universităţii. Funcţiile didactice ale componenţilor comisiei trebuie să fie cel puţin egale cu funcţia didactică a postului aflat în concurs. 19. Apartenenţa membrilor comisiilor de concurs va fi cu precădere din cadrul ULBS cu excepţia comisiilor pentru ocuparea posturilor de conferenţiar şi profesor unde doi din cei patru membri vor fi din afara ULBS. 20. Propunerea componenţei comisiilor de concurs aparţine şefului de catedră pentru posturile de preparator, asistent şi lector (şef de lucrări) respectiv Consiliului Facultăţii pentru posturile de conferen ţiar şi profesor universitar. 21. Aprobarea componenţei comisiilor de concurs apar ţine Consiliului Facultăţii pentru posturile de preparator, asistent şi lector (şef de lucrări) respectiv Senatului universităţii la propunerea Consiliului facultăţii pentru posturile de conferenţiar şi profesor. F. DESFăşURAREA CONCURSULUI 22. Concursurile pentru ocuparea posturilor de preparator sau asistent universitar constau din:

- proba scrisă; - proba orală;

82

- proba practică. Aceste probe sunt specifice postului, iar tematica şi programul desfăşurării se pun la dispoziţia candidaţilor simultan cu înscrierea la concurs. 23. Rezultatul probelor de concurs se apreciază de comisie cu note de la 10 la 1. În termen de 5 zile de la sus ţinerea ultimei probe comisia alcătuieşte un raport (anexa 5) asupra desfăşurării concursului cu concluzia de recomandare a candidatului care a obţinut cea mai mare medie. Raportul este semnat de toţi componen ţii comisiei. Nu pot fi recomandaţi candidaţii care au obţinut la una din probe o notă mai mică de 8 (opt). 24. Pentru posturile cu sarcini de predare (lector, şef de lucrări, conferen ţiar, profesor) concursul constă din verificarea îndeplinirii condiţiilor de concurs prin analiza documentelor privind activitatea candidatului depuse în dosarul de înscriere precum şi din susţinerea unei prelegeri publice, cu studenţi, în prezenţa comisiei de concurs, pentru candidaţii care nu provin din învăţământul superior. Tema prelegerii se stabileşte de către comisie, din tematica concursului, şi se anunţă candidaţilor cu 48 de ore înainte de susţinere. Comisia alcătuieşte un raport asupra desfăşurării concursului în care se evaluează activitatea didactică şi ştiinţifică a candidatului (candidaţilor) activitatea extradidactică în interesul învăţământului precum şi aprecieri asupra prelegerii publice. În cazul mai multor candidaţi raportul va face o analiză comparativă a activităţii şi prestaţiei tuturor candidaţilor. Raportul se încheie cu nominalizarea candidatului cu punctajul cel mai mare şi cu recomandarea comisiei privind ocuparea postului de către candidatul cu acest punctaj. G. FINALIZAREA CONCURSULUI 25. Rapoartele de concurs se susţin în faţa consiliului facultăţii de către decan respectiv preşedintele comisiei. Consiliul Facultăţii aprobă sau respinge rezultatul concursului. Exprimarea punctului de vedere se face prin vot nominal deschis. 26. Secretarul ştiinţific al facultăţii întocmeşte un extras în 2 exemplare din procesul verbal al şedinţei consiliului facultăţii (anexa 6). De asemenea include în dosarele de concurs lista nominală a membrilor Consiliului Facultăţii cu precizarea votului exprimat ("pentru, contra, abţinere sau absent"). De asemenea completează un tabel nominal (1 exemplar) cu datele de interes privind desfăşurarea concursului şi privind candidatul recomandat de comisie (anexa 7). 27. Dosarul de concurs completat cu piesele indicate la punctul 26 precum şi cu raportul comisiei de concurs se trimite la rectoratul universităţii - sub semnătură. Pentru pregătirea dosarului în vederea prezentării în faţa Senatului ULBS, dosarul de concurs trebuie să ajungă la prorectorul cu managementul procesului de învăţământ şi resurse umane cu minimum trei zile lucrătoare înaintea şedinţei de Senat. 28. După ce consilierul juridic al universităţii examinează dosarul şi eliberează avizul său privind legalitatea desfăşurării concursului (anexa 8), dosarul este pregătit pentru prezentarea în şedinţa Senatului ULBS. 29. Hotărârea consiliului facultăţii se supune Senatului ULBS pentru validare prin vor deschis, cu privire la respectarea procedurii de concurs. 30. După Şedinţa Senatului ULBS se alcătuieşte extrasul după procesul verbal al şedinţei senatului precum şi lista cu membri senatului prezenţi sau absenţi de la şedin ţă (anexa 9). Dosarele candidaţilor reuşiţi la concursuri pentru ocuparea posturilor de preparator, asistent sau lector (şef de lucrări) sunt predate - sub semnătură - serviciului de organizare-salarizare pentru pregătirea încadrării pe post. 31. În cazul posturilor de conferenţiar şi profesor, după obţinerea validării de către Senat dosarele de concurs, împreună cu documentele însoţitoare se înaintează Consiliului Naţional de Atestare a Tilurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare cu adresă însoţitoare .

83

32. Numirea persoanelor declarate reuşite la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice se face prin decizie a rectorului ULBS începând cu prima zi a semestrului următor pe baza hotărârii Senatului pentru posturile de preparator, asistent şi lector respectiv pe baza ordinului emis de Ministrul Educaţiei şi Cercetării pentru posturile de conferenţiar şi profesor universitar. 33. În situaţia în care nici un candidat nu îndeplineşte criteriile stabilite sau nu este validat de Consiliul Facultăţii şi respectiv de Senat, concursul poate fi reluat cu respectarea procedurilor prezentate.. 34. Candidaţii nemulţumiţi de hotărârea unui anumit for în privinţa concursului pot face contesta ţii în termen de 3 zile de la comunicarea rezultatului, la forul imediat superior. H. RECAPITULAREA DESFăşURăRII CONCURSULUI

PERIOADA OPERAŢIA, DOCUMENTE • prevederea în statul de funcţiuni a unor posturi vacante în vederea scoaterii

la concurs (pct. 1) întocmirea

statelor de func ţiuni • şeful de catedră propune scoaterea la concurs (pct. 2) şi înaintează

secretarului ştiinţific al facultăţii: • lista posturilor propuse; • lista comisiilor de concurs propuse; • tematica pentru concurs - pentru fiecare post.

• biroul consiliului facultăţii avizează propunerile şi trimite lista la secretariatul ştiinţific al universităţii împreună cu comisia propusă, tematica sau grila de concurs (după caz);

• centralizarea listelor cu propuneri de scoatere la concurs - şi avizarea lor în BS;

PERIOADA OPERAŢIA, DOCUMENTE • aprobarea de către Senat a comisiilor de concurs şi a grilelor de apreciere a

activităţii pentru ocuparea posturilor de conferen ţiar şi profesor. la maximum 45

de zile de la începerea anului

universitar

• trimiterea propunerilor pentru scoatere la concurs la Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi apoi la presă

apari ţia anun ţului în Monitorul

Oficial

• se afişează lista posturilor scoase la concurs, tematica de concurs, lista documentelor necesare, cuantumul taxelor de înscriere

• deschiderea concursului - începerea înscrierilor candidaţilor între 30-35 de

zile de la publicare

• încheierea perioadei de înscriere la concurs (30 zile) • oficiul juridic certifică legalitatea înscrierii la concurs prin emiterea unui

aviz (anexa 4) • se trimit membrilor comisiilor de concurs comunicările de numire în

comisie (anexa 3 A, 3 B) între 30-75 zile de la publicare

• se desfăşoară concursurile pentru toate posturile

84

la maximum 45 zile de la

finalizarea lucrărilor

comisiilor de concurs

• alcătuirea rapoartelor • discu ţia în consiliul facultăţii (lista cu prezenţii şi absenţii, şi extras din

procesul verbal) (anexa 6) şi a tabelului din anexa 6, • elaborarea avizului consiliului juridic privind legalitatea concursului în

vederea discuţiei în Senat (anexa 8) • discuţia în Senat (lista cu prezenţii şi absenţii, extras din procesul verbal)

(anexa 9) după şedinţa

Senatului • dosarele de concurs pentru posturile de preparator, asistent sau lector (şef

de lucrări) ale candidaţilor reuşiţi se trimit serviciului organizare-salarizare în vederea pregătirii numirii pe post

• dosarele de concurs pentru posturile de conferenţiar sau profesor sunt expediate la Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu adresă însoţitoare (anexa 10)

34. Acest regulament a fost alcătuit pe baza Legii Învăţământului nr. 84/1995, a Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic , a Cartei Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu. La adoptarea Statutului, eventualele modificări adoptate vor fi operate şi în prezentul Regulament.

Anexa 2 • Criterii de evaluare şi standarde de performanţă

a. Îndeplinirea în totalitate a condiţiilor legale de participare la concurs b. Contribuţii profesionale şi de cercetare ştiinţifică – 40 %

- obţinerea a minim 2 brevede de inven ţie; - publicarea în edituri consacrate a minim 1 carte/monografie; - publicarea alături de personalităţi consacrate în domeniu a minim 2 capitole de cărţi în

edituri prestigioase; - publicarea a minim 5 articole/an în buletine ştiinţifice şi reviste de specialitate; - conducerea a minim 1 contract de cercetare sau consultanţă; - participarea în minim 2 contracte de cercetare sau consultanţă/an; - susţinerea şi participarea cu minim 3 lucrări ştiinţifice/an la conferin ţe/congrese

internaţionale; - obţinerea cel puţin a unui premiu naţional/internaţional;

c. Indeplinirea unor obiective specifice stabilite de acord cu misiunea şi obiectivele ULBS

(respectiv facultăţii) – 30 %

- conducerea cel puţin a unui program pentru universitate/facultate (ex.realizarea dosarului de acreditare a specializării, fundamentarea prin programe analitice şi planuri de studiu a unor noi programe de studiu);

- participarea ca factor de decizie la cel puţin un program pentru facultate/universitate; - deţinerea unei funcţii de decizie la nivelul facultăţii/universităţii; - nominalizarea ca chairman cel puţin la 2 conferinţe sau în 2 comisii naţionale; - nominalizarea ca chairman la cel puţin 1 conferinţă/congres internaţional;

85

- activarea în asociaţii ştiinţifice sau profesionale, pe plan naţional; - alegerea ca membru în asociaţii ştiinţifice internaţionale; - iniţierea şi coordonarea unui program de cooperare internaţional; - activarea în colective redacţionale din ţară ; - participarea la organizarea cel puţin a unui congres sau conferinţe; - conducerea unor colective de studenţi (activitate de tutore sau mentor).

d. Formatori de şcoală, loialitatea faţă de facultate şi universitate, înclinaţii deosebite pentru

munca în echipă – 30 % - formarea cel puţin a unei echipe de cercetare; - participarea la înfiin ţarea unei noi filiale a facultăţii/universităţii în altă localitate; - introducerea cel puţin a unei activităţi cu continuitate minimă de 5 ani (ex. organizarea

sesiunilor de comunicări studenţilor, alte manifestări); - participarea la cel puţin o activitate de exploatare culturală şi/sau ştiinţifică a specificului

zonei ; - atragerea a cel puţin 2 parteneri de colaborare cu facultăţi/universităţi; - atragerea de fonduri importante (minim o sursă de finanţare) pentru facultate/universitate

(ex. culegător de folclor, publicarea documentelor de arhivă ale zonei, valorificarea tradiţiilor populare etc.);

- realizarea a cel puţin unui laborator pentru disciplina pe care o predă (din punct de vedere al echipamentului şi mijloacelor de învăţământ) (ex. laborator de informatică, sală de tenis, scenografia pentru o piesă etc.);

- crearea unor elemente de unicitate ale facultăţii/universităţii.

• Etape procedurale

(i) Formarea şi aprobarea unei comisii de analiză a activităţii candidatului. Comisia va avea în componenţă 5 (cinci) cadre didactice cu activitate ştiinţifică şi didactică bogată şi reprezentativă.

(ii) Analizarea dosarului de către comisie şi întocmirea raportului de evaluare a candidatului.

(iii) Supunerea spre aprobare în consiliul facultăţii a raportului comisiei şi a concluziilor desprinse din analiză şi stabilirea cuantumului de reducere a vechimii (vezi tabelul A.2. 1).

(iv) Completarea formularului de “Recomandare” pentru participarea la concurs (vezi anexa 1). Acest document permite candidatului înscrierea la concurs.

CUANTUMURILE DE REDUCERE A VECHIMII

Tabel A. 2.1.

Post (funcţia didactică) Indeplinirea standardelor de performanţă

Cuantumuri de reducere acordate

Lector (şef lucrări) 100 % între 25-35 % Conferenţiar peste 80 % între 15-25 %

Profesor peste 60 % între 0-15 %

85

CUANTUMURILE DE REDUCERE A VECHIMII Tabel A.2.2.

Candidaţi care provin din

învăţământul superior sau din cercearea ştiinţifică de profil

Funcţia didactică

Fără Drd. Dr.

Candidaţi care provin din învăţământul preuniversitar

Candidaţi care provin din afara învăţământului sau a

cercetării ştiinţifice

Asistent Art.55 alin.5 2 ani - - 4 ani 5 ani în profilul postului Reducere de

vechime la: - - - - -

Lector Art.55 alin.6 - 6 ani 4 ani 8 ani 6 ani + dr. 10 ani 8 ani + dr. (şef lucrări) Reducere de

Vechime la: - 4,5 ani

(25 %) 3 ani

(25 %) 7

ani 12,5 %

6 ani 25 %

5 ani 16%

4 ani 33 %

9 ani 10 %

8 ani 20 %

7 ani 30 %

7 ani 12,5 %

6 ani 25 %

Conferenţiar Art.55 alin.7 - - 9 ani 9 ani 9 ani - 15 ani în profilul postului

Profesor Reducere de vechime la:

- - 8 ani 11 %

7 ani 22 %

6 ani 33 %

- 13,5 ani 10 %

12 ani 20 %

10 ani 30 %

Anexa 1 Facultatea _________________ VIZAT Catedra ___________________ DECAN Nr.____din ______

86

LISTA POSTURILOR PROPUSE A FI SCOASE LA CONCURS

îN ANUL UNIVERSITAR _______ Nr. crt.

Poziţia din stat, funcţia didactică şi disciplinele din componenţa postului

Comisia de concurs (nume, prenume, funcţia didactică, provenienţa)

.

.

.

.

.

.

.

.

Nota 1: Lista a fost discutată în colectivul de catedră şi aprobată prin vot

(total/prezenţi/pentru/contra/abţineri) Şef de catedră (numele în clar) (semnătură)

Nota 2: Lista a fost discutată şi aprobată prin vot în biroul Consiliului Facultăţii în data de _______

Secretar ştiinţific al Facultăţii,

----------------------------------------------------------* * * -----------------------------------------------------

Anexa 3

D o m n u l e R e c t o r ,

Subsemnatul(a)________________________________domiciliat în _____________încadrat la ___________________________________________________________________ solicit înscrierea la concursul publicat în Monitorul Oficial al României nr. ______/_______ pentru ocuparea postului didactic de _____________________ poz. ___________ disciplina __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________din statul de funcţiuni al catedrei ________________________________________al Facultăţii de _____________________________________a Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu.

Sibiu, la ___________________

Semnătura________________________

87

UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU Anexa 3 A Facultatea ___________________________ Catedra ________________________

E X T R A S din Decizia nr. _________/____________________

În vederea desfăşurării concursului pentru ocuparea postului de_____________________ poz. nr. _____ disciplina (ele) _________________________ ______________________________________________________________________ s-a constituit următoarea comisie: Preşedinte _______________________________________________________ Membrii: _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ Pentru conformitate cu originalul, ----------------------------------------------------------* * * -----------------------------------------------------

Anexa 3 B UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU

RECTORATUL Nr. ______/____________

Către, __________________________________

Vă aducem la cunoştinţă că, prin Decizia Senatului Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu nr. _____ din ________________ aţi fost desemnat a face parte din Comisia de concurs pentru ocuparea postului de __________________________ la disciplina (ele) _____________________________________________________________________________ poziţia nr. ____________din statul de funcţiuni al Catedrei de___________________________ din cadrul facultăţii de _______________________. Componenţa comisiei este următoarea: Preşedinte: ______________________________________________________ Membrii: ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ Pentru acest post candidează: ______________________________________________________ ______________________________________________________ Vă rugăm să participaţi la lucrările Comisiei în vederea recomandării candidatului pentru ocuparea postului.

RECTOR, SECRETAR ŞEF,

88

UNIVERSITATEA “ LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU Anexa 4

RE C T O R A T U L

A V I Z

Privind legalitatea înscrierii la concurs a d-lui (d-nei) __________________ pentru ocuparea postului de__________________ disciplina_____________ ____________________poz._____ catedra________________Facultatea de _____________________. Concursul a fost publicat în M.O.________________ şi ziarul ___________________. În urma verificării dosarului de concurs s-a constatat că dl. (d-na) ________________________ îndeplineşte condiţiile pentru participarea la concurs prevăzute de Legea învăţământului nr.84/1995 modificată şi republicată şi Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic. ----------------------------------------------------------* * * -----------------------------------------------------

OFICIUL JURIDIC, UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU Anexa 5 FACULTATEA _______________________________

R A P O R T cu privire la desfăşurarea concursului pentru obţinerea postului de asistent/preparator la disciplinele:____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ poz. nr. __________ din statul de funcţiuni al catedrei ________________________ _______ În baza Deciziei nr. ___________ din __________________ a Senatului Universităţii din Sibiu, din comisia de concurs au făcut parte: _______________________________________ __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ La concurs s-au înscris candidaţii: _________________________________________________ _____________________________________________________________________________Concursul s-a desfăşurat la data de ___________________ şi a constat dintr-o probă scrisă, o probă orală şi o probă practică. Comisia a apreciat pregătirea candidaţilor cu următoarele note:

Candidatul Membrii comisiei Proba scrisă

Proba orală

Proba practică

Nota medie

89

În concluzie, având în vedere rezultatele obţinute de candidaţi, comisia recomandă ca postul

menţionat să fie ocupat de către ______________________________ cu media _______

COMISIA DE CONCURS: Preşedinte: ____________________________________________ Membrii: ____________________________________________ ____________________________________________ ____________________________________________

----------------------------------------------------------* * * -----------------------------------------------------

Anexa 7 Facultatea _____________________________ Catedra _______________________________

D A T E P E R S O N A L E privind candidaţii reuşiţi la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice

Monitorul oficial nr. ____ din ________

Numele şi prenumele

Studii Activitatea profesională

Activitatea ştiinţifică

Observaţii

.

S e c r e t a r ş t i i n ţ i f i c ,

Facultatea _____________________________ Catedra _______________________________

T A B E L N O M I N A L privind rezultatele concursurile pentru ocuparea posturilor didactice (Monitor Oficial nr.

____ din ________, şedinţa Consiliului de Facultate din ______________ (total membrii ___, prezenţi ___)

Poziţia din stat,

disciplina

Funcţia didactic

ă

Componenţa

comisiei

Număr candidaţi

Note calificative

Hotărârea consiliului

pentru/contra/abţineri

Observaţii

...

Secretar ştiinţific,

90

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU Anexa 9 R E C T O R A T U L

PROCES-VERBAL

al şedinţei Senatului din ____________________.

- extras -

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Din totalul de ____ membri ai Senatului universitar sunt prezenţi ____ (___ cadre didactice

şi _____ studenţi).

Dl.prof.univ.dr.ing. Constantin OPREAN, Rectorul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu,

supune discuţiei rezultatele concursurilor pentru ocuparea unor posturi didactice, publicate în

Monitorul Oficial al României _____________________ şi analizate de Consiliul Facultăţii de

____________________ în şedinţa din _________________.

Dl.prof.univ.dr.ing. Dan-Maniu DUŞE, prorector cu managementul procesului de

învăţământ al Universităţii prezintă dosarul candidatului care a susţinut concursul pentru ocuparea

postului de _____________ disciplina(ele) : _____________________ poz.___ din statul de

funcţiuni al Catedrei de _______________________, Facultatea de

____________________________ Sibiu.

Propunerea Consiliului Facultăţii de ______________________________ este supusă la

vot: cu ______ voturi pentru,_____ voturi contra şi _____abţineri, Senatul validează/ avizează

favorabil/ respinge numirea domnului ____________________ ca titular pe postul mai sus

menţionat (şi înaintează la Ministerul Educaţiei şi Cercetării dosarul spre validare ).

Se declară respinşi la concurs_________________________________________.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

R E C T O R, SECRETAR ŞEF,

91

REGULAMENTUL

ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ LA UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

CAPTIOLUL 1

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1.1. În Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), activitatea de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, proiectare, consultanţă şi expertiză, denumită în continuare activitate de cercetare ştiinţifică, se desfăşoară în concordanţă cu prevederile specifice cuprinse în:

− Legea Învăţământului (Legea nr. 84 / 1995, completată şi republicată); − Ordonanţa Guvernului nr. 57 / 2002 aprobată prin Legea nr. 324 / 2003 privind

cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică; − Legea nr. 319 / 2003 privind statutul personalului de cercetare; − Legea nr. 123 / 1997, privind Statutul personalului didactic; − Carta Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; − Prezentul regulament al activităţii de cercetare ştiinţifică, şi experienţa Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu în domeniu, acumulată de-a

lungul timpului.

Art. 1.2. Activitatea de cercetare ştiinţifică constituie o componentă de bază a misiunii Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, prevăzută în planul strategic şi carta ULBS.

Obiectivele ULBS în domeniul cercetării ştiinţifice sunt următoarele: a) să participe la programele de cercetare ştiinţifică naţionale şi internaţionale; b) să participe, prin activitatea de cercetare ştiinţifică a membrilor comunităţii universitare,

la îmbogăţirea patrimoniului culturii şi al cunoaşterii universale; c) să răspândească şi să valorifice rezultatele cercetării ştiinţifice obţinute, să promoveze

activităţile de inventică; d) să stimuleze finan ţarea extrabugetară a activităţilor de cercetare ştiinţifică, de proiectare,

de expertiză şi consultanţă, prin contracte încheiate cu agenţi economici, cu alte instituţii şi organizaţii;

e) să faciliteze dobândirea deprinderilor necesare cercetării ştiinţifice de către studenţi prin cointeresarea lor materială şi spirituală;

f) să-şi dezvolte şi să-şi modernizeze unităţile de cercetare, asistenţă şi microproducţie, bazele didactice şi experimentale.

În accepţiunea regulamentului de faţă, prin cercetare ştiinţifică se înţelege:

− cercetare fundamentală; − cercetare aplicativă; − cercetare de dezvoltare tehnologică; − proiectarea de produse, servicii, tehnologii, sisteme de producţie şi comercializare

etc.;

92

− consultanţă, asistenţă tehnică, verificare de proiecte şi expertizare în domeniul tehnic, tehnologic, managerial, financiar-contabil, comercial etc.;

− transfer tehnologic asigurat pe diferite căi: formare continuă şi postuniversitară, vânzări de brevete de invenţie, conferinţe, expoziţii, demonstraţii, publicaţii originale etc.

Art. 1.3. Comisia de cercetare ştiinţifică a ULBS analizează şi raportează rezultatele în acest domeniu, elaborează politicile şi alternativele strategice ale activităţii de cercetare şi dezvoltare din Universitate.

Art. 1.4. În conformitate cu carta ULBS şi cu legislaţia în vigoare, activitatea de cercetare – dezvoltare se realizează în:

- mod individual;

- colective de cercetare;

- catedre şi departamente;

- centre de cercetare şi transfer tehnologic subordonate departamentului, facultăţii sau universităţii;

- centre de formare continuă subordonate departamentului, facultăţii sau universităţii.

CAPITOLUL 2

CADRUL ORGANIZATORIC AL ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Art. 2.1. Compartimentele fără personalitate juridică ale ULBS – precizate la Art. 1.4 ale

prezentului regulament au obligaţia: − să cunoască şi să aplice riguros strategiile ULBS şi regulamentele, legile în domeniul

cercetării ştiinţifice contribuind la creşterea prestigiului şi competitivităţii Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu;

− să utilizeze toate categoriile de surse de finan ţare a activităţilor în domeniul cercetării ştiinţifice, mobilizând în acest sens resursele umane disponibile;

− să realizeze perseverent protecţia proprietăţii intelectuale, în conformitate cu legile în vigoare.

Art. 2.2. În cadrul ULBS, persoanele ce pot desfăşura activităţi de cercetare ştiinţifică şi pot beneficia de remunerare, conform legii, în corelare cu calificarea de care dispun şi cu volumul şi valoarea activităţilor desfăşurate, sunt:

- cadre didactice universitare ale ULBS;

- cercetători cu norma de bază la ULBS; - personal auxiliar de la departamente, catedre, colective, servicii, institute, centre, unităţi de

producţie ale ULBS;

- doctoranzi şi studenţi;

- specialişti de valoare din afara ULBS, colaboratori externi prin prestări de servicii.

Art. 2.3. Baza materială a ULBS (spaţii, utilaje, instalaţii, echipamente) utilizată în activităţile de cercetare – dezvoltare poate fi:

− baza materială folosită pentru cercetări fundamentale, studii de doctorat, master şi aprofundate, cercuri ştiinţifice studenţeşti;

− baza materială folosită pentru cercetări aplicative, proiectare, expertizare etc. − biobaze didactice şi de cercetare etc.

93

Art. 2.4. Susţinerea financiară a activităţilor de cercetare – dezvoltare poate fi asigurată prin:

- fonduri de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor, a subprogramelor, a temelor şi acţiunilor noi din Programul naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare şi inovare atribuite în sistem competitiv, precum şi a altor teme de cercetare de interes naţional sub formă de granturi încheiate cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Academia Română etc.;

- contracte încheiate cu firme din ţară (societăţi comerciale, regii autonome, instituţii, asociaţii etc.) sau cu ministere;

- contracte de cercetare internaţionale (programe finanţate de Uniunea Europeană, de ţări partenere, de instituţii de cercetare, universităţi şi firme străine);

- consultanţă tehnico – ştiinţifică, expertize tehnice, asistenţă tehnică; - sponsorizări; - credite bancare; - comenzi ferme.

Art. 2.5. Documentele obligatorii care stau la baza desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică şi care definesc responsabilităţile sunt:

- contractul de cercetare / proiectare / consultanţă / asistenţă tehnică / expertizare / transfer tehnologic, care include ca părţi componente:

- tema programului de lucru cu termene şi valori pe faze;

- devizul; - acte adiţionale (dacă este cazul);

- stat de funcţiuni;

- situaţia acoperirii salariilor pentru:

- personalul cu normă de cercetare;

- personalul didactic, doctoranzii, studenţii şi personalul auxiliar; - rapoartele intermediare;

- procese verbale de recep ţie;

- alte acte solicitate de organismul finanţator, sau de departamentul de cercetare ştiinţifică, în funcţie de situaţie.

Art. 2.6. Stabilirea şi repartizarea cheltuielilor de regie Cheltuielile pentru utilităţi (energie, telecomunicaţii etc.) sunt suportate:

- de la bugetul ULBS pentru lucrările din cadrul programului intern de cercetare – dezvoltare (cercetare fundamentală, doctorate, master, studii aprofundate, proiecte de diplomă, proiecte de an etc.);

- de către beneficiari, prin regia ULBS inclusă în devizul contractului. Stabilirea şi repartizare cheltuielilor de regie sunt reglementate prin procedura

P_ULBS_Cerc_01 Stabilirea plafoanelor de regie pentru contractele derulate de ULBS, parte integrantă a prezentului regulament.

Art. 2.7. În realizarea programelor contractuale de cercetare ştiinţifică vor fi luate în considerare următoarele:

- responsabilitatea ştiinţifică şi tehnică revine coordonatorului de program şi echipei de lucru;

- respectarea legislaţiei revine coordonatorului de program, directorului financiar - contabil şi rectorului;

- evidenţa activităţii pentru care se propune salarizarea revine coordonatorului de program; - aprovizionarea cu materiale revine coordonatorului de program şi Serviciului

Aprovizionare din cadrul Direcţiei Generale Administrativ – Economice a ULBS;

94

- evidenţa sumelor încasate la contractele încheiate precum şi a tuturor cheltuielilor pe parcursul derulării contractului se efectuează pe baza devizului şi revine în totalitate Serviciului Financiar – Contabil;

- corectitudinea plăţii manoperei pentru colectivul care a participat la realizarea contractului revine coordonatorului de program şi Biroului Plan – salarizare; aprobarea plăţii se face de către Rector sau Directorul Departamentului de Cercetare;

- evidenţa contractelor pe facultăţi, departamente, catedre, centre, colective precum şi relaţiile cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, CNCSIS şi alţi beneficiari privind derularea şi finalizarea contractelor se face la nivelul Departamentului de Cercetare;

- nerespectarea clauzelor contractuale de către beneficiar şi executant se soluţionează prin Serviciul Contencios al Universităţii.

Art. 2.8. Veniturile nete obţinute prin realizarea programelor de cercetare – dezvoltare se utilizează cu acordul coordonatorului de program şi cu avizul Rectorului sau al directorului departamentului de cercetare ştiinţifică. Aceste venituri se folosesc pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare, remunerarea personalului care a executat contractul, participări ştiinţifice interne şi internaţionale, căr ţi de specialitate, taxe de serviciu, de şcolarizare, de brevetare, afiliere, materiale publicitare şi cheltuieli de reprezentare, în conformitate cu strategia de dezvoltare a facultăţii (facultăţilor) căreia îi aparţine colectivul de cercetare.

CAPITOLUL 3

PROCEDURILE DE LUCRU ALE ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

3.1. Centrele de cercetare ştiinţifică Ca unitate de cercetare, cu sau fără personalitate juridica, Centrul de Cercetare Ştiinţifică /

Creaţie Artistică grupează personalităţi ştiinţifice ale comunităţii academice şi tineri cercetători aspiranţi la performante ştiinţifice şi oferă cadrul desfăşurării activităţilor de cercetare ştiinţifică şi formare a resurselor umane în domenii avansate ale ştiinţei.

Centrele de cercetare ştiinţifică pot funcţiona în cadrul catedrelor universitare, ca unităţi distincte sau departamente pe lângă catedre, facultăţi sau universitate.

Înfiinţare, funcţionarea şi acreditarea centrelor de cercetare ştiinţifică sunt reglementate de procedura P_ULBS_Cerc_02, parte integrantă a acestui regulament.

3.2. Finanţarea activităţii de cercetare ştiinţifică prin granturi, programe, contracte Grantul reprezintă o formă specifică de finan ţare, pe baze competitive, a temelor de

cercetare ştiinţifică de interes naţional, cu un pronunţat caracter de originalitate. Grantul, suma de bani nerambursabilă, se acorda unui cercetător individual / coordonatorul unei echipe de cercetare, pentru realizarea, într-o perioadă de timp determinată, a unei activităţi de cercetare ştiinţifică care aduce contribuţii la dezvoltarea cunoaşterii. Grantul poate asigura inclusiv finanţarea unor activităţi conexe activităţii de cercetare (procurarea de echipament de cercetare, realizarea de publicaţii sau brevetarea rezultatelor cercetării, comunicări ştiinţifice, burse de cercetare etc.).

Principiul acordării granturilor este competiţia la nivel naţional sau internaţional. Identificarea oportunităţilor de cercetare, elaborarea propunerilor de granturi, contractarea

granturilor, derularea, decontarea şi raportarea granturilor sunt reglementate în procedura P_ULBS_Cerc_03, parte integrantă a prezentului regulament.

3.3. Premierea rezultatelor deosebite în activitatea de cercetare Încurajarea performanţei în cercetare reprezintă una dintre priorităţile ULBS şi, în acest

scop, universitatea va premia cercetătorii care dovedesc rezultate de excep ţie.

95

ULBS va continua tradiţia acordării premiului de merit pentru tinerii cercetători, va institui premiul de merit pentru studenţii cu merite deosebite în activitatea de cercetare şi va studia oportunitatea acordării şi altor premii. Vor fi sprijiniţi cercetătorii care aspiră la câştigarea de premii naţionale şi internaţionale în domeniul cercetării ştiinţifice.

Stabilirea criteriilor de premiere, anunţarea şi desfăşurarea competiţiilor de premiere sunt reglementate în Procesul ULBS_Cerc_04, parte integrantă a prezentului regulament.

3.4. Evaluarea, ierarhizarea si recunoaşterea revistelor şi buletinelor ştiinţifice Odată cu creşterea rolului comunicării de masă – care îşi pune amprenta şi asupra

specificului dezvoltării ştiinţei - circulaţia informaţiei ştiinţifice joacă un rol tot mai important. În aceste condiţii, se impune ca cercetătorii să fie sensibilizaţi asupra importantei publicării articolelor în reviste cotate pe plan naţional şi internaţional, iar la nivel de universitate să fie sprijinite cele mai performante reviste ştiinţifice, în vederea cotării lor viitoare de către CNCSIS, ISI (Institute of Scientific Information) şi alte institute de evaluare scientometrică.

Evaluarea, ierarhizarea si recunoaşterea revistelor şi buletinelor ştiinţifice sunt reglementate în Procesul ULBS_Cerc_05, parte integrantă a prezentului regulament.

3.5. Raportarea, analiza şi îmbunătăţirea activităţii de cercetare ştiinţifică

Cuantificarea periodică a rezultatelor cercetării reprezintă una din pârghiile prin care poate fi evaluată eficacitatea şi eficienţa acestei activităţi şi prin care se pot stabili apoi oportunităţi de îmbunătăţire. ULBS va evalua anual activitatea cercetării ştiinţifice şi va răspunde prompt cerinţelor organismelor naţionale şi internaţionale referitoare la astfel de evaluări.

Rezultatele acestor evaluări vor fi analizate de către Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică şi vor fi propuse măsuri de îmbunătăţire, corelate cu adaptarea strategiilor, politicilor şi obiectivelor ULBS referitoare la cercetarea ştiinţifică.

Raportarea, analiza şi oportunitatea de îmbunătăţire a activităţii de cercetare ştiinţifică sunt reglementate în Procesul ULBS_Cerc_06, parte integrantă a prezentului regulament.

CAPITOLUL 4


Art. 3.1. Prezentul regulament a fost aprobat de către Senatul ULBS la data ................................., dată la care a intrat în vigoare .

Art. 3.2. Adoptarea regulamentului la evoluţia legislaţiei se face ori de câte ori este nevoie. Aprobat

Rector,

Prof. Univ. Dr. Ing. Constantin OPREAN

96

PROCEDURA STABILIREA PLAFOANELOR DE REGIE PENTRU

CONTRACTELE DERULATE DE ULBS

Art. 1. Precizări generale

Prezenta instrucţiune are ca obiectiv stabilirea unui plafon unitar pentru cheltuielile de regie percepute de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu la contractele de cercetare derulate de angajaţii săi. Prin termenul „contracte de cercetare” în contextul prezentului proiect se înţelege programe derulate prin următoarele organisme: - Banca Mondială (CNCSIS) - Uniunea Europeană - Granturi guvernamentale: CNCSIS; Academia Română etc. - Programe naţionale: Orizont; Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare etc. - Programe internaţionale (NATO, ERASMUS etc.) - Contracte de cercetare cu terţi; - Programe academice (CNFIS, Tempus, Socrates, Leonardo de Vinci etc.), acolo unde capitolul „cheltuieli de regie” este prevăzut.

Art. 2. Nivelul regiei percepute pentru lucrările efectuate în cadrul contractelor de cercetare 2.1. Cheltuielile de regie vor reprezenta 10% din totalul cheltuielile cu manopera. 2.2. Excepţie de la punctul 2.1. fac acele contracte de cercetare care impun o valoare fixă sau limită a regiei.

Art. 3. Categorii de cheltuieli decontate din regie 3.1.Cota de regie stabilită la art. 2, percepută din lucrările prestate şi facturate, va fi repartizată astfel:

- 40 % venituri proprii universitate; - 60% venituri proprii facultate.

3.2. Cheltuieli care vor fi decontate la nivel de universitate. Procentul de 40% perceput de universitate va fi repartizat astfel: - 10 % - cheltuieli pentru administrarea contractelor de cercetare, adică:

• transport (predare cereri de finan ţare, contractare, decontare, participare la sesiuni de informare etc.), aferente departamentului de cercetare ştiinţifică;

• cheltuieli materiale, aferente departamentului de cercetare ştiinţifică; - 20 % - alte cheltuieli la nivel de universitate pentru administrarea cercetării:

o cheltuieli de poştă, telecomunicaţii, FAX, Xerox, aferente departamentului de cercetare ştiinţifică;

o premii acordate tinerilor cercetători; o alte categorii de cheltuieli care pot fi acoperite legal din regie, cheltuieli ce se

impun ocazional în funcţie de necesităţile activităţilor efectuate; - 10% fond de dezvoltare al cercetării la nivelul universităţii.

97

3.3. Cheltuieli care vor fi decontate la nivel de facultate: - cheltuieli de întreţinere şi administrare a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea echipa de coordonare a contractelor; - cheltuieli de comunicaţii, FAX.

Art. 4. Data intrării în vigoare Prezenta procedură este parte integrantă a regulamentului cercetării ştiinţifice şi intră în vigoare odată cu aprobarea acestui regulament de Senatul ULBS. Rector, Prof. univ. dr. ing. Constantin OPREAN

98

PROCEDURA ÎNFIINŢAREA, FUNCŢIONAREA ŞI ACREDITAREA

CENTRELOR DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ


efectuarea ei

Documente, da te de ieşire şi responsabilul

pentru primirea lor


Analiza da telor ş i documentelor

la interfa ţă


la interfaţă

D oc ume ntaţi a de înfiinţar e ce ntr u

e ste c or ectă şi comp letă ?

Documentaţia înfiinţare centru - Cerere înfiinţare

centru - Fişa de definire

centru - Mod de organizare şi

statut

Director Centru de cercetare

propus Analiză documentaţie de înfiinţare centru

Director Dept. Cercetare

- Documentaţia înfiinţare centru

- Raport de analiză privind înfiinţarea Centrului – avizat de Dir Dept. Cercetare

-


DA

Analiză cerere de înfiinţare Centru în cadrul Comisiei Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică

Comis ia Senatului pentru Cercetare Şti intifică


1. Înfiinţarea centrelor de cercetare şt iinţifică

- Documentaţia înfiinţare centru

- Raport de analiză privind înfiinţarea Centrului – avizat de Dir Dept. Cercetare


- Raport de analiză privind înfiinţarea Centrului – avizat de Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică

Comisia Senatului pentru Cercetare

Ştiintifică Director Dept.

Cercetare

Cer ere a de înfiinţar e

Ce ntr u a fost aviz ată ?

NU

- Raport de analiză privind înfiinţarea Centrului – avizat de Comisia Senatului pentru Cercetare


propus

DA

Analiză cerere de înfiinţare a Centrului de Cercetare în cadrul Senatului

Senat

- Documentaţia înfiinţare centru (av izată)


- Proces Verbal Senat

Secretar Şef Director Dept.

Cercetare

C ere rea de înfiinţar e

Ce ntr u a fost aviz ată ?

NU

- Proces Verbal Senat

Şecretar Şef Director Centru

DA

- Înregistrare Centru - Aprobare Centru - Transmitere cerere


- Proces Verbal Senat - Cerere înfiinţare

centru

Şecretar Şef Director Dept.

Cercetare

- Registru evidenţă Centre

Secretar Şef + Director Dept. Cercetare

NU

- Decizie de înfiinţare centru

Rector

99


efectuarea ei

Documente, date de ieş ire şi responsabilul

pentru primirea lor

Documente, date de intrare ş i responsabilul pentru transmiterea lor


la interfaţă


la interfa ţă

- Statut de funcţionare - Contracte de cercetare, granturi


Derulare activitate, contracte de cercetare

Director Centru Colectiv centru

- Raport anual privind activitatea centrului de cercetare


2. Funcţionarea centrelor de cercetare ştiinţifică

Informare rectorat, decanate, cadre didactice privind acreditarea centrelor de cercetare


- Metodologii de acreditare a centrelor de cercetare

Organism de acreditare

- Adrese de informare - Site Web cu

informaţii necesare

Rectorat, Decanate Centru de

Comunica ţii

- Rapoarte anuale privind activitatea centrelor de cercetare


Raportul anual al activităţii de cercetare ştiinţifică


Raportul anual al activităţii de cercetare ştiinţifică

Rector Senat

3. Acreditarea centrelor de cercetare ştiinţifică la nivel naţional şi internaţional

Consiliere în vederea întocmirii dosarului de acreditare


- Întrebări privind întocmirea dosarului de acreditare

Directori centre

- Dosar de acreditare completat


Directori centre

- Dosar de acreditare completat

Cercetare Directori centre

- Avizare dosar de acreditare şi transmitere la semnat


- Semnare dosar de acreditare

Rector

Dosar acreditare semnat

Rector - Înregistrare dosar de

acreditare şi transmitere la organism de acreditare


- Dosare de acreditare - Numire comisie experţi


- Dosare de acreditare - Numire comisie experţi


- Aflare programare

evaluare externă şi anunţare directori centre


- Pregătire program evaluare externă

Directori centre

- Pregătire program evaluare externă

Director centru - Evaluare externă

Comisie experţi - Decizie evaluare

externă

Organism acreditare

- Decizie evaluare externă

Organism acreditare - Aflare rezultate

Director Dept. Cercetare - Rezultate evaluare

Director centru

100

Definirea procesului de înfiinţare, funcţionare şi acreditare a centrelor de cercetare ştiinţifică Scop proces: Sprijinirea cadrelor didactice ale universităţii în înfiinţarea, funcţionarea şi acreditarea

centrelor de cercetare ştiinţifică

Responsabil proces: Director Departament Cercetare


- Număr de centre de cercetare ştiinţifică înfiinţate / an

- Număr de centre de cercetare ştiinţifică acreditate / an

- Număr de centre de cercetare ştiinţifică funcţionale / an

- Valoare contracte derulate prin centrele de cercetare ştiinţifică / an

ANEXE

Denumire Formulare, Cod Evoluţie ediţie

etichete, ştampile formular Cerere înfiinţare centru de cercetare ştiinţifică

D_ULBS_cerc_02_

01

a/05/04

Fişa de definire centru de cercetare ştiinţifică

D_ULBS_cerc_02_

02

a/05/04

Registru de evidenţă Centre de Cercetare Ştiinţifică

D_ULBS_cerc_02_03

a/05/04

Raport de analiză privind înfiinţarea centrului de cercetare ştiinţifică

D_ULBS_cerc_02_04

a/05/04

101

CERERE INFIINTARE CENTRU DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Aprobat, Rector, Prof. univ. dr. ing. Constantin OPREAN

Stimate Domnule Rector Subsemnatul …………………………………………….. cu funcţia de ………………….

şi gradul ştiinţific de ……………………………………., angajat la facultatea

……………………………………………………………………………………………….

vă rog a aproba înfiin ţarea Centrului de Cercetare

..............................................................................................................................................

Anexez acestei Cereri Documentaţia de Constituire a Centrului

- Fişa de definire a Centrului de Cercetare

- Mod de organizare şi regulament de funcţionare

Data, Semnătura,

102

FISA DEFINIRE CENTRU DE CERCETARE STIINTIFICA Nr. inregistrare ULBS DATA: Zi: Luna: Anul: I. DENUMIRE CENTRU DE CERCETARE: 1. Numele directorului de centru:

2. Prenumele directorului centrului:

3. Grad didactic/de cercetare:

1. Profesor

2. Conferentiar

3. Sef lucrari (lector)/

4. FACULTATEA:

5. CATEDRA:

6. Adresa centrului:

7. Telefon centru:

8. Fax centru:

9. E-mail centru:

10. Persoana de contact centru:

11. Adresa:

12. Telefon:

13. Fax:

14. E-mail:

II. COMISIA:

1. Comisia de matematica si stiintele naturii

2. Comisia de stiinte ingineresti

3. Comisia de stiinte socio-umane si economice

4. Comisia de stiintele vietii si ale pamantului

5. Comisia de stiinte agricole si medicina veterinara

6. Comisia de stiinte medicale

7. Comisia de arte si arhitectura

103

III. DOMENIUL de cercetare in care se doreste a fi recunoscut centrul (unul singur):

A se vedea Anexa 1 site cercetare

IV. SUBDOMENIILE de cercetare in care se doreste a fi recunoscut centrul (maxim 3):

A se vedea Anexa 1 site cercetare

Numar membri colectiv centru:

LISTA MEMBRILOR CENTRULUI

(COLECTIVULUI DE CERCETARE)

Nr.crt

Numele si prenumele Gradul didactic/de cercetare

Angajat cu carte de munca in institutia in care functioneaza

centrul *

Semnatura

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

104

15

16

17

18

* nici un membru al centrului nu poate sa faca parte din colectivul de cercetare al unui alt centru si trebuie sa aiba activitatea profesionala de baza (Cartea de Munca) in institutia in care functioneaza centrul.

Director Centru de cercetare,

Nota: ♦ In componenta echipei centrului trebuie incluse toate categoriile de personal (profesori,

conferentiari, sef de lucrari, asistenti, doctoranzi, studenti la programele de studii aprofundate si

alte programe post-universitare).

♦ Cel putin 20% din personal trebuie sa fie tineri (asistenti, preparatori, doctoranzi, studenti la

studii aprofundate si alte programe post-universitare ).

♦ Prin semnatura, membrii colectivului centrului certifica faptul ca fac parte numai din colectivul

acestuia.

105

REGISTRU EVIDENTA CENTRE DE CERCETARE Nr. crt.

Denumire centru Director Facultatea Şedinţa Senatului în care a fost aprobată

înfiinţarea 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

106

RAPORT DE ANALIZĂ PRIVIND ÎNFIINŢAREA CENTRULUI DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

1. Date de identificare ale centrului

1.1. Denumire centru...................................................... 1.2. Director Centru ..................................................... 1.3. Data depunerii documentaţiei ................................. 2. Analiza Documentaţiei de înfiinţare a centrului

Documentaţia este: Corectă o Completă o

Avizat: Director Departament de cercetare ........................................................... (Numele şi prenumele, Data)

3. Decizia Comisiei Senatului pentru Cercetare Ş tiinţifică

3.1. Aprobarea dosarului de înfiinţare şi propunerea de înaintare Senatului o 3.2. Respingerea dosarului de înfiin ţare, cu decizia - inadecvat o - necesită completare o ..................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................... .....................................................................................................................................................

107

COMISIA SENATULUI PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Nr. crt.

Numele şi prenumele Semnătura

Data:

108

PROCEDURA FINANŢAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

PRIN GRANTURI, PROGRAME, CONTRACTE


efectuarea ei


pentru primirea lor



la interfaţă


la interfaţă

- Anunţuri competiţii - Site-uri Web

organisme cercetare - Publicaţii - Participări

conferinţe


Sintetizare informaţii şi transmitere către cei interesaţi


- Adrese, anunţuri competiţii

- Site web ULBS - Întâlniri, prezentări

Rectorat, Decanate, Catedre, Cadre

didactice

1. Identificare oportunităţi de cercetare

Propune rea de grant este core ctă şi

completă ?

NU

DA

Grantul a fost avizat ?

NU

- Tabel observaţii pentru propunerile neavizate

-

Director granr

DA

- Analiză propuneri granturi


Ştiinţifică Director Dept. Cercetare

- Propuneri granturi - Proces Verbal de avizare

granturi - Anexa 1 – Avizarea

propunerilor de granturi - Anexa 2 - Lista

propunerilor de granturi - Observaţii pentru

propunerile neavizate


2. Elaborarea propunerilor de granturi

- Adresă anunţ competiţie

- Site web cu informaţii necesare


Consiliere în elaborarea propunerilor de granturi

Director Dept. Cercetare +

Director grant

Propunere de grant

Director grant

- Adresă convocare Comisie Senat

Rector Director Dept.

cercetare

- Proces Verbal de avizare granturi

- Anexa 1 – Avizarea propunerilor de granturi

- Anexa 2 - Lista propunerilor de granturi



Şti inţifică Director Dept.

cercetare

- Semnare propuneri şi înregistrare

- Transmitere propuneri şi înregistrare

Rector, Dir. financiar-cont.


- Număr înregistrare propunere

Director granr

109


efectuarea ei

Documente, da te de ieşire şi responsabilul

pentru primirea lor



la interfaţă


la interfaţă

- Lista granturi câştigătoare

- Formular contract - Condiţii privind

contractarea


Întocmire documentaţie contractare

Director grant - Documentaţie

contractare


3. Contractarea granturilor

Doc. contr ac tare este

întoc mită c or ect ? NU

DA

- Documentaţie contractare


Verificare / Avizare documentaţie contractare

Director Dept. Cercetare Director Financiar-cont.

- Documentaţie

contractare avizată


- Documentaţie contractare avizată


- Semnare doc. contractare şi înregistrare

- Transmitere doc. contractare şi înregistrare


Cercetare

- Număr înregistrare contract

Director grant

4. Derularea, decontarea şi raportarea granturilor

- Contract

Director contract

- Derulare contract în conformitate cu obiectivele stabilite

Director contract

- Raport de cercetare intermediar / final

Director contract

- Contract - Legislaţia în vigoare

Director financiar – contabil

Dir. dept. cercetare

- Achiziţii echipamente / materiale

Director contract Dept. financiar-contabil

- Documentaţia financiar - contabilă

Director financiar - contabil

110


efectuarea ei


pentru primirea lor



la interfaţă


la interfaţă

- Raport de cercetare

Director contract

Analiză raport de cercetare în vederea avizării

Director Dept. cercetare

Dir. financiar-cont.

- Raport de cercetare avizat

Director financiar - cont


- Raport de cercetare avizat


Semnare raport de cercetare şi înregistrare Transmitere şi înregistrare

Rector Director Dept. cercetare

- Raport de cercetare

semnat

Director Contract Director dept.

Cercetare

DEFINIREA PROCESULUI DE FINANŢARE A ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ PRIN GRANTURI, PROGRAME,

CONTRACTE

Scop proces: Realizarea, de către cadrele didactice ale universităţii, de propuneri competitive pentru competiţiile naţionale şi internaţionale de granturi Responsabil proces: Director departament cercetare Indicatori de performanţă:

- Număr propuneri granturi / an - Valoare totală propuneri granturi / an - Număr propuneri în raport cu anul / anii precedenţi - Număr propuneri neavizate de Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică - Număr de propuneri declarate neeligibile de către organismul finanţator - Număr granturi acceptate / Număr granturi propuse - Valoare granturi acceptate / Valoare granturi propuse - Valoare granturi an curent / valoare granturi an anterior - Număr de granturi la care se sistează finan ţarea / an

111

ANEXE

Denumire Formulare, Cod Evoluţie ediţie etichete, ştampile formular

Proces verbal privind rezultatele evaluării propunerilor elaborate de către cadrele didactice ale Universităţii Lucian Blaga din Sibiu pentru competiţia de granturi ....

D_ULBS_cerc_03_

01

a/05/04

Anexa 1. Avizarea propunerilor de granturi ..............................de către membrii Comisiei Senatului pentru Cercetarea Ştiinţifică

D_ULBS_cerc_03_

02

a/05/04

Anexa 2. Lista propuneri granturi ......................... competiţia .........

D_ULBS_cerc_03_03

a/05/04

Adresă convocare comisie senat D_ULBS_cerc_03_04

a/05/04

112

PROCES VERBAL

privind rezultatele evaluăr ii propunerilor elaborate de către cadrele didactice ale Universităţii Lucian Blaga din Sibiu pentru competiţia de granturi

................................................

Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, întrunită pe data de ................., în scopul evaluării propunerilor elaborate de către cadrele didactice ale Universităţii Lucian Blaga din Sibiu pentru competiţia de granturi .................., hotărăşte următoarele:

1. Criteriile de evaluare a propunerilor de granturi CNCSIS sunt următoarele:

a. concordanta cu strategia de dezvoltare a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu; b. fezabilitatea proiectului din punctul de vedere al premiselor oferite de Universitatea

Lucian Blaga din Sibiu; c. respectarea normelor de deontologie ale cercetării.

2. Pe baza criteriilor formulate la punctul 1, Comisia avizează prin semnare în tabelul din Anexa 1, propunerile de granturi din Anexa 2.

Rector,


113

Anexa 1

Avizarea propunerilor de granturi ..............................de către membrii Comisiei Senatului pentru Cercetarea Ştiinţifică

Lista acestor propuneri se găseşte în Anexa 2

Către Facultatea: În atenţia: membrilor Comisiei Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică

D-nei / D-lui:

Rectorul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu convoacă Comisia Senatului pentru Cercetare

Ştiinţifică în data de .................., ora .................., în

................................................................, cu următoarea ordine de zi:

1. Avizarea propunerilor de granturi ...................... competiţia .............., întocmite de cadrele didactice ale universităţii. Aceste propuneri se găsesc la Directorul Departamentului de Cercetare Ştiinţifică, şi pot fi consultate începând cu data de

....................................

2. Probleme diverse.

Rector,


Nume şi prenume Facultatea Semnătura

114

PROCEDURA PREMII DE MERIT ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE

ŞTIINŢIFICĂ


efectuarea ei

D ocumente, date de ieşire ş i responsabilul

pentru primirea lor



la interfaţă

Analiza datelor ş i documentelor

la interfaţă

- Criterii competiţii anterioare

- Criterii CNCSIS, MEC etc


Stabilire criterii de premiere şi metodologie de participare la competiţie

Comis ia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică

Director D ept. Cercetare

Criterii de premiere şi metodologie de participare la competiţie

Director Dept. C ercetare

1. Stabilire criterii de premiere

Dosarul de competiţie este

corect şi complet ?

NU

DA

Dosarul a fost avizat ?

NU


-

Aplicant

DA

- Analiză dosare competiţie

Comisia Senatului pentru C ercetare


- Dosare competiţie - Proces Verbal de avizare

dosare - Anexa 1 – Avizarea

dosarelor de competiţie - Anexa 2 - Lista

propunerilor de - Tabel observaţii pentru

propunerile neavizate


2. Anun ţarea şi desfăşurarea competiţiei de premiere

- Adresă anunţ competiţie CNCSIS

- Adresă anunţ competiţie ULBS

- Site web cu informaţii necesare -formular candidatură

- metodologie


Consiliere în elaborarea dosarelor de competiţie

Director D ept. Cercetare +

Aplicant

Dosar competiţie

Aplicant


Rector Director D ept.

cercetare

- Proces Verbal de avizare dosare

- Anexa 1 – Av izarea dosarelor de competiţie

- Anexa 2 - Lista propunerilor de


- Stabilire câştigător

D irector Dept. cercetare





Rector Director Dept. Cercetare


Aplicant

- Premiere câştigător premiu

Senat

- Diplomă

Aplicant

115

Definirea procesului de premiere a rezultatelor deosebite în activitatea de cercetare ştiinţifică

Denumire proces: Premii de merit Scop proces: Premierea tinerilor cercetători şi a studenţilor cu rezultate deosebite în activitatea de cercetare Responsabil proces: Director departament cercetare Indicatori de performanţă:

- Număr propuneri premii / an - Grad de concordan ţă între punctaj autoevaluare şi punctaj final evaluatori - Premii câştigate la nivel naţional

ANEXE

Denumire Formulare, Cod Evoluţie ediţie

etichete, ştampile formular - Adresă anunţ competiţie CNCSIS D_ULBS_cerc_04_

01

a/05/04

- Adresă anunţ competiţie ULBS

D_ULBS_cerc_04_

02

a/05/04

Anexa 1. Avizarea propunerilor de premii ..............................de către membrii Comisiei Senatului pentru Cercetarea Ştiinţifică

D_ULBS_cerc_04_03

a/05/04

Anexa 2. Lista propuneri premii de cercetare ştiinţifică .........................

D_ULBS_cerc_04_04

a/05/04

116

Către Facultatea _____________________________ În atenţia: Domnului Decan Subiect: Premii de merit CNCSIS Termen: Stimate Domnule Decan,

CNCSIS lanseaza o noua competitie pentru acordarea premiilor anuale.

La nivelul fiecarei comisii de specialitate se va decerna cate un premiu "OPERA OMNIA" care va onora personalitati remarcabile din cercetarea stiintifica universitara, pentru intreaga lor activitate.

De asemenea, tot la nivelul fiecarei comisii de specialitate se acorda cate un premiu "IN HOC SIGNO VINCES" care poate fi insotit de distinctia "Magna cum Laude" sau "Cum Laude" pentru recompensarea performantelor deosebite ale tinerilor cercetatori. (pentru tineri, avand titlul de doctor in stiinte si cu varsta pana in 35 de ani).

Conditiile si formularele de inscriere la competitie se gasesc pe site-ul CNCSIS: http://www.cncsis.ro/ Va rugam sa transmiteti propuneri pentru aceasta competitie la Departamentul pentru Cercetare Ştiinţifică păna cel tirziu ............................................ Rector, Director Dept. Cercetare Prof. Univ. Dr. Ing. Constantin OPREAN

http://www.cncsis.ro/

117

Către Facultatea _____________________________ În atenţia: Domnului Decan Subiect: Premiul de merit pentru tineri cercetători Termen:

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu va organiza, şi în acest an, competiţia privind recompensarea tinerilor cu rezultate deosebite în activitatea de cercetare ştiinţifică.

Pentru a participa la această competiţie, participanţii trebuie să fie cadre didactice titulare la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu şi să aibă o vârsta mai mică de 35 de ani; Competiţia are în vedere şi o susţinere a participanţilor pentru competiţia organizată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior pentru acordarea premiului „IN HOC SIGNO VINCES". Din acest motiv, criteriile şi formularul de candidatură sunt cele ale CNCSIS. Pentru a participa la competiţia organizată de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu pentru acordarea „Premiului de merit pentru cercetarea ştiinţifică“, candidaţii vor completa formularul de candidatură, care se găseşte pe site-ul ULBS: ................................................................................. De asemenea, candidaţii vor depune un exemplar, "in extenso", din cea mai reprezentativă lucrare ştiinţifică Formularul de candidatură completat (1 exemplar tipărit şi sub forma electronică / pe dischetă) se va preda la Departamentul pentru Cercetare Ştiinţifică până la data de ......................

Evaluarea propunerilor se va face de către Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiinţifică astfel: - examinarea formularelor de candidatură şi a lucrării în extenso; - validarea / certificarea informaţiei; - stabilirea punctajului final.. Rector, Director Dept. Cercetare Prof. Univ. Dr. Ing. Constantin OPREAN

118

Anexa 1

Avizarea propunerilor de premii ..............................de către membrii Comisiei Senatului pentru Cercetarea Ştiinţifică

Lista acestor propuneri se găseşte în Anexa 2

Anexa 2

LISTA PROPUNERI PREMII DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ .........................

Nr. crt.

TIP Premiu

NUME APLICAN

T

PRENUME APLICANT

FACULTATEA EMAIL

Nume şi prenume Facultatea Semnătura

119

PROCEDURA EVALUAREA, IERARHIZAREA SI RECUNOAŞTEREA

REVISTELOR ŞTIINŢIFICE


efectuarea ei


pentru primirea lor



la interfaţă


la interfaţă

Documentaţ ia de evaluare revistă este c ore ctă şi

completă ?

Documentaţia de evaluare a revistei / buletinului ştiinţific - formular de aplicaţie

„Reviste ştiinţifice de specialitate)

- ultimele 5 apariţii

Secretar şti inţific facultate / prodecan Analiză documentaţie de

evaluare revistă / buletin ştiinţific


Documentaţia de evaluare a revistei / buletinului ştiinţific - Raport de analiză

privind acreditarea revistei / buletinului ştiinţific


DA

- Analiză cerere de acreditare a revistei / buletinului ştiinţific

Comisia Senatului pentru Cercetare Ştiintifică


Identificarea şi evaluarea la nivel ULBS a revistelor şi buletinelor ştiinţifice

Documentaţia de evaluare a revistei / buletinului ştiinţific - Raport de analiză

privind acreditarea revistei / buletinului ştiinţific


- Raport de analiză privind acreditarea

revistei / buletinului ştiinţific– avizat de Comisia Senatului pentru Cercetare


Ştiintifică Director Dept.

Cercetare

Cere rea de acreditare

re vistă a fost avizată ?

NU

- Raport de analiză privind acreditarea

- revistei / buletinului ştiinţific– avizat de Comisia Senatului pentru Cercetare

Secretar ş tiinţific facultate / prodecan

NU

- Documentaţia de evaluare a revistei / buletinului ştiinţific - Raport de analiză privind

acreditarea revistei / buletinului ştiinţific





Cercetare


Director grant

- Anunţare rezultate acreditare

Organism acreditare

- Informare şi actualizare bază de date cu reviste acreditate


- Bază de date cu reviste acreditate


120

Definirea procesului: Evaluarea, ierarhizarea şi recunoaşterea revistelor ştiinţifice

Scop proces: Sprijinirea colectivelor editurilor revistelor / buletinelor ştiinţifice în vederea

recunoaşterii acestora la nivel naţional şi internaţional

Responsabil proces: Director Departament Cercetare


- Număr de reviste / buletine ştiinţifice acreditate / an comparativ cu anii precedenţi.

121

PROCEDURA RAPORTAREA, ANALIZA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII

DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Act ivitatea şi responsabilul pentru

efectuarea ei

Documente, date de ieşire ş i responsabilul

pentru primirea lor



la interfaţă

Analiza datelor ş i documentelor

la interfaţă

- Cerinţe rapoarte anuale ULBS;

- Cerinţe rapoarte anuale MEC;

- Cerinţe rapoarte anuale CNCSIS

- Alte rapoarte


Transmiterea la rectorat şi facultăţi a cerinţe lor de raportare


- Adresă raportare - Metodologie de

raportare - Site web

-

Rector, decani, şefi catedre, cadre

didactice Centru Comunicaţi i

1. Identificare cerinţe ale raportării

Raportul este corect şi complet ?

NU

DA

- Analiză raport de cercetare



- Raport cercetare - Proces Verbal de avizare

raport de cerce tare


2. Anunţarea şi desfăşurarea activităţii de raportare

- Adresă raportare - Metodologie de

raportare - Site web

Director D ept. Cercetare

Consiliere în e laborarea raportului

Director Dept. Cercetare + secretari ştiinţifici /

prodecani

Raport de cercetare



- Raport cercetare


cercetare

- Proces Verbal de av izare raport de cercetare

Director D ept. cercetare

- Semnare raport şi înregistrare

- Transmitere raport şi înregistrare


Cercetare

- Număr înregistrare raport


- Rezultatele evaluării raportării

Organism de cercetare

- Evaluarea rezultatelor cercetării şi stabilirea măsurilor de îmbunătăţire

Rector + Comis ia Senatului pentru Cercetare+ Director

Dept. Cercetare - Măsuri de

îmbunătăţire (care vor fi inc luse în planurile strategice, operaţionale )

Director dept. cerc.

122

Denumire proces: Raportarea rezultatelor cercetării Scop proces: Realizarea de rapoarte de cercetare la solicitarea conducerii ULBS şi a organismelor externe (CNCSIS, MEC, Institutul de Statistică etc.) Responsabil proces: Director departament cercetare Indicatori de performanţă:

- Valoare indicatori CNCSIS an curent în raport cu anii precedenţi - Număr erori în formularele de raportare - Grad de concordan ţă raport ULBS / raport CNCSIS / MEC

123

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL U.L.B.S.

CAPITOLUL 1. PREAMBUL

Art.1. Statut Consiliul de administraţie reprezintă o instituţie importantă în managementul ULBS. Consiliul de administraţie determină, prin avizările sale, politica şi strategia universităţii, reglează organizarea şi funcţionarea universităţii, dar numai sub aspectul gestionării resurselor financiare, personalului şi patrimoniului universităţii.

CAPITOLUL 2.

Art.2. Consiliul de administraţie al U.L.B.S. este format din membrii permanenţi, reprezentanţi ai facultăţilor, colegiilor, departamentelor şi serviciilor administrative.

Art.3. Componenţă. Rectorul, prorectorii, secretarul ştiinţific al Senatului, decanii facultăţilor, Directorul general administrativ, Directorul General Adjunct, Directorul financiar contabil, Directorul de Bibliotecă, Director al Colegiului Universitar, Şeful Serviciului SRUBD, Secretarul şef, Consilierul juridic şi reprezentantul administratorilor şefi sunt membrii de drept, permanenţi în Consiliul de administraţie. Mai pot fi membrii în Consiliul de Administraţie, după caz, Directori de departament, şeful serviciului tehnic, şeful serviciului administrativ, şeful biroului aprovizionare, Şeful biroului salarizare, Şeful biroului RU. Art.4. Reprezentaţii sindicatelor reprezentative, potrivit legii sunt invitaţi de drept la şedinţele Consiliului de Administraţie. Reprezentanţii studenţilor sunt invitaţi când se dezbat probleme legate de viaţa studenţească. Pot fi invitate şi alte persoane funcţie de problemele care se dezbat în diferite reuniuni.

CAPITOLUL 3.

Art.5. Funcţionare. Consiliul de administraţie funcţionează pe baza aprobării ob ţinute din partea Rectorului şi a Senatului U.L.B.S. cărora li se subordonează şi raportează despre activitatea sa.

Art.6. Consiliul de administraţie se întruneşte pentru şedinţa ordinară o dată pe lună sau ori de câte ori este nevoie, la convocare Preşedintelui Consiliului de Administraţie, iar în lipsa acestuia, a Prim Vicepreşedintelui, ori la solicitarea unei treimi din numărul membrilor Consiliului de Administraţie.

Art.7. Dezbaterile Consiliului de administraţie sunt conduse de Preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către Prim Vicepreşedinte.

Art.8. Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi. Dacă nu este îndeplinită această condiţie, şedinţa Consiliului de administraţie se poate reprograma într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeaşi ordine de zi.

Art.9. Deciziile Consiliului de administraţie se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, dar nu mai puţin de jumătate plus unul din numărul total al membrilor.

124

Art.10. Rectorul U.L.B.S . are dreptul să convoace Consiliul de administraţie ori de câte ori este necesar.

CAPITOLUL 4.

Art.11. Consiliul de administraţie analizează, avizează şi propune spre aprobare Biroului de Senat sau Senatului - în funcţie de situaţie - următoarele:

a) asigură gestionarea operativă a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu în plan

economic şi administrativ;

b) crearea unei filiale sau a oricărei structuri funcţionale (departamente, facultăţi,

servicii, etc.);

c) achiziţionarea de imobile (proprietate, concesionare, prin închiriere);

d) achiziţionarea sau transferul de bunuri mobile;

e) angajarea de credite, asumarea unor responsabilităţi materiale;

f) formarea de depozite bancare;

g) acceptarea de donaţii;

h) constituirea unui fond de premiere la nivelul ULB, din venituri nete realizate

suplimentar faţă de bugetul iniţial aprobat pentru activităţile finan ţate integral din

venituri proprii, în limita a 30% din acestea, pentru stimularea personalului cu o

activitate deosebită. Stabilirea persoanelor, a procentului de majorare salarială sau a

cuantumului premiului individual se va face de consiliul de administraţie al ULB.

Alte atribuţii: a) urmăreşte modul de utilizare a resurselor financiare pentru investiţii, RK,

consolidări, dotări;

b) stabileşte criteriile de alocare, pe facultăţi, colegii, departamente şi alte subunităţi a

părţii care le revine din finanţarea de bază şi din finanţarea complementară. Aceste

alocări se fac în termen de maxim o lună de la data aprobării bugetului universităţii;

c) modul de utilizare a veniturilor proprii ale universităţii;

d) analizează şi avizează propunerile cu privire la activităţile finan ţate din surse

bugetare;

e) analizează şi avizează proiectul anual de buget şi-l prezintă Rectorului şi Senatului;

f) analizează şi avizează raportul anual economico-financiar întocmit de D.G.A. şi

D.F.C. care este supus aprobării Senatului;

g) avizează programul de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior din ţară şi

străinătate cât şi acordurile de schimbări în cadrul programelor universitare dar

numai sub aspectul gestionării resurselor financiare şi al patrimoniului universităţii;

125

h) analizează şi avizează planurile strategice şi planurile operaţionale economico –

financiare, cu precădere din perspectiva efectelor;

i) analizează şi propune departamentelor şi facultăţilor măsuri pentru creşterea

eficienţei utilizării resurselor;

j) analizează toate activităţile legate de îmbunătăţirea vieţii studenţeşti în cămine şi

cantine;

k) analizează taxele de şcolarizare cât şi celelalte taxe urmărind ca acestea să nu fie mai

mici decât alocaţia bugetară pe fiecare domeniu şi le propune spre validare Senatului;

l) analizează cifrele de şcolarizare în funcţie de solicitarea pieţei cât şi de situaţia

financiară a fiecărei facultăţi;

m) întocmeşte programul managerial anual;

n) avizează premiile şi stimulentele pentru întreg personalul;

o) analizează statele de funcţiuni ale facultăţilor şi ale Direcţiei Generale

Administrative şi le avizează numai dacă există sursele financiare de venituri; le

supune spre aprobare Senatului;

p) analizează şi avizează propunerile cu privire la alocarea spaţiului de învăţământ şi

cercetare.

Art.12. Membrii Consiliului de administraţie sunt obligaţi să semneze, în speţă să respecte, un angajament de confidenţialitate. Membrii Consiliului de administraţie pot primi o creştere procentuală la salariu pentru activitatea desfăşurată în cadrul Consiliului de administraţie.

Art.13. Membrii Consiliului de administraţie care nu participă la trei şedinţe ale Consiliului de administraţie nu primesc procentul de majorare iar la cinci absenţe nemotivate sunt înlocuiţi din Consiliul de administraţie.

Art.14. Activitatea operativă dintre două şedinţe ale Consiliului de administraţie este desfăşurată de Biroul Consiliului de administraţie şi supusă aprobării săptămânale a Biroului de Senat. Componenţa Biroului este următoarea: Consiliul de administraţie este condus de un birou format din:

- preşedinte - Rectorul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu;

- vicepreşedinte în exerciţiu - prorectorul cu probleme economice şi strategice;

- vicepreşedinte – Directorul general administrativ;

- vicepreşedinte – reprezentantul administratorilor şefi;

- membrii – Prorectorul cu probleme de învăţământ, Prorectorul cu probleme juridice,

Directorul financiar contabil, Directorul general adjunct, Consilierul juridic, Şeful

SRUBD;

126

REGULAMENT DE ALEGERI ALE ORGANELOR DE CONDUCERE ALE

UNIVERSITĂŢII „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU.

CAP. I – PRINCIPII Art. 1. – În Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, conducerea activităţii este realizată prin organe colective de conducere. Conducerea universităţii este formată din conducerea academică şi conducerea administrativă. Conducerea administrativă este subordonată conducerii academice. Conducerea academică este electivă. Conducerea administrativă este numită de către rector în condiţiile legii. Alegerile organelor de conducere sunt atributul exclusiv al persoanelor titulare care fac parte din colectivele la care se referă. Sunt funcţii de conducere eligibile următoarele: rector, prorector, secretar ştiinţific al Senatului, decan, directorul Colegiului, prodecan, secretar ştiinţific al Consiliului Facultăţii, şef de catedră, director de departament. Pentru funcţiile de rector şi decan, candidatura, însoţită de curriculum vitae şi programul managerial, se anunţă cu 15 zile înainte de data alegerilor. Nu pot exercita funcţii de conducere persoane care ocupă funcţii de conducere în alte instituţii şi nu au carte de muncă în U.L.B.S. Art. 2. – Adunările de alegeri sunt legal constituite numai în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor titulari ai colectivului respectiv. Art. 3. – Alegerile se fac pe bază de vot direct şi secret. Art. 4. – Fiecare persoană are dreptul la un singur vot. Art.5 .– Se declară alese într-un organ de conducere persoanele care obţin cel puţin majoritatea simplă, în ordine descrescătoare a voturilor exprimate „pentru”. Prin majoritatea simplă se înţelege cel puţin „jumătate plus unu” voturi „pentru” din totalul voturilor valabile exprimate. Art. 6. – Mandatul organelor de conducere are o valabilitate de 4 ani. Mandatul începe din momentul validării alegerilor. În perioada aflată între data alegerilor şi cea la care intră în funcţie noile organe de conducere, întreaga activitate este asigurată de organele în funcţie în momentul alegerilor. Art. 7. – Începând cu data promulgării Legii Învăţământului nr. 84/ 1995, rectorul şi decanul nu pot fi aleşi în aceeaşi funcţie de conducere decât cel mult două mandate consecutive. Art. 8. – În conformitate cu Ordinul M.E.C.T. cu privire la desfăşurarea alegerilor conducerilor academice din învăţământul superior acreditat, în funcţiile de rector, prorector, decan, prodecan, secretar ştiinţific, director colegiu, director de departament şi şef de catedră pot fi alese numai persoane cu funcţia didactică de profesor sau conferenţiar. Pentru situaţii deosebite, prevăzute în lege, se respectă prevederile acesteia. De asemenea, candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să dispună de o bogată experienţă în activităţile didactice şi de cercetare; b) să aibă calităţi manageriale; c) să cunoască foarte bine legislaţia în vigoare referitoare la sistemul de

învăţământ din România şi din sistemul european; d) să facă dovada clară a comunicării cel puţin într-o limbă străină de circulaţie internaţională; e) să nu fie angajat în alte activităţi astfel încât să intervină conflicte de interese între activitatea desfăşurată în universitate şi alte tipuri de activităţi pe care candidatul le poate desfăşura.

127

Art. 9. – Pentru funcţia de rector pot candida numai persoane care au funcţia didactică de profesor şi dispun de calităţile enumerate la art. 8. Art. 10. – Se recomandă ca în structurile academice de conducere să fie alese persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 şi care nu împlinesc vârsta de pensionare pe perioada exercitării mandatului. Art. 11. - În timpul unui mandat nu este permis cumulul de funcţii de conducere. Art. 12. - Reprezentanţii studenţilor în organele colective de conducere trebuie să aibă rezultate foarte bune în pregătirea profesională exprimate printr-o medie – în anii precedenţi – de minimum 8,50. Ei nu pot fi aleşi din anul I şi anii terminali. Numărul reprezentat de studenţi este de 25% din totalul membrilor organului colectiv de conducere. Art. 13. - Directorul Colegiului este ales de către Senat, la propunerea rectorului, în aceeaşi şedinţă. Art. 14. - Validarea alegerilor se face în mod ierarhic de către actualele organe colective de conducere. Confirmarea rectorului se face de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin Ordin. Art. 15. – Organizarea alegerilor şi responsabilitatea pentru desfăşurarea acestora, revin biroului Senatului U.L.B.S. şi birourilor Consiliilor facultăţilor. Comisia de numărare a voturilor va fi formată din 3-5 persoane alese în şedinţa respectivă.

Şedinţele de alegeri sunt conduse de decanii de vârstă, iar procesele verbale se semnează de către aceştia şi observatorii biroului Senatului sau ai Consiliilor facultăţilor.

CAP. II – STRUCTURA CATEDRELOR, CONSILIILOR FACULTĂŢILOR ŞI A SENATULUI

Art. 16. – Catedra este constituită din totalul cadrelor didactice titulare cuprinse în statul de funcţiuni pe anul în curs. Art. 17. - În accep ţiunea statutului „personal didactic”, în categoria titularilor intră şi cadrele didactice cu posturi rezervate, în conformitate cu art. 101 din Legea 128/1997. Conform art. 101 „(1) Cadrele didactice titulare, alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Preşedinţiei, al Guvernului şi în Ministerul Învăţământului, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada cât îndeplinesc aceste funcţii. (2) Prevederile alin. 1 se aplică şi cadrelor didactice titulare care îndeplinesc funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, îndrumare şi control în sistemul de învăţământ, cultură, tineret şi sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic, precum şi cadrele didactice titulare numite ca personal de conducere sau în funcţii de specialitate specifice la comisiile şi agenţiile din subordinea Preşedinţiei, a Parlamentului sau a Guvernului” Art. 18. – Consiliul Facultăţii este alcătuit din decan, prodecani, administrator şef de facultate, secretarul ştiinţific, directorii de departamente (în limita locurilor care revin fiecărui departament), şefii de catedre (în limita locurilor care revin fiecărei catedre), alţi reprezentanţi ai cadrelor didactice aleşi de catedre şi din reprezentanţi ai studenţilor al căror număr este stabilit conform art. 12. alin. 2.

128

Art. 19. – Senatul Universităţii este alcătuit din rector, prorectori, director general administrativ, secretar ştiinţific, decanii facultăţilor (în limita locurilor care revin fiecărei facultăţi), alţi reprezentanţi ai catedrelor didactice aleşi de catedre şi din reprezentanţii studenţilor al căror număr este stabilit conform art. 12. alin. 2.

CAP. III – NORMA DE REPREZENTARE Art. 20. – Potrivit hotărârii Senatului, Senatul Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu este alcătuit din 73 de membri din care: 54 cadre didactice, 1 reprezentant al personalului administrativ (directorul general administrativ conform Ordinului Nr. 5647/1997) şi 18 studenţi. Art. 21 - Numărul de membri în Senat şi în Consiliile facultăţilor este determinat în conformitate cu normativul de mai jos: număr de posturi didactice: număr de membri: până la 50 maxim 15 membri între 51 – 100 maxim 29 membri între 101 – 500 maxim 41 membri

între 501 – 1000 maxim 55 membri între 1001 – 1500 maxim 75 membri Norma de reprezentare în Senatul ULB Sibiu este în conformitate cu tabelul de mai jos:

Numărul de membri şi norma de reprezentare în Consiliul facultăţii se aprobă în şedinţa de Consiliu a facultăţii.

Art. 22. – Numărul de posturi de prodecani este stabilit astfel: - pentru facultăţi cu până la 1.000 de studenţi 1 prodecan - pentru facultăţi cu un număr cuprins între 1.001 – 2.000 studenţi 2 prodecani - pentru facultăţi cu peste 2.001 studenţi 3 prodecani Art. 23. – Numărul de posturi de prorectori este stabilit astfel: - între 1.500 – 3.000 de studenţi 1 prorector

Nr. crt. Facultăţi Număr cadre didactice Număr studenţi 1. Medicină 7 1 2. Ştiinţe 9 2 3. Istorie şi Patrimoniu 2 1 4. Inginerie 11 3 5. Teologie 2 1 6. Litere şi Arte 8 2 7. Jurnalistică 2 1 8. Drept 4 3 9. SAIAPM 4 1 10. Ştiinţe economice 4 2 11. DPPD 1 - 12. Colegiu - 1

TOTAL 54 18

129

- între 3.000 – 6.000 de studenţi 2 prorectori - între 6.000 – 11.000 de studenţi 3 prorectori - între 11.000 – 15.000 de studenţi 4 prorectori

CAP. IV – ALEGERILE DE LA NIVELUL CATEDRELOR Art. 24. – Catedra este unitatea structurală de bază care realizează activităţi didactice, de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi microproducţie. Funcţional catedra aparţine de o anumită facultate. O catedră poate deservi una sau mai multe facultăţi, una sau mai multe secţii de specialitate. La catedră se aleg:

a) – şeful de catedră şi birou acesteia; b) – reprezentanţi în consiliul facultăţii; c) – reprezentanţi în Senatul Universităţii La alegerile pe catedră participă toate cadrele didactice titulare.

Art. 25. – În scopul unei prezentări cât mai eficiente a problemelor catedrelor se recomandă

ca reprezentanţii acestora în Consiliul facultăţii şi în Senat să fie aleşi dintre cadrele didactice cu o carieră universitară bogată şi cu calităţi manageriale. Art. 26. – În catedrele care girează secţii de specializare, şeful de catedră se recomandă să fie ales dintre cadrele didactice care predau la aceste secţii. Art. 27. – Şedinţa de alegeri este condusă de decanul de vârstă şi are următoarea ordine de zi:

- informare asupra activităţii depuse, prezentată de către şeful de catedră; - alegeri. Art. 28. – Alegerea şefului de catedră se face astfel: a) Oricare membru al catedrei poate face o propunere ţinând cont de calităţile pe care

şeful de catedră trebuie să le îndeplinească – enumerate la art. 8 şi 25 – din prezentul regulament. De asemenea se poate depune o candidatură proprie. b) Dacă la deschiderea buletinelor de vot se constată că un candidat a obţinut majoritatea simplă, acesta este declarat ales;

c) Dacă nu se îndeplineşte cazul expus la punctul anterior, urmează un nou tur de scrutin, în care concurează numai primele două persoane, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, iar în caz de balotaj, toate candidaturile aflate în această situaţie; d) Dacă la numărarea voturilor numărul persoanelor care au obţinut majoritatea de voturi „pentru” este mai mic decât numărul locurilor, atunci se consideră aleşi numai cei care au obţinut majoritatea şi urmează un nou tur de scrutin în care concurează numai persoanele care au obţinut cele mai multe voturi, chiar dacă nu au întrunit majoritatea şi al căror număr este mai mare cu 1 faţă de numărul locurilor rămase vacante.

Art. 29. – Reprezentanţii studenţilor în consiliul facultăţii sunt aleşi în adunări generale ale anilor sau secţiilor după proceduri similare celor descrise la art. 28 şi în conformitate cu norma de reprezentare. În cadrul unei şedinţe a tuturor reprezentanţilor studenţilor în Consiliile facultăţilor se aleg reprezentanţii în Senat.

130

CAP. V – ALEGERILE DE LA NIVELUL FACULTĂŢII

Art. 30. – La convocarea decanului în funcţie, se reunesc membrii Consiliului care îşi încheie mandatul precum şi membrii noului Consiliu. În cadrul şedinţei, condusă de decanul de vârstă al noului Consiliu, la primul punct al ordinii de zi decanul prezintă o informare a activităţii desfăşurate în decursul mandatului. Informarea este urmată de discuţii. La prima parte a adunării, – analiza activităţii depuse – pot participa toţi membri comunităţii didactice din facultate. La punctul al doilea al ordinii de zi se procedează la validarea alegerilor de la nivel de catedră de către vechiul Consiliu al facultăţii. După validare, în sală rămân numai membrii noului Consiliu. Validarea constă în prezentarea listei celor aleşi şi ea se poate face numai dacă alegerile s-au desfăşurat în conformitate cu regulamentul alegerilor şi dacă nu există contestaţii. Art. 31. – Biroul consiliului facultăţii este format din decan, prodecan(i), secretar ştiinţific, administrator şef de facultate. Decanul este preşedintele biroului. Art. 32. – Alegerea membrilor noului organ executiv de conducere se face prin depunere de candidatură cu 15 zile înainte de data stabilită pentru alegeri., cu excepţia administratorului şef.

Se procedează în continuare într-un mod similar celui descris la art. 28, b, c, d. Art. 33. – Persoana aleasă în funcţia de decan face propuneri pe funcţii conform cu

normativul cuprins în Cap. III pentru ceilalţi membri ai biroului din lista de candidaturi depuse. La facultăţile cu mai multe catedre, decanul, prodecanul(i) şi secretarul ştiinţific se

recomandă să facă parte din catedre diferite. Pentru fiecare funcţie se repetă procedura folosită la alegerea decanului. Art. 34. – Nealegerea prin vot a unei persoane propusă de către decan impune formularea

unei noi propuneri. Art. 35. – Cu ocazia şedinţei de alegeri, se întocmeşte un proces verbal în care se

menţionează persoanele propuse, numărul de voturi ob ţinute, precum şi men ţiunea dacă alegerile s-au desfăşurat în condiţii legale, cu respectarea acestor instrucţiuni.

CAP. VI – ALEGERILE LA NIVELUL UNIVERSITĂŢII Art. 36. – La convocarea rectorului în funcţie se reunesc membrii Senatului care îşi încheie

mandatul precum şi membrii noului Senat. În cadrul şedinţei, condusă de decanul de vârstă al noului Senat, la primul punct al ordinii de zi, rectorul prezintă o informare a activităţii desfăşurate în decursul mandatului care se încheie. Informarea este urmată de discuţii.

La punctul al doilea al ordinii de zi se procedează la validarea alegerilor pentru funcţiile de conducere din facultăţi.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor Regulamentului alegerilor, Senatul va hotărî organizarea de noi alegeri în termen de o săptămână de la data luării deciziei de invalidare.

După epuizarea şi acestui punct al ordinii de zi, în sală rămân numai membrii noului Senat. Art. 37. – Alegerea rectorului se face prin depunere de candidatură în nume propriu de către

persoane care consideră că dispun de calităţile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţiei şi îndeplinesc condiţiile enumerate la art. 8 şi 9.

Art. 38. – La alegerea propriu-zisă se procedează în continuare aşa cum este descris la art.: 33, 34 şi 35 adaptate corespunzător.

Se recomandă ca rectorul, prorectorii şi secretarul ştiinţific al ULBS să facă parte/să provină din facultăţi diferite.

Dacă în şedinţa Senatului sunt alese în funcţii de conducere la nivelul universităţii persoane care au fost anterior alese în funcţii de conducere la nivelul facultăţilor sau catedrelor, Senatul confirmă alegerea pe funcţia superioară urmând ca în termen de o săptămână să se organizeze alegeri pentru funcţia rămasă vacantă.

131

Art. 39. – Modul de organizare a biroului Senatului şi atribuţiile fiecărei funcţii sunt stabilite ulterior.

CAP. VII – DISPOZIŢII FINALE Art. 40. – La începutul fiecărui an universitar se procedează la alegeri parţiale pentru

completarea locurilor devenite vacante. Art. 41. – Prezentul regulament face parte din Carta Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu

şi este adoptat de către Senat. Art. 42. – Prezentul regulament poate fi modificat numai de către Senatul universităţii, prin

votul afirmativ a cel puţin „jumătate plus unu” din numărul membrilor Senatului U.L.B.S. prezenţi la şedinţă, care trebuie să reprezinte cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor Senatului U.L.B.S., (conform art. 146 din Legea 84/1995).

Art. 43. – Metodologia de alegeri se afişează în facultăţi cu cel puţin două săptămâni înainte de demararea alegerilor propriu-zise.

Art. 44. - Calendarul desfăşurării alegerilor

La nivel reprezentare studenţi: 12 – 20.01.2004 La nivel de catedre: 12 – 30.01.2004 La nivel de facultăţi: 10 – 20.02.2004 La nivel de Senat 15.03.2004

Art.45. – Prezentul Regulament a fost aprobat în Şedinţa Senatului Universităţii „Lucian

Blaga” din Sibiu din data de 16.12.2003.

132

REGULAMENT DE ACORDARE A TITLURILOR ONORIFICE

CAP. 1

Art.1. Potrivit cu Carta ULB Sibiu, Senatul ULB Sibiu poate conferi titlurile onorifice de “Doctor Honoris Causa”, “Senator de Onoare” precum şi alte titluri de onoare unor persoane cu contribuţii remarcabile în domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii, spiritualităţii sau unor personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice sau publice care au merite deosebite faţă de universitate (cap.5 – art.20 /22). Persoanele care au desfăşurat activităţi de o importanţă deosebită în folosul unei / unor facultăţi vor putea fi distinse cu titluri onorifice ale facultăţii / facultăţilor respective “Partener de Onoare al Facultăţii”, Membru de Onoare al Consiliului Facultăţii” s.a.

ACORDAREA Titlului de “Doctor Honoris Causa”

CAP. 2.

Art. 2. Titlul de “Doctor Honoris Causa” reprezintă cea mai înaltă disticţie onorifică acordată de Senatul ULB Sibiu unor persoane cu contribuţii remarcabile în domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii, spiritualităţii sau unor personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice sau publice care au merite deosebite faţă de universitate;

CONDIŢII DE ACORDARE

Art. 3. Persoanele propuse pentru acordarea titlului de DHC trebuie, în principiu, să îndeplinească următoarele condiţii:

- Să deţină titlul ştiinţific de Doctor; - Întreaga sa activitate să se distingă prin contribuţie remarcabilă în domeniul ştiinţei,

tehnicii, culturii, spiritualităţii sau vieţii publice naţionale sau internaţionale; - Pot sprijini prin acţiuni deosebite şi concrete ULB Sibiu; - Să fi desfăşurat o activitate laborioasă în slujba ULB Sibiu;

PROCEDURA DE ACORDARE

Art. 4. Referatele de Propuneri pentru titlul onorific de DHC se adresează Biroului Senatului şi se pot face de către Catedre, Consiliile Facultăţilor sau Biroul Senatului cărora le revin următoarele obligaţii: Art. 5. Obligaţiile Catedrelor:

o a. Primesc şi Examinează propunerile de acordare a titlurilor DHC şi le consemnează în procesul verbal al şedinţei de catedră ;

o b. Întocmesc referatele de susţinere a propunerii pe care le înaintează Decanatelor şi Consiliilor Facultăţilor pentru aprobare, aprobare consemnată în procesul verbal al Consiliului Facultăţii şi vizată de secretarul ştiinţific şi decan;

133

o c. După această etapă solicită personei nominalizate un Curriculum Vitae şi o listă detaliată de lucrări;

o d. Solicită două referate de recomandare unor specialişti marcanţi în domeniu cu grad didactic de profesor, desemnaţi de către Decanul Facultăţii;

o e. Înaintează Secretarului Ştiinţific al Facultăţii în vederea prezentării acestuia Secretariatului Ştiinţific al Senatului ULBS, dosarul cu următoarele acte: § Referatul de susţinere a propunerii; § Extrasul procesului verbal al şedin ţei Consiliului Facultăţii vizat de către

Secretarul Ştiinţific al Facultăţii şi Decan în urma şedinţei în care s-a discutat şi aprobat propunerea;

§ Curriculum Vitae şi lista de lucrări; § Referatele de recomandare a specialiştilor în domeniu;

Art. 6. Obligaţiile Facultăţilor: o a. Pe baza referatului catedrei, discută şi votează în Consiliul Facultăţii

propunerea; aprobarea propunerii necesită o majoritate simplă în cadrul unei prezenţe de cel puţin 2/3 din membrii Consiliului Facultăţii;

o b. Întocmesc extrasul procesului verbal al şedinţelor de consilii în care s-au aprobat propunerile; secretarii ştiinţifici şi decanii vizează aceste extrase de procese verbale;

o c. Secretarul ştiinţific: § Întocmeşte pe baza referatului de propunere a catedrei, CV-ului şi listei

de lucrări, Textul de “Laudatio” prezentabil în cazul aprobării acordării titlului;

§ Controlează întocmirea corectă şi completă a dosarului care va fi remis Secretarului Ştiinţific al Senatului ULB Sibiu în vederea prezentării acestuia în Biroul Senatului;

§ Mobilizează personalul facultăţii pentru a participa la ceremonia acordării titlului de DHC;

§ Împreună cu Directorul Administrativ al Facultăţii colaborează cu Responsabilul de Protocol al Rectoratului ULB Sibiu în vederea unei bune pregătiri şi desfăşurări a ceremoniei.

§ Înaintează dosarul complet Secretariatului Ştiinţific al Senatului ULBS în vederea prezentării acestuia în Biroul Senatului;

Art. 7. Obligaţiile Secretarului Ştiinţific al ULB Sibiu: o a. Primeşte dosarul de propunere de doctorat pe care-l prezintă în şedinta de

Birou de Senat pentru avizare; o b. După avizul Biroului Senatului, întocmeşte şi înaintează propunerea către

Rector şi Senat spre aprobare; o c. Informează:

§ Facultăţile despre decizia senatului, data şi locul desemnate de către Rector pentru ceremonia acordării titlului în cadrul şedinţei festive de senat;

§ Mass – media despre eveniment; o d. Invită personalităţi din administraţia şi instituţiile Sibiului la ceremonia de

acordare a titlului; o e. Organizează şi pregăteşte şedinţa de desfăşurare a ceremoniei de acordare a

titlului, inclusiv documentele de recunoaştere a titlului acordat. Art. 8. Hotărârea privind acordarea titlului de DHC al ULB Sibiu este luată în şedinţă de către plenul Senatului Universităţii.

134

ACORDAREA TITLULUI DE “SENATOR DE ONOARE” A ULB SIBIU

Art. 9. Titlul de “Senator de Onoare”reprezintă o recunoaştere a meritelor unor personalităţi care au contribuit în mod deosebit la dezvoltarea ULB Sibiu, la creşterea prestigiului naţional şi internaţional al ULB Sibiu;

CONDIŢII DE ACORDARE

Art. 10. Titlul poate fi acordat:

• Unor profesori pensionaţi sau profesori consultanţi care au activat /activează în cadrul ULB Sibiu;

• Unor personalităţi marcante din afara ULB Sibiu; Art. 11. Foştii Rectori ai ULB Sibiu sunt, de drept, Senatori de Onoare ai ULB Sibiu;

DREPTURI ALE SENATORULUI DE ONOARE

Art.12. Persoanele distinse cu acest titlu onorific se bucură de următoarele Drepturi: • De a participa la şedinţele Senatului ULB Sibiu; • De a participa la dezbaterile care au loc în Senat şi de a face propuneri referitoare la

activitatea Universităţii cu precizarea că Senatorii de Onoare nu au drept de vot deliberativ la adoptarea hotărârilor Senatului;

PROCEDURA DE ACORDARE ŞI CERTIFICARE

Art. 13. Procedura de acordare şi certificare presupune următoarele obligaţii pentru Catedre şi Consiliile Facultăţilor, Secretariatul Ştiinţific al Senatului ULBS, Biroul Senatului ULBS:

• Consiliile Facultăţiilor: § a. Primesc şi Examinează propunerile de acordare a titlurilor de Senator

de Onoare şi le consemnează în procesul verbal al şedinţei de consiliu ; § b. Întocmesc referatele de susţinere a propunerii pe care le înaintează

Decanatelor pentru aprobare, aprobare consemnată în extrasul de proces verbal al şedinţei cons iliului facultăţii şi vizată de secretarul ştiinţific şi decan;

§ c. După această etapă solicită personei nominalizate un Curriculum Vitae şi o listă detaliată de lucrări;

§ e. Înaintează Secretariatului Ştiinţific al ULB Sibiu în vederea prezentării acestuia în Biroul Senatului, dosarul cu următoarele acte:

• Referatul de susţinere a propunerii; • Extrasul procesului verbal al şedinţei Consiliului Facultăţii vizat

de către Secretarul Ştiinţific al Facultăţii şi Decan în urma şedinţei consiliului în care s-a discutat şi aprobat propunerea;

• Curriculum Vitae şi lista de lucrări; • Textul de “Laudatio” întocmit de Secretarul Ştiinţific al Facultăţii;

- Obligaţiile Secretarului Ştiinţific al Senatului ULB Sibiu:

o a. Primeşte dosarul de propunere pe care-l prezintă în şedinţa de Birou de Senat pentru avizare;

o b. După avizul Biroului Senatului, întocmeşte şi înaintează propunerea către Rector şi Senat spre aprobare;

o c. Informează:

135

§ Facultăţile despre decizia senatului, data şi locul desemnate de către Rector pentru ceremonia acordării titlului în cadrul unei şedinţe festive de senat;

§ Mass – media despre eveniment; o d. Invită personalităţi din administraţia şi instituţiile Sibiului la ceremonia de

acordare a titlului; o e. Organizează şi pregăteşte şedinţa de desfăşurare a ceremoniei de acordare a

titlului, inclusiv documentele de recunoaştere a titlului acordat. Art. 14. Hotărârea privind acordarea titlului de Senator de Onoare al ULB Sibiu este luată

în şedinţă de către plenul Senatului Universităţii. Art. 15. Acordarea titlurilor onorifice de către facultăţi se face potrivit cu regulamente

proprii.

DISPOZIŢII FINALE

Art. 16. Toate cheltuielile ocazionate de elaborarea propunerii, lucrările aferente prelucrării acesteia precum şi de pregatire şi desfăşurare a ceremoniei şi a acţiunilor conexe sunt suportate de facultăţile din partea cărora sosesc propunerile, din venituri proprii sau alte surse.

Art. 17. După acordarea titlului de DHC sau Senator de Onoare de către Senatul Universităţii, Rectorul anunţă oficial, în scris, persoana în cauză, îi cere acceptul şi o invită să ia parte la ceremonia decernării. După primirea acceptului din partea persoanei în cauză şi stabilirea de comun acord a datei decernării, Rectorul va convoca o şedinţă festivă a Senatului dedicată ceremoniei.

Art. 18. Gestionarea şi păstrarea tuturor actelor referitoare la acordarea titlurilor onorifice vor fi asigurate de Secretariatul Ştiinţific al Rectoratului.

Secretar Ştiinţific Prof. Univ. Dr. Mihai Neamţu

136

ULB Sibiu Nr. Inreg.......din.................. Secretariatul Stiintific

Catre...........................................

Va rugam sa aveti amabilitatea de a examina si notifica observatiile si sugestiile Dvs. referitoare la propunerea de “Regulament de acordare a titlurilor onorifice”.

Contributia Dvs. este menita sa asigure o cat mai buna, completa, exigenta si functionala colectie de reglementari referitoare la procedura de acordare a titlurilor onorifice.

Cu speranta ca veti trimite contributiile Dvs. pana la data de 3 mai a.c. la Secretariatul Stiintific al ULB Sibiu,

Va multumim! Prof. Univ. Dr. Mihai Neamtu

In atentia Dlui Conf. Dr. Drambareanu Programul Dlui Prof. Dr. Eugen Ciofu DHC al ULB Sibiu, Decan al Facultatii de

Medicina UMF “Carol Davila” Bucuresti

• Echipa participa la Congresul National de Pneumologie Sibiu, 22 – 24. 04. 2004 cu participare Internationala;

• Echipa pentru care Dl. Prof. Ciofu solicita sprijinul ULB Sibiu este alcatuita din 6 persoane: o Dl. Prof. Dr. Niels Hojby si Sotia, Danemarca; o Dl. Prof. Dr. Ciofu si Sotia; o Dr. Cernatescu si Sotia, IOMC Bucuresti;

• Sprijinul consta in: o Asigurarea transportului Sibiu - Sighisoara - Sibiu; o Ghidaj in limba Engleza pentru Sighisoara si centrul istoric al Sibiului;

• Programul: o Vineri 23.04.:

§ ora 920, intalnire la receptia Hotelului Continental; § ora 930 Plecarea de la Hotel Continental; § orele 1100 - 13-1330 vizitarea Sighisoarei; § 1330 – 1500, masa de pranz ca invitati ai Dlui Prof. Ciofu; § 1530 – 1700, transportul la Sibiu; § 1700 – 1830, turul orasului Sibiu cu prezentarea centrului istoric indeosebi;

Cu multumiri, Prof. Dr. Mihai Neamtu

137

REGULAMENT DE ACORDARE A BURSELOR DE

PERFORMANŢĂ PENTRU ACTIVITATE PROFESIONALĂ ŞI REZULTATE DE EXCEPŢIE ALE STUDENŢILOR

Prezentul regulament, întocmit pe baza legislaţiei în vigoare, stabileşte modul de acordare a burselor de performanţă la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu I. Consideraţii generale Art. 1. Stabilirea criteriilor de acordare a burselor şi altor forme de sprijin pentru studenţii şi cursanţii din Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu se face în baza art. 176, alin(1), (2), (3), (4) din Legea Învăţământului prin HG 6559/1998 publicate în Monitorul Oficial nr. 347/14.IX.1998, Legea nr. 441 din 18 Iulie 2001, O.G. nr. 684/17.09.2002 şi se aprobă de către Biroul Senatului Universităţii. Art. 2. Tipurile de burse care se pot acorda sunt: de merit, de studiu, de studiu parţiale, de ajutor social şi ajutor social parţial. Pe lângă acestea se mai pot acorda şi burse ocazionale. Din categoria burselor de merit fac parte bursele de performanţă ştiinţifică, de performan ţă cultural-artistică şi de performanţă sportivă. Art. 3. „Pe întreaga durată de şcolarizare studenţii admişi cu taxă pot beneficia de burse finanţate de la buget”. (Legea 441/18.07.2001 art. 7(1)). „Senatul Universităţii poate acorda din venituri proprii, la cerere, pe baza unor criterii specifice de performanţă sau sociale, burse studenţilor admişi cu taxă.” (Legea 441/18.07.2002 art. 7(2)). Art. 4. Fondurile pentru acordarea burselor de la bugetul de stat sunt repartizate instituţiilor de învăţământ superior de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, proporţional cu numărul de studenţi bugetaţi de la cursurile de zi, învăţământ de scurtă durată, învăţământ de lungă durată, învăţământ de studii aprofundate, din instituţia respectivă. Art. 5. Numărul burselor acordate este determinat de fondul financiar alocat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. Cuantumul minim al bursei de merit şi de studiu trebuie să acopere cheltuielile de cazare în cămin şi masa la cantină. Fondul primit pe Universitate se va împărţi pe facultăţi în funcţie de numărul de studenţi bugetaţi care frecventează cursurile de zi (învăţământ de scurtă şi lungă durată, învăţământ de studii aprofundate) din instituţia respectivă, începând cu anul II de studii pentru bursele de merit, începând cu anul I de studii pentru bursele de studii şi burse sociale. Împărţirea fondului în cadrul facultăţii (Colegiu) se va face diferenţiat pe specializări şi ani de studii. Art. 6. Bursele, indiferent de categoria lor, se atribuie studenţilor şi pe perioadele cât aceştia sunt plecaţi în străinătate, dar numai cu acordul conducerii Universităţii. Art. 7. Bursele de merit rămase neacordate în cadrul facultăţilor se transformă în burse de studiu, iar acestea, la rândul lor, în burse sociale, respectiv, ajutoare sociale. Art. 8. Studenţii sportivi de performanţă, studenţii componenţi ai unor formaţii artistice, precum şi studenţii care au beneficiat de burse de specializare în străinătate şi care au primit aprobare pentru prelungire de sesiune, pot beneficia de burse dacă la data de 30 Octombrie îndeplinesc criteriile specifice stabilite pentru acordarea lor. Art. 9. Studenţii care beneficiază de bursă de merit nu pot beneficia şi de bursă de studiu, de bursă socială sau bursă de performanţă.

138

De asemenea, cei care beneficiază de bursă de studiu, nu pot beneficia şi de bursă socială sau bursă de performanţă. II. Criterii de acordare a burselor de performanţă Art. 1. Bursele de performanţă se pot acorda studenţilor din învăţământul de stat, cursuri de zi, cu performanţe ştiinţifice, cultural-artistice, sportive. Art. 2. Tipul bursei de performanţă este:

A. bursa de performanţă ştiinţifică, este o bursă de merit atribuită prin concurs de fiecare Facultate;

B. bursa de performanţă artistică este atribuită studenţilor cu performanţe cultural-artistice deosebite. Se atribuie prin concurs, de fiecare Facultate.

C. bursa de performanţă sportivă este atribuită studenţilor cu performanţe sportive. Se atribuie prin concurs, de fiecare Facultate.

Acestea sunt burse de merit atribuite de fiecare facultate. D. Bursa de performanţă „Meritul Olimpic” este atribuită, pe durata anului universitar,

inclusiv a vacanţelor, studenţilor din anul I, care au primit distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale, în calitate de elevi în clasa a XII-a. Cuantumul acestei burse este de 2.000.000 de lei lunar.

Art. 3. Bursele de performanţă se acordă în temeiul criteriilor stabilite prin prezentul Regulament. Art. 4. Bursele de performanţă se acordă din fondul de burse alocat Facultăţii. Punctajul necesar acordării unei astfel de burse se stabileşte la nivelul Comisiei de acordare a burselor pe Facultate.

Art. 5. Bursa de performanţă se poate atribui începând cu anul al doilea de studii, pentru 12 luni consecutive, începând cu data atribuirii prin concurs, la nivel de facultate. Acestea se acordă şi pe perioada vacanţelor, inclusiv a vacanţei de vară pentru studenţi. Art. 6. Cuantumul bursei de performanţă este cel puţin de două ori mai mare decât bursa minimă atribuită în instituţia de învăţământ respectivă şi mai mare decât bursa de merit. Art. 7. Facultăţile acordă un număr de burse de performanţă, dacă este cazul, pentru fiecare specializare existentă în facultate. Art. 8. Media minimă pentru ca un dosar să poată fi întocmit în cazul burselor de performanţă ştiinţifică este de 9,00 şi se va avea în vedere, media obţinută în anul universitar anterior celui în care se depune dosarul pentru acordarea bursei. Art. 9. Pentru ca un dosar să poată fi acceptat pentru concurs este necesar un minim de 80 de puncte. Art. 10. Obţine bursa studentul care va avea punctajul cel mai mare. Art. 11. Bursa de performanţă nu se cumulează cu nici un alt gen de bursă (de merit, de studiu sau socială). A. Criterii de acordare a bursei de performanţă ştiinţifică (Punctajul acordat pentru fiecare criteriu luat în considerare în vederea selecţiei).

1. Punctele acordate în conformitate cu media ob ţinută de candidat sunt: 9,00 – 9,25 10 puncte 9,26 – 9,50 20 puncte 9,51 – 9,75 30 puncte 9,76 – 10,00 50 puncte 2. Lucrări publicate în reviste de specialitate din străinătate 50 puncte 3. Lucrări publicate în reviste de specialitate din ţară 30 puncte 4. Lucrări comunicate şi publicate în volum în străinătate 25 puncte 5. Lucrări comunicate şi publicate în volum în ţară 15 puncte

139

6. Contract de cercetare ştiinţifică - culegere de date 10 puncte - prelucrarea datelor 10 puncte - elaborare sub tema proprie 30 puncte - tehnoredactare şi proiect 5 puncte - experimentare 15 puncte 7. Brevet de invenţie 100 puncte 8. Brevet de inovaţie 60 puncte 9. Participare la cerc ştiinţific studenţesc 5 puncte 10. Membru în comitete de organizare de: - manifestări ştiinţifice internaţionale 40 puncte - manifestări ştiinţifice naţionale 30 puncte - manifestări ştiinţifice locale 20 puncte 11. Premii la concursuri profesionale - internaţionale premiul I 50 puncte premiul II 40 puncte premiul III 30 puncte menţiune 20 puncte - naţionale premiul I 40 puncte premiul II 30 puncte premiul III 20 puncte menţiune 10 puncte - locale premiul I 20 puncte premiul II 15 puncte premiul III 10 puncte menţiune 5 puncte 12. Bursă în străinătate obţinută prin concurs 50 puncte 13*. Punctaj acordat pentru funcţii deţinute după cum urmează: - responsabil de grupă 1 punct - responsabil de an 2 puncte - membru în consiliul pe facultate 3 puncte - membru al senatului 6 puncte - membru într-o comisie a senatului 4 puncte - membru activ în organizaţii studenţeşti - internaţionale 10 puncte - naţionale 5 puncte - în universitate 3 puncte - membru activ în comitetul de cămin 3 puncte - membru în comitetul de cantină 3 puncte * Notă: Criteriile de la punctul 15 se au în vedere pentru stabilirea tuturor categoriilor burselor de performanţă.

B. Criterii de acordare a bursei de performanţă artistică

1. Premii obţinute la un concurs cultural – artistic - internaţional premiul I 80 puncte premiul II 60 puncte premiul III 40 puncte menţiune 20 puncte - naţional premiul I 60 puncte premiul II 50 puncte premiul III 40 puncte

140

menţiune 20 puncte - local premiul I 60 puncte premiul II 40 puncte premiul III 30 puncte menţiune 20 puncte 2. Organizarea de activităţi culturale la nivel - local 20 puncte - naţional 30 puncte - internaţional 40 puncte 3. Publicarea într-o revistă sau volum a unei producţii literare (eseu, poezie, schiţă, etc.)

- local 20 puncte - naţional 30 puncte - internaţional 50 puncte 4. Publicarea unui articol de specialitate într-un cotidian - local 10 puncte - naţional 20 puncte - internaţional 30 puncte 5. Participarea la activităţi culturale - individual 20 puncte - în formaţie 15 puncte

C. Criterii de acordare a bursei de performanţă sportivă

1. Participarea la campionat naţional - Divizia A 80 puncte - Divizia B 40 puncte - alte divizii 39 puncte 2. Participarea la campionat naţional universitar - Locul I 60 puncte - Locul II 50 puncte - Locul III 40 puncte - Locul IV – VI 30 puncte 3. Participarea la competiţii de nivel internaţional - Olimpic 100 puncte - European 70 puncte - Balcanic 50 puncte 4. Participarea la competiţii de nivel local - Locul I 30 puncte - Locul II 20 puncte - Locul III 10 puncte 5. Component al loturilor naţionale 50 puncte 6. Organizarea de activităţi sportive la nivel: - Local 10 puncte - Naţional 15 puncte - Internaţional 20 puncte 7. Participarea la activităţi sportive - individual 20 puncte - în formaţie 15 puncte

141

III Metodologia de aplicare Art. 1. Pentru obţinerea bursei de performan ţă solicitanţii trebuie să depună un dosar care să cuprindă:

- cerere de înscriere din care să rezulte tipul bursei de performanţă solicitată; - acte doveditoare (adeverin ţe, extrase, copii după brevete, copii după lucrări etc.); - fişă de autoevaluare conform criteriilor stabilite.

Art. 2. Se punctează numai activităţile desfăşurate de candidat de la ultima acordare de bursă de performanţă de acelaşi tip. Art. 3. Dosarul se va depune la secretariatul facultăţii şi va fi analizat şi soluţionat de Comisia de atribuire a burselor pe Facultate. Art. 4. Rezultatul final va fi anunţat şi afişat în termen de maximum două săptămâni de la data încheierii depunerii dosarelor. IV Dispoziţii generale Art. 1. La nivelul fiecărei facultăţi respectiv Colegiu se constituie o Comisie de atribuire a burselor din care face parte decanul (directorul colegiului) sau prodecanul ce răspunde de activitatea studenţească ca preşedinte, secretarul şef, câte un reprezentant al studenţilor în Consiliul profesoral de la fiecare specializare şi alţi membri desemnaţi de preşedintele comisiei. Art. 2. Studenţii pot contesta în scris hotărârea de atribuire a burselor în termen de 5 zile lucrătoare de la afişarea acestora. Art. 3. Contestaţiile se rezolvă de către Comisia cu probleme studenţeşti a universităţii în termen de cel mult 10 zile de la depunerea acestora prin registratura universităţii. Art. 4. Prezentul regulament se supune spre aprobare senatului ULBS şi criteriile pot fi amendate în concordanţă cu normele juridice ce vor apărea în acest domeniu sau cu situaţiile noi ivite ce pot influenţa regimul juridic al burselor. Adoptat în şedinţa Senatului din data_______________

Prorector,

Conf. univ. dr. Mioara Boncuţ

142

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A BIBLIOTECII

CENTRALE A UNIVERSITĂŢII “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

I. DISPOZIŢIL GENERALE

1. Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu este o structură cultural ştiinţifică şi de cercetare, de drept public, fără personalitate juridică, funcţionând ca unitate aferentă Universităţii.

2. Prin întreaga sa activitate, Biblioteca Centrală a Universităţii ”Lucian Blaga” din Sibiu, ca parte integrantă a sistemului de învăţământ, participă la activitatea didactică, cultural-educativă, de cercetare şi perfecţionare, la cunoaşterea valorilor ştiinţei şi culturii naţionale şi universale, efectuează cercetări proprii în domeniul bibliologiei şi ştiinţei informării. În acest scop, achiziţionează din ţară şi străinătate cărţi, reviste şi alte documente necesare procesului de învăţământ, de cercetare, organizează, valorifică fondul naţional de carte şi alte documente.

3. Stabilirea statutului, evidenţa, prelucrarea, conservarea, recuperarea şi eliminarea documentelor se fac conform Legii bibliotecilor nr. 334 din 2002, art. 40, pct. 1-10.

4. Biblioteca întreţine relaţii de schimb de documente şi informaţii şi de cooperare cu alte biblioteci, instituţii academice, ştiinţifice şi de cercetare, cu unităţi de informare şi documentare din ţară şi străinătate, în interesul sporirii bazei informaţionale şi documentare.

5. Colecţiile Bibliotecii Centrale a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu şi ale bibliotecilor filiale sunt accesibile studenţilor, cadrelor didactice şi altor specialişti din spaţiul universitar. În limita posibilităţilor, cu aprobarea conducerii bibliotecii, colecţiile pot fi consultate şi de către alţi specialişti din afara universităţii. Pentru alte categorii de utilizatori decât cele menţionate, biblioteca poate percepe taxe în condiţiile prevăzute de lege.

6. Conducerea Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu asigură, potrivit normelor în vigoare, baza materială necesară pentru buna desfăşurare a activităţii bibliotecii.

7. Conducerea Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu asigură prin participarea – în cadrul altor activităţi prevăzute în statele de funcţii – personalului didactic sau prin reprezentanţii acestuia în Consiliul Bibliotecii - buna desfăşurare a unora din activităţile bibliotecii cum ar fi: ♦ completarea colecţiilor; ♦ controlul ştiinţific al lucrărilor de informare şi documentare, elaborate în cadrul bibliotecii; ♦ prelucrarea analitică a unor documente; informatizarea bibliotecii, etc.

8. Conducerea Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu şi a facultăţilor, prin personalul bibliotecii, asigură participarea studenţilor la activităţile de bibliotecă în cadrul practicii sau altor acţiuni, privind cartea şi biblioteca.

II. MISIUNE 9. Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu îndeplineşte sarcini în cadrul

sistemului integrat al bibliotecilor din România şi participă la realizarea catalogului naţional partajat şi al bibliotecii virtuale româneşti.

10. Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu participă la activităţi naţionale şi internaţionale de cercetare a fundamentelor teoretice şi de aprofundare şi promovare a performanţelor domeniului; biblioteca organizează acţiuni de formare şi perfecţionare

143

complementare sistemului instituţionalizat de pregătire în domeniul bibliologiei şi ştiinţei informării.

11. Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu dezvoltă colecţii enciclopedice de publicaţii cu caracter ştiinţific şi de înaltă valoare culturală, din ţară şi de peste hotare, pe toate categoriile de suporturi documentare, în acord cu programele de învăţământ, de cercetare şi de cultură.

III. PATRIMONIU 12. Patrimoniul documentar include: cărţi, publicaţii, seriale, manuscrise, microformate, documente

cartografice, documente audiovizuale, documente grafice, documente electronice, documente arhivistice şi alte categorii de documente, indiferent de suportul material.

13. Colecţiile Bibliotecii Centrale a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu cuprind şi alte documente nespecifice bibliotecilor provenite din donaţii.

14. Colecţiile Bibliotecii Centrale a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu se constituie şi se dezvoltă prin achiziţionare, transfer, schimb interbibliotecar naţional şi internaţional, donaţii, sponsorizări etc.

15. Dotările se asigură prin finanţare de către autorităţile tutelare, precum şi prin transferuri, donaţii şi sponsorizări; donaţiile şi sponsorizările din străinătate sunt scutite de taxe vamale şi de T.V.A.

16. Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu elaborează strategii periodice, în acord cu prevederile strategiilor facultăţilor, pe baza cărora întocmesc planuri şi programe anuale de activitate, de completare a colecţiilor şi de dotare.

IV. ACTIVITĂŢI ŞI SERVICII 17. Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu are următoarele atribuţii:

♦ participarea la activitatea didactică, de cercetare ştiinţifică şi de perfecţionare a învăţământului superior, asigurând informarea documentară a utilizatorilor;

♦ elaborează lucrări specifice, care să asigure informarea cititorilor cu privire la documentele existente, modalităţile de regăsire şi consultări etc., cum ar fi: cataloage, cercetări bibliografice, consfătuiri cu cititorii, expoziţii tematice, prezentări de căr ţi, buletine de informare ş.a.;

♦ întreţine şi dezvoltă relaţii de cooperare şi de schimb de documente cu alte biblioteci din ţară şi străinătate sau cu alte unităţi academice, ştiinţifice şi de cercetare;

♦ sprijină, la cererea acestora, bibliotecile de învăţământ din localitate şi judeţ, sub aspect metodologic şi ştiinţific;

♦ asigură calificarea, perfecţionarea şi reciclarea personalului propriu prin studiul individual, organizarea de cursuri de biblioteconomie şi participarea la cursuri, organizate pe plan central de Ministerul Educaţei, Cercetării şi Tineretului sau alte structuri;

♦ organizează consfătuiri, simpozioane ştiinţifice, schimburi de experien ţă pe teme de biblioteconomie şi bibliologie, participă la manifestări ştiinţifice de specialitate organizate pe plan local, naţional sau internaţional, întreprinde cercetări în domeniul bibliologiei sau a altor domenii ale ştiinţei şi culturii; colaborează cu organizaţiile profesionale ale bibliotecilor din invăţământ şi alte reţele;

♦ încheie înţelegeri, conven ţii, contracte cu organisme şi organizaţii interne şi internaţionale pentru activităţi specifice; în acest sens poate să participe la realizarea de Consorţii Naţionale de Biblioteci şi Consorţii Internaţionale de Biblioteci.

18. Pentru îndeplinirea acestor atribuţii, biblioteca desfăşoară următoarele activităţi:

144

♦ achiziţionează publicaţii şi alte documente din ţară şi străinătate, conform profilului Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu;

♦ colecţionează lucrările ştiinţifice şi tezele de doctorat ale cadrelor didactice din universitate; ♦ asigură schimb de publicaţii şi alte documente cu instituţii, organizaţii şi personalităţi ale

vieţii ştiinţifice şi culturale din ţară şi străinătate; ♦ organizează prelucrarea, folosirea şi păstrarea publicaţiilor şi a celorlalte documente; ♦ asigură condiţiile necesare pentru consultarea de către studenţi, cadre didactice sau alte

categorii de cititori a publicaţiilor şi a celorlalte documente, în sălile de lectură şi prin împrumut, la domiciliu;

♦ asigură servicii de orientare şi îndrumare a utilizatorilor în vederea perfecţionării tehnicilor de muncă intelectuală;

♦ efectuează împrumutul interbibliotecar de publicaţii; ♦ asigură informarea curentă şi retrospectivă a studenţilor şi personalului didactic, asupra

fondului de documente existent, pentru disciplinele de studiu şi cercetare ştiinţifică; ♦ elaborează şi editează cataloage, bibliografii, sinteze documentare, buletine de informare

etc., în funcţie de necesităţile procesului de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică; ♦ colaborează la lucrări colective pe plan local sau naţional; ♦ întreprinde acţiuni pentru aplicarea metodelor şi tehnicilor, în domeniul informatizării

bibliotecii; ♦ marketing de bibliotecă.

V. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ 19. Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu este subordonată Rectorului

Universităţii şi este finan ţată din bugetul Universităţii. 20. Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu este organizată ca o structură

complexă, formată dintr-o unitate centrală cu funcţii coordonatoare şi unităţi filiale specializate. 21. Organigrama Bibliotecii Centrale a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu este prezentată în

anexă la prezentul regulament şi este determinată de complexitatea, misiunea şi funcţiile acesteia, se propune de către conducerea bibliotecii şi se aprobă de către Rectorul Universităţii, şi cuprinde departamentele, serviciile, compartimentele care funcţionează în cadrul unităţii, fluxurile generale ale activităţii şi numărul de posturi aferente.

22. Structura organizatorică a Bibliotecii Centrale a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu este determinată şi se stabileşte în funcţie de profilul colecţiilor şi de activitatea desfăşurată în normativele legale. Aceasta se stabileşte de Rectorul Universităţii, la propunerea directorului bibliotecii şi are în vedere următoarele activităţi:

♦ dezvoltarea, eviden ţa, prelucrarea şi indexarea publicaţiilor; ♦ organizarea colecţiilor, comunicarea documentelor, conservarea şi igiena publicaţiilor; ♦ sectorul publicaţii seriale; ♦ automatizarea şi informatizarea bibliotecii, informarea şi documentarea, editarea publicaţiilor

bibliotecii; ♦ filiale; ♦ secretariat – administrativ.

VI. CONDUCEREA ŞI PERSONALUL BIBLIOTECII 23. Conducerea bibliotecii este încredinţată unui director. ♦ Directorul bibliotecii este subordonat Rectorului Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu. ♦ Directorul este numit si eliberat din funcţie de Rector, în condiţiile legii.

145

24. Directorul bibliotecii răspunde de întreaga activitate operativă, ştiinţifică şi economico-administrativă.

25. Directorul bibliotecii poate face parte din Senatul Universităţii sau participă ca invitat Ia şedinţele Senatului, Biroului Senatului şi la consiliile profesorale, când se discută probleme privind activitatea bibliotecii sau în care este aceasta implicată.

26. Personalul de specialitate din Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu este format din: bibliotecari, bibliografi, cercetători, documentarişti, ingineri de sistem, informaticieni, operatori, mânuitori carte, depozitari.

27. Personalul de specialitate din cadrul Bibliotecii Centrale a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu are statut de personal didactic auxiliar, potrivit art. 44 (3) din Legea bibliotecilor nr. 334 din 2002.

28. Personalul de specialitate din bibliotecă este numit şi este eliberat din funcţie de Rectorul Universităţii, la propunerea directorului bibliotecii.

29. Numirea şi promovarea personalului bibliotecii se face cu respectarea normelor legale în vigoare, pe bază de concurs.

30. Conducerea serviciilor din Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu este asigurată de un şef de serviciu, având dreptul la indemnizaţie de conducere, potrivit prevederilor legale.

31. Pentru orientarea întregii activităţi în acord cu obiectivele generale ale procesului de învăţământ şi cercetare, pe lângă bibliotecă mai funcţionează, ca organ consultativ, Consiliul Ştiinţific aI Bibliotecii.

32. Consiliul Ştiinţific al Bibliotecii funcţionează cu rol consultativ în dezvoltarea colecţiilor, în domeniul cercetării ştiinţifice şi al activităţilor culturale, are următoarele atribuţii:

♦ audiază şi aprobă raportul anual de activitate al bibliotecii prezentat de directorul acesteia; ♦ avizează şi aprobă planuri de perspectivă cu privire la întreaga activitate a bibliotecii, propuse

de conducătorul bibliotecii; ♦ face propuneri de raţionalizare şi modernizare a activităţilor de bibliotecă, privind completarea

curentă a colecţiilor cu publicaţii interne şi externe, în funcţie de necesităţile procesului de învăţământ şi de cercetare; cu privire la distribuirea fondurilor valutare pe domenii şi unităţi de învăţământ şi cercetare; cu privire la dotarea tehnico-materială a bibliotecii etc.

33. Consiliul Ştiinţific al Bibliotecii este format din 9 membrii cuprinzând, cadre didactice, studenţi, bibliotecari, reprezentanţi ai unor sponsori, ai altor biblioteci din localitate.

34. Propunerile nominale pentru Consiliul Ştiinţific al Bibliotecii se fac de către directorul bibliotecii, prin consultarea cu Rectorul Universităţii.

Consiliul Ştiinţific se întruneşte cel puţin o dată pe an sau de câte ori este necesar.

VII. DEZVOLTARE, EVIDENŢĂ, PRELUCRAREA ŞI ORGANIZAREA COLECŢIILOR

35. Dezvoltarea colecţiilor se realizează în funcţie de cerinţele de informare şi documentare ale

studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor din spaţiul universitar; se efectuează prin achiziţii (în limita fondurilor alocate) de pe piaţa căr ţii (furnizori) şi vânzătorii de carte, editori, centre de librării etc., prin abonamente, schimb intern şi internaţional de publicaţii, prin donaţii (de la autori sau alte persoane fizice sau juridice), prin atelierul propriu de multiplicare şi prin documente produse cu mijloace proprii.

36. Evidenţa colecţiilor se realizează prin: a) registrul de inventar (organizat şi condus în funcţie de tipul de documente); ♦ pentru cărţi şi alte documente neseriale; ♦ pentru publicaţii seriale;

146

♦ pentru STAS-uri; b) registrul de mişcare a fondurilor c) fişa de evidenţă a publicaţiilor seriale

37. Toate documentele intrate în bibliotecă vor fi supuse evidenţelor, pe baza actelor însoţitoare. În cazul donaţiilor, schimbului sau a altor situaţii în care publicaţiile nu sunt însoţite de acte, biblioteca are obligaţia de a întocmi acte, prin care să dovedească provenienţa şi să stabilească valoarea de inventar (când aceasta nu rezultă). În scopul uşurării inventarierii publicaţiilor, se va ţine şi evidenţa topografică (organizată pe bază de catalog).

38. Transcrierea instrumentelor de evidenţă se poate face numai în cazuri excep ţionale, cu aprobarea Senatului Universităţii.

39. Scoaterea publicaţiilor din evidenţa bibliotecii se poate face numai în următoarele situaţii: ♦ Casare: aprobarea casării este dată de Senatul Universităţii în condiţiile prevăzute de lege (uzură

fizică şi morală). ♦ Pierderea publicaţiilor (după ce s-a recuperat contravaloarea acestora de la cei vinovaţi).

Radierea se va face prin decizia Senatului, la propunerea directorului bibliotecii. ♦ Transferul publicaţiilor (în conformitate cu normele legale în vigoare). 40. Documentele pierdute sau sustrase din bibliotecă se elimină din evidenţe numai pe baza unui

act contabil, întocmit conform reglementărilor în vigoare. Documentele care nu pot fi recuperate de la utilizatori din motive obiective (decese, calamităţi, incendii etc.) vor fi scăzute, din evidenţă, în baza deciziei date de Senatul Universităţii.

41. Eliminarea documentelor din colecţia bibliotecii se efectuează în următoarele condiţii: ♦ când documentele sunt deteriorate fizic; ♦ când documentele au un conţinut perimat.

42. Orice operaţie de intrare sau ieşire a unui document se face numai pe baza unui act însoţitor (factură şi specificaţie, proces verbal, ordin de transfer, chitanţă, decizie de scădere, borderou etc.).

Schimbul de publicaţii

43. În scopul lărgirii informaţionale, biblioteca organizează schimb intern şi de publicaţii. Schimbul se va face, în primul rând, cu publicaţiile proprii ale universităţii: lucrări cu caracter didactic şi ştiinţific, elaborate de cadrele didactice ale universităţii. În cazul unor situaţii speciale, schimbul se poate face şi cu o altă categorie de documente. Activitatea de schimb are forme specifice de evidenţă, urmărind, pe de o parte, partenerii de schimb, pe de altă parte, titlurile trimise şi primite precum si valoarea acestora.

VIII. CATALOGAREA. CLASIFICAREA. ORGANIZAREA COLECŢLILOR

ŞI CATALOAGELOR 44. Catalogarea, clasificarea şi indexarea documentelor se realizează în conformitate cu normele

standard internaţionale, elaborate de forurile internaţionale, la care ţara noastră este afiliată. Pentru a răspunde unor nevoi sporite de informare şi mai ales de regăsire a documentelor şi informaţiilor intrate în bibliotecă, înmagazinate pe calculator, clasificarea documentelor se face atât prin sistemul CZU cât şi pe bază de descriptori.

45. Prelucrarea publicaţiilor se face complet automatizat. 46. Colecţiile bibliotecii se organizează în următoarele categorii de fonduri:

♦ depozitul general organizat după principiul aşezării documentelor în ordinea intrării în bibliotecă;

♦ depozitul cu fondul de publicaţii seriale (reviste, etc.) ♦ săli cu acces liber la raft, organizat după principiul sistematic-alfabetic.

147

47. Cataloagele bibliotecii Biblioteca deţine următoarele categorii de cataloage: ♦ catalogul alfabetic; ♦ catalogul sistematic; ♦ catalogul topografic; ♦ catalogul informatizat.

IX. COMUNICAREA COLECŢIILOR (RELAŢIILE CU CITITORII) 48. Colecţiile Bibliotecii Centrale a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu se adresează cu

prioritate studenţilor, cadrelor didactice sau altor specialişti din universitate. În limita disponibilităţilor acestea pot fi consultate şi de către cititorii din afara spaţiului universitar.

49. Consultarea colecţiilor bibliotecii se poate face gratuit. La înscrierea cititorilor în bibliotecă se percepe o taxă de înscriere. Cuantumul taxei, modalităţile de încasare şi destinaţia acestor sume se vor reglementa prin hotărâri ale Senatului Universităţii.

50. Dreptul de a consulta colecţiile bibliotecii îl au numai cititorii înscrişi în evidenţele bibliotecii şi sunt posesori ai permisului eliberat de bibliotecă. Permisul este un document personal, netransmisibil.

51. Colecţiile pot fi consultate în sălile de lectură sau prin împrumut la domiciliu. Unicatele se împrumută la domiciliu cu aprobarea directorului bibliotecii.

52. Programul de lucru al bibliotecii se desfăşoară în două schimburi după orar aprobat de Rectorul Universităţii. În cazul în care se lucrează şi în zilele nelucrătoare, recuperarea acestora se va face prin acordarea de zile libere sau prin plată, în conformitate cu normele legale.

53. În cadrul împrumutului se pot elibera unui cititor până la 10 volume într-o singură tranşă în cazul studenţilor şi până la 20 volume cadrelor didactice. Termenul de împrumut va fi stabilit de bibliotecar. Acesta nu va putea depăşi 30 de zile (incluzând la cerere prelungirile care se pot face). Biblioteca poate să solicite restituirea publicaţiilor împrumutate, înainte de expirarea termenului de împrumut.

54. Nerespectarea termenelor de imprumut atrage după sine o taxă de întârziere. Cuantumul taxei se stabileşte prin hotărârea Senatului Universităţii la propunerea conducerii bibliotecii.

55. Cititorul care a pierdut sau deteriorat publicaţia împrumutată este obligat să o înlocuiască cu un exemplar identic sau printr-o copie, conform aprobării conducerii bibliotecii. Normele de imputare şi de sancţionare se stabilesc prin prevederi speciale emise de Senatul Universităţii la propunerea directorului bibliotecii.

56. La cerere, biblioteca poate efectua şi împrumut interbibliotecar, solicitând sau trimiţând publicaţii. Normele de împrumut şi obligaţiile ce revin solicitanţilor se stabilesc de către conducătorul bibliotecii.

57. Pentru abateri de la regulamentul bibliotecii, utilizatorii pot fi sancţionaţi, pe lângă amenzi, cu suspendarea drepturilor de consultare a colecţiilor.

58. La începutul fiecărui an universitar biblioteca organizează diverse acţiuni de instruire a studenţilor anului întâi pentru iniţierea acestora în scopul folosirii instrumentelor de lucru ale bibliotecii, pentru cunoaşterea regulamentului de funcţionare a acesteia.

59. Biblioteca întocmeşte şi ţine la zi statistica privind evidenţa cititorilor, frecven ţa acestora şi a publicaţiilor consultate.

X. PĂSTRAREA ŞI CONSERVAREA COLECŢIILOR 60. Toate colecţiile bibliotecii se organizează şi se păstrează în condiţii de securitate şi conservare

corespunzătoare, cu respecarea condiţiilor de climat şi igienă.

148

61. Organizarea colecţiilor în depozite se face în mod unitar, în ordinea intrării în bibliotecă. În sălile de lectură cu acces liber la raft organizarea va fi cea sistemică, alfabetică sau tematică.

62. Periodic, se vor verifica condiţiile de microclimat şi se vor aplica măsuri de igienizare şi dezinfecţie în spaţiile de depozitare.

63. Gestionarea tuturor categoriilor de documente se asigură în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

64. În depozitele de publicaţii au acces numai gestionarii şi persoanele destinate în mod expres de către conducerea bibliotecii.

XI. PERFECŢIONAREA PERSONALULUI 65. Biblioteca organizează periodic activităţi de perfecţionare a personalului din bibliotecă sub

forma unor programe individuale, prin cursuri de scurtă durată cu sau fără scoaterea din activitate, prin cursuri organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului sau prin alte forme specifice.

66. Organizează simpozioane, colocvii şi întâlniri profesionale, schimburi de experienţă în vederea lărgirii orizontului ştiinţific al bibliotecarilor. Participă la manifestări ştiinţifice de interes local, naţional şi internaţional. Redactează ghiduri sau alte lucrări din domeniul de activitate al bibliotecii.

XII. RESURSELE MATERIALE 67. Biblioteca este dotată din fondurile aprobate de Senatul Universităţii. 68. Resursele Bibliotecii Centrale a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu pot fi constituite din

alocaţii de la bugetul de stat, venituri proprii provenite din servicii, activităţi, tarife şi penalităţi, contracte etc., conform legislaţiei în vigoare. Cuantumurile tarifelor pentru serviciile prestate utilizatorilor şi ale penalizărilor aferente se aprobă de către Senatul Universităţii la propunerea conducerii Bibliotecii Centrale a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu.

69. Baza materială este constituită din spaţiile alocate, dotările cu care este înzestrată (mobilier, aparatură sau alte bunuri de inventar) şi, desigur, din baza documentară.

70. În vederea bunei gestionări a colecţiilor, contabilitatea va executa periodic verificarea colecţiilor în conformitate cu normele legale în vigoare. Având în vedere numărul mare de volume, verificarea se va face prin sondaje sau prin fonduri constituite.

71. Recuperarea publicaţiilor pierdute şi deteriorate, precum şi alte daune aduse bunurilor din patrimoniul bibliotecii se face cu respectarea prevederilor legale. Dat fiind specificul activităţilor din bibliotecă şi a modului de organizare, răspunderea este colectivă, dacă vinovăţia nu poate fi individualizată.

72. Secretariatele şi celelalte structuri administrative sunt obligate să nu elibereze actele studenţilor sau salariaţilor care părăsesc Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu fără confirmarea bibliotecii, care să ateste că nu mai au publicaţii împrumutate.

73. Daunele rezultate din nerespectarea acestor prevederi vor fi suportate de către cei ce se fac vinovaţi.

XIII. DISPOZIŢII FINALE 74. Anual conducerea bibliotecii întocmeşte rapoarte de evaluare a activităţii, care se prezintă

Consiliului Ştiinţific al Bibliotecii, precum si Rectorului Universităţii. 75. Biblioteca întocmeşte şi transmite situaţiile statistice anuale conform prevederilor legale.

149

76. Prezentul Regulament se aplică cu respectarea Cartei Universităţii, a Regulamentului de organizare a bibliotecilor de învăţământ superior, elaborat de Ministerul Învăţământului şi a adresei Ministerului Educaţei şi Cercetării nr.25283 din 02.02.2001.

77. Prezentul Regulament se aplică sub conducerea directă a directorului Bibliotecii Centrale a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu sub îndrumarea Rectorului Universităţii.

DIRECTOR,

Drd. ing. Rodica M. Volovici

150

REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ

CAPITOLUL I

Personalul administrativ şi didactic auxiliar, angajat al Universităţii “Lucian Blaga”, are obligaţia de a respecta cu stricteţe regulile generale şi permanente de conduită şi disciplină stabilite potrivit statutului lui juridic, contribuind astfel la satisfacerea cerinţelor vieţii sociale prin aplicarea corectă şi concretă a legilor si dispoziţiilor legale în domeniul învăţământului, subscrise principiilor promovate de Guvern şi M.E.C.


Art.1. Dispoziţiile prezentului regulament se referă la: principii generale, organizarea şi durata muncii; obligaţiile conducerii; obligaţiile, drepturile şi recompensele personalului administrativ şi didactic auxiliar; normele de igienă şi securitatea muncii şi se aplică în conformitate cu Codul Muncii şi legislaţia în vigoare, întregului personal administrativ şi didactic auxiliar al Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, angajat permanent sau temporar.

Aceleaşi obligaţii revin şi persoanelor aflate în delegaţie la Universitatea “Lucian Blaga “ din Sibiu.

Prezentul regulament poate fi completat prin norme interne de serviciu, norme generale sau specifice în domeniul conduitei personalului administrativ şi didactic auxiliar al Universităţii “Lucian Blaga “din Sibiu, în măsura în care acestea sunt necesare.

PRINCIPII GENERALE

Art.2. În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament

faţă de toţi salariaţii, fără discriminare directă sau indirectă faţă de oricare dintre salariaţi, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, op ţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă sau activitate sindicală.

Art.3. Orice salariat beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială de securitate si sănătate în muncă, precum si de respectarea demnităţii si a conştiinţei sale, fără nici o discriminare.

Art.4. Tuturor salariaţilor le sunt recunoscute dreptul la plata egală pentru munca egală, dreptul la negocieri colective dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protecţie, în cazul concedierilor nelegale.

CAPITOLUL II

ORGANIZARE, DREPTURI SI OBLIGAŢII

1. ORGANIZAREA ŞI DURATA MUNCII Art.5. Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. Prin excep ţie, contractul individual de muncă poate fi încheiat si pe durată determinată, a cărui durată nu poate fi mai mare de 18 luni, în următoarele cazuri:

151

- înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă; - creşterea temporară a activităţii institutiei; - desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier; - în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul

de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă; - pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului

Art.6. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, contractului individual de muncă se încheie pe o perioadă de probă de 30 de zile calendaristice pentru posturi de execu ţie şi 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ , perioada de probă este cuprinsă între 3 si 6 luni, daca sunt încadraţi la debutul lor în profesie. Art.7. Durata timpului de lucru este de 8 ore efectiv pe zi, 5 zile pe săptămână şi este valabilă pentru tot personalul administrativ şi didactic auxiliar al Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu. La locurile de muncă unde datorită specificului activităţii nu există posibilitatea încadrării în durata normala a zilei de lucru, se stabilesc forme specifice de organizare a timpului de lucru după caz, program turnus sau program fracţionat (la activitatea de pază, etc.). Salariaţii care desfăşoară cel puţin 3 ore muncă de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor la salariu de 15% din salariu de bază, pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată. Art.8. Durata timpului de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de muncă cu timp parţial este inferioară celei a unui salariat cu normă întreagă, fără a putea fi mai mică de 2 ore pe zi, respectiv 10 ore pe săptămână. Art.9. Sâmbătă şi duminică sunt zile de repaus. La locurile de muncă unde se aplică programul turnus, zilele de repaus se pot acorda prin rotaţie în alte zile decât sâmbătă şi duminică astfel încât fiecare salariat să beneficieze cel puţin o dată pe luna, de repausul săptămânal succesiv în zilele de sâmbătă şi duminică, sau cumulat pe o perioadă mai mare. Art.10. În situaţii deosebite, pentru unele categorii de personal (femei cu copii în îngrijire, cursanţi la diferite forme de învăţământ, persoane cu recomandări medicale), se pot aproba programe de muncă specifice cu alte ore de începere a programului. De asemenea, dacă activitatea nu este perturbată, se pot aproba programe reduse de lucru de 4 ore pe zi, respectiv jumătate de normă, cu aplicarea prevederilor legale în ceea ce priveşte vechimea, drepturile şi salarizarea (studenţi seral, femei cu copii preşcolari, etc.). Art.11. Programul de lucru începe la ora 7,00 şi se termină la ora 15,15. Acolo unde situaţia o impune datorită specificului activităţii orele de intrare şi de ieşire pot fi modificate. Personalul angajat va beneficia de o pauză de masă între 11,45 şi 12,00. Fumatorii au dreptul la o pauza ( pentru tigara) de aceeasi durata, fractionata in trei reprize, pe parcursul intregului program de lucru.

Art.12. Orele suplimentare pot fi efectuate şi recompensate în cazurile şi condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.(Codul muncii:”Art.117 Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată munca suplimentară.

Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excep ţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. Art.118 La solicitarea angajatorului salariaţii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea art.111 (durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare).

Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor al.1 este interzisă.

152

Art.119 Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia. În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

Art.120 În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 119 în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariul corespunzător duratei acesteia”). Sporul pentru munca suplimentară , nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

Menţionăm că recompensarea orelor suplimentare se va face în situaţia efectuării unor lucrări suplimentare diferite de cele prevăzute în fişa postului. Orele suplimentare efectuate datorită neîndeplinirii la timp a sarcinilor din fişa postului, precum şi datorită proastei gestionări a timpului de lucru, nu vor fi recompensate. Orele suplimentare se pot efectua numai dacă şefii de birou sau servicii deţin în prealabil aprobare scrisă a conducerii administrative a universităţii în acest sens.

Orele suplimentare vor fi menţionate în condica de prezenţă, contrasemnate de şeful serviciului, vor fi verificate lunar pentru lucrările suplimentare atribuite şi vor fi gestionate de şeful de compartiment. Orele suplimentare precum si numele persoanei care le efectuează, vor fi consemnate într-un registru existent la poarta instituţiei.

Art.13. Evidenţierea prezenţei personalului administrativ şi didactic auxiliar se va face zilnic într-o condică de prezenţă în care salariaţii vor semna la sosire şi la plecare. Condica de prezenţă se află la secretariatul Direcţiei Generale Administrative pentru personalul administrativ aflat la sediul direcţiei. Celelalte condici de prezenţă se află la secretariatul facultăţilor şi la sediul căminelor. Conducerea instituţiei precum şi personalul Biroului Resurse Umane au obligaţia de a efectua verificări cu privire la înscrierile din condici. În condica de prezenţă se vor nota întârzierile şi absenţele de la program, cu specificarea dacă acestea sunt motivate sau nu. În cazul în care întârzierea sau absenţa s-a datorat unei situaţii neprevăzute sau a unor motive independente de voinţa angajatului (boala, accident, situaţii de forţă majoră, etc.) salariatul are obligaţia de a anunţa şeful ierarhic superior în următoarele 24 ore şi până la ora 8.00 pentru o zi de absenţa motivată. În cazul în care nu anunţă, este socotit absent nemotivat şi se sancţionează conform art.28 lit.a) din R.O.I. Orice înscriere neadevărată în condica de prezenţă, şi dovedită, atrage după sine sancţionarea disciplinara conform art. 28 lit. d). Şefii de compartimente vor întocmi bilunar (în 16 si 30 –31), pontajele în care se regăseşte prezenţa evidenţiată din condica de prezenţă. Orele suplimentare vor fi pontate pe o fişă de pontaj separată de pontajul pentru funcţia de bază,.

Art.14. Angajaţii pot fi învoiţi să lipsească în interes personal de la serviciu un număr de ore sau o zi pe baza unui bilet de voie ( anexa 2 ), aprobat de directorul General Administrativ sau Directorul General Adjunct. Personalul de paza are obligaţia de a men ţiona pe biletul de voie ora la care angajatul s-a reîntors în instituţie. Biletele de voie si delegatiile vor fi in evidenta la Biroul Resurse Umane .

Conducerea Universităţii poate acorda concedii fără plată la cererea celor angajaţi, cu condiţia ca acestea să nu afecteze buna desfăşurare a activităţii compartimentului din care solicitantul face parte. Respectivul angajat nu poate pleca în concediu fără acordul scris al conducerii, obţinut pe cererea tip prezentat în anexa 1 la prezentul R.O.I.

Orice abatere atrage după sine sancţionarea conform art.28, lit.a)/d) din RO.I. Art.15. Salariaţii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, de minim 20 zile lucrătoare.

Diferenţierea numărului de zile de concediu de odihnă se stabileşte în funcţie de vechimea totală în muncă, astfel:

153

0-5 ani 20 zile lucrătoare 5-15 ani 21 zile lucrătoare peste 15 ani 25 zile lucrătoare

Durata efectivă a concediului anual de odihnă este prevazută în contractul individual de munca si se acordă proportional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.

Sărbatorile legale în care nu se lucrează precum si zilele libere platite stabilite în Regulamentul de Ordine Interioară nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 si 2 ianuarie - prima si a doua zi de Paşti - 1 mai - 1 decembrie - prima si a doua zi de Crăciun - două zile pentru fiecare dintre cele două sărbători religioase anuale, declarate

astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora

Efectuarea concediului anual de odihnă este obligatorie atât pentru salariaţi cât şi pentru administraţie până la 31 decembrie, anul în curs. Salariaţii care nu au efectuat concediul de odihnă în anul în curs au dreptul la efectuarea acestuia până la sfarşitul anului următor.

Conform art.141 al.(4) din codul Muncii, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Programarea concediilor de odihnă se face la sfârşitul fiecarui an, pentru anul următor. Propunerile cu programarea concediilor de odihnă se vizează de către Şeful de Compartiment, Administratorul Şef de Facultate şi se aprobă de către Conducerea Universităţii.

Ordinea concediilor va fi stabilită eşalonat în tot cursul anului. Vor fi astfel programate încât să nu perturbe buna desfăşurare a activităţii şi să ţină cont şi de interesele angajaţilor. În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, se va tine seama ca fiecare anagajat sa beneficieze, într-un an calendaristic, de cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Concediul anual de odihnă poate fi întrerupt sau reprogramat, în cadrul aceluiaşi an calendaristic în urmatoarele situaţii: -pe perioada incapacităţii temporare de muncă sau a concediului medical mai mare de 7 zile;

-pe timpul concediului prenatal sau postnatal; -pe timpul satisfacerii obligaţiilor militare, altele decât serviciul militar în termen; -când prezenţa salariatului la serviciu este cerută prin dispoziţia scrisă a conducerii pentru nevoi de serviciu neprevăzute; -în cazul în care salariatul solicită acest lucru şi interesele seviciului o permit. Art.16. Concediile de odihnă neefectuate, cuvenite pentru perioada lucrată salariaţilor cărora le-a încetat contractul de muncă, vor fi compensate în bani. Au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit pentru perioada lucrată de la începutul anului calendaristic şi salariaţii chemaţi să-şi satisfacă serviciul militar în termen. În cazul decesului salariatului, suma reprezentând compensarea în bani a concediului de odihna neefectuat se va acorda membrilor de familie (soţ, copii, părinţi).

Pentru salariaţii care sunt încadraţi cu contract individual de muncă cu timp parţial, prin negociere, durata concediului de odihnă şi indemnizaţia vor fi acordate proporţional cu timpul efectiv lucrat . În afara concediului de odihnă, salariaţii au dreptul la zile libere, plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite.

154

La cererea salariatului, se acorda un număr de ore învoire fără plată în urmatoarele situaţii: -efectuarea unor analize medicale, tratament medical; -citaţie în faţa instanţei; -alte situaţii când salariatul a solicitat şi activitatea instituţiei permite. Art.17. Accesul tuturor salariaţilor în instituţie este permis numai pe baza legitimaţiei vizată la zi.

Ieşirea salariaţilor din instituţie în timpul programului de lucru, este permisă după cum urmează: -pe baza ordinelor de serviciu sau a biletelor de voie; -pe baza ordinului de deplasare pentru personalul care se deplasează în interes de serviciu. Acestea vor fi vizate numai de catre Directorul General Administrativ si Directorul General Adj. pentru personalul Directiei Generale Administrative.

2.OBLIGAŢIILE CONDUCERII Art.18.Conducerea Universităţii asigură buna organizare a întregii activităţi, pentru buna gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti, în care sens stabileşte normele de disciplină a muncii, obligaţiile salariaţilor precum şi răspunderea acestora pentru încălcarea atribuţiilor de serviciu. Conducerea Universităţii „ Lucian Blaga” se obligă: a) să respecte şi să aplice prevederile Regulamentului de Ordine Interioară urmărind reactualizarea lui periodică; b) să asigure toate condiţiile pentru funcţionarea instituţiei în condiţii de rentabilitate pe termen scurt şi lung; c) să impună respectarea disciplinei organizatorice, şi să exercite control asupra modului de îndeplinire a sarcinilor ; d) să răspundă de organizarea activităţii de asigurare a sănătăţii si securităţii în muncă , să instruiască periodic angajaţii săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; e) să asigure folosirea raţională a forţei de munca şi să menţină numărul salariaţilor la nivelul strict necesar realizării sarcinilor; f) să comunice în timp util toate hotărârile lor privind toate problemele importante din domeniul relaţiilor de muncă; g) să exercite control asupra modului de îndeplinire a sarcinilor; h) să organizeze timpul de muncă în raport de specific, de necesitatea asigurării functionalităţii şi de respectarea duratei timpului legal de muncă şi de odihnă; i) să urmărească şi să asigure respectarea reglementărilor legale cu privire la timpul de lucru, de odihnă, precum şi la orice alte drepturi legale cuvenite salariaţilor; j) să urmarească şi să asigure întocmirea evaluărilor/caracterizărilor privind activitatea profesională a salariaţilor, potrivit legii; k) să urmărească şi să asigure plata drepturilor băneşti cuvenite personalului la termenele şi în condiţiile prevăzute de dispoziţiile în vigoare; l) să asigure spaţiul şi dotările necesare desfăşurării activităţii pentru fiecare salariat în parte; m) să-şi instruiască subalternii cu privire la îndeplinirea corectă a atribuţiilor de serviciu şi la aplicarea corectă a legislaţiei în vigoare, şi să asigure perfecţionarea acestora prin cursuri speciale cel puţin o dată la 2 ani.

n) să ţină situaţia la zi a salariaţilor în “Registrul general de evidenţă a salariaţilor”

a. Căsătoria salariatului 5 zile b. Naşterea unui copil 1 zi c. Căsătoria unui copil 3 zile d. Deces soţ, soţie, părinţi,

socri, fraţi, surori 3 zile

155

3.OBLIGAŢIILE PERSONALULUI ADMINISTRATIV ŞI DIDACTIC AUXILIAR

Art.19. Personalul administrativ şi didactic auxiliar al Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu, are urmatoarele obligaţii: a)să-şi însuşească şi să respecte regulile, regulamentele şi instrucţiunile stabilite conform legii, care le reglementează activitatea în cadrul instituţiei, aduse la cunoştinţa lor prin grija conducerii; b)să folosească materialele şi dotarea instituţiei numai pentru activităţi legate de obiectul sau de activitatea de salariat; c) să se încadreze în plafoanele telefonice stabilite pentru compartimentul în care-şi desfăşoară activitatea; d) să nu pretindă sau să nu primească de la colegii de muncă, subalterni, superiori sau persoane străine avantaje materiale pentru exercitarea atribuţiilor sale de serviciu sau favorizarea rezolvării unor servicii; e)să evidenţieze prezenta în condica de prezentă la venire şi la plecare şi să respecte programul de lucru şi să folosească cu eficienţa timpul de muncă; f)să înregistreze şi să evidenţieze corect timpul efectiv lucrat (conducătorii locurilor de muncă care întocmesc pontaje); g)să execute în tocmai şi la timp obligaţiile de serviciu ce le revin, conform fişei postului; h)să-şi însuşească cunoştinţele profesionale necesare atribuţiilor de serviciu, i) să participe la cursuri de perfecţionare cel puţin o data la 2 ani, urmând ca Biroul Resurse Umane să urmărească periodicitatea participării; j) să participe anual la procesul de evaluare a performanţelor, care se va desfăşura conform metodologiei de evaluare elaborate. Evaluarea se poate desfăşura şi sub forma unor testări care se vor desfăşura în două etape : -etapa I: stabilirea şi transmiterea bibliografiei specifice domeniului de activitate şi elaborarea unei fişe de evaluare (ce va fi completată de comisia de evaluare); -etapa II : testarea angajaţilor prin lucrare scrisă din bibliografia dată, test cunoştinţe operare calculator (unde este cazul), interviu şi/sau analiza modului cum s-a achitat de sarcinile avute. În baza rezultatelor obţinute în urma testării, a fişei postului şi a specificaţiilor postului se vor lua următoarele măsuri : -rămânerea pe post a celor care îndeplinesc toate cerinţele stabilite (a obţinut calificativele aşteptate); -promovarea pe alte posturi superioare a celor care depăşesc cerinţele posturilor pe care le ocupă în prezent, în limita posturilor vacante existente; -în cazul în care persoana nu obţine calificativele minime necesare i se va desface contractul de muncă; j)să respecte dispoziţiile privind secretul profesional; k)să aibă o comportare corecta faţă de colegi şi o ţinută decentă corespunzătoare instituţiei

în care îşi desfăşoară activitatea; l)să intervină responsabil în cazul unor avarii sau accidente tehnice sau umane, iar în situaţii de calamităţi naturale, să se deplaseze din proprie iniţiativă la sediul instituţiei pentru a contribui la salvarea şi refacerea patrimoniului; m)să anunţe şefii ierarhici imediat ce a luat cunoştiinţă de producerea unui accident, păstrând, pe cât posibil, intactă, starea de fapt în care s-a produs; n)să folosească concediile de boală sau incapacitate temporară de muncă conform prescrip ţiei medicului;

156

o)să nu deterioreze, degradeze sau descompleteze din neglijen ţa sau în mod voit dotările, instalaţiile, mijloacele de producţie; p)să men ţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă şi în cadrul instituţiei;

4. DREPTURILE PERSONALULUI ADMINISTRATIV ŞI DIDACTIC AUXILIAR

Art.20. Personalul administrativ şi didactic auxiliar are dreptul la: a)stabilirea drepturilor salariale potrivit Legii nr.154/1998, OUG 24/2000 OUG 8/2000, OUG 191/2002, OUG 196/2002, OUG 66/2002 , OUG 17/2004 şi conform capitolului IV, Recompense. Personalul administrativ şi didactic auxiliar, poate fi salarizat din surse proprii pentru activităţile prestate pentru studenţi, doctoranzi, masteranzi cu taxă, întrucât salariu de încadrare se referă numai la activităţile studenţilor finanţaţi de la buget.

b)repaus săptămânal şi concediul anual de odihnă în condiţiile legii; c)ajutoare materiale, în cadrul asigurărilor sociale de stat, în caz de incapacitate temporară de muncă, maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru refacerea şi întărirea sănătăţii, deces, etc., înlesniri în caz de trimiteri la tratament potrivit legii; d)program de lucru redus dacă lucrează în condiţii vătămătoare şi periculoase sau dacă din motive de sănătate au dreptul la un astfel de program;

e)sprijin şi înlesniri pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale; f)pensie pentru limită de vârstă sau din cauza invalidităţii.

CAPITOLUL III NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII

Art.21. Fiecare angajat este obligatoriu instruit cu privire la prevederile legii 90/1996 referitoare la protecţia muncii, şi la normele de protecţia muncii specifice locului de muncă în care îşi desfăşoară activitatea. Instruirea se face de către responsabilul cu protecţia muncii la angajare, respectiv de către conducatorul locului de munca, periodic, la locul de muncă, sau la orice schimbarea a locului de muncă. De asemenea, fiecare angajat este obligatoriu instruit cu privire la normele de securitate si sănătate în muncă.

Fiecare angajat va fi dotat cu echipament de protecţie conform normelor în vigoare şi va fi instruit cu privire la utilizarea acestuia.

Art.22. Angajaţii au urmatoarele responsabilităţi: -de a respecta şi aplica măsurile de protecţia muncii, securitate si sănătate în muncă, referitor la care au fost instruiţi, -de a utiliza echipamentul de protecţie conform instruirii, -în cazul apariţiei unor evenimente care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea şi / sau a celorlalţi angajaţi, sau care pot produce pagube materiale, angajatul trebuie să anunţe de urgen ţă conducatorul locului de muncă, şi să îndepărteze cât mai urgent şi în măsura în care aceasta este posibil, cauzele, pentru a evita perpetuarea situaţiei. Art. 23. Se interzice cu desăvârşire introducerea, consumul, sau distribuirea în incinta instituţiei a substanţelor care au ca efect producerea unor dereglări comportamentale (ex. alcool, droguri, produse farmaceutice, etc.). Persoanele care se prezintă la începutul programului de lucru sub influenţa consumului substanţelor menţionate la primul aliniat nu vor fi admise la lucru.

157

Art. 24. Fumatul este permis numai în locurile special stabilite de conducerea instituţiei, fiind interzis cu desăvârşire în săli de curs, seminar şi laboratoare. Nerespectarea acestui articol duce la aplicarea sancţiunii menţionate la articolul 28 lit. a). Aplicarea acestei sancţiuni va fi efectuată de personalul special desemnat de către Rectorul Universităţii.

CAPITOLUL IV RECOMPENSE

Art.25. Angajaţii instituţiei sunt recompensaţi pentru îndeplinirea corectă şi la termen a atribuţiilor de serviciu prevăzute în fişa postului, cu salariu lunar, conform Legii 154/1998, OUG 24/2000 şi OUG 8/2000 (actualizate), si OUG 17/2004.

Stabilirea salariului se face în baza evaluării anuale, în funcţie de existenţa sursei de finanţare prevăzute în contractul instituţiei, de planul stategic, de solicitarea pieţei privind specialităţile din Universitatea « Lucian Blaga ».

Drepturile salariale se primeste în doua etape după cum urmează: -chenzina I în 10 ale fiecărei luni, -chenzina II în 25 ale fiecarei luni. Art. 26. Salariu lunar se stabileşte anual, respectând prevederile HG nr. 749/1998 – "Metodologie pentru stabilirea normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite", în funcţie de: -poziţia ierarhică a postului în organigrama instituţiei; -poziţia postului în grila de salarizare; -evaluarea performanţelor profesionale, efectuată anual;

Poziţia postului în grila de salarizare se stabileşte conform criteriilor de evaluare a posturilor.

Evaluarea performanţelor profesionale se face anual, luând în considerare următoarele criterii: -gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă; -asumarea responsabilităţii; -adecvarea la complexitatea muncii; -iniţiativa şi creativitatea, precum şi de modul de îndeplinire a obligaţiilor salariaţilor menţionate la capitolul II. Art.27. Pe lângă drepturile salariale, personalul angajat în cadrul instituţiei mai are dreptul, în funcţie de locul de muncă, la sporuri prevăzute de legislaţia în vigoare si la tichete de masa , in limita fondurilor existente la nivelul ULBS. . Pentru merite deosebite, cum ar fi iniţiative creatoare, aducerea de fonduri noi la bugetul instituţiei sau economisirea celor existente, etc. personalul angajat poate fi recompensat cu salariul de merit, acordarea de premii (trimestriale, anuale), sau alte recompense.

CAPITOLUL V REGULI DE DISCIPLINĂ ŞI SANCŢIUNI

Art.28.In temeiul Codului Muncii şi în raport cu gravitatea abaterii disciplinare comise, sancţiunile ce se aplica în cadrul instituţiei sunt: a) avertisment scris;

158

b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;

c) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o perioada ce nu poate depăşi 60 de zile ;

d) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10% ; e) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o

perioadă de 1-3 luni cu 5-10 % ; f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Orice sancţiune disciplinară atrage după sine retragerea sau neacordarea salariului de merit pentru anul în curs. Art.29. Săvârşirea urmatoarelor fapte constituie abateri disciplinare ş i se sancţionează după cum urmează: a) acumularea a 5 întarzieri pe lună se sancţionează conform art. 28,lit.a), din R.O.I, iar a 10 întarzieri de la serviciu, în cursul unui an se sancţionează cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. b) suspendarea contractului individual de muncă în alte situaţii decât cele prevăzute la art.51, lit a-f din Codul Muncii, se face cu obligaţia înstiinţării angajatorului, printr-o adresă scrisă şi înregistrată la Biroul Resurse Umane, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte. Lipsa nemotivată a salariatului mai mult de 3 zile consecutive atrage desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. c)pentru furnizarea unor informaţii eronate, referitoare la literele a), b), şi c) vor fi sancţionaţi angajaţii / conducatorii locurilor de munca, prin penalizarea cu 10 % pe o luna .(conf.art.264 din Codul muncii, lit.e). d)părăsirea locului de muncă în timpul orelor de program fără ordin de serviciu, bilet de voie-personal aprobat, sau aprobarea Directorului general/ Directorului general adj. sau a şefilor ierarhici se sancţionează, la sesizarea conducătorului locului de muncă sau a şefilor ierarhici superiori, cu suspendarea contractului individual de muncă pentru ziua respectivă si neacordarea drepturilor salariale. e) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a îndatoririlor de serviciu se sancţionează cu (în ordinea sancţiunilor): avertisment scris; suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare; retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o perioada ce nu poate depăşi 60 de zile ; reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10% ; reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10 % ; desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. f)împiedicarea, în orice mod, a altor angajaţi, de a-şi exercita în mod normal, în timpul programului, îndatoririle de serviciu, se sancţionează conform art.28, lit. a) din ROI. g)comunicarea unor informaţii (cum ar fi: salarii, venituri realizate de o persoana încadrată altei persoane decât încadratul; date din dosarul personal al încadratului), cu caracter confidenţial, considerate secrete de serviciu, se sancţionează conf. art.28, lit. f) din prezentul ROI. Aceste date se pot comunica doar persoanelor sau instituţiilor abilitate a primi astfel de informaţii. Comunicarea datelor de mai sus se poate face prin terţe persoane, fără a suporta sancţiunea din prezentul aliniat, în plic închis şi sigilat. g) executarea de lucrări străine de interesul serviciului, în timpul programului de lucru şi folosind dotarea instituţiei; se sancţioneaza conf. art.28 lit. a) din prezentul ROI pentru prima abatere si conf.art.28 lit. f) pentru urmatoarea abatere. h)furtul, bătaia, vocabularul necorespunzător, refuzul de a se supune controlului privind consumarea de băuturi alcoolice sau de substanţe care pot produce dereglări

159

comportamentale, constituie abateri deosebit de grave şi se sancţionează cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă; Art.30.Dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare revine conducătorului instituţiei la propunerea şefilor locurilor de muncă. Art.31. La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de cauzele şi gravitatea faptei, împrejurările în care a fost săvârşită, gradul de vinovaţie al celui în cauză, consecinţele abaterii disciplinare, comportarea generală în serviciu a salariatului, dacă acesta a mai avut abateri în trecut, precum şi de urmările abaterii. Art.32. Conform codului muncii, oricare din sanctiunile prevăzute la art. 28, literele b), c), d), e), f) din R.O.I. nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare.

În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de conducatorul instituţiei să realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora, si locul întrevederii. Neprezentarea salariatului la convocare, fără un motiv obiectiv, va duce la aplicarea sancţiunii, fară efectuarea cercetării disciplinare prealabile. Art.33. În cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. Art.34.Răspunderea penală sau materială nu exclude răspunderea disciplinară pentru fapta săvârşită dacă prin aceasta s-au încălcat obligaţiile de munca sau regulile de comportare. Art.35. Sancţiunile disciplinare se stabilesc printr-o decizie scrisă, emisă în acest sens, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârsirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

Decizia va cuprinde : descrierea faptei care constituie abatere disciplinară ; precizarea prevederilor din Regulamentul de Ordine Interioară care au fost încălcate de salariat ; motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea ; temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică ; termenul în care sancţiunea poate fi contestată ;

Instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată. Art.36. Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.

Decizia de sancţionare se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, sau, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa acestuia.

Împotriva sancţiunii disciplinare cel sancţionat poate face contestaţie în scris, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicarea deciziei; aceasta se depune la Tribunalul Sibiu. Art.37.În cazul constatării nevinovaţiei salariatului sancţionat disciplinar sau suspendat din funcţie, acesta are dreptul la o despagubire egala cu partea de salariu de care a fost lipsit.

Dacă s-a dovedit nevinovăţia salariatului sancţionat, persoanele de rea credin ţă care au determinat aplicarea sancţiunii disciplinare, răspund disciplinar, material, civil şi, după caz, penal. Art.38.În cazul în care instituţia a făcut plângere penală împotriva unui salariat sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, conducerea instituţiei va dispune suspendarea din funcţie a acestuia. Pe timpul suspendării nu se plătesc drepturi salariale. Art.39 Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse înstituţiei din vina şi în legătură cu munca lor.

160

CAPITOLUL VI DISPOZIŢII FINALE

Art.40. Prezentul Regulament de Ordine Interioara intra în vigoare de la data de 1.04.2004 şi va fi prelucrat cu tot personalul angajat, prin conducatorii locurilor de munca. Personalul instruit va semna pentru luarea la cunoştinţă cu privire la prevederile acestuia.

Prezentul Regulament de Ordine Interioara va fi în vigoare până la apariţia noilor reglementări.

Director General Administrativ Conf.univ.dr. MUSCALU EMANOIL

Întocmit,

Director General Adjunct Ec.drd. RAMONA TODERICIU Serviciu S.R.U.B.D, Sef serviciu GABRIELA SUCIU Referent RU PUŞA POROSANU

161

REGULAMENT

DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A CENTRUL DE COMUNICAŢII ŞI INFORMARE ACADEMICĂ

(CCIA) AL UNIVERSITĂŢII “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

Art. 1. CCIA al ULBS a fost înfiinţat în conformitate cu Legea Învăţământului nr. 84 / 1995 şi Carta Universităţii “Lucian Blaga din Sibiu”, cu aprobarea Senatului Universităţii şi ca urmare a deciziei Rectorului din 17 dec.1997.

Art. 2. CCIA este subordonat Senatului Universităţii şi este coordonat de Secretariatul Ştiinţific;

Art. 3. CCIA deserveşte în exclusivitate comunitatea academică a ULBS, poate oferi, dar numai cu aprobarea Senatului şi Rectorului, în condiţii de colaborare şi sau asociere reglementate, accesul la reţea şi altor instituţii de învăţământ şi cercetare;

Art. 4. Atribuţii: a) Administrează reţeaua Internet a ULBS, respectiv toate reţelele şi calculatoarele acestei reţele; b) Asigură accesul la serviciile oferite de INTERNET respectiv e-mail, FTP, WWW, pentru informare şi comunicare academică; c) Realizează publicaţii electronice şi difuzare de publicaţii electronice (pagini WWW pentru Universitate, Facultăţi şi Departamentele ULBS şi difuzare de publicaţii electronice interne); d) Asigură Service-ul reţelelor de calculatoare şi a softului de comunicaţie; e) Asigură întreţinerea şi reactualizarea site-ului Universităţii; f) Asigură conectarea la reţea a calculatoarelor prin instalarea plăcii de reţea şi configurarea ei hardware şi software; g) Asigură instalarea de aplicaţii internet cum ar fi: programele de e-mail, browser – ele web, programe de download; h) Asigură instalarea şi configurarea modem-urilor, a conexiunilor de tip Dial-up; i) Asigură întreţinerea periodică a sistemelor de calcul; j) Propune spre aprobare Strategia de dezvoltare a reţelei intrauniversitare şi a Centrului de Comunicaţii şi Informare Academică.

Art. 5. Statul de funcţiuni aprobat include următoarele funcţii: a) Director, studii tehnice superioare de specialitate; b) Administrator de Sistem & Webmaster, studii medii de informatică sau student

calculatoare; c) Administrator de Sistem, studii medii de informatică sau student calculatoare; d) Administratori de reţea, studii medii de informatică sau student calculatoare.

Art. 6. Prestaţiile angajaţilor CCIA sunt asigurate sub aspectul bugetării prin autofinanţare; Art.7. Precizări în legătură cu condiţiile de funcţionare, program, taxe, obligaţii utilizatori,

obligaţii ale angajaţilor CCIA sunt consemnate în Anexa 1. ataşată acestui regulament; Art. 8. Modificarea prezentului regulament, motivată de necesităţile corelate dezvoltării şi diversificării activităţii CCIA este posibilă numai cu aprobarea Senatului ULBS.

162

ANEXA 1

1. Sarcina principală a Centrului de Comunicaţii şi Informare Acedemică este aceea de a uşura accesul serviciilor oferite de reţeaua INTERNET: E-mail, FTP, WWW, etc. Realizarea acesteia în condiţiile creşterii numărului de abonaţi necesită, pentru buna funcţionare respectarea următoarelor principii şi reglementări.

2. Funcţionarea şi dezvoltarea CCIA se doresc a fi asigurate prin autofinanţare care, presupune stabilirea unor taxe pentru serviciile care exced celor care sunt asigurate în regim de gratuitate respectiv serviciile de e-mail şi www cu prioritate pentru cadrele didactice şi numai în cadrul reţelei universitare. Pentru conectările din exteriorul reţelei universitare se percep următoarele taxe: 4$ / lună pentru trafic internet şi 1 $ / lună pentru conectare la e-mail;

3.Taxa se plăteşte în primele 10 zile ale lunii la cursul oficial al BNR din prima zi a lunii. În cazul în care taxa nu este plătită în acest interval, contul se blochează şi rămâne blocat pe o perioadă de maximum 3 luni, timp în care titularul contului îşi primeşte mesajele dar nu le poate citi. Deblocarea este automată în momentul în care titularul de cont plăteşte taxa pentru luna în curs. Dacă contul rămâne blocat pe o perioadă de 3 luni, se va produce ştergerea contului, titularul de cont fiind pus în situaţia de a nu mai putea folosi serviciul de e-mail.

4.Taxa de abonament se poate plăti şi în avans, pentru maximum 3 luni. 5.Utilizatoriii pot adresa reclamaţii administratorului nodului, directorului acestuia sau în

cazuri deosebite conducerii universităţii, referitor la funcţionarea nodului şi la calitatea serviciilor oferite.

6.Programul de acces al utilizatorilor la sediul Centrului de Comunicaţii şi Informare Academică este zilnic între orele 12:00-16:00. Accesul în afara programului este strict interzis iar accesul sau lucrul altor persoane decât administratorii sistemului pe calculatoarele situate în sediul centrului este deasemenea strict interzis. Administratorii sunt obligaţi să nu permită accesul nimănui pe serverele din sediul centrului. Încălcările prezentului regulament de către administratori se sancţionează prin sancţiunile stabilite de legislaţie: mustrare, avertisment, reducerea salariului, etc.

7.Toţi utilizatorii trebuie să semneze un ANGAJAMENT prin care se obligă să respecte prezentul regulament şi măsurile de protecţie a confidenţialităţii ce decurg din acesta.

ANGAJAMENT Articolul 1. Aplicarea angajamentului.

Orice utilizator, student, cadru didactic, cercetator, personal administrativ sau tehnic este supus Angajamentului de utilizator al reţelei Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu.

Articolul 2. Utilizarea exclusivă. Orice utilizator se angajează să utilizeze mijloacele informatice şi reţeaua puse la dispoziţia sa în cadrul activităţii exclusive la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu.

Aricolul 3. Proprietatea parolei şi spaţiului de lucru pe disc. Orice utilizator se angajează să nu comunice parola şi să nu împrumute contul său unei terţe persoane.

Articolul 4. Responsabilitatea utilizatorului. Orice utilizator este responabil de perenitatea fişierelor sale şi de integritatea spaţiului de lucru pe disc. Este responsabilitatea sa de a-şi proteja fişierele.

Articolul 5. Angajamentul de a nu duplica. Orice utilizator se angajează să nu realizeze alte copii de programe instalate pe calculatoare decât cele care îi sunt necesare salvării propriilor date.

Articolul 6. Angajament de vigilenţă.

163

Orice utilizator se angajează să semnaleze, la cea mai mică bănuială pe care o are orice tentativă de violare a contului său.

Articolul 7. Responsabilitatea Centrului de Comunicaţii. Centrul de Comunicaţii se angajează să pună în practică măsurile de securitate ale reţelelor de care are cunoştinţă, asigurarea salvării fişierelor de pe calculatoarele pe care le are în administrare.

Articolul 8. Sancţiuni. Orice contravenient va fi sancţionat conform regulamentelor universitare referitoare la fraudă, pe linie de învăţământ şi dacă este cazul, Rectorul Universităţii "Lucian Blaga" poate angaja proces penal.

Ariclolul 9. Tentative de fraudă. Orice încercare reuşită sau nereuşită de a for ţa conturile oricărui alt utilizator de pe orice alt calculator aparţinând reţelei Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu este considerată fraudă şi se pedepseşte conform regulamentului.

Articolul 10. Modificări în configuraţia reţelei. Orice modificări făcute în configuraţia reţelei Universităţii "Lucian Blaga" trebuie aprobate de Centrul de Comunicaţii.

Articolul 11. Angajament personal. Orice utilizator trebuie să se conformeze Angajamentului şi se angajează să îl respecte. De aceea, semnează angajamentul prezent:

SL Dr. Ing. Remus Brad Director al CCIA

164

REGULAMENT PRIVIND MODUL DE REZOLVARE A SESIZĂRILOR,

RECLAMAŢIILOR ŞI PROPUNERILOR ÎN CADRUL U.L.B.S.

1.Orice sesizare, reclamaţie sau propunere privind procesul de învăţământ sau activităţile auxiliare se înregistrează la secretariatul general al U.L.B.S..

2..Atribuţia de a asigura soluţionarea sesizărilor, reclamaţiilor şi propunerilor, potrivit competenţelor stabilite de reglementările în vigoare, revine prorectorului cu probleme juridice, etica şi disciplina universitară.

3. În vederea soluţionării lor, prorectorul cu probleme juridice, etică şi disciplină universitară colaborează cu comisia de specialitate a Senatului potrivit regulamentului de funcţionare a acesteia, cu structurile, departamentele şi persoanele care au în competenţele lor problemele ridicate în sesizare, reclamaţie sau propunere.

Structurile, departamentele sau persoanele solicitate au obligaţia să prezinte în scris informaţiile cerute în termen de 5 zile de la data solicitării.

4. După culegerea informaţiilor necesare, prorectorul însărcinat prezintă propunerile sale în legătură cu modul de soluţionare a sesizării, reclamaţiei sau propunerii conducerii operative a U.L.B.S.(Rector, Birou Senat) sau Senatului, după caz, care urmează să adopte hotărârile ce se impun potrivit legii.

5. Modul de soluţionare a fiecărei sesizări, propuneri sau reclamaţii se comunică în scris şi petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării.

6. Împotriva hotărârii prin care sesizarea, reclamaţia sau propunerea s-a soluţionat se pot face contestaţiile prevăzute de lege.

PRORECTOR,

Prof.univ.dr. Alexandru BACACI

c a r t a - universitatea "lucian blaga" din...

Documents