c1. istoric

Upload: petruta-calina-cornea

Post on 07-Aug-2018

236 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    1/23

    ISTORIC 

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    2/23

    • Termenul "biotehnologie"  datează din anul 1919, când inginerulungur Karl Ereky îl utilizează pentru prima dată pentru a deemna

    !procedeele de ob inere a unor produe utilizând materii primețpeciice, cu a#utorul unor organime $ii!% &ornind de la acet enal termenului e poate pune că biotehnologia are o origine oarte$eche, încă de la începuturile ci$iliza iei umane, de când oamenii auț

     început ă culti$e di$ere plante de cultură i ă creacă di$ereșcategorii de animale pentru a ob ine hrana%ț

    • 'i$iliza iile antice au utilizat chiar i microorganimele pentru aț șproduce produe utile, chiar daca acet lucru a ot ăcut empiric,ără a e cunoa te rolul acetora% 'u apro(% )*** ani +%'șumerienii i +abilonienii au decoperit utilizarea dro#diilor pentrușob inerea berii, iar producerea $inului ete relatată în te(tele biblice%ț'u apro(% -*** ani +%'%, Egiptenii au decoperit aptul că prinadăugarea dro#diei în aluat permite ob inerea unei pâini puoae. înț

    aceea i perioadă, 'hinezii ob neau iaurtul prin oloirea bacteriilor%ș ț• /n prezent, termenul "biotehnologie" ete deeori echi$alat, e(clui$,

    cu manipulările genetice 0ingineria genetică% /n realitate, acetaete domeniul cel mai modern al biotehnologiei, el apărând în adoua #umătate a ecolului 22%

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    3/23

    /ngineria genetică ar putea i deinită ca iind un anamblude tehnici 3i metode, de regulă necon$en4ionale, careocolec ciclul e(ual, prin care e realizeazăincorporarea în dierite tipuri de organime a unor noicombina4ii de material genetic natural au "artiicial"0e(ogen, prelucrat !in $itro5% 6ceata conduce laob4inerea de celule au organime cu proprietă4i

    ereditare noi, dorite de e(perimentator, proprietă4i ce nuerau inclue ini4ial în patrimoniul ereditar al organimuluirepecti$% 7e aemenea, tehnicile de inginerie geneticăpermit înlocuirea unor por4iuni modiicate ale unor genede intere, de e(emplu o genă anormală au mutantă,ceea ce aigură retabilirea enotipului normal 0terapiegenică% 8 deini4ie mai largă ar i !un anamblu demetode 3i tehnologii realizate "in $itro" cu gene,cromoomi 3i, uneori, cu celule întregi în copulcontruirii unei tructuri genetice cu proprietă4i ereditarepremeditate5%

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    4/23

    /ntr:o accep iune mai $eche, ingineriațgenetică cuprindea două ramuri

     ; /ngineria genetică celulară, aimilată uziunilorcelulelor omatice, inclui$ uziunilor deprotopla tiș

     ; Tehnologia 67< recombinant

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    5/23

    • 7ez$oltarea tehnicilor de inginerie genetică e bazează pe în4elegereaapectelor moleculare ale proceelor genetice ce au loc în mod natural% 6cete tehnici au permi e(tinderea cunoa3terii umane aupra în4elegeriimodului în care genele unt organizate 3i e e(primă în celulele dieritelortipuri de organime 3i, în acela3i timp, aigură baza dez$oltăriibiotehnologiei contemporane%

    • Tehnicile de inginerie genetică permit depă3irea barierelor biologicenaturale atel încât e pot crea !in $itro5 noi combina4ii de gene, dieritede cele naturale 3i chiar gene noi, hibride% 'onecin4ele practice aleacetor apecte unt deoebite 3i e reeră la ob4inerea noi produe

    utilizabile în practica medicală 3i $eterinară 0noi $accinuri, agen4iterapeutici, metode de diagnotic, în indutria alimentară 0enzime,organime uperproducătoare a unor compu3i au mai eiciente în dieriteprocee ermentati$e, noi tehnici utilizabile în controlul calită4ii, înagricultură 0noi oiuri de plante de cultură au de intere horticol, compu3inoi ce aigură protec4ia plantelor etc, în domeniul #udiciar 0amprentelegenetice%

    • 7e3i e(ită multe realizări în domeniu, nu e poate pune că :au atinlimitele acetor tehnologii ci, din contră, aplica4iile unt abia la început% epoate anticipa că în $iitorul nu oarte îndepărtat, ingineria genetică $aa$ea un rol tot mai mare în domeniul ănătă4ii, a produc4iei alimentare, înagricultură 3i, nu în ultimul rând, în domeniul protec4iei mediului 0tehnicinoi pentru monitorizarea gradului de poluare 3i pentru bioremediere%

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    6/23

    Apari ia ingineriei genetice se bazează pe o serie de descoperirițmajore în multe domenii ale biologiei (genetică, biochimie,biologie celulară, microbiologie etc.) precum i pe progreseș

    tehnice, legate de echipamente.Dintre descoperirile majore care au precedat apari ia inginerieiț

    genetice sunt de men ionat:ț: Descoperirea rolului ADN – Aer! i colab. "#$$ș: %odelul de structură al ADN – &atson i 'ric, "#*ș: %odelul semiconserati al replicării ADN + %eselson i tahl,ș

    "#-: Descoperirea AN polimerazelor i a ANm – /ornberg iș ș

    0choa , "#-+"##1 2renner i colab., "#3"ș: eglajul genetic al actiită ii celulare – 4acob i %onod, "#3"ț ș: Descoperirea codului genetic – Nirenberg i /horana, "#33ș

    : Descoperirea enzimelor de restric ie – Arber i 5inn, "#3ț ș: tabilirea mecanismului de ac iune al enzimelor de restric ie –ț ț

    mith i colab., "#67ș: Descoperirea 8enomenului de reerstranscriere – 2altimore iș

    9emin, "#67

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    7/23

     6nul de na3tere al ingineriei genetice poate i coniderat19)= când +erg 3i colab% au creat o plamidă hibridă

    alcătuită din 67< al $iruului >-* 3i al aguluiλ deecti$, cea$ea inerat în el operonul gal  de la Escherichia coli %

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    8/23

     6u ot contruite o erie de alte plamidehibride care, ulterior au ot utilizate ca$ectori de clonare a genelor 0cum ar i, dee(emplu, p+?@== 3i amilia de plamide

    deri$ate de la aceata0+oli$ar 3i?odriguez, 19))%

    >ectorii de clonare e(iten4i în prezent0dintre care mul4i unt comercializa4icon4in o erie de elemente geneticepeciice, ce permit tranerul 3ie(primarea eicientă a genelor de intere

     în gazde oarte $ariate 0în unc4ie decopul urmărit%

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    9/23

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    10/23

    "#6*: Aerbert +oyer i tanley 'ohen aușreu it nu numai ă ob ină molecule de 67

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    11/23

    ?ealizând poten ialele pericole pe care tranerulțde gene dintr:un organim în altul le poategenera, apro(%1-* de oameni de tiin ă în aleș țcăror laboratoare e deă urau e(perimente deșclonare :au întâlnit în anul 19) la 6ilomar

    'onerence 'enter din 'aliornia pentru adicuta acete apecte% 6ceată întâlnire în carecercetătorii au recunocut i au dicutat dechișdepre ramiica iile i pericolele poibile aleț șcercetărilor lor înainte ca acetea ă înceapă aot ără precedent i a condu la un moratoriușde un an înainte ca e(perimentele de clonare ă

    continue% 6cet inter$al de timp a ot necearpentru tabilirea unor principii de generale delucru i de izolare a organimelor recombinate,șpentru a pre$eni orice liberare accidentală înmediu i pentru a i iguri că i în cazul unorș șaccidente repecti$ele organime nu ar puteaupra$ie ui în competi ie cu organimeleț ț

    naturale% 7in anul 19)F, e(perimentele declonare moleculară au început ă e deă oareș în laboratoare din întreaga lume%

    5e8t to right: %aine inger, Norton

    ;inder, !dne! 2renner,

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    12/23

    "#6$: ?udol Gaenich aob inut primul animalțtrangenic prin introducerea 67< trăin în embrioni de

    oarece Bo nouă direc ie deș țcercetare a genelor i aș

    dez$oltării organimelor%

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    13/23

    "#63: ete îniin ată prima companie biotehnologică,ț  Denentech ; ondator Aerb+oyer i aaceritul ?obert Hanon% copul companiei a ot !dez$oltarea uneișnoi genera ii de agen i terapeutici prin utilizarea ingineriei genetice5%ț ț19)) compania producea prima proteină de uz uman, omatotatina 0hormonuman produ în mod normal de hipotalamu, pancrea i de alte euturi, cu rol deș ța inhiba eliberarea altor hormoni ; de e(%inulina, prin utilizarea unei bacterii,E.coli , în care a ot introduă i e(primată gena umană pentru hormonulșmen ionat% 'ompania Denentech ocupă o pozi ie importantă i atăzi în domeniu%ț ț ș"#6-: Denentech anun ă producerea humulinei prin clonarea înț E.coli a geneipentru inulina umană% &roduul ob inut ete oloit pe cară largă pentru tratareațdiabetului zaharat%

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    14/23

    • "#-7: 'urtea upremă a I6 conirmă bre$etul lui Chakrabarty  reeritorla un organim modiicat genetic, permi ând atel companiei E((on 8ilț'ompany ă patenteze un microorganim capabil ă degradeze i eiul%ț ț

    • Tot /n 19J*, e na te i a a numita inginerie genetică $erde% 6ceata eș ș șreeră la ob inerea de plante modiicate genetic, prin utilizarea pentruțprima dată a itemului reprezentat de Agrobacterium tumefaciens%

    • "#-=: The I%% ood and 7rug 6dminitration 076 aprobă primulmedicament ob inut prin inginerie genetică, Aumulina% 6ceta etețprimul produ detinat conumului ob inut prin bioinginerie%ț

    • "#-3: primele tete în câmp a unor plante modiicate genetic 0tutun

    realizate în +elgia%• "#-6: primele tete în câmp a unor &CD 0tutun i tomate realizate înș

    I6• "##=: 76 declară că alimentele modiicate genetic nu unt periculoae

    atel că nu neceită reglementări peciale%• "##$: IE aprobă primele plante modiicate genetic 0tutun în ran aț

    • =777 &rotocolul interna ional de +ioecuritate emnat de 1@* ări laț ț'on$en ia aupra 7i$erită ii +iologice de la Contreal% &rotocolulț țimpune etichetarea &CD%

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    15/23

     6plicarea di$erelor tehnici de ingineriegenetică poate i ăcută la di$ere

    categorii de organime, cu copuri ișrezultate peciice: +acterii

    : ungi: &lante

    :  6nimale

    7e aemenea pot i ob inute i $iruuriț șrecombinate în copul utilizării lor ca$ectori ai unor gene utile%

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    16/23

    2ene8iciile bacteriilor

    recombinate

    +acteriile pot producedi$ere ubtan e utilețdin punct de $edere

    medical 0e(%humulina,omatotatina,hormonul uman decre tere etcș

    +acteriile pot i prelucrateatel încât ă poatădegrada i eiul poluantț ț

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    17/23

    • "#66 +  Ge chell i Carc >an Contagu decoperă mecanimul deștraner de gene, interregn, între bacteria Agrobacterium tumefaciens  ișcelulele $egetale, ceea ce a dechi calea tranerului diri#at de gene înplante

    • "##$ + aprobarea de către 7epartamentul pentru 6gricultură al I6 acomercializării i conumului uman a primelor plante modiicate geneticștomatele la$r a$r de la 'algene% +eneiciile acetei realizări nu auot prea mari deoarece pre ul a ot oarte mare iar conumatorii nu auț

    remarcat a$anta#ele unui aemenea produ%• "##$ + 6groH eed 'ompany produce o $arietate de do$lecel rezitentla $iruuri

    • "##3 +  'ercetătorii de la Conanto încep comercializarea oieimodiicate genetic ?oundup ?eady oybean, $arietate prelucratăgenetic pentru a rezita la erbicidul glioat%%

    • "##3 +  >arietă i de porumb modiicat genetic unt introdue pe pia aț țamericană• "##- +

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    18/23

    'um se ob ine o plantă modi8icatăț

    genetic

     

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    19/23

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    20/23

    Animale modi8icate genetic ?

    animale transgenice

    1% oareci oloi i în tudiiș țundamentale 0de e(%pentrutudiul itemului imunitar uman

    =% Dăini ; rezitente la inec ii auțcapabile ă producă ouă în caree acumulează compu i utiliș0$accinuri, anticorpi etc

    @% 'ornute mari ; produc ie maițmare de lapte cu un con inutț

    controlat au carne ără grăime -% 'apre i oi ; producerea deș

    proteine umane în lapte

    % &orci ; utili pentru (enogree

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    21/23

    Auman 7

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    22/23

  • 8/20/2019 c1. Istoric

    23/23

    'L8