c4 scoala geopolitica germana sau organica 1

8/16/2019 C4 Scoala Geopolitica Germana Sau Organica 1

http://slidepdf.com/reader/full/c4-scoala-geopolitica-germana-sau-organica-1 1/14

Cursul nr. 3



• Friedrich Ratzel (August 30, 1844, Karlsruhe, Baden – August 9, 1904, Ammerland)

• Rudolf Kjellen (13 iunie 1864, Torsö – 14 noiembrie 1922,Uppsala)

• Karl Haushoffer (27 august 27 1869, Munchen – 10martie 1946, Pähl/Ammersee)

• Albrecht Haushofer

• Otto Maul etc.



• Romantismul german (sec. XVIII-XIX)

• Naţionalismul german – Johan Gottfried Herder (25

August 1744 – 18 Decembrie 1803) – • teoria Volk-ului, Vaterland – premergătorul ideii de naţiune ca

entitate organică

• Determinismul şi dialectica hegeliană - Georg Wilhelm

Friedrich Hegel (1770–1831) – filosof reprezentândidealismul german post-kantian



• „Istoria mondială nu expune altceva decât planulprovidenţei … în lumina acestei idei divine… iluziacă lumea este un lucru nebunesc sau stupid dispare”– istoria este un drum predeterminat de mişcarea cu

scop a Spiritului de-a lungul timpului

• Hegel credea că Raţiunea este ţelul final al lumii

• Istoria este progresul Spiritului de-a lungul timpului

• Viziunea dialectică: teza – antiteza – sinteza



• Darwinismul (evoluţionismul) • Charles Darwin

• Ernst Heinrich Haeckel

• aplicarea ideilor lui Darwin în ştiinţele sociale: conceptul deevoluţie socială (vezi Thomas Malthus, Francis Galton – părinteleeugeniei, înmulţirea selectivă)

• Haeckel – caracteristicile rasiale sunt dobândite prin interacţiuneacu mediul; filogeneza (înrudirea evoluţionară între organisme,specii) urmează ontogeneza (originea şi dezvoltarea organismului)

Darwinismul social



• părintele geografiei politice şi umane • Unul dintre părinţii antropologiei • Fondatorul şcolii germane de geopolitică • geograf şi etnograf german • a dat termenul de Lebensraum (spaţiu vital)

Elemente biografice• asistent chimist în orasul natal, Karlsruhe (1863 – 1866)• studii superioare în domeniul stiintelor naturii la universitatile din

Karlsruhe, Jena, Berlin si Heidelberg (1866 - 1868) - doctorat în Zoologie• Publică în 1869 un comentariu la opera lui Ch., Darwin (devine interesat de

problema migraţiei speciilor) • Corespondent al Kölnische Zeitung (Jurnalul de Köln) în America de Nord

şi Centrală (influenţe asupra carierei şi ideilor sale ulterioare) • Profesor de Geografie la universităţile din München (1875-1886) şi

Leipzig (1886-1904)



• Johann Gottfried Herder

• A fost influenţat de geograful german Karl Ritter (1779-1859), care i-a fost profesor şi căruia i-a continuat parţialopera• Ritter a dezvoltat o concepţie organică cu privire la stat, precum și

conceptul de geografie regională

• Charles Darwin

• Ernst Heinrich Haeckel



• Călătoreşte în America de Nord şi Centrală între 1874-1875• Lucrări publicate: Geografia Statelor Unite şi Geografia politică a

Statelor Unite • Are şansa să vadă evoluţia socială a oamenilor şi a societăţilor

ca răspuns la mediul înconjurător • Vede selecţia naturală ca un vehicul pentru înţelegerea

modului cum oamenii au reacţionat la şi au folosit mediul lor(porneşte de la tezele migraţie-dispersie ale lui MoritzWagner) naşterea antropo-geografiei (geografiei umane)

• Ideile sale vaste în domeniile geografiei, antropologiei,etnografiei şi altor ştiinţe conexe au fost profunddistorsionate de nazişti, care şi-au însuşit conceptul său deLebensraum.



• Profund naţionalist (1890 aderă la Liga Pangermanică si laPartidul Naţional Liberal)

• Susţine colonialismul german (membru fondator alKolonialverein/Comitetul Colonial) – deoarece imperiilecoloniale sunt un simbol al puterii unor state precumMarea Britanie sau Franţa

• Susţine alianţa Germaniei cu Asia şi mai ales cu ţărileExtremului Orient



• Dependenţa omului de sol (spaţiul ambient)

• Interdependenţa între istorie, geografie şi sociologie(lucrările „Etnologie”, „Geografie politică” şi „Pământul şiViaţa”)

• A studiat chiar şi gheţarii din Alpi, punând în evidenţăinelele de gheaţă.

• Principala contribuție: antropo-geografia (geografiaumană)



• Lucrarea care pune bazele geografiei politice ca ştiinţă autonomă

• Formulează o teorie a statului: acesta este definit ca un organism

reunind o fracţiune a umanităţii într-o fracţiunea teritoriului planetei

• Statul, ca organism viu depinde de: spatiu (Raum), pozitie (Lage) si

granite (Grenzen)• Alături de aceste concepte, Ratzel introduce și termenul de

Mittelpunkt (centrul statal), reprezentând nucleul etnico-spiritual al

unui popor

• Introduce conceptul de Lebensraum – preluat de Hitler (prin

intermediul lui Haushofer) în lucrarea sa Mein Kampf

Cea mai controversată afirmaţie: „Cu cât se întreprind mai multe actiuni îndreptate

spre exterior, cu atât se reduc frictiunile interne. Spatiul nou în care un popor

prinde radacini este ca un izvor din care se împrospateaza sentimentul national”.



1. Dimensiunea statului creşte odată cu cultura sa. • Aspectele culturale precum populaţia, religia şi creşterea economică toate reflectă creşterea statului. Dimensiunea statului dictează

cultura din cadrul lui.

2. Creşterea statului oglindeşte culturile vecine în cadrul propriului stat • Ex. cazul fostelor republici sovietice

3. Creşterea statului începe prin preluarea statelor mai slabe

4. Graniţa este organul periferic al statului; purtătorul creşterii şi fortificării sale • Frontierele sunt plasate strategic şi defensiv pentru a-i asigura nevoile

• frontiera este un organ viu, a carui amplasare încarneaza dinamismul, forta si schimbarile teritoriale alestatului

5. În creşterea sa, statul încearcă să învelească poziţii politice valoroase • în întregul proces de expansiune spatiala, prevaleaza o logica geografica, deoarece statul se straduieste sa absoarba regiunile

importante pentru asigurarea viabilitatii teritoriului sau: tarmuri, bazine fluviale, câmpii si, la modul general, teritoriile cu cele maimulte bogatii naturale

6. Primii stimuli pentru creşterea spaţială a statelor vin dinafară • Răspândirea populaţiei şi nevoile migratorii dictează cum un stat va interveni pentru propriul său bine. • orice stat are tendinta naturala de a se extinde daca la periferia sa se afla o civilizatie inferioara celei proprii

7. Tendinţa generală către ocupaţie teritorială şi amestec de cultură este transmisă statului şi creşte continuu în intensitate şi

influenţă • Când statul creşte, el îşi extinde cultura către statele mai mici şi îşi deschide porţile către teritoriile vecine.

• tendinta generala de asimilare sau de absorbtie a natiunilor mai slabe provoaca amplificarea acapararii de noi teritorii, în cadrulunei miscari care într-un fel se auto-alimenteaza

c4 scoala geopolitica germana sau organica 1

Documents