caiet de practica drept

Activitatea de practic ă :

În cadrul cabinetului de avocat Roibu LuminitaStudent:, Universitatea "Spiru Haret" - Facultatea de Drept şi Administraţie Publică - anul II - ID

Ce trebuie ştiut despre judecata în procesul penal :

Judecata este modul în care instanţa de judecată îşi exercită atribuţiile în mod activ.

Instanţa de judecată înseamnă un complet de judecată format din judecători,în compunerea prevăzută de lege, şi din grefier, cu participarea procurorului. Compunerea instanţei se impune a fi aceeaşi pe tot parcursul procesului

Judecata sau procesul se desfăşoară la sediul instanţei în şedinţă publică. Judecătorul poate dispune judecarea cauzei în şedinţă secretă, la cererea părţilor sau din oficiu, dacă s-ar aduce atingere unor interese de stat, moralei sau vieţii intime a unei persoane. Într-o asemenea situaţie, nu sunt admişi în sala de judecată decît părţile, reprezentanţii lor, apărătorii şi alte persoane care sunt chemate de instanţă.

La şedinţa de judecată nu pot participa minorii sub 16 ani.

S-au urmărit listele afişate la avizier cu privire la judecarea dosarelor civile, penale din zilele respective.

S-a asistat, în sala de judecată, la desfăşurarea activităţii de judecată a unor dosare cu obiect: litigii, divorţ, partaj, litigii de muncă, comerciale, punere în posesie, ordonanţă preşedinţială e.t.c.

S-au desfăşurat activităţi cu privire la studierea dosarelor, la arhive.

PROCESUL CIVIL

Procesul civil este activitatea desfăşurată de: instanţă, părţi, organul de executare şi alte organe sau persoane care participă la înfăptuirea justiţiei în pricinile civile, precum şi raporturile dintre aceşti participanţi, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârii judecătoreşti sau a altor titluri executorii, conform procedurii stabilite de lege.

În cadrul înfăptuirii justiţiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfăşoară organele de stat competente, cu participarea părţilor interesate, în vederea rezolvării conflictelor ce se ivesc în circuitul civil.

1

Procesul civil serveşte ca formă specială a constrângerii de stat pentru valorificarea în concret a dreptului subiectiv încălcat şi prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate.

1. ETAPA SCRISĂ

Cererea de chemare în judecată Cererea de chemare în judecată reprezintă actul de procedură prin care partea

interesată se adresează instanţei de judecată pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, manifestarea de voinţă a celui interesat de a-şi afirma o pretenţie şi de a-şi exercita dreptul de a reclama punerea în mişcare a acţiunii civile. Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, potrivit art. 112 Codul de procedură civilă, următoarele elemente: − numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori pentru persoanele juridice denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, se va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează a i se face toate comunicările; − numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional; − obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea este posibilă; − arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea; − arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere; − semnătura. Ca formă a acţiunii civile, cererea de chemare în judecată declanşează procesul civil şi, implicit, produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare în judecată: − investeşte instanţa cu soluţionarea litigiului; − constituie baza raportului procesual civil ce se formează între reclamant şi pârât, fixează cadrul procesual în care se va desfăşura judecata cu privire la părţi şi la obiectul litigiului; − exprimă opţiunea reclamantului, în cazul competenţei teritoriale alternativ, de a alege instanţa competentă, opţiune asupra căreia nu poate reveni; − operează punerea în întârziere a pârâtului; − face să întrerupă prescripţia dreptului la acţiune, însă pentru a produce efectul imperativ de prescripţie trebuie ca cererea să fie introdusă înăuntrul termenului şi să nu fie respinsă, anulată, perimată sau reclamantul să nu fi renunţat la ea.

ÎntâmpinareaÎntâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul răspunde la cererea de

chemare în judecată şi urmăreşte să se apere faţă de pretenţiile reclamantului. Întâmpinarea cuprinde, potrivit art.115 Codul de procedură civilă: excepţiile de

procedură pe care pârâtul le ridică la cererea reclamantului; răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii; dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere – când va cere dovada cu martori, pârâtul va arăta numele şi locuinţa lor; semnătura.

2

Întâmpinarea este obligatorie, afară de cazurile în care legea prevede altfel. Nedepunerea, în termenul prevăzut de lege, a întâmpinării, atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a mai invoca excepţii în afara celor de ordine publică.

Cererea reconvenţională Cererea reconvenţională este mijlocul procedural prin care pârâtul formulează

pretenţii proprii faţă de reclamant. Potrivit art.119, alin.2, C.pr.civ., cererea reconvenţională trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată. Cererea reconvenţională se depune odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare. Ea se judecă odată cu cererea principală, însă, când aceasta este în stare de a fi judecată, instanţa va putea judeca deosebit.

Măsurile asiguratorii Măsurile asiguratorii reprezintă în general toate mijloacele prin care cel care

ridică o pretenţie în justiţie îşi asigură din timp executarea hotărârii favorabile pe care să o obţină împotriva adversarului său. Este de reţinut că măsurile asiguratorii nu sunt măsuri de executare silită, ci mijloace procesuale care intră în conţinutul acţiunii civile şi care au ca scop doar asigurarea părţii, prin indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului sau a celor ce formează obiectul litigiului, asupra posibilităţii de realizare efectivă a executării silite dacă va obţine titlul executoriu.

În Codul de procedură civilă sunt reglementate trei măsuri asiguratorii şi anume: sechestrul asigurator (se aplică în cazul în care obiectul litigiului de fond îl reprezintă plata unei sume de bani şi constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmăribile ale debitorului-pârât); poprirea asiguratorie (se poate înfiinţa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporabile urmăribile datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente în condiţiile stabilite de art.591 C.pr.civ); sechestrul judiciar (se aplică în cazul bunurilor ce formează obiectul procesului şi constă în încredinţarea de către instanţă a pazei şi administrării acestor bunuri unei anumite persoane până la finalizarea procesului printr-o hotărâre executorie).

Citarea şi comunicarea actelor de procedură Potrivit art.85 din Codul de procedură civilă, judecătorul nu poate hotărâ asupra

unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel. Art.88 din Codul de procedură civilă prevede că citaţia va cuprinde numărul şi data emiterii, precum şi numărul dosarului; arătarea anului, lunii, zilei şi orei de înfăţişare; arătarea instanţei şi sediului ei; numele, domiciliul şi calitatea celui citat; numele şi domiciliul părţii potrivnice şi felul pricinii; alte noţiuni prevăzute de lege; parafa şefului instanţei şi semnătura grefierului. Citaţia, sub pedeapsa nulităţii, va fi înmânată părţii cu cel puţin cinci zile înaintea termenului de judecată, iar în pricinile urgente, termenul poate fi şi mai scurt, după aprecierea instanţei.

3

2. ETAPA DEZBATERILOR

Desfăşurarea procesului în faţa instanţei de judecată dă posibilitate judecătorului să-şi execute rolul activ în vederea aflării adevărului, să asigure respectarea principiului contradictorialităţii, a principiului dreptului de apărare şi a principiului legalităţii.

Şedinţele de judecată Grefierul de şedinţă, conform art. 46 din Regulament, preia dosarele din arhivă

sub semnătură în registrul de termene, cu cel puţin 48 ore înaintea termenului de judecată, îndeplinind următoarele activităţi: întocmeşte lista cauzelor, pe care o afişează cu 24 de ore înaintea termenului de judecată; completează condica de şedinţă, separat pe complete; verifică dacă au sosit la instanţă şi s-au ataşat la dosare dovezile de înmânare sau de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte procedurale; informează pe preşedintele completului de judecată asupra eventualelor deficienţe înainte de a preda dosarele completului.

Judecarea cauzelor civile se face, în mod obişnuit, de un complet care este, de regulă, prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei atunci când acesta participă la judecată. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau secţiei.

Potrivit art.130 alin.1 C.pr.civ., judecătorii sau părţile pot pune întrebări martorilor sau experţilor numai prin mijlocirea preşedintelui, care poate încuviinţa ca aceştia să pună întrebările direct.

Şedinţele de judecată sunt publice; accesul publicului în sală nu poate fi limitat decât în cazurile şi în condiţiile anume prevăzute de lege.

Principalele momente în desfăşurarea judecăţii sunt: − apelul, care se face de către grefierul de şedinţă. în funcţie de situaţia concretă, preşedintele completului va proceda la amânarea procesului (când există motive întemeiate) sau la soluţionarea cauzei (când nu s-a impus amânarea); − în cazul în care s-a trecut la soluţionarea cauzei, instanţa se va pronunţa mai întâi dacă au fost invocate, asupra excepţiilor de procedură şi a celor care fac inutilă cercetarea fondului; − la judecătorie, preşedintele completului de judecată înainte de a intra în dezbateri va încerca împăcarea părţilor; − după soluţionarea aspectelor menţionate se intră în dezbateri; − când instanţa se va socoti lămurită, preşedintele completului va declara dezbaterile închise, instanţa retrăgându-se pentru deliberare. În cazul în care instanţa găseşte necesare noi lămuriri, cauza poate fi repusă pe rol.

Soluţionarea unui proces, de regulă, nu se poate efectua la un singur termen de judecată, ci la mai multe termene, dintre care o importanţă deosebită are prima zi de înfăţişare.

Prima zi de înfăţişare este acel termen la care părţile legal citate pot pune concluzii.

Prima zi de înfăţişare poate fi primul termen de judecată, însă dacă nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile menţionate (părţile să fie legal citate şi să poată pune

4

concluzii) prima zi de înfăţişare se prorogă până la termenul când se va realiza acest aspect.

Excepţiile procesuale Excepţiile procesuale sunt mijloacele prin care, în cadrul procesului civil, partea

interesată, procurorul sau instanţa din oficiu invocă în condiţiile prescrise de lege şi fără a pune în discuţie fondul pretenţiei deduse judecăţii neregularităţi procedurale sau lipsuri privind exerciţiul dreptului la acţiune, urmărind amânarea sau împiedicarea judecăţii în fond. Excepţiile procesuale se clasifică după trei criterii şi anume: obiectul lor (excepţii de procedură şi excepţii de fond), actul pe care tind să-l realizeze (excepţii dilatorii şi excepţii peremptorii), caracterul de ordine publică sau de ordine privată al normei juridice încălcate (excepţii absolute şi excepţii relative).

Dispoziţiile articolului 137 alin.1 din Codul de procedură civilă reglementează procedura de soluţionare a excepţiilor procesuale, stabilind că instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra excepţiilor de fond care fac de prisos, în total sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Al doilea alineat al articolului 137 din Codul de procedură civilă prevede că excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea pe fond a pricinii. Din dispoziţiile legale menţionate reiese că excepţiile procesuale se rezolvă înainte de cercetarea fondului pretenţiei deduse judecăţii. Dacă excepţia este invocată în cursul judecării fondului, instanţa va soluţiona în primul rând excepţia procesuală. În cazul în care excepţia invocată este întemeiată instanţa o va admite pronunţând fie o încheiere dacă dispune amânarea judecăţii, fie o hotărâre dacă respinge sau anulează cererea sau îşi declină competenţa. În cazul în care excepţia este neîntemeiată, instanţa o va respinge printr-o încheiere interlocutorie continuându-se judecata.

Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins excepţia procesuală poate fi atacată numai odată cu hotărârea de fond, dacă legea nu dispune altfel.

Hotărârea prin care a fost admisă excepţia este supusă aceluiaşi regim juridic ca şi hotărârea ce urma să se pronunţe pe fond.

Probele în procesul civil În procesul civil, probele au o importanţă deosebită, deoarece, pentru a putea

pronunţa hotărârea judecătorească, judecătorul trebuie să cunoască raporturile juridice dintre părţi, faptele care au dat naştere conflictului de interese dedus judecăţii şi în funcţie de aceste fapte să aplice norma de drept corespunzătoare. Procesele sunt reglementate în Codul civil şi Codul de procedură civilă.

În cadrul procesului civil sunt folosite următoarele mijloace de probe: proba prin înscrisuri, proba prin declaraţiile martorilor, proba prin rapoartele de expertiză, cercetarea la faţa locului, mărturisirea, prezumţiile.

Proba prin înscrisuri Prin înscris se înţelege consemnarea de date despre acte şi fapte juridice, cu un

mijloc adecvat pe un anumit suport material. Cele mai importante înscrisuri sunt înscrisurile autentice (se fac cu solemnităţile cerute de lege de un funcţionar de stat care are drept de a funcţiona în locul unde actul s-a încheiat) şi înscrisurile sub semnătură

5

privată (sunt întocmite şi semnate de părţile de la care emană). În Codul civil, în afară de înscrisurile autentice şi înscrisurile sub semnătură privată, sunt prevăzute şi dispoziţii care se referă la registrele comercianţilor (art.1183-1184), registrele, cărţile sau hârtiile casnice (art.1185), menţinerea creditorului pe titlu de creanţă (art.1186), răboaje (art.1187).

Codul comercial se referă la facturi acceptate corespondenţă, telegrame şi registrele părţilor.

Proba prin declaraţiile martorilor Prin mărturie se înţelege relatarea orală făcută de o persoană în faţa instanţei de

judecată cu privire la acte sau fapte litigioase care au fost săvârşite în trecut despre care are cunoştinţă personal.

Potrivit art.189 C. pr. Civ., nu pot fi ascultate ca martori: rudele şi afinii până la gradul trei inclusiv; soţul chiar despărţiţi, interzişii judecătoreşti şi cei declaraţi prin lege incapabili de a mărturisi, cei condamnaţi pentru jurământ sau mărturie mincinoasă.

Mărturisirea (recunoaşterea) Mărturisirea este recunoaşterea de către o persoană a unui act sau fapt pe care o altă persoană îşi întemeiază o pretenţie şi care este de natură să producă efecte contra coautorului ei.

Reiese că mărturisirea provine numai de la una din părţi şi ea nu trebuie confundată cu mărturia, care aparţine, aşa cum am arătat, martorului.

Mărturisirea poate fi de două feluri: mărturisirea extrajudiciară (este făcută în afara judecăţii procesului) şi mărturisirea judiciară (este făcută în timpul procesului înaintea instanţei de judecată).

În cazul în care nu este făcută spontan, mărturisirea se obţine prin procedura interogatoriului (art.218 – 225 C.pr. civ.).

Proba prin rapoartele de expertiză Potrivit art.201 C.pr.civ., când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanţa

consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, ea va numi la cererea părţilor ori din oficiu unul sau trei experţi stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe şi termenul în care trebuie să se efectueze expertiza.

Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanţă să aibă loc cu cel puţin cinci zile înainte.

Cercetarea la faţa locului În cazul când va socoti de trebuinţă, instanţa va putea hotărâ ca în întregul ei sau

unul din magistraţi să meargă la faţa locului spre a se lămuri asupra unor împrejurări de fapt care se vor arăta prin încheiere (art.215 C. pr. civ.). Cercetarea la faţa locului se solicită de părţi sau se dispune din oficiu de instanţă.

Prezumţiile Prezumţiile sunt definite de art.1199 C. Cv. Potrivit dispoziţiei legale menţionate,

prezumţiile sunt consecinţele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.

6

În esenţă, prezumţia este o presupunere pe care o face legiuitorul (prezumţia legală) sau judecătorul (prezumţia simplă).

Incidente procedurale care pot apărea în cursul judecăţii

Suspendarea judecăţii Suspendarea judecăţii intervine datorită unor împrejurări voite de părţi, care nu

mai stăruie în soluţionarea cauzei, sau independente de voinţa lor, când sunt în imposibilitatea de a se prezenta la judecată. Cauzele principale de suspendare sunt grupate în art. 242-244 C.pr.civ. Suspendarea este de două feluri: suspendarea voluntară (intervine datorită manifestării voinţei părţilor, şi este, la rândul ei, expresă sau tacită ) şi suspendarea legală (intervine de drept sau rămâne la aprecierea instanţei).

Suspendarea judecăţii se dispune de către instanţă printr-o încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat (art.244 C.pr.civ).

Perimarea Perimarea este sancţiunea procedurală ce determină stingerea procesului în faza

care se găseşte ca urmare a rămânerii lui în nelucrare un anumit timp, prevăzut de lege, din culpa părţii.

Potrivit art.248 C.pr.civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimează de drept chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte a fi de vină când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.

Alineatul 2 prevede că termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părţii, cererea nu a ajuns la instanţa competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată.

Spre deosebire de termenul de perimare care, în materie civilă, este de un an, în materie comercială este de 6 luni. Perimarea se constată din oficiu de către instanţă sau la cererea părţii interesate. Hotărârea prin care se constată perimarea este supusă recursului în termen de cinci zile de la pronunţare (art.253 al.2 C.pr.civ).

Actele de dispoziţie ale părţilor

Renunţarea reclamantului Renunţarea reclamantului se manifestă sub două forme: renunţarea reclamantului

la judecată şi renunţarea reclamantului la dreptul subiectiv dedus judecăţii. Potrivit art.246 C.pr.civ., reclamantul poate să renunţe oricând la judecată fie

verbal în şedinţă, fie prin cererea scrisă. Instanţa ia act de cererea de renunţare la judecată printr-o încheiere dată fără drept de apel.

De asemenea, renunţarea la dreptul subiectiv dedus judecăţii poate avea loc oricând, deşi art.247 alin.2 se referă numai la renunţarea în faţa primei instanţe şi apel.

În caz de renunţare la însuşi dreptul pretins, instanţa se va pronunţa prin hotărâre, prin care va respinge cererea în fond şi va hotărâ asupra cheltuielilor. Hotărârea este supusă recursului.

7

Achiesarea Achiesarea se manifestă sub două aspecte: achiesarea pârâtului (acesta recunoaşte

pretenţiile reclamantului fie spontan fie prin intermediul reclamantului) şi achiesarea părţii care a pierdut procesul (partea care a pierdut procesul renunţă la dreptul de a ataca hotărârea).

Tranzacţia Tranzacţia este un contract prin care părţile termină un proces început sau

preîntâmpină un proces ce se poate naşte prin concesii reciproce, constând în renunţări reciproce la pretenţii sau în prestaţii noi săvârşite ori promise de o parte în schimbul renunţării de către cealaltă parte la dreptul care este litigios ori îndoielnic.

Dispoziţiile art. 271 Cod de procedură civilă prevăd că părţile se pot înfăţişa oricând în cursul judecăţii chiar fără să fi fost citate pentru a cere să se dea hotărâre care să consfinţească învoiala lor.

Învoiala părţilor va fi înfăţişată în scris şi va alcătui dispozitivul hotărârii. Hotărârea care consfinţeşte învoiala părţilor este supusă numai recursului.

3. ETAPA DELIBERĂRII ŞI PRONUNŢĂRII HOTĂRÂRII

După închiderea dezbaterilor, judecătorii deliberează în secret asupra soluţiei ce urmează să dea fiecărei cauze. Rezultatul deliberării are loc printr-o minută scrisă de către un membru al completului de judecată şi care a participat la judecata cauzei. Soluţia se consemnează în condica de şedinţă, iar după aceasta, întotdeauna, se pronunţă în şedinţă publică, chiar în lipsa părţilor.

Hotărârea judecătorească Hotărârea desemnează actul de dispoziţie prin care instanţa, realizând o adevărată

activitate de judecată, tranşează un litigiu, rostind dreptul şi stabilind măsuri pentru recunoaşterea, ocrotirea sau valorificarea lui.

Din punct de vedere al redactării, hotărârea judecătorească cuprinde trei părţi: practicaua (se întocmeşte de către grefierul de şedinţă şi trebuie prevăzute menţiunile din art. 261, pct. 1-4), considerentele (motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei în vederea pronunţării), dispozitivul ( cuprinde soluţia dată de completul de judecată, concretizată în minută).

Hotărârea este redactată de către judecătorul desemnat de către preşedintele completului de judecată atunci când completul este alcătuit din mai mulţi judecători.

PROCESUL PENAL

Procesul penal este activitatea reglementată de lege, desfăşurată de organele competente, cu participarea părtilor şi a altor persoane, având ca scop constatare la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Este activitatea de dovedire a infracţiunilor care formează obiectul unei cauze penale, realizată, potrivit legii, de procedura penală de către organele judiciare ale

8

statului, cu participarea părţilor şi a altor persone, în scopul restabilirii ordinii de drept, prin aplicarea pedepselor corespunzătoare persoanelor vinovate şi prin luarea celorlalte măsuri prevăzute de legea penală.

Fazele procesului penal Fazele procesului penal sunt diviziuni ale acestuia, în care îşi desfăşoară activitatea o anumită categorie de organe judiciare în îndeplinirea atribuţiilor ce se înscriu în funcţia lor procesuală şi după epuizarea cărora pot fi date anumite soluţii privind cauza penală.

1. Faza de urmărire penală

Are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea autorului (făptuitorului) unei infracţiuni, prinderea acestuia, descoperirea, ridicarea şi administrarea probelor în vederea trimiterii în judecată şi la stabilirea răspunderii acestora pentru a se constata dacă este cazul sau nu să se dispuna trimiterea în judecată (art.200 Cod p.p)

Acţiunea de urmărire penală este efectuată de procurori, de organele de cercetare penală ale justiţiei, formate din organele de cercetare ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale.

Actele prin care este marcat momentul de început al urmăririi penale sunt: procesul-verbal sau rezolutia motivată / ordonanţe, iar momentul final al acestei faze este rechizitoriul prin care se dispune trimiterea în judecată; ordonanţa de scoatere de sub urmărire penala; încetarea urmăririi penale; clasarea.

2. Faza de judecată

În această fază, îşi desfăşoară activitatea instanţele judecătoreşti, ce verifică legalitatea actelor şi măsurilor procesuale dispuse de organele de urmărire penală, readministrează probele strânse în cursul urmăririi penale, procedând la completarea lor, la care participă, de regulă, procurorul.

Momentul de început al fazei de judecată este marcat de înaintarea rechizitoriului la instanţă, când s-a efectuat urmărirea penală, sau plângerea prealabilă, când nu se efectuează urmărirea penală, iar momentul final al judecăţii se realizează prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, sentinţă, decizie.

3. Punerea în executare a hotărârilor penale

Momentul de început este acela al eliberării mandatului de executare de către instanţă şi trimiterea acestuia la organul competent să-l ducă la îndeplinire. Momentul final este determinat în funcţie de felul pedepsei: închisoarea – momentul final fiind marcat de procesul-verbal de constatare a începerii executării şi amenda – momentul final este depunerea, la instanţa de executare, a recipisei de achitare a amenzii penale.

Participanţii: Participanţii în procesul penal sunt acele organe şi persoane care, prin calitatea şi

rolul pe care il au, contribuie la realizarea scopului procesului penal

Participanţii în procesul penal sunt:

9

Organele judiciare acţionează în numele statului pentru ocrotirea intereselor întregii societăti. Acestea sunt:

Instanţele de judecată (judecătorii, tribunale specializate, tribunale, curţi de apel, tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel, Înalta Curte de Casatie şi Justiţie);

Ministerul Public – reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Işi exercită atribuţiile prin procurori, constituiţi în parchete pe lângă fiecare instanţă judecătorească, în condiţiile legii ;

Organele de cercetare penală (organele de cercetare ale poliţiei judiciare şi organe de cercetare speciale).

Părţile din proces acţionează pentru realizarea intereselor care se nasc din infracţiune, prin formularea de cereri, memorii, intervenţii, concluzii adresate organelor judiciare:

Inculpatul; Partea vătămată; Partea civilă; Partea responsabilă civilmente.

Apărătorul , care acţionează în numele părţii căreia ii acordă asistenţă juridică, având o poziţie specială între ceilalţi participanţi.

Alte persoane : Martorii; Martorii asistenţi; Experţii; Interpreţii; Agenţii procedurali; Mandatarii;

Succesorii. Reprezentanţii. Substituiţii procesuali.

Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de alte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

Este separată şi este în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, conform principiului constituţional al independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor şi cu dispoziţiile celorlalte legi.

Înfăptuiesc justiţia în scopul apărării, realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecăţii.

10

Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentantul autorităţii judecătoreşti şi garantul independenţei justiţiei.

Ministerul Justiţiei asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.

Instanţele pot avea în organizarea lor două sau mai multe secţii. Numărul secţiilor curţilor de apel, tribunalelor, precum şi secţiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Tipurile competenţei:

a. Competenţa funcţională- forma de competenţă prin care se determină categoriile de activităţi pe care le desfăşoară fiecare organ judiciar.

b. Competenţa materială - forma de competenţă prin care se stabileşte capacitatea unui organ judiciar de a instrumenta anumite cauze penale.

c. Competenţa teritorială - forma de competenţă prin intermediul căreia se repartizează cauzele penale din punct de vedere teritorial, pe linie orizontală, între organele judiciare de acelaşi grad.

Competenţa în materie penală:

a) Competenţa judecătoriei:

judecă în prima instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

soluţionează şi alte cazuri anume prevăzute de lege;

b) Competenţa tribunalului militar

judecă în prima instanţă:

a. infracţiunile prevăzute în art. 331-352 din Codul penal, precum şi alte infracţiuni săvârşite în legătură cu îndatoririle de serviciu, comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date în competenţa altor instanţe;

b. infracţiunile prevăzute de Codul penal în art. 348-354, săvârşite de civili;

judecă şi soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.

c) Competenţa tribunalului


11

a. infracţiunile prevăzute de Codul penal în art. 174-177, 179, art. 189 alin. 3, art. 190, art. 197 alin. 3, art. 209 alin. 3 şi 4, art. 211 alin. 2, 2^1 şi 3, art. 212, art. 215 alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 254, 255, 257, 266-270, 273-276 când s-a produs o catastrofă de cale ferată, art. 279^1, 298, 312 şi 317, precum şi infracţiunea de contrabandă, dacă a avut ca obiect arme, muniţii sau materii explozive ori radioactive;

b. infracţiunile săvârşite cu intenţie, care au avut ca urmare moartea unei persoane;

c) infracţiunile privind siguranţa naţională a României prevăzute în legi speciale;

d) infracţiunea de spălare a banilor, precum şi infracţiunile privind traficul şi consumul ilicit de droguri;

e) infracţiunea de bancrută frauduloasă, dacă fapta priveşte sistemul bancar;

f) infracţiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială;

g) alte infracţiuni date prin lege în competenta sa;

ca instanţă de apel, judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de judecătorii în prima instanţa, cu excepţia celor privind infracţiunile menţionate în art. 279 alin. 2 lit. a);

ca instanţa de recurs, judeca recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de judecătorii, în cazul infracţiunilor menţionate în art. 279 alin. 2 lit. a), precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;

soluţionează conflictele de competenţă ivite între judecătoriile din circumscripţia sa, precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege.

d) Competenţa tribunalului militar teritorial


a. infracţiunile menţionate în art. 27 pct. 1 lit. a)-e), săvârşite în legătură cu îndatoririle de serviciu, de militari până la gradul de colonel inclusiv;

b. alte infracţiuni date prin lege în competenţa sa;

ca instanţă de apel, judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în prima instanţă de tribunalele militare, cu excepţia infracţiunilor menţionate în art. 279 alin. 2 lit. a) şi a infracţiunilor contra ordinii şi disciplinei militare, sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani;

ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de tribunalele militare în cazul infracţiunilor menţionate în art. 279 alin. 2 lit. a) şi al infracţiunilor

12

contra ordinii şi disciplinei militare, sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;

soluţionează conflictele de competenţă ivite între tribunalele militare din circumscripţia sa, precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege.

e) Competenţa Curţii de Apel


a. infracţiunile prevăzute de Codul penal în art. 155-173 şi 356-361;

b. infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale, de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de notarii publici;

c. infracţiunile săvârşite de judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai camerelor de conturi judeţene, precum şi de controlorii financiari de la Curtea de Conturi;

d) alte infracţiuni date prin lege în competenţa sa;

ca instanţă de apel, judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în prima instanţă de tribunale;

ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de tribunale în apel, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;

soluţionează conflictele de competenţă ivite între tribunale sau între judecătorii şi tribunale din circumscripţia să ori între judecătorii din circumscripţia unor tribunale diferite aflate în circumscripţia Curţii, precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege.

soluţionează cererile prin care s-a solicitat extrădarea sau transferul persoanelor condamnate în străinătate.

f) Curtea Militară de Apel:


a. infracţiunile prevăzute de Codul penal în art. 155-173 şi art. 356-361, săvârşite de militari;

b. infracţiunile săvârşite de judecătorii tribunalelor militare şi ai tribunalelor militare teritoriale, precum şi de procurorii militari de la parchetele militare de pe lângă aceste instanţe;

c. alte infracţiuni date prin lege în competenţa sa;

ca instanţă de apel, judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în prima instanţă de tribunalele militare teritoriale;

13

ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de tribunalele militare teritoriale în apel, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;

soluţionează conflictele de competenţă ivite între tribunalele militare teritoriale sau între tribunalele militare şi tribunalele militare teritoriale ori între tribunalele militare din raza de competenţă a unor tribunale militare teritoriale diferite, precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege.

g) Competenţa Curţii Supreme de Justiţie


a. infracţiunile săvârşite de senatori şi deputaţi;

b. infracţiunile săvârşite de membrii Guvernului; c. infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii,

judecătorii şi procurorii Curţii de Conturi, de preşedintele Consiliului Legislativ şi de Avocatul Poporului;

d. infracţiunile săvârşite de mareşali, amirali, generali şi chestori; e. infracţiunile săvârşite de şefii cultelor religioase organizate în condiţiile legii şi de

ceilalţi membri ai Înaltului Cler, care au cel puţin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;

f. infracţiunile săvârşite de judecătorii şi magistraţii asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militara de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe şi de procurorii Parchetului Naţional Anticoruptie;

g. alte cauze date prin lege în competenţa sa;

ca instanţă de recurs, judecă:

a. recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, în prima instanţă, de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;

b. recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, ca instanţe de apel, de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;

c. recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, în prima instanţă, de secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie, precum şi alte cazuri prevăzute de lege.

judecă recursurile în interesul legii;

soluţionează:

a. conflictele de competenţă în cazurile în care Curtea Suprema de Justiţie este instanţa superioară comună;

b. cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt; c. cererile de strămutare;

14

d) alte cazuri anume prevăzute de lege.

ACTIVITATEA ÎN TIMPUL SEDINŢEI DE JUDECATĂ

Dosarele care vor fi judecate vor ajunge înainte de începerea sedinţei de la arhiva la judecători pentru a le studia înainte de începerea şedinţei de judecată; după aceea, grefierul ia dosarele de la judecători şi le aduce în sală de şedinţă cu de oră înainte de a începe şedinţă.

Grefierul le pune la dispoziţia părţilor spre a le studia, luându-le înainte de intrarea completului de judecată.

Grefierul anunţă intrarea completului de judecată şi roagă persoanele aflate în sală să se ridice în picioare. Preşedintele completului cere persoanelor să se aşeze, declarând deschisă şedinţa. Preşedintele completului întreabă care cauze vor fi amânate şi care vor fi cazurile cu împăcări. Grefierul strigă cauzele indicate de părţi care suferă amânări şi înmâneză dosarul completului pentru judecată. După aceea, grefierul strigă lista în ordinea în care sunt cazurile.

După strigarea cauzei şi apelul părţilor, grefierul va face referire la obiectul cauzei şi stadiul în care se află pe scurt. Dacă părţile sunt prezente, se trece la judecarea cauzei prin ascultarea părţilor, prin prezentarea şi depunerea probelor, şi toate celelalte discuţii cu privire la judecată. Dacă la prima strigare a unei cauze o parte nu este prezentă şi prezenţa ei este obligatorie, se amână cauza la a doua strigare .

În cursul şedintei grefierul va consemna în caietul de note:

numărul dosarului susţinerile orale ale părţilor măsurile dispuse de instanţă.

Caietul de note va fi numerotat şi sigilat, acesta depunându-se la arhiva instanţei. Dacă instanţa rămâne în pronunţare, presedintele completului va anunţa în şedintă ziua şi ora stabilite pentru pronunţarea deliberării.

La sfârşitul şedinţei, completul se ridică iar preşedintele completului declară încheiată şedinţa de judecată. Desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice audio. Încheierea de şedinţă se întocmeşte de grefier în 24 de ore de la terminarea şedinţei şi se semnează de preşedintele completului de judecată.

ACTIVITATEA ULTERIOARĂ ÎNCHEIERII DEZBATERILOR

Deliberarea şi pronunţarea hotărârii se fac de îndată după încheierea dezbaterilor. La deliberare iau parte numai membrii completului în faţa căruia a avut loc dezbaterea.

Preşedintele completului sau unul dintre judecători va trece în condica de şedinţă, înainte de pronunţare în şedinţă publică, soluţiile pronunţate.

Hotărârea se pronunţă în şedinţă publică de către preşedintele completului de judecată, fiind asistat de către grefier.

15

Hotărârea se redactează în cel mult 20 de zile de la pronunţare. EVIDENŢA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

Activitatea instanţei de judecată se concretizează în anumite registre, ca :

Registrul general de dosare în care se trec în ordinea intrării toate actele de sesizare ale instanţei de judecată, numărul de înregistrare al fiecărui act de sesizare, chemarea în garanţie, intervenţia, aplicarea sechestrului judiciar, revocarea sau înlocuirea măsurilor preventive; cererile de revizuire şi cererile de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei vor primi număr nou de dosar. Cererile de prelungire a amânării sau de prelungire a întreruperii executării pedepsei vor primi acelaşi număr de înregistrare ca şi cererea iniţială.

Opisul alfabetic în care se trec numele şi prenumele tuturor părţilor ce figurează în cauzele înregistrate în registrul general de dosare, inclusiv ale persoanelor introduse ulterior în proces, incluzându-se numărul dosarului la fiecare persoană, în parte.

Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei care este al administraţiei, în care se înregistrează corespondenţa care nu are legătură cu cauzele venite spre judecare şi corespondenţa privind lucrările ce urmează a fi efectuate de executorul judecătoresc.

Registrul informativ în care se menţionează pentru fiecare dosar: primul termen de judecată şi termenele acordate de instanţă ; data ieşirii dosarelor din arhivă şi persoanele sau organele la care se

predau; data reintrării dosarelor în arhivă; numărul şi data hotărârii cât şi soluţia pe scurt; data trimiteri dosarului la o altă instanţă sau la alt organ ; data revenirii dosarului.

Condica şedinţei de judecată, în care se trec separat, pe complete, arătându-se şi numele completului, toate dosarele din şedinţele respective, în ordinea înscrisă ; la judecătorii cu volum mai mare de dosare se înfiinţează două condici: una pentru cauzele penale şi alta pentru cele civile; la Curţile de Apel şi tribunale există o condică pentru fiecare secţie.

Registrul de termene al arhivei în care se trec toate dosarele, pe termene de judecată fixă, pentru fiecare secţie.

Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârii penale. Evidenţa în legătură cu amânarea sau întreruperea executării pedepsei închisorii şi a plăţii amenzii. De asemenea, separat, se va ţine şi evidenţa inculpaţilor condamnaţi de alte instanţe, care execută pedepse la locul de muncă într-una din unităţile de pe raza teritorială a instanţei

Registrul de control, în care se vor înscrie în mod obligatoriu constatările şi măsurile dispuse de către persoanele care efectuează controlul sau se va menţiona numărul şi data actului de control. La instanţele în cadrul cărora există şi secţii maritime şi fluviale, înregistrarea cauzelor se va face separat de restul cauzelor, adăugându-se la numărul de dosar iniţialele «M.P.». Instanţele vor ţine şi alte

16

registre cerute de lege iar pentru evidenţa altor activităţi întocmesc registre prevăzute de Nomenclatorul aprobat de Ministerul Justiţiei.

LISTA DOSARELOR DIN ŞEDINŢĂ LA DATA DE 13 MAI 2008

Tribunalul Vaslui-Sectia Penal , Complet de judecată - pen D1

Număr unic dosar

Obiectul cauzei Materia juridică

Stadiu procesual

6844/90/2007 Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea nr.87/1994)

Penal Apel

1484/90/2008 Vătămare corporală din culpă (art. 184 C.p.)

Penal Apel

34/288/2008 Infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G. nr. 195/2002)

Penal Apel

1002/223/2007 Inşelăciunea (art. 215 C.p.) art. 289/291 C.p.

Penal Apel

1711/288/2007 Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea nr..87/1994)

Penal Apel

Asistarea la şedinţele de judecată din data de 13 mai 2008

Număr unic dosar : 6844/90/2007Inregistrat in data de : 21.11.2007Obiect dosar : infracţiuni de evaziune fiscală (Legea nr. 87/1994)Materia juridică : PenalStadiu procesual : ApelPărţi :

Sărdaru Ionică : Apelant Oprică V Nicolae : Apelant Ministerul Finanţelor Publice : Intimat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală : Intimat SC H&G SRL – prin lichidator Ştefănucă Vasile : Intimat SC Obi Construct SRL : Intimat

Datorită lipsei expertizei contabile cauza se amină pentru data de 07 iunie 2008.

Număr unic dosar : 1484/90/2008Inregistrat in data de : 19.03.2008 Obiect dosar : vătămare corporală din culpă (art. 184 C.p.)Materia juridică : PenalStadiu procesual : ApelPărţi :

Epure Vasile : Apelant

17

Drăgan Alexandru :Apelant Spitalul Sf.Spiridon Iaşi : Intimat Spitalul de Urgenţă Iaşi : Intimat

Cauza se amină in vederea efectuării unei noi expertize medico-legale.

Număr unic dosar : 34/288/2008Inregistrat in data de : 26.03.2008Obiect dosar : infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G. nr. 195/2002)Materia juridică : PenalStadiu procesual : ApelPărţi :

Grigoriu Sava : Apelant

Instanţa respinge apelul declarat de inculpatul Grigoriu Sava impotriva sentinţei Judecătoriei Municipiului Vaslui in dosarul nr. 34/288/2008.Obligă pe apelant la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.Cu drept de recurs in 10 zile de la pronunţare.Pronunţată in şedinţă publică la sediul Tribunalului Municipiului Vaslui la data de 23 mai 2008 .

Număr unic dosar : 1002/223/2007Inregistrat in data de : 23.03.2008Obiect dosar : inşelăciunea (art. 215 C.p.) art 289/291 C.p.Părţi :

Parchetul de pe lingă Curtea de Appel Vaslui Avramut Gh. Emil : Intimat Tudorescu C. Sorin : Apelant SC Alpeco SA : Intimat

Cauza se amină pentru lipsă de procedură cu apelantul-inculpat Tudorescu C. Sorin.

Număr unic dosar : 1711/288/2007Inregistrat la data de : 19.04.2007 Obiect dosar : infracţiuni de evaziune fiscală (Legea nr. 87/1994)Materia juridică : PenalStadiu procesual : ApelPărţi :

Mihalcea Adrian : Apelant Mihalcea Traian : Apelant Ministerul Finanţelor Publice : Intimat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Iaşi : Intimat SC Metchim SRL prin lichidator SC Bega Consulting SRL : Intimat

La cererea apelantului inculpat, Mihalcea Traian, instanţa amină cauza pentru ca acesta să-şi angajeze apărător.


18

Tribunalul Vaslui - Secţia Civil, Complet de Judecată : civ R12

Număr unic dosar


Stadiu procesual

935/90/2008 Partaj judiciar Civil Apel



882/90/2007 Anulare act Civil Apel

5/90/2004 Revendicare (art. 480 C.c.) Civil Apel

493/90/2007 Revendicare imobiliară Civil Apel

45/241/2007 Evacuare Civil Apel


Număr unic dosar : 935/90/2008Inregistrat in data de : 12.02.2008 Obiect dosar : partaj judiciarMateria juridică : CivilStadiu procesual : Apel Părţi :

Roşa Liviu : Apelant Purice Maria : Intimat Dobre Leon : Intimat Purice Ioan : Intimat Costachescu D Dumitru : Intimat

Calea de atac a fost calificată ca fiind recurs şi cauza s-a amânat pentru data de 07 iunie 2008 in vederea constituirii legale a completului.

Număr unic dosar : 989/90/2008Inregistrat in data de : 15.02.2008Obiect dosar : partaj judiciarMateria juridică : CivilStadiu procesual : ApelPărţi :

Bohan N Nicolae : Apelant Bohan Constantin : Intimat Bohan Ionel : Intimat Bohan Maria : Intimat

s-a calificat calea de atac ca fiind recurs şi, in vederea constituirii legale a completului, s-a amânat judecarea cauzei la data de 07 iunie 2008.

Număr unic dosar : 365/90/2008Inregistrat in data de : 12.03.2008

19

Obiect dosar : partaj judiciarMateria juridică : CivilStadiu procesual : Apel Părţi :

Filimon Victoria : Apelant Nichifor Floarea : Intimat

Intimata Nichifor Floarea a depus intâmpinare iar apelanta a cerut un nou termen pentru a lua cunoştinţă de conţinutul intâmpinării depuse.Termen, 15 iunie 2008.

Număr unic dosar : 882/90/2007Inregistrat in data de : 16.10.2007Obiect dosar : anulare actMateria juridică : CivilStadiu procesual : ApelPărţi

Bulai Petrică reprezentat de Bulai Nicolae : Apelant Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii 18/1991 : Intimat Enea Laura : Intimat

Avind in vedere că apelantul Bulai Petrică nu şi-a indeplinit obligaţia de plată a onorariului către expert, in sumă de 800 lei, in temeiul art. 155 pct. 1 C.p.p., cauza se suspendă.

Număr unic dosar : 5/90/2004Inregistrat in data de : 30.05.2004Obiect dosar : revendicare (art. 480 C.c.)Materia juridică : CivilStadiu procesual : Apel Părţi :

Guşu Nicolae : Apelant Cristea Elena : Intimat Homoran Ecaterina : Intimat Popică Maria : Intimat Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat Comisia judeţeană de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat

In această cauză pronunţarea a fost aminată pentru data de 25 mai 2008, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise.

Număr unic dosar : 493/90/2007Inregistrat in data de : 16.08.2007Obiect dosar : revendicare imobiliarăMateria juridică : CivilStadiu procesual : ApelPărţi :

Popa Eugen : Apelant Tudoran Adrian : Intimat Tudoran Maria : Intimat

20

Barbălată Daniela : Intimat

Datorită lipsei raportului de expertiză, cauza se amină pentru data de 15 iunie 2008.

Număr unic dosar : 45/241/2007Inregistrat in data de : 11.04.2007 Obiect dosar : evacuareMateria juridică : CivilStadiu procesual : ApelPărţi :

Consiliul Local al comunei Voinesti jud.Vaslui : Apelant Cabinetul medical individual dr. Ciobănaşu Daniela :Intimat

Apelul declarat de Consiliul Local al comuneiVoinesti jud.Vaslui impotriva dr. Ciobănaşu Daniela, este anulat ca netimbrat. Definitivă . Cu recurs.


Tribunalul Vaslui-Secţia Civil, Complet de Judecată: civ D6

Număr unic dosar


Stadiu procesual

20/90/2006 Partaj succesoral (art.728 C.c.) Civil Apel

107/241/2007 Grăniţuire Civil Apel

902/241/2007 Evacuare Civil Apel

5991/90/2007 Partaj bunuri comune Minori şi familie

Apel


Apel

1080/90/2008 Pensie întreţinere Minori şi familie

Recurs


1418/90/2008 Evacuare – Casare cu rejudecare Civil Apel


1625/90/2008 Acţiune în constatare Civil Apel


Număr unic dosar : 20/90/2006

21

Inregistrat in data de : 03.01.2006Obiect dosar : partaj succesoral (art.728 C.c.)Materia juridică : CivilStadiu procesual : apelPărţi :

Badeanu Elena :Apelant Roşianu Ioana :Apelant Bordicel I. Ion :Apelant Niţescu Brinduşa :Apelant Sărdărescu Paraschiva :Apelant Apostol Elisabeta :Apelant Dumitraşcu Carmen :Intimat

Este recuzat expertul, de către apelanţi, pe motiv de incompatibilitate.Expertul va fi anunţat despre această cerere de recuzare care urmează să fie pusă in discuţie la următorul termen.Se cere părţilor să prezinte cereri prin care solicită expertului să stabilească variante de lotizare.Se amină cauza la data de 7 iunie 2008 in vederea administrării probelor cu expertize tehnice.

Număr unic dosar :107/241/2007Inregistrat in data de :04.04.2007Obiect dosar :GrăniţuireMateria juridică :CivilStadiu procesual :ApelPărţi :

Pătraşcu Claudiu :Apelant Ionescu Cătălin :Apelant Pavel Mihai :Intimat Pavel Ioana :Intimat

Se admit cererile părţilor care solicită acordarea unui termen in vederea angajării de apărători.Termen 07 iunie 2008.

Număr unic dosar :902/241/2007Inregistrat in data de :11.04.2007 Obiect dosar :EvacuareMateria juridică :CivilStadiu procesual :ApelPărţi :

Talpă Marian :Intimat Talpă Alexandru :Apelant Talpă Eugenia :Intimat

Apelul declarat de pârâtul Talpă Alexandru este anulat pentru netimbrare.Definitivă. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.

Număr unic dosar :5991/90/2007Inregistrat in data de :19.10.2007

22

Obiect dosar :Partaj bunuri comuneMateria juridică :Minori şi familieStadiu procesual :ApelPărţi :

Bulan Nicolae :Apelant Mitrofan Steluţa Olimpia :Intimat Mitrofan Marin :Intimat

Se cere avocatului părţii reclamante să depună calcule in care să fie avuţi in vedere noii coeficienţi.Tribunalul dispune ca expertul să facă propuneri de lotizare cu privire la apelanţi in care sa fie avute in vedere trei variante de lotizare.Se amină soluţionarea cauzei la data de 7 iunie 2008, pentru intocmirea expertizei de lotizare.

Număr unic dosar :1080/90/2008Inregistrat in data de :20.02.2008 Obiect dosar :Pensie de intreţinereMateria juridică : Minori şi familieStadiu procesual : RecursPărţi :

Bârză Lucian :Recurent Andronache Elena :Intimat

Reclamantul, Andronache Elena solicită acordarea unui termen pentru depunerea de inscrisuri privind situaţia minorului.Tribunalul admite probele cu inscrisuri privind situaţia minorului pentru ambele părţi.Se admite şi proba cu martori pentru ambele părţi, martori care vor fi nominalizaţi prin listă care va fi depusă in trei zile, sub sancţiunea decăderii.Termen 24 mai 2008.

LISTA DOSARELOR DIN ŞEDINTĂ LA DATA DE 19 MAI 2008

Tribunalul Vaslui-Secţia Civil, Complet de Judecată: civ A10

Număr unic dosar


Stadiu procesual


Recurs


Apel

7501/90/2007 Divorţ Minori şi familie

Apel

442/223/2007 Contestaţie la executare Civil Recurs

606/241/2007 Divorţ Minori şi Apel

23

familie



Apel

266/90/2008 Obligaţia de a face Civil Apel


Apel


Apel



Apel


Apel


Apel


Număr unic dosar :823/90/2008Inregistrat in data de :08.02.2008 Obiect dosar : divorţMateria juridică :Minori şi familieStadiu procesual :Apel Părţi :

Gâscă Anişoara :Apelant Gâscă Mircea :Intimat Primăria Drăgăşani :Intimat

Apelanta reclamantă formulează, prin apărător, o cerere prin care solicită aminarea judecării cauzei pentru a lua cunoştinţă de conţinutul inscrisurilor care s-au depus la acest termen, cerere care este admisă de către instanţă.Se amină judecarea cauzei la data de 8 iunie 2008.

Număr unic dosar :238/90/2008Inregistrat in data de :10.01.2008 Obiect dosar :divorţMateria juridică :Minori şi familieStadiu procesual :ApelPărţi :

Glodean Ioana :Apelant Glodean Claudiu :Apelant

24

Pârâtul face o cerere prin care arată că suma de 839 lei reprezentind cheltuieli de judecată nu a fost corect calculată.Instanţa admite cererea şi reduce cheltuielile la 700 lei, completind astfel dispoziţiile deciziei civile 71/A/MIF din 16.03.2008.Definitivă. Cu drept de recurs in termen de 30 de zile de la comunicare.Pronunţată in şedinţă publică la data de 18 mai 2008 la sediul Tribunalului Municipiului Vaslui.

Număr unic dosar :7501/90/2007Inregistrat in data de :21.12.2007Obiect dosar :divorţMateria juridică :Minori şi familieStadiu procesual :ApelPărţi :

Bălan Ramona :Apelant Bălan Marius :Apelant Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Vaslui

Judecarea cauzei este aminată pentru data de 22 iunie 2008.Se va emite adresă către apelantul pârât Bălan Marius, prin care este solicitat să se prezinte pentru a-şi preciza poziţia cu privire la cererea de apel.Se vor cita la domiciliu părţile care nu au termen in cunoştinţă.

Număr unic dosar :194/90/2008Inregistrat in data de :15.02.2008Obiect dosar : divorţMateria juridică : Minori şi familieStadiu procesual : ApelPărţi :

Bontaş Dragoş : Apelant Bontaş Elena : Intimat Stănescu Păuna : Martor

Judecarea cauzei se amină la data de 25 mai 2008.Pină la această dată se va emite adresă către S.C Alistar S.R.L pentru a comunica veniturile nete obţinute de Bontaş Elena pe ultimele 6 luni, anterior introducerii acţiunii şi veniturile actuale ale acesteia.Instanţa incuviinţează audierea minorului in prezenţa celor doi părinţi, pentru a se putea face o evaluare a stării copilului şi a capacităţii lui de comunicare proprie vârstei.Pronunţată in şedinţă publică la data de 11 mai 2008, la sediul Tribunalului Municipiului Vaslui.

.

25

caiet de practica drept

Documents