caiet de sarcini terasam sapat

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L.

Nr. înreg. Reg. Com. J32/1665/2008CUI: RO 24601717Cont: RO 57 PIRB 3402719738001000 PIRAEUS BANK MEDIAŞTel/fax. +40-269 831800

551018 Mediaş , St r . George Enescu, nr .10 , ap . 3 , Jud. S ib iu , ROMÂNIA, of f ice@highstandards. ro

PROIECT NR. C3158/2009

PENTRU OBIECTIVULPENTRU OBIECTIVUL

Med iaş septembrie 2010

mailto:[email protected]

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS PROIECT Nr. C3158/2009

BORDEROUBORDEROUCAIET DE SARCINICAIET DE SARCINI

B. ANEXE

BORDEROU CAIET DE SARCINIAnexa 3 CAIET DE SARCINI

GENERALITAŢILUCRĂRI DE TERASAMENTELUCRĂRI DE FUNDAŢIILUCRĂRI DE COFRARELUCRĂRI DE ARMARELUCRĂRI DE BETONARELUCRĂRI DE CONFECŢII METALICELUCRĂRI DE ZIDĂRIILUCRĂRI DE TENCUIELILUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORIILUCRĂRI DE PARDOSELI CALDELUCRĂRI DE PARDOSELI RECILUCRĂRI DE PARDOSELI INDUSTRIALELUCRĂRI DE PLACAJELUCRĂRI DE TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIULUCRĂRI DE IZOLAŢII TERMICELUCRĂRI DE EXECUŢIE A SISTEMULUI TERMOIZOLANT PE FAŢADĂ

LUCRĂRI DE ASFALTARE

Şef proiect, ing. Mircea LIANCA

FAZA D. T. – CAIET DE SARCINI2


CAIET DE SARCINICAIET DE SARCINI

GENERALITĂŢI

Prezentul caiet de sarcini se aplică la execuţia obiectivului:AMENAJARE SEDIU STTM – FORMATIA ROMAN

Prevederile caietului de sarcini se referă la:o Lucrări de terasamenteo

La execuţie se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice în vigoare (STAS, SR, normative), în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul are următoarele obligaţii: Asigurarea măsurilor organizatorice şi tehnologice pentru respectarea strictă a

prevederilor caietului de sarcini; Asigurarea, prin posibilităţi proprii (în mod obligatoriu prin laborator autorizat) sau

prin colaborare cu unităţi de specialitate, efectuării tuturor încercărilor/ determinărilor/verificărilor rezultate din aplicarea prevederilor prezentului caiet de sarcini;

Efectuarea, la cererea inspectorului de şantier, a verificărilor suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini;

Să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de execuţie şi a rezultatelor încercărilor/ determinărilor/ verificărilor. Rezultatele încercărilor, determinărilor, verificărilor efectuate pentru controlul materialelor şi executării lucrărilor vor fi înscrise în registrul de laborator şi în cartea construcţiei, în conformitate cu prevederile legii10/95 privind calitatea construcţiilor.

Prezentul capitol cuprinde principalele condiţii de calitate pe care trebuie să le îndeplinească lucrările de construcţii, precum şi verificările ce trebuiesc executate pentru a se constata dacă aceste condiţii au fost îndeplinite.

Respectarea condiţiilor tehnice de calitate trebuie urmărite în primul rând de şefii formaţiilor de lucru şi de personalul tehnic anume însărcinat cu conducerea lucrărilor în cadrul activităţi sale de îndrumare şi supraveghere.

Separat de aceasta se efectuează verificări:a. pe parcursul executării, pentru toate categoriile de lucrări ce compun

obiectele de investiţii, înainte ca ele să devină ascunse prin acoperire cu (sau înglobate în) alte categorii de lucrări sau elemente de construcţii;

b. la terminarea unei faze de lucrări;c. la recepţia preliminară a obiectelor ce fac parte dintr-un obiectiv de investiţii.

Verificările de la poziţiile a şi b se efectuează conform „Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii, precum şi pentru recepţia terenului de fundare, fundaţiilor şi structurilor” aprobat cu ordinul nr. 20/1977 de IGSIC, iar cele de pa poziţia c conform reglementărilor în vigoare privind recepţia obiectivelor de investiţii.

Toate condiţiile tehnice de calitate cuprinse în prezenta lucrare sunt extrase din prescripţiile tehnice de proiectare, execuţie şi recepţie, în vigoare la data elaborării sale.

Listele complete ale acestor prescripţii sunt cuprinse în indicatoarele de standarde publicate anual de IRS şi în listele normativelor tehnice în vigoare (publicate anual în Buletinul Construcţiilor).

Principalele prescripţii tehnice, aplicabile la verificările din prezenta lucrare sunt menţionate la fiecare capitol în parte.



Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul confirmării corespondenţei acestora cu proiectul în limitele indicaţiilor de calitate şi a abaterilor admisibile, prevăzute de acestea.

Dispoziţiile de şantier date de beneficiar şi proiectant – cu respectarea normelor legale în vigoare – au aceeaşi putere ca şi proiectul de execuţie din punct de vedere al verificărilor efectuate.

Frecvenţa verificărilor este menţionată în prescripțiile tehnice. În cazuri speciale proiectantul poate prevedea – în mod justificativ – mărimea acestor frecvenţe.

În toate cazurile în care vre-un rezultate provenit dintr-o verificare sau încercare efectuată pe parcurs referitor la rezistenţă, stabilitatea, durabilitatea sau funcţionalitatea lucrării depășește în sens deplorabil abaterile admise prevăzute în proiect sau în prescripţiile tehnice decizia asupra continuării lucrărilor nu va fi luată decât pe baza acordului dat în scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.

Este cu desăvârșire interzis a se proceda la executarea de lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte ale structurilor de rezistenţă sau care să împiedice accesul sau repararea corectă sau consolidarea acestora.

În cazul în care verificarea se face prin sondaj (la fazele de lucrări sau la recepţii preliminare), în scopul obţinerii de date asupra corectitudinii verificărilor şi înregistrărilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel:

dacă un singur rezultat este necorespunzător se mai efectuează încă un număr egal de sondaje;

dacă un singur sondaj din noua serie de sondaje este necorespunzător, toate verificările prevăzute în prescripţiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refăcute cu aceleaşi metode sau cu metode care să dea rezultate echivalente.

La cererea preşedintelui comisiei de recepţie preliminară a obiectivului executantul va întocmi o prezentare sintetică a tuturor verificărilor şi încercărilor efectuate pe parcursul lucrărilor şi fazelor de lucrări, prezentare care trebuie să cuprindă pe scurt:

date asupra frecvenţei verificărilor şi probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului în comparaţie cu prevederile prescripţiilor tehnice;

lista încercărilor suplimentare efectuate pentru cauzele în care probele de control prescrise au dat rezultate nesatisfăcătoare, precum şi măsurile aplicate în cazurile în care aceste rezultate s-au confirmat;

lista şi descrierea sumară a remedierilor efectuate cu arătarea succintă a cauzelor care le-au făcut necesare.

Aceasta prezentare împreună cu documentele primare de verificare (registre de procese verbale de lucrări ascunse, buletine de încercări etc.) trebuie să furnizeze comisiei de recepţie – împreună cu sondajele sale proprii – dovada indubitabilă că lucrările executate se înscriu în condiţiile de calitate prevăzute în proiecte şi prescripţii tehnice specifice în limitele abaterilor admisibile.

Pentru recepţia preliminară sau finală a obiectivelor de construcţii cu instalaţiile aferente proiectantul va prezenta la cererea comisiei de recepţie nota prevăzută de reglementările în vigoare cuprinzând precizările asupra aplicării proiectului, observaţiile sale asupra calităţii lucrărilor, punctul său de vedere asupra condiţiilor în care recepţia poate fi admisă, confirmarea îndeplinirii obligaţiilor de predare a indicaţiilor asupra normelor folosirii şi exploatării ei.

Comisia de recepţie este obligată să cerceteze existenţa documentelor încheiate pe parcursul executării lucrărilor şi care privesc verificările de calitate şi încercările efectuate anterior.

În toate cazurile privind elementele structurale se construcţii sau instalaţii în care aceste documente lipsesc sau consemnează verificări efectuate cu o frecvenţă mai mică decât acea prevăzută în proiecte şi prescripţii tehnice – sau în care rezultatele nu corespund condiţiilor de calitate prescrise, comisiile de recepţie preliminară nu pot admite



recepţia decât dacă – prin încercări şi cercetări suplimentare directe şi expertize tehnice – se dovedeşte că obiectivul corespunde scopului pentru care a fost proiectat şi executat în condiţii normale. În toate celelalte cazuri, comisia de recepţie preliminară este obligată a proceda conform reglementărilor privind efectuarea recepţiilor.

Procedeele de verificare. În funcţie de momentul efectuării verificărilor, acestea se referă la:

a. determinarea prin măsurători a corespondenţei evenimentelor verificate cu prevederile proiectului, din punct de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi modului de rezemare;

b. existenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor şi aparatelor utilizate;

c. efectuarea încercărilor şi probelor impuse de proiect şi prescripţiile tehnice şi întocmirea documentelor cu rezultatele acestora precum şi a proceselor verbale de lucrări ascunse;

d. examinarea existenţei şi conţinutului documentaţiilor şi proceselor verbale menţionate mai sus precum şi sinteza şi concluziile acestora;

e. verificarea directă prin sondaj şi efectuarea de încercări suplimentare în vederea formării convingerii organelor de control şi comisiilor de recepţie asupra corectitudinii şi valabilităţii documentelor încheiate anterior.

Principalele condiţii de calitate şi verificările de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrări în „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (valabil numai pentru partea de construcţii)”, „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor” (Buletinul Construcţiilor 1-2/86; 19-20/04), Indicativ C 56-85 şi C 56-02.

În cazul constatării de abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune sistarea lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

Î n t o c m i t ,ing. Vlad – Mircea LIANCĂ



LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Indicaţiile de mai jos se referă la executarea şi recepţionarea terasamentelor (săpături, umpluturi şi nivelări), pentru fundaţiile construcţiilor.

1. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE

1.1. Prevederi generale1.1.1. Pentru realizarea în condiţii optime a lucrărilor de fundaţii, executantul trebuie

să primească din partea unităţii de proiectare o serie de date cuprinse în proiectul de execuţie şi anume:

a. Studiul geotehnic în care să se găsească date referitoare la: stratificaţia terenului; grosimea stratelor; natura, coeziunea şi umiditatea stratelor; unghiul de frecare internă; cota apelor subterane; debitul şi coeficientul de permeabilitate; presiunea admisă pe teren.

b. Detalii de execuţie a fundaţiilor, cuprinzând: planul general de fundaţii; planul de săpături (umpluturi); planul de epuismente (daca este necesar); detalii de execuţie (cofraj şi armare) pentru fiecare tip de fundaţii în

parte; cota de săpătură şi de fundare; materialele din care se executa fundaţia.

În funcţie de aceste date, executantul va întocmi proiectul tehnologic de execuţie ce va cuprinde:

planul de organizare de şantier în care pe lângă amenajările specifice (magazii, birouri, cai de rulare, macarale) vor fi figurate şi căile de circulaţie si transport în zona şantierului;

planul de lucrări pregătitoare executării fundaţiilor propriu-zise; planul de organizare a locului de muncă; graficul de eşalonare a execuţiei lucrărilor; lista mijloacelor de realizare a lucrărilor (forţe de muncă, utilaje, scule,

dispozitive etc.); proiectul de cofraje şi sprijiniri; proiectul de epuismente.

La întocmirea planului de organizare de şantier, trebuie să se ţină seama de spaţiile necesare pentru executarea lucrărilor de fundaţie şi anume:

drumuri de acces în zona utilajelor de evacuare şi mijloacele de transport; spaţii pentru depozitarea elementelor de sprijiniri (dulapi, grinzi, palplanşe,

panouri de inventar pentru sprijiniri etc.); spaţii pentru depozitarea pământului necesar pentru umpluturi; spaţii pentru amplasarea mijloacelor de epuismente a apelor subterane şi

asigurarea evacuării lor cât mai departe de zona săpăturilor; zona pentru amplasarea depozitelor de cofraje, armaturi, elemente

prefabricate etc.; spaţii pentru asigurarea căilor de acces a utilajelor de transport betoane şi

zone pentru descărcarea lor.



1.1.2. În scopul creşterii productivităţii muncii la executarea terasamentelor, se va folosi la maximum mecanizarea lucrărilor.

Utilizarea metodelor manuale de lucru se va putea face numai atunci când folosirea utilajelor şi a autovehiculelor nu este justificată din punct de vedere tehnico-economic.

În cazul lucrărilor ce compostă dislocarea unor volume importante de pământ, soluţia de executare a terasamentelor se va stabili prin proiect, aplicând metode corespunzătoare, care să evidenţieze sub aspectul costului, duratei de execuţie şi al energiei consumate, eficienţa tehnico-economică a soluţiei alese.

Pentru lucrările de volum obţinut, metodele de executare a terasamentelor şi proporţia între săpăturile executate mecanizat şi manual vor fi stabilite de comun acord între proiectant şi constructor.

1.1.3. Lucrările de terasamente nu se vor începe înainte de ase fi executat toate lucrările pregătitoare, conform prevederilor cuprinse la pct. 1.1.2.

1.1.4. Beneficiarul are obligaţia de a asigura existenţa permanentă pe şantier a studiilor geotehnice întocmite de proiectant, pentru ca, în timpul execuţiei, constructorul să poată tine seama de toate datele cuprinse în aceste studii.

Eventualele neconcordanţe între situaţia luată în considerare în proiect – pe baza studiului geotehnic – şi cea constatată de constructor pe teren la executarea săpăturilor, vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea măsurilor corespunzătoare.

1.1.5. În vederea reducerii consumului de material lemnos, pentru sprijinirea săpăturilor se vor folosi la maximum posibil elementele de inventar.

1.2. Lucrări pregătitoare1.2.1. Lucrările ce trebuie executate înainte de începerea lucrărilor de terasamente

propriu-zise, sunt, în principal următoarele:a. defrişărib. amenajarea terenului şi a platformei de lucru.

Defrişări1.2.2. defrişările constau în tăierea arborilor şi tufişurilor, eventual smulgerea lor din

rădăcini izolate, pe toată suprafaţa de teren care urmează a se executa terasamentele.Daca se prevede executarea săpăturilor cu excavatoare cu cupă, funcţie de

capacitatea utilajului, buturugile şi rădăcinile izolate cu diametre mai mici de 30 cm pot fi scoase odată cu săparea pământului.

1.2.3. Copacii din incinta şantierului, care nu sunt cuprinşi în suprafaţa construită a obiectivelor de construcţii, vor fi păstraţi, luându-se măsuri de protejare a acestora pe toată durata executării lucrărilor de construcţii.

Amenajarea terenului şi a platformei de lucru1.2.4. Curăţirea platformei de frunze, crengi, iarbă şi buruieniSe efectuează pe întreaga suprafaţă a terenului pe care se execută terasamentele,

prin strângerea în grămezi a materialelor rezultate şi îndepărtarea lor.1.2.5. Îndepărtarea zăpeziiPentru săpăturile în spaţii înguste, zăpada se lopătează pe o singură parte a

şanţului, la distanţa cât mai mare, pentru a se putea depozita pe ambele părţi ale şanţului, pământul rezultat din săpătură.

Pentru săpăturile în spaţii largi, zăpada curățată se va strânge în grămezi şi se va încărca în vehicule pentru a fi transportată în afara şantierului şi în orice caz în aval de zona de lucru.

1.2.6. Săparea şi depozitarea pământului vegetalEvacuarea stratului vegetal se va face de regulă mecanizat. Pământul rezultat din

săpătură va fi depozitat în afara perimetrului construit, de preferinţă în centrul de greutate al zonelor prevăzute prin proiect a fi amenajate ca spaţii verzi.



Grosimea stratului vegetal se va stabili pe baza indicaţiilor din avizul geotehnic.1.2.7. Îndepărtarea apelor de suprafaţăDacă procesul tehnologic de execuţie a terasamentelor ne provoacă deteriorarea

instalaţiilor definitive, se recomandă ca lucrările pentru evacuarea apelor superficiale să fie executate înaintea începerii lucrărilor de terasamente, pentru a servi şi pe durata execuţiei.

În zonele în care apele superficiale se pot scurge spre terenul pe care se execută lucrărilor de construcţie, ele trebuie conduse prin şanţuri de gardă amplasate în amonte, în afara terenului.

Pământul rezultat din săparea şanţurilor se va depune în forma de figură continuă (cavalier), amplasată între şanţurile de gardă şi şanţurile pe care le apără.

Dimensiunile şanţurilor de gardă, pantele fundului şi modul de consolidare al taluzurilor vor fi cele prevăzute în proiect.

Când debitul colectat este redus sau când terenul este accidentat şi executarea unor şanţuri normale nu este economică, se vor amenaja şanţuri cu dimensiuni reduse (rigole).

În nisipurile argiloase, luturi şi pământuri sensibile la umezire, în care apa ce se infiltrează local dăunează stabilităţii terasamentelor, pereţii şanţurilor pot fi impermeabilizaţi.

Lucrările de impermeabilizare sau consolidare se vor începe numai după ce au fost aprovizionate toate materialele, dispozitivele şi uneltele necesare executării lor.

1.2.8. Umpluturi şi nivelări pentru amenajarea terenului şi a platformei de lucruCând în proiect de prevede ridicarea generală a nivelului terenului printr-o platformă

de umplutură compactă, fundaţiile construcţiilor se vor executa după realizarea acesteia, dacă volumul de săpătură în umplutură este de cel mult 100% din volumul total al umpluturii.

În tot timpul lucrărilor de nivelare se va asigura scurgerea apelor de suprafaţă, mai ales dacă execuţia lor are loc în săpătură. Proiectantul de execuţie va prevedea măsurile necesare.

Instalaţiile subterane (conducte, cabluri electrice şi de telecomunicaţie etc.) amplasate pe locuri ce urmează a fi nivelate sau acoperite cu umpluturi, se vor executa numai după realizarea platformei la cota stabilită în proiect.

Lucrările de nivelare şi de umplutură pe suprafețe mari se vor executa cu mijloace mecanizate.

1.2.9. Lucrări de demolareAceste lucrări se vor executa din timp, avându-se grijă ca materialele rezultate să fie

evacuate pentru a nu stânjeni lucrările de terasamente.Înainte de a se începe lucrările de demolare se vor examina planurile reţelelor

subterane ale instalaţiilor de apă, de gaze, canalizare, electrice etc. din zona construcţiilor respective, confruntându-se cu situaţia reală de pe teren, pentru a se stabili măsurile speciale ce trebuie luate pentru ca lucrările de demolare să nu fie stânjenite în executarea lor de eventualele distrugeri accidentale ale acestora.

În cazul în care există pericol de incendiu sau explozie, este necesară obţinerea de către beneficiar a permisului de foc.

Daca în săpături se întâlnesc obiecte sau construcţii de interes arheologic, se vor opri săpăturile şi se vor anunţa organele de specialitate.

Materialele refolosibile rezultate din demolări vor fi curăţate, sortate şi depozitate corespunzător naturii acestora.

1.3. Trasarea pe teren1.3.1. Trasarea pe teren cuprinde două faze:



a. trasarea pe teren a construcţiei (fixarea poziţiei pe amplasamentul proiectat), atât pe orizontală cât şi pe verticală;

b. trasarea lucrărilor de detaliu pentru terasamente, fundaţii, zidării, diafragme, stâlpi etc. pe baza proiectului de execuţie a construcţii, în raport cu punctele şi reperele de nivel materializate pentru amplasarea construcţiei.

FIXAREA POZIŢIEI CONSTRUCŢIEI PE AMPLASAMENTUL PROIECTAT1.3.2. Fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat constă din:

aplicarea pe teren, de către proiectant a bazei de trasare prin materializarea unui minim de puncte de sprijin în sistemul de referinţă folosit la întocmirea planului general de trasare (puncte ale reţelei geodezice sau topometrice existente şi care determină axe de trasare care sunt folosite pentru aplicarea şi legarea reţelei speciale de trasare);

aplicarea pe teren de către executantul construcţiei a reţelei speciale de trasare şi trasarea construcţiei prin materializarea pe teren a unor repere planimetrice sau altimetrice care determină conturul şi (sau) axele principale ale construcţiei.

1.3.3. Lucrările ce se efectuează pentru trasarea pe teren a construcției sunt: identificarea, reconstituirea şi după caz materializarea reperelor de

trasare; executarea operaţiilor de aplicare pe teren a punctelor caracteristice

ale construcţiei; verificări de autocontrol prevăzute în documentaţia de trasare.

1.3.4. Recepţia lucrărilor de trasare pe teren a construcţiei se face verificându-se : respectarea pe teren a prevederilor din planul de trasare; poziţia în teren a reperelor de trasare; poziţia în teren a punctelor caracteristice şi a dimensiunilor conturului

construcţiei trasate; valoarea şi marcarea cotei ± 0,00 m.

TRASAREA AXELOR PRINCIPALE ALE CONSTRUCŢIEIÎn cazul construcţiilor cu formă regulată în plan, cu trama modulară pe cele două

direcţii, mai mare de 6,00 m procesul de execuţie reclama trasarea suplimentară a unor axe longitudinale şi transversale, denumite axe principale.

Trasarea axelor principale se face în raport cu reperii de trasare a poziţiei de amplasare a construcţiei, prin metoda coordonatelor rectangulare.

De la caz la caz marcarea axelor se face prin: implantare de borne a căror poziţie şi alcătuire să permotă utilizarea

acestora pe toată durata execuţiei construcţiei; materializarea punctelor ce aparţin axelor pe împrejmuirile proiectate şi

executate în acest scop.În cazul materializării prin borne, acestea se vor realiza şi se vor proteja printr-o

îngradire din elemente de inventar tip IPC sau în lipsa acestora, din lemn.În cazul materilaizării prin împrejmuiri acestea trebuie să fie astfel concepute şi

executate încât ulterior să poată asigura realizarea trasării restului de puncte.Este recomandat ca împrejmuirile să se facă cu laturile construcţiei, la o distanţă

suficientă pentru a nu fi în zona lucrărilor de terasamente.Împrejmuirea poate fi continuă sau discontinuă, orizontală sau în trepte.Marcarea axelor pe împrejmuire se face prin cuişoare sau crestături în jurul cărora

se trasează un cerc cu vopsea şi în care se scrie numărul axei.



TRASAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

Trasarea lucrărilor de suprafaţăPentru trasarea perimetrului lucrărilor de suprafaţă se poate utiliza împrejmuirea

folosită la trasarea axelor principale ale construcţiei, dacă aceasta a fost deja executată. În caz contrar se execută în mod special o împrejmuire – continuă sau discontinuă – utilizându-se profile de colţ amplasate la intersecţia laturilor perimetrului şi profile auxiliare amplasate de-a lungul laturilor între profilele de colţ.

Profilele de colţ şi auxiliare se vor poziţiona la 2 – 3 m în exteriorul perimetrului real al suprafeţei ce urmează a fi evacuată.

Se recomandă ca profilele să fie realizate din elemente de inventar tip IPC sau din lemn sub forma unor capre – cu stâlpi, elemente orizontale şi elemente de contravântuire.

Nuvelul superior al oricărui profil va trebui să fie acelaşi şi să fie notat pe fiecare profil în parte.

Pentru facilitarea operaţiilor de măsurători de-a lungul laturilor perimetrului suprafeţei, se va urmări ca poziţionarea profilelor auxiliare să se facă astfel încât distanţa dintre profile să fie mai mică decât lungimea maximă a instrumentului utilizat pentru măsurători.

Marcarea poziţiilor reperilor de referinţă ale perimetrului real al suprafeţei, pe profile, se execută în raport cu bornele de referinţă ale bazei construcţiei şi se realizează fie prin crestăruri pe elementele profilelor sau prin cuie bătute în elementele de lemn.

Liniile de bază ale elementului real al suprafeţei precum şi alte linii care trebuie să fie trasate în interiorul suprafeţei se materializează la nivelul superior al profilelor prin sârme de oţel întinse între reperii corespunzători marcaţi pe elementele profilelor.

Transmiterea pe verticală a liniilor de bază ale perimetrului real al construcţiilor precum şi al colţurilor acestora, se execută în raport cu sârmele întinse, cu ajutorul firului cu plumb.

Cotele de nivel ale suprafeţei finite de excavare se transmit în raport cu cota de nivel a profilelor (de colţ sau auxiliare) cu ajutorul jaloanelor de referinţă, a jaloanelor mobile în formă de T.

Jaloanele de referinţă se amplasează de obicei de-a lungul perimetrului real al suprafeţei de excavare, în exteriorul acestuia şi pe ele se materializează o cota de nivel unică, ce este în general cu 1 m mai mare decât cota nivelului final al suprafeţei de excavare. Această cotă reperzintă cota de reper şi transmiterea acesteia de la cota de nivel a profilelor se execută cu ajutorul furtunului de nivel sau al instrumentelor optice.

Pentru facilitarea operaţiei, se recomandă ca jaloanele de referinţă şi cele mobile să fie vopsite în culori contrastante.

Trasarea lucrărilor lineareTrasarea lucrărilor de săpătură lineară (pentru conducte) se va executa după

aceleaşi principii arătate la trasarea lucrărilor de suprafaţă, utilizându-se pentru materializarea punctelor de schimbare a direcţiei profile de colţ.

La trasarea lucărilor lineare se vor utiliza profile auxiliare intermediare, poziţionate între profilele de coţ, aceste profile fiind folosite în principal pentru transmiterea cotei nivelului finit al excavării.

1.4. Executarea săpăturilor şi sprijinirilor

GENERALITAŢI



1.4.1. La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele:

să nu se strice echilibrul natural al terenului în jurul gropii de fundare sau în jurul fundaţiilor pe o distanţă suficientă pentru ca stabilitatea construcţiilor învecinate existente sau în construcţie să nu fie influențată;

să se asigure păstrarea sau îmbunătățirea caracteristicilor pământului de sub talpa fundaţiei;

să se asigure securitatea muncii în timpul lucrărilor.1.4.2. Săpăturile se execută de regulă mecanizat. Execuţia manuală este admisă

numai daca volumul de săpătură este redus şi folosirea utilajelor nu este justificată din punct de vedere economic.

1.4.3. Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie depinde de natura şi de umiditatea pământului, de adâncimea săpăturii şi de durata posibilă a execuţiei fundaţiei, de anotimpul în care se execută săpătura, de regimul de scurgere a apelor subterane etc.

1.4.4. În cazul în care în aceeaşi incintă sunt de executat mai multe construcţii apropiate, se va întocmi în mod obligatoriu un plan de lucru, astfel ca:

să se asigure executarea fundaţiilor începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare;

săpăturile efectuate să nu influenţeze construcţiile deja efectuate; epuismentele efectuate pentru o construcţie să nu producă afluieri sub

construcţiile existente.Săpăturile de fundaţie de lungime mai mare trebuie să fie organizate astfel ca, în

orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte. În acest mod se va putea asigura colectarea apelor în tot timpul executării săpăturii şi evacuarea lor în condiţii optime.

1.4.5. Când executarea săpăturilor pentru fundaţii implică dezvelirea unor reţele de instalaţii subterane existente (apa, canal, abur, gaze, electrice) ce rămân în funcţiune, trebuie luate măsuri pentru protejarea lor împotriva deteriorării.

Aceste masuri trebuie prevăzute în proiect, iar executarea săpăturilor va începe numai după obţinerea aprobării de la instituţiile care exploatează instalaţiile respective (aviz de săpătură şi atunci când este cazul, permis de foc).

Executarea săpăturilor de fundaţie deasupra unui cablu electric se va admite în prezenţa reprezentantului instituţiei care exploatează rețeaua electrică respectivă, care va indica şi controla la faţa locului măsurile ce trebuie luate pentru protejarea cablului şi evitarea accidentelor.

1.4.6. Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect, dar există indicii asupra lor sau apar întâmplător în timpul execuție săpăturilor, se va proceda astfel:

se vor opri lucrările de săpături; se va prospecta terenul cu mijloace adecvate (electromagnetice); după detectare se vor anunţa atât proiectantul cât şi organele de exploatare a

reţelelor; cu acordul şi sub controlul acestora se va proceda la mutarea sau

dezafectarea lor.1.4.7. Atunci când se constată unele aspecte care indică o eventuală reducere a

stabilităţii pereţilor săpăturii (de exemplu: umeziri locale accentuate, fisuri ale terenului, drenuri, canale sau conducte vechi, hrube, galerii locale etc.), pentru evitarea unor eventuale accidente, conducerea tehnică a șantierului va lua de urgenţă masurile ce le considerăcorespunzătoare, anunţând imediat pe proiectant pentru a-şi da acordul şi a opera schimbările respective în proiect.

EXECUTAREA SĂPĂTURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR SUBTERANE



Săpături de fundaţii cu pereţi verticali nesprijiniţi1.4.8. Astfel de săpături pot fi executate numai în stâncă sau pământuri coezive,

după cum se arată mai jos: În stâncă groapa de fundaţie se poate executa cu pereţi nesprijiniţi, afară

de cazul în care stânca prezintă intercalaţii de altă natură (nisip, pământ etc.) sau crăpături care pot sa pericliteze stabilitatea peretelui. În acest caz pereţii excavaţi vor fi bine curăţaţi de blocurile care s-ar putea desprinde singure;

În pământuri coezive groapa de fundaţie se poate executa cu pereţii verticali nesprijiniţi în următoarele condiţii:- pământul sa fie uscat sau de consistenţă tare sau plastic-vârtoasă

şi să asigure condiţii ca aceste caracteristici să nu se modifice prin înlăturarea rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite accidental;

- săpătura să rămână deschisă cât mai scurt timp şi să fie ţinută sub o permanentă observaţie;

- adâncimea gropilor de fundaţie să nu fie mai mare de:0,75 m în cazul pământurilor prăfoase cu coeziune redusă;1,25 m în cazul argilelor nisipoase şi prăfoase (care se sapă cu cazmaua);2,00 m în cazul argilelor şi pământurilor tari (care se sapă cu târnăcopul);

- terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat sau supus vibraţiilor;- pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă

mai mică de 1,00 m de marginea gropii de fundaţie; pentru săpături care nu depăşesc adâncimea de 1,00 m, distanţa se poate lua egală cu adâncimea săpăturii.

1.4.9. În cazul executării săpăturilor cu pereţi verticali nesprijiniţi, se vor lua măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor.

Daca din cauze neprevăzute, turnarea fundaţiilor nu se efectuează imediat după săpare şi se observă fenomene care indică pericol de surpare, se vor lua măsuri de sprijinire a pereţilor în zona respectivă sau de transformare în pereţi cu taluz, după cum permite proiectul şi natura terenului.

Constructorul este obligat să urmărească permanent apariţia şi dezvoltarea crăpăturilor, care dacă nu sunt cauzate de uscarea pământului, pot indica începerea prăbuşirii malurilor. În acest caz constructorul trebuie să ia masuri de prevenire a accidentelor, procedându-se conform indicaţiilor din paragraful precedent.

Săpături de fundaţie cu pereţi în taluz nesprijiniţiAcceste săpături se pot executa în orice fel de teren dacă:

pământul are o consistenţă plastic-vârtoasă sau tare şi se asigură condiţia de umiditate să nu crească prin masuri eficace de înlăturare rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite accidental;

malul nu este încărcat cu depozite de pământ sau materiale din circulaţia vehiculelor;

înclinarea taluzului săpăturii nu depăşeşte valorile maxime pentru diferite feluri de pănâmturi specificate mai jos:

o pământ care se sapă cu lopata – 45o;o pământ care se sapă cu cazmaua sau târnăcopul – 60o;o stâncă care se dizlocă numai cu ajutorul exploziilor – 90o;

În anotimpul ploios, în zone cu precipitaţii bogate, sau dacă săpătura de fundaţie stă deschisă mai mult timp, indiferent de adâncimea săpăturii, înclinarea taluzulrilor trebuie verificată de constructor.



În cazul săpăturilor manuale cu adâncimi peste 2 m, taluzul trebuie executat în trepte, prevăzându-se pe înălţime banchete care să permită evacuarea pământului prin relee.

Banchetele se vor executa cu lăţimi de 0,6 – 1,00 m şi pantă tranversală către interiorul gropii, iar distanţa pe verticală între ecestea va fi de cca. 2 m.

Săpături de fundaţii cu pereţi sprijiniţiSprijinirea pereţilor se poate face atât pentru spaţii înguste, cât şi pentru cele în

spaţii largi, cu elemente orizontale sau verticale.Folosirea elementelor orizontale sau verticale depinde de condiţiile de teren şi de

lucru, astfel încât săpăturile manuale să se facă în deplină siguranţă pentru muncitori. Pentru realizarea sprijinirilor se for folosi: dulapi metalici, palplanşe metalice sau din

beton armat, panouri din inventar.La executarea săpăturilor cu pereţii sprijiniţi trebuie respectate următoarele reguli

generale:o pentru sprijinirea săpăturilor în pământuri obişnuite cu adâncimi peste 5 m

sau în pământuri slabe, în pământuri cu împingeri datorate suprasarcinilor, dimensiunile şi elementele necesare privitoare la modul de executare a sprijinirilor vor fi stabilite prin proiectul de execuţie;

o păâmntul rezultat din săpătură se va depozita la distanţele minime;o dimensiunile în plan ale săpăturii trebuie sprijinite corespunzător cu grosimea

sprijinirii şi cu spaţiul necesar pentru executatea lucrărilor accesorii.Sprijinirile orizontale se pot folosi dacă terenul argilos este suficient de consistent,

dacă nu prezintă fisuri de contracţie şi nu este sub presiune hidrodinamică.Ele nu sunt indicate în terenurile necoezive, care sunt stabile numai sub unghiul de

taluz natural.În cazul executării mecanizate a săpăturilor este necesară rectificarea manuală a

pereţilor.Sprijinirea pereţilor cu elemente orizontale se utilizează în general în stânca fisurată

până la orice adâncime şi în cazul pământurilor argiloase tari sau plastico vârtoase, până la o adâncime de maximum 5,00 m, în urmăzoarele condiţii:

a. Sprijinirea cu elemente orizontale distanţate se va face numai:o în cazul săpăturilor în stânci fisurate până la 5,00 m adâncime;o în cazul pământurilor argiloase compacte tari sau plastico-vârtoase până

la o adâncime de maximum 3,00 m;b. Sprijinirea cu elemente orizontale alăturate se va face:

o în cazul săpăturilor în stânci fisurate pentru adâncimi mai mari de 5,00 m;o în cazul pământurilor argiloase cu mici infiltraţii de apă, când adâncimea

săpăturii de fundaţie este cuprinsă între 3,00 şi 5,00 m;o în pământuri coezive, însă friabile sau cu infiltraţii de apă pentru adâncimi

ale săpăturilor de fundaţii mai mari de 3 m.La executarea săpăturilor de fundaţie cu pereţii sprijiniti cu elemente orizontale

trebuie luate următoarele măsuri:o fixarea spraiturilor şi controlul lor în timpul lucrului;o asigurarea stabilităţii spraiturilor cu chituci în cazul când ele sustin platforma

de evacuare a pământului.Sprijinirea cu dulapi verticali se va utiliza în terenuri care se menţin pe verticală în

timpul săpăturii pe înălţimea panoului sau elementului de sprijinire.Înălţimea maximă a sprijinirilor verticale este determinată de lungimea dulapilor (de

regula cel mult 6 m).La executarea săpăturilor de fundaţii sprijinite cu elemente verticale trebie luate

următoarele măsuri:



o în terenuri coezive, baterea elementelor verticale trebuie să urmeze de aproape săpătura de fundaţie, cu atât mai mult cu cât terenul are o coeziune mai redusă;

o în terenurile fără coeziune, elementele se bat treptat în pământ înainte de executarea săpăturii;

o cadrele de susţinere trebuie să fie ajustate după profilul gropii şi împănate pentru a se asigura sprijinirea pereţilor fără a permite deplasarea pământului.

Săpăturile de fundaţie cu pereţii parţial sprijiniţi pe o anumită adâncime a părţii inferioare a gropii, iar la partea superioară executate în taluz se poate utiliza în următoarele cazuri:

o când condiţiile locale nu permit săparea în taluz pe toată adâncimea;o pentru motive economice. În acest caz adâncimea la care trebuie executate

sprijinirile va fi stabilită printr-un calcul tehnico-economic.În cazul sprijinirii parţiale a pereţilor fiecărei porţiuni i se aplică prescripţiile tehnice

specifice ei.Între partea superioară, cu pereţii în taluz şi partea inferioară sprijinită, trebuie lăsată

o banchetă orizontală de 0,50 – 1,00 m, în funcţie de înălţimea porţiunii în taluz.

2. MECANIZAREA SĂPĂTURILOR

ALEGEREA UTILAJELOR DUPĂ NATURA LUCRĂRILOR

Nat

ura

lu

cră

rilo

r

Exc

ava

toar

e cu

o c

up

ă

cu li

ng

ură

d

rea

ptă

Exc

ava

toar

e cu

o c

up

ă

cu li

ng

ură

in

ver

să

Exc

ava

toar

e cu

o c

up

ă

cu g

raif

ar

Dra

glin

a

Exc

ava

toar

e cu

mo

tor

Scr

epe

re

Bu

ldo

zere

Au

tog

rad

er

e

1 2 3 4 5 6 7 8 9Ramblee da - - da da - - -Deblee da da da da da da da -Terasamente da da - - - da da daDecopertări - da - - - da da daTaluzări şi profilări

- - - - - - - da

Defrişări - - - - - - da daNivelări - - - - - - da daŞanturi - da da - da - - -Canale - da da da da da da -Extracţie balast din apă

- - da da - - - -

Fundaţii de clădiri

da da da da - - da -

CLASIFICAREA PĂMÂNTULUI DUPĂ MODUL DE SĂPARE CU EXCAVATORUL

Natura terenului Greutatea specifică

Modul de săpare

Categoria de săpare cu

Obs.



aparentă (daN/mc)

manuală excavatorul

1 2 3 4 5Terenuri uşoare

Pământuri arateUmpluturi netasateNisipuri uşoare

600-1600 lopata I

Terenuri mijlocii

Nisipuri argiloase cu piatrişArgile uşoare

1500-1900cazma şi parţial târnăcop

I

Pământ cu nisip şi piertiş 15 mm

1700-1900cazma şi parţial târnăcop

II

Terenuri tari Pământ cu rădăcini sau bolovani

1500-1900târnăcop şi parţial cazma

I

Marne moi şi argile nisipoase cu pietriş

1700-1900târnăcop şi parţial cazma

II

Terenuri foarte tari

Argile grase cu pietriş sau cu bolovani

1900 târnăcop II

Argilă grasă compactă umedă

1900 târnăcop III

Argilă de mirena stâncă degradată moale

2000 spit IV

Terenuri îngheţate

2200 baros IV

Roci semidure 1100-2800tărnăcop, spit, pene şi parţia exploziv

IV

Nu se lucrează cu excavatoare hidraulice de 0,4 şi 0,6 mc

Roci dure 2200-3000explozivi şi răngi

Roci foarte dure

2500-3000 explozivi

Săpăturile pentru fundaţii şi subsolurile construcţiilor civile şi indiustriale care sunt caracterizate prin dimensiuni realtiv reduse se vor executa de regulă cu excavatoarele care lucrează sub nivelul terenului pe care sunt amplasate, mai ales cele cu cupa inversă. În cazurile în care adâncimea săpăturii depăşeşte posibilitatea de lucru a excavatorului cu cupă inversă, se poate folosi un excavator cu echipament draglina.

Pentru săpăturile cu volume mici şi dispersate în spaţiu şi timp, dar care reprezintă un volum important în ansablul lucrărilor de pământ se recomandă utilizarea de maşini terasiere universale cu echipamente multiple (de excavator, buldozer, încărcător etc.) cărora li se poate asigura continuitatea lucrărilor pe şantier, putând fi folosit şi la alte lucrări.



Săpăturile şanţurilor pentru conducte şi a gropilor pentru stâlpi, care au un caracter liniar al frontului de lucru, se execută de regulă cu săpătoare de şanţuri sau cu utilaje speciale.

3. COTA LA CARE TREBUIE OPRITĂ SĂPĂTURA

Pentru menţinerea caracteristicilor mecanice ale pământului de sub talpa fundaţiei este necesar ca turnarea fundaţiilor să se execute fără întârzieri, după ce săpătura a ajuns la cota de fundare din proiect mai ales în pământurile contractile şi cele loessoide.

Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească în nici un caz profilul proiectat al săpăturii. În acst scop săpătura se va opri cu 20 – 30 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa săpându-se cu alte utilaje mecanice de finisare sau se va executa manual.

În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei lucrările de săpături se execută de la început până la cota prevăzută în proiect.

În nisipurile argiloase şi în general în toate pământurile argiloase săpătura de fundaţie se opreşte la un nivel superior cotei din proiect. Grosimea stratului rămas deasupra cotei de proiect variază după natura pământului şi va fi de:

o 0,20 – 0,30 m – în cazul nisipurilor fine;o 0,15 – 0,25 m – în cazul pământurilor argiloase;o 0,40 – 0,50 m – în cazul pământurilor sensibile la umezire.

Schimbarea cotei fundului săpăturii de fundaţie în timpul execuţiei se poate face numai cu ajutorul proiectantului şi beneficiearului.

Greşelile de execuţie se vor remedia astfel:o în cazul în care s-a săpat groapa de fundaţie mai adânc se va coborî

corespunzător cotei de fundare.În cazuri excepţionale se poate ridica cota de fundare prin umplutură de beton

simplu sau balast. În aceste cazuri executantul este obligat să sesizeze pe proiectant care va hotărî asupra soluţiei ce urmează a se adopta.

4. PREGĂTIREA FUNDULUI SĂPĂTURII DE FUNDAŢIE ÎN VEDEREA EXECUTĂRII FUNDAŢIEI

Fundul săpăturii de fundaţie trebuie să fie prelucrat îngrijit, în vederea executării fundaţiei. Finisarea săpăturii trebuie făcută inainte de începerea execuţiei corpului de fundaţie.

Pentru a asigura o bună execuţie a fundaţiilor fundul gropii trebuuie pregătit în modul următor:

o dacă pe fundul gropii apar sub cota de fundare crăpături de teren se vor lua masurile necesare împreună cu proiectantul în funcţie de cauzele care au produs crăpăturile şi de dimensiunile acestora;

o în cazul umezirii superficiale fundul gropii de fundare trebuie lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor de fundare propriu-zise iar dacă umezirea este puternică se va îndepărta stratul de noroi;

o în cazul pământurilor sensibile la umezire este indicat să se ia măsuri de acoperire a săpăturilor cu folie de polietilenă.

5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE PE TIMP FRIGUROS

Stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice de executare a lucrărilor de pământ la orice obiectiv trebuie precizat prin proiectul de execuţie, pe baza rezultatelor studiului



geotehnic efectuat pentru obiectivul respectiv. Conducerea şantierului trebuie să ţină seama de situaţia reală existenţă în perioada executării lucrărilor de pământ.

Protejarea preventivă a pământurilor contra îngheţului: acoperirea suprafeţei pământului cu vreascuri, paie, stuf, rogojini, talaş, turbă

etc. Acestea vor fi îndepărtate numai în ziua săpăturii şi numai pe porţiunea strict necesară pentru acest lucru în funcţie de mijloacele de săpare folosite şi de intensitatea frigului;

menţinerea stratului de zăpadă; în cazul în care terenul care urmează să fie săpat este acoperit de tufişuri,

arbusti etc., această vegetaţie favorizează reţinerea zăpezii, astfel că terenul nu va fi defrişat decât în ziua când începe executarea săpăturilor şi numai pe porţiuni mici;

acoperirea cu frunze, talaş, rumeguş etc. pentru protejarea fundului şanţului sau gropii de fundaţie la care executarea lucrărilor s-a sistat sau a ajuns la cota finală inainte de apariţia frigului şi urmează a se executa celelalte lucrări.

Afânarea pământului îngheţatSe aplică la pământurile îngheţate pe adâncime şi constă în spargerea şi afânarea

mecanică sau manuală a stratului îngheţat, pentru a uşura fie evacuarea lui, fie păstrarea pe loc ca acoperiş de protecţie pentru straturile mai adânci, în situaţia când sunt de aşteptat geruri puternice care ar putea provoca îngheţarea pământului pe adâncimi mari.

Executarea săpăturilor pe timp frigurosExecutarea săpăturilor se va începe imediat după dezgheţarea naturală sau

artificială a pământului, până la săpare si numai dacă urmează să se treacă în continuare la betonare.

6. RECEPŢIONAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

Orice lucrare de terasamente nu poate fi începută decât după efectuarea operaţiei de predare-primire a amplasamentului trasărilor, reperilor etc. consemnată într-un proces verbal încheiat îbtre delegaţii beneficiarului, proiectantului şi executanturlui.

La terminarea lucrărilor de săpături pentru fundaţii se verifică pentru fiecare în parte dimensiunile şi cotele de nivele realizate şi se complară cu dimensiunile din proiect; în cazul depăşirii oricăreia din abaterile admisibile este interzisă începerea executării corpului fundaţiilor înainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii spaţiului respectiv în limitele admisibile.

Înainte de începerea execuţiei corpului fundaţiilor se încheie un proces verbal de lucrări ascunse.

Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se face prin probe de laborator, fie prin penetrare statică sau dinamică. Aceste probe se fac cel puţin câte una la fiecare 200 mp suprafaţă de săpătură de minimum 3 la fiecare obiect.

Umpluturile de pământ, nisip, balast sau piatră spartă care servesc dterpt consolidare a terenului de fundare şi pe care se aşează direct fundaţia, trebuie tratate ca lucrări speciale verificându-se:

corespondenţa cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aşează în acelaşi condiţii ca şi pentru fundaţia propriu-zisă;

calitatea materialului utilizat pentru această umplutură, neadmiţându-se nici o abatere de la proiect în afara de granulozitatea pentru care se admit abateri de ± 5% faţă de componentele pe sorturi;

respectarea tehnologiei de compactare prevăzută în proiect; realizarea nivelului de compactare prevăzut în proiect, determinările se fac

pentru toată grosimea pernei, câte una pentru fiecare strat elementar prevăzut a se compacta şi cel puţin câte una la fiecare 20 mc material



compactat; în zonele în care condiţiile de compactare sunt dificile se prevăd probe suplimentare;

abaterea admisibilă faţă de gradul de compactare prevăzut în proiect este de: 2% pentru medie şi 5% pentru valoarea minimă;

toate buletinele de încercări şi rezultatele verificărilor menţionate mai sus se consemnează în procesele verbale de lucrări ascunse.

Pentru umpluturile de pământ utilizare pentru platforme, căi de acces pietonal sau cu circulaţie auto uşoară, sistematizări verticale, completarea săpăturilor de fundaţie sau pentru conducte sub pardoseli se verifică:

îndepărtarea pământului vegetal şi al altor straturi indicate în proiect; corespondenţa cu proiectul a naturii pământului utilizat şi a tehnologiei de

compactare.Verificările se efectuează pentru fiecare strat elementar în parte, pentru toată

grosimea umpluturii, frecvenţa lor este una la fiecare 50 … 100 mc pământ compactat.Ca operaţiuni spacifice la recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru construcţii,

se vor controla procesele verbale de lzcrări ascunse, precum şi documentaţia de şantier privind:

amplasamentele exacte ale puţurilor de colectare a apelor uzate din drenarea terenului, controlându-se cu atenţie ca aceste lucrări să nu fi fost executate sub talpa fundaţiilor construcţiior;

pentru cazul săpăturilor executate în pământuri situate sub nivelul apelor subterane sau în infiltraţii puternice de apă se va preciza cota la care s-a reuşit a se coborî nivelul nivelul apelor subterane prin construirea drenurilor acoperite care urmează a fi menţinute şi după terminarea lucrărilor de fundaţii;

dacă s-a executata recepţia drenurilor închise înainte de a fi acoperite; măsurile luate pentru a asigura respectarea cotei de săpare sau atunci când

este cazul, pentru ridicarea sau coborârea acesteia, pentru pregătirea fundului săpăturii precum şi modul în care s-au remediat greşelile făcute la executarea acestor lucrări;

măsurile speciale de siguranţă luate în legătură cu executarea de săpături lângă fundaţiile unor construcţii existente.

7. LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE BAZĂ

1. STAS 5091-71 Terasamente. Prescripţii generale (cu modificarile publicate în revista Standardizarea Română nr. 9/1977)

2. STAS 6054-77 Terenuri de fundaţie. Adâncimea de îngheţ3. STAS 1917-73 Teren de fundare. Caracteristici fizico-mecanice ale pământurilor4. STAS 9262-73 Teren de fundare. Identificarea pământurilor contractile.5. STAS 1913/1-83 Teren de fundare. Determinarea umidităţii.6. STAS 2745-90 Teren de fundaţie. Urmărirea trasării construcţiilor prin metode

topografice7. STAS 1242/3-87 Teren de fundare. Cercetări prin sondaje deschise, executate în

pământuri.8. STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale.9. STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi

agrozootehnice.10. STAS 9871-74 Terasamente. Determinarea gradului de compactare. Verificare

compactare. Metoda compactării succesive.11. STAS 9850-74 Lucrări de îmbunătăţiri funciare. Verificare compactare. Metoda

compactărilor terasamentelor.



12. C. 29-85 Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin precedee mecanice (BC nr. 8/85)

13. NP. 001-96 Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflături şi contracţii mari (BC NR. 7/96)

14. ST 016-97 Specificaţie tehnică. Critarii şi metode pentru determinarea prin măsurători a tasării construcţiilor. Instrucţiuni tehnice pentru deteminarea prin metode topogeodezice a deplasării construcţiilor datorate deformaţiilor terenului de fundare (BC nr. 11/98)

15. P. 7-00 Normativ pentru fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire (proiectare, executare , exploatare) (BC nr. 7/01)

16. C 168-80 Instrucţiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire şi a nisipurilor fine prin silicatizare şi electrosilicatizare (BC 12/80)

17. C 169-88 Normativ privind execuţia şi recepţia lucrărilor de terasamente pentru fundarea construcţiilor civile şi industriale (BC 5/88)

18. C 173-76 Instrucţiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibrofoane (BC nr. 11-12/76)

19. C 159-89 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea penetrării dinamice cu con, la cercetarea terenurilor (BC nr. 4/90)

20. C 56-86+C 56-02 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (BC nr. 1-2/86 + 19-20/04)


LUCRĂRI DE FUNDAŢII

1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE1.1. Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea corpului fundaţiilor trebuie

să fie terminate lucrările pregătitoare si anume:



a. săpăturile pentru groapa de fundaţie şi pentru șanțurile de fundaţii;b. protecţia construcţiilor vecine şi a instalaţiilor existente în pământ;c. coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea

corpului fundaţiilor în uscat atunci când procedeele de execuţie adaptate nu permit betonarea sub apă;

d. asigurarea suprafeţelor necesare pentru amplasarea şi funcţionarea normală a utilajelor de lucru, a depozitelor de materiale şi a instalaţiilor auxiliare necesare executării fundaţiilor;

e. retrasarea axelor fundaţiilor;f. verificarea componentei dintre situaţia reală şi proiect (din punct de

vedere al calităţii terenului, dimensiunilor şi poziţiilor) în limitele toleranţelor prescrise;

g. încheierea procesului verbal de lucrări ascunse privind execuţia terasamentelor.

Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute în vedere la proiectare, măsurile ce urmează a se lua se vor stabili cu proiectantul şi numai în scris.

1.2. Executarea şi recepţionarea lucrărilor de la punctul 1.1. se vor face potrivit caietului de sarcini privind execuţia lucrărilor de terasamente.

2. TRASAREA POZIŢIEI COFRAJELOR PENTRU FUNDAŢII2.1. Trasarea poziţiei cofrajului pentru turnarea fundaţiilor din beton se realizează

de-a lungul sârmelor întinse între reperii materializaţi în acest scop pe profile de colţ sau intermediare ce au servit la trasarea lucrărilor de săpături.

2.2. Întrucât în timpul definitivării lucrărilor de cofrare, elementele cofrajului pot capta deplasări de la poziţionarea iniţială, este necesar ca înaintea turnării betonului să se verifice corectitudinea finală a acestora.

Verificarea se execută cu ajutorul unui instrument optic (se recomandă). Acesta va fi colat pe linia de bază a cofrajului sau pe o linie paralelă cu aceasta, verificarea făcându-se de-a lungul diferitelor puncte ale cofrajului.

2.3. Trasarea poziţiei cofrajelor pentru turnarea fundaţiilor izolate (inclusiv tip pahar) se face în raport cu axele trasate pe împrejmuirea din jurul gropii de fundaţie de-a lungul unor sârme întinse în cele două direcţii, fixate de împrejmuiri.

Prin acest sistem de intersecţie reparată se trasează toate detaliile de plan ale fundaţiei (cofraje exterioare, cel interior – în coşul fundaţiilor pahar, de exemplu).

2.4. Transmiterea pe verticală a punctelor rezultate din intersectarea sârmelor se face cu ajutorul firului cu plumb, întrucât precizia cerută în general în aceste situaţii nu necesită utilizarea instrumentelor optice.

2.5. Pentru trasarea nivelului de aşezare a stâlpilor în cazul fundaţiilor tip pahar se utilizează nivelmentul geometric folosindu-se niveluri şi reise corespunzătoare.

Fundul paharului se recomandă să fie mai jos cu 1 cm faţă de cota din proiect.Pentru aducerea la nivel a stâlpilor se vor folosi plăcuţe metalice aşezate în fundul

paharului2.6. Abaterea admisibilă la trasarea în plan orizontal a axelor şi stabilirea cotei de

nivel a fundaţiilor continue sau izolate este de maxim 10 mm.

3. EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU FUNDAŢII3.1. Executarea şi recepţionarea cofrajelor pentru fundaţii se face potrivit caietului

de sarcini privind execuţia lucrărilor de cofraje

4. EXECUTAREA FUNDAŢIILOR



4.1. La executarea fundaţiilor de beton şi beton armat se vor respecta şi prevederile din Normativul NE 012-99 şi Normativele P 10-86 şi NP 112-04 şi cele prevăzute în caietul de sarcini privind execuția lucrărilor de betonare.

La executarea fundaţiilor se vor avea în vedere următoarele:a. materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi

prescripţiilor din standardele şi normele de fabricaţie în vigoare atrăgându-se atenţia asupra cazurilor în care proiectele prevăd ca măsuri de protecţie anticorozivă utilizarea de cimenturi speciale şi anumite grade de impermeabilizare a betonului.

b. execuţia fundaţiilor nu poate începe dacă nu s-a făcut în prealabil controlul săpăturii de fundaţii, conform prevederilor din caietul de sarcini privind execuţia lucrărilor de terasamente.

c. fundația se va executa pe cât posibil fără întrerupere pe distanţa dintre două vastări de tasare; în cazul când această condiţie nu a putut fi respectată se va proceda conform prevederilor din cap. 1.6. „Rosturi de lucru” din caietul de sarcini privind execuţia lucrărilor de betonare avându-se în vedere următoarele:

- durata maximă admisă a întreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua măsuri speciale de reluare a betonării va fi între 1,5 şi 2 ore, funcţie de tipurile de ciment folosite (cu sau fără adaosuri);

- în cazul în care rostul de lucru din fundaţie nu poate fi evitat acesta se va realiza vertical la o distanţă de 100 m de marginea stâlpului;

- suprafeţele rostului de lucru vor fi perpendiculare pe axa fundaţiei sau verticale pe toată înălțimea;

- turnarea benzilor de fundaţie se va face în straturi orizontale de 30 – 50 cm iar suprapunerea stratului superior de beton se va face obligatoriu înainte de începerea prizei cimentului din stratul inferior;

- nu se admit rosturi de turnare inclinate la fundaţii, cuzineţi, pungi de fundaţii, betonarea şi vibrarea făcându-se fără întrerupere;

- nu se admit rosturi de lucru în fundaţiile izolate sau sub zonele cu concentraţii maxime de eforturi;

- la construcţiile în care fundaţiile sunt executate longitudinal se va urmări ca fiecare bandă de fundaţie în parte să fie turnată fără întrerupere, trecerea de la o bandă la alta făcându-se după ce turnarea benzii precedente a fost terminată;

- reluarea turnării se va face după pregătirea suprafeţelor rosturilor;- suprafaţa rostului de lucru trebuie să fie bine curăţată şi8 spălată

abundent cu apă chiar înainte de turnarea betonului proaspăt;- în cazul întreruperilor cu durată mai mare tratarea suprafeţelor

betonului întărit va fi: udare inteligentă 8-10 ore iar înaintea începerii betonării, curăţarea cu peria de sârmă şi cu jet de aer.

d. pentru asigurarea condiţiilor formatibile de întărire şi pentru a se reduce deformaţiile de contracţii, se va menţine umiditatea betonului în primele zile după turnare, protejând suprafeţele libere prin:

- acoperirea cu materiale de protecţie (prelate, rogojini etc.);- stropirea periodică cu apă începând după 2 ore de la turnare şi

continuând până la 12 ore de la turnare în funcţie de tipul cimentului utilizat şi temperatura mediului. Temperatura minimă la care fa începe stropirea va fi de +50C.

e. executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascunsă şi se va recepţiona de către reprezentantul beneficiarului în timpul execuţiei sale, încheindu-se un proces verbal de lucrări ascunse. Rostul de tasare se va face printr-un plan perpendicular pe talpa fundaţiei iar lăţimea sa pentru



construcţii pe terenuri obișnuite va fi de minimum 3 cm. Pentru construcţiile fundate pe terenuri dificile, lățimea rostului se va lua potrivit prescripţiilor pentru fundare pe astfel de terenuri. Astuparea porţiunilor de săpătură rămase în afara fundaţilor se va realiza potrivit cu prevederile din caietul de sarcini privind execuţia lucrărilor de betonare;

f. la executarea blocului de beton simplu a fundaţiilor se vor respecta şi prevederile din caietul de sarcini privind execuţia lucrărilor de betonare.

g. înaintea turnării cuzineţilor se vor verifica toate armăturile din punct de vedere al numărului de bare, al poziţiei formei, diametrului, lungimii, distanţelor etc. precum şi a masurilor pentru menţinerea verticalităţii mustăţilor pentru pereţii subsolului. Se vor verifica de asemenea cofrajele în privinţa corespondenţei ca poziţie şi dimensiuni cu proiectul, dacă au fost curate şi corect pregătite precum şi dimensiunile stratului de acoperire, a cărui grosime minimă va fi:- pentru fundaţii cu strat de egalizare la armăturile de la faţa interioară:

35 mm;- pentru feţele fundaţiilor în contact cu pământul: 45 mm;- abaterile limită pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de:

±10mm.Rezultatele verificărilor atât pentru armături cât şi pentru cofraje vor fi consemnate în procese verbale de lucrări ascunse încheiate între beneficiar şi executant.

h. în cazul în care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta prevederile din proiect şi din anexa I.3. a Normativului NE 012-99 privind mărcile minime de beton, dozajul de ciment şi raportul de apă-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus;

i. în cazul în care elementele de beton simplu sau beton armat sunt în contact cu ape naturale agresive se vor respecta prevederile din proiect şi din anexa I.5. a Normativului NE 012-99 privind mărcile de beton, dozajul de ciment, raportul apă-ciment precum şi a stratului minim de beton de acoperire a armăturilor pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.

j. când betonul se toarnă în săpături cu pereţi nesprijiniţi acesta va umple bine tot volumul dintre pereţi. Dacă unele prăbuşiri sau goluri sunt prea mari, precum şi în cazul săpăturilor adânci taluzate sau sprijinite, se vor utiliza cofraje ținând cont că umplutura ulterioară cu pământ să se facă uşor şi să permită compactarea lui;

k. fundaţiile ce au suprafeţe înclinate (de regulă sub 600 faţă de verticală) se toarnă în cofraje.

5. DECOFRAREA FUNDAŢIILOR5.1. Decofrarea fundaţiilor se va face cu respectarea prevederilor din Normativul

NE 012-99 şi a caietului de sarcini privind execuţia lucrărilor de cofraje.

6. CONDIŢII DE CALITATE ŞI VERIFICĂRI CE TREBUIE EFECTUATE6.1. Nici o lucrare de fundaţii nu poate fi concepută decât după verificarea şi

recepţionarea ca fază de lucrări a naturii terenului, a săpăturilor şi, după trasarea generală a tuturor fundaţiilor, a elementelor geometrice respective.

Abaterile admisibile ale fundaţiilor directe sunt:a. Abateri privind precizia amplasamentelor şi a cotei de nivel:

poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor 10 mm poziţia în plan vertical a cotei de nivel 10 mm

b. abateri dimensionale ale elementelor: dimensiuni în plan orizontal 20 mm înălţimi până la 2 m 20 mm



înălțimi peste 2 m 30 mm înclinarea faţă de verticală a muchiilor şi suprafeţelor:

- pe 1 m liniar 3 mmpe toata înălţimea sau toată suprafaţa elementului 16 mm

înclinarea faţă de orizontală muchiilor şi suprafeţelor:- pe 1 m liniar 5 mmpe toata înălţimea sau toată suprafaţa elementului 20 mm

6.2. În cazul fundaţiilor amplasate pe pământuri sensibile la umezire sau contracţii mari, se verifică în plus dacă s-au luat masuri pentru evitarea umezirii pământului din jur sau de sub fundaţii şi ca ultimul strat de pământ de 40 – 50 cm grosime să nu se sape decât în ziua în care se începe executarea corpului fundaţiei în zona respectivă.

În cazul pământurilor cu contracţii mari se va mai verifica şi dacă s-a executat în formele şi cu dimensiunile prevăzute în proiect straturile de material granular din jurul fundaţiilor.

6.3. Toate verificările şi încercările prevăzute în acest capitol se înregistrează ca procese verbale de lucrări ascunse.

6.4. La fundaţii directe verificările minimale ce trebuie efectuate pe parcursul execuţiei în afara celor de mai sus sunt:

aplicarea măsurilor de protecţie prevăzute în proiect pentru cazul agresivităţii naturale (ale apelor subterane) în special în ceea ce priveşte cimentul, gradul de impermeabilitate al betonului şi acoperirea armăturilor;

realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevăzute în proiect; betonarea continuă a fundației fără întreruperi de durată care să

depăşească momentul de începere a prizei cimentului folosit; în lipsa unor determinări de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaosuri; daca acest lucru nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza mărimii sau formei fundaţiei, rosturile de lucru vor fi stabilite în prealabil cu avizul proiectantului.

6.5. Frecvenţa încercărilor ce se efectuează pe parcursul lucrărilor este aceeaşi cu aceea prescrisă pentru materialele din care este executat corpul fundaţiei respective (pentru beton vezi anexa V.6. din Normativ NE 012-99).

6.6. La recepţia pe faze de lucrări şi recepţiile preliminare comisiile respective vor efectua – în afara examinării actelor încheiate pe parcurs în ceea ce priveşte frecvenţa, conţinutul şi încadrarea în prevederile proiectului şi prescripţiilor tehnice, în limita abaterilor admisibile – şi o serie de sondaje în numărul pe care îl vor aprecia ca necesar pentru a se convinge de corectitudinea verificărilor anterioare în special în ce priveşte poziţiile, formele şi dimensiunile geometrice şi calitatea corpului fundaţiilor.


LUCRĂRI DE COFRARE

1. GENERALITAŢI



Cofrajele sunt construcţii temporare, necesare construcţiilor pentru redarea formei şi dimensiunilor elementelor din beton, precum şi pentru susţinerea acestora în perioada când acestea nu au capacitatea de a o face singure.

Soluţiile de realizare a cofrajelor trebuie să fie:a. economice astfel încât costul, consumul de materiale şi de manoperă să rezulte

în ponderi cât mai scăzute din totalul necesar realizării construcţiei;b. rezistente la sarcinile ce le revin, în special:

din greutatea (împingerea) betonului care solicită elementele de susţinere sau faţa cofrajului;

la montări/demontări, manipulări repetate; la acţiunea agenţilor atmosferici;

c. exacte în privinţa redării corecte a formei şi dimensiunilor elementelor din betoane în limita abaterilor admisibile;

d. sigure din punct de vedere al respectării normelor de tehnica securităţii muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor;

e. etanşe, astfel încât să asigure: execuţia uşoară; însuşirea rapidă de către muncitori a tehnicii de lucru; uşurinţa de montare/demontare, manipulare şi transport.Cofrajele sunt utilizate în principal pentru formarea următoarelor elemente:

fundaţii pereţi portanţi de beton turnat monolit (diafragme), întâlniţi la structuri de tip

„Fagure” şi „Celular” plăci de beton turnat monolit pentru planşee.

2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Pentru buna desfăşurare a lucrărilor de cofraj sunt necesare următoarele activităţi pregătitoare:

1.1. Analiza proiectului de execuţie al obiectului şi a condiţiilor specifice de execuţie, urmărind în principal:

secţiuni prin obiect, forme şi dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit şi prefabricat;

specificaţiile privind obligativitatea continuităţii unor elemente din beton turnat monolit, rosturi de lucru, tehnologii de execuţie sau alte indicaţii tehnologice preconizate;

dotarea şantierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule etc., în vederea alegerii procedeelor tehnologice;

termenul de execuţie al obiectivului; stadiul organizării de şantier şi termenul de începere a lucrării propriu-zise.

1.2. Stabilirea necesităţii întocmirii documentaţiilor tehnologice ţinând în principal cont de:

complexitatea obiectului respectiv a lucrărilor necesare execuţiei; experienţa anterioară a şantierului în execuţie unor lucrări asemănătoare; existenţa unor proiecte tehnologice pentru obiecte similare executate anterior.

1.3. Gruparea elementelor de beton armat monolit şi alegerea tehnologiilorElementele se grupează după formă şi dimensiuni, avându-se în vedere tehnologia

ce se poate adopta la fiecare grupă şi indicațiile proiectantului privind obligativitatea continuităţii betonării anumitor elemente.

1.4. Întocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucrările de cofraj care trebuie să conţină următoarele date:

a. Memoriu tehnic: domeniul de utilizare a tehnologiei de cofrare respective;



descrierea procedeului tehnologic; condiţii specifice necesare aplicării tehnologiilor respective; documentaţii tehnice complementare; masuri specifice securității muncii şi situaţiilor de urgenţă; durata de execuţie a lucrărilor de cofraje, integrate în termenul final de

execuţie a obiectului (graficul de turnare şi eşalonarea folosirii zilnice a cofrajelor şi accesoriilor).

b. Necesarul de resurse pentru realizarea lucrărilor de cofraje (forţa de muncă, mijloace de muncă, materiale şi elemente auxiliare)

c. Fişe tehnologice operative pentru lucrările de cofraj.1.5. Asigurarea cu resurse:

se va verifica existenţa în şantier a utilajelor de ridicat necesare, luându-se masurile necesare de procurare în cazul în când acestea lipsesc sau de adoptare a altor tehnologii de cofrare posibile;

se vor procura seturile de cofraje necesare, dispozitivele de pachetizare şi manipulare precum şi mijloacele de transport adecvate;

se va verifica dacă există în dotarea echipei de lucru sculele, dispozitivele şi aparatele de măsură şi control, echipamentele de protecţie a muncii;

se stabileşte structura optimă a echipei de lucru1.6. Pregătirea lucrărilor:

amenajarea locurilor de depozitare intermediară a cofrajelor, pentru curățare, ungere şi întreţinere;

verificarea mijloacelor de muncă (utilaje de manipulare, scule, dispozitive şi aparate de măsură şi control, echipamente pentru protecţia muncii);

verificarea materialelor şi elementelor auxiliare; instruirea echipei de lucru la obiect; curăţirea, nivelarea şi compactarea terenului; preasamblarea elementelor de cofraj.

1.7. Verificarea elementelor premergătoare celor de cofraj se efectuează de către şeful echipei specializate, vizând în principal următoarele:

gradul de compactare al terenului. În cazul în care terenul este format din umpluturi necompacte, este înmuiat sau expus înmuierii, îngheţat sau expus îngheţului, se vor lua masuri speciale pentru a evita rezemarea directă a cofrajelor şi susţinerilor şi a preveni astfel producerea tasărilor sau ridicărilor;

poziţia elementelor de beton turnate anterior (axe în plan orizontal, cote de nivel). Abaterile limită de poziţie a elementelor sunt conform NE 012-99;

poziţia mustăţilor de armătură ce vor îngloba în elementele ce se toarnă ulterior. Abaterile limită la armături sunt conform NE 012-99;

2. PRINCIPALELE ETAPE A EXECUŢEIE UNEI LUCRĂRI DE COFRAJE

Etapele execuţiei unei lucrări de cofraje sunt:A. Trasarea poziţiei cofrajelorB. Montarea cofrajelor

a. Transportul şi aşezarea panourilor de cofraj la poziţieb. Asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilorc. Verificarea şi cercetarea poziţiei panourilor



d. Încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale: caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare, distanţieri, spraituri, contravântuiri etc.

C. Controlul şi recepţia lucrărilorD. Demontarea după turnarea şi întărirea betonuluiE. Pregătirea pentru un nou cicluUltimele trei operaţii se efectuează după montarea şi verificarea existenţei şi

poziţionării corecte a armăturilor, pieselor înglobate, ramelor pentru goluri etc., prevăzute în documentaţia de execuţie.

2.1. Trasarea poziţiei cofrajuluiSuprafaţa pe care se efectuează trasarea trebuie în prealabil să fie degajată de

materiale, cofraje, dispozitive etc. şi curăţată.Cu ajutorul aparaturii de specialitate se transmit axele principale de la sol pe

planşeu, în raport cu care se trasează apoi liniile de contur ce urmează să fie cofrate li liniile de poziţionare ale cofrajului.

2.2. Executarea cofrajelor pentru fundaţiiCofrajele şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească

următoarele condiţii:a. să asigure obţinerea formei şi dimensiunilor prevăzute în proiect pentru

elementele ce urmează a fi executate;b. să fie etanşe astfel încât sa nu permită pierderea laptelui de ciment;c. să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de

execuţie;d. să fie alcătuite din elemente care să permită un număr mare de refolosiri (cu

excepția cofrajelor pierdute);e. să fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar;f. să permită la decofrare o preluare treptată a încărcărilor de către elementele

executate.Cofrajele se pot confecționa din lemn sau produse pe bază de lemn sau polimeri,

precum şi din metal.Panourile de cofraj şi celelalte piese de susţinere sau asamblare se recomandă să

fie confecţionate cu ajutorul şabloanelor şi dispozitivelor care să asigure exactitatea dimensiunilor formelor şi poziţiilor pieselor de asamblare sau de susţinere.

Cofrajele, susţinerile şi piesele de fixare se vor dimensiona ținând seama de indicaţiile cuprinse în NE 012-99.

Pentru reducerea aderenţei între beton şi cofraj, acestea se ung pe feţele care vin în contact cu betonul, înainte de fiecare folosire cu produse speciale (agenţi de decofrare). Aceştia trebuie să nu păteze betonul, să nu corodeze cofrajul, să se aplice uşor şi sa-şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţiile climatice de execuţie a lucrărilor.

Operaţiile de montare a cofrajului se succed în următoarea ordine: curăţirea şi nivelarea locului de montaj; trasarea poziţiei cofrajelor; transportul şi aşezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de

inventar, în apropierea locului de montaj; curăţirea şi ungerea panourilor; asamblarea şi susţinerea provizorie a acestora;

verificarea poziţiei cofrajului pentru fiecare element de construcţie atât în plan orizontal cât şi pe verticală şi fixarea lor în poziţie corectă;

încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare;

etanşarea rosturilor.



3. COFRAREA STÂLPILOR

Cofrajele utilizate la realizarea stâlpilor de beton turnat monolit pot fi: cofraje din panouri metalice de inventar cofraje din panouri de placaj şi caloţi de inventar

Cofraje din panouri metalice de inventar Cofrajul este alcătuit din panouri metalice modulate, de dimensiuni mici, montate

manual pe caloţi cu bolţuri8 din oţel rotund (sistem pieptene).Fazele de execuţie sunt:

a. se montează caloţii de bază C-2, C-4 în sisteme morişcă, pe conturul stâlpului trasat;

b. pe caloţii de bază se montează numai Pa (h = 590 mm). Pe una din laturi nu se montează un panou P2, rămânând o fereastră de curăţire;

c. se montează alternativ panouri de cofraj şi caloţi intermediari scurţi C-1, lungi C-3. Dacă înălţimea stâlpului depăşeşte 3 m pe una din laturi se lasă ferestre de turnare din 3 în 3 m;

d. asigurarea stabilităţii se realizează cu spraituri reglabile prin care se reglează şi verticalitatea cofrajului.

Fazele de montaj pentru închiderea ferestrelor de turnare şi curăţare sunt:a. după turnarea betonului se scot elementele C1-1 şi șuruburi M 12x55. Se

coboară talpa superioară a pâlniei de turnare. Se ridică pâlnia în sus si se scoate;

b. se montează un panou P4 fixat pe calot cu două cleme C1-1;c. se montează 2 panouri P4 şi se fixează cu 2 cleme C1-1;d. se montează panoul P3, se fixează de P4 cu șuruburi M12x30.

Fazele b, c şi d sunt valabile şi la închiderea ferestrei de curăţire.

4. COFRAREA PLANŞEELOR

Planşeele clădirilor în marea lor majoritate sunt din beton armat, care în funcţie de soluţia tehnologică adoptată pentru realizarea elementelor componente (grinzi, placă) sunt:

a. Turnate monolitb. Prefabricate, la care atât grinzile cât şi placa sunt realizate din elemente

prefabricatec. Mixte în următoarele variante:

grinzi prefabricate şi placa din predale prefabricate cu suprabetonare din beton turnat monolit. Soluţie utilizată la structurile cu diafragme şi foarte rar la structuri în cadre;

grinzi din beton turnat monolit şi placa din panouri mari pefabricate. Soluţie utilizată la structurile cu diafragmeşi foarte rar la structuri în cadre;

grinzi din beton turnat monolit şi placa din predale prefabricate cu suprabetonare din beton turnat monolit. Soluţie utilizată la structurile cu diafragmesau în cadre.

Alegerea soluţiei de planşeu se face de proiectant având în vedere următorii factori principali:

gradul de seismicitate; natura terenului de fundare; soluţie adoptată pentru structura de rezistenţă (cadre sau diafragme),

înălţimea şi conformarea de ansamblu a clădirii; consumul de materiale şi manoperă; dotarea şi experienţa executantului clădirii.

Cofrajele pentru grinzi turnate monolit de regulă sunt realizate cu panouri din placaj, soluţie adoptată şi pentru plăcile din beton turnat monolit fără predală.



Principalele dificultăţi întâmpinate în adoptarea unor soluţii de cofraj cu grad ridicat de industrializare pentru grinzi experimentate până în prezent sunt:

- obţinerea unei productivități sporite conduce la adoptarea unor elemente de cofraj mari şi în consecinţă greu de decifrat şi de evacuat de sub planşeul turnat unde utilajul nu are acces direct;

- necesitatea în unele soluţii tehnologice a unor rosturi de turnare suplimentare faţă de cele uzuale, ceea ce atrage după sine slăbirea structurii de rezistenţă sau adoptarea unor măsuri cu consecinţe economice nefavorabile;

- repetabilitatea relativ mică cu efecte economice nefavorabile asupra consumului de materiale şi costul cifrajului.

Pentru montarea grinzilor şi panourilor de planşeu prefabricate ca şi pentru montarea predalei (vezi pct. 4).

5. PRINCIPALELE SCULE, DISPOZITIVE ŞI APARATE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NECESARE LUCRĂRILOR DE COFRARE

Principalele scule utilizate sunt:a. Pentru întreţinerea panourilor de cofraj:

- rulou pentru uns cofrajul- găleată pentru transportul decofrajului- perie de sârmă- şpaclu

b. pentru montarea şi demontarea cofrajelor:- trusă de chei fixe- ciocan- şurubelniţă- rangă dreaptă

c. pentru realizarea feţei de lemn a cofrajelor- creion dulgher- tesla- ferăstrău cu coardă- cleşti de scos cuie- rindea- burghie elicoidale- coarva cu universal şi clinchet

d. pentru operaţii mecanizate:- maşină electrică portabilă pentru găurit- unealtă electrică portabilă de tăiat, şlefuit şi curăţat materiale de construcţii- ferăstrău circular portabil cu discul montat pe arborele motor

Dispozitive pentru pachetizare şi manipulare:a. Dispozitive de pachetizare- stelaj (leagăn) din oţel- jug pentru pachetizarea elementelor cu secţiunea dreptunghiulară şi

panouri stabile- paleta ladă metalică europeană pentru pachetizarea elementelor mărunte

b. Dispozitive de manipulare- dispozitiv cu cercel şi două cârlige utilizat la manipularea pachetelor cu un

singur leagăn- grindă de 3 t pentru manipularea pachetelor de două leagăne şi a

pachetelor fixate cu juguri- furcă echilibrată pentru manipularea paletelor ladă metalică europeană- scripete tip S 200-M-08.00 pentru manipularea elementelor



- aparat de ridicat şi tractat de 1.5 tf pentru manipularea subansamblelor de cofraje la decofrare.

Principalele dispozitive şi aparate de măsură şi control- nivela (bolobocul) pentru verificarea liniilor şi planurilor orizontale şi

verticale- cumpăna dulgherului pentru verificarea liniilor şi planurilor verticale- ruleta metalică pentru trasarea şi verificarea elementelor de construcţii- furtunul de nivel pentru verificarea liniilor şi planurilor orizontale.

6. CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRARE

Etapele controlului de calitate al lucrărilor de cofraje sunt:a. Etapa preliminară – caracterizată prin asigurarea condiţiilor tehnico-

organizatorice necesare executării şi realizării lucrărilor la nivelul calitativ prevăzut în documentaţiile tehnologice şi prescripţiile tehnice constând în:

verificarea lucrărilor premergătoare celor de cofraje; verificarea mijloacelor de muncă calitativ şi cantitativ conform

documentaţiilor tehnologice; verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje şi înscrieri în limitele

abaterilor admisibile; verificarea subansablurilor de cofraje privind:

- existenţa tuturor elementelor prevăzute în documentaţia de execuţie;

- fixarea corectă a elementelor de prindere (menghine, cleme, şuruburi etc.);

- integritatea feţei cofrajului.b. Etapa de execuţie – a lucrărilor la nivelul calitativ prevăzut în documentaţiile

tehnologice şi prescripţiile tehnice, constând din: Verificări după trasarea şi înscrierea în abaterile admisibile privind:

- poziţia marcajelor faţă de axele construcţiei şi faţă de elementele corespunzătoare turnate la etajul inferior;

- dimensiunea elementelor ce urmează a fi cofrate Verificarea după montarea elementelor de bază privind:

- existenţa tuturor elementelor prevăzute în documentaţie;- fixarea corectă şi stabilă a elementelor de prindere şi legătură;- poziţionarea corectă faţă de marcaj în limitele abaterilor admise.

Verificări după montarea fiecărui nivel de elemente privind:- existenţa tuturor elementelor prevăzute;- fixarea corectă şi stabilă a elementelor de prindere şi legătură;- poziţia golurilor inclusiv a celor destinate verificării la recepţia

structurii a poziţiei reciproce a axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri;

- încheierea corectă şi asigurarea etanşeităţii;- curăţirea cofrajelor;- asigurarea masurilor NTS şi PSI;- poziţionarea corectă faţă de marcaj;- dimensiunile cofrajului;- poziţionarea faţă de verticală şi orizontală.

c. Etapa finală de verificare la recepţia lucrărilor conform documentaţiilor tehnologice şi principiilor tehnice.

La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepţia finală de către o comisie formată din beneficiar, diriginte de şantier şi constructor.



Comisia va efectua verificările prevăzute mai sus precum şi alte verificări prevăzute în Fişele de utilizare specifice în tabelele cu Operaţii de verificare şa recepţie. Rezultatele verificării şi eventualele remedieri ce trebuie făcute se vor consemna în „Registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse ”. după efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou proces verbal.

Înainte de turnarea betonului conducătorul punctului de lucru este obligat să verifice integritatea, stabilitatea, rezemarea pe teren, etanşeitatea, poziţionarea şi stabilitatea elementelor ce se vor îngloba în beton conform documentaţie de execuţie.

După turnarea şi întărirea betonului se execută decofrarea pe baza dispoziţiei scrise. La decofrare se vor respecta prevederile Normativului NE 012-99 cap. „Decofrarea” şi prevederile din prezentul caiet de sarcini.

7. DECOFRAREA

7.1. Reguli generaleLa îndepărtarea elementelor de cofraj trebuie avut în vedere ca rezistența betonului

să fi atins valorile de mai jos (exprimate direct sau în procente faţă de marcă):

Elementul de cofraj ce se îndepărtează Deschiderea elementului de beton în mL 6 6 L 12 L 12

1. Părţile laterale La atingerea rezistenţei de minimum 25 daN/cmp, astfel ca feţele şi muchiile elementului să nu fie deteriorate

2. Feţele interioare cu menţinerea popilor de siguranţă

50% 60% 60%

3. Popii de susţinere 70% 80% 90%

Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie se va face prin încercarea epruvetelor de control confecţionate în acest scop şi păstrarea în condiţii similare elementelor în cauză, conform prevederilor din STAS 127581 sau prin încercări nedistructive.

În cazurile curente, în lipsa încercărilor se vor respecta termenele minime de decofrare indicate mai jos, ținând seama şi de temperatura medie din perioada de întărire a betonului şi de tipul cimentului utilizat:

Elementul de cofraj ce se îndepărtează şi deschiderea elementului de beton

Temperatura

Tipul cimentului utilizat

F25M30Hz 55SRA

Pa 35 P4

1 2 3 4 5 6

1. Părţile laterale+5+10+15

432

321

221

211

2.Feţele interioare cu menţinerea popilor de siguranţă

L < 6 m+5+10+15

---

1086

654

553

L > 6 m+5+10+15

---

14128

1086

654

3. Popi de susţinere



L < 6 m+5+10+15

---

241812

121814

6108

L < 12 m+5+10+15

---

322416

141812

14117

L < 12 m+5+10+15

---

423221

362818

224

În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele:a. desfășurarea operaţie va fi supravegheată de către conducătorul locului de

muncă. În cazul în care se constată defecte de turnate (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea construcţiei, decofrarea se va sista până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare;

b. susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi continuând simetric către reazeme;

c. decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elementele ce de decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor şi susţinerilor.

În cazul construcţiilor etajate având deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor lăsa sau remonta popi de siguranță în următoarele poziţii:

la grinzi până la 6 m deschidere se lasă un pop de siguranţă la mijlocul acestora. La deschideri mai mari numărul lor se va spori astfel încât distanţa dintre popi sau de la popi la reazeme să nu depăşească 3 m;

la plăci se va lăsa cel puţin un pop de siguranţă la mijlocul lor şi cel puţin un pop la 12 mp de placă;

între etajele succesive popii de siguranţă se vor aşeza pe cât posibil unul sub altul.

Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranţă ai unui planşeu aflat imediat sub altul care se cofrează sau se betonează.

După decofrarea oricărei părţi constructive se va proceda la o examinare amănunţită a tuturor elementelor de rezistenţă ale structurii, încheindu-se un proces verbal de lucrări ascunse în care se vor consemna calitatea lucrărilor precum şi eventualele defecte constatate şi aprecierea importanţei lor.

Este interzisa efectuarea de operaţii de orice fel înaintea acestei examinări.În cazul în care se constată defecte importante remedierea acestora se va face

numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant şi cu supravegherea conducătorului de lot al lucrărilor şi delegatul beneficiarului. După executarea acestor remedieri se va întocmi un proces verbal de lucrări ascunse în care se va menţiona procedeul de remediere adoptat.

La lucrările la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor remedia odată cu executarea finisajului respectiv.

8. ABATERI LIMITĂ LA ÎNCLINAREA MUCHIILOR ŞI SUPRAFEŢELOR FAŢĂ DE PREVEDERILE PROIECTULUI

Înclinarea muchiei sau suprafeţei faţă de:

Verticala OrizontalăPoziţia oblică (din proiect)

1 2 2 4Pe 1 m lungime de suprafaţă 3 5 5Pe toată lungimea sau pe toată suprafaţa



elementuluia. stâlpi, pereţi, fundaţii 16 20 16b. grinzi 5 10 10c. feţe superioare ale pereţilor diafragmelor - 10 10d. plăci de planşeu sau acoperiş - 10 10

Abateri limită de poziţieAxe în plan orizontal:

a. pentru fundaţii 10 mmb. pentru stâlpi, grinzi şi pereţi 10 mm

Cote de nivel:a. fundaţii de structuri 10 mmb. plăci, grinzi cu deschideri până la 6 m 10 mmc. plăci, grinzi cu deschideri peste 6 m 16 mmd. reazeme intermediare (la construcţii etajate) 10 mm

Abateri limită la suprafeţele de rezemare:Pentru lungimea de rezemare a elementelor prefabricate:

a. elemente de planşei si acoperiş:- cu deschideri până la 6 m -10 mm- cu deschideri peste la 6 m -15 mm

b. la grinzi, pereţi -20 mmc. la stâlpi (construcţie etajată) -10 mm

Pentru exactitatea suprafeţei de rezemare la elementele prefabricate de lățime L:

a. pentru L până la 0,30 m 1 mmb. L = 0,31 … 0,90 m 2 mmc. L = 0,91 … 3,00 m 3 mmd. L peste 3,01 m 4 mm

Pentru înclinarea suprafeţelor de rezemare şi paralelismul feţelor de contact faţă de prevederile proiectului (pe cele două direcţii ortogonale principale)

2%

Pentru suprafeţe de rezemare a ancorajelor de elemente de beton precomprimat

a. la poziţia centrului:- pe lungime 20 mmpe lăţime 5 mm

b. la înclinarea plăcilor de repartiţie a ancorajelor faţă de normele la axul fascicolului (pe ambele direcţii ortogonale)

1,5%


STAS 10265-75 Toleranţe în construcţie. Calitatea suprafeţelor finisate. Termeni şi adâncimi de bază

STAS 8600-79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi ansambluri construcţii. Sistem de toleranţe

STAS 7009-79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi ansambluri construcţii. Tehnologie



STAS 9867-86 Panouri de cofraj de lemn cu feţe din placajC 162-73 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor

metalice pliante pentru pereţii din beton monolit la clădiri (Buletinul Construcţiilor 7/74)

C 11-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje (Buletinul Construcţiilor 4/75)

C 83-75 Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în construcţii (Buletinul Construcţiilor 1/76)

C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (Buletinul Construcţiilor 6/85; 7/86)

C 56-85 + C 56-02 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (rămâne valabilă numai partea de construcţii) Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor (Buletinul Construcţiilor 1-2/86; 19-20/04)

NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea I + Partea II (Buletinul Construcţiilor 8-9-10/99)


LUCRĂRI DE ARMARE

1. REGULI GENERALE

1.1. Curăţirea şi îndreptarea barelor sunt operaţii care trebuie efectuate înainte tăierii şi fasonării acestora.

La curăţire se va îndepărta:



pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurităţi; rugină neaderentă care se desprinde prin lovire cu ciocanul; rugina aderentă, prin frecare cu peria de sârmă, în zona de sudare a barelor

care urmează să fie îndoite prin sudură.După îndepărtarea ruginii neaderente sau a ruginii aderente reducerea

dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile limită la diametru prevăzute în anexa III 1 din normativul NE 012-99 şi anume:

pentru bare cu d < 25 mm abaterea limită de 0,5 mm; pentru bare cu d > 25 mm, abaterea limită de 0,75 mm

Oţelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie să fie îndreptat înainte de a se proceda la tăiere şi fasonare, fără a se deteriora însă profilul. La întinderea cu troliu, alungirea maxima nu va depăşi 2 mm/m.

Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminenţelor în cursul operaţiei de îndreptare.

1.2. Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armatură se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate în aşa fel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei în momentul montării.

Armăturile se vor termina cu sau fără ciocuri, conform prevederilor din proiect. În cazul armăturilor netede, ciocul se îndoaie la 1800 cu raza interioară a min. 1,25 d şi porţiunea dreaptă de la capăt de 3 d.

În cazul armăturilor cu profil periodic ciocul se îndoaie la 900 cu raza interioară de minimum 2 d şi porţiunea dreaptă de la capăt de 7 d.

Îndoirea barelor înclinate, a celor de trecere din stâlpi în grinzi sau a celor de trecere peste colţul unui cadru se va face după un arc de cerc cu raza de cel puţin 10 d.

Capetele barelor înclinate trebuie să aibă o porţiune dreaptă cu lungimea de cel puţin 20 d în zona întinsă şi cel puţin 10 d în zone comprimate.

În cazul etrierelor care se îndoaie după un unghi drept, cercul de îndoire va fi dat de minimum 2 d (d = diametrul etrierilor).

Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu o mișcare lentă, fără şocuri. La mașinile de îndoit cu 2 viteze nu se admite curbarea barelor din oţeluri cu profil periodic la viteză mare a maşinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald.

Se recomandă să nu se execute fasonarea armăturilor la temperaturi sub -100C.1.3. Legarea armăturilor trebuie efectuată la încrucişarea barelor prin legături cu

sârmă neagră sau prin sudură electrică prin puncte.Când legarea se face cu sârmă se vor utiliza 2 fire de sârmă de 1 … 1,5 mm

diametru.Reţelele de armături din plăci şi din pereţi vor avea legate în mod obligatoriu două

rânduri de încrucişări marginale pe întreg conturul. Restul încrucişărilor din mijlocul reţelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (şah).

La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colțurile etrierilor sau ciocurile agrafelor.

Restul încrucișărilor acestor bare cu porţiuni drepte ale etrierilor pot fi legate numai în şah (cel puţin din 2 în 2).

Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri ci care se încrucişează.

1.4. Plasele sudate se vor folosi ca armături pentru elementele din beton armat monolit sau prefabricate solicitate de regulă numai de încărcări statice.

Utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu prevederile Codului NE 012-99, al instrucţiunilor P 59-86.

Plasele sudare se vor depozita în locuri acoperite fără contact direct cu pământul, pe loturi de acelaşi tipuri şi notate corespunzător.



Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se va face cu grijă, evitându-se izbirile, deformarea lor sau desfacerea sudurii.

Calitatea sudurii sau a plaselor sudate se verifică prin încercări pe epruvete precum şi prin încercări pe plase conform prescripţiilor menţionate în anexa I.1 la Codul NE 012-99.

În cazul în care plasele sudate sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea acesteia prin periere în cel puţin 5 zone de câte min. 20 cm pentru fiecare armătură care intră în alcătuirea plasei.

1.5. Înnădirea barelor se face în conformitate cu prevederile proiectului. În cazurile în care prin proiect nu se indică locul şi modul de înnădire al barelor, se vor respecta următoarele reguli:

poziţia înnădirii se va stabili de către conducătorul de lot care conduce direct execuţia lucrărilor respective, cu cele mai reduse solicitări;

1.6. Montarea armăturilor se poate face bară cu bară (bare flotante) sau sub formă de subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate în ateliere centralizate sau organizate în apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate în condiţii industriale asigură o creştere a productivităţii muncii.

La terminarea montării armăturilor datorită importanţei deosebite a calităţii execuţiei acestora cât şi faptul că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepţionate, încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse.

Pentru a se putea face o comparaţie cu cantitatea de armătură prevăzute în devize este necesar să se ţină o evidenţă a consumurilor pe obiecte sau părţi de obiecte.

Montarea barelor flotante deşi nu constituie un procedeu recomandabil se utilizează la fundaţii, grinzi (în special la cele continue), pereţi şi plăci.

La executarea fundaţiilor pe stratul de beton de egalizate se aşează barele fasonate conform proiectului, legându-se între ele şi montând distanţieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.

Se introduc de asemenea mustăţile pentru stâlpi sau pereţi şi se fixează de armătura fundaţiei.

Radierele se realizează prin introducerea întâi a barelor plasei inferioare (drepte sau ridicate) pe locurile însemnate anterior. Peste ele se aşează barele pe direcţie perpendiculară şi se leagă.

Se aşează caprele de rezemare a plasei superioare şi se fixează, după care se introduc barele plasei superioare, mai întâi pe o direcţie şi apoi pe cealaltă legându-se intersecţiile conform prevederilor constructive.

Urmează introducerea distanţierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.Stâlpii se realizează prin următoarele operaţii:

introducerea barelor verticale şi legarea lor de mustăţi; ridicarea etrierilor şi legarea lor de sus în jos la distanţe conform proiectului; verificarea verticalităţii carcasei realizate şi ancorarea ei până la realizarea

cofrajului.Grinzile se montează după execuţia stâlpilor, respectându-se ordinea operaţiilor de

mai jos: însemnarea pe marginea cofrajului a poziţiei etrierilor; introducerea etrierilor în cofraj cu partea deschisă în sus; introducerea barelor drepte de la partea inferioară a grinzii şi legarea lor; aşezarea şi legarea restului barelor (ridicate, drepte de la partea superioară

etc.); închiderea etrierilor şi legarea barelor cu sârmă.

Plăcile se armează în următoarea ordine: însemnarea pe cofraj a poziţiei barelor;



aşezarea barelor drepte şi legarea lor cu sârmă de armătură a grinzilor sau centurilor;

se montează apoi barele ridicate; se aşează deasupra armătura de reparaţie şi se leagă cu sârmă.

În cazul plăcilor armate pe două direcţii care nu au bare de reparaţie, se montează mai întâi barele drepte şi ridicate din rândul de jos pe direcţia indicată în proiect pe care se aşează al doilea rând şi se leagă.

Se montează de asemenea barele de montaj şi călăreţii.Menţinerea distanţei faţă de cofraj se face cu distanţieri (pentru primul rând) şi cu

capre (pentru al doilea rând).Circulaţia pe porţiunea montată se face pe o podină specială sau pe dulăi, sprijinită

pe capre.Montarea carcaselor se face de regulă cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat,

dotate cu dispozitive adecvate care permit montarea fără a le deforma sau deteriora.Efectuarea montajului carcaselor necesită o serie de pregătiri care permit:

partea de construcţie în care se face montarea să fie degajată de alte elemente sau materiale de construcţii;

elementele de cofraj să fie deschise; cofrajul sa fie curăţat de murdării, moloz, rumeguș, capete de scândură,

zăpadă etc.; verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.

Aşezarea în cofraj a carcaselor trebuie făcută cu grijă, pentru a nu produce deformarea acestora sau chiar a cofrajului.

Montarea carcaselor pentru stâlpi se face prin legarea la partea de jos de barele fundaţiei sau ale stâlpului inferior.

Carcaselor grinzilor se duc la locul de montaj şi se aşează cu un capăt pe cofraj, pe un suport, iar al doilea capăt se lasă în jos pe cofraj. Se scoate suportul şi se lasă întreaga carcasă, după care se verifică acoperirea cu beton, fixându-se definitiv carcasa.

Operaţiunile necesare montării carcaselor sunt: prinderea carcasei cu dispozitivul de ridicat care este legat de cârligul

macaralei; ridicarea carcasei spre locul de montaj; aşezarea carcasei la locul de montaj şi legarea ei de mustăţile lăsate în acest

scop pentru a o fixa; desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei.

Montarea plaselor sudate comportă anumite operaţii pregătitoare ce au ca scop scurtarea tipului de armare şi obţinerea unei calităţisuperioare. Aceste operaţii sunt.

verificarea dimensională şi calitativă a plaselor; remedierea defectelor constatate (noduri slabe sau desfăcute etc.); prelucrarea propriu-zisă prin tăieri, decupări, legări de bare suplimentare etc.;

Montarea armăturii se poate face în două moduri: La sol, cu introducerea ulterioară în cofraj, soluţie ce permite realizarea

cofrajului şi armăturii în paralel.Pe o platformă din raza de acţiune a mijlocului de ridicare se realizează armătura

(inferioară , superioară, distanţieri etc.), după care un dispozitiv cadru se ia şi se montează în cofraj.

Montarea directă în cofraj plasă cu plasă, acţiune ce necesită însemnarea cu creta a poziţiei plaselor pe cofraj. Productivitatea muncii este mai scăzută, dar se limitează posibilitatea erorii.

Plasele ancorate pe reazeme se montează prin tăierea ultimei bare transversale şi introducerea prelungirii barelor longitudinale între etrierii reazemelor.

La realizarea armăturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmărit ca:



ultimele două bare longitudinale pe fiecare latură a plaselor să nu prezinte mai mult de 5% noduri nesudate (faţă de numărul total de noduri pe bară) şi nici un caz două noduri alăturate nesudate;

aşezarea plaselor să se facă într-o succesiune care să permită fără a stânjeni montarea plaselor următoare;

înnădirile prin petrecere să fie executate corect; să se asigure menţinerea poziţiei plaselor în timpul betonării şi asigurarea

grosimii stratului de acoperire cu beton.1.7. Stratul de acoperire cu beton al barelor din elementele de beton armat are

drept scop asigurarea protecţiei armăturii contra eroziunii şi buna conlucrare a acestora cu betonul.

Montarea armăturilor va fi efectuată în poziţiile prevăzute în proiect, asigurându-se menţinerea acestor poziţii în timpul turnării betonului.

La montare se vor prevedea: cel puţin 3 distanţieri la fiecare metru pătrat de placă sau perete; cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp; cel puţin un distanţier la fiecare 2 metri liniari de grindă în tona de armătură

pe două sau mai multe rânduri.Distanţierii pot fi confecţionaţi din masă plastică sau prisme de mortar prevăzute cu

câte o sârmă pentru a fi legate de armături.Se interzice folosirea cupoanelor de oţel beton.Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor se vor

folosi capre din oţel beton sprijinite pe cofraj şi dispuse între ele la distanţa de max. 1 cm (respectiv 1 buc/m2).

În cazul plăcilor în consolă, distanţa dintre caprele de menţinere a poziţiei armăturii va fi max. 50 cm (respectiv 4 buc/m2).

Praznurile şi plăcuţele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură de armătura elementului sau vor fi legate cu sârmă de cofraj sau armături, asigurând menţinerea poziţiei carcaselor în timpul turnării betonului.

Se recomandă ca atunci când se dispune din mijloace mecanice de ridicare şi montaj, armătura să se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinţă sudate prin puncte.

1.8. Înlocuirea armăturilor se poate efectua în cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, cu respectarea următoarelor condiţii:

adaptarea altor diametre de acelaşi tipă de oţel cu cel înlocuit se va face astfel încât aria armăturii să rezulte egală sau cu cel mult 5% mai mare decât cea din proiect;

în cazul armăturilor de rezistenţă din grinzi, diametrul mai mare decât cel prevăzut în proiect dar fără a se schimba tipul oţelului;

înlocuirea armăturilor cu bare din alt tip de oţel decât cel prevăzut în proiect se va efectua numai pe baza datelor precizate de proiectant.

1.9. Executarea lucrărilor de armături pe timp frigurosÎn scopul continuării activității de construcţii pe perioade de timp friguros (15 nov. –

15 mar.) proiectul de organizare va fi completat de către executant cu 30 zile înaintea începerii acestei perioade, cu măsuri menite să facă posibilă această continuare.

În afara măsurilor generale care se iau pe şantier, pentru lucrările de armătură se vor avea în vedere următoarele măsuri speciale:

depozitarea armăturilor se va face de preferinţă în spaţiile acoperite disponibile, iar în catul în care acestea nu există se vor proteja cu prelate şi folii astfel încât să se evite căderea zăpezii sau formarea gheţii pe suprafaţa barelor;

barele pe suprafeţele cărora s-a format gheaţa trebuie curățate înainte de prelucrare, prin ciocănire cu un ciocan de lemn, prin jet de apă fierbinte, aer



cald sau abur. La fel se procedează şi in cazul armăturilor montate dar numai cu puţin timp înaintea turnării betonului pentru a nu se forma din nou pojghiţa de gheaţă.Este interzisă dezgheţarea cu ajutorul flăcării deoarece prin afumarea suprafeţei oţelul îşi micşorează aderenţa la beton;

fasonarea armăturii se va face la temperaturi pozitive folosind după posibilităţi spaţii închise;

la fundaţiile puternic armate montarea armăturilor se va face numai cu puţin timp înainte de turnare deoarece în cazul unei eventuale îngheţări, armătura ar împiedica operaţiunea de dezgheţare a fundului săpăturii;

porţiunile de armături care rămân afară din beton după turnarea acestuia se vor izola cu grijă prin învelirea cu plasă minerală, câlţi etc. şi carton asfaltat pentru a nu se produce îngheţarea betonului care aderă la ele;

în cazul în care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub -50C decât cu încălzirea barelor de sudat la 40 – 500C;

nu se admite în locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtună sau ninsoare; legăturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate în vederea montării

se vor curăţa de zăpadă sau gheaţă; cablurile pentru ridicare vor fi de asemenea curăţate de zăpadă sau gheaţă şi

vor fi verificate vizual dacă sunt bune pentru a fi utilizate. Legarea sarcinii se ace numai de către oameni instruiţi în acest sens iar comanda de ridicare se va da numai de către şefii formaţiilor de lucru;

pentru asigurarea unei bune funcționări a utilajelor de debitat, fasonat, se vor lua măsuri de protejare a motoarelor împotriva intemperiilor, se va verifica consistenţa unsorii în legare, se va sufla aer sub presiune la colector şi bobinaj pentru eliminarea prafului sau a umezelii.

Se recomandă ca prin proiectul de organizare de şantier să nu se programeze executarea lucrărilor a căror protecţie împotriva înghețului este dificilă sau costisitoare.

1.10. Condiţii de calitate, verificarea şi recepţia lucrărilor de armăturiLa terminarea montării armăturii în fiecare element de construcţie în care urmează a

se turna beton, trebuie efectuată o verificare foarte minuţioasă privind calitatea acestor lucrări deoarece ele constituie LUCRARI ASCUNSE care nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple.

Verificările trebuie efectuate de către beneficiar (diriginte de şantier), executant (şeful de lucrare) şi proiectant şi trebuie să se refere la toate aspectele lucrării şi anume:

numărul, diametrul şi poziţia barelor în diferite secţiuni transversale, caracteristice elementului de structură;

distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare; lungimea porţiunilor de vare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi

înglobate în elemente care se toarnă ulterior; lungimi de petreceri la înnădiri; calitatea sudurilor; numărul şi calitatea legăturilor dintre bare; modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton al armăturii; poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor.

Aceste elemente se consemnează cronologic în REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR CE DEVIN ASCUNSE.

Nu sunt valabile procesele verbale de lucrări ascunse încheiate numai de şeful de lucrare.

Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă, dacă devine o lucrare ascunsă.

Valabilitatea procesului verbal de lucrări ascunse este de 7 zile; dacă în acest timp nu s-au executat betonările, trebuie refăcut procesul verbal.



În procesul verbal de lucrări ascunse încheiat după decofrarea elementului din beton armat se va consemna şi poziția mustăţilor.

Se interzice cu desăvârşire să se execute lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte ale structurii de rezistenţă sau care să împiedice accesul şi reparaţiile corecte ale acestora.

Scopul procesului verbal de lucrări ascunse este de a consemna calitatea lucrărilor şi conformitatea lor cu proiectul şi prescripţiile tehnice în vigoare (inclusiv abaterile admisibile).

Remedierile defecţiunilor sau ale abaterilor mai mari decât cele admisibile se vor efectua cu avizul scris al beneficiarului, respectiv al proiectantului.

După executarea remedierilor se va întocmi un nou proces verbal de lucrări ascunse.

1.11. Scule, dispozitive şi utilaje folosite în procesul de realizare a armăturilor pentru betoane

a. Pentru manipulare şi transport local cabluri pentru legat şi agăţat în cârligul macaralei; dispozitive de manevrat plase sudate; electrocar pentru transportul barelor debitate sau fasonate; electrostivuitor pentru manevrarea şi transportul fierului în colaci; macara pentru descărcat şi încărcat armăturile sub formă de colaci,

legături de bare, plase sudate sau carcase.b. Pentru îndreptat şi debitat

vartelinta; troliu manual sau mecanic pentru întins; calibru, micrometru şi şublerul pentru măsurarea diametrelor armăturilor; metru, ruletă, şabloane pentru măsurarea lungimii bazelor; cleşti manuali sau electrici pentru tăiat armătura; ciocan şi perie de sârmă pentru îndepărtarea ruginii; maşină de îndreptat şi tăiat oţel beton; maşină de măsurat şi tăiat bare de oţel beton; maşină de tăiat plase sudate; aparat de sudat cap la cap; maşină electrohidraulică de tăiat bare de oţel beton.

c. Pentru fasonat: cleşte patent pentru legat cu sârmă barele de oţel beton; capre sau suporţi de inventar (din oţel beton) pentru montarea carcaselor; şabloane pentru montarea carcaselor de mare serie; maşină electrică universală de sudură prin presiune în puncte; maşină suspendată de sudură electrică prin presiune în puncte; aparat de sudură cu arc electric; transformator pentru aparat de sudură.

1.12. Norme de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilorÎn afara măsurilor generale de protecţia muncii trebuie respectate măsurile specifice

lucrărilor şi anume: barele de oţel beton se descolăcesc şi se îndreaptă pe un teren se lucru

separat şi împrejmuit la o distanţă de minimum 2 m de spaţiile de circulaţie; la diferite utilaje folosite pentru îndreptare, tăiere, îndoire, pretensionare,

transport etc. a oţelului beton se vor respecta instrucţiunile specifice fiecărui utilaj.

La mecanismul de îndreptare se vor respecta: înaintea pornirii motorului utilajul se va acoperi cu apărătoare de protecţie; capetele barelor se fixează numai când mecanismul de îndreptat nu este în

funcţiune;



porţiunea de trecere a barelor pe tambur trebuie acoperită în timpul funcţionării;

tăierea barelor se face cu ştanţe mecanice sau electrice; marele mai scurte de 0,30 m nu se ţin cu mâna; cuţitele stanţelor trebuie să fie astfel ca distanţa dintre ele să fie mai mică de 1 mm;

îndoirea manuală a barelor trebuie făcută cu chei speciale care trebuie să fie în bună stare;

în timpul curăţării barelor de rugină muncitorii trebuie să poarte ochelari de protecţie iar rugina şi praful trebuie îndepărtate cu perii sau mături;

la elementele izolate, montarea armăturilor se face prin partea laterală a cofrajului;

la carcasele care se montează vertical este interzis să se lege barele stând pe etrier, legaţi anterior sau pe barele armăturii;

carcasele de armături pentru stâlpi, grinzi, piloţi etc. se sudează în poziţie orizontală pe capre sau suporturi metalice;

circulaţia pe armăturile carcaselor sudate este interzisă; dacă armăturile sunt montate în apropierea unei linii electrice aflate sub

tensiune se iau masurile de electrosecuritate necesare; masuri de electrosecuritate se iau şi în cazul executării lucrărilor de sudură; montarea armăturilor planşeelor se face numai supă verificarea susţinerilor

cofrajelor ca să poată prelua greutatea oamenilor şi armăturilor; este interzisă prezenţa oricărei persoane în apropierea muncitorilor care

fasonează manual oţel beton, deoarece există pericolul de lovire în cazul scăpării barelor;

este interzis a se executa pe cutia cofrajului montarea armăturilor în grinzi sau alte elemente izolate; în acest scop trebuie amenajate pe partea laterală a cofrajului schele de lucru cu balustrade de 0,70 m;

pentru montarea armăturilor de înălţime, când nu este posibil a se realiza parapete de protecţie, muncitorii vor fi dotaţi cu centuri de siguranţă;

pe toată durata lucrărilor, muncitorul este obligat să poarte pe cap casca de protecţie;

agăţarea, manipularea şi depozitarea barelor fasonate sau a carcaselor, se va face în strictă concordanță cu măsurile de securitate specifice;

2. VERIFICĂRI DE EFECTUAT PE PARCURSUL EXECUTĂRII LUCRĂRILOR

2.1. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa unei structuri de beton simplu, armat sau precomprimat, nu pot fi introduse în lucrare dacă, în prealabil:

s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate care să confirme fără dubiu că sunt corespunzătoare normelor respective;

s-au efectuat la locul de punere în operă încercările prevăzute în prescripţiile tehnice respective şi cu frecvenţa prescrisă.

2.2. Înainte de punerea în operă a armăturilor este necesar a se efectua verificările prescrise în Normativul NE 012-99.

2.3. Toate armăturile de orice fel, inclusiv cele cuprinse în îmbinări de prefabricate şi cel ce urmează ase pretensiona, toate piesele înglobate, tecile, ancorajele etc. vor fi verificate bucată cu bucată, cu o atenţie deosebită, înaintea începerii betonării, din punct de vedere al numărului de bare, al poziţiei, formei, diametrului, lungimii, distanţelor, mărcii oţelului beton etc. şi a existenţei şi calităţii legăturilor şi dispozitivele de menţinere a poziţiilor în tot cursul betonării şi compactării.



În cazul în care armăturile sau piesele înglobate comportă înnădiri sau îmbinări sudate, se vor efectua în plus verificările prescrise de instrucţiunile tehnice C 28-83.

2.4. Pentru lucrările de beton precomprimat se vor efectua în plus, verificările prescrise de Codul NE012-99, şi se vor completa fişele din registrele respective, care se vor îndosaria şi prezenta la recepţia lucrărilor.

3. VERIFICĂRI PE FAZE DE LUCRĂRI

Se efectuează conform instrucţiunilor pentru verificarea lucrărilor ascunse.Aceste verificări sunt de două categorii: scriptice şi directe.3.1. Verificările scriptice constau din examinarea:

existenţei tuturor proceselor verbale de lucrări ascunse, menţionate la punctul de mai sus şi a buletinelor de încercare prescrise în proiectele de execuţie şi în alte prescripţii sau condiţii tehnice precum şi în dispoziţiile de şantier date de beneficiar, proiectant sau organe de control;

conţinutul şi rezultatele înscrise în documentele respective; actele încheiate cu ocazia executării de lucrări de remedieri şi consolidări,

pentru a se stabili dacă acestea au fost executate în toate cazurile când au fost necesare precum şi dacă sunt de calitate corespunzătoare.

3.2. Verificările directe constau în: examinarea vizuală bucată cu bucată a elementelor structurale, cu luarea în

considerare a tuturor defectelor şi abaterilor indicate; efectuarea sau prescrierea, în cazul depăşirii valorilor admise, a unor

încercări suplimentare şi anume:- încercări cu sclerometrul pentru stabilirea rezistenţei superficiale a

betonului;- încercări prin metoda combinată (sclerometru, ultrasunete) pentru

rezistenţa betonului;- extrageri de carote pentru determinarea rezistenței betonului;- încercări cu ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale

betonului;- încercări cu pachometrul pentru determinarea existenţei şi poziţiei

anumitor armături;- slituri în betonul de acoperire pentru stabilirea existenţei poziţiei şi

a diametrelor armăturilor şi a grosimii stratului de acoperire;- radiografii în acelaşi scop;- măsurarea deschiderilor şi lungimilor fisurilor şi eventual a

adâncimii lor;- încercări prin încărcare statică in situ;- orice alte încercări pentru formarea convingerii comisiei asupra

calităţii structurii realizate şi al corespondenţei cu proiectul şi cu condiţiile de exploatare.

4. ABATERI LIMITĂ

4.1. Abateri limită la armături pentru beton armat la lungimea segmentelor barei formule şi la lungimea totală din proiect:

sub 1 m ± 5 mm;între 1 şi 10 m ± 20 mm;peste 10 m ± 30 mm;

lungimea de petrecere a barelor la înnădire prin suprapunere (faţă de prevederile proiectului sau ale prescripţiilor tehnice):

± 3 d;



la poziţia înnădirilor (faţă de proiect):50 mm;

distanţa între axele barelor (faţă de proiect şi de prescripţiile tehnice):la grinzi şi stâlpi ± 3 mm;la plăci şi pereţi ± 5 mm;la fundaţii ± 10 mm;între etrieri şi la pasul ferestrei ± 10 mm;

la grosimea stratului de beton de protecţie (faţă de proiect şi de prescripţiile tehnice):

la plăci ± 2 mm;la grinzi, stâlpi şi pereţi ± 3 mm;la fundaţii şi alte elem. masive ± 10 mm;

la îmbinări şi înnădiri sudate:conform instrucţiunilor tehnice C 28-83.

4.2. Abateri limită la armături pentru beton precomprimat toate abaterile limită de la punctul de mai sus; poziţia armăturilor pretensionate, la dimensiunea de referinţă „a” a

elementului:„a” până la 100 mm 1 mm;„a” = 101 … 1000 mm 1%;„a” peste 1001 mm 10 mm;

la diametrul tecilor:- 2 mm;+ 3 mm


1. STAS 1799-88 Construcţii de beton armat şi precomprimat. Prescripţii pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor

2. STAS 1336-80 Construcţii. Încercarea in situu a construcţiilor prin încercări statice3. NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton

armat şi beton precomprimat. Partea I +II4. C 28-83 Normativ pentru sudarea armăturilor de oţel beton5. C 26-85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive6. C 54-81 instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul

carotelor7. C 111-70 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea

defectelor din elementele de beton armat8. C 129-71 Instrucţiuni tehnice pentru determinarea rezistenţei betonului prin

metode nedistructive combinate9. P 59-86 Instrucţiuni pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase sudate

a elementelor de beton 10.

C 130-78 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor

11.

C 56-85+C 56-02

Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (valabilă numai partea de construcţii). Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor




LUCRĂRI DE BETONARE

1. PREPARAREA ŞI TRANSPORTUL BETONULUI

Prepararea şi verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor din Codul NE 012-99.

Transportul betonului de lucrabilitate L3 şi L4 (tasarea conului cu 5 .. 9 cm, respectiv 10 .. 15 cm) se face cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu 1 ..4 cm) cu autobasculante cu benă amenajată corespunzător.

Se admite transportul betonului de lucrabilitate I3 cu autobasculanta cu condiția ca locul de descărcare să se asigure reomogenizarea amestecului.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi transportoare, jgheaburi sau roabe.

Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.



Pe timp de arşiţă sau ploaie suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată astfel încât să se evite modificarea caracteristicilor betonului.

Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi sfârșitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile de mai jos decât dacă se utilizează aditivi întârzietori:

Temperatura amestecului de beton 0CDurata maximă de transport (minute)

cimenturi de marca 35 cimenturi de marca 40între 10 şi 300C 60 30

sub 100C 90 60

În cazul autobasculantelor durata maximă se reduce cu 15 minute.Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a mijloacelor de transport depăşeşte o oră, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apă.

2. PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI

Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:a. corespondenţa cotelor cofrajelor atât în plan orizontal cât şi pe verticală, cu cele

din proiect;b. orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor, plăcilor şi grinzilor;c. verticalitatea cofrajelor stâlpilor sau diafragmelor şi corespondenţa acestora în

raport cu elementele nivelelor inferioare;d. existenţa măsurilor pentru menţinerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea

etanşeităţii lor;e. măsurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susţinere;f. rezistenţa şi stabilitatea elementelor de susținere existente şi corectă montare şi

fixare a susținerilor, existenţa penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a stâlpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren etc.;

g. dispoziţia corectă a armăturilor şi corespondenţa diametrelor şi numărul lor, cu cele din proiect, solidarizarea armăturilor între ele (prin legare, sudură, petrecere) existenţa în număr suficient a distanţierelor;

h. instalarea conform proiectului a pieselor ce vor rămâne înglobate în beton sau care servesc pentru crearea de goluri.

În cazul în care se constată nepotriviri faţă de proiect sau se apreciază ca neasigurată rezistenţa şi stabilitatea susţinerilor, se vor adopta măsuri corespunzătoare.

Înainte de a se începe betonarea, cofrajul şi armăturile se vor curăţa de eventualele corpuri străine, mortar rămas de la turnarea precedentă, rugina neaderentă etc. şi se va proceda la închiderea ferestrelor de curăţire.

În urma efectuării verificărilor şi măsurilor menţionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate într-un proces verbal de lucrări ascunse. Dacă până la începutul betonării intervin unele evenimente de natură să modifice situaţia constatată (întreruperi, accidente) se va proceda la o nouă verificare conform prevederilor de la pct. 2.2.1. şi la încheierea altui proces verbal.

Suprafaţa betonului turnat anterior şi întărit, care va veni în contact cu betonul proaspăt, va fi curăţat cu deosebită grijă prin ciocănire de pojghiţa superficială de ciment şi de betonul slab compactat îndepărtându-se apoi materialul prin spălare cu jet de apă sau aer comprimat.

Cofrajele din lemn, betonul vechi şi zidăriile vor fi bine udate cu apă de mai multe ori cu 2-3 ore înainte şi imediat înaintea turnării betonului iar apa rămasă în denivelări va fi îndepărtată.



Se vor verifica suprafeţele de zidărie pe care urmează a se turna betonul prin confruntarea cotelor reale cu cele din proiect şi se va proceda la curăţirea coşurilor de mortar.

Dacă se constată crăpături între scândurile de cofraj, care nu s-au închis la undarea acestuia, ele vor fi astupate.

Înainte de turnarea betonului trebuie verificate funcționarea corectă a utilajelor de transport local şi de compactare a betonului.

3. REGULI GENERALE DE BETONARE

Betonarea unei construcţii va fi condusă de şeful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea comportarea şi menţinerea poziției iniţiale a susţinerilor cofrajelor şi armăturilor şi va lua măsuri operative de remediere a oricăror deficienţe constatate. Atât deficienţele constatate cât şi măsurile adoptate vor fi consemnate în condica de betoane.

Betonul trebuie să fie pus în betoane în maximum 15 min de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea în lucrare se va face fără întreruperi, iar dacă acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:a. la locul de punere în lucrare descărcarea betonului se va face în bene, pompe de

beton sau jgheaburi pentru a se evita alte manipulări;b. dacă betonul adus la locul de punere în lucrare prezintă segregări, se va proceda

la descărcarea şi reamestecarea lui pe platforma special amenajată fără a se adăuga însă apă;

c. înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5 m;d. turnarea betonului de la înălţime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi

alcătuite din tronsoane de formă tronconică;e. betonul trebuie să fie răspândit uniform şi în grosime de cel mult 50 cm. Nu se

admite întinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvârlirea cu lopata la distanţe mai mari de 1,5 m;

f. se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută în proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;

g. se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;

h. nu este permisă ciocnirea sau scuturarea armăturii în timpul vibrării betonului şi nici aşezarea pe armături a vibratorului;

i. în nodurile cu armături dese se va urmări cu toată atenția umplerea completă a secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului;

j. circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe punţi speciale care să nu rezeme pe armături, fiind interzisă circulaţia directă pe armături sau pe cofraje;

k. în cazul turnării unor betoane speciale sau a unor elemente de construcţii diferite de cele indicate până acum se vor respecta prescripţiile speciale sau precizările date prin proiect;

l. instalarea podinilor pentru circulaţia muncitorilor şi a mijloacelor de transport pe planşeele de beton, precum şi depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor şi armăturilor pentru etajele superioare este permisă numai după 24 … 36 ore în funcţie de temperatura şi tipul cimentului utilizat.



4. BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE ŞI PĂRŢI DE CONSTRUCŢIE

Betonarea stâlpilor, diafragmelor, pereţilor de recipienţi şi radierelor trebuie să se facă cu respectarea prevederilor de mai sus precum şi a următoarelor reguli:

a. înălţimea de cădere liberă a betonului până la faţa superioară a cofrajului, a ferestrei de betonare sau a feţei superioare a elementului ce se toarnă nu va depăşi 1 m;

b. betonarea se va face fără întrerupere, chiar şi atunci când turnarea se face prin ferestre laterale;

c. turnarea se va face în straturi orizontale de 30 … 40 cm înălţime; acoperirea cu un strat nou trebuie să se facă înaintea începerii prizei cimentului din betonul stratului inferior.

Betonarea grinzilor şi plăcilor se va face cu respectarea prevederilor de mai sus precum şi a următoarelor reguli:

a. turnarea grinzilor şi a plăcilor va începe după 1 – 2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau pereţilor pe care reazemă pentru a se asigura încheierea procesului de trasare a betonului proaspăt introdus în aceştia şi în acelaşi timp pentru a se asigura o bună legătură între betonul nou şi cel vechi;

b. grinzile şi plăcile care vin în legătură se vor turna de regulă în acelaşi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 … 1/3 din deschiderea plăcii şi turnarea ulterioară a părţii centrale a acestuia;

c. turnarea grinzilor se va face în straturi orizontale;d. la turnarea plăcilor se vor folosi reperi la distanţe de max. 2 m pentru a se

asigura respectarea grosimii prevăzute prin proiect.

5. COMPACTAREA BETONULUI

Compactarea betonului se execută prin vibrare mecanică; în cazul imposibilităţii de continuare a compactării prin vibrare (defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent electric) turnarea betonului se va continua până la poziţia corespunzătoare unui rost, compactând manual betonul.

Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice şi funcţionale şi pentru care se dispune de prescripţii de utilizare şi întreţinere.

Personalul care efectuează vibrarea betonului trebuie să fie instruit în prealabil asupra modului de utilizare a, a procesului pe care urmează să-l aplice.

În cazul plăcilor, suprafaţa betonului vibrat se va nivela imediat după terminarea acestei operaţii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe şipci de ghidare.

Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului de vibratorului, forța perturbatoare şi frecvenţa corespunzătoare acesteia) se va face în funcţie de dimensiunile elementelor şi de posibilităţile de introducere a capului vibrator prin barele de armătură.

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare internă se recomandă să fie L3 sau L3/4.

Durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnico-economic se situează între durata minimă de 5 sec. şi durata maximă de 30 sec. în funcţie de lucrabilitatea betinului şi tipul vibratorului utilizat.

Prelungirea duratei de vibrare până la 60 sec. impusă de condiţii speciale locale, nu este de natură să dăuneze calităţii betonului.

Semnele exterioare după care se recunoaşte că vibrarea betonului s-a terminat sunt:

betonul nu se mai tasează; suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;



încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului şi se reduce diametrul lor.

Distanţa dintre 2 puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este 1,4r, unde „r” este raza de acţiune a vibratorului.

În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei distanţe se recomandă utilizarea concomitentă a mai multor vibratoare, distanţa între ele depăşind 2r.

Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu se depăşească ¾ din lungimea capului vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie să pătrundă 5 ..15 cm în stratul compactat anterior.

Vibrarea de suprafaţa se va utiliza la compactarea betonului din elemente de construcţie de suprafaţă mare şi grosimi de 3 … 35 cm, domeniul de grosime optimă fiind de 3 … 20 cm.

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafaţă se recomandă să fie L2 (trasare 1 … 4 cm).

Se recomandă ca durata vibrării să fie de 30 .. 60 sec. Timpul optim de vibrare se stabileşte prin determinări de probă efectuate în prima şarjă de beton ce se compactează.

Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,1 … 1,35 ori mai mare decât grosimea finală a stratului compactat, în funcţie de lucrabilitatea betonului. În cadrul determinărilor de probe se stabileşte şi grosimea stratului de beton necompactat necesară pentru realizarea grosimii finite a elementului.

Distanţa dintre două poziţii succesive de lucru ale plăcilor şi riglelor vibrante trebuie să fie astfel stabilită încât să fie asigurată acoperirea succesivă a întregii suprafeţe de beton de compactat.

6. ROSTURI DE LUCRU

În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru deoarece creează zone de slabă rezistenţă. Execuţia se va organiza în aşa fel încât betonarea să se facă fără întrerupere pe nivelul respectiv sau între 2 rosturi de dilatare.

Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor trebuie să fie stabilită ţinând seama de mărimea solicitărilor din diferitele secţiuni ale elementelor de construcţie şi de posibilităţile de organizare a lucrului. De regulă ele vor fi prevăzute în zonele în care solicitările sunt minime.

Când rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, poziţia lor va fi stabilită de către executant înainte de începerea betonării, respectându-se următoarele reguli:

a. la stâlpi se vor prevedea rosturi numai la bază, în cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi sub grindă sau placă;

b. la grinzi, dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea, aceasta se va face în regiunea de moment minim;

c. în cazul în care grinzile se betonează separat, rostul de lucru se lasă 3..5 cm sub nivelul inferior al plăcii;

d. la plăci, rostul de lucru va fi paralel cu armătura de rezistenţă sau cu latura cea mai mică şi situat la 1/5 şi 1/3 din deschidere.

Rosturile de lucru vor fi realizate ținându-se seama de următoarele reguli:a. durata maximă admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesară

luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării nu trebuie să depăşească momentul de începere a prizei cimentului folosit; în lipsa unor determinări de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi respectiv 1,5 ore în cazul cimentului fără adaos.

b. în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai după ce betonul a atins rezistenţa suprafeţelor rosturilor prin curăţarea betonului ce nu a fost bine compactat şi a pojghiţei de lapte de ciment



întărite ce eventual s-a format, iar imediat înainte de turnare a betonului proaspăt suprafaţa rosturilor va fi spălată abundent cu apă.

7. TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE

Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile din contracţie se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare, protejând suprafeţe libere prin:

acoperirea cu materiale de protecţie; stropirea periodică cu apă; aplicarea de pelicule de protecţie.

Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip etc. această operaţie se face de îndată ce betonul a căpătat suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere de suprafaţa acoperită.

Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umedă.Stropirea cu apă va începe după 2 – 12 ore de la turnare în funcţie de tipul de

ciment utilizat şi de temperatura mediului, dat imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru a nu fi antrenată prin udare pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2 – 6 ore în aşa fel încât suprafaţa betonului să fie menţinută umedă.

Se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru apa de amestecare a betonului, care poate proveni din rețeaua publică sau din altă sursă. În ultimul caz, apa trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790-73.

Stropirea se va face prin pulverizarea apei.În cazul în care temperatura mediului este mai mică decât +50C nu se va proceda la

stropirea cu apă.Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de

polietilenă, atât timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.

8. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS

Prevederi generaleÎn cazul lucrărilor executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din

normativele C 16-84 şi NE 012-99.Măsurile specifice ce se adoptă în perioada de timp friguros se vor stabili ţinând

seama de: regimul termoclimateric real existent pe şantier în timpul preparării,

transportului, turnării betonului; dimensiunile şi masivitatea elementelor ce se betonează; gradul de expunere a lucrărilor – ca suprafaţă şi durată - la acţiunea timpului

friguros în cursul întăririi betonului; intensitatea prezumată a frigului în perioada respectivă.

La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar să se exercite un control permanent şi deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al lucrării, delegatului CTC şi al beneficiarului şi oricând va fi nevoie din partea proiectantului. În procesele verbale de lucrări ascunse se vor menţiona măsurile adoptate pentru protecţia lucrărilor şi constatările privind eficienţa acestora.

Lucrări executate monolitCofrajele trebuie bine curăţate de gheață şi zăpadă.Se recomandă ca imediat înainte de turnarea betonului să se procedeze la

curăţarea finală prin intermediul unui jet de aer cald sau abur.



În ceea ce priveşte susţinerile cofrajelor se va acorda o atenţie deosebită rezemării lor luându-se măsurile corespunzătoare în funcţie de comportarea la îngheţ a terenului şi anume:

pentru pământurile stabile la îngheţ, rezemarea popilor se va face pe tălpi aşezate pe pământul nivelat şi curăţat în prealabil de zăpadă, gheaţă şi stratul vegetal;

pentru pământuri nestabile, precum şi în cazul umpluturilor, popii se vor aşeza pe grinzi cu suprafața mare de rezemare, pe fundaţii existente, etc.

În funcţie de condiţiile de temperatură, suprafaţa expusă şi forma elementelor se va stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de încălzire precum şi modul de rezemare a susţinerilor.

Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe şantier la tratament termic în scopul accelerării întăririi betonului conform NE 012-99.

Pentru betoane marca B 200 şi B 250 tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa 35, Hz-35, SR 35 şi SRA 35. Cimentul de tip M 30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi numai justificat de imposibilitatea procurării unui tip din cimenturile indicate a se utiliza sau din considerente tehnico-economice temeinic fundamentate.

Se recomandă utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianţi, acceleratori sau antigel în funcţie de particularităţile lucrărilor.

Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor Codului NE 012-99.La stabilirea compoziţiei betonului se va urmări adoptarea unei cantităţi cât mai

reduse de apă de amestecare.Reţeta de beton afişată la locul de preparare a betonului trebuie să indice

următoarele: temperatura apei la introducerea în amestec în funcţie de temperatura

agregatelor în ziua preparării betonului; temperatura betonului la descărcare din betonieră, care trebuie să fie

cuprinsă între +150C şi +300C.La transportul betonului se vor lua măsuri pentru limitarea pierderilor de căldură ale

betonului prin: evitarea distanţelor mari de transport, a staţionărilor pe traseu şi a

transbordărilor betonului; în cazul benelor şi basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.

Înaintea încărcării unei noi cantităţi de beton se va verifica dacă în mijlocul de transport utilizat nu există gheaţă sau beton îngheţat; acestea vor fi îndepărtate cu grijă folosind un jet de apă caldă.

Este obligatorie compactarea betoanelor prin vibrare mecanică.Protecţia betonului după turnare trebuie să asigure acestuia în continuare o

temperatură de +50C pe toată perioada de întărire necesară până la atingerea rezistenţei de minim 50 daN/cm2, moment de la care acţiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.

În acest scop suprafeţele libere ale betonului vor fi protejate imediat după turnare prin acoperire cu prelate, folii de polietilenă, saltele termoizolante etc. astfel încât între ele şi beton să rămână un strat de aer staţionar (neventilat) de 3 … 4 cm grosime.

Durata minimă de menţinere a protecţiei pentru atingerea rezistenţei de 50 daN/cm2

se numeşte „durata de preîntărire” şi este determinată de: tipul de ciment utilizat şi valoarea raportului A/C; temperatura medie a betonului din lucrare.

Decofrarea se poate efectua numai după verificarea rezistenţei de probe de beton păstrate în aceleaşi condiţii ca şi elementul în cauză şi după examinarea atentă a calităţii betonului pe feţele laterale ale pieselor turnate, efectuându-se în acest scop unele decofrări parţiale, de probă.



9. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

Controlul calităţii lucrărilor se face în conformitate cu Codul NE 012-99.Înaintea începerii betonării se va verifica şi dacă sunt pregătite corespunzător

suprafeţele de beton turnate anterior şi cu care urmează să vină în contact betonul nou, respectiv dacă:

s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment; s-au îndepărtat zonele de beton necompactate; suprafeţele în cauză prezintă rugozitatea necesară asigurării unei bune

legături între betonul nou şi cel vechi.Constatările acestor verificări se vor înscrie în proces verbal de lucrări ascunse.În cursul betonării elementelor de construcţii se va verifica dacă:

datele înscrise în fişele de transport ale betonului corespund celor prevăzute şi nu s-a depăşit durata de transport;

lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute; condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte; se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe; se asigură menţinerea poziţiei armăturilor şi a pieselor înglobate; se asigură menținerea dimensiunilor şi formelor cofrajelor şi comportarea

elementelor de susţinere şi sprijinire; se aplică măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.

În condica de betoane se vor consemna: fişele de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare; ora începerii şi terminării betonării; temperatura mediului (în perioada de timp friguros); masurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt; evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc.).

În cazul în care conducătorul locului de muncă răspunde direct şi de prepararea betonului, acesta este obligat să verifice în paralel calitatea cimentului şi agregatelor, precum şi modul de dozare, amestecare şi transport al betonului. Constatările acestor verificări se trece în condica de betoane.

La decofrarea oricărei părţi de construcţie se va verifica şi consemna în proces verbal de lucrări ascunse:

aspectul elementelor, semnalându-se dacă se întâlnesc zone de beton necorespunzător (necompactat, segregat, goluri, rosturi);

distanţele dintre diferite elemente; poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) în raport cu cele

corespunzătoare situate la nivelul imediat inferior; poziţia golurilor de trecere; poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă

ulterior.Calitatea betonului pus în lucrare, pentru fiecare parte de structură (fundaţii, nivel,

tronson) se apreciază ţinând seama de: constatările examinării vizuale şi prin ciocnirea tuturor elementelor; concluziile aprecierii calităţii betonului livrat; analiza rezultatelor încercărilor efectuate pe epruvete confecţionate pe

şantier; analiza rezultatelor încercărilor nedistructive (cu ultrasunete sau combinate)

sau ale încercărilor pe carote extrase;Calitatea betonului pus în lucrare se consideră corespunzătoare dacă:

nu se constată defecte de turnare sau compactare; la ciocănire se înregistrează un sunet corespunzător şi uniform; calitatea betonului livrat este corespunzătoare;



rezultatele încercărilor efectuate pe epruvate confecţionate pe şantier sau a celor nedistructive sunt corespunzătoare.

Rezultatele aprecierii calităţii betonului pus în lucrare pentru fiecare parte de structură se consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar şi executant.

Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate se vor analiza de către proiectant masuri ce se impun.

Recepţia structurii de rezistenţă se efectuează pe întreaga construcţie sau pe părţi de construcţie în funcţie de prevederile programului privind controlul de calitate pe şantier, stabilit de proiectant împreună cu beneficiarul şi executantul.

Această recepţie are la bază examinarea directă de cei trei factori pe parcursul execuției.

Suplimentar se va verifica: existenţa şi conţinutul proceselor verbale de lucrări ascunse precum şi a

proceselor verbale de verificare a calităţii betoanelor după decofrare şi de apreciere a calităţii betonului pus în lucrare;

constatările consemnate în cursul execuţiei de către beneficiat, proiectant, CTC sau alte organe de control;

confirmarea prin procese verbale a executării corecte a măsurilor prevăzute în diferite documente examinate;

consemnările din condica de betoane; dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului; poziţia golurilor prevăzute în proiect; poziţia relativă pe întreaga înălţime a construcţiei, a elementelor verticale ,

consemnându-se eventualele dezaxări; comportarea la proba de inundare a teraselor; respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele

utilizate, compoziţia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;

orice alta verificare care se consideră necesară.Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă se

consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi executant, precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se atestă sau se respinge.

În cazul în care se constată deficienţă în executarea structurii se vor stabili măsurile de remediere, ar după executarea acestora se va proceda o nouă recepţie.

Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrări (ziduri, tencuieli, protecţii, finisaje etc.) este admisă numai în baza dispoziţiei de şantier date de beneficiar şi proiectant. Această dispoziţie se va da după încheierea recepţiei parţiale a structurii de rezistenţă sau în cazuri justificate, după încheierea recepţiei parţiale a structurii de rezistenţă.

Recepţia parţială va consta din efectuarea tuturor verificărilor menţionate cu excepţia examinării rezistenţei betonului la vârsta de 28 de zile care se va face la recepţia definitivă a structurii de rezistenţă.

În asemenea situaţii, proiectantul va preciza unele părţi de elemente asupra cărora să se poată efectua determinări ulterioare şi care nu se vor acoperi decât după încheierea recepţiei definitive a structurii.

10.SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE FOLOSITE LA LUCRĂRI DE BETOANE

10.1. Scule şi dispozitiveUnelte ce se întâlnesc la lucrările de betonare:

lopata – prelucrarea manuală a betonului, la încărcarea găleţilor şi tărgilor cu mortar sau beton;

cazmaua – desfacerea unui beton proaspăt turnat; sapa plină – întinderea betonului;



grebla – la prelucrarea manuală a betonului şi curăţarea agregatelor de corpuri străine;

căuşul – turnarea betonului în pereţii subţiri; canciocul – la umplerea golurilor; târnăcopul – spargerea blocurilor de cărămidă sau betoane slabe; barosul – desfacerea şi sfărmarea de blocuri masive de beton tare; dreptarul – se foloseşte la nivelarea betoanelor; mistria – întinderea betonului şi îndepărtarea mortarului de prisos; stropitoarea – udarea betonului în timpul amestecului manual şi la stopirea

betonului după turnare; pompe de ape de mână – scoaterea apei dintr-un strat de apă subterană sau

dintr-un rezervor; spălătorul de agregate maiul – la bătătorirea betonului; ciocanele de lemn – folosite la descărcarea betonului din cupele betonierelor

şi la îndesarea betonului prin ciocănirea cofrajelor; vergelele de îndesare – înţeparea betonului în vederea îndesării lui; firul cu plumb – indică direcţia verticalei; furtunul de nivelat – fixează înălţimea până la care urmează să se toarne

betonul10.2. Utilaje

ciocanul perforator – spargerea betoanelor întărite; betoniera – amestecarea betonului; pompa de beton – transportul materialului de la locul de producţie direct la

locul de întrebuinţare; aparatul de torcretat – transporta materialul sub presiune; maiul cu motor – se foloseşte atât la îndesarea betoanelor cât şi la îndesarea

terenurilor peste care urmează să se toarne betoanele;

11.LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE BAZĂ

1. STAS 1799-88 Construcţii de beton armat şi precomprimat. Prescripţii pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor

2. STAS 790-93 Apa pentru betoane şi mortare3. STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi

minerali4. STAS 1759-80 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt5. STAS 1275-81 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea

rezistenţelor mecanice6. STAS 1336-80 Construcţii. Încercarea în situ a construcţiilor prin încercări

statice7. STAS 3519-76 Încercări de betoane. Verificarea impermeabilităţii la apă8. STAS 6652/1-82 Încercări nedistructive ale betonului. Clasificare şi indicaţii

generale9. STAS 7563-73 Încercări ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea

rezistenţei la compresiune10. NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton

armat şi beton precomprimat. Partea I +II (Bul. Constr. 8-9-10/99)

11. C 26-85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. Constr. 8/85; 2/87)

12. C 54-81 Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului carotelor (Bul. Constr. 2/82)



13. C111-70 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat (Bul. Constr. 9/70)

14. C129-71 Instrucţiuni tehnice pentru determinarea rezistenţei betonului prin metode nedistructive combinate (Bul. Constr. 5/71)

15. C156-89 Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-89 (Bul. Constr. 1/91)

16. C 56-85+C 56-02

Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (valabilă numai partea de construcţii). Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor (Bul. Constr. 1-2/86; 19-20/04)


LUCRARIDE CONFECŢII METALICE

Confecțiile metalice ce fac obiectul documentației, se referă la stâlpii, fermele cu zabrele, riglele structurii de rezistenţă principale şi secundare, contravântuiri, elemente de rigidizare si alte elemente.

1. GENERALITATI

Normative de referință: SR EN 287-1-1993 Calificarea sudorilor. Sudare prin topire. Partea1: Oţel. SR EN 288-1-1995 Specificația şi calificarea procedurilor de sudare pentru

materiale metalice. Partea 1: Reguli generale pentru sudarea prin topire. SR EN 288-2-1995 Specificația şi calificarea procedurilor de sudare pentru

materiale metalice. Partea 2: Specificația procedurilor de sudare pentru sudarea cu arc electric.



SR EN 288-3-1995 Specificația şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 3: Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a oţelurilor.

SR EN 288-5-1996 Specificația şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 5: Calificarea prin utilizarea de materiale pentru sudare certificate la sudarea cu arcelectric.

SR EN 288-6-1996 Specificația si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 6: Calificarea prin referire la experiența anterioara.

SR EN 288-7-1997 Specificația şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 7: Calificarea prin referire la o procedura de sudare standard pentru sudarea cu arc electric.

SR EN 266-8-1997 Specificația şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 8: Calificarea printr-o încercare de sudare înainte de începerea fabricației.

SR EN 462-1-1996 Examinări nedistructive; Calitatea imaginii radiografiilor. Partea 1: Indicatori de calitate a imaginii (tip cu fire). Determinarea indicelui de calitate a imaginii.

SR EN 462-2-1996 Examinări nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor. Partea 2: Indicatori de calitate a imaginii (tip cu trepte şi găuri). Determinarea indicelui de calitate a imaginii.

SR EN 476-1994 Calificarea şi certificarea personalului pentru examinări nedistructive.

SR EN 719-1994 Coordonarea sudarii. Sarcini şi responsabilităţi. SR EN 729-1 -1996 Condiții de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a

materialelor metalice. Partea 1: Ghid pentru selecție şi utilizare. SR EN 729-2-1996 Condiții de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a

materialelor metalice. Partea 2: Condiții de calitate complete. SR EN 729-3-1996 Condiții de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a

materialelor metalice. Partea 3: Condiții de calitate normale. SR EN 729-4-1996 Condiții de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a

materialelor metalice. Partea 4: Condiții de calitate elementare. SR EN 22553-1995 Îmbinări sudate şi lipite. Reprezentări simbolice pe desene. SR EN 25817-1993 Îmbinări sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de

acceptare a defectelor. SR EN 26520-1994 Clasificarea imperfecțiunilor din sudurile prin topire ale metalelor

cu comentarii explicative. SR EN 27963-1995 Bloc de calibrare nr. 2 pentru examinarea cu ultrasunete a

îmbinărilor sudate. SR EN 29692-1994 Sudare cu arc electric cu electrod învelit. sudare cu arc electric

in mediu de gaz protector si sudare cu gaze prin topire. Pregătireapieselor de îmbinat otel.

STAS 10108/0-78 Consiructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel.

STAS 10101/2A2-78 Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare. Incarcari datorate podurilor rulante.

STAS 76770-88 Constructii, civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 1336-80 Constructii. Incercarea in situ a constructiilor prin incercari statice. STAS R 3542-79 Alegerea otelurilor pentru constructii metalice STAS 500/1-89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de

calitate. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.



STAS 500/3-80 Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosferica. Marci.

STAS 8183-80 Oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general. Marci si conditii tehnice de calitate.

STAS 9021/1-89 Otel laminat la cald, cu granulatie fina, pentru constructii sudate. Table de otel cu limita de curgere ridicata.

STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc electric. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 1125/2-81 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Tipuri si conditii tehnice.

STAS 1125/3-90 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu granulatie fina si a oteluriior utilizate la temperatura scazuta. Conditii tehnice de calitate.

STAS 1126-87 Sudarea metalelor. Sarma plina de otel pentru sudare. STAS 9477/1-79 Fluxuri topite petnru sudarea oteluriior. Marci si conditii tehnice de

calitate. STAS 7194-79 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza. STAS 10564/1-81 Taiereacu oxigen a metalelor Clase de calitate a taieturilor. STAS 5730/2-85 Starea suprafetelor. Parametri de rugozitate si specificarea

rugozitatii suprafetelor. STAS 6726-85 Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturior la sudarea

otelurilor cu arc electric acoperit. STAS 735/2-87 Desene tehnice. Notarea procecedeelor de verificare nedistructiva a

imbinanior sudate. STAS 9552-87 Controlul ultrasonic al imbinarinarilor sudate cap la cap prin topire. STAS 6606/1-86 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate

prin topire. STAS 10138-75 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a

radiografiilor. STAS R 1 3008-91 Indicatori de calitate a imaginii radiografice. STAS 10214-84 Defectoscopie cu lichide penetrante. STAS 8539-85 Defectoscopie cu pulberi magnetice. STAS 5540/2-82 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la tractiune. STAS 5540/3-81 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire. STAS 5540/4-86 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la incovoiere

prin soc. STAS 5540/5-85 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea de duritate. STAS 5540/6-77 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea de

aplatisare. STAS 5976/1 -82 Incercari mecanice ale Imbinarilor sudate in colt. STAS 7356/1-80 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudura prin sudare

manuala cu arc electric, cu electrozi inveliti. STAS 7356/2-80 Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc

electric sub strat de flux. STAS 7536/3-80 Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc

electric in mediu de gaz protector. STAS 7536/4-80 Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare electrica in

baie de zgura. STAS 10953-85 Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea

compozitiei chimice a metalului depus. STAS 10047/1-81 Sudarea metalelor. Determinarea continutului de hidrogen

difuzibil din metalul depus cu electrozi Inveliti prin metoda extragerii in vid.



STAS 10047/2-85 Sudarea metaielor. Determinarea continutului de hidrogen difuzibil din metalul cusaturii sudate sub strat de flux, prin metoda extragerii in vid.

STAS 10952/1-77 Sudarea metalelor. Analiza metalografica a imbinarilor sudate prin topire.

Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99

Marcile si clasele de calitate ale otelurilor prevazute in proiect nu pot fi schimbate fara acordul inscris al proiectantului.

Laminatele vor fi marcate conform STAS 7596 - 1980 si se vor lua toate masurile necesare pentru a eliminaprobabilitatile de confuzie in toate fazele de executie.

Prevederile din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilorcivile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” trebuie aplicate obligatoriu inclusiv de catre toti factoriicare participa la executia constructiilor sudate din otel, indiferent daca imbinarea lor se face in unitatiindustriale, in atelierele unitatilor de constructii-montaj sau pe santier la montaj.

Calitatea imbinarilor sudate din otel se clasifica in trei nivele de acceptare conform SR EN25817-1993 "Imbinari sudate cu arcul electric. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor" (vezitabelul 6 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale siagricole. Indicativ C 150- 99” ).

In toate cazurile, unitatile producatoare specializate sau santierele trebuie sa fie dotate cumijloace de executie, control si personal calificat in vederea coordonarii, inspectiei, incercarii si realizariiconditiilor impuse de nivelul de acceptare indicat in documentatia de executie.

In vederea realizarii calitatii prescrise a imbinarilor sudate, procedurile de sudare elaborate deproducator se vor califica conform SR EN 288-1, 2, 3-1995, SR EN 288-5, 6-1996 si SR EN 288-7, 8-1997"Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice".

Conditiile de calitate din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel aleconstructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” sunt stabilite pe principiul realizarii inimbinarea sudata a unor rezistente minime egale cu cele prescrise pentru metalul de baza.

Executantul constructiei metalice poate modifica dimensiunile rosturilor fara acordulprealabil al proiectantului in cazul in care aplica proceduri de sudare calificate conform SR EN 288/3-1995si asigura calitatea prevazuta in proiect.

Raspunderile legate de folosirea otelurilor (conform STAS 7194-79) revin factorilor carecontribuie la realizarea constructiilor sudate, dupa cum urmeaza:

comportarea metalurgica la sudare, in functie de standardul de produs va fi garantata de producatorul de otel;

comportarea otelului fata de o anumita procedura de sudare se asigura prin calificarea procedurilor de sudare de catre unitatea care executa constructia sudata sau prin folosirea unor proceduri calificate in alte unitati si verificate periodic potrivit punctelor 3.23...3.26 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” ;

proiectantul va asigura prin documentatia de executie capabilitatea tehnologica a solutiei adoptate;Proiectantul este factorul unic care poate aviza inlocuirea otelurilor prevazute

indocumentatia tehnica.Alegerea (stabilirea) nivelului de acceptare a unei imbinari sudate se face numai de

catreproiectantul elementului de rezistenta. Categoria de executie a elementelor structurii de rezistenta-stalpi, ferme

cu zabrele,rigle, contravantuiri si elemente de legatura este B. Alegerea nivelului de acceptare a imbinarilor sudate: C



Clasa de calitate a imbinarilor sudate conform STAS 9398-83 este III. Conditiile de receptie pentru elementul cap de serie si final sunt cele din

capitolul 6, paragraful 5.

2. EXECUTIA IMBINARILOR SUDATE

Conditiile executiei imbinarilor sudate sunt aceleasi pentru toate unitatile care executaimbinari sudate, indiferent daca imbinarile sunt de asamblare (intre piese) sau de montaj (intre elemente) sidaca se executa in unitati industriale, in ateliereie unitatilor de constructii-montaj sau pe santiere.

Unitatea care executa imbinari sudate are obligatia verificarii documentatiei elaborate deproiectant in ceea ce priveste:

exactitatea cotelor, a numarului de piese si elemente continute de planurile de ansamblu, detaliu si extrase;

detaliile si conditiile de calitate prevazute la punctul 2.2. din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” care sunt obligatorii pentru continutul documentatiei elaborate de proiectant si nu necesita acordul prealabil al executantului;

conditiile de calitate prevazute in caietul de sarcini pentru constructii din categoria A de executie.Erorile neesentiale si neconcordantele care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea

constructieivor fi operate de catre executant pe raspunderea sa si comunicate proiectantului.

Prin erori neesentiale si neconcordante care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea constructieise inteleg erorile de calcul al greutatilor din extrasele de laminate si cotele de lungimi partiale ale pieseloreronate fata de cota generala care este verificabila.

In cazul constatarii unor erori si omisiuni in documentatie care implica modificari de solutie sirefacerea unor parti din documentatie, aceasta va fi restituita beneficiarului, iar pregatirea lucrului va fioprita.

Pentru sudarea imbinarilor cu nivelurile de acceptare B si C se vor folosi numai proceduri desudare calificate conform SR EN 288-1, 2, 3-1995, SR EN 288-5, 6-1996 si SR EN 288-7,8-1997.

2.1. Continutul documentatiei tehnologice de executie a constructiei sudateUnitatea care executa imbinari sudate are obligatia intocmirii unei

documentatiitehnologice de confectionare a constructiei, fara de care nu se va introduce in fabricatie nici o comanda sicare trebuie sa contina cel putin urmatoarele:

marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv conditiile de calitate suplimentare cerute de proiectant sau de procedura de sudare calificata;

operatiile de debitare si prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea claselor de calitate ale taieturilor si a conditiilor de calitate;

operatiile de asamblare a pieselor, continand:o ordinea de asamblare;o prinderea provizorie;o impiedicarea deformatiiior;o parametrii de sudare conform tehnologiilor calificate: preintampinarea

starilor de eforturi remanente; o asigurarea tolerantelor impuse.

operatiile de prelucrare finala si de tratare termica ale imbinarilor sudate sau ale elementelor, in scopul detensionarii (daca este cazul);

nivelul de acceptare pentru fiecare imbinare sudata; controlul pe faze si final, cuprinzand:



o modul de verificare in timpul procesului de productie a tehnologiei de sudare calificate;

o planul de examinari nedistructive (ordinea, metodele folosite, procentajele);

incercarile pe probe din oteluri si pe imbinarile sudate (daca este cazul); documentatie legata de modul de protectie anticoroziva, manipulare, depozitare si

transport; indicatii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite cum ar fi sabloanele pentru piese cu

geometrie complicata, benzile marcate etc.; solutii pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului

normativ.Pentru imbinariie de montaj executate pe santiere, documentatia va

cuprindesuplimentar: tehnologia de preasamblare (daca este cazul); ordinea fazelor de montaj; masuri pentru asigurarea stabilitatii constructiei in timpul montajului.

Pentru imbinariie de montaj executate pe santier se vor folosi de asemenea proceduri desudare calificate.

2.2. Prevederi privind folosirea, taierea si prelucrarea otelurilorUnitatile care confectioneaza constructii sudate au obligatia introducerii in fabricatie,

numai alaminatelor cu certificate de calitate complete si cu marcaje dupa care pot fi identificate.

Nu este permisa utilizarea unor materiale care prezinta degradari neremediate dobandite intimpul depozitarii, manipularii si transportului (coroziune, deformare, doteriorari prin lovire etc.).

Unitatile care executa constructii sudate pot efectua controale de calitate asupra materialelorfolosite (otel si material de adaos) prin laboratoarele proprii, emitand rapoarte de analize si incercari,ceea ce nu absolva de raspundere unitatile furnizoare.

Operatiile de debitare a pieselor, precum si cele de prelucrare a marginilor libere si a rosturilorpentru sudare trebuie sa respecte conditiile prevazute in tabelul 3 din “Normativul privind calitateaimbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” , diferentiatepe nivelurile de acceptare a imbinarilor sudate.

Remedierea defectelor taieturilor si a rosturilor se face prin polizare, aschiere sau completarecu sudura, pana la obtinerea conditiilor de calitate necesare, fara a iesi din clasele de toleranta impusepentru dimensiuni.

2.3. Prevederi privind folosirea materialelor de sudareUnitatile care executa imbinari sudate poarta responsabilitatea introducerii in

fabricatiea materialelor de sudare corespunzatoare unor proceduri de sudare calificate pentru nivelurile B si Cprevazute in proiect.

Materialele de sudare se stabilesc de catre coordonatorul tehnic cu sudura al unitatii deexecutie (care are sarcini conform SR EN 719-1995 "Coordonarea sudarii. Sarcini si responsabilitati") sitrebuie sa corespunda conditiilor de calitate diferentiate pe niveluri de acceptare, conform tabelului4 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale siagricole. Indicativ C 150- 99” .

In ceea ce priveste introducerea in fabricatie a materialelor de sudare, unitatile deexecutie au obligatii similare cu cele prevazute la punctele 3.11 si 3.12 pentru laminate, din “Normativulprivind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150-99” .

2.4. Prevederi privind calificarea si certificarea sudorilor si marcarea sudurilor



Unitatile care executa imbinari sudate de nivelurile B si C trebuie sa utilizeze sudoricalificati si certificati conform SR EN 287-1-1993.

Fiecare sudor certificat va primi un poanson cu o marca distincta, cu care este obligat samarcheze sudurile executate in vederea identificarii ulterioare.

Unitatea de executie este obligata sa tina un regim cu evidenta sudorilor si a poansoanelor.

Imbinarile de nivelurile B, C si D vor fi marcate, conditie obligatorie pentru admiterea lacontrolul final, indiferent daca imbinarea este realizata in uzina sau pe santier.

Poansonul se aplica in urmatoarele conditii: la 50 mm de cusatura; un singur poanson pentru cusaturi care nu depasesc 500 mm; cel putin cate doua poansoane la capete pentru cusaturi mai lungi de 500 mm, fara

a depasi 2000 mm intre ele; marca poansonului trebuie sa fie vizibila, scoasa in evidenta printr-un marcaj

suplimentar (vopsea diferita la culoare de fond, creta rezistenta la intemperii etc.).Este interzisa folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur inchis

(pentrueliminarea concentratorilor de eforturi).

2.5. Procedura de sudareUnitatile care executa imbinari sudate de nivelurile B si C trebuie sa utilizeze

proceduri desudare calificate, conform SR EN 288-1, 2, 3 -1995, SR EN 288-5,6, -1996 si SR EN 288-7,8 -1997.

Calificarea procedurilor de sudare se face sub supravegherea coordonatorului cu sudura alunitatii de executie, care raspunde pentru exactitatea si conformitatea datelor obtinute, conform SR EN 719-1995.

Coordonatorul tehnic cu sudura tine evidenta procedurilor de sudare (WPS – WeldingProcedure Specification) intocmite conform SR EN 288-2-1995.

Alegerea metodei de calificare conform SR EN 288 se face de catre coordonatorul sudarii, inconcordanta cu conditiile impuse de STAS 767/0-88 pentru categoriile A si B de constructii.

Pentru verificarea procedurii de sudare aplicate, se vor executa probe martor in conditiileprocesului de fabricatie de catre sudorii stabiliti de coordonatorul tehnic cu sudura. Conditiile de calitatepentru incercari pe epruvetele prelevate din probe martor sunt prevazute in SR EN 288.

Se interzice sudarea otelurilor la temperaturi sub +5°C.

2.6. RemedieriRemedierile necesare aducerii unei imbinari sudate la nivelul de referinta impus, in

cazul incare nu sunt precizate in documentatia tehnologica de executie, se stabilesc de catre coordonatorultehnic cu sudura din unitatea de executie, urmare a controlului efectuat pe fiecare faza.

Remedierile se recomanda a se face de acelasi sudor care a executat si sudura initiala.

Remedierile se vor executa cu o procedura de sudare (avizata de coordonatorul tehnic cusudura al unitatii de executie) care sa permita obtinerea unor deformatii si tensiuni interne minime peansamblul constructiei. Pentru defecte sistematice, coordonatorul tehnic cu sudura va analiza cauzeleacestora si va efectua modificarile necesare in procedura.

Remedierea defectelor in acelasi loc se admite a se face: maximum de doua ori la constructii din otel carbon sudate cu procedeul MAG/MIG; maximum de trei ori pentru restul otelurilor si a procedeelor de sudare nespecificate

mai inainte.



In cazul in care la imbinarile sudate cap la cap s-a atins numarul maxim al remedierilor admisein acelasi loc si este necesar sa se elimine defectul intern din sudura inca o data, se va taia sudura complet sise va intercala un cupon de element laminat (cornier, teava, tabla) cu lungimea minima de 200 mm, care seva suda de ambele parti numai prin sudura cap la cap, avand rostul identic cu cel al imbinarilor initiale. Laelementele din categoria A de executie se va cere avizul prealabil al proiectantului pentru solutia deremediere stabilita.

Pentru remedierea defectelor nu se admit operatii care pot ascunde sau produce alte defecte(inclusiv in structura otelului) cum ar fi: stemuirea, ciocanirea, polizarea fisurilor, indreptari la rece sau lacald peste limitele admise de STAS 767/0-88).

Se admite escavarea zonelor cu defecte prin: craituire arc-aer; scobire cu dalta pneurnatica; polizare;

cu conditia delimitarii corecte a zonei cu defecte prin controale vizuale, lichide penetrante, pulberimagnetice, radiatii penetrante si ultrasunete.

Zonele escavate se incarca prin sudare dupa o tehnologie elaborata si verificata decoordonatorul tehnic cu sudura, cu masuri privind reducerea la minimum a tensiunilor remanente.

3. EXAMINAREA NEDISTRUCTIVA A IMBINARILOR SUDATE

3.1.Verificarea aspectuluiVerificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie, pelaminate, piese si imbinari sudate in toate fazele de executie, in scopul depistarii defectelor de suprafata si azonelor cu eventuale abateri geometrice.

Examinarea aspectului se face vizual in procent de 100% pentru toate laminateie, piesele siimbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor, inainte de vopsirea elementelor si dupa indepartareazgurii, in conditiile prevazute in tabelul 5 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel aleconstructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”.

Controlul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale imbinarii sudate, pe o latimeadiacenta de minimum 250 mm in stanga si in dreapta sudurii, cuprinzand si verificarea existenteipoansonului sudorului in conditiile prevazute anterior.

Degradarile laminatelor produse prin coroziune sau manipulare nu trebuie sa depaseascaconditiile impuse la livrare.

Defectele admise pentru debitarea (termica, mecanica etc.) si prelucrarea pieselor suntprevazute in tabelul 3 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”.

Defectele admise in faza finala, pe imbinarea sudata sunt prevazute in tabelul 6 din“Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.Indicativ C 150- 99” , in functie de nivelul de acceptare prevazut in proiect.

3.2. Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor desuprafata

Masurarea dimensiunilor geometrice a abaterilor de la forma prescrisa si a defectelor desuprafata, constituie un control eliminatoriu pentru piesele care nu se incadreaza in conditiile prevazute intabelul 3 si pentru imbinarile sudate care nu se incadreaza in conditiile prevazute in tabelul 6.(tabele din“Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.Indicativ C 150- 99”)



Verificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate in STAS 10564/1-81"Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor", care prevad si modurile de masurare aleabaterilor si defectelor.

Masuratorile se fac cu mijloace ce ofera precizie minima de 0,2 mm pentru marimi liniare si2° pentru marimi unghiulare, in locurile cu aspect necorespunzator, pe lungimile care ar putea prezentaabateri geometrice. Masuratorile se vor face prin sondaj la procentele minime prevazute in tabelul 5 din“Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.Indicativ C 150- 99”.

Pentru imbinari sudate scurte (maxim 500 mm) procentul se aplica asupra numarului total debucati; pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face la totalul in metri liniari.

Masuratorile se vor face in cel putin trei puncte pentru o imbinare scurta sau un metru liniar deimbinare de lungime mare, pentru fiecare abatere si defect mentionate.

Laboratoarele care emit rapoarte de incercare trebuie sa fie acreditate si vor avea dotareacorespunzatoare (sublere, comparatoare, lupe, sabloane calibrate etc.) realizarii operatiilor de masurare siincercare.

In cazul nerealizarii conditiilor prevazute in tabelul 3 din din “Normativul privind calitateaimbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” pentrutaieturi si prelucrari in rosturi si in tabelul 6 pentru imbinari sudate finite, se va proceda astfel:

a) se va extinde examinarea nedistructiva la un numar sau lungimi duble de imbinari fata de cele prescrise la examinarea initiala;

b) daca si in acest caz se mai gasesc defecte care declanseaza chiar o singura imbinare, se va trece la o a doua extindere a examinarii prin verificarea restului imbinarilor sudate, astfel ca in final procentajul examinat sa fie 100%.

Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la examinarea initiala, laprima sau la a doua extindere, dupa care imbinarea va fi supusa din nou examinarii.

3.3. Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magneticeExaminarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice constituie

operatiuni decontrol complementare si au scopul punerii in evidenta a defectelor de suprafata sau din imediata apropierea suprafetei.

Aceste doua metode de examinare se vor folosi numai pentru depistarea fisurilor la imbinarisudate de importanta deosebita, ca metode de examinare complementara.

Proportiile examinarii cu lichide penetrante si a examinarii cu pulberi magnetice, in situatiilearatate la punctul 4.36., se gasesc in tabelul 5, pe faze de executie.(vezi “Normativul privind calitateaimbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”)

Se recomanda utilizarea lichidelor penetrante si a pulberilor magnetice in suspensie.Imbinarile sudate examinate cu lichide penetrante si cu pulberi magnetice trebuie saindeplineasca urmatoarele conditii:

suprafata examinata trebuie sa fie curata, nevopsita, fara zgura, tunder neaderent, noroi sau ulei;

nu pot fi examinate imbinarile sudate care au tost supuse unui tratament de suprafata care ar putea masca unele defecte (de ex. polizarea suprafetei, acoperiri metalice etc.);

sa fie accesibile examinarii;Examinarea cu lichide penetrante se face conform prevederilor STAS 10214-

84"Defectoscopie cu lichide penetrante".Examinarea cu pulberi magnetice se face conform prevederilor STAS 8539-85

"Defectoscopiecu pulberi magnetice".Pentru imbinarile sudate la care se prevede examinarea cu lichide penetrante sau

cu pulberimagnetice caietul de sarcini trebuie sa contina si conditiile de interpretare a



rezultatelor examinarii, inclusivdefectele admise conform tabelului 6 din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel aleconstructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99”.

4. RECEPTIA IMBINARILOR SUDATE

4.1. Conditii de calitate (pe baza SR EN 25817-1993)Nivelurile de acceptare a defectelor imbinarilor sudate cu arc electric ale otelurilor

suntconform tabelului 6: trei niveluri (B, C si D) care se aplica in domeniul constructiilor sudate.(vezi“Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.Indicativ C 150- 99” ). Nivelurile se refera la calitatea obtinuta la terminarea fabricatiei si dupa terminareamontajului. Sudurile trebuie incadrate in nivelurile de acceptare prescrise prin proiect.

Criteriile de admisibilitate a defectelor sunt valabile pentru: oteluri nealiate si aliate; procedeele de sudare (conform ISO 4063):

(1.1) sudare cu arc electric cu electrozi fuzibili fara protectiegazoasa(1.2) sudare sub strat de flux;(1.3) sudare cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod(1.4) sudare cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod(1.5) sudare cu plasma.

procedee de sudare manuala, mecanizata si automata; toate pozitiile de sudare; imbinari sudate cap la cap, in colt si racorduri de tevi; materiale de baza cu grosimea de la 4 mm la 60 mm.In vederea aplicarii criteriilor din tabelul 6 al Normativului C 150 - 99 se definesc

urmatoriitermeni:Grosimea sudurii de colt: inaltimea celui mai mare triunghi isoscel inscris in

sectiuneasudurii.Grosimea sudurii cap la cap: distanta minima de la suprafata tablei la radacina

sudurii, carenu poate depasi grosimea celui mai subtire element al imbinarii.Defect scurt: ansamblu de unul sau maimulte defecteavand o lungime totala de

maximum 25 mm la 100 mm lungime a sudurii, sau maximum 25%din lungimea sudurii pentru o sudura mai scurta de 100mm.

Defect lung: ansamblu de unul sau mai multe defecte avand lungimea totala mai mare de 25mm la 100 mm lungime a sudurii, sau mai mare de 25% din lungimea sudurii pentru o sudura mai scurta de100 mm.

Aria proiectiei: produsul intre lungimea sudurii examinate si latimea maxima aacesteia.

Aria suprafetei examinate: aria care trebuie luata in considerare la examinare.5.4. Simbolurile utilizate in tabelul 6 sunt urmatoarele (conform SR EN 25817-1993):

a - grosimea nominala a sudurii in colt;b - latimea suprainaltarii sudurii:d - diametrul suflurii sferoidale;h - dimensiunea (inaltimea sau latimea) defectului;l - lungimea defectului;s-grosimea nominala a sudurii cap la cap, sau in cazul patrunderii partiale, adancimeaprescrisa a patrunderii;t - grosimea peretelui;z - lungimea catetei sudurii de colt (in cazul unei sectiuni - triunghi isoscel z = a 2 ).Evaluarea sudurilor se face in limitele de acceptare conform tabelului 6. O imbinare

sudatatrebuie sa fie evaluata separat pentru fiecare tip de defect (de la 1 la 25). Daca intr-o



sectiune data, existamai multe tipuri de defecte acestea vor face obiectul unei examinari speciale (numarul 26). Figura nr. 26 dintabelul 6 al Normativului C 150 - 99 , arata posibilitatea combinatiei de diferite defecte. In acest caz sumatotala a tuturor defectelor trebuie sa fie limitata la valorile specificate pentru cele trei niveluri de acceptare.

Valoarea insa pentru un defect izolat nu poate depasi h.

4.2. Verificarile imbinarilor sudateReceptia imbinarilor sudate face parte integranta din receptia elementelor sudate,

asubansamblelor sudate si a constructiilor sudate.Examinarea calitatii imbinarilor sudate se executa dupa regulile si in conditiile

stabilite inprezentul normativ, care completeaza prevederile din STAS 767/0-88.Receptiile pe faze nu absolva unitatea executanta de raspundere pentru viciile

ascunse saudefectiunile produse din culpa sa si constatate ulterior.Examinatorul calitatii imbinarilor sudate poate fi asistat, la cerere, de beneficiar si

proiectant.Pentru elementele confectionate in numar mai mare de 20 bucati se va executa un element capde serie, care va fi receptionat de executant si dupa caz de beneficiar. Proiectantul va fi invitat la receptiacapului de serie.

4.3. Verificari pentru receptia elementetor sudate la primirea pe santierLa primirea pe santier sunt obligatorii verificarile prevazute in STAS 767/0-88 pct.

5.2., inscopul depistarii si eliminarii degradarilor dobandite in timpul manipularii si transportului.

In ce priveste verificarea imbinarilor sudate, in cazul in care la receptia din uzina nu aparticipat delegatul intreprinderii de montaj, se vor face sondaje asa cum se arata la punctele 5.11....5.13.ale “Normativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale siagricole. Indicativ C 150- 99” .

Verificarea aspectului se face vizual, pe imbinari curatate in prealabil de vopsea prin procedeecare nu mascheaza defectele de suprafata.

Procentajele controlate prin sondaj vor fi: -10% pentru nivelul B: - 5% pentru nivelurile C siD.

Imbinarile controlate vizual vor fi verificate si prin masurarea dimensiunilor geometrice sia defectelor de suprafata conform prevederilor din “Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din hotel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” .

In cazul in care se constata existenta unor defecte in imbinari, care nu se incadreaza innivelurile de acceptare consemnate in documentele de insotire, se va chema furnizorul pentru recontrolareaintregii furnituri si eventuale remedieri, fara de care nu se va trece la faza urmatoare de executie.

4.4. Verificari asupra elementelor care se imbina prin sudare pe santierUnitatea de montaj are obligatia verificarii distantelor intre imbinarile de montaj prin

sudare,indiferent de nivelul de acceptare a imbinarii, pentru toate elementele, subansamblele sau piesele din otel,inainte de punerea in pozitia finala.

Elementele care prezinta abateri peste valorile admise in tabelul 1 din STAS 767/0-88 nu vorfi montate fara avizul proiectantului, care va decide asupra necesitatilor de remediere, sau returnare lafurnizor, cu care ocazie se intocmeste o nota de constatare conform prevederilor legale.

Pentru elemente care se imbina la montaj prin suduri din nivelurile de acceptare B, C se vaexecuta un premontaj la sol, inainte de punerea in pozitia finala, cu care ocazie se vor efectua toateoperatiile de ajustare necesare, astfel incat capetele ce se imbina prin sudare sa se incadreze in abaterileadmise in STAS 767/0-88, tabelul 1.

Se vor depista si remedia deteriorarile aparute in timpul transportului, depozitarii si



manipularilor.Se considera elemente admise acele elemente pentru care rosturile imbinarii sunt

pregatite inconditiile de calitate prevazute de prezentul normativ, fapt care se consemneaza in procese verbale delucrari ascunse conform prevederilor legale.

Fac exceptie de la prevederile punctului anterior constructiile sudate de dimensiuni mari carese asambleaza prin sudare direct in pozitia finala (cum sunt buncarele si rezervoarele), fiind alcatuite diniese taiate sau din elemente spatiale.

4.5. Verificarea calitatii imbinarilor sudate la montajCalificarea procedurilor de sudare utilizate la montaj se va face conform SR EN 288

pe probemartor.In cazul in care rezultatele pe epruvetele prelevate din probele martor nu se

incadreaza invalorile din SR EN 288, se va opri executia si se va proceda la elaborarea unei noi proceduri de sudare.

Conditiile de calitate pentru imbinarile de montaj sunt cele pevazute in diferitele capitole ale“Normativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99” .

5.TRANSPORTUL CONFECTIILOR

Elementele executate in uzina vor fi transportate la santier astfel incat se nu se deformeze si sa nu fie afectatstratul de protectie cu zinc. Unele bare ale elementelor cu zabrele, care au un capat liber, vor fi prinse decelelalte bare cu piese suplimentare, astfel ca sa nu se produca deformatii in fazele de transport simanipulare.

6. MONTAJUL ELEMENTELOR

Imbinarea elementelor pe santier se va face cu suruburi.Pentru a se putea realiza imbinarea tronsoanelor cadrelor transversale (stalpi, rigle)

se va face premontaj inatelier. Gaurile in piesele de prindere se executa cu un diametru mai mic, urmand ca diametrul final sa serealizeze odata cu ambele piese imbinate.

Elementele de contravintuire sunt prevazute cu dispozitive de strangere filetate.Antreprenorul va elabora fisele tehnologice ale montajului, in care sa fie precizata

ordinea de montaj, astfelca sa se asigure stabilitatea elementelor si sa se asigure protectia muncii.

7. PROTECTIA ANTICOROZIVA

Protectia anticoroziva se va executa confor cu ghidul de proiectare executie si exploatare privindprotectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel, indicative GP 035-98.

Clasa de agresivitate este conform STAS10.128 , tabela 1, “2m-slab agresiva”.Durata de viata a acoperirii este estimata la 5-11 ani-durata medie.Nivelul de performanta minim si metodele de determinare sunt precizate in tabela

3.a, pg.25 dinGP035-98:o aderenta la support-f. buna,o rezistenta la lovire-f. buna,o rezistenta la zgaraiere-f. buna,o rezistenta pe dorn –f. buna. Executantul va prezenta certificate de calitate

elaborate de un laborator atestat.



Toate elementele metalice vor fi sablate si grunduite. Grundul realizat din polimer acrilic va fiaplicat in doua straturi si ca avea grosimea minima de 80 microni.

Firma producatoare va pune la dispozitia beneficiarului fisele tehnice, agrementele tehnice(001-04/08-1996)si va oferi garantii.

Tehnologia de aplicare a protectiei anicoroziva se executa conform cu cap. 4, pg. 40 din GP035. Conformart. 4.14 aplicarea protectiei anticoroziva se executa numai pe baza de fisa tehnologica de executie.

8. VERIFICARI NECESARE

Controlul executiei confectiilor si montajul, face parte integranta din procesul de productie si se organizeazape urmatoarele faze:

a. Verificarea calitatii materialelor prin confruntarea datelor inscrise in certificat de calitate si prevederile din proiect si norme.

b. Verificarea laminatelorc. Verificarea imbinarilor sudate. Conditiile minime pentru clasele de calitate a

imbinarilor sudate sunt precizate in Normativul C 150 99.d. Verificarea formei si dimensiunilor elementelorVerificarea pozitiei finale a elementeor dupa montaj trebuie sa precizeze cel putin:

o dezaxarile stalpilor la baza si la partea superioara;o abaterile riglelor fata de axele teoretice

Valorile maxime admise ale acestor abateri, sunt prescrise in STAS 767/0 - 1986, tabelul 1, 2, 3, iar modulde verificare pe diferite faze de control si executie se dau in tabelul 1 al aceluiasi normativ.

Rezultatele controlului pe diferite faze se inscriu in documente tipizate si se tin in evidenta.

Nu se trece la alta faza de executie pana nu se remediaza defectiunile semnalate la faza precedenta.

Verificarea vizuala a aspectului, este o operatie de control obligatorie la toate fazele procesului tehnologic,de la aprovizionarea cu materiale pana la receptia finala.

9. EXECUTIA IMBINARILOR CU DISPOZITIVE DE FIXARE

Pentru imbinarea asnsmblelor pe santier s-au folosit suruburi din grupa 8.8. In calcule pretensionarea nu afost folosita explicit deci nu este nevoie de prelucrarea pieselor imbinate.

Toate suruburile trebuie stranse cu cheia dinamometrica.Nivelul de pretensionare pentru suruburi este:

M12 25 kNM16 44 kNM20 70 kNM22 95 kNM24 100 kNM27 125 kN

I n t o c m i t ,ing. Vlad – Mircea LIANCĂ



LUCRĂRI DE ZIDARIE

1. GENERALITATIPrevederile acestui capitol se refera la zidariile peretilor ce intra in componenta

obiectelorsi care se executa din: caramizi pline si blocuri ceramice cu goluri verticale si orizontale, blocuri dinbeton cu agregate usoare, blocuri si placi din beton celular autoclavizat, caramizi presate din sticla,etc.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 10109/1-82 Lucrari de zidarie, calculul si alcatuirea elementelor; STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli; STAS 438/1-80 Otel beton laminat la cald, marci si conditii generale de calitate; STAS 6472/3-80 Fizica constructiilor termotehnica, calculul termotehnic al

elementelor de inchidere al cladirilor;



STAS 6793-82 Constructii civile industriale si agrozootehnice, cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile;

STAS 457-80 Caramizi pline; SREN 771-1 :2003 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale; STAS 8560-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale; STAS 6029-80 Blocuri mici de beton cu agregate usoare; STAS 7344-70 Beton celular autoclavizat. Determinarea caracteristicilor fizice si

mecanice. STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate; STAS 10832-80 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmare; STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare; STAS 11554-80 Profile U din sticla; STAS 10690-80 Caramizi presate din sticla cu goluri; STAS 2863/1,2-76 Piese presate din sticla pentru constructii; STAS 5185/1-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.Conditii tehnice de

calitate; STAS 130-76 Produse refractare. Clasificare; STAS 131-78 Caramizi de format rectangular si pana. Forme si dimensiuni; STAS 6250-74 Produse refractare. Umeri pentru bolta. Forme si dimensiuni; STAS 137 - 74 Produse refractare sticlo-aluminoase de uz general. Conditii tehnice de calitate; CR6-2006 Normativ privind alcatuirea calculului si executia structurii din zidarie; P 104-94 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si

acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat; C 14 - 82 Normativul pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregateusoare la

lucrari de zidarie; P 100-1 /2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor delocuinte,

social-culturale, agrozootehnice si industriale; C 17 - 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelorde zidarie si

tencuiala NE012/99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si betonarmat P 118 - 99 Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor,

privindprotectia la actiunea focului C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii siinstalatii

aferente.

3. MOSTRE, TESTE, VERIFICARI, PROBE SI STANDARDE CARETREBUIESC RESPECTATE

3.1. Materialele care intra in alcatuirea zidariilor trebuie sa intruneasca conditiile de marca,dimensiune si calitate prevazute in proiectul tehnic si sa corespunda standardelor si normativelormentionate mai sus.

3.2. Pentru orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate elementele se vorexecuta din materiale aprobate.

4. MATERIALE SI PRODUSE4.1. Caramizi pline STAS 457-80 pentru executia zidurilor antifoc, cosuri de fum si

realizareaprotectiei hidroizolatiei verticale.4.2. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale STAS 5185/2 - 80.4.3. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale la peretii importanti.4.4. Blocuri mici din beton cu agregate usoare STAS 6029-80.4.5. Blocuri pentru zidarie din beton celular autoclavizat GBN 35, GBN 50, STAS

10832-80.



4.6. Mortare pentru executarea zidariei marca M 25 Z, M 10 Z, pentru zidarie obisnuita dincaramida sau inlocuitori BCA M 100 Z pentru zidarii speciale la cosuri de fum izolate si zidariitraforate pentru parapete STAS 1030-85.

4.7. Armaturi de rezistenta la zidarii armate, OB 37 si PC 52 - STAS 438/1-80.4.8. Armaturi constructive (care nu rezulta printr-un calcul de rezistenta); OB 37, OB

30,STAS 438/1., STNB, STAS 438/2-80.4.9. Beton marca minima B 150 in elemente din beton armat inglobate in zidarii

(centuri,buiandrugi, stilpisori) STAS 3622-79.

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE5.1. Elementele de zidarie se livreaza in pachete balotate sau in pachete paletizate.

Elementelearmate din B.C.A. se livreaza in pachete acoperite cu un material impermeabil, care nu pateaza,balotate si cu muchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic in conformitate cu STAS10832-76. Elementele nearmate se livreaza in pachete paletizate sau in pachete balotate. Pachetelepaletizate vor fi acoperite cu un material impermeabil care nu pateaza, vor fi balotate si vor aveamuchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic in conformitate cu STAS 10833 - 80.Se interzice scoaterea materialului de protectie impermeabil cu care se livreaza pachetele dinfabrica pina in momentul punerii in opera a materialului.

5.2. Descarcarea si incarcarea elementelor din si in mijloacele de transport auto si cale ferata sialte manipulari se fac cu macarale echipate cu dispozitive corespunzatoare.Descarcarea si incarcarea elementelor din si in mijloacele auto se poate face si cumotostivuitoare echipate cu furca.

5.3. Manipularea, incarcarea si descarcarea prin basculare este interzisa.5.4. Depozitarea elementelor se face la obiect in cadrul fiecarei travei, in care

materialulurmeaza a fi pus in opera, pe terenuri orizontale, zone ferite de posibilitatea de acumulare a apelormeteorice.

se interzice depozitarea pachetelor cu elemente armate pe o inaltime mai mare de 2,4 m.

se interzice depozitarea suprapusa a pachetelor paletizate. în depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzatoare se admite

depozitareapachetelor pe o inaltime maxima de 3,5 m. depozitarea caramizilor si a blocurilor mici din beton cu agregate usoare se va face

in stivade cel mult 1,50 m inaltime. depozitarea pe planseu se va stabili de constructor in raport cu capacitatea portanta

aacestuia in momentul depozitarii. se interzice depozitarea pe planseu a pachetelor suprapuse.

5.5. Transportul elementelor pe santier se va face cu remorci tractate, trailere si alte mijloacede transport corespunzator.

5.6. Transportul mortarelor se face cu utilaje in functie de gradul de mecanizare a santierelor,de locul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele si nivelurile la careurmeaza a se face transportul.

Transportul pe orizontala, pe distante mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice,bene sau pompe, iar pe distantele mari de la statia de preparare a mortarului pina la punctul depunere in lucrare, transportul se face cu autocamioane, bene speciale sau autoagitatoare.

Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate pe sol.

Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport sinturmatoarele:

sa fie etanse sa fie curate (fara mortar vechi aderent) sa permita, fara eforturi, golirea totala si rapida



Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate: la sfirsitul schimbului de lucru la fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 0re.Descarcarea mortarului din autobasculanta sau autoagitatoare se face in:a) dispozitive asezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in: buncarul de transfer, din care la rindul sau prin basculare seincarca in pompe,

bene speciale pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante; lazi de primire, de unde se imparte in galeti ce urmeaza a fitransportate cu

dispozitive speciale de agatare, tip - candelabru.b) dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu:

benespeciale, asezate in gropi prevazute cu rama de ghidaj a mortarului sau in bene speciale la nivelulsolului sub ramepe pe care vin autobasculantele).

Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamint.Durata maxima de transport va fi apreciata, incit transportul si punerea in lucru a

mortarelorsa se faca: in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment - var

faraintirzietor. in maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment - var

cuintirzietor.Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare pentru

executareazidariilor si tencuielilor.

6. EXECUTIA LUCRARILOR6.1. OPERATIUNI PREGATITOARE6.1.1. Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de

zidarie, vorfi obligatoriu cele prevazute in proiect. Compozitia mortarului va fi cea aratata in STAS 1030 - 85 siin instructiunile tehnice C 17 - 82.

6.1.2. Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon pentru zidaria din caramizi pline vafi de 8...13 cm, iar pentru zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de7...8 cm.

6.1.3. Caramizile, inainte de punerea lor in lucrare, se vor uda bine cu apa. Pe timp de arsitaudarea trebuie facuta mai abundent.

6.1.4. Inainte de inceperea lucrarilor, personalul de executie va fi instruit, pentru cunoastereaparticularitatilor, elementelor, a sculelor si dispozitivelor de lucru, a materialelor auxiliare si aconditiilor specifice lucrarilor respective.

6.1.5. Se interzice punerea in opera a elementelor fara scule, dispozitivele si materialeleauxiliare specifice prezentate in Instructiunile tehnice.

6.1.6. Inainte de punerea in opera constructorul este obligat a verifica prin sondaj, calitateaelementelor, in ceea ce priveste aspectul, dimensiunile si capacitatea portanta, in conformitate curegulile de verificare prevazute in STAS 10832 - 76; STAS 10833 - 80.

6.1.7. Se vor verifica certificatele de calitate si marcarea pachetelor de elemente in vederearespectarii proiectului de executie a lucrarilor.

6.1.8. In cazul elementelor de B.C.A. aduse pe santier cu degradari, constructorul este obligatsa ceara verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului celular autoclavizat in conformitatecu regulile de verificare si conditiile de calitate din STAS 7344 - 78; STAS 8036 - 81 de catre unlaborator de incercari. Se interzice montarea elementelor care au dat rezultate necorespunzatoare laaceste verificari.

6.1.9. Montarea elementelor de zidarie, se va incepe dupa hidroizolarea soclului si dupamontarea elementelor structurii de rezistenta si executarea imbinarilor elementelor de structura,acolo unde este cazul.

6.2. CONDITII CLIMATICE



6.2.1. In cazul executarii lucrarilor pe timp friguros se vor lua masurile prevazute in“Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente”Indicativ C 16 - 84.

6.2.2. Se interzice montarea si repararea elementelor din B.C.A. pe timp de ploaie, zapada sautemperaturi sub + 5 grade C, in cazul folosirii mortarelor adezive cu aracet D.P. 25 sau C.P.M.B. sila temperaturi sub - 5 grade C in cazul folosirii mortarelor cu aracet CIC.

6.2.3. Lucrarile de zidarie refractara trebuie sa se execute la temperatura mediului inconjuratorpentru a fi ferite de actiunea inghetului.

6.3. DESCRIEREA LUCRARILOR6.3.1. La zidaria din caramizi pline si cu goluri verticale, rosturile orizontale si

verticale vor fiumplute cu mortar dar lasindu-se neumplute pe o adincime de 1..1,5 cm de la fata exterioara azidului. La zidaria din blocuri cu goluri orizontale, rosturile orizontale vor fi umplute cu mortar ca sila zidaria din caramizi pline sau cu goluri verticale. Pentru realizarea rostuilor verticale, mortarul seva aplica cu mistria numai pe portiunile marginale ale blocurilor cu goluri orizontale inguste.

6.3.2. Orizontalitatea rindurilor de caramizi sau blocuri se obtine utilizind rigle de lemn saumetal gradate la intervale egale cu inaltimea rindurilor de zidarie. Riglele se fixeaza la colturilezidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle.

6.3.3. Intreruperea executiei in zidarie se face in trepte, fiind interzisa intreruperea cu stropi.

6.3.4. Legaturile intre ziduri la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ, functie de tipulde caramizi si blocuri ceramice utilizate si anume: primul rind de caramizi se face continuu la unul dinziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Rindul al doilea de la cel de-al doileazid se face continuu, intrerupind pe cel de la primul zid, s.a.m.d. Taierea caramizilor pline sau cugoluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii, etc. se va facecu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica sau cu disc abraziv. La zidaria dinblocuri cu goluri orizontale se folosesc jumatati de blocuri care se livreaza odata cu cele intregi saucaramizi cu goluri verticale. Se interzice taierea blocurilor cu ciocanul.

6.3.5. Ultimul rind al zidariei, peste care urmeaza sa se monteze elementele prefabricate, se vaexecuta cu caramizi asezate in lung.

6.3.6. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stilpi sau diafragme de betonarmat) se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton, fie cu agrafe fixate pe bolturi impuscate cupistolul conform prevederilor mai sus aratate. Inainte de executarea zidariei de umplutura, pesuprafetele respective ale stilpilor sau diafragmelor se va aplica un spit de mortar de ciment iar rostulvertical dintre zidarie si elementul de structura va fi umplut complet cu mortar.

6.3.7. La executarea zidariei armate se va acorda o atentie deosebita pozitionarii corecte abarelor de armatura si realizarii grosimii necesare a mortarului de acoperire, a armaturii in rosturileorizontale.

6.3.8. La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stilpisorilor se realizeaza dincarcase prefabricate (cazul curent) acestea se vor monta inainte de executarea zidariei legindu-le demustatile nivelului inferior. Pe masura executarii zidariei, in rosturile orizontale ale acesteia se aseazabarele orizontale de legatura cu stilpisorii, inglobindu-le in mortar marca 50, obtinut cind este cazulprin imbogatirea locala a dozajului de ciment. Rosturile zidariei din dreptul stilpisorilor se lasaneumplute cu mortar pe o adincime de cca 2 cm pentru realizarea unei legaturi cit mai bune custilpisorii. Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca 1 m dupa udarea prealabila azidariei si cofrajului. Indesarea betonului se face cu vergele. Se interzice in acest scop utilizareavibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul.



6.3.9. La zidurile cu grosime de cel putin o caramida, se vor zidi de o parte si de alta a goluluicâte 3 ghermele la fiecare gol de usa si cite 2 ghermele la fiecare gol de fereastra. Ghermelele dinlemn vor fi impregnate cu carbonileum sau cufundate de 2...3 ori intr-o baie de bitum fierbinte.

6.3.10. Rosturile zidariei cosurilor se vor tese la fiecare rind si vor fi complet umplutefolosindu-se mortar de aceeasi marca ca la zidaria peretilor. Se vor monta numai olane si tuburi debeton care nu prezinta defecte. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a cosului sa fieneteda. Cosurile pe portiunea din podul cladirilor se vor tencui si se vor spoi cu var. La executareacosurilor se va tine seama si de prevederile STAS 6793 - 82, “Constructii civile industriale siagrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile”. “Prescriptiigenerale”, precum si de prevederile mai sus aratate.

6.2.11. Zidaria aparenta se va executa cu caramizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte,paralele si de grosime egala. In acest scop se va utiliza o rigla de otel de grosimea rostului, care seaseaza pe marginea rindului de zidarie imediat inferior, celui care se executa. Rostuirea se face cumortarul prevazut in proiect si se va fugui cu fierul de rostuit. Mortarul scurs pe fatada si petelelasate de acesta se vor indeparta cu acizi diluati si se vor spala bine cu apa.

6.3.12. Placarea diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice, se va executaintre centurile de beton armat scoase in consola in dreptul planseelor. Spatiul dintre zidarie sidiafragma (de 1...2 cm) se va umple bine cu mortar odata cu executarea zidariei. In zone seismice degrad 7,8 si 9 placajul va fi ancorat de diafragma cu bare de otel beton (inglobate in rosturiorizontale). Ancorarea se face cu mustati Ø6 mm avind lungimea de cca 30 cm, scoase din diafragmasau fixate cu ajutorul bolturilor impuscate. Mustatile se vor prevedea la intervale de cite 90 cm peorizontala si 60 cm pe verticala si se vor indoi in dreptul rosturilor orizontale, inglobindu-se inmortar. Armarea rosturilor orizontale ale zidariei se va face pe toata lungimea lor cu bare de hotel beton Ø6 ÷ 8 mm, la intervale de cite 60 cm pe inaltime. Barele se vor ancora la intervale de cca 90cm de mustatile scoase in acest scop din diafragma precum si de mustatile scoase din diafragmeletransversale sau din stilp.

6.3.13. Obiectele sanitare care se monteaza pe zidarie din caramida si blocuri cu goluriorizontale se vor fixa in dibluri de lemn care se prevad in goluri executate cu ajutorul unei freze saucu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine ascutita.

6.3.14. Fixarea timplariei, a obiectelor si conductelor instalatiilor sanitare si a conductorilorelectrici se va face dupa intarirea mortarului adeziv din rosturile dintre elementele din b.c.a.Timplaria si obiectele sanitare care se prind de pereti se vor fixa cu suruburi pentru lemn prevazutecu dibluri din material plastic.

6.3.15. Elemente nearmate din b.c.a.Executarea zidariilor din blocuri si placi din b.c.a. se va face conform anexei 6, precum siprevederilor din STAS 10509/1-82, “Lucrari de zidarie, Calculul si alcatuirea elementelor”.

6.3.16. La zidariile din blocuri si placi din b.c.a. se va tine seama si de prevederile STAS10109-82. Zidaria se executa din blocuri sau placi intregi si fractiuni si blocuri sau placi, care seobtine prin taierea celor intregi cu fierastraul special din trusa pentru lucrari de zidarie. Se interziceinlocuirea partiala a blocurilor din b.c.a. cu caramizi la pereti exteriori.Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rind. Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fidecalate cu 1/2 pina la 1/4 din bloc.Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere. Legaturile dintre peretiiportanti longitudinali si tranversali se vor realiza obligatoriu prin tesere, in trepte.Succesiunea etapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili astfel ca sase asigure posibilitatea realizarii teserii in trepte.Imbinarea peretilor cu inaltime de asize diferite se va face conform instructiunilor tehnice C126 - 75. Zidaria neportanta de umplutura se va ancora de structura. Ancorarea se va face cu ancoredin tabla de 1 mm grosime sau din otel beton 6 mm, conform fig.5.6. din P104-83.



6.4. ABATERI, TOLERANTE SI VERIFICARILE ACESTORA6.4.1. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor

conformprevederilor cap.4 din “NORMATIVUL C 56 - 85”de catre seful de echipa si maistrul, iar la lucrariascunse si de catre ajutorul sefului de brigada si reprezentantul beneficiarului.

6.4.2. Pentru elemente de beton armat care intra in compunerea zidariilor se aplica prevederilecap.5 din “NORMATIVUL C 56 - 80”. Rezultatul tuturor verificarilor care se refera la zidariiportante ce urmeaza a se tencui sau care au rol de izolare termica sau fonica, se inscrie in proceseleverbale de lucrari ascunse.

6.4.3. Verificarile se fac vizual si prin masuratori.6.4.4. Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera s-au

constataturmatoarele:a) Zidarii

Se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, caramizilor de sticla, interzicindu-sefolosirea celor acoperite de praf, impuritati sau gheata;

Se va verifica, in special pe timp calduros, daca se uda caramizile inainte de punerea in opera;

Pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata decele intregi nu depasesc limita maxima de 15%;

Se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare, interzicindu-se folosireacelor cu stirbituri sau colturi rupte;

Se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte hidroscopice)interzicindu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin depozitare necoresopunzatoare;

Prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de

mortar cit mai frecvent daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele prevazute denormativele P 2 - 85; C 14 - 82 si in instructiunile tehnice P 104 - 83;

- 8...13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele sauusoare;

- 7...8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale;- 10...11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat;

4...5 cm la zidaria din caramizi de sticla; Ghermelele se vor examina bucata cu bucata, verificindu-se forma, dimensiunile lor,

protectiaimpotriva umiditatii, conform prevederilor din normativul P 2 - 85.b) Pereti

Se va examina starea suprafetelor fisiilor de beton celular autoclavizat, profilelor U din sticla,interzicindu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritati;

La profilele U din sticla se va verifica daca lungimea acestora corespunde proiectului deexecutie;

Ghermelele se vor verifica bucata cu bucata, verificindu-se borna, dimensiunile lor si protectiaimpotriva umiditatii;

Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decit numai dupa ce vor fi verificateexistenta proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se executazidaria corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective.Verificarea calitatii executiei zidurilor consta din urmatoarele:

prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sint tesute la fiecare rind,astfel ca suprapunerea caramizilor din doua rinduri succesive pe inaltime sa se faca pe minimum ¼ caramida in lungul zidului si 1/2 caramida pe grosime: la blocurile ceramice din beton cu agregateusoare si din beton celular



autoclavizat se va verifica daca rosturile verticale sint tesute la fiecare rindca suprapunerea blocurilor sa se faca pe 1/2 bloc;

la zidaria executata la placi din beton celular autoclavizat se va verifica daca teserea verticalas-a facut la fiecare rind, iar suprapunerea placilor s-a facut pe 1/2 placa;

la caramizile presate din sticla se va verifica pozitionarea armaturilor verticale si orizontale

astfel incit grosimea rosturilor sa nu depaseasca 8...10 mm; rosturile verticale la zidarie din caramizide sticla nu sint tesute ca in cazul zidariilor obisnuite;

se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a 5...20rosturi la fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sa se inscriein limitele abaterilor admisibile;

vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sint umplutecomplet cu mortar cu exceptia adincimii de 1...15 cm de la fetele vazute ale zidariei, nu se admitrosturi neumplute;

orizontalitatea rindurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptaruluila toate zidurile;

modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile siintersectiile, asigurindu-se executarea lor conform cu prevederile din normativul P2 - 85 siinstructiunile tehnice C 190 - 79 si C 198 - 79;

grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii zidariei se va faceprin masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambelefete ale zidului. Masurarea grosimii se face la 3 inaltimi sau puncte diferite ale zidului iar mediaaritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in proiect;

verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb sidreptarului cu lungimea de cca 2,5 m. Verificarea se face in cite 3 puncte pe inaltime la fiecare zid;

planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafatazidului a unui dreptar cu lungime de cca 2,5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm, a distanteidintre rigla si suprafata sau muchia respectiva. Verificarea se face pe toate zidurile. Lungimea siinaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica prinmasurarea direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile dinproiect.6.4.5. La zidaria armata se mai verifica urmatoarele:

daca armarea zidariei sau plasei sudate prin puncte se face in sectiunile prevazute in proiect;

prin masuratori cu precizie de 1 mm, se va verifica grosimea rosturilor orizontale tinindseama ca aceasta trebuie sa fie egala cel putin cu suma grosimilor a doua bare plus 4 mm; totodata seva controla daca stratul de mortar de acoperire a armaturii in dreptul rosturilor este de ciment si arecel putin 2 cm grosime.6.4.6. La zidaria complexa, definita conform normativului C 126 - 75 se va verifica la

fiecarestilpisor de beton armat urmatoarele: trasarea pozitiei stilpisorilor; sortimentul si diametrele armaturilor; dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cind acestia sint prevazuti

inproiect); pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin

care serealizeaza legatura dintre stilpisori si zidarie; cofrarea si betonarea stilpisorilor.

6.4.7. La zidaria mixta definita conform normativului CR6-2006 pe linga cele aratate se vaacorda o atentie deosebita realizarii tuturor legaturilor dintre zidul de caramida si cele de beton; inacest scop se va verifica daca la fiecare al patrulea rind se aseaza cite o caramida la intervale demaximum 1 mm in lungul zidului, cu alternarea caramizilor pe



inaltimea acestuia, totodata se vacontrola daca cel putin 1 m pe inaltime se executa un rind continuu de legaturi in caramizi asezatetransversal.

6.4.8. La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de b.c.a. verificarileconstau din urmatoarele:

se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stilpi si diafragme se executa conformprevederilor proiectului in ceea ce priveste diametrele si numarul barelor de ancorare saudimensiunile platbandelorm sectiunile in care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor deelementele de beton armat;

sa se verifice vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee iar rosturile verticale dintrezidarie si stilpi sau diafragme, sint umplute complet cu mortar; se va controla daca suprafetelestilpilor sau diafragmele de beton care vine in contact cu zidaria se ancoreaza cu mortar de ciment.6.4.9. Rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la

zidariiportante, ce urmeaza a se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. De asemenea, seinscriu in procese verbale de lucrari ascunse, rezultatele verificarilor care au rol de izolare termicasau fonica.

6.5. ABATERI LIMITAAbaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale

in vigoaresint conform tabelului:

Nr.crt.

Caracteristicile zidariilor si peretilorAbaterilimitamm

Observatii

1.La dimensiunile zidurilor la grosimea de executie azidurilor

La zidurile cu materialeprovenite din demolariabaterile limita se potmajora cu 50%

a) din caramizi si blocuri ceramice- ziduri cu grosimea 63 mm ± 3- ziduri cu grosimea 90 mm ±4- ziduri cu grosimea 115 mm +4; -6- ziduri cu grosimea 140 mm +4; -6- ziduri cu grosimea 240 mm +6; -8- ziduri cu grosimea 240 mm ±10b) din blocuri mici de beton cu agregate usoare- ziduri cu grosimea 240 mm ±4- ziduri cu grosimea 290 mm ±5- ziduri cu grosimea 365 mm ±10c) din blocuri mici, fisii si placi de beton celular autoclavizat- ziduri cu grosimea 126 mm ±4- ziduri cu grosimea 190 mm ±5- ziduri cu grosimea 240 mm ±8d) din caramizi presate de sticla- ziduri cu grosimea 80 mm ±2- ziduri cu grosimea 40 mm ±2e) din profile de sticla U inchis si deschis- ziduri cu grosimea 40 mm ±5

2. La goluria) pentru ziduri din caramizi blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare- cu dimensiunea golului 100 cm ±10- cu dimensiunea golului peste 10 +20; -10



b) pentru ziduri din blocuri mici, din placi si fisii de beton celular autoclavizat

±20

c) din caramizi presate din sticla ±20d) din profile de sticla U inchis si deschis ±20

3. La dimensiunile in plan ale incaperilor- cu latura incaperii 300 cm ±15- cu latura incaperii peste 300 cm ±20

4. La dimensiunile partiale in plan (nise, spaleti, etc) ±20

5. La dimensiunile in plan ale intregii cladiri ±50

Cu conditia cadenivelarea unuiplanseu sa nudepaseasca 15 mm

6. La dimensiunile verticale:a) pentru ziduri din caramizi, din blocuri ceramice si dinblocuri mici de beton cu agregate usoare- pentru un etaj ±20- pentru intreaga cladire (cu maximum 5 niveluri) +50; -20b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton celularautoclavizat:- pentru un etaj ±20- pentru intreaga cladire (cu doua niveluri) executata dinblocuri mici

±30

c) din caramizi presate din sticla- pentru un etaj ±20- pentru intreaga cladire ±30d) din profile de sticla U inchis si deschis- pentru un etaj ±20- pentru intreaga cladire ±30

7.La dimensiunea rosturilor dintre caramizi, blocuri sauplaci

+5

La stilpi portanti cusectiunea o,1 m2abaterile limita semicsoreaza cu 50%

- rosturi orizontale -2- rosturi verticale +5; -2- pentru ziduri aparente ±2

8. La suprafete si muchiimaxim 10 mm pentru o camera

- pentru ziduri portante 3 mm/m- pentru ziduri neportante 5 mm/m- pentru ziduri aparente, portante si neportante 2 mm/m

b) la rectilinitatea muchiilorcel mult 20 mm pelungimea neintrerupta a zidului

- pentru ziduri portante 2 mm/m- pentru ziduri neportante 4 mm/m

- pentru ziduri aparente, portante si neportante 1 mm/mcel mult 10 mm pe lungimea neintreruptaa zidului

c) la verticalitatea suprafetelor si muchiilor

cel mult 10 mm pe etaj si 30 mm pe intreagainaltime a cladirii

- pentru ziduri portante 3 mm/m



- pentru ziduri neportante 6 mm/mcel mult 10 mm pe etaj

- pentru ziduri aparente portante si neportante 2 mm/m

cel mult 5 mm pe etajsi cel mult 20 mm peintreaga inaltime acladirii

9.Abateri fata de orizontala, a suprafetelor superioare alefiecarui rind de caramizi sau blocuri

Cel mult 15 mm petoata lungimeaneintrerupta a zidului

a) pentru ziduri din caramizi din blocuri ceramice si dinblocuri mici de beton cu agregate usoare- pentru ziduri portante 2 mm/m

- pentru ziduri neportante 3 mm/mcel mult 20 mm petoata suprafataneintrerupta a zidului

b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton celular autoclavizat

cel mult 15 mm petoata suprafataneintrerupta a zidului

- pentru ziduri portante 4 mm/m

- pentru ziduri neportante 6 mm/mcel mult 20 mm petoata lungimeaneintrerupta a zidului

c) pentru ziduri din caramizi de sticlacel mult 20 mm petoata lungimeaneintrerupta a zidului

- pentru ziduri neportante 3 mm/m

10. La coaxilitatea zidurilor suprapuse

cel mult 30 mmdezaxare maximacumulata pe toatenivelurile

- dezaxarea de la un nivel la urmatorul ±10- maxima pe intreaga constructie ±30

11. La rosturile de dilatatie, de tasare si antiseismice: +10- la inaltimea rostului - 20

- la verticalitatea muchiilor rosturilor 2 mm/mcel mult 20 mm pentru intreaga inaltime acladirii

7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI7.1. Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida in

vedereareceptionarii lucrarilor de zidarie sint cele aratate in STAS 10109/1-82 si in “Normativ pentruverificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C 56 - 85.La incheierea fazeide rosu se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora comisia de receptie incheie unproces verbal in care sa se consemneze verificarile efectuate, rezultatele obtinute si concluzii cuprivire la posibilitatea continuarii lucrarilor.

7.2. Verificarile scriptice constau in examinarea existentei si analizelor continutului proceselorverbale de lucrari ascunsem a certificatelor de calitate a eventualelor buletine de incercare sau aactelor incheiate cu comisia executarii remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date debeneficiar, proiectant sau organele de control.

7.3. Verificarile directe se efectueaza prin sondaj si se refera la aceleasi elemente cu frecventade cca 1/4 insa cel putin cite unul la fiecare l00 m2 de perete.

7.4. Verificarea rosturilor zidariei refractare se efectueaza cu lama de control, dimensiunilefiind variabile in raport cu calitatea zidariei ceruta prin proiect:

zidarie deosebit de ingrijita, cu rosturi pina la 1 mm;



zidarie ingrijita cu rosturi de 1-2 mm; zidarie izolatoare de caramida din diatomit, cu rosturi de 3/4 mm.7.5. La executarea peretilor despartitori din beton celular autoclavizat, verificarea

calitatiiexecutiei consta in urmatoarele: piesele metalice folosite la montaj, sa fie protejate contra coroziunii; se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare, a timplariei metalice si de

lemn; se va verifica aplicarea amorsiei pe canaturile fisiilor pe care urmeaza sa se

aplice pasta deipsos sau mortarul adeziv, executarea corecta a rosturilor, daca acestea sint bine umplute.

7.6. La executarea peretilor din profile U din sticla, verificarea calitatii executiei consta dinurmatoarele:

se va verifica calitatea protectiei anticorozive a riglelor, montantilor si alte elemente metalice,dupa care se va incepe montajul peretilor;

nu se vor monta profile sparte, crapate sau care nu indeplinesc conditiile tehnice din STAS11554-80;

se va verifica ca taierea profilelor sa se faca numai cu scule adecvate; se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etansarea rosturilor,

marimearosturilornecesare pentru realizarea unei bune etanseitati; umplerea rosturilorverticale cu chit Altuchit sau Romalchid se va face numai cu

pistolulmanual sau pnaumatic, neadmitindu-se folosirea altor mijloace.7.7. Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii sai de specialitate sau

specialistiin afara ei, procedeaza la verificarea scriptica si verificari directe prin sondaje privind dimensiunile,planeitatea, verticalitatea zidariilor si peretilor si dimensiunile golurilor.

7.8. In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare, se va dubla numarullor; daca si in acest caz o parte din rezultate sint nesatisfacatoare comisia va proceda conformprevederilor normativului C 56 - 85.

8. MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII8.1. Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative :

Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la foc P118/99;

Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor deconstructii si instalatii aferente acestora-300, aprobate cu ord.MLPTL nr.20/N/1994 ;

Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice deaplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca

9. MASURATOARE SI DECONTARE9.1. Zidariile se vor plati la metru cub conform planselor din proiect si listelor de

cantitati delucrari, inclusiv mortarele aferente.




LUCRARI DE TENCUIELI

1. GENERALITATI

1.1. Prevederile prezenului capitol se refera la tencuielile driscuite aplicate pe pereti.1.2. Nu intra in prevederile acestui capitol lucrarile cu rol direct de hidro, termo

saufonoizolatii sau cele pentru protectia contra agentilor agresivi.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

2.1. Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase şi subţiri.NE001-1996.2.2. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si

tencuiala(C17-82).2.3. Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat (NE012-99).2.4. Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice

deaploicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca.



3. MOSTRE SI TESTARI

3.1. Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea tencuielilor driscuite sevor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii, a corespondentei lor cuprevederile si specificatiile din proiectul tehnic si standardele in vigoare.

3.2. Verificarile se fac pe baza prevederilor proiectului tehnic si a documentelor care insotescmaterialele la livrare prin examinarea vizuala si prin incercari de laborator facute prin sondaj.

4/ MATERIALE

4.1. Pasta de var folosita dupa 60 zile de la stingerea varului, diluindu-se cu apa si trecindu-seprin sita cu ochiuri de 1 mm.

4.2. Nisipul natural conform STAS 1667-76 avind urmatoarele dimensiuni ale granulelor:

pentru stratul de grund, nisip cu granule pina la 3 mm, dar cu 20...40% (greutate) nisip pinala 1 mm.

pentru stratul vizibil nisipul cu granule pina la 1 mm.4.3. Adaosuri plastifiante (aditiv plastifiant) care pot fi utilizate la prepararea

mortarelor detencuieli:- varul gras- calcarul fin macinat- nisipul de cuart

4.4. Intirzietor de priza “Replast” la prepararea mortarelor de ciment sau ciment-var, conform“Normativ NE012-99.

4.5. Ipsos de constructii: conform STAS 545/1-80,4.6. Aracet D 50 sau DP 25 conform STAS 7058-91,4.7. Clei de oase conform STAS 88.90,4.8. Apa conform STAS 790-84.4.9. Tencuieli speciale subtiri structurate.

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE PENTRU MATERIALE SI PRODUSE

5.1. Prepararea mortarelor pentru tencuieli se poate face manual sau mecanizat, in instalatiicentralizate sau necentralizate.

5.2. Alegerea utilajelor pentru transportul mortarului se face in functie de gradul demecanizare a santierelor, de locul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele sinivelurile la care urmeaza a se face transportul.

5.3. Transportul pe orizontala, pe distante mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice,bene sau pompe, iar pe distante mari, de la statia de preparare a mortarului pina la punctul de lucrare,transportul se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.

5.4. Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pompe.5.5. Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport

sunturmatoarele:- sa fie etanse- sa fie curate (fara mortar vechi aderent)- sa permita, fara eforturi, golirea totala si rapida.

Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate:



- la sfarsitul schimbului de lucru;- ori de cite ori se schimba natura materialului transportat;- la fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 ore.

5.6. Descarcarea mortarului din autobasculante sau autoagitatoare se face in:a) dispozitive asezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in:

o buncarul de transfer, din care la randul sau prin basculare se incarca in pompe, bene speciale pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante;

o lazi de primire, de unde se imparte in galeti ce urmeaza a fi transportate cu dispozitive speciale de agatare, tip candelabru.

b) dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu: bene speciale asezatein gropi prevazute cu rame de ghidaj a mortarului sau in bene speciale asezate in gropi prevazute curame de ghidaj a mortarului sau in bene speciale la nivelul solului sub ramele pe care vinautobasculantele).

Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamint.5.7. Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in

lucrare amortarelor sa se faca:- in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var

fara intirzietor;- in maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var

cu intierzietor.Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare pentru

executareatencuielilor.5.8. Grundul tencuielilor structurate se livreaza in cutii de 5kg si 25kg iar tencuielile

in cutii de30kg.

6. EXECUTIA LUCRARILOR

6.1. OPERATII PREGATITOARE6.1.1. Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala (zidarie, betoane,

etc) estestrict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuiala inainte ca suportul in intregime sausuccesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita, sa fi fost verificat, si receptionat, conformprevederilor Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiiaferente C 56-85.

6.1.2. Controlul si pregatirea stratului suport, trasarea si amorsarea suprafetelor de tencuit,executarea grundului, executarea stratului vizibil se vor executa conform Normativ pentru executareatencuielilor groase şi subţiri NE001-1996.

6.1.3. Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica, daca au fostexecutate si receptionate lucrari a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conductepentru instalatii, tamplarie, etc.), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele,praznuri, suporti, coltare, etc).

6.1.4. Stratul suport pentru tencuielile structurate va fi uscat, fara praf cu capacitateportanta.Suprafetele deteriorate, respectiv fisurate se vor imbunatati cu o masa de spaclu.Inlocurileunde tencuiala veche a cazut sau se constata ca nu are suficienta aderenta fata de suport, se va refacecu o tencuiala noua bruta.

6.2. CONDITII CLIMATICE6.2.1. De regula nu se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros la o temperatura

mai micade 5 grade C.6.2.2. In cazul cand totusi este necesar a se lucra la o temperatura mai mica de + 5

grade C sevor lua masuri speciale conform “Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros C 16 - 84”.

6.3. DESCRIEREA LUCRARILOR



6.3.1. Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor ceurmeaza a fi tencuite.

6.3.2. Se va executa amorsarea suprafetelor de beton (tavane) si ale zidariilor, dupa ce au fostin prealabil stropite cu apa, prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3 mm.

6.3.3. Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5...20 mm grosime) se va aplica la cel putin 24ore de la aplicarea spritului in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor decaramida. Pe suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundulse poate aplica imediat. In cazul cand suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros,aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se aplica grundul.

6.3.4. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat intr-una sau doua reprize, grosimeatotala fiind de circa 20 mm.

6.3.5. In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa seincadreze in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care saascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport; de asemenea se va verifica ca suprafata grunduluisa nu prezinte asperitati pronuntate, zgirieturi, neregularitati, cirpituri, etc.

6.3.6. Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata sisa nu aiba granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratulde grund si din stratul vizibil (aplicat ulterior) si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafeteletencuite.

6.3.7. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceeasicompozitie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la1 mm, sau, in cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra.

6.3.8. Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2...5 mm), mortarul de “tinci”se va arunca cu mistria la anumite intervale de timp (cca 5 minute) astfel ca intre aceste intervale sa seniveleze cu drisca.

6.3.9. Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in functie desculele utilizate, tencuielile respective purtand urmatoarele denumiri: driscuite, gletuite, etc.

6.3.10. Pentru acoperirea eventualelor fisuri se va aplica un strat de supermortar de 5mm.

6.3.11. Se aplica mai intai grundul Granopor(sau similar) peste suprafetele tratate in prealabilcu tencuiala.

6.3.12. Grundul se va aplica cu trafaletul uniform. Timp de uscare: min 24ore.6.3.13. Tencuiala Granopor (sau similar) de 3mm se aplica dupa uscarea de min. 24

ore agrundului. Se va intinde si structura pe perete cu fierul de glet inoxidabil. Structura striata: Dupa o usoara uscare se va driscui cu miscari lineare cu ajutorul unei paletedin material plastic. Structura striata: Imediat dupa intinderea tencuielii pe perete se va peria rotund cu drisca dinmaterial plastic.

6.3.14. Pentru evitarea abaterilor de nuanta se va cumpara intreaga cantitate de materialconform listei de cantitati si a plansei de fatada cu specificarea culorilor.

6.3.15. Nu se va aplica in conditii de temperatura sub +5°C, direct sub razele solare, pe timpde ploaie sau vant puternic.

6.3.16 Aceeasi culoare poate fi garantata doar in cadrul unei singure sarje de tencuiala;

6.3.17 Sevor feri de tencuiala ochii si pielea si imprejurimile suprafetei de tencuit , in specialsticla, ceramica, piatra naturala, metalul. In caz de necesitate, se va clati imediat partea stropita cu apamulta ; nu se va astepta uscarea tencuielii.

6.4. PROTECTIA LUCRARILOR IN PERIOADA DE EXECUTIE



6.4.1. Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luindu-se masuri contra uscarii prearapide, prin acoperirea suprafetelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau altemijloace.

6.4.2. Este cu desavirsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele inghetate, saudaca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.

6.4.3. Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspattencuite pana la intarirea mortarului, de urmatoarele actiuni.- umiditatea mare, care intierzie intarirea mortarului si il altereaza;- uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafata

tencuita,uscare care poate proveni din curenti de aer, expunerea indelungata la razele soarelui,supraincalzirea incaperilor, instalarea sobelor si a cocsierelor in imediata apropiere a peretilorproaspeti tencuiti, etc.

- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.

6.5. ABATERI, TOLERANTE SI VERIFICARILE ACESTORA6.5.1. Pe parcursul lucrarii este necesar a se verifica, daca se respecta tehnologia

de executie,utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive ingrosimile prescrise; de asemenea, este necesar a se urmari aplicarea masurilor de protectie impotrivauscarii fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii.

6.5.2. Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicateconducatorului tehnic al lucrarii in termen de 48 ore de la incercare.

In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub 75% din marca prescrisa, se va anuntabeneficiarul pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se inscriu in proceseverbale de lucrari si se vor mentiona in prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara,aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii tencuielii respective.

6.5.3. Receptia pe faze de lucrari se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari lafiecare caz in parte: rezistenta mortarului; numarul de straturi aplicat si grosimile respective, aderentala suport si intre straturi cu aceeasi frecventa; planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucatacu bucata); dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe (solbancuri, briie, cornise,etc) bucata cu bucata. Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele seinscriu in registre de procese verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.

6.5.4. Aceste verificări se efectueazăînainteazugrăvelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele seînscriu in registre de procese verbale de lucrări ascunse.

6.5.5. Abaterile admisibile sunt următoarele:ABATERI ADMISE LA LUCRARI DE TENCUIELI

DENUMIREADEFECTULUI

TENCUIALABRUTA

TENCUIALADRISCUITA

TENCUIALAGLETUITA

TENCUIALAFATADE

Umflaturi, ciupituri,impuscaturi, fisuri,lipsuri la glafurileferestrelor, lapervazuri, plinte,obiecte sanitare

maximum una de pina la 4 cm2/la 1 m2

Nu se admit Nu se admit Nu se admit

Zgrunturi mari panala max.5 mm, basici si zgarieturi adanci,formate la driscuire lastratul de acoperire

Maximum doua lam2

Nu se admit Nu se admit Nu se admit

Neregularitati alesuprafetelor verificatecu dreptarul de

Nu se verifica Max.2 neregularitati in orice

Max.2 neregularitatiin orice directie

Max.3 neregularitatin orice directie



2 mlungime

directie,avind adincimea sauinaltimea pina la 2mm

avindadincimea sauinaltimea pina la 1mm

avindadincimea sauinaltimea pina la 3mm

Abateri de la verticala

Maximum admispentru elementulsuport

- La tencuieliinterioare max.1mm/1 m (si max.3mm/totala inaltimeacamerei)- La tencuieliexterioare max.2mm/1 m si max.20mm la toata inaltimeacladirii

Pina la 1 mm/1 m simaximum 2 mm petoata inaltimeaincaperii

Maximum 2 mm/1 msi maximum 20 mmpe toata inaltimeacladirii

Abateri fata deorizontala a tencuielilor tavanelor

Nu se verifica

Maximum 1 mm/1 msi maximum 3 mm dela o latura la alta

Pina la 1 mm/m simaximum 2 mm intr-oincapere

Nu se verifica

Abateri fata deorizontala sauverticala a unorelemente ca intrinduri sau iesinduri, glafuri,pilastri, muchii, briie,cornise, solbancuri,ancadramente

Maximum celeadmise pentruelementul suport

Pina la 1 mm/1 m simaximum 8mm/element

Pina la 1 mm/1 m simaximum 2 mm petoata inaltimea sauungimea

Pina la 2 mm/1 m simaximum 5 mm peinaltimea unui etaj

Abateri fata de razala suprafete curbe

Nu se verifica Pina la 5 mm Pina la 5 mm Pina la 6 mm

7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

7.1. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac una cite una lafiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2. La receptionarea preliminara se efectueaza direct decatre comisie, aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/3 din frecventa precedenta.

7.2. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de catre comisia de receptie,cercetind suprafata tencuita, forma muchiilor, scafelor si profilurilor. Suprafetele netencuite trebuie safie uniforme ca prelucrare, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granulele devar nestins, urme vizibile de reparatii locale. De asemenea, se va controla corespondenta mortarului (cupraf de piatra, gris de marmura, terasit, etc) precum si a modului de prelucrare a fetei vazute cuprevederile din proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli cu glet, buciardate, spituite, etc).

7.3. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor,glafurile ferestrelor, etc., trebuie sa fie vii, sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.

7.4. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, portiuni neacoperite cu mortar laracordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor, etc.

7.5. Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte portiuni de prelucrare, culoare sinuante neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi, etc.

7.6. Solbancurile si diferitele profiluri trebuie sa aiba pantele spre exterior, precum si oexecutie corecta a lacrimarului.



7.7. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prinasezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala.

7.8. Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor si a muchiilor, se va face cudreptarul, bolobocul si cu firul cu plumb. Abaterile nu trebuie sa depaseasca pe cele admisibile.

7.9. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite si se vaaprecia prin plimbarea pe suprafetele respective.

7.10. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie la zonele respectivesau prin sondaje speciale, care se face in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectultencuielilor prin reparatii ulterioare.

7.11. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica in general numai princiocanirea cu un ciocan de lemn: un sunet “gol” arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a sereface intreaga suprafata dezlipita, in cazuri speciale aderenta la suport a tencuielilor se va face si prinextrageri de carote din tencuiala.

7.12. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remedieresau refacere.

7.13. Receptia lucrarilor se va face numai dupa uscarea completa a straturilor de pasta.




Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de aplicarea prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca

9. MASURATOARE SI DECONTARE

9.1. Tencuielile se vor plati la metru patrat de tencuiala si mortarele la metru cub conformplanselor si listelor de cantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.




LUCRĂRI DE ZUGRAVELI, VOPSITORII

1. GENERALITATI1.1. Prevederile prezentului capitol se refera la lucrarile de zugraveli si vopsitorii

interioare.

2. STANDARDE SI NORME DE REFERINTA C3 - 76 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si

vopsitorii.

3. MOSTRE SI TESTARI3.1. Materialele prevazute in proiectul tehnic si cele puse in opera vor avea

caracteristiciletehnice conform standardelor si normelor specificate in prezentul caiet de sarcini la pct.4.

3.2. Conducatorul tehnic al lucrarii va verifica daca materialele au fost livrate cu certificatde calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului.

3.3. Inlocuirea de materiale nu este permisa decit cu acordul scris al investitorului siproiectantului.

4. MATERIALE



4.1.Vopsele lavabile de interior si exterior4.2. Materiale utilizate la executarea vopsitoriilor:

a) Materiale pentru vopsitorii pe baza de ulei:- benzina de extractie - STAS 45-86;- diluant 104 pentru produse pe baza de ulei, STAS 3124-75;- grund pentru astupat porii STAS 5192-79;- chituri pe baza de ulei STAS 6592-80;- vopsele, lacuri si emailuri pe baza de ulei NI 90-61 si anexe;- grund anticoroziv pe baza de minium de plumb 351-6, N.I. 90-61;- diluant pentru chit de cutit pe baza de ulei D 001-3, conform caietului de sarcini

Policolor-Bucuresti;b) Materiale auxiliare pentru vopsitorii:- hirtie pentru slefuire uscata SR 1581-94;- pinza pentru slefuire uscata STAS 1582-61;- corpuri abrazive cu liant ceramic STAS 4593-68;- lichid de lustruit, STAS 5190-75;- decapant D 002-10, NI 1708-61;- apa de lustruit Novolin Super D 002-31, N.I.2062-62

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, PENTRU MATERIALE SIPRODUSE5.1. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se va face in depozite inchise sau

acoperite siferite de umezeala.Ipsosul livrat in saci de hartie se transporta in vagoane inchise.

5.2. Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii livrate in bidoane de tabla, cu capacitate de0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie de P.V.C. cu saci de polietilena la interior cucapacitatea de 50 kg, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si ferite de inghet;

5.3. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Serecomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7 grade C si + 20 grade C.

5.4. In timpul depozitarii se va urmari ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evitascurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.

5.5. Vopselele lavabile se livreaza in galeti de 5-20kg.

6 EXECUTIA LUCRARILOR6.1. OPERATII PREGATITOARE6.1.1. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de

tencuieli,glet, placaje, instalatii sanitare, electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate.De asemenea vor fi terminate pardoselile reci ,exclusiv lustruirea.6.1.2. Tamplaria metalica trebuie sa fie montate definitiv, accesoriile metalice la

timplarietrebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata, cu exceptia drucarelor si asildurilor care se vor fixa dupa vopsirea timplariei.

6.1.3. La lucrarile de vopsire, aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminareacompleta a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor de pardoseli, raschetarea, curatirea,lustruirea, luandu-se masuri de protejare contra murdaririi imbracamintii pardoselilor.

6.1.4. Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var trebuie sa fie plane si netede, faradesprinderi sau fisuri, varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14 zile.

6.1.5. Toate fisurile, neregularitatile, etc. se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau sespacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituireadefectelor izolate, se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume). Pasta se realizeaza prinpresararea ipsosului in apa, dupa care se omogenizeaza prin amestecarea rapida (in intervalul demaximum 1 minut de la presarare). Pasta se va



prepara in cantitati care sa poate fi folosite inainte desfarsitul prizei ipsosului (cca 6 minute).

Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos-var, in proportie de 1parte ipsos si 1 parte lapte de var.

Compozitia se va prepara in cantitate care sa poata fi folosita in cel mult 20 minute de lapreparare.

6.1.6. Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit (in cazulperetilor incepind de la partea superioara spre partea inferioara), dupa care se curata de praf cu periisau bidinele curate si uscate.

6.1.7. In cazul cand pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de alchidal, nitroceluloza saualte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie sa fiede maximum 8%.

6.1.8. Tamplaria verificata de catre tamplar in privinta bunei executii si functionari sireparata, este luata in primire de vopsitor.

Vopsitorul verifica si cerceteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuieleingropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate, etc.

6.1.9. Accesoriile metalice ale taplariei care nu sint nichelate sau lacuite din fabricatie, vor figrunduite cu grund anticoroziv si vopsite cu vopsele de ulei sau cu un email.

6.1.10. Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar,vopsea veche, noroi, gheata, zapada, etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu perii de sirma,spacluri de otel, razuitoare, dalti, piatra abraziva sau prin salbare sau ardere cu flacara. Petele degrasimi se sterg cu tampoane muiate in solventi (white spirt, terbentina, benzina usoara). Se interzicefolosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot inlesni coroziunea metalului.

6.1.16. Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticorozivcorespunzator vopselei care se aplica.

6.1.17. Zugravelile lavabile de interior se vor executa in 3 straturi pe suport de glet de ipsos.

6.2. CONDITII CLIMATICE6.2.1. Zugravelile si vopsitoriile se vor executa numai la o temperatura a aerului, in

mediulambiant de cel putin + 5º C, in cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. Acest regim se vamentine tot timpul executarii lucrarilor si cel putin inca 8 ore pentru zugraveli si 15 zile pentruvopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executarea lor.

6.2.2. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore dela incetarea ploii (in conditii de temperatura care sa permita uscarea suprafetelor. De asemenea, se vaevita lucrul la fatade in orele de insorire maxima, sau vint puternic, pentru a evita uscarea acceleratasi craparea peliculelor.

6.2.3. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetelesuport au atins umiditatea de regim (suprafetele de zidarie tencuita 3% si suprafetele gletuite 8%).

Aceasta se obtine in conditii obisnuite (umiditate relativa a aerului de 60% si temperatura + 18...20grade C) dupa cca 30 zile de la executarea mortarelor, si dupa circa 2 saptamini de la executareagletului.

Umiditatea se verifica cu aparatul electric tip “Hygromette” bazat pe principiul variatieirezistivitatii electrice a materialelor, functie de umiditatea lor, sau cu un alt aparat similar .

In cazul cind pe santier nu se gasesc aparatele indicate se poate verifica daca stratul suportde mortar sau beton s-a uscat suficient prin urmatoarea metoda: cu ajutorul unei pensule curate seaplica pe o portiune mica (cca 2 x 5 cm) din suprafata suport o



solutie de fenolftaleina in alcool, inconcentratie de 1%; daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suportare o umiditate mai mare de 3%.

6.2.4. Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafetele care se vopsesc nutrebuie sa fie mai mare de 6 grade C, pentru a evita condensarea vaporilor.

6.3. DESCRIEREA LUCRARILOR6.3.1. Prepararea compozitiilor de zugraveli cu lapte de var.Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta stins, prin diluarea pastei

de varcu apa in proportie de 1 parte var la 1,5 parti apa (volume) si amestecarea pina la perfectaomogenizare. In caz ca nu exista pe santier var gata preparat, laptele de var se poate prepara dinbulgari (2...2,5 parti apa la 1 parte var bulgari - in volume). Nu se va face prepararea in recipiente(butoaie, galeti) din tabla neagra, deoarece ruginesc si schimba culoarea laptelui de var.

Varul pasta poate fi folosit la zugraveli dupa 3-5 zile de la preparare.Laptelui de var I se adauga, amestecind continuu, pina la omogenizare, grasimi (ulei

de in,de rapita sau de floarea soarelui) in proportie de 1...2% (in volume).Se poate folosi si seu topit tehnic, in aceeasi proportie care insa se va incalzi pina la

topire sise va amesteca numai in cazul prepararii laptelui de var bulgari si anume inainte de racireaamestecului.

In cazul unor zugraveli colorate se adauga pigmenti in praf, pina la nuanta dorita. Laptelede var strecurat se amesteca cu colorantul muiat in apa cu 24 ore inainte de strecurare. Este necesarca, compozitiile colorate sa se prepare in cantitati suficiente pentru zugravirea cel putin a uneiincaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior) pentru a se evita variatiile de nuanta in cadrulaceluiasi cimp vizibil.

Inainte de intrebuintare, compozitia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2) cutesatura din sirma de alama, pentru retinerea atiti a impuritatilor cit si a particulelor de var nestins saude pigment.

La locul de munca, compozitia de zugraveala se transporta si se pastreaza in galeti de tablazincata.

6.3.2. Aplicarea zugraveliiSpoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se

executa in doua - trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura intresuprafata pregatita si zugraveala); el creeaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorbtiesi culoare.

Aplicarea primului strat se va face imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare, cel multdupa 2...4 ore, in caz contrar, stergerea de praf se va efectua din nou inainte de aplicarea primuluistrat de zugraveala.

La zugravirea peretilor se delimiteaza de la inceput suprafetele care trebuie sa fie zugravitediferit, prin trasarea unor linii subtiri intre suprafetele respective (de exemplu intre tavan si pereti).

Zona imediat invecinata liniei de demarcatie se zugraveste cu o pensula.Zugraveala se aplica prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura o mai

bunaaderenta de suport, primul strat de zugraveala se poate aplica cu bidineaua. Se admite si aplicareamanuala cu bidineaua a tuturor straturilor, zugraveli numai pe suprafete mici.

In cazul zugravirii manuale, intinderea straturilor se va face purtindu-se bidineaua pedirectii perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe directia luminii (spre fereastra) iar lapereti in sens orizontal. In timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.

Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celui precedent.Zugravirea manuala se va face concomitent de catre doi zugravi, unul executind



zugravirea partii superioare a peretelui de pe scara dubla, iar celalalt zugravind de pe pardosealapartea inferioara a peretelui, pentru a se evita aparitia de dungi la locul de imbinare.

In cazul unor incaperi in care se executa lambriuri in vopsea de ulei (bai, bucatarii,spalatorii, sali de clase, etc), se zugraveste mai intii partea superioara a peretelui impreuna cutavanul, iar apoi se executa lambriul in ulei. Limita de demarcatie se trage cu culoare de apa, asa cums-a indicat mai sus.

La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:a) cu actiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu

compozitia de zugraveala este necesara intreruperea lucrului;b) cu actiune continua la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa

aparatului printr-un furtun dintr-un vas (recipient) alimentat continuu.Aparatul cu actiune discontinua folosit curent este aparatul tip “Colimax”.Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatii

pregatitoare:a) se umple rezervorul cu compozitia de zugraveala, asezindu-se pe gura rezervorului

o sitapentru strecurarea ei;b) se ridica presiunea in rezervor prin pompare manuala, pina la 3...5 atm.c) se deschide robinetul si se regleaza jetul;d) se verifica manometrul si legatura furtunului la rezervorul si la tija duzei.

Ca aparat de pulverizat cu actiune continua se poate folosi aparatul electric de zugravit(AEZ-1) cu compozitia de zugraveala, strecurata in prealabil, se alimenteaza continuu un recipient(galeata) separat pe masura consumului, de unde este absorbita prin furtun in rezervorul de presiunesi respinsa prin furtunul de refulare in pulverizator.

Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatii pregatitoare:

a) se prepara compozitia de zugraveala cu o astfel de consistenta incit sa se asigure

b) posibilitatea de a fi pulverizata si se strecoara prin sita;c) se umple recipientul de alimentare continua si se introduce furtunul de absorbtie

in acestrecipient;d) se actioneaza pompa cu membrana pina la presiunea de 5...6 at si se deschide

robinetulpulverizatorului;e) se verifica buna functionare a aparatului (manometrul, legatura furtunului de

absorbtie cuaparatul, legatura furtunului de refulare cu duza si cu pulverizatorul, starea de functionare a pompeisi a pulverizatorului, etc.);

f) se regleaza jetul.La aparatul electric de zugravit, inainte de punerea in functiune se va face legatura

acestuiacu pamintul.Pentru executarea zugravelii cu aparatele de pulverizat se procedeaza in felul

urmator:a) se ridica presiunea in pompa pina la cea de lucru, se deschide robinetul de la

pulverizatorsi se incepe stropitul;b) jetul sub care compozitia de zugraveala iese din duza pulverizatorului trebuie sa

fie custropii fini si in unghi drept fata de suprafata care se finiseaza, iar duza sa se afle la o distanta desuprafata de 0,75...1,0 m, astfel incit compozitia care se pulverizeaza sa nu cada pe jos sa nuricoseze;

c) pentru aplicare uniforma a compozitiei de zugraveala, se executa cu duza pulverizatoruluimiscari in spirala;

d) fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent;Dupa terminarea lucrului se va spala aparatul atit in interior cit si in exterior precum

sifurtunul si pulverizatorul, prin introducerea unei cantitati de apa in interiorul aparatului, creindu-sedin nou presiunea.



La zugravirea fatadelor, pentru a se impiedica uscarea brusca si cojirea zugravelilor, seevita aplicarea acestora pe soare puternic, aplicarea se va face in primele ore ale diminetii sau dupaamiaza (in lunile de vara. In cazul cind este necesar sa se lucreze pe timp insorit, suprafata se va uda

6.3.3.Zugravelile lavabile se vor executa in 3 straturi cu trafaletul pe un glet de ipsosprevazut anteriorcu apa in prealabil.

6.3.1. Vopsitorii cu vopsele de uleiVopsitoria de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafete de metal dupa

terminarealucrarilor pregatitoare.Pe glet de ipsos se aplica un grund de imbibare incolor. Timplaria metalica se

furnizeaza pesantier gata finisata. In cazul unor elemente sau metal, care au fost confectionate pe santier, acestease vor grundui pe santier, in functie de natura vopsitoriei ce se executa.

Grundurile se vor aplica intotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o legatura maibuna a vopsitoriei ulterioare cu suprafata suport. Dupa grunduire se executa chituirea defectelorlocale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscata; apoi in cazul unor lucrari decalitate superioara, se executa una sau doua spacluiri complete ale suprafetelor, urmate de slefuiridupa uscare si stergerea prafului rezultat.

Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicarea cu spaclu (chit de cutit).

Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit prin diluare cu un diluant special D001-3, sau cu ulei, sau cu vopsea la culoare.

Diluantul special se adauga la chit pina la obtinerea consistentei de lucru necesara pentruspacluire.

Slefuirile succesive se fac cu hirtie sau pinza de slefuit sau cu piatra de slefuit, cu granulatiidin ce in ce mai mici, pentru diferitele straturi, in functie de rugozitatea suprafetei suport si decalitatea ceruta.

In general se vor aplica 1...2 straturi de spacluiala in grosime de 0,2...0,5 mm, la lucrari decalitate superioara se vor executa 3 spacluiri.

Aplicarea vopselei se face in trei straturi. In cazul finisarii transparente se aplica un stratgrund si 1-2 straturi lac de ulei. Inainte de aplicare, vopseaua se strecoara prin site fine (900ochiuri/cm2) si se potriveste la consistenta necesara de lucru, prin amestecarea cu un diluantcorespunzator cu natura vopselei respective amestecul se face cu 5...10% diluant.

Vopseaua se va aplica intr-un strat uniform fara a se lasa urme mai groase sau mai subtiri devopsea si va fi intinsa pina la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Se recomanda catimplaria detasabila sa fie vopsita in pozitie orizontala. Straturile de vopsea succesive se intind pedirectii perpendiculare, unul fata de celalalt.

Ultimul strat de vopsea se intinde de preferinta astfel:- de sus in jos pe pereti;- in lungul fibrelor pe elemente de lemn;- pe linia de cea mai mare panta (de la coama spre streasina, pe acoperisuri).Dupa aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeste cu pensule speciale

cu parulmoale; dupa uscare, suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit HS 80.Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va netezi cu

pensule moi,dupa cum se indica de catre proiectant.In cazul ca este necesar, dupa fiecare strat de vopsea (cu exceptia ultimului) se

executaslefuiri sau eventual si chituiri-slefuiri intermediare. Chituirea se face cu ulei. Dupa fiecare slefuire sesterge bine praful de pe suprafata, cu pensule moi sau cirpe care nu lasa scame. Slefuirea si aplicareaunui nou strat se face numai dupa minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, dupa uscareaacestuia.

Incaperea unde se vopseste trebuie sa fie lipsita de praf si bine aerisita, insa fara curentiputernici aer.



In cazul incaperilor in care se produc vapori de apa, se recomanda ca suprafetele vopsite sanu se tufuiasca, acestea trebuind sa ramina netede pentru o mai buna intretinere.

Radiatoarele, dupa grunduire cu grund anticoroziv, se vopsesc in 2-3 straturi cu vopselespeciale pentru radiatoare (rezistente la caldura).

Pentru vopsirea radiatoarelor se folosesc pensule de o forma speciala cu coada lunga,pentru a patrunde intre elementele radiatorului.

In cazul in care la terminarea lucrului, in vase ramane vopsea neconsumata, se toarna pesteaceasta putin solvent, pentru a se impiedica formarea unor pojghite tari pina la inceperea lucrarilor devopsire.

In cazul in care se cere executarea unei vopsitorii mate sau semimate, se vor folosi vopseledestinate acestui scop, fara a face diluarea pe santier.

6.4. ABATERI LA TOLERANTE SI VERIFICARILE ACESTORA

A/ PREVEDERI GENERALE6.4.1. Zugravelile şi vopsitoriile fiind lucrari destinate a ramine vizibile, calitatea lor

dinpunct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiect si inconsecinta nu este necesar a se incheia proces verbal de lucrari ascunse.

6.4.2. Certificarea calitatii suportului, pe care se aplica zugravelile si vopsitoriile se va facein cadrul verificarii executarii acestui suport (tencuieli existante, gleturi, elemente de timplarie dinlemn sau metalica, grilaje, balustrade, etc.). Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari dezugraveli, vopsitorii, inainte ca suportul, in intregime sau succesiv pentru fiecare portiune sa fi fostverificat cu atentie de catre seful punctului de lucru privind indeplinirea conditiilor de calitate pentrustratul suport (aspect, umiditate, rezistenta).

6.4.3. Verificarea calitatii zugravelilor se va face numai dupa uscarea lor completa.6.4.4. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli şi vopsitorii, este necesar a se

verificadaca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (de ex.invelitori, streasini,etc) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (de ex.conducte pentruinstalatii, timplarii, etc) precum si ca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suportipentru obiecte sanitare, sau elemente de incalzire, coltare, etc).

6.4.5. Toate materialele pot fi introduse in lucrare numai daca in prealabil s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme casunt corespunzatoare normelor respective si corespund paletarului coloristic dat in proiect.

6.4.6. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei deexecutie, prevazuta in prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei amestecurile indicate inaceleasi prescriptii, precum si aplicarea straturilor succesive necesar a se urmari aplicarea masurilorde protectie impotriva uscarii bruste (de ex.prin vint, insorire) spalarii prin ploaie sau inghetarii, sursede praf sau vapori cu substante chimice.

6.4.7. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se vor face cel putincite una la fiecare incapere. La receptia preliminara se va efectua direct de catre comisie aceleasiverificari dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta.

B/ VERIFICARI PE FAZE DE LUCRARI6.4.8. Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:

a) Corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si cudispozitiile ulterioare.

b) Aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa, ele trebuie sa aiba un ton de culoareuniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau



urme de la pensula saubidinea; urmele de bidinea sint admise numai daca sint vizibile pina la o distanta de cel mult 1 m lasuprafata zugravita; nu se admit corecturi sau retusari locale care distoneaza cu tonul general, chiarla distante mai mici de 1 m, pe suprafete finisate prin stropire trebuie ca stropii sa fie repartizatiuniform, afara de cazul cind prin conditiile speciale ale lucrarii s-a prescris o repartizare neuniforma.6.4.9. Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se va constata prin frecare

usoara cupalma pe perete. O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma.6.4.10. Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul si la nevoie

cu undreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara innadiri si de o latime uniforma pe toata lungimealor. Se admit la un perete cel mult doua devieri izolate, care sa nu se abata de la linia dreapta cu maimult de 2 mm.

C/ VOPSITORII6.4.11. Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intii

daca lavopsitoriile in ulei sau la cele pe baza de polimeri s-a format pelicula rezistenta, fapt ce se constataprin ciocanirea usoara a vopselei cu degetul in mai multe puncte.

6.4.12. Prin examinarea vizuala se va verifica aspectul vopsitoriilor, avindu-se in vedereurmatoarele:

a) Suprafetele vopsite trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasiaspect lucios.Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pina la “perfect curat” adica sa nu prezintestraturi stravezii si nici pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturiori fisuri, care pot genera in viitor desprinderea stratului, aglomerari de pigmenti, beregularitaticauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula, urme de vopsea insuficientfrecata inainte de aplicare, etc.

b) Vopsitoriile executate pe timplarie se vor verifica vizual, buna acoperire cu pelicula devopsea a suprafetelor de lemn sau metalice, bine chituite si slefuite in prealabil, se va controla caaccesoriile metalice vizibile (silduri, drucare, cremoane, oliviere, etc) sa nu fie patate de vopsea.

c) Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele de timplarie vopsite, sau care urmeaza a fi vopsite.

d) Pentru controlarea pregatirii corecte a suprafetelor de timplarie inaintea vopsirii, curatirea, slefuirea, chituirea rosturilor, etc., se vor face verificari prin sondaje in diverse puncte, inlaturindu-se cu grija vopseaua pina la stratul suport.

e) Separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe un acelasi perete precum si cele dintre zugraveala peretilor si tavane trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii, etc.Verificarearectiliniaritatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cit

mai mare, la aceastaverificare trebuie ca pe un intreg perete sa nu existe mai mult de doua devieri izolate si care sa nu seabata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.

6.4.13. Calitatea lucrarilor de vopsire executate pe piesele metalice se va verifica in acelasimod ca la celelalte lucrari de vopsitorie, prevazute in prezentul capitol.

8/ MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII8.1. Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative :


Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora-300, aprobate cu ord.MLPTL nr.20/N/1994 ; Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice

deaplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca

9/ MASURAREA SI DECONTAREA



9.1. Zugravelile, vopsitoriile, se vor plati la metru patrat conform planselor si listelor decantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.


LUCRĂRI DE PARDOSELI CALDE

1. GENERALITĂŢI1.1. Prevederile prezentului capitol se referă la toate lucrările de pardoseli calde,

executate înclădiri de orice tip.1.2. In cazul pardoselilor speciale prevederile prezentului capitol trebuiesc

completate cuprescripţii tehnice specifice şi în condiţii tehnice speciale, predate de proiectant.

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ2.1. Parchet laminat2.2. GP037-98 - Normativ privind proiectarea, executarea si asigurareacalitatii

pardoselilor la cladiri civile.2.3. Legea 319/2006- -Legea securitatii si sanatatii in munca.

3. MOSTRE ŞI TESTĂRI 3.1. Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la

dispozitia proiectantului spre aprobare mostre:3.2. Materialele prevăzute în proiectul tehnic şi cele puse în operă, vor avea

caracteristicileconform standardelor şi normelor tehnice de ramură ale unităţilor producătoare.



3.3. Verificarea materialelor aduse pe şantier se efectuează de către conducătorul tehnic allucrării şi se referă la dimensiunile şi calitatea materialelor prevăzute în documentaţia de execuţie.

3.4. Materialele nu vor fi puse în operă dacă nu sunt însoţite de certificatele de calitate.

3.5. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se efectuează conform instrucţiunilor în vigoare, şise referă la corespondenţa cu tipurile şi dimensiunile din proiect, la condiţiile de calitate şi încadrareîn abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz în parte şi precizate în cataloagele de detalii tip sauîn desenele de execuţie.

3.6. Inainte de comandarea si livrarea parchetului laminat se vor pune la dispozitiaproiectantului spre aprobare minim doua mostre de finisaj in culoari deschise; Avand in vedere faptulca pardoselile din parchet laminat sunt montate in spatii colective intens circulate, acestease vor incadra in criteriul de performanta maxim, U3 (conf. GP037/98 ).

4. MATERIALE ŞI PRODUSE4.1. Materialele utilizate la executarea pardoselilor cu îmbrăcămintea alcătuită din

parchet dinlemn, masiv cu lambă şi uluc, din fag, stejar sau cer, trebuie să corespundă prevederilor dinurmătoarele standarde de stat şi norme tehnice de ramură.

a) parchet din lemn masiv pentru pardoseli din fag, stejar sau cer, conform STAS 228/1-78;

b) plăci din fibroten;c) plăci din fibre de lemn moi, poroase, bituminate şi antiseptizate (tip BA)

conform STAS 7848-78;d) poliacetat de vinil, dispersie apoasă (Aracet) sortul D 50, conform STAS

7058-80, sau crilorom DC 1183 Râşnov.e) cuie din sârmă de oţel (pentru bătut parchetul, pervazurile) conform STAS

2111-81;f) nisip (sortul 0...3 mm, pentru stratul de egalizare) conform STAS 1667-76;g) ipsos pentru construcţii, conform STAS 545/1-80;h) ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25, conform STAS 1500-78;i) agregate naturale (nisip, pietriş, balast, piatră spartă) conform STAS 1667-76;j) ceară pentru parchet "Victoria" conform N.I.I. 1564-69;k) White spirt rafinat, conform STAS 44-67.l) Parchet laminat

4.2. Materialele utilizate la executarea şapei suport "GIF" din ipsos, pentru pardoseli, trebuiesă corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat:

a) ipsos pentru construcţii, conform STAS 545/1-80;b) ciment Pa 35, ciment M 30, sau ciment F 25, conform STAS 1300 - 78;c) nisip (sortul 0...3 mm) conform STAS 1667 - 76;d) cenuşă de centrale termoelectrice, conform STAS 8819/1-80;e) disan (pulbere) - aditiv plastifiant mixt pentru betoane conform STAS 8625-

70;f) apa conform STAS 790-73;g) smoală de huilă, tip B, conform STAS 3360-69;h) ulei de antracen;i) toluen, conform STAS 62-71;

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE5.1. Transportul pieselor de parchet, a frizurilor de perete şi pervazurilor se va face

numai învehicule curate şi acoperite.



Piesele de parchet, frizurile de perete şi pervazurile ambalate în pachete şi respectiv legături,se vor depozita în stive în încăperi închise (pentru a asigura temperatura constantă) pardosite culemn, ferite de umezeală şi de razele soarelui.

Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate şi dimensiuni.Depozitarea parchetului în subsoluri este interzisă.5.2. Pavele din lemn masiv se vor transporta în vrac în mijloace de transport curate

şiacoperite.Dacă în acelaşi mijloc de transport sunt aduse pavele de diferite forme şi tipuri,

acestea se voraşeza astfel încât să nu se amestece între ele.Pavelele din lemn masiv se vor depozita în stive, ferite de umezeală şi soare,

sortate pe specii,tipuri şi înălţimi.5.3. Transportul plăcilor din fibre de lemn moi (poroase), bituminate şi antiseptizate

(tip BA),se va face cu mijloace de transport curate şi uscate, plăcile fiind protejate împotriva intemperiilor.

Se recomandă ca pe timpul transportului plăcile să fie aşezate orizontal, în stive, pesortimente.

Plăcile din fibre de lemn moi (poroase), bituminate şi antiseptizate (tip BA) se vor depozita înîncăperi închise şi uscate, aşezate în stive, funcţie de grosime, format şi calitate; stivuirea se va face înpoziţie orizontală şi platforme plane.

5.4. Disanul - aditivul plastifiant mixt pentru betoane se depozitează în încăperi închise, feritde umezeală.

Stivuirea sacilor în depozite şi în mijloace de transport se va face astfel încât să se eviterăsturnarea şi distrugerea ambalajului.

5.5. Depozitarea ambalajelor (butoaie, bidoane metalice) cu toluen se va face în magaziiaerisite sau sub şoproane, ferite de acţiunea razelor solare.

5.6. Transportul sulurilor de PE se va face cu mijloace obişnuite de transport acoperite,uscate, curate şi închise, sulurile fiind aşezate în poziţie verticală.

Depozitarea se va face în locuri uscate şi acoperite, la temperaturi cuprinse între + 50C şi +400C, ferite de acţiunea luminii solare directe.

Sulurile se vor depozita aşezate în poziţie verticală, iar ambalajele cu placi se vor depozitasuprapus pe verticală, în stive de maximum 5 ambalaje.

5.7. Transportul colacilor de profil pervaz din PVC se va face cu mijloace de transportînchise (acoperite). Pentru transport, colacii se vor aşeza orizontal, în stive de maximum 5 colaci.

Depozitarea profilului pervaz din PVC se va face prin aşezarea colacilor orizontali, în stive demaximum 5 colaci, în încăperi cu temperatura cuprinsă între + 50C şi +400C

5.8. Transportul pervazurilor profilate din lemn se va face numai în vehicule curate şiacoperite.

Pervazurile ambalate în legături se vor depozita în încăperi închise (pentru a asiguratemperatura constantă), ferite de umezeală şi de razele solare.

5.9. Transportul bidoanelor cu adeziv şi diluant se va face cu respectarea dispoziţiilor învigoare privind transportul materialelor inflamabile.

Bidoanele cu adeziv şi diluant se vor depozita în încăperi special amenajate pentru produseinflamabile, ferite de orice posibilitate de explozie, respectându-se dispoziţiile privind paza contraincendiilor.

Temperatura acestor încăperi va fi cuprinsă între + 150C şi + 200C, pentru Prenadez 300.

5.10. Transportul plăcilor din fibre de lemn moi, poroase se va face cu mijloace de transportcurate şi uscate, plăcile fiind protejate împotriva intemperiilor.

Se recomandă ca pe timpul transportului plăcile să fie aşezate orizontal, în stive, pesortimente.



Plăcile din fibre de lemn moi (poroase) se vor depozita în încăperi închise şi uscate, aşezate înstive, funcţie de grosime, format şi calitate; stivuirea se va face în poziţia orizontală pe platformeplane.

6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR6.1. Operaţii pregătitoarePeste infrastructura pardoselii se va executa un strat suport de beton simplu de

80...100 mm,cu marca de cel puţin B 50.Stratul suport din mortar de ciment sau stratul de egalizare din nisip uscat trebuie

săacopere toate denivelările planşeului şi eventualele conducte existente la suprafaţa acestuia.Suprafeţele acestor straturi trebuie să fie plane.

Executarea şapei de egalizare ca strat suportStratul suport va fi constituit dintr-o şapă de egalizare aplicată direct pe suprafaţa

respectivă.Această şapă de egalizare care se va executa după ce tencuielile interioare au fost

terminate,se va realiza dintr-un mortar de ciment marca 100, având consistenţa de 5 cm sau din şapa suport"GIF" din ipsos, pentru pardoseli.

Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaţa pe care se aplică va fi binecurăţată şi udată.

Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0...7 mm se va întinde pe suprafaţa respectivă şi se vanivela cu dreptarul tras pe fâşii de ghidaj din mortar de ciment sau pe şipci de ghidaj, fixate înprealabil la nivel.

Stratul suport trebuie să fie aderent la suprafaţa pe care este aplicat; la ciocănireauşoară cu ciocanul de zidar, trebuie să prezinte un sunet plin.

Condiţiile de finisare a suprafeţei şapei de egalizare sunt următoarele:- suprafaţa trebuie să fie planăşi netedă (fără asperităţi, bavuri, granule rămase în

relief sauadâncituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult două unde cu săgeata maximă de 1 mm;

- diblurile, pentru prinderea pervazurilor, trebuie să fie bine încastrate în şapă, în numărul şipoziţiile stabilite prin proiect.Atunci când suprafaţa dalei flotante sau a şapei de egalizare din mortar de ciment

nueste netedă, se va aplica un strat de tinci de 2...3 mm grosime, din mortar de ciment 1 : 3 cu nisip0...1 mm, care se va drişcui fin cu drişca de lemn şi apoi se va netezi cu cea metalică, astfel ca să seobţină o suprafaţă plană. Tinciul se va aplica pe dala din beton sau pe şapa de egalizare din mortar deciment, atunci când aceasta s-a întărit suficient "tras", rămânându-i totuşi o umiditate care să asigureaderenţa stratului de tinci.

In timpul executării lucrărilor de instalaţii, zugrăveli sau a altor lucrări de finisaj, sevor lua măsuri pentru protejarea dalei flotante sau a şapei de egalizare din mortar de ciment, spre anu fi deteriorate sau murdărite cu humă, vopsea, etc. care ar împiedica aderenţa gletului sauadezivului pe suprafaţa stratului suport.

De asemenea, se vor lua măsuri pentru protejarea dalei flotante sau a şapei deegalizare din mortar de ciment de acţiunea următoarelor substanţe agresive care le pot ataca şidistruge:

- acizi minerali şi organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic,acid formic, etc).

- alcalii şi leşii;- produşi petrolieri (uleiuri minerale, motorină, petrol lampant, păcură, etc);- produse zaharoase;- săruri (sulfaţi, clorură de sodiu concentrată - saramură, etc);- substanţe oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromaţi, cromaţi, azotaţi,

azotiţi, etc);- uleiuri vegetale.6.2. Descrierea lucrărilor



Stadiul lucrărilor pe şantier în momentul începerii lucrărilor de executare aîmbrăcăminţilor de parchet laminat sau din lemn masiv, cu lambă şi uluc, din fag, stejar sau cer,trebuie să fie următorul:

- lucrările de instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire, vor fi terminate şi probate;- tencuielile, inclusiv reparaţiile după lucrările de instalaţii, vor fi terminate şi vor

avea un gradde umiditate mai mic de 5%;- zugrăvelile şi vopsitoria, precum şi toate finisajele pereţilor cu care se

racordeazăîmbrăcămintea din parchet, vor fi terminate.- porţiunile de mozaic care se vor afla în contact cu parchetul (pragurile) vor fi

turnate şifrecate;- geamurile la ferestre şi la uşile de balcoane vor fi montate.In încăperile în care se execută îmbrăcămintea din parchet se va asigura următorul

climat interior:- temperatura, minimum + 50C;- umiditatea relativă a aerului, maximum 65%;Acest regim se va menţine şi după terminarea lucrărilor, până la darea în folosinţă a

încăperilor.Stratul suport din beton de pardoseală, mortar de ciment sau planşeul de beton

armatpe care se va lipi parchetul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) umiditatea, maximum 3%;b) starea suprafeţei trebuie să fie:- plană şi orizontală (se admit săgeţi de maximum 4 mm sub dreptarul de 2 m

lungime şi demaximum 1 mm sub rigla de 0,20 m);- rezistenţa (la zgârierea cu un cui să nu rămână urme mai adânci de 1 mm);- netedă (fin drişcuită, dar nu sclivisită);- să nu prezinte defecţiuni ca: fisuri, crăpături, găuri, părţi ieşite în relief (eventuale

crăpăturivor fi curăţate, iar părţile care se pot disloca vor fi îndepărtate; după aceea, defecţiunile vor fireparate prin chituire cu chit pe bază de poliacetat de vinil, dispersie apoasă;

- aracet, sort D 50 sau Crilorom BC 1183, preparat din 1 parte adeziv, 2 părţi ciment, 4 părţinisip 0...1 mm, în volume; părţile ieşite în relief se vor nivela cu piatră abrazivă);

Şapa suport autonivelenta, pentru pardoseli, pe care se va monta parchetul laminat saudin lemn masiv, cu lambă şi uluc, din fag, stejar sau cer, trebuie să fie perfect plana .

Montarea parchetului laminat cu lambă şi uluc se va face prin fixare pe suprafaţaunei şape suport autonivelante, conform indicatiilor producatorului. Sub parchetul laminat se vaprevedea o folie de PE pentru preluarea micilor imperfectiuni de planeitate, conform indicatiilorproducatorului.

Inainte de începerea montării, suprafaţa suportului se va curăţa de praf cu o mătură cupăr moale, pentru a se creea astfel condiţiile necesare unei bune aderenţe a parchetului cu stratulsuport.

Piesele de parchet se vor sorta după fibră şi culoare pentru unul sau două rânduricomplete.

Păstrarea în cameră a parchetului laminat: este recomandat ca parchetul laminat sa fie tinuttimp de 48 de ore în camera în care va fi instalat, înainte de a-l instala. Acest lucru va asiguraajustarea parchetului la umiditatea camerei, în scopul prevenirii dilatării ulterioare sau a umflării dupăinstalare.

Efectuarea unui studiu al suprafeţei: Trebuie verificata cu ajutorul unei rigle dacă podeauaeste dreaptă sau dacă are umflături. Dacă există denivelări mai adânci de 3 mm între podea şi riglă, seumplu aceste găuri cu material izolant şi se niveleaza suprafaţa.Instalarea suportului: Pentru a începe instalarea, se întinde o bucată de nailon având aceeaşisuprafaţă ca pardoseala şi apoi se deruleaza suportul peste nailon pentru a proteja parchetul laminatde umiditatea de dedesubt. Acest suport va ajuta la umplerea



adânciturilor mai mici de 3 mm (defecteminime ale suprafeţei) şi la fixarea adecvată a parchetului.

Prinderea primei plăci: Se plaseaza distanţierele de-a lungul pereţilor camerei astfel încât sărămână un anumit spaţiu între perete şi podeaua de lemn, pentru a permite extinderea ulterioară carepoate fi cauzată de umiditate. Distanţierele distanţează placa cu 1,5 cm de perete. Sunt suficientedouă distanţiere pentru o placă de parchet. După punerea distanţierelor, se pune prima placă deparchet, cu canelura înspre perete.

Măsurarea proiecţiei peretelui: în cazul în care peretele este curbat, se pune placa astfel încâtsă nu rămână spaţiu între perete şi placă. Cu ajutorul distanţierului, se deseneaza o linie până lacapătul plăcii, pentru a contura curba peretelui (proiecţia) pe placă. Apoi, se decupeaza zonadesenată cu un ferăstrău pentru a se potrivi cu curba peretelui.

Sfârşitul primului rând şi adăugarea plăcilor: se cupleaza placa următoare de primul rând,astfel încât limba şi canelura să se suprapună. Este foarte important să se puna o bucată mică deplacă (aproximativ 10 cm) alături de intersecţia a două plăci, pentru a preveni alunecarea plăcilorînainte de îmbinare.

Îmbinarea plăcilor: După plasarea capetelor primei şi al celei de a doua plăci, se prinde primaplacă de a doua şi se îmbina plăcile la capete, lovind marginea cu ajutorul unei pene pentru parchet şial unui ciocan.

Măsurarea ultimei plăci a primului rând: Când se ajunge la ultima placă a primului rând, semăsoara lungimea plăcii care trebuie plasată între perete şi ultima placă. Pentru aceasta, se plaseaza oplacă întreagă alături de primul rând, cu limba înspre perete, lăsând un spaţiu de 4mm între primulrând şi placă. Apoi, se deseneaza pe placă cu ajutorul unui echer pentru a putea tăia bucata care sepotriveşte între perete şi ultima placă.

Tăierea plăcii măsurate: După efectuarea măsurătorilor, se taie placa măsurată cu ajutorulunui ferăstrău electric (Nu se recomandă utilizarea unui fierăstrău cu capăt gros)

Prinderea plăcii tăiate: după plasarea plăcii taiate de la sfârşitul rândului, în spaţiul măsurat,se pune partea adecvată a croşetei pe marginea peretelui. Apoi, se loveste partea dinţată a plăciiînspre partea opusă a peretelui, pentru a îmbina plăcile.

Aplicarea adezivului pe prima placă: după terminarea primului rând, se poate începe aplicareaunui strat subţire de adeziv pe locul în care prima placă se va îmbina cu a doua placă. Adezivulaplicat poate împiedica înfiltrarea apei în podea în cazul în care este vărsată pe parchet sau dacăparchetul este curăţat cu o cârpă udă.

Punerea celei de a doua plăci: se lipeste a doua placă de prima, ţinând-o cu ambele mâini, şi serepeta procesul pentru instalarea celorlalte plăci, până la acoperirea întregii suprafeţe!

Parchetul, se va lustrui imediat cu ceară de parchet dizolvată în white-spirt sauconform indicatiilor furnizorului..

6.3. Abateri, toleranţe şi verificările acestoraPe parcursul executării lucrărilor, se verifică în mod special (de către şeful punctului

delucru) respectarea următoarelor condiţii:a) identitatea cu proiectul a materialului şi modelului prevăzut pentru îmbrăcămintea

depardoseală din parchet;b) umiditatea nisipului folosit ca strat de egalizare să nu depăşească 3%;c) stratul suport să îndeplinească condiţiile prevăzute la pct. 6.3.3.; 6.3.4. şi 6.3.5. care

suntnecesare pentru realizarea unei îmbrăcăminţi de parchet corespunzătoare din punct de vedere alplanităţii, orizontalităţii, etc; la recepţia pardoselii executate, defectele stratului suport nu vor putea fiinvocate ca motiv pentru o calitate necorespunzătoare a îmbrăcăminţii de parchet.Calitatea execuţiei pardoselilor se va constata prin verificarea condiţiilor de calitate

pecare trebuie să le îndeplinească suprafeţele îmbrăcăminţilor din parchet laminat sau din lemn masiv,cu lambă şi uluc sau din pavele din lemn masiv şi anume:



- aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţele vertcale;

- plantatea şi orizontalitatea;- pantele, dacă sunt prevăzute în proiect;- montarea, la acelaşi nivel, a pieselor de parchet alăturate;- mărimea rosturilor;- aderenţa la stratul suport;Dacă este necesar, se va face şi o verificare în adâncime prin sondaj de control al

celorlalteelemente ale pardoselii.Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier

pentruremediere sau refacere.

7. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI7.1. La recepţia preliminară a obiectului se vor efectua:

examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;

verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin la 1/5 din încăperi, dar minimum overificare la fiecare 200 m2; pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe sevor efectua cu frecvenţa minimă de 1/4 din aceea prescrisă pentru încheierea fazelor de lucrări.


L319/2006-Legea securitatii si sanatatii inmunca ; HG 1425/2006-Norme metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii

inmunca nr.319/2006 ; HG 300/2006-Privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere

temporaresau mobile; Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la foc

P118/99; Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor

deconstructii si instalatii aferente acestora-C300, aprobate cu ord.MLPTL nr.20/N/1994.

9. MĂSURĂTOARE ŞI DECONTARE9.1. Pardoselile calde se vor plăti la metru pătrat respectiv metru liniar plintele,

conformtabloului de finisaje şi listelor de cantităţi de lucrări din proiect.




LUCRĂRI DE PARDOSELI RECI

1. GENERALITATI1.1. Prevederile prezentului capitol se refera la lucrarile de pardoseli (gresie).

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 2560/l-75. Pardoseli din piatra artificiala nearsa Conditii tehnice de calitate STAS 2560/2-75. Pardoseli din piatra artificiala arsa.Conditii tehnice de calitate STAS 256o/3-76. Pardoseli din piatra artificiala arsa si nearsa -Reguli si metode de

verificare. GP037-98.- Normativ privind proiectarea executia si asigurarea calitatii pardoselilor

la cladirile civile .

3. MOSTRE SI TESTARI3.1. Materialele prevazute in proiectul tehnic si cele puse in opere, vor avea

caracteristicileconform standardelor si normelor tehnice de ramura ale unitatilor producatoare.

3.4. Inainte de comandarea si livrarea gresiei se vor pune la dispozitia proiectantului spre aprobare minim doua mostre de gresie si chit in culorile specificate. Avand in vedere



faptul ca aceste pardoseli sunt montate in spatii colective intens circulate, acestea se vor incadra in criteriul de performanta maxim, U4 (conf. GP037/98 ).

4. MATERIALE SI PRODUSE4.1. Materilae utilizate la executarea pardoselilor trebuie sa corespunda prevederilor

dinurmatoarele standarde de stat si norme tehnice de ramura.a) placi din gresie ceramica, conform STAS 5939 - 80;b) ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25, conform STAS 1500--78;c) cimenturi portland albe si colorate,conform STAS 7055-80;d) agregate naturale, nisip, conform STAS 1667 -76;e) acid clorhidric tehnic, conform STAS 339 - 76;f) white-spirt rafinat, tip C, conform STAS 44 - 67;g) corpuri abrazive - Piatra cilindrica plana conform STAS 601/1-75;h) apa, conform STAS 790-73;

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE PENTRU MATERIALE SI PRODUSE5.1. La sosirea pe santier se va verifica daca materialele au fost transportate si

ambalatecorespunzator, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din STAS sau NTR in vigoare.Astfel:

o Agregatele se vor transporta fara masuri speciale, cu orice mijloace de transport (vagoane, autobasculante etc.) depozitindu-se separat pe sortimente, care vor fi asezate in locuri uscate, asigurindu-se scurgerea apelor provenite din intemperii, de asemenea se va evita murdarirea loc cu uleiuri, motorina, precum si amestecarea cu pamint.

o Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii si de amestecul cu materii straine, atit in timpul transportului cit si in timpul depozitarii.Depozitarea cimentului se va face pe sorturi.5.2. Placile din gresie ceramica se vor ambala in cutii de carton, stelaje de lemn a

caror masa nuva depasi 40 kg. sau alte ambalaje adecvate. La ambalare, placile din gresie ceramica glazurata se vorsepara prin hirtie sau alte materiale.Depozitarea se va face in spatii acoperite, ferite de umezeala.

Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.5.3. Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea

prescriptiilorin vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.Acidul clorhidric tehnic se livreaza in ambalaje din sticla si din material plastic, care

vor fiinchise cu dopuri de sticla, respectiv material plastic. Ambalajele din sticla vor fi etansate cu ipsos.

Ambalajele de sticla se vor transporta in cosuri metalice, de lemn sau de nuiele, protejate cu un strat depaie sau talas, prevazute cu capace de protectie.

5.4. Ambalajele cu white-spirt se vor depozita in magazii aerisite sau in aer liber, ferite deactiunea razelor solare. Se admite depozitarea in aer liber pentru maximum 3 zile a butoaielor asezatepe suporturi de lemn, orificiile de incarcare fiind inchise cu dopuri si protejate contra ploii prinjgheaburi rasturnate.

6. EXECUTIA LUCRARILOR6.1. Operatii pregatitoare :6.1.1. Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al

procesuluitehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.6.1.2. Linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa in incaperi

vecine, vacoincide cu proiectia in pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa.6.1.3. Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapere si la

trecereadintr-o incapere in alta.



6.1.4. Pantele pardoselilor se vor realiza prin variatia grosimii stratului suport al pardoselii sau astratului de egalizare.

6.1.5. La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cit mai perfecta intrestraturi.

6.1.6. Diversele străpungeri prin planşeu, adânciturile mai mari etc. se vor astupa sau chitui,după caz, cu mortar de ciment.

6.1.7. Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalaţii sanitare sauîncălzire centrală, care străpung planşeul, au fost izolate corespunzător, pentru a se exclude oricecontact al conductelor cu planşeul şi pardoseala.

6.2. CONDITII CLIMATICE6.2.1. Executarea lucrarilor pe timp friguros pentru fiecare tip de pardoseală se va

face conformcu prevederile din "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de construcţii şi ainstalaţiilor aferente", Indicativ C16-84

6.3. DESCRIEREA LUCRARILOR6.3.1.Imbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică Plăcile din gresie ceramică se vor monta pe stratul suport rigid din beton sau pe

planşeulde beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dezajul de 300....350kg ciment la 1 mc nisip, în grosime de 25...30 mm din care se vor realiza si pantele la sifoanele de pardoseala.

Inainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile dingresie ceramică se vor menţine în apă timp de 2...3 ore.

Pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor diferenţiate, între ansamblul depardoseală - îmbrăcămintea din plăci din gresie ceramică şi mortarul de ciment de poză cu restulstructurii, stratul suport rigid din beton sau planşeul de beton armat şi conturul pereţilor, stâlpilor, sevor lua măsuri care să permită deformarea acestora independent.

La prepararea mortarului de ciment de poză se va utiliza ciment cu înărire normală detipul Pa 35 şi nisip 0...3 mm (la care partea fină sub 0,2 mm, să nu depăşească 1/3), în amestec de 1parte ciment la 3,5...4 părţi nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapidă (P40 etc).

Mortarul de ciment pentru montarea plăcilor din gresie ceramică se va prepara la faţa locului, încantităţi strict necesare şi va avea o lucrabilitate plastic-vârtoasă, factorul apă-ciment fiind de maximum0,5 .

Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper.Plăcile se vor monta cu adeziv ‘ rost la rost ‘,cu rosturi de 4 mm, între plăcile din

gresieceramică cu ajutorul unor cruciulite din plastic.Umplerea rosturilor se va putea face la 3... 5 zile după montare şi până la rostuire

pardosealanu va fi dată în circulaţie şi se va umezi prin stropire cu apă cel puţin odată la 24 ore. Chituirea se vaface cu chit special in culoarea stabilita de catre proiectant.

Imbrăcămintea din plăci din gresie ceramică nu se va freca pentru finisare, ci după curăţirea curumeguş de lemn se va şterge cu cârpe înmuiate în apă.

La îmbrăcăminţile din plăci de gresie ceramică in incaperile cu pereti prevazuti cu faiantanu sunt necesare realizarea de plinte.

Imbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit se va executa in CT, cu faţa netedă aplicatape un strat suport rigid din beton .Intrucat in CT se va turna o placa noua de beton monolit,scliviseala se va realiza imediat dupa turnarea acesteia.

Avand in vedere ca in CT sunt scurgeri de lichide, se vor prevedea pante de 1....1,5 %spre başa care colectează aceste scurgeri.

Faţa văzută sclivisită se va obţine prin baterea mortarului de ciment proaspăt aşternut cumistria (până la apariţia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafaţa stratului de mortar de ciment,înainte de începerea prizei, a unei cantităţi de ciment şi sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria.



După executarea sclivisirii, pentru a se evita fisurarea datorită , îmbrăcămintea dinmortar de ciment sclivisit se va proteja după terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi etc.care se vor stropi cu apă timp de 7 zile.

Pentru a se preveni fisurarea provocată de contracţii, la suprafeţele mari, cuîmbrăcăminţi din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale şi transversale înpanouri cu laturile de 2,0.... 2,5 m.

6.3.2. Abateri, toleranţe şi verificările acestoraPe parcursul executării lucrărilor de pardoseală se verifică în mod special (de către

şefulpunctului de lucru) respectarea următoarelor condiţii:o stratul suport rigid al pardoselilor (beton sau beton armat) trebuie să fie plan; se

admitdenivelări izolate de cel mult 10 mm sub dreptarul de 2 m lungime;Pentru lucrările găsite necorespunzător se vor da dispoziţiile de şantier pentru

remedieresau refacere.Se va verifica respectarea condiţiilor tehnice de calitate prevăzute de STAS 2560/1-75

şiSTAS 2560/2-75 prin metode de verificare prevăzute în STAS 2560/3-76.Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru

remedieresau refacere.

7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI7.1. La recepţia preliminară a obiectivului se vor efectua:

examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;

8. MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la foc

P118/99; Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor

deconstructii si instalatii aferente acestora-300, aprobate cu ord.MLPTL nr.20/N/1994 ;


9. MASURATOARE SI DECONTARE9.1. Pardoselile reci se vor plăti la metru pătrat, conform tabloului de finisaje şi listele

decantităţi de lucrări din proiect.




LUCRĂRI DE PARDOSELI INDUSTRIALE

Se va acorda atenţie deosebită la realizarea şi traterea rosturilor de turnare care joacă rolul rostului de dilatare în pardoesală.

Astfel se vor confecţiona şi monta gujoane din PC 52, Ø18 în rosturile tehnologice (de dilatare).

Gujoanele PC 52, Ø18 înglobate în betonul de pardoseală vor fi amplasate câte 3 buc/ml şi vor avea lungimea de 0,6 m.

Gujoanele se introduc pe lungimea de 0,30 m în cofraje adecvate prin orificiile existente, înainte de turnarea betonului. Acestea se vor proteja pe o parte împotriva conlucrării cu betonul, printr-o tehnologie aleasă de executant (înfăşurarea într-o folie de plastic sau aplicarea de decofrol).

Gujoanele trebuie să fie dispuse perpendicular pe planul rosturilor de construcţie. Distanţa dintre extremitatea gujonului şi perpendicularea teoretică trebuie să fie de 3 cm. Deplasarea maximă a gujoanelor faţă de cofraj trebuie să fie maximum 2 cm.

În cazul utilizării gujoanelor învelite jocul între înveliş şi gujon trebuie să fie max 1 mm. Partea liberă a gujoanelor trebuie să se afle în prima zonă turnată.

Această opetaţie va oferi „elasticitatea” minimă necesară pentru îndeplinirea rolului constructiv de rost de dilatare preexistent al halei.



Se toarnă betonul de pardoseală cu marca C20/25 – B 350, cu o grosime de 20 cm în interiorul halei de producţie şi zonei de depozitare. În compoziţia betonului de pardoseală se va adăuga un amestec de fibre metalice disperse, cu dozaj de 20 kg/mc.

Se va realiza stratul de uzură al pardoselii din granule de cuarţ încorporate într-un amestec în cantitatea de minim 5 kg cuarţ/mp.

Acest strat de uzură special se realizează cu Ciment de tip I/A 52,5 R, conform SR 1500/1996 şi dozajul de ciment raportat la agregatele de 0,5 (o parte ciment pentru 2 părţi granule), cu curba granulometrică continuă între 0,6 – 2,5 mm, şi duritatea pe scară MOHS, minimum 7 (cuarţ).

Pe lungimea rostului de turnare se prevede un şnur de dilataţie, după care rostul se va umple cu mastic de bitum.

După întărirea pardoselii astfel realizate se vor efectua rosturile de contracţie prin tăierea pardoselii în panouri a căror suprafaţă este delimitată pe planul general de pardoseală industrială, între 25 – 36 mp, calculate astfel încât raportul între lungime şi lăţime să nu depăşească 1,4, plan care va fi întocmit de executant după regulile bunei practici şi va fi vizat de proiectant.

Tăierile rosturilor de contracţie se efectuează pe o adâncitură minimă de 1/3 din grosimea pardoselii şi o lăţime de minim 3 mm.

La pardoseala din jurul stâlpilor se vor executa rosturi tăiate pe minim 15 cm din grosimea pardoselii în formă de pătrat cu latura de minim 60 cm, laturi care formează unghiuri de 45o cu laturile plăcuţei de fixare a stâlpului.

Rosturile de contracţie trebuie să fie realizate prin tăiere, cel mai devreme atunci când această operaţie permite obţinerea marginilor ascuţite fără dislocarea granulelor pereţilor rostului şi cel mai târziu la 48 de ore după executarea pavajului. Antreprenorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca apa de tăiere să nu deverseze în zonele vecine în curs de pregătire sau betonare.

Umplerea rosturilor trebuie făcută conform prevederilor fabricantului produsului. Umplerea trebuie făcută cel mai târziu posibil după realizarea pavajului, cel mai devreme la 3 luni după turnarea betonului, data fiind stabilită de acord cu beneficierul. Ea trebuie precedată de o curăţire realizată prin tăiere pe uscat, pe toată înălţimea rosturilor, cu desprăfuire simultană prin aspirare.


LUCRĂRI DE PLACAJE

1. GENERALITĂŢI1.1. Prevederile prezentului capitol se referă la lucrările de placaje cu plăci de

faianţă, acesteplacaje având rol de finisaje şi de protecţie aplicate cu adeziv pe suport de zidarie tencuita sau pegipscarton si placaje exterioare din piatra artificială.

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ STAS 233 - 80 - Plăci din faianţă pentru placarea pereţilor interiori; C6 - 86 - Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faianţă,

majolică şi plăci ceramice smălţuite CESAROM (B.C.nr.11-1986) STAS 9110 - 78 - Pietre naturale fasonate ptr. construcţii. Reguli de verificarea

calitatii C223 - 86 - Instrucţiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faianţă,

majolică şi plăci ceramice smălţuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri;

3. MOSTRE ŞI TESTĂRI3.1. Toate materialele care se folosesc la executarea placajelor interioare şi

exterioare, se vorpune în operă, numai după verificarea de conducătorul tehnic al lucrării, a



corespondenţei lor cuprevederile şi specificaţiile din standardele în vigoare şi proiectul tehnic. Verificările se fac pe bazadocumentelor care însoţesc materialele la livrare şi a prevederilor proiectului tehnic.

3.2. Înainte de comandarea şi livrarea oricăror materiale de placaj la şantier se vor pune la dispoziţia proiectantului câte două mostre cu finisajul şi culoarea specifică în proiectul tehnic.

3.3. Prin aprobarea mostrelor de către proiectant se înţelege şi aprobarea cimentului şi agregatelor.

3.4. Toate finisajele cu placaje interioare şi exterioare se vor executa numai din materialele aprobate.

4. MATERIALE4.1. Plăcile din faianţă sunt de formă pătrată sau dreptunghiulară4.2. Plăcile din piatra naturala de culoare deschisa sunt de formă pătrată sau

dreptunghiulară4.3. Nisip silicos de râu sau carieră, bine spălat, grăunţos conform STAS 1667 - 76;

nu se vafolosi nisip de mare.4.4. Ciment Pa 35, ciment M 30, SR 1500 - 1996.4.5. Apă conform STAS 790 - 84.4.6. Var pastă, var hidratat în pulbere.4.7. Ciment portland alb conform SR 7055 - 1996.4.8. Pigmenţi naturali4.9. Silicat de sodiu soluţie, conform STAS 2902 - 87.4.10.Aracet DP 25 sau D 50 conform STAS 7058 - 91.4.11.Romacril ER4.12.Profil din PVC plastifiat pentru îmbinări “la faţă”,”în intrând”,” în ieşind”.4.13.Adeziv pentru lipit faianta.4.14.Chit pentru rosturi faianta.4.15.Crampoane tratate contra oxidarii.

5/ LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE PENTRU MATERIALE ŞI PRODUSE5.1. Plăcile se vor transporta în cutii cu mijloace de transport acoperite, curate şi

uscate.5.2. În mijloacele de transport cutiile se vor aşeza în stive luându-se măsuri

pentruîmpiedicarea deplasării stivelor în timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului şiîmprăştierea plăcilor.

5.3. Cutiile cu plăci ceramice se vor depozita în încăperi curate şi uscate, în stive de maxim1,5 m înălţime, pe platforma cu suprafaţa plană sau pe rafturi în locuri ferite de lovituri şi umiditate.Plăcile nu se vor scoate din cutiile lor înainte de a fi transportate la locul de lucru.

5.4. Atât la transport cât şi la depozitare nu se vor amesteca plăcile livrate în loturi diferite.

6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR6.1. Operaţii pregătitoare6.1.1. Înainte de începerea placării pereţilor interiori, trebuie să fie terminate

următoarelelucrări: învelitoarea clădirii, inclusiv terasele cu amenajarea scurgerilor soluţia definitivă sau

provizorie (jgheaburile şi burlanele executându-se pe măsura avansării placării), astfel încât suprafeţele pe care se execută grundul şi placarea să fie ferite de acţiunea precipitaţiilor atmosferice;

toate profilele, solbancurile, glafurile, etc;



montarea tocurilor la ferestre şi a tocurilor sau căptuşelilor la uşi, în afară de pervazuri care se vor monta după executarea placajelor; montarea căptuşelilor se va face astfel încât să se asigure ca pervazurile ce vor fi bătute ulterior să acopere rostul dintre toc, respectiv căptuşeală şi peretele placat;

gletuirea tavanelor şi a suprafeţelor care nu se plachează; montarea conductelor sanitare, electrice, de încălzire, îngropate sub placajul de

plăci ceramice; probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare

cu apă, probele instalaţiilor de încălzire (la rece şi cald) ; montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare,

etc., pentru ca după executarea placajului, la interior să nu se mai execute găuri prin

spargeri; eventualele găuri ulterioare urmează a fi date numai cu burghiu; de asemenea, trebuie să fie executate în prealabil şi eventualele lucrări care necesită spargeri pe faţa zidului opusă celei placate, pentru a se evita dislocarea placajului sau străpungerea peretelui;

îmbrăcămintea pardoselilor reci, plăci de gresie, etc., din încăperi ai căror pereţi urmează a fi placaţi, se pot executa fie înainte, fie după montarea placajelor în funcţie de posibilităţile de organizare a execuţiei lucrărilor, de posibilitatea de degradare a pardoselii în funcţie de natura materialului din care este executată, de cheltuielile legate de protejarea pardoselii, în timpul lucrului6.1.2. Înainte de aplicarea grundului, suprafeţele pereţilor de zidărie sau beton

celularautoclavizat se vor pregăti în conformitate cu prevederile din normativele specifice materialului dincare este realizat peretele;

Normativ pentru executarea lucrărilor de tencuieli la c-ţii, indicativ NE001-1996 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor, planşeelor şi

acoperişurilor din elemente de beton celular autoclavizat, indicativ P 104 - 94. Se vor verifica în prealabil

suprafeţele zidăriilor de cărămidă, atât cu privire la abaterile pe verticală şi orizontală cât şi cu privire la eventualele vicii sau degradări aparente, pentru a se stabili corecturile care trebuie făcute în vederea placării.6.1.3. Aplicarea plăcilor ceramice pe pereţi se va face numai pe suprafeţe uscate,

pregătite înprealabil, după cum se indică la punctele de mai sus şi care prezintă abateri de la planeitate cuprinseîntre limitele 3 mm/m pe verticală şi 2 mm/m pe orizontală; eventualele neregularităţi locale nutrebuie să depăşească 10 mm (umflături sau adâncituri). În cazul când aceste abateri sunt depăşite,suprafeţele vor fi îndreptate sau completate cu mortar de ciment cu aceeaşi compoziţie ca amortarului folosit la placare sau prin tăierea ieşiturilor. Grosimea stratului de mortar (dintre dosulplăcilor şi suprafaţa peretelui) trebuie să fie cuprinsă între 1...2 cm.

6.1.4. Înaintea începerii lucrărilor de placare se vor înlătura eventualele resturi de mortar depe pereţi, praf, pete de grăsime, etc.

6.1.5. După executarea lucrărilor mai sus arătate se va aplica: pe pereţi de cărămidă, un şpriţ din mortar de ciment - nisip (0 - 3 mm), dozaj

volumetric 1 : 2 şi apa până la consistenţa de 10 - 12 cm pe conul etalon (STAS 146 - 80), mortarul se va aplica cu mistria sau canciocul, fiind de o consistenţă fluidă şi nu se va netezi; grosimea şpriţului va fi de 3 – 5 mm;

după 24 ore de la aplcarea şpriţului se va aplica grundul care se va executa cu mortar de

ciment având dozajul de 400 kg ciment la m3 nisip (0 - 3 mm), introducându-se în amestec, pentru o mai bună lucrabilitate şi 0,05 (1/20) părţi var pastă (de consistenţă 12 cm) la o parte din ciment, în volume: dozajul volumetric este 1 : 3,5: 0,05 (ciment; nisip; var pastă) consistenţa mortarului trebuie să fie plastică şi să corespundă la o scufundare a conului etalon de 6 cm; grosimea grundului va fi 1 - 2



cm. Pe pereţi de zidărie grundul se va aplica în 2 straturi, fiecare de cca 10 mm grosime. Cel de-al doilea strat se va aplica după ce primul s-a zvântat iar faţa lui se va netezi cu drişca de lemn.Suprafaţa grundului se va zgâria cu mistria sau cu ajutorul ariciului (drişcă cu cuie).Planeitatea suprafeţei grundului se va verifica sub dreptarul de maximum 3 mm,

verificareaplaneităţii se va face în mod deosebit în dreptul racordării dintre placaj şi tencuiala de pe porţiuneaadiacentă acestuia, pe o bandă de cca 30 cm lăţime. Grundul se lasă 8 - 24 ore să se usuce, înainteaaplicări propriu zise a placajului.

6.1.6. Se vor pregăti suprafeţele suport pe care se aplică placajele astfel:tencuiala se vaexecuta cu mortar de ciment marca 100, drişcuită fin în conformitate cu prevederile din "Normativpentru executarea tencuielilor umede" indicativ NE001-96. Planeitatea suprafeţei tencuielii se vaverifica sub dreptarul de 2 m lungime, admiţându-se cel mult o undă cu săgeata de max. 2 mm.

Verticalitatea suprafeţei tencuielii se va verifica cu ajutorul firului de plumb sau al bolobocului aşezatpe dreptarul de 2 m lungime. Nu se admit abateri de la verticalitate mai mari de 2 mm/m.

6.1.7. În cazul executării în mod excepţional după tencuieli a altor lucrări (instalaţii,zugrăveli, etc), înainte de aplicarea placajului se vor lua măsuri pentru protejarea suprafeţei tencuitepe care urmează a se aplica placajul, spre a nu deteriora sau murdări cu vopsea, etc. care ar împiedicaaderenţa adezivului.

6.1.8. În cazul în care, cu toate măsurile prevăzute la pct. 6.1.13. pe suprafaţa pereţilor pecare se va aplica placajul există urme de zugrăveli şi orice alte impurităţi, acestea se vor curăţa prinfrecare cu piatra de polizor.După aceea, suprafaţa pereţilor se va curăţa de orice urmă de praf cuajutorul unei perii cu păr scurt.

6.1.9.Placile de piatra naturala se taie la dimensiunea de 30x30x3cm. Canturile vor fiprevazute cu santuri de 2x10mm pe toate laturile. Santurile sunt necesare pentru fixarea placilor cudibluri metalice expandabile si suruburi (tratate contra oxidarii), prevazute cu saibe si piulite care sale fixeze pe surub. Gaurile in care se vor introduce diblurile se vor realiza cu masina de gauritprevazuta cu burghiu cu cap vidia. Fixarea placilor se va face cu crampoane inoxidabile si diblurimetalice. In zona ferestrelor se vor prevedea solbancuri din piatra de 5x20cm prevazute cu lacrimar.

6.2. Condiţii climatice6.2.1. Executarea placajelor interioare din faianta pe timp friguros este admisă cu

condiţia caîn timpul executării lucrărilor şi cel puţin 14 zile de la aplicare, să se asigure încăperile respective otemperatură de cel puţin + 5 grade C, prin mijloacele de încălzire corespunzătoare. În cazulîncăperilor cu destinaţie frigorifică, punerea în funcţie a instalaţiilor de răcire nu se va face decât dupăcel puţin 14 zile de la aplicarea placajului.

6.2.2. Executarea placajelor cu plăci de argilă arsă la temperaturi mai mici de + 5 grade Ceste interzisă. De asemenea se interzice executarea placajelor la exterior în sezonul friguros când seprevede coborârea temperaturii sub + 5 grade C într-o perioadă de 15 zile următoare executăriiplacajului.

6.3. Descrierea lucrărilor6.3.1. Trasarea suprafeţelor care urmează a se placa se va face atât faţă de

orizontală cât şifaţă de verticală, în felul următor: se va aşeza pe cant un dreptar de lemn de max. 2 m lungime la nivelul suprafeţei

finite a pardoselii, lipit de suprafaţa care se plachează; dreptarul va avea lăţimea egală cu

înălţimea viitoareiplinte (10 - 15 cm) şi va rezema pe 2 repere alăturate (aceleaşi repere care indică nivelul suprafeţeifinisate a pardoselilor), care să fie de-a lungul aceluiaşi perete; orizontalitatea dreptarului va ficontrolată cu nivela cu bulă de aer.



verticalitatea suprafeţelor care urmează a se placa se obţine cu ajutorul unor repere verticalealcătuite din bucăţi de plăci de faianţă fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafaţa respectivă atencuielii, la cca 1 m distanţă între ele, în imediata vecinătate a suprafeţei care se plachează.

aplicarea reperelor pentru placarea pereţilor cu plăci de faianţă se va face în aşa fel încâtdosul plăcilor care se vor monta ulterior să corespundă pe verticală cu faţa tencuielii de pe suprafaţaperetelui care rămâne neplacată .

firul de plumb lăsat la faţa reperelor trebuie să reprezinte linia suprafeţei placajului defaianţă, care urmează să se execute.6.3.2. În cazul placării pereţilor în încăperi unde pardoseala nu este executată,

nivelul acesteiase va stabili faţă de linia de vagriz, care se va trasa astfel: cu ajutorul furtunului de nivel se va trasalinia de vagriz în încăperea respectivă plecând de la cota + 1,00 m deasupra nivelului podestului finital scării şi, marcând această cotă în încăpere pe peretele de lângă uşă, se trasează apoi această liniepe toţi pereţii încăperii.

Aplicarea plăcilor de faianţă6.3.3. Plăcile se vor curăţa de praf prin periere pe dos şi vor fi ţinute în apă cel puţin

o orăînainte de montare, ca să se umezească suficient şi pentru a nu trage apa de hidratare a cimentului dinmortar şi a se micşora astfel aderenţa mortarului faţă de placă.

Înainte de a fi aplicate pe pereţi, plăcile vor fi lăsate să se scurgă 2 - 3 minute, după scoatereadin apă.

6.3.4. Aşezarea plăcilor se va face în rânduri orizontale începând de la colţuri, de la stânga ladreapta şi de la plintă sau scafă în sus.

6.3.5. Primele două plăci se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptunghiului,rezemându-se uşor pe cantul acestuia; placa din stânga se fixează definitiv, iar cea din dreapta sefixează provizoriu, urmând ca aceasta din urmă să se fixeze definitiv după terminarea montăriiplăcilor din acelaşi rând, deoarece iniţial nu se poate face o trasare exactă a locurilor ocupate defiecare placă de perete.

La nivelul marginilor superioare ale primelor două plăci, care se fixează la capeteledreptarului, se va întinde o sfoară care va indica nivelul orizontal pentru fixarea plăcilor intermediare.

Fixarea plăcilor se va face în aşa fel încât faţa văzută să fie perfect verticală, deci pe direcţia firului cuplumb.

6.3.6. Aşezarea plăcilor în rândul următor şi în celelalte rânduri se va face în acelaşi mod,păstrându-se acelaşi sens de montare, cu singura deosebire că cele două plăci de la capetele rânduluiurmător se vor fixa de primul rând de plăci deja existente.

6.3.7. Partea de sus a placajului se va termina, în mod curent (între placaj şi tencuialapereţilor), profile speciale din plastic care se vor armoniza coloristic cu placile de faianta.

6.3.8. La placarea suprafeţelor orizontale cu plăci de faianţă, în cazul glafurilor se vaprevedea o pantă de cca 2% spre interior.

6.3.9. Rosturile orizontale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă.Rosturile verticale vor fi în prelungire (fug pe fug) realizate cu distanţieri în formă decruciuliţe de diferite dimensiuni.

6.3.10. In cazul pardoselilor din gresie ceramica plintele pot lipsi.6.3.11. Aplicarea plăcilor de faianţă cu paste subţiri adezive, în amestec cu polimeri,

pe pereţide zidărie, a căror suprafeţe au fost aduse la planitate prin lucrările de pregătire, se va face pe unstrat de şpriţ; grosimea acestui strat va fi de 3...5 mm.

Aplicarea plăcilor se poate face cu una din următoarele două paste adezive, pasta A cuAracet DP 25 şi pasta B cu Romacril ER(sau cu alţi adezivi pentru faianţă agrementaţi).

A. Plăcile de faianţă şi suprafaţa peretelui cu stratul de şpriţ uscat, se amorsează în prealabilcu o soluţie de Aracet DP 25 (D 50), cu apă în dozaj volumetric de 1 : 3. Amorsa se lasă 1 - 2 ore săse usuce pe perete (1 oră vara şi 2 ore în anotimpurile



reci sau umede), iar spatele plăcilor se lasă săse usuce 1/2 oră...1 oră (vara şi respectiv în anotimpurile reci sau umede), plăcile fiind mai poroaseabsorb amorsa mai repede.Plăcile se aplică cu următoarea pastă adezivă: ciment: nisip 0 - 1 mm: Aracet DP 25: apă, înproporţie volumetrică 5 părţi 2 părţi: 1 parte: 2..3 părţi.După amestecarea componenţilor uscaţi (nisipul cu cimentul) se adaugă componenţii lichizi(Aracetul cu apă 1,5...2 părţi) când Aracetul este mai puţin vâscos; când Aracetul este mai grostrebuie adăugat apă până la 3 părţi.Pasta se aplică pe spatele plăcilor în grosime de 3...5 mm.La prepararea compoziţiei de şpriţ şi a pastei adezive se va folosi ciment Pa 35.

B. Plăcile de faianţă se imersează în prealabil în apă, timp de 1-2 ore. După aceea plăcile seaplică pe stratul de şpriţ cu o pastă având compoziţia: ciment: nisip 0-1 mm:Romacril ER: apă, înproporţie volumetrică 1 parte: 4 părţi : 1 parte: 0.5...1 parte.Pasta se aplică pe spatele plăcilor în grosime de 3...5 mm.6.3.12. Pentru completări la colţurile intrânde sau ieşinde ale încăperii, precum şi la

aşezareaplăcilor cu rosturi alternante, plăcile de faianţă se vor tăia la dimensiunile necesare. Pentru tăiereaplăcilor se va folosi tăietorul cu diamant sau dispozitivul cu rolă din trusa de scule pentru aplicareaplăcilor ceramice; tăierea se va face cu placa aşezată cu faţa smălţuită în sus, după care se întoarceplaca cu faţa în jos şi ţinând-o în palmă se loveşte cu ciocanul de 30 g de-a lungul linieicorespunzătoare tăieturii din smalţ, provocând ruperea ei la dimensiunile necesare.

6.3.13. Găurirea plăcilor pentru trecerea ţevilor, pentru fixarea suporturilor metalice, etc. seva face cu ciocănelul de faianţar prevăzut cu cioc din oţel dur, iar lărgirea acestor găuri se va face cuun cleşte special.

6.3.14. După ce s-au fixat 3-4 rânduri de plăci se va verifica planeitatea suprafeţei placate cudreptarul de 2 m lungime, atât în direcţia verticală cât şi în direcţia orizontală.

6.3.15. După cca 5-6 ore de la montare, resturile de mortar de pe suprafaţa plăcilor se vorcurăţa prin frecare cu o cârpă umezită; eventualele pete de grăsime se vor curăţa cu derivaţi de petrol(benzină sau petrosin) şi apoi cu apă.

6.3.16. Umplerea rosturilor orizontale precum şi a rosturilor verticale (în prelungire saualternante) se va face ulterior cu ciment alb sau chit special colorat in nuanta cu faianta,folosindu-se o pensulă cu peri moi şi un şpaclu din material plastic. Această operaţie se va executa laun interval de timp de 6-8 ore de la începerea aplicării, după ce s-a executat întreaga suprafaţă aplacajului în încăperea respectivă.

După o oră de la rostuire se va şterge de asemenea suprafaţa placajului cu o cârpă umezită înapă.

6.3.17 In colţurile intrânde sau ieşinde se vor monta profile din PVC; idem la “faţă”.

6.3.18. În cazul în care placarea se execută la înălţimea de peste 1,80 m se vor utiliza scheleinterioare demontabile, alcătuite din piese uşor manevrabile, pentru a se evita degradarea lucrărilorexecutate anterior (pardoseli, placaje, obiecte sanitare, etc). Totodată se vor lua măsuri pentruprotejarea obiectelor sanitare montate.

Ori de câte ori este posibil, se recomandă să se renunţe la diblurile de lemn şi să sefolosească dibluri din material plastic, a căror introducere se poate face după placare în găuripracticate cu burghie.

6.4. Abateri, toleranţe şi verificările acestora6.4.1. Placaje interioarePrin examinare vizuală se va verifica:

a) Existenta profilelor din PVC la unghiurile intrande, iesinde si la limita intre suprafataprevazuta cu faianta si cea zugravita.

b) Străpungerile efectuate în suprafaţa placată pentru trecerea ţevilor de instalaţii, fixareaprizelor, întrerupătoarelor, etc.



La acestea se va controla ca găurile făcute în plăci să fie mascate pe contur, prin acoperireacu rozete metalice - cromate, nichelate sau prevăzute cu garnituri - după cum se cere prin proiect. Lagăurile unde acoperirea cu rozetă nu este suficientă astfel încât conturul găurii se vede şi în jurulrozetei, se va dispune aplicarea unei rozete de diametru mai mare.La fel se va controla ca găurile practicate în placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (spălător,oglindă, etc) să nu fie vizibil de sub aceste obiecte.

6.4.2. Planitatea suprafeţei placate se verifică cu ajutorul unui dreptar de 1,20 m lungime laplacajele executate din plăci ceramice smălţuite şi de 2,00 m la celelalte feluri de placaje. Sub dreptar,aşezat în orice direcţie, nu se admite decât o singură denivelare de maximum 2 mm.

6.4.3. Verticalitatea suprafeţei placate se verifică, în toate cazurile, cu bolobocul şi un dreptarde 1,20 m, la extremitatea căruia se permite o abatere de la verticală de maximum 2 mm.

La suprafeţe orizontale (glafuri, etc), se va controla dacă s-a asigurat placajului o pantă decca 2% spre interiorul camerei.

6.4.4. Corespondenţa rosturilor dintre plăcile placajului cu prevederile proiectului şi aleprescripţiilor tehnice de execuţie se face, în afară de examinarea vizuală, prin măsurarea rosturilor cuajutorul unor calibre, în cazul că se observă abateri.

6.4.5. La linia de separaţie a placajului de tâmplăria de lemn după uscarea completă aacestuia, rosturile nu trebuie să fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tâmplăria este prevăzută cupervazuri, placajul trebuie să pătrundă sub ele cu cel puţin 10 mm, iar pervazurile trebuie să fiefălţuite pe înălţimea placajului.

Abaterile admisibile de care trebuie să se ţină seama la aprecierea calităţii placajelor din plăcide faianţă sunt indicate în tabelul de mai jos.

6.4.6. Abateri admisibile la recepţia calitativă a plăcilor

Placaje interioarea) Placaje din plăci de faianţă

Devierea de la planitate şi verticalitate a suprafeţei placajului(distanţa dintre dreptar şi suprafaţa placajului)

2 mm

Devierea rosturilor dintre plăcile placajului 1 mm la o placăŞtirbituri sau lipsă de glazură la muchiile suprafeţelor glazurate ale plăcilor

max.una la o placă pesuprafaţa de 4 mm2

Porţiuni nechituite în rosturi nu se admit

Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajuluimax.două pe m cu osuprafaţă de 2 mm2

Fisuri pe suprafaţa placajului nu se admit

7. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI7.1. La recepţionarea lucrărilor de placaje interioare din plăci ceramice smălţuite,

comisia derecepţie va controla aspectul general al placajului în ceea ce priveşte uniformitatea culorii şicorespondenţa acestuia cu proiectul, planitatea, verticalitatea sau orizontalitatea suprafeţelor placate,execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea plăcilor de pereţi.

Verificarea orizontalităţii sau verticalităţii rosturilor sau a suprafeţelor, se va executa cuajutorul unui fir cu plumb, al nivelei cu bulă de aer şi al unui dreptar.

7.2. Placajul trebuie să prezinte o uniformitate a culorii pe întreaga suprafaţă; nu se admitdiferenţieri de tonuri între diversele panouri montate şi nici diferenţieri supărătoare în cadrul aceluiaşipanou; nu se admit pete de murdărie, locuri vizibile cu smalţ defect, etc.

7.3. Suprafaţa placajului trebuie să fie plană; sub dreptarul de 1,20 m lungime se admite celmult o undă cu săgeata de max.2 mm.



7.4. Liniile de intersecţie ale placajului de pe suprafeţele adiacente la colţuri intrânde sauieşinde trebuie să fie verticale şi rectilinii.

7.5. Rândurile de plăci trebuie să fie regulate, cu rosturi rectilinii şi în continuare, de lăţimeuniformă; nu se admite diferenţierea panourilor de plăci în câmpul general al placajului datorităneuniformităţii rosturilor de pe conturul lor.

Rosturile trebuie să fie bine umplute cu chit special ,colorat.7.6. Plăcile ceramice trebuie să fie bine fixate pe suprafaţa suport; la ciocănirea

uşoară a plăciicu un corp cu suprafaţa mică de lovire, trebuie să rezulte un sunet plin. În cazul când se constatădupă sunet, că unele plăci nu sunt bine fixate (sună a gol), se vor scoate şi se vor fixa din nou.

În asemenea cazuri se va verifica prin încercări de smulgere şi aderenţa plăcilor adiacente.

7.7. Liniile de racordare a suprafeţelor placate cu plinte sau scafe, trebuie să fie rectilinii, fărăondulări în plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie să fie etanşat .

7.8. La racordarea suprafeţei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie să acopere jumătate dingrosimea plăcii, iar linia de racordare trebuie să fie dreaptă, fără ondulări în plan vertical sau orizontasi protejata cu profil PVC.

7.9. În jurul străpungerilor prin suprafaţa placată (ţevi de instalaţii, doze electrice., etc),găurile din placaj trebuie să fie mascate cu rozete metalice, respectiv capacele întrerupătoarelor,prizelor, etc.

Găurile din jurul şuruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie să fie vizibile de subelementele fixate (oglindă, etc)

7.10. La panouri mari se vor urmări toate condiţiile de mai sus precum şi cele cuprinse înnorma internă respectivă.

7.11. Aspectul general al placajului din plăci de argilă arsă, în ceea ce priveşte uniformitateaculorii, planitatea şi verticalitatea sau orizontalitatea suprafeţelor placate, execuţia îngrijită arosturilor orizontale şi fixarea plăcilor pe pereţi trebuie să fie corespunzătoare. În mod special se vaurmări ca spaţiile verticale dintre plăci să fie bine închise cu mortarul de montaj al plăcilor, pentru anu se permite infiltrarea apelor pluviale în spatele plăcilor.

7.12. Liniile de intersecţie a plăcilor de pe suprafeţele adiacente, la colţuri, trebuie să fieverticale şi rectilinii.

7.13. Rândurile de plăci trebuie să fie regulate, cu rosturi rectilinii şi în continuare.7.14. Suprafaţa placajului trebuie să fie plană; sub dreptarul de 1,20 m lungime se

admite celmult o undă cu săgeata de maximum 2 mm.un corp cu suprafaţa mică de lovire, trebuie să rezulte un sunet plin.

În cazul când se constată, după sunet, că unele plăci nu sunt bine fixate (sună a gol) acestease vor scoate şi se vor monta din nou.

8. MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI8.1. Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative:


Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii siinstalatii aferente acestora-300, aprobate cu ord.MLPTL nr.20/N/1994;

Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de aplicare aprevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca

9. MĂSURĂTOARE ŞI DECONTARE9.1. Placajele se vor plăci la metru pătrat conform tabloului de finisaje şi listelor de

cantităţide lucrări din proiect.




LUCRĂRI DE TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU

1. GENERALITĂŢI1.1. Prevederile acestui capitol se referă la lucrările de tâmplărie şi dulgherie

cuprinzând:uşi, ferestre, vitrine şi glasvanduri de lemn, ferestre din Al cu geam termopan.

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂStandarde româneşti

C 185 - 78 - Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea,depozitarea, transportul şi montarea în construcţiia ferestrelor şi uşilor din PVC (Bul.Construcţii nr.9/1978)

C 186 - 78 - Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea,depozitarea, transportul şi montarea în construcţiia jaluzelelor din PVC (Bul.Construcţii nr.9/1978).

STAS 11179-78 - Ferestre şi uşi de balcon şi jaluzele dinpoliclorură de vinil SREN 12608 - 2005 - Profile de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U)

pentrufabricarea ferestrelor si usilor. Clasificare, cerinte si metodede incercare. Ord.nr.9/N/15.03.93 Regulamentul privind protectia si igiena muncii în c-tii.

Regulament privind realizarea tamplariilor termoizolante -proiect ANFR.



3. MOSTRE, TESTE, PROBE ŞI STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE3.1. Verificarea prod. de tâmplărie se face la primirea pe şantier a tâmplăriei, în tot

timpulpunerii în operă (montării) precum şi la recepţie.3.2.Tâmplăria din Al şi metal care soseşte pe şantier gata confecţionată, trebuie

verificatăde către conducătorul tehnic al lucrării sub aspectul:- existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate- corespondenţa cu prevederile din proiect şi al prescripţiilor tehnice de produs- existenţa şi calitatea accesoriilor de prindere, manevrare, etc.- existenta profilelor metalice de ranforsare interioara a profilelor.

3.3. Pentru orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate elementele sevor executa din materialele aprobate.

3.4. Furnizorul va prezenta agrement tehnic pentru certificarea calitatii si a parametrilorceruti prin prezentul caiet de sarcini.

4. MATERIALE ŞI PRODUSE4.1. Tâmplăria din Al va fi livrată întreprinderilor de construcţii în stare

completfinisate. Prin tâmplărie finisată se înţelege ferestrele şi uşile complet finisate, cu geamul montat şicu garnituri de etanşare. Avand in vedere faptul ca tamplaria este montata intr-o judecatorie,aceasta va fi echipată cu accesorii (balamale, broaşte, yale, mânere, manere antipanica,cremoane nichelate, etc.) funcţionale, de foarte buna calitate, cu o fiabilitate si o durata deviata superioara si care sa se preteze la o utilizare foarte intensa. Garantie min.10 ani.

4.2.Tamplaria din Al (usi si ferestre) va avea 3 camere, camera din mijloc fiind cu rupere depunte termica.

4.3.Profilul din Al + geamul termopan de 4+16+4mm vor asigura R’nec>0.5mpK/W.De asemenea la partea inferioara vor fi prevazute cu fante de evacuare a infiltratiilorsi a condensului.

4.4. Geamul termopan va fi cu o foaie de sticla clara si cea de-a doua cu depunere Low–Esituat pe fata a treia.

4.5. Usile vor avea cate 3 balamale si vor fi prevazute cu sistem de Yale si de autoinchidere;

4.6. Ferestrele vor avea 2 balamale.4.7. Solbancurile vor fi din Al.

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE5.1. Elementele de tâmplărie din Al se livrează în containere pentru

transportultâmplăriei care asigură menţinerea calităţii în timpul transportului şi manipulării.5.2. Ferestrele se depozitează în dispozitivele în care au fost transportate, pe

câtposibil în încăperi închise, ferite de radiaţiile solare şi intemperii.La depozitare se va evita apropierea de radiator sau alte surse de căldură, a

cărortemperatură depăşeşte 600C.

6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR6.1. Operaţiuni pregătitoare6.1.1. Montarea tâmplăriei în zidărie se va face după terminarea executării lucrărilor

cuproces tehnologic umed şi anume:- finisaje interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei- placajele de faianţă sau similare, la băi, bucătării

6.1.3. Golul de zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor şabloane verificateînainte de montarea tâmplăriei.

6.1.4. Ghermelele se fixează la executarea lucrării.6.1.5. Pentru o fixare corespunzătoare, poziţia ghermelelor sau diblurilor va fi

aparentă saumarcată.



6.2. Descrierea lucrărilor6.2.1. Tamplaria din Al cu geam termopan se va monta numai de către echipade

muncitori specializaţi în aceste operaţiuni.6.2.2. Înainte de montarea tâmplăriei, aceasta se probează în formatul golului, se

fixează cuşuruburi, apoi rostul dintre toc şi zidărie se completează cu materiale izolante apoi se aplică glafulinterior si cel exterior.

6.2.3. Tâmplăria finisată va fi montată în panourile complet finisate sau la panouriledecofrate şi uscate.

6.2.4. În vederea montării, fereastra sau uşa se vor poziţiona în gol şi se va consolida cupene din lemn. Tocul se va fixa cu şuruburi în ghermele sau dibluri de lemn sau materiale plastice(poziţionate la cca 50 cm una de alta). Înainte de a se strânge complet şuruburile, se va verificaorizontalitatea, verticalitatea şi modul de funcţionare a cercevelelor, după care se vor strângecomplet şuruburile.

Nu este admisă baterea şuruburilor ci numai fixarea lor prin înşurubare.6.2.5 Etanşarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.6.2.6. Ferestrele şi uşile vor fi acoperite cu folie din material plastic, după care se

vorexecuta operaţiile de racordare a tencuielilor, placajelor, zugrăvelilor, montarea de glafuri,pervazuri, baghete.

6.2.7. Scule necesare: metru, nivelă cu bulă de aer, maşină de găurit, daltă, ciocan,şurubelniţă, bonfaier, pilă, instalaţie de sudură, cancioc, şpaclu, pistol pentru aplicarea chitului.

6.2.8. Materiale necesare: mortar de ciment, pene din lemn, materiale pentru sudură, chit,vopsea.

6.3. Abateri, toleranţe şi verificări6.3.1. La punerea în operă se va verifica dacă, în urma depozitării sau manipulării,

tâmplărianu a fost deteriorată; ea nu se va pune în operă până când piesa respectivă nu este reparată sauînlocuită.

Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrăriiîn tot timpul execuţiei.

6.3.2. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se va face conform reglementărilor în vigoare şise referă la corespondenţa cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrare înabaterile admisibile prevăzute la punctele 6.4.4. de mai jos.

6.3.3. Verificarea pe faze se referă la întreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau dulgherieşi se va face pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se "proces verbal de verificare pe faze delucrări"; acestea se vor înscrie în registrul respectiv.

6.3.5. La tâmplăria metalică se va verifica:a) corespondenţa dintre proiect, detalii şi tâmplăria ce se pune în operă.b) asamblarea elementelor componente, conform indicaţiilor din proiect (sudură,

nituire);c) prinderea tâmplăriei de zidărie sau stâlpi de beton, prin sudarea ei de praznuri

sau plăcimetalice (conf. numărului şi amplasării lor dată în proiect);d) nu se admit nituri lipsă sau nestrânse, cordoane de sudură neuniforme, cu

scurgeri dematerial sau cu găuri produse prin arderea pieselor, suduri mepolizate;

e) grunduirea cu minium de plumb să fie realizată uniform pe toate feţele, inclusiv la cordoanele de sudură;

f) modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc.Pentru verificarea calităţii vopsitoriei la tâmplăria metalică se vor aplica prevederile date încaietul de sarcini "Vopsitorii".

g) izolarea hidrofugă a tocurilor la acţiunea umezelii din ziduri.



6.3.6 La tâmplăria din Al se va verifica:a) la livrare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:- fereastra să se încadreze în tipodimensiunea prevăzută în proiect şi toleranţele să

seîncadreze în standardul 11179 - 78;- existenţa armăturii metalice în profilele principale de toc şi cercevea;- existenţa şi fixarea corectă a balamalelor la ferestrele duble a cremoanelor şi la cel

care sedeschis în var.şnapărelor;- de asemenea se va controla existenţa profilelor de etanşare atât pe conturul tocului

cât şipe conturul cercevelei;- montarea corectă a geamului termopan cu ajutorul baghetelor de PVC şi cu garnituri

deetanşare. În cazul când se prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va verifica existenţaprofilului care păstrează distanţa reglementară între cele două geamuri pe contur;

b) în timpul montării- se va verifica dacă praznurile au fost prinse în dibluri şi dacă fereastra este centrată

îngolul rezervat şi se deplasează uşor atât orizontal cât şi vertical.c) după montare:- verticalitatea şi planeitatea tocului ferestrei sau uşii şi aşezarea la acelaşi nivel cu

altetocuri de aceeaşi înălţime;- funcţionarea corectă la închiderea şi deschiderea uşilor şi ferestrelor precum şi

oetanşeitate bună la închidere.- etanşarea corectă a rostului dintre tâmplărie şi cupat din polistiren celular cu chit

Romtix1221 la exterior sau chit Alutchit C sau similar Silicon, etc.

7. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI7.1. Verificarea lucrărilor de tâmplărie sau dulgherie - la recepţia preliminară a

întreguluiobiect - se va face de către comisia de recepţie prin:a) examinarea existenţei şi conţinutului proceselor verbale de verificare şi recepţie pe

fazede lucrări;b) examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaje - câte două din fiecare

tronson – şireferitoare la toate elementele şi prevederile de la pct. 6.4.c) se va avea în vedere în special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate,d) lucrarea de tâmplărie sau dulgherie să îndeplinească perfect funcţionarea pentru

care a fostprevăzută în lucrare.7.2. După terminarea lucrărilor de montaj, se va face recepţia de funcţionare a

ferestrelor şiuşilor, verificând:- funcţionarea cu uşurinţă a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de

închidere,deschidere şi blocare;- fixarea tocului în zidărie, cu ajutorul unui număr suficient de şuruburi, executarea

corectă aizolaţiei de etanşare între toc şi golul ferestrei şi acoperirea rosturilor cu chit plastic sau elastic atencuielilor, acoperirea eventuală a rosturilor cu şipci şi baghete.

- aşezarea corectă a tocurilor pe aceeaşi linie şi în acelaşi plan, fără deplasări sau vibraţii, laînchiderea şi deschiderea bruscă;

- dacă s-au făcut rectificările necesare, curăţirea geamurilor şi a elementelor din lemn;

- completa montare a accesoriilor metalice de acelaşi tip, funcţionarea corectă şi echipareacu garnituri de etanşare a ferestrelor şi uşilor;

- dacă spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi lăcrimar nu este înfundat cu tencuială saualte materiale; care ar împiedica eliminarea la exterior a infiltraţiilor de apă.

8. MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI



8.1. Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative: Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la foc

P118/99 ; Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor

deconstructii si instalatii aferente acestora-C300, aprobate cu ord.MLPTL nr.20/N/1994;


9. MĂSURĂTOARE ŞI DECONTARE9.1. Tâmplăria se va plăti la metru pătrat, respectiv la kg tâmplăria metalică, conform

tablourilor de tâmplărie din proiect şi listelor de cantităţi de lucrări.


LUCRĂRI DE IZOLATII TERMICE

1. GENERALITATI1.1. Prevederile prezentului capitol se refera la toate lucrarile de izolare termica a

elementelorcare delimiteaza spatiile incalzite ale cladirilor.1.2. Prezentele prevederi nu se aplica la elementele care delimiteaza incaperile

constructiilor cucaracter special (expuneri la medii agresive, spatii frigorifice, constructii subterane, etc).

2. STANDARDE SI NORME DE REFERINTAC 107 /0 Normativ pentru proiectarea si executarea izolatiilor termice la constructiicivile si industriale.

STAS 6472/2 - 83 Higrotermica.Parametri climatici exteriori. STAS 6472/3 – 89 Termotehnica.Calculul termotehnic al elementelor de constructie

al clădirilor. STAS 6472/5 – 73 Higrotermica.Principii de calcul şi de alcătuire ptr.acoperişuri

ventilate. STAS 6472/6 – 88 Fizica construcţiilor.Proiectarea termotehnică a elementelor de

construcţii cu punţi termice. STAS 6472/7 – 85 Termotehnica.Calculul permeabilităţii la aer a elementelor şi

materialelor de construcţie.



STAS 6472/10 – 85 Termotehnica.Transferul termic la contactul cu pardoseala. C107/1-1997 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termică la

clădirile de locuit. C107/2-1997 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termică la

clădiri cu alte destinaţii decăt cele de locuit.. C107/3-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale

clădirilor. C107/4-1997 Ghid ptr. calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit. C107/5-1997 Normativ privid calculul termotehnic al elementelor de constructie în

contact cu solul. STAS 7109 - 86 “Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri si unitati de

masura” SR ISO 7345:1994 Izolaţie termică. Mărimi fizice şi definiţii. Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca

3. MOSTRE SI TESTARI3.1. Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unor izolatii vor fi

introdusein lucrare numai daca in prealabil:a) s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de

calitate, care sa confirme fara dubiu ca sint corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului; inlocuiri de materiale nu sint permise, decit cu acordul scris al investitorului si proiectantului;

b) s-a organizat primirea si receptia materialelor iar manipularea, depozitarea si conservarea lor in conditii in care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii lor;

c) materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea in opera, prin masurarea dimensiunilor geometrice, umiditatii, etc., in conformitate cu prevederile din normele in vigoare (standardele de produs) neputind fi utilizate daca prezinta abateri peste cele admisibile.

4. MATERIALE4.1. MATERIALE DE NATURA ANORGANICA

Vata minerala si produse din vata minerala. Placi din vata minerala - STAS 5838/5-80;

Vata minerala si produse din vata minerala. Pisla din vata minerala STAS 5838/4-80;

Vata minerala si produse din vata minerala. Saltele din vata minerala STAS 5838/3-80;

Vata minerala si produse din vata minerala - Vata minerala STAS 5838/2-78;

4.2. MATERIALE DE NATURA ORGANICA Materiale plastice celulare. Polistiren celular STAS 7461-84. Materiale plastice celulare. Polistiren celular ignifugat de fatada.cu densitatea

de 15 18kg/mc.

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE PENTRU MATERIALE SI PRODUSE5.1. Se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor,

conformprescriptiilor respective si amplasarea utilajelor aproape la locul executiei.5.2. Se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea

materialelor.

6/ EXECUTIA LUCRARILOR



6.1. Lucrarile de termoizolatii se executa pe baza proiectelor intocmite de proiectantullucrarilor de constrctii sau de catre un proiectant de specialitate.

Lucrarile de izolare termica se vor executa numai cu personal specializat in acest scop.

6.2. Se interzice punerea in opera a materialelor termoizolante degradate, datorita depozitariisau transportului necorespunzator, udate de precipitatii, etc.

6.3. Termoizolatiile din materiale sensibile la umiditate sau cu absorbtie mare de apa laelementele care se realizeaza prin procese umede (ex. termoizolatiile la acoperisuri cu sape, etc) vor fiprotejate cu un strat separator impotriva absorbtiei umiditatii.

Lucrarile de termoizolatii care se realizeaza prin procese umede nu se vor executa latemperaturi ale aerului exterior mai mici de + 5 grade C.

Alcaturi structurale termoizolante la pardoseli6.4. Se deosebesc diferite alcatuiri principale de izolatii:- termoizolatie din polistiren extrudat de 50mm cu λ=0,03W/mK si ρ=35Kg/mc sub

placa debeton (pe sol) din zona corpului administrativ vestiarelor si a laboratorului.

- termoizolatie din polistiren extrudat de 150mm cu λ=0,03W/mK si ρ=35Kg/mc sub placa de beton (pe sol) din zona spatiilor frigorifice.

Realizarea termoizolatiei la pod si terase6.5. Podul se va termoizola cu polistiren expandat de 3x50mm;6.6. Placa suport din beton la terase trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS

2355/3-87,“Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si terase. Conditii tehnice”.6.7. Stratul de amorsare, eventual stratul de difuzie sub bariera contra vaporilor se

vor executaconform Normativului C 112-86.6.8. Lucrarile de montare a placilor termoizolante de polistiren expandat de 15cm se

vorexecuta in aceeasi zi, pentru a nu ramine expuse la precipitatii. Pentru acelasi motiv muncitorii vor aveala indemina in tot timpul lucrului folii de polietilena, prelate, etc. pentru protejarea termoizolatiei, la cazde nevoie. Se vor lua de asemenea masuri pentru protejarea marginilor termoizolatiilor montate, pentruca apa din precipitatii sa nu se infiltreze la margini, pe sub placi.

6.9. Placile termoizolante se aplica pe bariera contra vaporilor, lipite sau nelipite, in functie denatura lor, dupa cum urmeaza:

- placile din polistiren celular se aplica prin lipire continua.Placile termoizolatoare se aseaza alaturat, cu rosturile strinse. In cazul cind, din

cauza unordefectiuni la cerirea placilor, ar ramine pe unele portiuni rosturi mai mari de 5 mm, acestea se vorumple obligatoriu cu fisii din acelasi material termoizolator. Daca grosimea stratului termoizolant serealizeaza din mai multe placi suprapuse (ca de exemplu la, polistiren celular, etc) acestea se vor lipi între ele direct cu mastic de bitum la cald aplicat pe partea inferioara, in benzi de 10...15 cm latime si la40...50 cm distanta una de alta. In aceasta situatie, straturile de placi se aseaza cu rosturile decalate cucirca 1/2 placa, longitudinal si transversal, pentru a se evita continuitatea rostului pe toata grosimeatermoizolatiei.

6.29. Placile termoizolante care au suprafetele poroase sau sensibile la bitumul cald(polistiren celular, vata minerala tip G 140, etc.) se recomanda sa fie puse in opera sub forma depanouri caserate cu folie bitumata, lipita cu mastic bituminos pe una din fetele placii, care va constituisi primul strat al hidroizolatiei.

6.35. Stratul de difuzie, hidroizolatia, protectia sa, racordarile pe verticala si la strapungeri,vor fi executate conform Normativului C 112-86.

6.36. Lucrarile de tinichigerie, jgheaburi, burlane, pazii, sorturi, etc. se vor executa conformprevederilor STAS 2389-82, “Lucrari de tinichigerie la constructii civile si industriale” si dinNormativul de invelitori C 37-88.

Realizarea termoizolatiei la pereti



6.37. Peretii de BCA se vor termoizola cu polistiren expendat de fatada. Se monteaza cu dibluriprofilul de baza la nivelul soclului. Se fixeaza apoi placile de polistiren atat cu adeziv pentru spaclu catsi cu dibluri de plastic. Se aplica un strat de masa de spaclu armat cu o plasa din fibra de sticla . Seaplica grundul pentru asigurarea aderentei intre finisaj si masa de spaclu. In final se aplica tencuialadecorativa subtire de 2mm.

7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI7.1. Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii se va

face incadrul verificarii executarii suportului respectiv (de ex.plansee, pereti, etc.). Este strict interzis a seincepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul - in intregime sau pe portiuni - nu a fost inprealabil verificat, conform instructiunilor pentru lucrari ascunse.

7.2. In cazurile in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale deplaneitate, forme de racordari, umiditate, etc., precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive,etc., sau a unor straturi de protectie anticoroziva sau contra vaporilor, etc., aceste conditii vor faceobiectul unei verificari suplimentare inainte de inceperea lucrarilor de izolatii.

7.3. Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care ulterior seacopera (de ex. straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile, piesele inglobate, etc.) seinscriu in procesele verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective.

7.4. Pe parcursul executarii lucrarilor, se va verifica daca sint indeplinite si urmatoarele conditii:

a) termoizolatiile care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din elemente intregi sau din fractiuni taiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele sa nu depaseasca limita admisa;

b) densitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare ca si grosimile placilor sau blocurilor sa corespunda prevederilor proiectului, pentru materialele tasabile, grosimea initiala se majoreaza cu valoarea corespunzatoare tasarii materialului (indicata in proiect) pentru materialele in vrac, grosimea se masoara dupa pilonare;

c) deschiderea rosturilor sa fie de minimum 2 mm;d) nu s-au produs goluri in si intre placi;e) s-au respectat dimensiunile pozitiilor si formele puntilor termice, prevazute in

proiect, in limitele abaterilor admisibile; nu se admit alte punti termice, neprevazute in proiect;

f) barierele contra vaporilor sa fie continue si sa fie executate elementele de acoperire demontabile, acolo unde este cazul.Toate aceste verificari se vor efectua bucata cu bucata si se vor inscrie in procese

verbale delucrari ascunse, conform instructiunilor respective.7.5. La verificarea pe faze de lucrari se va examina frecventa si continutul actelor de

verificarepe parcurs, comparindu-l cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile.

In plus se va verifica prin sondaj corectitudinea inregistrarilor facute pe parcurs; numarulsondajelor va fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faza premergatoare sau de executare alucrarilor.

7.6. La receptia preliminara se va prevedea ca si in cazul verificarii pe faze, insa numarulsondajelor poate fi redus la 1/20 din cele initiale.In plus la receptia preliminara sau daca aceasta nu este posibila - cel mai tirziu la receptia finala,se va verifica pe obiect in conditiile de clima interioara proiectate in anotimpurile de virf si cu instalatiade incalzire (iarna) sau de conditionare (vara) functionind in stare de regim daca:



parametrii climatici interiori (temperatura, umiditati relative) corespund cu proiectul, inlimitele abaterilor admisibile cum sint: pentru temperatura interioara:±0,50 grade C si pentru umiditaterelativa interioara ±2%.

temperatura si suprafata interioara a elementelor de inchidere in cimp si in zona puntilortermice, masurata la parametrii nominali ai aerului interior si exterior, sa corespunda valorilor indicatein STAS 6472/3-89, in functie de destinatia cladirii;

nu apare condens in dreptul puntilor termice proiectate sau in alte zone.7.7. Lucrarile de termoizolatie fiind in general lucrari ascunse pe parcursul executiei

se vaproceda in permanenta la verificarea lor de catre organele de control ale executantului (C.T.C.) si alebeneficiarului in conformitate cu Legea nr.10,privind calitatea în construcţii, urmarindu-se siconsemnindu-se in procesele verbale de lucrari ascunse;

a) indeplinirea conditiilor de calitate a suportului (sa fie uscat si curat, sa nu prezinte denivelarisi asperitati, periclitind continuitatea si integritatea barierei contra vaporilor);

b) calitatea si umiditatea materialelor termoizolante ce intra in opera, conform standardelor saunormelor de produs, pe baza avizelor de expeditie si a certificatelor de calitate ale producatorilor,precum si a determinarilor laboratorului de santier (densitate, umiditate, abateri dimensionale);

c) montajul termoizolatiei cu rosturi strinse intre placi existente si asigurarea comunicarii cuatmosfera a canalelor de ventilare, respectarea prevederilor proiectului privind grosimea termoizolatieisi tratarea puntilor termice, canale de ventilare, etc.7.8. Materialele necorespunzatoare se vor inlocui si lucrarile gasite

necorespunzatoare in timpulcontrolului se vor reface.7.9. La receptia obiectului se vor analiza constatarile consemnate.

8. MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII8.1. Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative:



Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de aplicarea prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca

9. MASURATOARE SI DECONTARE9.1. Termoizolatiile se vor plati la mp respectiv la mc conform planselor,

antemasuratorilor silistelor de cantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.




LUCRĂRI DE EXECUŢIE A SISTEMULUI TERMOIZOLANT DE FATADA

1. Generalitati, domenii de utilizarePrezentul caiet de sarcini se refera la alcatuirea si executarea termosistemului.Sistemele termoizolante se folosesc atat la cladirile social-culturale cat si la cladirile

de locuitindividuale sau colective, atat la cladirile proiectate cat si la cele care se reabiliteaza din punct devedere termic. Sistemele termoizolante creeaza in acelesi timp si economie de energie respectiveconomie de combustibil cat si o reducere a noxelor eliberate in mediul ambiant.

2. Standarde de referinta si normative de referinta C 107/2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale

cladirilor Agremente tehnice valabile pentru sisteme de izolare termica a peretilor exteriori.

3. Mostre, teste, verificari, probe si standarde care trebuie respectateMaterialele ce se pun in opera vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor

si normelor defabricatie specificate si vor corespunde prevederilor din proiect.



Verificarea materialelor aduse pe santier se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si serefera la dimensiunile si calitatea materialelor prevazute in documentatia de executie.

Materialele nu vor fi puse in lucru, daca nu sunt insotite de certificatele de calitate.Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se va face de catre conducatorul tehnic al

lucrarii pe tottimpul executiei.

4. Materiale si produseUn sistem termoizolant se compune din :

strat polistiren expandat ignifugat ca strat termoizolant avand grosimea determinata prin calcul, in conformitate cu normativul C107/2005, respectiv 10cm.

strat protector hidrofug de finisaj; profiluri de montaj: profil de soclu cu lacrimar care nu permite infiltrarea apei in soclu; profiluri de colt care asigura liniaritatea muchiilor si confera o rezistenta

suplimentara a acestora la solicitari mecanice. materiale pentru montaj soi prindere:

o plasa din fibra de sticla cu rol de armare a masei de spaclu adezive;o masa de spaclu adeziva pentru fixarea plasei;o dibluri din material plastic pentru ancorarea mecanica a placilor termoizolante

de zid;o grund-amorsa lichida pentru tencuiala decorativa care asigura o aderenta

sporita intre finisaj si stratul de masa de spaclu;o tencuiala sau stratul vizibil al finisajului care este in general un finisaj

hidrofob, lavabil si permeabil la vapori de apa.

5. Livrare si depozitarePlacile izolante din polistiren expandat se livreaza in pachete de 0.25 mc ambalate

in folii depolietilena.Adezivul pentru spaclu se livreaza in saci de 25 kg sau 40 kg. Plasa din fibra de

sticla pentru armarese livreaza in role de 50 mp (latime de 100 cm si lungime de 50 m) impachetate in folie de polietilena.

Grundul se livreaza in galeti de material plastic de 5-:-25 kg. Tencuiala se livreaza in galeti din plasticde 30 kg.

Fiecare ambalaj are o eticheta adeziva pe care sunt mentionate in original si in limba romana date referitoare la:

denumirea producatorului; denumirea produsului; denumirea si greutatea produsului; consumul specific; timpul maxim de aplicare; numarul lotului de fabricatie si data fabricatiei; recomandari privind depozitarea si transportul; termenul de garantie.

Produsele se pastreaza in incaperi uscate si inchise ferite de razele de soare si de inghet

Fiecare livrare va fi insotita in mod obligatoriu de certificatul de calitate-aferent lotului de fabricatieeliberatde furnizor, precum si declaratia furnizorului de conformitate cu Agrementul Tehnic, potrivitprevederilor standardului SR EN 45014. Depozitarea produselor se face in conformitate cuprevederile producatorului.

6. Executia lucrarilorOperatiuni pregatitoare



Suprafetele pe care urmeaza sa se aplice straturile termoizolante consta in curatire, reparatii locale,rectificari, si completari. Aceste lucrari se vor efectua numai acolo unde este necesar si vor fiverificate de catre dirigintele de santier.Pregatirea suportului:

Suportul termoizolant poate fi din caramida, BCA, beton, tencuiala si trebuie saindeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie uscat; sa fie curatat de praf; sa prezinte capacitatea portanta; sa prezinte aderenta.

Abateri admisibilela planeitate: +/-5mm/m pe ambele directii; -denivelerile de 10mm pot fi preluate prin adezivul de spaclu de lipire; daca denivelarile sunt mai mari se 10mm, se va realiza o tencuiala de

uniformizare.Conditii de incepere a lucrarilor:

Inainte de inceperea lucrarilor de termoizolare este obligatoriu sa fie terminate urmatoarelelucrari:

invelitori, terase, cornise, stresini, jghiaburi, instalatii de scurgere a apelor pluviale;

montarea tamplariilor; montarea instalatiilor a caror executare ulterioara poate afecta finisajul; asigurarea suprafetelor impotriva soarelui si a ploilor; subsolul trebuie sa fie pregatit (curatat, uscat) pentru lucrarile prevazute.

Conditii climaticeSistemele termoizolante nu se aplica pe suport inghetat sau in caz de pericol de

inghet;Straturile finale ale sistemelor nu se aplica la temperaturi mari si sub actiunea

razelorsolare sau a ploii.Adezivul pentru spaclu se aplica numai la temperaturi de peste 5ºC.Temperatura de lucru a tencuielii subtiri de finisaj va fi de peste 8ºC.

Descrierea lucrarilorSe monteaza profilul de soclu (baza) cu dibluri metalice.Se aplica adeziv de spaclu pe marginile placilor pentru a se putea lipi intre ele si in

minim 3 puncte,pe suprafata placilor. In rosturile dintre placi nu se aplica adeziv, pentru a nu se forma punti termice;

Se aplica placile pe spaleti, buiandrugi, etc., polistirenul excedentar putand fi indepartat numai dupa24 ore de la lipire. Placile se monteaza cu rosturile tesute si nu cu rosturile in prelungire atat in campcat si la colturi.

La 24 de ore dupa lipirea placilor se aplica diblurile care trebuie sa patrunda in materialele compacte(beton sau caramida) min 35 mm iar in BCA si alte materiale poroase 55 mm. Diblurile din materialplastic vor fi de 6 buc/mp. La colturile cladirii se va face o dibluire suplimentara cu 2 dibluri/placa la odistanta de max. 40 cm fata de coltul cladirii. Suruburile diblurilor se strang astfel incat sa patrundasub planul dat de placile de polistiren iar spatiul ramas se se umple cu adeziv si se niveleaza cuspaclul.

Dupa 24 de ore de la lipirea placilor de polistiren si minim 12 de ore de la spacluirea capetelordiblurilor se face o slefuire a placilor de polistiren cu o rindea speciala pentru asigurarea uneiplaneizari suplimentare;

Se aplica stratul de armare dupa slefuirea placilor, prin aplicarea masei de spaclu adeziva cu spaclucu dinti de 10 mm, apoi peste masa de spaclu proaspata se aplica fibra de sticla in fasii verticalecarese suprapun orizontal si vertical 100 mm . Grosimea minima a masei de spaclu este de 3mm.



La colturile iesinde se recomanda aplicarea unor fasii suplimentare de straifuri din fibra de sticlaprinse cu adeziv pentru spaclu. In zonele de colt ale golurilor ferestrelor si la usi inainte de armareagenerala se aplica o armare suplimentara cu plasa dispusa in pozitie diagonala. De asemenea serecomanda armarea suplimentara (impotriva vandalismului) pana la nivelul ferestrelor de la parter.

Plasa din Se aplica finisajul dupa minim 7 zile de la aplicarea masei de spaclu.Fibra de sticla trebuie sa fie pozata la mijlocul grosimii stratului de adeziv;Pentru realizarea finisajului se aplica mai intai grundul, cu trafaletul. Grundul se

prepara prinadaugare de max. 2 litri de apa la 25 kg grund pulbere si omogenizarea amestecului. Suprafatagrunduita trebuie sa se usuce min. 24 ore.Tencuiala de finisaj se aplica in grosime de 3 mm cu un fier de glet din otel inoxidabil , intr-un intervalde 10-15 minute, driscuindu-se cu o paleta din plastic. Acesta se va executa incepand de la parteasuperioara a cladirii, in mod continuu, fara intreruperi. In campurilre mari (la fatade) tencuielile seexecuta cu aceeasi sarja de material pentru a nu se produce diferente de de nuante suparatoare.

Abateri, tolerante si verificarile acestoraNivelurile admisibile ale criteriilor de performanta si metodele de verificare ale

acestora pentrutencuielile decorative exterioare la receptia calitativa se vor inscrie in prevederile NE 001-96, tabel .

7. Verificarea in vederea receptieiSe vor verifica documentele de calitate ale materialelor respectiv a certificatele de

conformitate amaterialelor puse in lucrare.Se vor verificarea urmatoarele lucrari:

vizual se verifica respectarea prevederilor din proiect privind natura stratului vizibil, formamuchiilor, uniformitatea culorilor, calitatea prelucrarii stratului vizibil, existenta fisurilor, etc.

cu dreptarul de 2m aplicat pe suprafata tencuita se verifica planeitatea suprafetelor.Abaterile trebuie sa se incadreze in tolerantele admise in tabelul 8.1. din NE001-96.Solbancurile trebuie sa fie pe aceeasi linie orizontala continua. Se va verifica

executia corecta adimensiunilor, pantelor spre exterior si a lacrimarelor, continuitatea fara franturi sau curburi.

Muchiile spaletilor trebuie sa fie paralele, orizontale sau verticale dupa caz. Nu se admit stirbituri.

Nu se admit diferente de nuanta de culoare sau de prelucrare a fetei vazutepe aceeasi fatada.

8. Masuri de protectia munciiSe vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative :


Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructiisi instalatii aferente acestora-300, aprobate cu ord.MLPTL nr.20/N/1994;

Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca.

9. Masurarea si decontareaPlacarile se vor plati la metru patrat, respectiv la metru liniar (anumite elemente)

conform planselor silistelor de cantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.




LUCRĂRI DE ASFALTARE

1. FUNDAȚIE DE BALAST

Acest capitol se referă la stratul de fundație realizat din agregate naturale aprobate la cotele, declivitățile și dimensiunile din planșele de execuței. Stratul de fundație se va executa pe patul drumului aprobat, al cărui ultim strat a fost tratat cu var sau a fost acoperit cu materiale geotextil, anticapilar, cu scopul asigurării drenării apelor. Aceste lucrări includ:

Așternerea stratului de fundație Compactarea stratului de fundație Evacuarea materialului în exces, după finisarea stratului de fundație

Acest capitol se referă la 2 tipuri de straturi de fundație Strat de fundație din balast Strat de fundație din balast amestec optimal

1.1. Prescripții de referință1. STAS 6400 – Lucrări de drum. Straturi de bază și de fundație



2. Instrucțiuni tehnice pentru execuția straturilor de fundație, din balast prin compactare în domeniul umiditații optime de compactare

3. C 56 – Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente.

4. C16 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente

5. Legea 10/1995 – Legea calității în construcții6. Toate standardele și normativele menționate mai departe în acest caiet de sarcini

sau în planșele de execuție.

1.2. Materiale

BalastMaterialele vor îndeplini condițiile de calitate din planșele de execuție din caest caiet

de sarcini și din toate prescripțiile de referință menționate de caiet și planșe.La execuțai stratului de fundație din balast sau balast optimal se vor utiliza agregate

de balastieră și de carieră având dimensiunea maximă de 71 mm.Balastul trebuie să provină din roci stabile și de origine silicioasă. Agregatele nu vor

conține granule moi sau friabile, vor fi nealterabile la condițiile atmosferice neprielnice și nu vor conține corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale sau elemente alterate – STAS 662).

Balastul și balastul optimal pentru a fi folosit în stratul de fundație va îndeplini caracteristicile calitative arătate în tabelul de mai jos.

CaracteristiciCondiții de

admisibilitateMetode de verificare conformBalast Balast optimal

Sort 0-71 0-71 -Conținut de fracțiunisub 0,02 mm max. 3 max. 3 STAS 1913/5sub 0,2 mm - 4...10sub 7,1 mm 15 ... 70 30 ...45 STAS 4606 sub 31,5 mm - 60 ... 75 sub 71 mm 100 100Granulozitate continua ca mai sus STAS 4606Coeficient de neuniformitate (Un), min 15 - STAS 730Echivalent de nisip (EN) min 30 30 STAS 730Uzura cu mașina tip Los Angeles (LA) %

max35 30 STAS 730

Balastul optimal se va obține din balast sortat, prin reamestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-31(40), 31(40)-71, în proporțiile stabilite; valadtul poate fi utilizat direct din excavatoare, ca balast optimal, dacă îndeplinește condițiile din tabelul de mai sus.

Condițiile de calitate fi frecvența recoltării de probe și a determinărilor pentru materialul aprovizionat pe șantier este prevăzută de STAS 662-89, capitolele 3 și 4.

Laboratorul va ține evidența balastului sau balastului optimal astfel: într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizori; într-un registru (registru pentru încercări agregate) se vor ține rezultatele

determinărilor de laborator, pe materialele aprovizionate.Agregatele care îndeplinesc condițiile de calitate din prezentul caiet de sarcini, cât și

cele menționate în certificatele de calitate de la furnizor sau orice alte rezultate de determinări efectuate de contractant la sursa de agregate și aprobate de inginer, vor fi aprovizionate pe șantier și depozitate în cantități suficient de mari, cu asigurarea omogenității și constanței calității pentru lucrări, pe perioade lungi de timp.



Agregatele depozitate vor fi verificate zilnic, înainte de a fi utilizate în lucrări, de către laboratorul autorizat. În cazul în care la verificatea calității balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul de mai jos, se corelează granulozitatea cu sorturile granulometrice deficitare, astfel încât agregatele să îndeplinească condițiile calitative prevăyute în acest caiet de sarcini, modul de efectuare a corecțiilor necesitând să fie aprobat de către Proiectant, înainte de aducerea lor pe șantier.

În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea, depozitarea acestuia se va face astfel încât să se veite amestecarea loturilor aprovizionate.

Executantul va avea în depozitze sau pe stația de șantier suficiente agregate pentru fiecare zi de lucru. Se va menține un stoc minim de agregate, pentru utilizare de-a lungul unei luni calendaristice.

Setul de determinări complete, ca și frecvența și locul determinărilor, vor fi incluse în Planul de Control al Executantului și va fi supus aprobarii Proiectantului, înainte de începerea lucrărilor contractuale.

Apa pentru compactareApa necesară corecției umidității balastului sau balastului optimal, în timpul lucrului,

către umiditatea optimă de compactare, poate proveni din orice sursă. Apa nu va conține substanțe chimice, noroi sau vegetale. Sursele de apă vor fi supuse aprobării Proiectantului.

1.3. Caracteristicile optime de compactare

Laboratorul autorizat al Executantului sau alt laborator de specialitate autorizat, aprobat de Proiectant, va efectua determinările pentru stabilirea umidității optime de compactare și a densității uscate maxime ale agregatelor utilizate, balast sau balast optimal. Aceste determinări vor fi efectuate cu cel puțin o săptămână, înainte de începerea lucrărilor sau înainte de schimbarea sursei.

Caracteristicile de compactare ale agregatelor pentru stratul de fundație vor fi determinate, utilizând metoda Proctor modificată, P.M. conform STAS 1913/13 prin care se stabilește:

ρ du max P.M. = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3;

Wopt P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %.Pentru determinarea caracteristicilor de compactare, Executantul poate propune și

alte metode alternative, bazate pe standarde internaționale (de exemplu AASHTO T180), aprobate în prealabil de Proiectant.

1.4. Utilaje

Utilaje de amestecareSorturile de agregate pentru balastul optimal vor fi amestecate în proporțiile

specifcate, până la omogenizare,m într-o instalație de preparare centrală de tipurile discontinuuu cu șarje sau în flux continuu sau într-o instalație de preparare mobilă utilizată pentru preparare sau pentru preparare și așternere, ca la agregate stabilizate cu ciment.Instalatiile de preparare vor fi echipate cu dozatoare gravimetrice sau volumetrice, adecvate pentru controlul dozării corecte a sorturilor de agregate și nisip. Instalația vo fi reglată de contractant în prezenta Executantului, căruia i se va solicita aprobarea. Pentru controlul preciziei de dozare Executantul va asigura permament la stație un cântar portabil de 200 kg împreună cu 10 greutăți etalon de 20 kg și un buncăr de 200 kg. Instalația de preparare va avea o capacitate de producție de minim 200 t/oră.



Instalația de preparare mobilă va îndeplini aceleași condiții, depinzând de asemenea de instrucțiunile și recomandările din cartea tehnică.

Mijloace de așternereStraturile de fundație vor fi executate prin așternerea de material de dimensiunile și

granulația specifică de planșele de execuție sau de către Executant. Repartizatoarele vor fi echipate cu grinzi repartizatoare reglabile la lățimea, grosimea și profilele transversale necesare și în număr și capacitate suficiente pentru așternerea ritmică în corelație cu producție instalației de preparare.

Mijloace de compactareMijloacele de compactare trebuie să aibă capacitatea de a realiza densitățile și

finisarea prescrise.Mijloacele de compactare vibratoare vor fi de tipul cu clilindrii lis. Compactorii

vibratori vor fi dotați cu dispozitive de control al amplitudinii și frecvenței și specifici pentru compactarea balastului.

1.5. Metode de execuție

Așternerea balastuluiContractantul va așterne balastul pentru stratul de fundație din planșele de execuție.Balastul pentru stratul de fundație va fi amestecat și umezit în instalații de preparare

potrivit prevederilor din acest caiet de sarcini.Balastul de fundație va fi amestecat și umezit în instalații de preparare potrivit

prevederilor din acest caiet de sarcini.Balastul pentru stratul de fundație va fi amestecat și umezit până la umiditate situată

în intervalul umiditate optimă de compactare și 3% sub optim.Înainte de așternerea balastului pentru stratul de fundație, patul platformei va fi

stropit ușor cu apă.Balastul pentru stratul de fundație va fi transportat pe platformă, așternut în strat

uniform și compactat la un grad de compactare de cel puțin 100% față de densitatea uscată maximă obținută prin metoda Proctor modofocată, determinată de laborator.

Balastul așternut va fi în cantitate suficientă pentru a permite compactarea și realizarea la profil a întregii suprafețe a unei secțiuni.

Nu se va utiliza balast conținând zăpadă sau bucăți de gheață.Este interzisă execuția stratului de fundație pe patul drumului, acoperit cu zăpadă

sau pojghiță de gheață.

1.6. Controlul calității pentru recepție

Toleranțe geometriceGrosimile stratului de fundație sunt cele prevăzute în detaliile de execuție.Abaterea limită, locală, la grosime este de max ± 15 mm în orice punct de măsurare.

Controlul grosimii se face prin masurare directă în sondaje deschise, executate în locuri indicate de Executant. Grosimea nui va fi mai mică cu mai mult de 15 mm față de grosimea din planșele de execuție, în orice punct de măsurare de-a lungul unei secțiuni de strat de fundație supus recepției Executantului. Deficiențele de grosime vor fi corectate de Executant intr-o maniere aprobată de Proiectant. Grosimea în exces situată în limita toleranței va fi considerată ca prevăzuta de Executant pentru comoditatea și pe cheltuiala sa.

Toleranța privind cotele în profiluri transversale va diferi cu maxim ± 2 cm, față de toleralța privind cotele suprafeței îmbrăcămintei. Cotele se măsoară cu mijloace topografice.



Toleranțele privind nivelarea în profil longitudinal masurate sub greptarul de 3 m vor fi de max. ± 2 cm în orice punct de masurare.

Toleranțele la lățime vor fi de ± 5 cm, masurate în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Toleranțele la panta transversală sunt de ± 0,4%, măsurate în profilele de proiect sau la fiecare 25 m, dacă distanța dintre profilele proiectului sunt mai mari.

Condiții privind compactareaStratul de fundație trebuie compactat până la realizarea gradului de compactare de

100% Proctor modificat în minim 95% din punctele de măsurare și min. 98% la toate punctele de măsurare.

Densitatea stratului de fundație compactat se va determina prin metoda înlocuirii cu nisip conform STAS 1913/15 – 75 și STAS 12288 – 85.

Umiditatea se va determina conform STAS 1913/1 – 82.

Condiții privind capacitatea portantăCapacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație este realizată dacă

deformația elastică (masurată conform CD 31-94) este mai mică decât valorile admisibile, potrivit tabelului de mai jos.

Valorile deflexiunii admisibile – dadm – (1/10 mm)

Grosimea stratului de fundație din

balast

Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:

Strat de forma conf. STAS 12253

Pamânturi de tip conf. STAS 1243

nisip prafos; nisip argilos

praf nisipos; praf argilos;

praf

argilă; argila nisipoasă; argila prăfoasă

15 140 210 225 25020 130 180 195 21025 120 160 175 190

Nota:Balastul va avea E def. ≥ 600 daN/cmp, conform instrucțiunilor PD 177, respectiv E

el. ≥ 2000 daN/cmp, conform instrucțiunilor CD 152.Cand determinarea deformațiilor cu pârghia Benkelman nu este posibilă din cauza

spațiilor înguste, Executantul va considera și aplica alte metode de determinare. Dacă se efectuează determinări ale deformației relative cu placa (conform STAS 2914/4 - 89), frecvența determinărilor va fi aceeași ca și cea prevăzută pentru determinările de compactare.

Executantul poate propune și alte metode de determinări pentru capacitatea portantă, dacă poate demonstra încrederea și corectitudinea acestora cu rezultatele determinărilor menționate mai sus. Noile metode de determinare trebuie să fie adrementate de către Institutul Național de Certificare a materialelor de construcție și utilajelor și sp fie probate de Proiectant înainte de a fi utilizate pe șantier.

Rezultatele privind elementele geometrice, compactarea și capacitatea portantă trebuie să fie acceptate simultan, de către Proiectant pentru ca sectorul de fundație să fie inclus în lucrările permanente.

2. AMORSAREA SUPEAFEȚEI STRATURILOR DE BAZĂ

2.1. Generalitați

Descrierea



Lucrările constau în tratarea cu produs de amorsare a suprafețelor anterioare, anterior pregătite si dacă este necesar și cu produse de colmatare în cazul în care Executantul în aplică peste amorsare.

Documente de referință1. STAS 8877- Emulsii bituminoare cationice rapidă pentru lucrări de drumuri2. AND 552-99 - Normativ provind condițiile tehnice de calitate ale emulsiilor

bituminoase cationice utilizate la lucrări de drumuri3. AND 551-99 - Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor bituminoase

cationice utilizate la lucrări de drumuri4. C56-85 – Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și

instalații aferente5. L 10/1995 – Legea privind calitatea în construcții6. Toate standardele și normativele menționate în acest caiet de sarcini

2.2. Materiale

EmulsiaProdusul care urmează să fie utilizat va fi emulsie bituminoasă cationică cu rupere

rapidă, mcontinuând 60% bitum pur,m identificata ca tip EBCR 60, DEFINITĂ DE stas 8877-72 ȘI Normativul AND 552-99.

Daca executantul va utiliza o emulsie gata preparată de către furnizor, emulsia trebuie să îndeplinească atunci când este analizată potrivit Normativului AND 551-99, urmatoarele condiții prezentate în tabelul de mai jos:

Determinări asupra emulsiei CondițiaVâscozitatea Engler la 20oC, sec* 5 - 15Stabilitatea de stocare, 7 zile, pe sita de 0,63 mm, % 0,5 maxCernerea, % reținut pe sita de 0,63 mm, Reziduu, % 0,5 maxPunctul de rupere: 58 min

- Metoda I (cu filer francez, SIKAISOL) max 80- Metoda II (pe fracțiunea sub 0,09 mm din

filer Filer SC DOBROMIN SA)** max 20Adezivitatea la agregat standard ***, % min 80

* Daca este utilizată metoda STV (duza de 4 mm) de măsurare a vâscozității, rezultatele obținute vor fi transformate în grade Enger, cu relația:

1 sec STV = 1,6o E

**Medoda II nu este o metoda standard, dar va fi utilizată experimental și rezultatele se vor comunica la AND, trimestrial.

*** Agregat stansard este criblura sort 4 – 8, din andezit de Chileni, din România

Determinările menționate mai sus se vor efectua la fiecare lot de emulsie aprovizionată poe șantier. Furnizorul va transmite de asemenea toate documentele de calitate necesare pentru fiecare lot aprovizionat, potrivit reglermentărilor românești.

Condițiile de transport și depozitare vor fi conform condițiilor din Normativ AND 552-99.

Dacă executantul va folosi utilaje proprii pentru prepararea emulsiei bituminoase, materialele componente vor îndeplini condițiile de calitate, după cum urmează:

Bitumul



Bitumul va fi bitum de drumuri de tipul D 80/100, potrivit Normativului AND 537-98, emulsionabil (fără sare). Furnizorul va garanta capabilitatea bitumului de a constitui emulsii.

EmulgatorulEmulgatorul cationic va fi o amină sau amidă-amină, având caracteristicile din

tabelul de mai jos:

Art. Caracteristicile Condițiile

1Aspect:- la 25oC- la 70oC

vâscos fluid sau pastăfluid

2 Conținutul de amine nitrate, % 8 – 123 Aspectul soluției de 1% produs în 2% soluție de acid limpede spre opalescent

Acidul clorhidricTrebuie să îndeplinească condițiile STAS 339

ApaTrebie să îndeplinească condițiile din STAS 1342

Produsul de colmatareAgregatele utilizate ca material de colmatare trebuie să fie materiale naturale

granulare, fine, produse prin sfărâmarea de roca de natură silicioasă sau eruptivă, pietriș silicios, piatră de calcar sau nisip silicios.

2.3. Utilaje

Utilajul de amorsare trebuie să fie proiectat, echipat, menținut și să funcționeze astfel încât produsul de amorsare, chir cald să poată fi aplicat uniform pe diverse lățimi de suprafețe de cel puțin 4,5 m în cantități determinate și controlate de 0,1 .. 4,6 l/m2, cu presiune uniformă, cu abateri de minim 0,1 l/m2. Utilajul de amorsare va imclude un tahometru, un manometru de presiune, un rezervor calibrat și un termometru pentru măsurarea temperaturii produsului din rezervor. Utilajul de amorsare va fi echipat cu motor electric pentru pompă și cu bată de distribuție reglabilă lateral și vertical.


Condițiile atmosfericeExecutantul nu va aplica produsul de amorsare pe suprafețe umede sau cu

temperatura suprafeței drumului sub 10oC sau atunci când condițiile climatice ar afecta penetrația adecvată a produsului de amorsare.

Pregătirea suprafeței pentru amorsareExecutantul se va asigura că suprafețele care urmează să fie amorsate sunt

profilate la secțiunea si pantele prescrise, fără radacini, material segregat sau alte neregularități și compactate uniform. El va peria ușor suprafețele pentru a îndepărta materialele căzute și necorespunzătoare, înainte de aplicarea stratului de amorsare.

Aplicarea produsului de amorsareÎnainte de aplicarea stratului de amorsate, executantul va obține aprovarea

proiectantului asupra ratei de aplicare, a temperaturii și a zonelor care urmează să fie tratate. Acestea se vor baza pe rezultatele obținute pe tronsonul de încercare și pe



procedura de execuție pentru această operațiune, așa cum sa determinat la execuția tronsonului de strat de bază.

Emulsia bituminoasă va fi diluată cu o cantitate egală de apă potabilă la o temperatură situată între 10oC și 50oC și amestecată cel puțin 15 minute, înainte de utilizare.

Produsul de amorsare va fi aplicat pe lățimea secțiunii de amorsat, cu ajutorul utilajului de amorsare cu presiune într-un strat de amorsare, continuu, uniform, în rata de 0,9 ..2,3 l/m2. nu se va depăși rata maximă, în cazul reacoperirilor cu straturi de amorsare. excesul de produs de amorsare se va îndepărta și depozita în zone aprobate. orice zonă cojită sau cu deficit de produs de amorsare va fi corectată. hârtia constructivă va fi amplasată pe capătul aplicației anterioare și aplicația va începe pe hârtia constructivă. Hârtia constructivă utilizată se va îndepărta și depozita în zonele apobate.

Circulația nu va fi permisă pe zonele amorsate până la amplasarea stratului următor care o va protaja împotriva deteriorării suprafeței.

Aplicarea materialului de colmatareDacă după aplicare stratul de amorsare nu reușește să penetreze și să se usuce,

executantul, pe cheltuiala sa, va aplica materialul de colmatare după mcum dispune proiectantul.

Materialul de colmatare va fi aplicat în intervalul de timp până la maximum 4 ore de la aplicarea produsului bituminos de la amorsare.

2.5. Controlul calitații pentru recepție

Controlul materialelor se va efectua la fiecare lot de amulsie bituminoasă aprovizionată, dar nu mai mult de 100t sau la fiecare 100t.

Se vor efectua determinări periodoce asupra emulsiei depozitate pe șantier, la fiecare lună sau după cum dispune proiectantul. Determinări periodice se vor efectua asupra următoarelor caracteristici:

1. Adezivitatea agregatului standard2. Stabilitatea la stocare, la 7 zile3. Caracteristicile bitumului din emulsie:

inel&bilă penetrația la 25oC ductilitatea

o la 0oCo la 25oC

controlul suprafeței care urmează să fie acoperită cu un strat de amorsare, se va baza pe determinarea bitumului rămas pe suprafața amorsată, prim masurarea ratei de amorsare cu ajutorul unei foi pătrate de tablă metalică, cu latura de 1 m. Foaia de tablă curată, se va cântări inițial, înainte de amorsare și după trecerea utilajului de amorsare, lăsând timpul necesar ruperii emulsiei și evaporării apei.

3. STRAT DE BAZĂ BITUMINOS

3.1. Generalitați

Aceste lucrări vor consta dintr-uin amestec de agregate, filer și liant bituminos, preparat în stație de asfalt. Diversele fracțiuni de agregate vor fi separate, cu granulație uniformă și combinate în astfel de proporții ca amestecul rezultat să îndeplinească condițiile de granulație în toleranșele specificate ale formulei de amestec. Mixtura va fi amplasată în una sau mai multe reprize, pe suprafața pregătită, a stratului de fundație sau



a tratului suport, conform liniilor, declivităților, grosimii și profilelor transversale din planșele de execuție.

3.2. Documente de referință

1. SR 7970 – Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixtură asfaltică cilindrată la cald. Condiții tehnice de calitate și prescripții generale de execuție

2. STAS 6400 – Lucrări de drumuri. Straturi de fundație de bază. Condiții tehnice generale de calitate.

3. SR 174-1 – Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminți bituminoase cilindrate executate la cald. Condiții tehnice de calitate.

4. SR 174-2 –Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminți bituminoase cilindrate executate la cald. Condiții tehnice pentru prepararea și punerea în operă a mixturilor asfaltice și recepția îmbrăcăminților executate

5. C 56-85 – Normativ pentru verificarea calității și recepționarea lucrărilor de construcții și instalații

6. L 10/1995 – Legea privind calitatea în construcții7. Toate standardele și normativele manționate în prezentul caiet de sarcini

3.3. Materiale

Materialele trebuie să îndeplinească condițiile de calitate din planșele de execuție, ale acestui caiet de sarcini și ale tuturor documentelor de referință menționate de caiet sau de planșele de execuție.

Executantul trebuie să aibă aprovizionate suficiente cantități de materiale în depozite la stație la începutul fiecărei zi operaționale, pentru a asigura cantitatea zilnică necesară.

Setul complet de determinări cât și frecvența probelor și locul lor vor fi incluse în Planul de Control al Calități și trimise spre aprobare Proiectantului, înainte de începerea lucrărilor contractuale.

AgregateSe va folosi un amestec de agregate concasate sau agregate naturale, care vor fi

amestecate în proporții determinate. Condițiile de admisibilitate pentru diferitele sorturi de agregate sunt stabilite de următoarele documente de referință:

o STAS 662-89 – tabelul 6 pemtru nisip natural și tabelul 11 pentru pietriș natural concasat

o SR 667-2001 – tabelul 10 pentru nisip de concasare și tabelul 8 pentru criblură.

Cerințele pentru verificarea calității cât si pentru caracteristicile agregatelor care trebuie verificate periodic sau la fiecare expediție, înainte de a fi aprovizionat pe șantier sunt stabilite prin următoarele documente de referință.

o STAS 662-89, capitolul 3 pentru nisip și pietriș naturalo SR 667-2001 capitolul 3 pentru nisip de concasare și criblură

Tipurile și sorturile de agregate care se utilizează la straturile de bază bituminoase sunt date mai jos:

Agregate de balastierăNisip natural, sort 0-4 sau 0-8Nisip natural sort 4-8Pietriș sort 8-31,5Agregate de carierăNisip de concasare sort 0-3Criblură, sorturile 8-16 și 16-25



Granulația se determină prin utilizarea sitelor cu ochiuri pătrate conform prevederilor SR EN 933-2.

Condițiile pentru verificarea calității la fel ca si caracteristicile care se verifică la agregate în afara de cele deja menționate mai sus sunt prevăzute de STAS 7970-76.

Filer mineralPrin filer se înțelege în general toate particulele minerale mai mici de 0,09 mm care

sunt incluse în mixtura asfaltică. Acest paragraf se referă la filerul de calcar sau la creta măcinată, numit de asemenea filer de aport, care este prelucrat prin mijloace specifice și aprovizionat pe șantier pentru a fi inclus în compoziția mixturii. Filerul de aport trebuie să îndeplineascăî condițiile STAS 539 prezentate în tabelul de mai jos:

Condițiile standard pentru filerGranulație:- trecerea prin sita 0,2 mm min 98%- trecerea prin sita 0,09 mm min 80%

Umiditatea max 2%Coeficientul de hidrofilie max 1%Conținutl de CaCO3 min 90%

Condițiile de verificare a calității la fel ca si caracteristicile care se verifică la filer, periodic sau la fiecare lot aprovizionat sunt de asemenea prevăzute în cap 5 STAS 539. Trebuie respectate și condițiile STAS 7970-76.

Lianți bituminoșiLianții bituminoși care se utilizează la straturile de bază bituminoase sunt:

A. Bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80;B. Bitum aditivat tip D 60/80a;

A. Bitumul neparafinos pentru drumuri și bitumul aditivat trebuie să respecte condițiile de calitate prevăzute de SR 754 și tabelul de mai jos:

Caracteristici

Cerințe standard Standardul de referință pentru

metoda de determinare

D60/80 D80/100

Penetrația 25oC la zecimi de mm 60..80 80..1000 STAS 42Punctul de înmuiere oC 49..55 43..49 STAS 60Ductibilitatea cm min: - la 5oC - la 25oC

4,0100

5,0100

SR 61

Punctul de rupere Fraass (oC) min -13 -15 STAS 113Punctul de aprindere Marcusson (oC) min 250 250 STAS 5489Solubilitatea în solvenți organici min (%) 99 99 STAS 115Stabilitatea la încălzire în film subțire la 163oC:- Pierderea masei (%) max- Penetrația reziduală (%) min- Creșterea punctului de înmuiere max (oC)- Ductibilitatea reziduală la 25oC min (cm)

0,80509

50

0,80479

75

STAS 8099Medoda II

Conținut de parafină max (%)Densitatea la 25oC (g/cm3) 0,995 0,992 STAS 35Adezivitatea la proba de agregat 5..8 mm, sursa 80 80 STAS 10969/3



Chileni

B. Bitum aditivat tip D60/80a sau D80/100 se bazează pe bitumul neparafinos pentru drumuri tip D60/80 sau D80/100 în care în general este adăugat un produs anti-decojire.Decizia de a folosi bitum aditivat pentru prepararea betoanelor asfaltice aparține

Proiectantului. În cazul în care adezivitatea la agregatele aprovizionate este mai mică de 75% se

va utiliza numai bitum aditivat.Cantitatea de aditiv trebuie calculată în așa fel încât mixtura să fie în conformitate cu

cerințele de calitate impuse de acest caiet de sarcini. Stabilitatea și calitatea lui trebuie să fie menținută atâta timp cât este necesară producerea de mixtură asfaltică, pentru carințele executantului.

AditiviAditivii folosiți la prepararea betoanelor asfaltice sunt produse cu suprafața-activă,

cu compoziții și structură specifică polar-nepolară, în concordanță cu declarațiile de conformitate emise de producător. Aditivii trebuie certificați tehnic de către Consiliul Național de Certificare a Produselor și Echipamentelor din activitatea de construcții.

Aditivii trebuie sa îndeplinească principalele condiții: Să fie compatibili cu tipul de bitum aprobat pentru prepararea mixturii; Să fie termi-stabil până la temperatura de 200oC; Să îmbunătățească adezivitatea bitumului față de agregatele naturale, fără a

influența alte caracteristici ale bitumului; Să nu fie toxic, coroziv și inflamabil.

Tipul și dozajul de aditiv în bitum trebuie determinat pe baza unui studiu preliminat făcut de către laboratorul autorizat al Executantului.

Cerințele pentru verificarea calității cât și pentru caracteristicile aditivului care trebuie verificate sunt recomandate de furnizor și certificate de către Consiliul de Certificare Tehnic.

Compoziția mixturilorA. Rețeta mixturilor asfaltice și rețeta de amestecExecutantul poate execuuta 2 tipuri de mixturi asfaltice pentru stratul de bază.

Alegerea tipului de mixtură care să fie prevăzut în contract va fi făcută pe baza de considerații economice și posibilități de aprovizionare și va constitui subiectul aprobării de către Beneficiar.

AB 1 – agregate de tip fin, corespunzând Tipului B de mixtură al STAS 7970; AB 2 – agregate de tip grosier, corespunzând Tipului C de mixtură

Rețeta de amestec trebuie sî stabilească un singur procentaj de agregat care să treacă prin fiecare sită și un singur procentaj de bitum aditivat, care va fi conținut în mixtură, un singur procentaj de filer de aport care trebie conținut în mixtură și o singură temperatură a mixturii la punctul de ieșire din stație.

Determinărille trebuie să includă toate determinările cerute pentru componentele materialelor, din prezenturl caiet de sarcini și trebuie actualizate .

Compoziția granulometrică a agregatelor care face parte din rețeta de amestec trebuie precedată de spălare. Spălarea fracțiunii care trece prin sita de 0,09 mm trebuie facuta înainte de analiza granulometrică.

Toate dozajele pentru agregate și pentru filerul de aport se raportază la m,asa totală a agregatelor uscate; dozarea liantului bituminos se raportează la masa mixturii. Curba granulometrică a agregatelor naturale și a filerului pentru fiecare tip de mixtură asfaltică, trebuie inclusă în limitele specificate din tabelele de mai jos. Se vor utiliza numai mixturi conținând agregate concasate.



Fracțiuni de agregate din amestecul total, % din masă

Mixtură asfalticăTip AB2 Tip AB1

Fracțiuni din filer de aport și din nisip, sub Ø 0,1 mm 4 ..14 3 .. 12Filer și nisip, fracțiunea Ø 0,1.. 4 mm diferența până la 100Agregate naturale cu dimensiunea peste Ø 4 mm 22 ..47 36 ..66Agregate naturale cu dimensiunea peste Ø 25 mm max 10 max 10Conținut minim de filer de aport 4

Marimea sitelor (mm)Trecerea prin site, în % pentru mixturi asfaltice

Tip AB1 Tip AB2Ø 31,5 100 100Ø 25 90 .. 100 90 .. 100Ø 16 80 .. 100 71 .. 100Ø 8 67 .. 91 50 .. 86Ø 4 53 .. 78 34 .. 36Ø 1 30 .. 58 14 ..39

Ø 0,63 22 .. 52 10 .. 35Ø 0,20 6 .. 30 4 .. 22Ø 0,1 5 .. 14 3 .. 11

Determinările pe epruvete Marshall, pentru cinci dozaje de lian bituminos distribuite în ambele părți ale dozajului reținut trebuie făcute, în concordanță cu STAS 1338/1,2 și următoarele prevederi:

Determinările trebnuie planificate în baza a 0,5 unitați de variație a dozajului standard recomandat liantului bituminos. Epruvetele Marshall trebuie compactate aplicând aplicând 75 de lovituri pe fiecare parte pentru clasele tehnice ale drumului I și II. Parametrii care trebuie determinați în timpul determinărilor sunt urmatorii: stabilitatea la 60oC, indicele de curgere la 60oC, densitatea aparentă absorbită de apă cât și conținutul de goluri în mixtura asfaltică (VIM), golurile din agregate minerale (VMA) și golurile umplute cu liant bituminos (VFA).

Continutul optim de liant bituminos este stabilit prin studiile preliminarii de laborator pe epruvete Marshall. Conținutul de liant trebuie determinat grafic folosin grafice separate pentru stabilitate, curgere, densitatea aparentă, absorbtia de apă și de asemena VIM, VFA, VMA.

Limitele recomandate ale conținutului de bitum sunt indicate în Tabelul de mai jos

Tipul de agregateContinutul de liant, %, raportat la masa

mixturii asfaltice de tipul:AB1 AB2

Pentru mixturi cu agregate concasate 3,6 .. 5,4 3,4 .. 5,0

3.4. Utilaje

Instalația de preparare

Stațiile de asfalt trebuie inspectate pentru a constata încadrarea în toleranțele comunicate de producător, starea de funsționare corespunzătoare, o capaciteta suficientă și reglarea pentru a produce mixtura asfaltică cerută.

Stașia de asfelt trebuie să fie complet automată și echipată cu instrumente de control al predozării, uscării-încălzirii, ciuruirii agregatelor, filerului și liantului bituminos.



În completare stația de asfalt trebyie să fie echipată cu intrerupătoare automate pentru a întrerupe prepararea în cazul când instrumentele de control se defectează.

Stația de asfalt trebuie să aibă un dozaj precis pentru liant, filer și agregate, în concordanță cu toleranțele permise specificate în tabelul de mai jos.

Parametrii Toleranțe admisibileDozare de liant asfaltic de iomport ± 2%Dozarea agregatelor granulate ± 3%

Stașia de asfalt trebuie să aibă sisteme de afișare și înregistrare a temperaturii liantului, agregatelor și mixturii asfaltice. Rezervoarele de bitum, uscătorul și buncărele calde trebuie să fie dotate cu termometre.

Rezervoarele de bitum de la stația de asfalt trebuie să aibă o capacitate de stocare mai mare sau efală cu media consumului zilnic, fiecare dintre ele să aibă un indicator de nivel gradat (pentru liant și ulei) și un dispozitiv de încălzire a liantului care garantează temperatura necesară și previne orice supraîncălzire.

Zona de depozitare a agregatelor pe șantier trebuie să fie : Ușor accesibilă; Betonată; platformele de beton sau asfalt trebuie să prevină orice

contaminare a materialelor depozitate; Sorturile de agregate trebuie stocate separat. Contaminarea diferitelor tipuri

de agregate trebue evitată prin folosirea unor ziduri separatoare cu dimensiuni suficiente;

Grămezile trebuie identificate clar de panouri pe care sunt indicate sursa și limitele sorturilor de agregate.

Stația de asfalt trebie să aibă achipamente mecanice necesare pentru alimentarea uniformă a agregatelor în vederea menținerii unei produsții constante.

Mijloacele de transportCamioanele folosite pentru transportul mixturilor asfaltice trebuie să aibă bene

curate, netede și bine reglate, care au fost acoperite cu o cantitate minimă de soluție de săpun, soluție de var sau alt material aprobat, pentru a preveni ca mixtura să adere la suprafețele de așezare. Soluția antiaderentă nu trebuie să formeze bălți pe suprafața de așezare a benei camionului.

Fiecare camion trebuie sa aibă o prelată din pânză de cort sau din alt material potrivit cu dimensiuni potrivite pentru a proteja mixtura de condițiile atmosferice. Prelatele vor fi folosite de fiecare dată când se transportă mixturi asfaltice.

Repartizatoarele de asfaltRepartizatoarele de asfalt trebuie să fie utilaje de sine stătătoare cu container,

dotate cu un ecran automatizat sau ansamblu de tragere, încălzit dacă este nevoie si capabil să împraștie și să finiseze betonul asfaltic pe lățime de bandă. Finisorul trebuie să fie stocat cu buncăr de stocare având o capacitate suficientă pentru o răspândire uniformă. Buncărul trebuie să fie echipat cu un sistem de distribuție pentru a plasa mixtura uniform în fața grinții repartizoare. La așternerea mixturii finisorul trebuie să fie capabil să opereze la viteze inainte, constante, cu o așternere satisfăcătoare mixturii.

Utilajele de compactareToți compactorii trebuie să fie capabili să se întoarcă fără a lăsa urme iar tamburii de

oțel trebuie să fie echipați cu răzuitor. Compactorii pe pneuri trebuie să fie auto-propulsați, de tip oscilator și echipați cu pneuri netede de mărimi egale, cu diemtrul și rată a deformărilor egale, toate menținute la acceeași presiune de umflare.



3.5. Metoda de execuție

Prepararea mixturiiStațiile de asfalt de tip ciclicAgregatele din fiecare buncăr cald trebuie să fie foarte precis dozate în cantități

cerute de rețeta de amestec.Agregatele trebuie încărcate în buncărul de cântărire, în așa fel încât să se evite

segregarea. Agregatul mineral pentru betonul asfaltic trebuie amestecat uscat, nu mai puțin de 15 sec. Perioada de amestecare uscată va începe atunci când toată cantitatea de agregat mineral a fost încărcată în malaxos și se sfârșește atunci când se intoduce liantul bituminos. După malaxarea uscată, liantul bituminos se încarcă în malaxor, astfel încât liantul să se distribuie uniform, peste cel puțin ¾ din lungimea totală a malaxorului. Timpul necesar pentru adăugarea liantului bituminos nu trebuie să depășescă 15 secunde. Malaxarea umedă va începe la introducerea liantului bituminos și va continua cel puțin 30 de secunde sau mai mult dacă este necesar pentru a produce o acoperire completă și uniformă a particulelor și o distribuție completă a liantului bituminos în toată masa agregatelor. Perioada de malaxare umedă se va termina atunci când ușa de descărcare este deschisă.

Stațiile de asfalt cu amestec continuuPerioada de malaxare trebuie să fie determinată prin încercări și trebuie să nu fie

mai mică de 35 de secunde.

Mixtura finalăMixtura finală la descărcarea din malaxor va avea o temperatură depinzând de tipul

mixturii, după cum urmează: 160 ..180oC la D60/80 165 ..175oC la DC60/80a

Rețeta pentru mixtura asfaltică a stratului de bază va fi controlată sa concorde cu rețeta de amestec, prin determinarea granulației agregatelor și a conținutului de bitum pe proba de mixtura. Proba de mixtura se recoltează de la stație sau de la repartizor, constând în 10 kg de mixtură.

Determinarea conținutului de bitum se efectuează potrivit STAS 1338.Determinarea granulozității agregatului se efecturează în conformitate cu STAS

1338.

TransportulCapacitatea de transport trebuie să fie corelată cu productivitatea finisorului de

asfalt și cu distanța de transport, astfel încât odată începută așternerea finisorul să fie alimentat continuu cu mixtură.

Mixtura trebuie să fie livrată pe drum la temperatura specificată.

Așternerea și nivelareaBetonul asfaltic nu trebuie așternut:

Când temperatura aerului sau temperatura suprafeței pe care se așterne mixtura sunt mai mici de 10oC

Pe orice suprafață udă sau închețată Când condițiile atmosferice înpiedică o așternere sau finisare adecvată a mixturii.

Amorsarea pe diferitele tipuri de strat supportAmorsarea pe diferitele tipuri de strat support, dacă este specificată, trebuie aplicată

așa cum s-a stabilit mai înainte în specificațiile relevante, oricare dintre ele fiind aplicabilă.



Așternerea Suprafața amorsată sau stratul anterior executat trebuie curățat de toate mizeriile,

grămezile de pământ sau orice alt material străin, înainte de așternerea mixturii asfaltice. Mixtura când este livrată la finisorul de asfalt trebuie să aibă o temperatură care să se încadreze în valorile de temperatură din tabelul de mai jos.

Tipul de liantTemperatura minimă de

așternere oCTemperatura minimă la compactare oC

Început SfârșitD60/80 140 135 100

D60/80a 145 140 110

Daca sunt prezenți bulgări sau s-a format o crustă de mixtură, întreaga încărcătură trebuie respinsă. Finisorul trebuie să oppereze la vireza care dă cele mai bune rezultate. Rata de livrare a mixturii la finisor trebuie să fie coordonată pentru a a sigura, unde este practicabil, o rată uniformă de așternere fără întreruperi în funcționarea finisorului.

Executantul poate alege să execute fiecare strat din mai multe reprize, dar nici un strat individual nu trebuie să aibă o grosime compactă mai mică de 5 cm și mai mare de 120 mm, iar stratul următor nu se va mai aplica mai devreme de 24 de ore după terminarea primului strat.

Nu vor fi admise segregări la manipularea mixturii la stație sau în timpul operației de așternere pe patul drumului.

RosturiRosturile tranversale trebuie sa fie realizate cu orice metodă care poate produce o

sectiune densă, verticala, care sa fie asigurată la reluarea asternerii. Rostul format când mixtura nouă este așternută, trebuie să fie compact, bine închis, iar înclinarea, linia și textura suprafeței nou așternute trebuie să fie conformă cu cea a suprafeței cu care se leagă. Manipularea manuală a mixturii trebuie redusă la minim, pentru a evita o textură nefinisată în suprafață. Așternerea mixturii asfaltice trebuie să fie pe cât posibil continuă, iar compactorii nu vor trece peste capete neprotejate, decât dacă se va întârzia așternerea de mixturi în plus, cu un timp suficient pentru a permite mixturii să se răcească.

Rosturile longitudinale trebuie realizate folosind o placă de margine fixată pe ambele părți ale finisorului. Aceste plăci trebuie să fie reglabile și placa din afară trebuie așezată la un unghi de aproximativ 45o față de suprafața paturlui drumului și într-o poziție astfel ca să compacteze ușor mixtura. Placa din interior sau alte materiale așternute pentru rosturile longitudinale, trebuie să fie perpendiculare pe patul drumului. Cand se așterne prima bandă, dacă mixtura de la rostul longitudinal tinde să cadă, se va crea o margine verticală printr-o compactare ușoară cu spatele greblei. Trebuie dată atenție obținerii unui rost longitudinal legat și închis, prin așternerea mixturii calde într-o modalitate care să asigure compactarea la maxim în această zonă. Neregularitățile din marginile benzii așternute trebuie corectate prin îndepărtare sau adaos de mixtură, înainte ca suprafața să fie compactată.

CompactareaDupă ce mixtura asfaltică a fosc așternută și neregularitățile corectate, aceasta va fi

compactată în profunzime și uniform prin cilindrare. Compactarea trebuie să înceapă cât mai repede după așternerea mixturii. Tipul și numărul compactorilor trebuie să fie suficient pentru abținerea gradului de compactare cerut în intervalul cât mixtura poate fi lucrată. Un compactor pe pneuri trebuie folosit ca mijloc de compactare inițial dsau intermediar, pe orice strat așternut ca strat inițial de margine sau de nivelare. Compactarea trebuie terminată inainte ca temperatura suprafeței de mixtură să scadă sub 80oC.

Orice mixtură care nu este bine fixată , este fisurată, amestecată cu mizerie sau cere este deteriorată va fi îndepărtată și înlocuită cu mixtură fierbinte nouă, care trebuie



compactată în conformitate cu suprafețele înconjurătoare. Orice suprafață care prezontă un exces sau deficit de lian bituminos trebuie îndepărtată și înlocuită.

Exceptând cazul când aste specifcat altfel, compactarea trebuie să continue până când toate urmele lăsate de compactori sunt eliminate si densitatea minimă cerută prin acest caiet de sarcini este atinsă.

4. ÎMBRĂCĂMINȚI BITUMINOASE EXECUTATE LA CALD

4.1. Generalități

DescriereAceste lucrări constau dintr-un amestec de agregate, filer, aditivi dacă este cazul și

liant bituminos, preparat în stație fixă de asfalt. Diversele tipuri de agregate trebuie să fie sortate, cu granulație continuă și combinate în așa fel încât amestecul rezultat să corespundă cerințelor granulometrice, în toleranțele specificate, ale rețetei de amestec. Mixtura trebuie așezată într-un strat, pe stratul suport pregătit sau pe stratul rutier inferior, în conformitate cu liniile, cotele, grosimea și profilurile transversale tip, indicate în planșele de execuție sau stabilite de proiectant.

Documente de Referință1 SR 174-1 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminți bituminoase cilindrate

executate la cald. Condiții tehnice de calitate.2 SR 174-2 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminți bituminoase cilindrate

executate la cald. Condiții tehnice pentru prepararea și punerea în operă a mixturilor asfaltice și recepția îmbrăcăminților executate.

3 C 56-85 Normativ pentru verificarea calității și recepționarea lucrărilor de construcții și instalații.

4 Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea în construcții.

5 AND 539 Instrucțiuni tehnice pentru prepararea mixturilor asfaltice, stabilizate cu fibre de celuloză.

6 AND 549 Normativ pentru îmbrăcăminți bituminoase cilindrate, executate la cald cu bitum modificat cu polimeri.

7 AND 553 Normativ pentru îmbrăcăminți bituminoase cilindrate, executate la cald cu bitum aditivat.

8 Toate standardele și normativele menționate în continuare de acest caiet de sarcini.

4.2. MaterialeMaterialele trebuie să se conformeze condițiilor pentru calitate ale proiectului, ale

acestui caiet de sarcini și a tuturor documentelor de referință menționate de caiet sau de proiect.

Executantul trebuie să aibe aprovizionate suficiente cantități de materiale, în depozite, la stație, la începutul fiecărei zile operaționale, pentru a asigura cantitatea zilnică necesară.

Setul complet de determinări, ca și frecvența probelor și locul recoltării lor, vor fi incluse în Planul de Control al Calității al Contractantului și trimise spre aprobarea inginerului, înainte de începerea lucrărilor.

Agregate



Se va folosi un amestec de agregate concasate sau agregate de râu, care vor fi amestecate în proporții determinate. Condițiile de admisibilitate pentru diferite sorturi de agregate sunt stabilite de următoarele documente de referință:

STAS 662-89, tabel 6 pentru nisip natural si tabelul 11 pentru pietriș natural concasat.

SR 667-2000, tabelul 10 pentru nisip de concasare și tabelul 8 pentru criublură.

Cerințele pentru verificarea calității, cât și pentru caracteristicile agregatelor care trebuie verificate, periodic sau la fiecare expediție, înainte de a fi aprovizionat pe șantier, sunt stabilite prin următoarele documente de referință:

STAS 662-89, capitolul 3, pentru nisip și pietriș natural. SR 667-2000, capitolul 3, pentru nisip de concasare și criblură.

Sorturile de agregate recomandate care se vor folosi în imbrăcămințile din beton asfaltic, sunt prezentate în Tabelul 1, în funcție de mixtura asfaltică:

Tabelul 1Tipul mixturii asfaltice Sorturile de agregate naturale și concasateBeton afaltic bogat în criblură (strat de uzură)

Criblură 4-8, 8-16, 16-25Nisip de concasare 0-4Nisip natural 0-4 (raportul natural/nisip de concasare, ca în Nota din tabelul 6b pt. 1)

Beton asfaltic rugos (strat de uzură)

Criblură 4-8, 8-16Nisip de concasare 0-4

Beton asfaltic deschis de criblură (strat de legatură)

Criblură 4-8, 8-16, 16-25Nisip de concasare 0-4Nisip natural 0-4 (raportul natural/nisip de concasare, ca în Nota din tabelul 6b pt. 1)

Beton asfaltic deschis din pietriș concasat (strat de legătură)

Pietriș concasat 8-16, 16-31/16-25Nisip de concasare 0-4Nisip natural 0-4 (raportul natural/nisip de concasaj, ca în Nota din tabelul 6b pt. 1)

Beton asfaltic deschis din pietriș natural (strat de legătură)

Pietriș natural 4-8, 8-16 sau 16-31/16-25Nisip natural 0-4 (raportul natural/nisip de concasare, ca în Nota din tabelul 6b pt. 1)

Granulozitatea se determină folosind ciururi cu ochiuri pătrate, în concordanță cu dimensiunile din SR EN 933-2.

Cerințele pentru verificarea calității, cât și pentru caracteristicile agregatelor care trebuie verificate, pe lângă cele deja menționate mai sus, sunt prevăzute de SR 174-1, paragraul 2.3.1, și SR 174-2, paragraful 3.1.b,c și d.

Filer mineralÎn general filerul poate fi înțeles ca particule minerale cu dimensiunile mai mici de

0,09 mm, care sunt incluse în mixtura asfaltică. Oricum, acest paragraf se referă la filer de piatră de calcar sau de origine calcaroasă, numit în acest document, filer de aport, care este prelucrat cu mijloace de producție specifice și furnizat pe șantier, pentru a fi inclus în compoziția mixturii asfaltice. Acest filer de aport trebuie să fie conform condițiilor din STAS 539, așa cum se prezintă în Tabelul 2:

Tabelul 2Condițiile standard pentru filerGranulație:

- trecut prin sita 0,2 mm- trecut prin sita 0,09 mm

Min. 98%Min. 80%

Umiditatea Max. 2%Coeficient de hidrofilie Max. 1%



Conținut de CaCO3 Min. 91%

Fracțiunile fine care pot rezulta, de la exhaustorul stației de asfalt, ar putea să nu fie numite ca filer sau filer de aport și trebuie depozitate în spații aprobate. Particulele minerale cu diametrul mai mic de 0,09 mm, conținute de agregate (nisip și agregate minerale grosiere), care nu sunt evacuate în timpul procesului de uscare a agregatelor din stația de asfalt, pot fi considerate ca filer și aprobate, fără a înlocui procentajul de filer de aport cerut de detaliile de execuție sau de acest caiet de sarcini.

Condițiile pentru verificarea calității, cât și pentru caracteristicile filerului care trebuie verificate, periodic sau la fiecare transport, sunt prevăzute în Capitolul 2 al STAS 539. Trebuie de asemenea respectate condițiile din SR 174-1, paragraful 2.3.2, și SR 174-2, paragraful 3.1.e.

Liant bituminosLa execuția îmbrăcăminților bituminoase din mixturi asfaltice, sunt folosite

următoarele tipuri de bitum:a) bitum neparafinos pentru drumuri, tipul D60/80 și D80/100;b) bitum aditivat, tipul D60/80a și D80/100a.

A. Bitumul neparafinos pentru drumuri trebuie să respecte condițiile de calitate prevăzute de SR 754 și tabelul 3 de mai jos

Tabelul 3Caracteristici Cerințe standard Standardul de

referință pentru metoda de determinare

D60/80 D80/100

Penetrația la 250C, zecimi de mm 60...80 80...100 STAS 42Punctul de înmuiere 0C 49...55 43...49 STAS 60Ductilitatea cm min: - la 50C

- la 250C4.0100

5.0100

SR 61

Punctul de rupere Fraass (0C) max. -13 -15 STAS 113Punctul de aprindere Marcusson (0C) min. 250 250 STAS 5489Solubilitatea în solvenți organici min (%) 99 99 STAS 115Stabilitatea la încălzire în film subțire, la 1630C:

Pierderea masei (%) max Penetrația reziduală (%) min Creșterea punctului de înmuiere, max (0C) Ductilitatea reziduală la 250C min (cm).

0,80509

50

0,80479

75

STAS 8099Metoda II

Conținut de parafină, max (%) 2,0 2,0 STAS 8098Densitatea la 250C (gr/cm3) 0,995 0,992 STAS 35Adezivitatea la probe de agregate 5...8 mm, sursa Chileni

80 80 STAS 10969/3

B. Bitumul aditivat, tipul D60/80a sau D80/100a, se bazează pe bitumul neparafinos pentru drumuri tipul D60/80 sau D80/100, la care se adaugă în general un produs anticojire. Caracteristicile pentru astfel de bitumuri aditivate trebuie să fie în concordanță cu prevederile SR 754 și trebuie respectate condițiile din Tabelul 4.



Tabelul 4Caracteristici Cerințe standard Standardul de

referință pentru metoda de determinare

D60/80 D80/100

Penetrația la 250C, zecimi de mm 60...80 80...100 STAS 42Punctul de înmuiere 0C 49...55 43...49 STAS 60Ductilitatea cm min: - la 50C

- la 250C4.0100

5.0100

SR 61

Punctul de rupere Fraass (0C) max. -13 -15 STAS 113Punctul de aprindere Marcusson (0C) min. 250 250 STAS 5489Solubilitatea în solvenți organici min (%) 99 99 STAS 115Stabilitatea la încălzire în film subțire, la 1630C:Metoda TFOT sau RTFOT

Pierderea masei (%) max Penetrația reziduală (%) min Creșterea punctului de înmuiere, max (0C) Ductilitatea reziduală la 250C min (cm).

0,80509

50

0,80479

75

Specificațiile tehnice în vigoare (instrucția AND Nr.535/356)

Conținut de parafină, max (%) 2,0 2,0 STAS 8098Densitatea la 250C (gr/cm3) 0,995 0,992 STAS 35Adezivitatea la probe de agregate 5...8 mm, sursa Chileni

90 90 STAS 10969/3

Decizia de a folosi bitum aditivat pentru prepararea betoanelor asfaltice aparține proiectantului. Executantul va înainta spre aprobare un raport care va explica opțiunea sa de a folosi bitum aditivat. Raportul va avea anexate toate rezultatele determinărilor de laborator necesare și va face parte din raportul pentru aprobarea rețetei de preparare a mixturii. Nu vor fi diferențe de preț al mixturii asfaltice, din cauza folosirii bitumului aditivat în locul bitumului obișnuit pentru drumuri, așa cum a fost definit mai sus.

Cantitatea de aditiv trebuie calculată în așa fel încât mixtura să fie în conformitate cu condițiile de calitate impuse de acest caiet de sarcini. Stabilitatea și calitatea lui trebuie să fie menținute, atâta timp cât este necesară producerea de mixtură asfaltică, pentru cerințele contractantului.

Condițiile pentru verificarea calității, cât și pentru caracteristicile bitumului sau bitumului aditivat, care trebuie verificate, pe lângă cele menționate mai sus, sunt prevăzute în SR 174-1, paragraful 2.3.3, și SR 174-2, paragraful 3.1.a.

AditiviAditivii folosiți la execuția îmbrăcăminților de beton asfaltic sunt produce cu suprafața

activă, cu compoziții și structură specifică polară/ nepolară, în concordanță cu declarațiile de conformitate emise de producător. Aditivii trebuie agrementați tehnic de către Consiliul Național de Certificare a Produselor și Echipamentelor, din activitate de construcții.

Aditivii trebuie să îndeplinească principalele cerințe: să fie compatibili cu tipul de bitum aprobat pentru prepararea mixturii; să fie termo-stabili până la o temperatură de 2000C; să îmbunătățească adezivitatea bitumului față de agregatele naturale, fără a

influența alte caracteristici ale bitumului; să nu fie toxic, coroziv și inflamabil.



Tipul și dozajul de aditiv de bitum, trebuie determinat pe baza unui studiu preliminar făcut de către laboratorul autorizat al ececutantului, respectând condițiile din Tabelul 4.

Condițiile de verificarea calității, cât și pentru caracteristicile aditivului, care trebuie verificate, sunt cele mai recomandate de către furnizor și certificare de către Consiliul de Certificare Tehnic.

4.3. Compoziția Mixturilor A. Rețeta mixturii asfaltice și rețeta de amestecRețeta mixturii trebuie pregătită într-un laborator ales de erxecutant, aprobat în

prealabil de proiectant. Niciun laborator al investitorului nu poate fi luat în considerație pentru pregătirea rețetei de mixtură.

După ce stația este în funcțiune, executantul poate să propună corectări ale rețetei de amestec, în limitele standard permise de acest caiet de sarcini sau de documentele de referință amintite de acest caiet. Dacă rezultatele determinărilor indică, că aceste corecții duc la o mixtură, care să îndeplinească condițiile de calitate impuse de caietul de sarcini sau de documentele de referință amintite, rețeta de amestec va fi ajustată în concordanță cu aprobarea proiectantului.

Dacă se va face o schimbare în sursa de materiale, trebuie stabilită o nouă rețetă de amestec, înainte ca materialul să fie folosit. Când rezultatele sunt nesatisfăcătoare sau alte condiții o face necesară, inginerul va cere o nouă rețetă de amestec.

Rețeta de amestec pentru betonul asfaltic este o valoare de referință. Orice efort trebuie făcut de către contractant, pentru a încorpora liantul bituminos în mixtură. Dacă rezultatele determinărilor pe probele luate în 5 zile consecutive, arată un conținut de liantul bituminos în toleranțe, dar constant mai scăzut decât valoarea de referință, inginerul va cere contractantului să suspende lucrările și să reconsidere setările stației de asfalt sau rețeta de amestec.

Raportul pentru rețeta mixturii și rețeta de amestec trebuie să includă cel puțin următoarele documente:

a. Analize complete ale materialelor folosite în programul de determinări (agregate, bitum, filer, aditivi, etc.) și Certificatul de Conformitate/ Certificarea Tehnică legală a lor.

Determinările trebuie să includă toate determinările cerute pentru componentele materiale, din prezentul caiet de sarcini și trebuie actualizate, trebuie să se refere la probe luate, cu nu mai mult de două luni înainte de înaintarea raportului.

Analiza granulometrică a agregatelor care fac parte din rețeta de amestec trebuie precedată de spălare, spălarea fracțiunii care trece prin sita de 0,09 mm trebuie făcută înainte de analiza granulometrică.

b. Toate dozajele pentru agregate și pentru filerul de aport se raportează la masa totală a agregatelor uscate; dozarea liantului bituminos se raportează la masa mixturii. Curba granulometrică a agregatelor naturale și a filerului, pentru fiecare tip de mixtură asfaltică, trebuie să se încadreze în limitele specificate, din tabelele 5 și 6.

Tabelul 5Nr. crt. Fracțiuni de

agregate din amestecul de

agregate

Strat de uzură Strat de legăturăTipul mixturii asfaltice

BA8BA8a

BA16BA16aBam16

BA25BA25a

BAR16BAR16aBARm16

BAD25BAD25aBADm25

BADPC25BADPC25a

BADPS25BADPS25a

1 Filer și părți de nisip, mai mici de #0,1mm%

9...13 9...13 6...13 9...11 2...7 2...7 2...7

2 Filer și părți de nisip, 0,1...#0,4mm%

Rest până la 100

3 Criblură peste #4mm%

22...45 34...58 39...60 47...61 55...72 - -



4 Pietriș concasat, peste #8mm%

- - - - - 39...58 -

5 Pietriș natural, peste #8mm%

- - - - - - 39...58

Tabelul 6Site cu deschiderea ochiurilor #, conform SR933-2 mm

Trecere prin sită SR933-2, în % pentru tipuri de mixture asfalticeBA8BA8a

BA16BA16aBam16

BA25BA25a

BAR16BAR16aBARm16

BAD25;BAD25aBADm25;BADPD25BADPE25aBADPS25BADPS25a

25 - - 90…100 - 90…10016 - - 72…90 92…100 73…9010 - 90…10 - - -8 90…10 66…85 54…80 61…74 42…614 56…78 42…66 40…61 39…53 28…452 30…55 30…55 30…50 30…42 20…351 22…42 22…42 20…40 21…31 14…32

0,63 18…35 18…35 15…35 18…25 10…30

c. Determinările pe epruvete Marshall, pentru cinci dozaje de liant bituminos, distribuite în ambele părți ale dozajului reținut, trebuie făcute, în concordanță cu STAS 1338/1,2 și următoarele prevederi:

Determinările trebuie planificate în baza a 0,5 unități de variație a dozajului standard recomandat liantului bituminos. Epruvetele Marshall trebuie compactate aplicând 75 de lovituri pe fiecare parte, pentru clase tehnice ale drumului I și II. Parametrii care trebuie determinți în timpul determinărilor sunt următorii: stabilitatea la 600C, indicele de curgere la 600C, densitatea aparentă, absorția de apă, cât și conșinutul de goluri în mixtura asfaltică (VIM), golurile din agregatele minerale (VMA) și golurile umplute cu liant bituminos (VFA).

d. Conținutul optim de liant bituminos este stabilit prin studiile preliminarii de laborator pe epruvete Marshall. Conținutul de liant trebuie determinat grafic, i.e. folosind grafice separate pentru stabilitate, curgere, densitatea aparentă, absorția de apă și de asemea, VIM, VFA, și VMA. (Se sugerează, ca punct de început, să se aleagă conținutul de liant la procentul mijlociu al limitei de goluri de aer și apoi să se verifice dacă toate criteriile sunt întrunite).

Limitele recomandate ale conținutului de bitum sunt prezentate în Tabelul 7.

Tabelul 7Nr.crt.

Tipul mixturii asfaltice Conținutul de bitum, raportat la masa mixturii asfaltice

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

1 BA8; BA8a 6,5...7,5 IV, V IV2 BA16; BA16a 6,0...7,0

6,3...7,36,5...7,5

IIIII-

IIIIIIV

3 BAm16BAR16BAR16aBARm16

6,5...7,06,3...7,35,7...6,25,7...6,2

IIIII

II, IIII...III

--

I, II-

4 BAD25; BAD25a 5,5...7,0 IV, V IV5 BAD25

BAD25a 4,0...5,0I...IV

I...IV6 BADm25 4,0...5,0 I...III -7 BADPC31(#25)

BADPC31a(#25)BADPS31(#25)BADPS31a(#25)

4,0...5,0IV, V IV



Raportul filer/ bitum, unde prin filer se înțeleg toate particulele ce trec prin sita de 0,09 mm, incluzând bitumul de aport, este recomandat să fie cuprins în limitele arătate mai jos:

Stratul de uzură: Beton asfaltic bogat în criblură:-cu dimensiunea maximă 8 sau 16 mm-cu dimensiunea maximă 25 mm.

Stratul de legătură: Betonul asfaltic deschis.Rețeta inițială de amestec trebuie să întrunească cerințele din tabelul 8 de mai jos,

pentru tipurile de mixturi specificate de detaliile de execuție.Dacă mixtura de probă, preparată la proporțiile rețetei inițiale de amestec nu

îndeplinește condițiile din tabelul 8, executantul poate propune schimbări în rețeta de amestec. Dacă aceste schimbări nu au ca rezultat, îndeplinirea condițiilor pentru mixturi din tabelul 8 și tabelul 9, proiectantul va cere o nouă rețetă de mixtură asfaltică.

Tabelul 8

Nr.

crt

.

Car

acte

risti

ce p

e

epru

vete

ci

lindr

ice

Mar

shal

l

Tip

ul d

e lia

nt

Cla

sa

tehn

ică

a

drum

ului

Cat

egor

ia

tehn

ică

aTipuri de mixturi bituminoaseBA8BA8aBA25BA25a

BA16BA16a

BAR16BAR16a

BAD25BAD25a

BADPC31(25)BADPC31a(25a)

BADPS31(25)BADPS31a(25a)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

Stabilitatea (S) la 600C, KN min

D60/80D60/80a

I I - - 9,5 7,0 - -II II - 9,0 9,5 7,0 - -III III - 7,5 8,0 5,5 - -IV, V IV 5,5 5,5 - 4,5 4,5 4,5

D80/100D80/100a

I I - - - - - -II II - 8,0 8,5 6,0 - -III III - 6,0 6,5 4,5 4,5 4,5IV, V IV 5,5 5,5 - 3,5 3,5 3,5

2

Indicele de curgere (I), mm

D60/80D60/80a

I I - - 1,5..3,0 1,5..4,5 - -II II - 1,5..4,5 1,5..3,0 1,5..4,5 - -III III - 1,5..4,0 1,5..3,0 1,5..4,5 - -IV, V IV, V 1,5..4,5 1,5..4,5 - 1,5..4,5 1,5..4,5 1,5..4,5I I - - - - - -II II - 1,5..4,0 1,5..3,5 1,5..4,5 - -III III - 1,5..4,0 1,5..3,5 1,5..4,5 1,5..4,5 1,5..4,5IV, V IV, V 1,5..4,5 1,5..4,5 - 1,5..4,5 1,5..4,5 1,5..4,5

3

Raportul S/I kN/mm

D60/80D60/80a

I I - - 2,5..5,0 2,0..4,0 - -II II - 2,5..5,0 2,5..5,0 2,0..4,0 - -III III - 1,5..4,0 2,0..4,0 1,5..3,0 1,5..3,0 -IV, V IV 1,5..4,0 1,5..4,5 - 1,0..3,0 1,0..3,0 1,0..3,0

4 Densitatea aparentă, kg/m3, min.

D60/80D60/80aD80/100D80/100a

- - - 2350 2350 2300 2300 2300

5 Absorția de apă %, vol

D60/80D60/80aD80/100D80/100a

- - 1..5 1..5 3..5 2..6 2..6 2..6

6 Volumul de goluri:

-în mixtura asfaltică VIM

-în agregatele minerale

VMA-umplut cu

liant bituminos

VFA

Procedeul de calculare a propretăților volumetrice al asfaltului compactat trebuie întâi înaintat spre aprobare proiectantuluii. Valorile de referință vor fi fixate în conformitate.

Tabelul 9Art. caracteristici Tipul mixturii Metoda de

determinareBA8; BA8a; BA16BA16aBA25BA25a

BAR16BAR16a

BAD25;BAD25a;BADPC31(#25)BADPC31a(#25a)BADPS31(#25)BADPS31a(#25a)

1 Caracteristici pe cilindri produși de mașina cu presiune

Reglementări



giratorie-goluri la 80 girații, vol% max-goluri la 120 girații, vol% max

5,0-

5,0-

-9,5

Tehnice în vigoare date de institute de cercetare

CESTRIN/ INCERTRANS

2 Rezistența la deformații permanente:-cedare dinamică la 400C si 1800 vibrații, 10-4mm, max.-adâncimea crăpăturilor la temperatura de 400C, % și max

7600 7600În curs de stabilire de către institutul de cercetări CESTRIN

Modul de flexibilate la 150C, Mpa, min.:-zone climatice I și II-zonă climatică III

36004200

36004200

36004200

Rezistența la oboseală: număr de cicluri până la rupere la 150C, min. - - 0,4 x 106

B. Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltică, luarea de probe în timpul execuției, din stație sau de la așternere trebuie să se încadreze în condiția din tabelul 20, privind creșterea punctului de înmuiere I&B.

Luarea de probe de mixtură asfaltică trebuie efectuată conform EN12697-27. Deasemenea prepararea de probe pentru extracția de bitum trebuie efectuată conform EN12697-28.

Punctul de înmuiere Inel și Bila (I&B) trebuie determinat, conform STAS 60. Extracția și recuperarea bitumului din mixtura asfaltică pentru determinarea I&B trebuie efectuată în conformitate cu EN12697-1, cu EN12697-4.

C. Rezistența la deformații permanente trebuie determinată pe epruvete recoltate din stratul de uzură așternut.

Rezistența la deformații trebuie măsurată ca viteza de deformație la ornieraj, la temperatura de 450C, în concordanță cu regulamentele tehnice în vigoare.

Adâncimea făgașelor depinde de intensitatea de trafic și este dată în Tabelul 10.

Tabelul 10Numărul mediu de vehicule cu încărcare utilă, pentru >1,5t/ banda drumului/ zi

Rata minimă de orieraj la 450C, mm/h-maxDate informative pentru o perioadă de 2 ani

<15001500..30003000..6000

>6000

842

<2

D. ToleranțeDozarea liantului, agregatelor și filerului trebuie verificată față de rețeta de amestec și

cu o acuratețe a dozajelor, care să se încadreze în toleranțele tehnice indicate în Tabelul 11.

Tabelul 11Tabelul cu toleranțele admisibile pentru rețeta de amestec la mixturi asfalticeFracțiuni de agregate:>#4 mm ±5%#1..4 mm ±4%

#0,5.. #1,0 (#0,2... #0,63) mm ±3%#0,1.. #0,5 (#0,9.. #0,2) mm ±2%<#1,0(#0,09) mm ±1,5%

(±1,0 % la mixturile cu fibre)



Conținut de bitum ±0,3 %Creșterea punctului R&B pe bitumul extras

Max 90C

E. Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltică, pe probe prelevate în timpul execuției din stație sau de la așternere, trebuie să arate o creștere a punctului de înmuiere I&B, care să se încadreze în prevederile din Tabelul 11.

Luarea de probe de mixtură asfaltică trebuie făcută în concordanță cu EN12697-27. Deasemenea pregătirea probelor pentru extracția bitumului trebuie făcută în concordanță cu EN12697-28.

Punctul de înmuiere Inel și Bila (I&B) trebuie determinat, conform STAS 60. Extracția și îndepărtarea bitumului din mixtura asfaltică pentru determinarea I&B trebuie efectuată în conformitate cu EN12697-1, cu EN12697-3 și EN12697-4.

4.4. Utilaje

Instalația de preparareExecutantul trebuie să aibe permanent, la stație, copii iligibile ale specificațiilor

producătorului pentru stația de asfalt și orice modificări făcute stației, incluzând toleranțele producătorului pentru grade de uzură, care afectează producția de mixturi asfaltice.

Stațiile de asfalt trebuie inspectate, pentru a constata încadrarea în toleranțele comunicate de producător, starea de funcționare corespunzătoare, o capacitate suficientă și reglarea pentru a produce mixtura asfaltică cerută. Stația de asfalt cu șarje va fi dotată cu contor mecanic de numarare a șarjelor.

Executantul trebuie să elaboreze și să mențină grafice de etalonare pentru fiecare bunker rece de agregate din rețetă sau alta evidență, conformă cu prescripțiile pentru mixtura îmbrăcămintei.

Mixtura asfaltică trebuie să fie cântărită pe cântare aprobate, asigurate de către executant. Atunci când este folosit un sistem automat de înregistrare, aprobat, în legătură cu un sistem de control automat de cântărire și amestec, greutățile înregistrate pot fi folosite în locul cântăririi camioanelor. Aceste greutăți trebuie să fie evidențiate de un tichet de cântărire pentru fiecare încărcare. Cântarele trebuie să fie inspectate și certificate, pentru a asigura acuratețea acestora, dar nu de mai puține ori decât este prevăzut în normele și legislația în vigoare în România.

Stația de asfalt trebuie să aibe o capacitate minimă de 80 t/oră, în condițiile folosirii de agregate cu umiditatea până la 5%.

Stația de asfalt trebuie să fie complet automată și echipată cu instrumente de control al predozării, uscării-încălzirii, ciururii și și dozării agregatelor, a filerului și a liantului bituminos.

În completare, stația de asfalt trebuie să fie echipată cu întrerupătoare automate pentru a întrerupe prepararea în cazul când instrumentele de control se defectează.

Stația de asfalt trebuie să aibe un sistem de dozare precis pentru liant, filer și agregate, în concordanță cu toleranțele permise specificate în Tabelul 12.

Tabelul 12Parametrii Toleranțele admisibileDozare de liant bituminos și filer de import ±2%Dozarea agregatelor granulare ±3%

Notă: Toleranțele sunt exprimate în funcție de greutatea cantității teoretice în conformitate cu setările stației de asfalt. Acestea NU TREBUIE să fie greșite, confundate cu toleranțele indicate în Tabelul 11, prevăzute numai pentru verificarea acurateței dozării componenților mixturii asfaltice.



Stația de asfalt trebuie să aibe sisteme de afișare și înregistrare a temperaturii liantului, agregatelor și mixturii asfaltice. Rezervoarele de bitum, uscătorul și buncărele calde trebuie să fie echipate cu termometre.

În apropierea stației, trebuie să sa construiască un laborator echipat în conformitate cu normele și legislația în vigoare din România și aprobat de către inginer. Toate costurile referitoare la laborator trebuie să fie incluse în prețul de licitație pentru alte articole.

Rezervoarele de bitum de la stația de asfalt trebuie să aibe o capacitate de stocare mai mare sau egală cu media consumului zilnic; fiecare dintre ele trebuie să aibe un indicator de nivel gradat (pentru liant și pentru ulei) și un dispozitiv de încălzire a liantului care se garantează temperatura necesară și previne orice supraîncălzire.

Stația de asfalt trebuie săa aibe un sistem de alimentare și dozare a liantului în greutate sau volum, în concordanță cu toleranțele admise indicate în tabelul 19.

Contractantul trebuie să asigure stocarea a cel puțin o treime din necesarul de agregate programat a se consuma pe un an.

Suprafața de depozitare a agregatelor în șantier, trebuie să fie:a) Ușor accesibilă;b) Betonată; platformele de beton sau asfalt trebuie să prevină orice

contaminare a materialelor depozitate;c) Drenată eficient pentru a permite îndepărtarea tuturor apelor;d) Destul de largi pentru a permite depozitarea a cel puțin o treime din volumul

de agregate necesare pentru lucrările de asfalt, considerând că grămezile individuale nu trebuie să aibe mai mult de 6 metri înălțime și cu un raport al lungime/ înălțime de maxim 3;

e) Sorturile de agregate trebuie stocate separat. Contaminarea diferitelor tipuri de agregate trebuie evitată, prin folosirea unor ziduri separatoare cu dimensiuni suficiente;

f) Grămezile trebuie identificate clar de panouri pe care sunt indicate sursa și limitele sorturilor de agregate.

Stația de asfalt trebuie să aibe echipamente mecanice necesare pentru alimentarea uniformă a agregatelor, în vederea menținerii unei producții constante.

Agregatele trebuie să fie dozate în greutate cu un dispozitiv de dozare, în concordanță cu toleranțele indicate în Tabelul 12.

Filerul trebuie stocat în silozuri cu sistem încărcare-descărcare pneumatic, iar stațiile trebuie echipate cu silozuri cu dispozitive corespunzătoare de extragere și alimentare care să permită dozarea cu acuratețe a filerului în concordanță cu toleranțele indicate în Tabelul 12. Silozurile pentru filer trebuie să conțină cel puțin cantitatea pentru o zi de producție. Este interzisă folosirea filerului aglomerat.

Stația de asflat trebuie să fie dotată cu un sistem de securitate, pentru a preveni golirea accidentală a malaxorului pe perioada mixării, și de control al timpilor de malaxare aprobați.

Malaxorul stației de asfalt trebuie sa fie capabil să producă mixturi asfaltice omogene.

AutobasculanteAutobasculantele vor avea o capacitate minimă de încărcare de 22,0 metri cubi și cu

un număr suficient de axe pentru a evita deteriorarea drumurilor existente.Autobasculantele folosite pentru transportul mixturilor asfaltice trebuie să aibe bene

curate, netede și bine reglate, care au fost acoperite cu o cantitate minimă de soluție de săpun, soluție de var sau alt materiale aprobat, pentru a preveni aderarea mixturii la suprafețele de așezare. Soluția antiaderentă nu trebuie să băltească pe suprafața de așezare din bena autobasculanteo. Folosirea de soluții, care conțin carburant diesel sau alți solvenți dontaminatori, nu va fi permisă.



Fiecare autobasculantă trebuie să aibe o prelată din pânză de cort sau din alt material potrivit cu dimensiuni adecvate pentru a proteja mixtura din condițiile atmosferice. Prelatele vor fi folosite de fiecare dată când se transportă mixturi bituminoase.

Repartizatoare de asfaltRepartizatoarele (finisoarele) de asfalt trebuie să fie utilaje stătătoare cu buncăr,

dotate cu un ecran automatizat sau ansamblu de tragere, încălzit dacă este nevoie și capabil să aștearnă betonul asfaltic pe lățimile de bandă, potrivit profilelor transversale tip aplicabile și la grosimea din detaliile de execuție. Finisorul trebuie să fie dotat cu buncăr de stocare, având o capacitate suficientă pentru o răspândire uniformă. Buncărul trebuie să fie echipat cu un sistem de distribuție pentru a plasa mixtura uniform în fața grinzii repartizatoare, cu mai mult de un picior (300mm), grinda se va prelungi în concordanță. Grinda sau dispozitivul de așternere trebuie să producă efectiv o suprafață finisată, de uniformitatea cerută și cu textura fără rupturi, împingeri sau scobituri în mixtură. La așternerea mixturii, finisorul trebuie să fie capabil să opereze la vitezele înainte, constante, cu o așternere satisfăcătoare a mixturii. Echipamentul folosit pentru acostamente și pentru construcții similare trebuie să fie capabil să împrăștie și să finiseze la lățimile indicate în planșele de execuție.

Utilajele de compactareToți compactorii liși, compactorii vibratori sau alte utilaje folosite la compactarea

mixturilor asfaltice trebuie să se afle în condiții de lucru satisfăcătoare. Toți compactorii trebuie să fie capabili să se întoarcă fără a lăsa urme, iar tamburii de oțel trebuie sa fie echipați cu răzuitor. Compactorii de pneuri trebuie să fie auto-propulsați, de tip oscilator și echipați cu aceeași presiun de umflare. Compactorii având tamburi liși trebuie să aibe un sistem pentru umezirea fiecărui tambur. Compactorii trebuie să fie de mărimi adecvate și în număr suficient pentru a asigura compactarea specificată. Compactorii și vibratorii pentru șanțuri și alte echipamente folosite pentru compactarea mixturilor situate în locuri inaccesibile pentru compactorii specificați, trebuie să aibe o greutate (masă) și o construcție, aprobate de proiectant.


Prepararea mixturiiA. Stații de asfalt de tip ciclicAgregatele trebuie încărcate în buncărul cald, filerul mineral sau varul hidratat, dacă

este specificat, și liantul bituminos, trebuie să fie foarte precis dozate în cantitățile cerute de rețeta de amestec.

Agregatele trebuie încărcate în buncărul de cântărire, în așa fel încât să se evite segregarea. Agregatul mineral pentru betonul asfaltic btrebuie amestecat uscat, nu mai puțin de 15 secunde. Perioada de amestecare uscată ca începe atunci când toată cantitatea de agregat mineral a fost încărcată în malaxor și se sfârșește atunci când se introduce liantul bituminos. După malaxarea uscată, liantul bituminos se încarcă în malaxor, astfel încât liantul să se distribuie uniform, peste cel putin 3/4 din lungimea totală a malaxorului. Timpul necesar pentru adăugarea liantului bituminos nu trebuie să depașească 15 secunde. Malaxarea umedă va începe la introducerea liantului bituminos și va continua cel puțin 30 secunde sau mai mull dacă este necesar pentru a introduce o acoperire completă și uniformă a particulelor și o distribuție completă a liantului bituminos în toată masa agregatelor. Perioada de malaxare umedă se va termina atunci când ușa de descărcare este deschisă. Timpii de malaxare uscată și umedă trebuie să fie așa cum este aprobat de inginer. Nu vor fi permise schimbări la setările stației, fără consimțământul inginerului.

B. Stațiile de asfalt cui amestec continuu



Perioada de malaxare trebuie să fie determinată prin încercări și trebuie să nu fie mai mică de 35 secunde. Timpul de malaxare poate fi crescut peste minimul specificat, dacă este necesară producerea unei îmbrăcări complete și uniforme a particulelor și o distribuție completă a liantului în agregate.

Mixtura finalăMixtura finală, la descărcarea din malaxor, va avea o temperatură, depinzând de tipul

mixturii, așa cum este arătat mai jos: 160...1800C la D60/80 165...1750C la D60/80a 155...1700C la D80/100 160...1700C la D80/100a

Mixtura finalăCapacitatea de transport trebuie corelată cu productivitatea finisorului de asfalt și cu

distanța de transport, astfel încât, odată ce s-a așternerea, finisorul trebuie să fie alimentat continu cu mixtură.

Atunci când este necesar, pentru ca mixtura să fie livrată pe drum, la temperatura specificată, benele camioanelor vor fi izolate și prelatele vor fi fixate sigur.

Executantul trebuie să țină un jurnal care să conțină data de livrare, sursa de asfalt, cantitatea, numărul facturii și materialul cărat la transportul dinainte.

4.6. Așternerea și finisarea

A. Condiții atmosfericeBetonul asfaltic nu trebuie așternut: (1) când temperatura aerului sau temperatura

suprafeței pe care se așterne mixtura sunt mai mici de 100C, (2) pe orice suprafață udă sau înghețată, (3) când condițiile de vreme împiedică o așternere sau finisare adecvată a mixturii.

B. Amorsarea pe diferitele tipuri de strat suportAmorsarea pe diferitele tipuri de strat suport, dacă este specificată, trebuie aplicată

așa cum s-a stabilit mai înainte în specificațiile relevante, oricare dintre ele fiind aplicabilă.Stratul de bază, suprafața amorsată sau stratul anterior executat trebuie curățat de

toate mizeriile, grămezile de pământ sau orice alt material străin, înainte de așternerea mixturii asfaltice. Mixtura, când este livrată la finisorul de asfalt, trebuie să aibe o temperatură de minimum 1300C și în limita unei deviații de 150C, față de temperatura standard.

Tabelul 13 de mai jos indica temperaturile recomandate în funcție de tipul de îmbrăcăminte bituminoasă:

Tabelul 13Tipul de liant Temperatura minimă

de așternere 0CTemperatura minimă la compactare 0CÎNCEPUT SFÂRȘIT

D60/80 145 145 110D80/100 140 140 105D60/80a 150 145 110D80/100a 145 140 100

Dacă sunt prezenți bulgări sau s-a format o crustă de mixtură, întreaga încărcătura trebuie respinsă. Finisorul trebuie să opereze la viteza care dă cele mai bune rezultate. Ritmul de livrare a mixturii la finisor trebuie să fie coordonat pentru a asigura, unde este practicabil, un ritm uniform de așternere, fără întreruperi în funcționarea ale finisorului.

Grosimea și lățimea fiecărui strat trebuie să fie conformă cu profilul transversal tip din planșele de execuție. Contractantul poate alege să execute fiecare strat din mai multe



reprize, dar niciun strat individual nu trebuie să aibe o grosime compactată mai mare de 40 mm.

Dacă mixtura asfaltică a stratului de bază se așterne în mai multe de un singur strat, fiecare strat trebuie compactat așa cum este specificat și lăsat să se răcească la temperatura mediului ambiant, înainte de așternerea următorului strat.

RosturiRosturile transversale trebuie să fie realizate cu orice metodă care poate produce o

secțiune densă, verticală, care să fie asigurată, la reluarea așternerii. Rostul format, când mixtura nouă este așternută, trebuie să fie compact, bine închis, iar înclinarea, linia și textura suprafeței nou așternute trenuie să fie conformă cu cea a suprefeței cu care se leagă. Manipularea manuală a mixturii trebuie redusă la minimum, pentru a evita o textură nefinisată în suprafață. Așternerea mixturii asfaltice trebuie să fie pe cât posibil continuă, iar compactorii nu vor trece peste capete neprotejate, decât dacă se va întârzia șternerea mixturii în plus, cu un timp suficient pentru a permite mixturii să se răcească.

Rosturile longitudinale trebuie realizate folosind o placă de margine fixată pe ambele părți ale finisorului. Aceste plăci trebuie să fie reglabile și placa din afară trebuie așezată la un unghi de aproximativ 45 grade față de suprafața patului drumului și într-o poziție, astfel ca să se compacteze ușor mixtura. Placa din interior sau alte materiale așternute pentru rosturile longitudinale, trebuie să fie perpendiculare pe patul drumului. Când se așterne prima bandă, dacă mixtura de la rostul longitudinal tinde să cadă, se va crea o margine verticală printr-o compactare ușoară cu spatele greblei. Trebuie dată atenție obținerii unui rost longitudinal legat și închis, prin așternerea mixturii calde, într-o modalitate care să asigure compactarea maximă în această zonă. Dacă inginerul consideră necesară, o închidere a rostului longitudinal, se va aplica o peliculă subțire din materialul bituminos, pe fața expusă a rostului, înainte de execuția rostului. Densitatea minimă a tuturor straturilor bituminoase de pe partea carosabilă marginală, de la rostul cu acostamentul, nu va fi mai mică decât densitatea specificată. Neregularitățile din marginile benzii așternute trebuie corectate prin îndepărtare sau adaos de mixtură, înainte ca suprafața să fie compactată.

Rosturile longitudinale din fiecare strat trebuie să fie decalate cu aproximativ 150 mm față de rostul din stratul de dedesubt; oricum, rosturile din startul de rulare, trebuie să se găsească pe linia care desparte benzile de circulație sau pe o altă lățime cerută, din afara benzii de circulație. Lățimea trebuie ajustată astfel încât marcajul drumului să nu cadă pe rosturile longitudinale.

4.7. Compactarea

După ce mixtura asfaltică a fost așternută și neregularitățile suprafeței corectate, aceasta va fi compactată în profunzime și uniform, prin cilindrare. Când sunt necesare secțiuni de probă, echipametul de compactare, etalonul de compactare și efortul folosit pe secțiunea de probă este cerută de contractant și sunt stabilite rezultate satisfăcătoare. Compactarea trebuie să înceapă cât mai repede după așternerea mixturii. Tipul și numărul compactorilor trebuie să fie suficient pentru obținerea gradului de compactare cerut, în intervalul cât mixtura poate fi lucrată. Un compactor pe pneuri trebuie folosit ca mijloc de compactare inițial sau intermediar, pe orice strat așternut ca strat de margine sau de nivelare. Compactarea trebuie terminată înainte ca temperatura suprafeței să scadă sub 800C.

Trebuie avitată orice înlocuire care poate surveni din cauza pornirii, opririi sau schimbării direcției compactorului sau din alte cauze. Suprafețele de rulare trebuie să fie corectate imediat prin folosirea de greble și adaosuri de mixtură proaspătă, când este nevoie. Trebuie dată atenție pentru ca compactarea să nu modifice linia sau înclinarea marginilor betonului asfaltic. Dacă este necesar să se prevină aderarea mixturii la



compactori, roțile compactorului vor fi menținute umede cu apă sau cu apă amestecată cu cantități mici de detergent sau alte materiale aprobate. Excesul de lichid nu va fi permis. Nu se vor folosi ca agent de udare, carburanți diesel, ulei sau alte produse dăunătoare. În lungul cofrajelor, bordurilor, conductelor, pereților sau altor locuri neaccesibile pentru compactor, mixtura trebuie compactată puternic cu maiuri de mână încălzite, grindă finisoare sau cu maiuri mecanice. Un compactor de șanțuri trebuie folosit în spațiile înguste inaccesibile pentru echipamentele cu lățimi obișnuite.

Orice mixtură care nu este bine fixată și este fisurată, amestecată cu mizerie sau care este degradată într-un anumit fel, va fi îndepărtată și înlocuită cu mixtură fierbinte nouă, care trebuie compactată în conformitate cu suprafețele înconjurătoare. Orice suprafață care prezintă un exces sau deficit de liant bituminos trebuie îndepartată și înlocuită.

Exceptând cazul când nu este specifcat altfel, compactarea trebuie să continue, până când toate urmele lăsate de compactori sunt eliminate și densitatea minimă cerută prin acest caiet de sarcini este atinsă. Densitatea aplicabilă va fi determinată de inginer și trebuie să corespundă cu metoda de determinare de la rețeta de lucru.

4.8. Controlul calității pentru recepție

Toleranțe geometriceGrosimea straturilor trebuie să fie cât cea arătată în profilurile transversale tip din

proiect, iar valoarea grosimii va fi considerată ca o valoare de referință pentru grosime. Executantul va face toate eforturile necesare să mențină grosimea realizată a stratului de beton asfaltic, cât mai aproape posibil de valoarea grosimii proiectate, în toleranțele din acest caiet de sarcini. Devierile locale limită, pentru fiecare strat distinct, sunt -10% din grosimea arătată de profilul transversal standard din detaliile de execuție. Acolo unde sunt găsite devieri negative care se încadrează în limitele prescrise, dar consistente pe mai mult de 80% dintr-un lot continu lung de 50 m așternut într-o zi, contractantului i se va cere să întrerupă lucrul și să realizeze toate modificările la echipamentul și metoda utilizată de el, astfel încât variațiile de grosime să fie distribuite rezonabil, deasupra și dedesubtul grosimii de referință.

Toleranța locală admisă, pentru panta transversală este ±5 mm/m și este măsurată cu un dispozitiv omologat.

Pentru cotele profilului longitudinal, măsurate cu un aparat de nivel, devierile locale admise sunt de ±15 mm pentru stratul de legătură și ±6 mm pentru stratul de uzură.

Planeitatea este inspectată pe suprafața fiecărui strat.Controlul transversal este făcut în mod normal pe fiecare profil transversal proiectat,

pe lățimea unei benzi de rulare. Denivelarea maximă admisă este valoarea indicată mai sus, pentru limitele deviațiilor locale admise la panta transversală. Transversal, măsurarea denivelărilor se va face cu un dreptar, obișnuit de 3m.

Controlul longitudinal al denivelărilor se efectuează sub dreptarul trecut pe axa fiecărui strat, cât și la orice loc indicat de inginer.

Denivelările admise ale straturilor de îmbrăcăminte bituminoasă, sub dreptarul de 3 m sunt: 3,0 mm pentru drum de clasa tehnică I și categorie de stradă I...III; 4,0 mm pentru drum de clasa tehnică II și categorie de stradă IV; 5,0 mm pentru drum de clasa tehnică III; 7,0 mm pentru drum de clasa tehnică IV, V.

Când este posibil un profilograf, planeitatea admisibilă pentru straturile de uzură și de legătură, în profil longitudinal, trebuie să fie între valorile maxime admise, în concordanță cu SR174/1.

Condiții de suprafațăRugozitatea stratului de uzură se va determina conform STAS 8849. Unitatea SRT

trebuie să fie min.:



80 pentru drumuri de clasa tehnică I și II; 70...80 pentru drumuri de clasa tehnică III, sau:

Rugozitatea geometrică, HS (înălțimea de nisip), în mm trebuie să fie de min.: 0,7 pentru drumuri de clasa tehnică I și II; 0,6...0,7 pentru drumuri de clasa tehnică III.

Omogeneitatea suprafeței straturilor de asfalt trebuie să fie evaluată prin inspecție vizuală, observându-se suprafețele cu segregări, exces de liant, crăpături sau orice alt defect relevant.

Dacă se aplică o reglementare pentru măsurarea cu APL-ul a profilului longitudinal, valorile IRI (indicelui de rugozitate) pentru stratul de uzură trebuie să fie în concordanță cu reglementările tehnice în vigoare.

Pentru sectoarele unde suprafața sau cerințele geometrice nu sunt satisfăcătoare pentru proiectant, iar contractantul a fost informat în acest sens, executantul ve prezenta proiectantului propunerea sa pentru acțiunea de corectare. Dacă propunerea este acceptată, executantul va trece, fără întârziere, să aplice acțiunile de corectare aprobate.

Dacă acțiunile de corectare nu sunt aprobate de către proiectant, executantul va face o nouă propunere, conținând o soluție diferită de corectare. Dacă această nouă propunere nu este acceptată, proiectantul va cere executantului să înlocuiască sectorul respins cu un material nou având calitatea aprobată.

Amândouă măsurile de corecție, cât și înlocuirea materialului vor fi făcute pe cheltuiala executantului, înainte ca lucrarea să fie supusă inspecției pentru recepția la terminarea lucrărilor.



caiet de sarcini terasam sapat

Documents