caiet practica ii

Upload: maria-dana

Post on 05-Apr-2018

237 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/31/2019 caiet practica II

    1/29

  • 7/31/2019 caiet practica II

    2/29

    PRACTICA DE SPECIALITATE

    (DESFURAT LA TRIBUNALUL SUCEAVA SECIA PENAL)

    ASPECTE IMPORTANTE DE REINUT I URMRIT:

    Conceput ca o continuare a pregtirii teoretice,practica de profil se axeaz pedomenii de maxim importan pentru pregtirea juridic i anume :activitateainstanelor judectoreti i a parchetelor.

    Obiectivele didactice sunt legate de :

    - cunoaterea realitilor din cadrul instanelor judectoreti i a parchetelor;- dezvoltarea unor abilitti practice necesare profesiilor din sfera magistraturii;- fixarea cunotinelor de specialitate(drept civil,drept penal i a procedurilor

    civil i penal).

    Organizarea procesului de desfurare a practiciiStudenii vor efectua practica de profil n instane de judecat.Activitatea de practic se desfoar compact,timp de trei sptmni,la sfritul

    anului universitar,n regimul zilnic al unitii avut n vedere ca baz de practic.

    ConinutProgramul de practic al studenilor va trebui s permit cunoaterea de ctre

    acetia a principalelor aspecte organizatorice,funcionale i de competen specificeinstanelor judectoreti i parchetelor.

    ndrumarea i controlul activitii,colocviul de practicndrumarea i controlul practicii studenilor se realizeaz de cadre didactice de

    specialitate i responsabilii cu activitatea practic a studenilor dessemnai de unitile-baze de practic. Studentul trebuie s ntocmeasc un caiet de practic n care s

    consemneze activitile ntreprinse i s elaboreze o lucrare n care va analiza i reinesoluiile de perfecionare a uneia dintre activitile studiate.

    *

    * *

    ,,Este n interesul tuturora nu numai s nu se svreasc infraciuni, dar i ca ele sfie tot mai rare n raport cu mrimea rului pe care l pricinuiesc societii. Deci

    2

  • 7/31/2019 caiet practica II

    3/29

    obstacolele care i fac pe oameni s dea napoi la svrirea infraciunilor trebuie sfie cu att mai puternice cu ct sunt acestea mai potrivnice binelui public i cu ct suntmai puternice ndemnurile care i mping ctre ele. Ca atare, trebuie s existe o

    proporie ntre infraciuni i pedepse.

    Este cu neputin s se prentmpine toate faptele rele la care d natere fierbereauniversal a pasiunilor umane. Ele sporesc n raport compus cu populaia i cuncruciarea intereselor individuale, care nu pot fi dirijate n mod geometric nspre

    folosul obtesc. (Cesare Beccaria Despre Infraciuni i Pedepse - cap.XXIIIProporie ntre Infraciuni i Pedepse)

    *

    * *

    I. DISPOZIII GENERALE PRIVIND PROCEDURA JUDICIAR

    Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil i la soluionarea cauzelorntr-un termen rezonabil, de ctre o instan imparial i independent, constituit

    potrivit legii.Activitatea de judecat se desfoar cu respectarea principiilor distribuirii

    aleatorii a dosarelor i continuitii, cu excepia situaiilor n care judectorul nu poate

    participa la judecat din motive obiective.edinele de judecat sunt publice, n afar de cazurile prevzute de lege.Pronunarea hotrrilor se face n edin public, cu excepia cazurilor prevzute delege.

    edinele de judecat se nregistreaz prin mijloace tehnice video sau audio orise consemneaz prin stenografiere. nregistrrile sau stenogramele se transcriu dendat.

    Grefierul sau specialistul n stenografie consemneaz toate afirmaiile,ntrebrile i susinerile celor prezeni, inclusiv ale preedintelui completului de

    judecat.

    La cerere, prile pot primi o copie a transcrierii nregistrrilor, stenogramelorsau notelor grefierului.

    Procedura judiciar se desfoar n limba romn.Cetenii romni aparinnd minoritilor naionale au dreptul s se exprime n

    limba matern, n faa instanelor de judecat, n condiiile prezentei legi.n cazul n care una sau mai multe pri solicit s se exprime n limba matern,

    instana de judecat trebuie s asigure, n mod gratuit, folosirea unui interpret sautraductor autorizat.

    3

  • 7/31/2019 caiet practica II

    4/29

    n situaia n care toate prile solicit sau sunt de acord s se exprime n limbamatern, instana de judecat trebuie s asigure exercitarea acestui drept, precum i

    buna administrare a justiiei, cu respectarea principiilor contradictorialitii, oralitii ipublicitii.

    Cererile i actele procedurale se ntocmesc numai n limba romn.

    Dezbaterile purtate de pri n limba matern se nregistreaz, consemnndu-sen limba romn. Obieciunile formulate de cei interesai cu privire la traduceri iconsemnarea acestora se rezolv de instana de judecat pn la ncheiereadezbaterilor din acel dosar, consemnndu-se n ncheierea de edin.

    Interpretul sau traductorul va semna pe toate actele ntocmite, pentruconformitate, atunci cnd acestea au fost redactate sau consemnarea s-a fcut n bazatraducerii sale.

    Dreptul la aprare este garantat. n tot cursul procesului, prile au dreptul s fiereprezentate sau, dup caz, asistate de un aprtor, ales sau numit din oficiu, potrivitlegii.

    Hotrrile judectoreti trebuie respectate i aduse la ndeplinire n condiiilelegii. Acestea pot fi desfiinate sau modificate numai n cile de atac prevzute de legei exercitate conform dispoziiilor legale.

    II. JUDECATA FAZ IMPORTANT A PROCESULUI PENAL

    1. Consideraii generale :1

    Noiunea de judecat semnific, n sensul ei restrns, operaiunea de logicpractic i juridic prin care un organ cu compoeten jurisdicional soluioneaz unconflict de drept cu care a fost investit. Prin judecat ca faz a procesului penal senelege acea etap procesual care se desfoar n faa instanelor penale dinmomentul sesizrii iniiale i pn la soluionarea definitiv a cauzei penale. Uneori, nlimbajul comun, termenul de judecat , n sensul su larg, este confundat cutermenul de proces , ceea ce desigur nu corespunde sensurilor tehnice acordatecelor dou noiuni n dreptul procesual penal. n continuare, ori de cte ori se va folositermenul de judecat se va avea n vedere sensul su larg, de faz a procesului

    penal.

    Avnd ca obiect soluionarea definitiv a cauzei penale, judecata esteconsiderat, pe bun dreptate, faza central i cea mai important a procesului penal.

    Judecarea cauzelor penale trece prin mai multe trepte dispuse ierarhic, fiecarejudecat realizndu-se n faa altei instane, de un grad ascendent diferit. n dreptulprocesual romn actual, activitatea de judecat se nfptuiete n dou i trei grade dejurisdicie.

    Orice cauz penal parcurge obligatoriu din momentul sesizrii instanei ojudecat n prim instan, cu posibilitatea unei judeci n apel i n recurs.

    4

  • 7/31/2019 caiet practica II

    5/29

    Instana este cea care verific ntreaga activitate procesual desfurat n fazapregtitoare, de urmrire penal i pe parcursul judecrii cauzei. n situaia n care arconstata deficiene n activitile procesuale anterioare (n faza de urmrire penal), eaare la ndemn numeroase posibiliti pentru nlturarea i remedierea acestora.Obiectul judecii const n soluionarea definitiv a cauzei penale, ceea ce impune o

    hotrre legal, temeinic, ce poate fi pus n executare pentru realizarea scopuluiprocesului penal.Potrivit art. 289, judecata cauzei se face n faa instanei constituite potrivit legii

    i se desfoar n edin, oral, nemijlocit i n contradictoriu.La desfurarea judecii nu particip organele de cercetare penal.Prile, aa cum sunt definite de dispoziiile art. 23 24 Cod procedur penal,

    pot fi reprezentate i ntotdeauna pot fi asistate de un aprtor, n unele cazuri, acestlucru fiind obligatoriu (art. 171 Cod procedur penal). Aprtorul particip n timpul

    judecrii cauzei la toate activitile pe care instana de judecat le desfoar, cuexcepia deliberrii i pronunrii hotrrii.

    Instana i execut atribuiile, n vederea aflrii adevrului i a realizrii roluluieducativ al judecii, aceast dispoziie general constituind o transpunere pe planul

    judecii a principiului fundamental al procesului penal privind rolul activ al organelorjudiciare penale.

    Art. 288 Cod procedur penal consacr regula c judecata se desfoar lasediul instanei. Explicaia const n aceea c sediul special amenajat asigursolemnitatea edinelor de judecat, existnd o legtur permanent ntre activitateainstanei i interesul opiniei publice manifestat pentru astfel de cauze.Pentru motivetemeinice, instana poate dispune ca judecata s se desfoare n alt loc.

    Instana judec cauzele penale n complet de judecat, alctuit n condiiileimpuse de lege, cu participarea grefierului ntotdeauna i a procurorului, conformcerinelor legale. .

    III. JUDECATA N PRIMA INSTAN :

    1. Consideraii generalen general, judecarea cauzelor penale trece prin anumite trepte, fiecare treapt

    realizndu-se n faa altei instane i de un grad diferit, existena unor trepte n

    activitatea de judecat fiind justificat de necesitatea instituirii unor posibiliti privindrealizarea controlului jurisdicional.

    Normele care disciplineaz judecata n prim instan sunt cuprinse n art. 313 360 Cod procedur penal.

    Dei din lege nu rezult expres o anumit compartimentare a activitilor legatede ntreaga desfurare a procesului penal n aceast faz procesual, totui, avnd nvedere economia tuturor dispoziiilor legale n aceast materie, n literatura despecialitate s-a fcut o periodizare a judecrii cauzelor penale n prim instan,

    5

  • 7/31/2019 caiet practica II

    6/29

    periodizare judicioas care corespunde att aspectelor legislative, ct i celor ntlniten activitatea practic a instanelor judectoreti.

    n periodizarea amintit sunt cuprinse : etapa premergtoare judecii, edinade judecat propriu-zis, deliberarea i rezolvarea cauzelor penale ; etape distinctesunt rezervate analizei problemelor legate de limitele judecii n prim instan,

    participanii la judecata n prim instan, coninutul i structura hotrrilorjudectoreti pronunate n prim instan.

    2. Participanii la judecata n prim instan

    Particularitile pe care le are fa de urmrirea penal, judecarea cauzelorpenale n condiii de publicitate, oralitate i contradictorialitate, presupun prezena,att a organelor judiciare (instana i procurorul), ct i a prilor i persoanelor care

    pot ajuta la normala rezolvare a conflictului penal dedus spre soluionare instanei de

    judecat.Instana de judecat este subiectul oficial dominant n aceast faz a procesului

    penal, fr prezena acestui organ judiciar neputndu-se concepe nfptuirea judecii.n privina participrii procurorului, prilor i a altor persoane (martori,

    aprtori, experi, interprei) urmeaz a se sublinia c, n anumite condiii, prezena loreste absolut necesar dar, uneori, judecata se poate desfura i n lipsa unora dintreacetia.

    La sedinta de judecata in prima instanta participa procurorul,

    partile si toate persoanele a caror prezenta este necesara pentru solutionareapricinii(aparatori, martori,experti).Conditiile de participare la judecata asubiectilor mentionati se stabilesc de lege, asupra necesitatii prezentei lor

    putand decide in anumite limite si instanta, care are obligaia saincunostinteze si sa cheme la judecata toti participantii, lipsa proceduriilegale de citare putand constitui un impediment pentru judecarea cauzei.

    Participarea procurorului este reglementata in art. 315 Cod procedur penal,legea instituind in aceasta privinta un regim dublu, dupa cum prezenta saeste sau nu necesara.Participarea obligatorie a procurorului la sedinta poate

    fi determinata de gradul sau felul instantei, de gravitatea infractiuniijudecate, de starea in care se afla inculpatul si de situatia personala aacestuia. Sintetiznd, procurorul este obligat s participe la edinele de

    judecat ale judectoriilor, n cauzele n care instana de judecat a fostsesizat prin rechizitoriu, n cauzele n care legea prevede pentru infraciuneasvrit pedeapsa nchisorii de 3 ani sau mai mare, ori n cauzele n careunul dintre inculpai se afl n stare de detenie sau n vreuna dintre situaiile

    prevzute n art. 171 al. 2, precum i n cazul n care se dispune nlocuirea

    6

  • 7/31/2019 caiet practica II

    7/29

    amenzii cu cea a nchisorii. La edinele de judecat privind alte infraciuni,procurorul particip cnd consider necesar. La edinele de judecat alecelorlalte instane, participarea procurorului este obligatorie n toate cazurile.

    Cnd legea prevede participarea obligatorie a procurorului la judecat,acesta trebuie s fie prezent la toate termenele de judecat, nu numai la

    termenul la care cauza se dezbate n fond, participarea acestuia fiindobligatorie att la judecarea laturii penale, ct i la judecarea laturii civile acauzei. Participarea procurorului, cnd aceasta este obligatorie potrivit legii,este consemnat n partea introductiv a sentinei, unde sunt menionateconcluziile acestuia.

    Activitatea procurorului in faza de judecata se limiteaza la indepinireaatributiilor legate de desfasurarea sedintei de judecata si exercitarea cailor deatac. Procurorul nu are sarcini de indeplinit in etapa de pregatire a judecatiidinaintea sedintei si nici dupa sedinta, respectiv cu ocazia deliberarii si

    pronuntarii hotararii judecatoresti. Rolul procurorului la judecata este stabilit in art. 316 c. pr. pen. In

    desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor, procurorul trebuie samanifeste rol activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilorlegale. Judecata desfasurandu-se contradictoriu, cu separarea functiilor

    procesuale, invinuirea este sustinuta in fata instantei tot de procuror, acestafiind organul care exercita actiunea penala si dispune trimiterea in judecata ainculpatului.

    Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiatepotrivit legi tinand seama de probele administrate. De aceea, procurorul nu

    are dreptul sa sustina invinuirea in orice conditii si nu se poate limita nici lao renuntare nemotivata la invinuire. Art. 316 alin. 3 prevede ca dacacercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand au intervenitcazurile de incetare a procesului penal prev. in art. 10 Cod procedur penal,

    procurorul pune, dupa caz, concluzii de achitare sau de incetare a procesuluipenal.

    In problemele ridicate in fata instantei procurorul trebuie sa manifeste unpunct de vedere clar si ferm, fara sa lase chestiunile la simpla apreciere ainstantei. Cererile si concluziile urmeaza sa fie motivate in fapt si in drept.

    Aceasta priveste nu numai concluziile finale invinuirii cu care se incheiedezbaterile, ci orice opinii manifestate in cursul judecatii, cu privire laincidente ridicate de cei interesati sau din oficiu, ori cererile formulate de

    parti sau aparatorii lor. n vederea realizrii drepturilor lor procesuale, prile trebuie s fie citate

    (art. 291 Cod procedur penal), aceast dispoziie avnd caracter general nceea ce privete judecarea, deci i la judecarea cauzelor penale n prim

    7

  • 7/31/2019 caiet practica II

    8/29

    instan. ntre prezena prilor la instana de judecat i principiile cecluzesc judecata exist strnse legturi.

    Absenta partilor legal citate nu constituie in sine o impiedicare a judecatii,daca legea nu prevede altfel. Instanta, indeplinind procedura de citare inconditiile legii poate judeca procesul, daca partile nu se prezinta si acestea

    nu au fost impiedicate de o imprejurare fortuita. Daca partea a fost impiedicata a se prezenta sau a cerut un nou termen de

    judecata, instantei ii revine obligatia de a se pronunta asupra eventualeiamanari a judecatii. Instanta e datoare sa examineze si sa solutioneze cerereainculpatului lipsa la judecata prin care acesata , explicand motivul absentei,solicita totodata probe in aparare si termen pentru angajarea unui aparator.

    Instanta apreciaza necesitatea prezentei partilor, art. 183 permitand aducereaoricarei persoane la judecata prin mandat de aducere, daca ascultarea sau

    prezenta ei este necesara si anterior fiind citata aceasta nu s-a pezentat.

    Aducerea silita a inculpatului nu este conditionata de prealabila sa citareneurmata de prezentare.Daca in interesul judecatii instanta consideranecesara prezenta inculpatului, emite de la inceput mandat de aducere, fiindinsa obligata sa motiveze aceasta masura deosebita.

    Judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului cand acesta se aflain stare de detinere(art. 314 Cod procedur penal). Starea de detineretrebuie inteleasa in sensul larg al notiunii, ceea ce implica prezentaobligatorie a inculpatului aflat in stare de arest preventiv in cauza respectivasau in alta cauza, precum si situatia condamnatului aflat in cursul executarii

    pedepsei in caz de trimitere in judecata pentru o noua infractiune.Pentrurealizarea acestei dispozitii legale s-a prevazut si masura prin intermediulcareia aceasta sa fie satisfacuta, precizandu-se ca obligatorie nu este numai

    prezenta la judecata a inculpatului detinut, ci aducerea acestuia. Obligatia deaducere revine organului de detinere.

    Cnd o cauz penal se amn, indiferent de motivul amnrii, prileprezente nu se mai citeaz pentru termenul urmtor i primesc termen ncunotin,fiind citate doar prile care lipsesc.

    Obligatoriu se citeaz de fiecare dat, indiferent dac sunt prezeni sau nu lajudecat,militarii n termen i deinuii.

    Prile pot participa la proces chiar dac nu au fost citate sau nu au primitcitaia.

    3. Obiectul si periodizarea judecatii in prima instanta

    n art. 317 Cod procedur penal se prevede ca judecata se margineste lafapta si persoana aratata in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a

    8

  • 7/31/2019 caiet practica II

    9/29

    procesului penal si la fapta si persoana la care se refera extinderea.Prima instanta estede regula sesizata prin rechizitoriul prin care procurorul trimite pe inculpat in judecatasau plangerea prealabila a persoanei vatamate introdusa la instanta in conditiile aratatela art. 279 alin. 2 lit. a c. pr. pen. In consecinta, solutionarea cauzei se margineste lalimitele indicate in aceste acte si cata vreme ele nu au fost extinse potrivit legii,

    judecata nu se poate referi la alte fapte sau la alte persoane.Intrucat art. 317 nu margineste obiectul judecatii si sub aspectul limitelorsub care actul de sesizare califica fapta, instanta poate schimba incadrarea juridicafolosind procedura indicata in art. 334 c. pr. pen.

    4. Desfurarea judecrii cauzelor

    4.1. Etapele procesuale ale judecii n prim instan

    Judecarea cauzelor penale este o activitate complexa care trece prin mai

    multe etape principale.Aceasta permite o anumita periodizare a judecatii in primainstanta.Imprejurarea ca judecata poate fi impartita in diverse diviziuni se oglindeste siin sistematizarea normelor care reglementeaza materia. De pilda, desfasurarea

    judecatii cauzelor penale formeaza in cod o sectiune distincta (art.313-342), fata dedeliberarea si hotararea instantei care constituie o alta sectiune(art.343-360).

    Problematica judecatii in prima instanta a fost sistematizata potrivit cucronologia principalelor momente pe care le parcurge.

    Etapele prin care trece procesul penal in timpul judecarii cauzei in primainstanta cuprind:

    -activitatile care premerg si pregatesc judecarea pricinii;-sedinta de judecata sau judecata propriu-zisa;-deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti.

    Nucleul central al judecatii il constituie sedinta de judecata, in care sedezbate cauza penala in conditiile asigurarii drepturilor celor interesati in legala sicorecta solutionare a pricinii.

    Sedinta de judecata nu poate avea loc indata dupa intrarea dosarului lainstanta, fara ca in prealabil sa se indeplineasca anumite activitati si sa se ia masurimenite a pregati si a asigura buna desfasurare a judecatii.

    SEDINTA DE JUDECATA, ca punct central al intregului proces penal, se

    subimparte la randul ei in mai multe diviziuni si anume:-inceputul sedintei de judecata;-cercetarea judecatoreasca;-dezbaterile si ultimul cuvant al inculpatului.

    4.2. Masuri premergatoare edinei de judecat

    9

  • 7/31/2019 caiet practica II

    10/29

    Dupa sesizarea instantei, se indeplinesc o seama de activitati si masuripremergatoare pentru buna desfasurare a judecatii si pentru realizare a anumitorprevederi legale in legatura cu aceasta faza.

    Scopul acestora este de a pune dosarul in stare de judecata la termenulprimei infatisari.

    n vederea repartizrii pe complete i stabilirii primului termen de judecat,dosarele nou formate sunt transmise, dup nregistrare, n registratura instanei,persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor care se realizeaz prinsistemul ECRIS.

    Dosarele repartizate pe complete n mod aleatoriu sunt preluate depreedintele sau de unul dintre judectorii completului de judecat, care va luamsurile necesare n scopul pregtirii judecii, astfel nct s se asigure soluionareacu celeritate a cauzei, conform dispoziiilor legale n materie.

    Pentru infaptuirea consecventa a principiului operativitatii, termenul dejudecata trebuie fixat astfel ca, la data satabilita, cauza sa se afle in stare de judecata si

    sa nu intervina impiedicari in desfasurarea sedintei. De aceea pe langa atributiile cerevin presedintelui instantei si grefierului, legea a mentionat in aceasta etapa a

    judecatii si unele sarcini pentru presedintele completului de judecata. Potrivit art. 295Cod procedur penal, acesta ia din timp masurile necesare, pentru ca la termen

    judecarea cauzei sa nu sufere amanare. In cadrul masurilor se include si obligatiamembrilor care formeaza completul de a studia din vreme dosarele repartizate.

    n etapa premergtoare edinei, se iau msuri privind citarea prilor ipersoanelor care urmeaz s participe la judecat, precum i msuri pentru asigurareaaprrii, n cauzele penale n care desemnarea unui aprtor din oficiu este obligatorie.

    Citaia trebuie s fie nmnat inculpatului cu cel puin 5 zile naintea termenul fixat,iar n cazul n care acesta nu locuiete n ar, se aplic n mod corespunztordispoziiile art. 237 al. 2 Cod procedur penal.

    n cauzele n care inculpatul este trimis n judecat n stare de arest, laprimirea dosarului se fixeaz un termen care, potrivit art. 3001 Cod procedur penal,nu poate fi mai mare de 48 de ore, nlutrul cruia se comunic citaia mpreun cu pocopie a actului de sesizare a instanei.

    Intrucat inculpatul, celelalte parti si aparatorul au dreptul sa ia cunostinta dedosar in tot cursul judecatii, presedintele instantei este obligat sa ia masuri ca acestdrept sa poata fi exercitat si de inculpatul aflat in stare de arest.

    In cadrul masurilor se include si obligatia membrilor care formeazacompletul de a studia din vreme dosarele repartizate, aceast activitate avnd odeosebit importan n aprofundarea problemelor pe care le ridic fiecare cauz. Deasemenea se impune studierea practicii judiciare i a literaturii de specialitate care arelegtur cu dosarele ce urmeaz a fi judecate.

    Presedintele completului care are conducerea sedintei se ingrijeste ca listacauzelor fixate pe rol sa fie intocmita la timp si afisata la instanta, spre vedere, cu 24de ore inaintea termenului de judecata (art. 295 alin. 2). La intocmirea listelor se da

    10

  • 7/31/2019 caiet practica II

    11/29

    intaietate cauzelor in care sunt detinuti si celor pentru care legea prevede ca judecatase face de urgenta.

    Principiile proprii judecatii ca oralitatea, publicitatea si contradictorialitateanu se manifesta in aceasta etapa, urmand a capata consacrare deplina in cadruldesfasurarii sedintei de judecata.

    5. edina de judecat n prim instan :

    Sedinta de judecata reprezinta punctul central al intregii judecati.Publicitatea, contradictorialitatea si oralitatea determina manifestarea unui maximumde interes pentru sedinta.

    Sedinta de judecata insumeaza o multitudine de activitati complexe caroralegea le da o reglementare ampla si care contureaza in cadrul acestei parti a judecatii

    mai multe momente importante.In desfasurarea sedintei de judecata se pot identifica mai multe etape

    distincte:-inceputul judecatii;-cercetarea judecatoreasca;-dezbaterile si ultimul cuvant al inculpatului

    Aspecte importante de reinut privind activitatea n timpul edinei dejudecat

    - Grefierul va fi prezent n sala de edin cu jumtate de or nainte denceperea edinei de judecat, pentru a pune la dispoziie dosarele spre consultare;acesta se ngrijete totodat de ataarea la dosare a ultimelor acte de procedur sau acorespondenei sosite la registratur.

    - Dup nceperea edinei de judecat, procurorul, prile, reprezentanii sauavocaii acestora pot studia dosarele numai cu ncuviinarea preedintelui de complet,dup o prealabil verificare a identitii i calitii.

    - Grefierul de edin verific buna funcionare a instalaiilor de sonorizare,pentru apelul persoanelor chemate n faa instanei de judecat, i anun publicului

    din sal intrarea judectorilor.- Completul de judecat este prezidat, prin rotaie, de unul dintre membrii

    acestuia.- Accesul publicului n sala de edin poate fi limitat numai n cazurile i n

    condiiile prevzute de lege.- Fotografierea, filmarea sau nregistrarea n sala de edin se fac numai cu

    aprobarea preedintelui completului.

    11

  • 7/31/2019 caiet practica II

    12/29

    - edina de judecat poate fi suspendat pentru motive justificate. Duratasuspendrii va fi anunat i afiat pe ua slii de edin, prin grija grefierului.

    - Apelul prilor i al celorlalte persoane citate se face, de regul, de grefierul deedin, prin instalaia de sonorizare.

    - Dup strigarea cauzei i apelul prilor, grefierul de edin face oral referatul

    cauzei, prezentnd pe scurt obiectul pricinii i stadiul n care se afl judecata acesteia,comunic modul n care s-a ndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate laproces i dac s-au realizat celelalte msuri dispuse de instan la termenele anterioare.

    - Cauzele care se amn, fr discuii, vor putea fi strigate la nceputul edinei,n ordinea listei, dac toate prile legal citate sunt prezente i cer amnarea sau ncauz s-a solicitat judecata n lips.

    - La cererea prilor, instana va putea lsa cauza la urm, fixnd o anumit or,cnd dosarul va fi strigat din nou.

    - n cazul n care nici una dintre pri nu se prezint la strigarea cauzei, dosarulva fi lsat la sfritul edinei cnd, dup o nou strigare, n ordinea listei, se va

    proceda conform dispoziiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preedintelecompletului poate dispune luarea cauzelor ntr-o alt ordine dect cea nscris pe listade edin.

    - Cererile sau actele depuse n timpul edinei de judecat vor fi datate, vizate isemnate de preedintele completului de judecat.

    - n cursul edinei de judecat grefierul va consemna n caietul de note:numrul dosarului, poziia acestuia pe lista de edin, susinerile orale din timpuledinei, depunerile de cereri i acte, msurile dispuse de instan, precum i toatecelelalte aspecte din desfurarea procesului.

    - Notele vor fi vizate de preedintele completului de judecat, care n prealabilva verifica coninutul acestora i va urmri ataarea listei de edin la caietul de note.- Caietul de note va fi numerotat i sigilat; acesta se va depune la arhiva

    instanei, unde se va pstra timp de 3 ani, socotii de la data ultimelor note.- n cazul n care desfurarea edinei de judecat se nregistreaz cu mijloace

    tehnice, suportul nregistrrii se va pstra n arhiva instanei timp de 3 ani, socotii dela data efecturii ultimelor nregistrri.

    - n cazul amnrii judecii cauzei, la fixarea noului termen i a orei deprezentare la instan se va ine seama de programarea i ncrctura edinelor dejudecat.

    - n situaia n care cauza rmne n pronunare, preedintele completului anunn edin ora i, eventual, ziua stabilit pentru pronunarea hotrrii.

    nceputul judecii

    nainte ca instana s treac la efectuarea cercetrii judectoreti este necesars se ntreprind anumite activiti care au caracter organizatoric, de natur a asigura

    buna desfurare a judecrii cauzei.

    12

  • 7/31/2019 caiet practica II

    13/29

    Din economia dispoziiilor legale care vizeaz acest moment procesual sedesprinde necesitatea ca instana s se opreasc asupra urmtoarelor aspecte :

    - s declare edina deschis ;- s fac strigarea cauzei i apelul celor citai ;- s verifice legalitatea sesizrii instanei ;

    - s fac unele verificri privitoare la inculpat ;- s ia anumite msuri privind martorii, experii i interpreii ;- s dea anumite lmuriri i s se pronune asupra cererilor i excepiilor

    ridicate.La termenul de judecata stabilit, presedintele completului declara sedinta

    deschisa. Acest moment organizatoric este necesar pentru a atrage atentia ca sedinta ainceput si toti participantii, inclusiv publicul din sala, trebuie sa se integreze inatmosfera de solemnitate a sedintei si sa respecte disciplina acesteia. Daca sedinta de

    judecata se intrerupe din orice motive (de exemplu pemtru o pauza), la reluare esteindicat ca presedintele sa atentioneze din nou pe cei prezenti in sala asupra acestui

    moment.n vederea asigurrii ordinii i solemnitii edinei, preedintele

    completului de judecat are dreptul s ia anumite msuri, care se nscriu n aa-zisuldrept de poliie a audienei, msuri care sunt prevzute n dispoziiile legale n materiecare vizeaz acest aspect.

    Judecata incepe prin strigarea cauzei aflate pe rol si dispunerea de catrepresedinte a apelului partilor si a celorlalte persoane chemate la judecata. Cu ocaziaapelului, instanta nu se limiteaza la simpla inregistrare a prezentelor, in cazul celorlipsa fiind obligata a examina legala indeplinire a procedurii de citare, pentru a putea

    hotara, daca fata de evantualele absente nu esta necesara amanarea cauzei. Chiaratunci cand procedura este completa, absenta unor parti poate determina amanareajudecatii (de exemplu, lipsa inculpatului arestat). Apelul celor citati, cuprinde siconstatarea prezentei martorilor, expertilor si interpretilor chemati la judecata.

    Instana, n considerarea disp. art. 300 al. 1 i 2 Cod procedur penalverific legalitatea sesizrii, att prin actele de sesizare principale (rechizitoriu i

    plngere prealabil), ct i prin actele de sesizare suplimentare sau complimentare.La nceputul judecii, o importan deosebit trebuie s se acorde

    verificrilor privitoare la inculpat. Astfel, portivit art. 318 Cod procedur penal dupstrigarea cauzei i apelul prilor, presedintele completului este obligat sa verifice

    identitatea inculpatului i procedura de citare a acestuia. Cand inculpatul se afla instare de detinere, presedintele se incredinteaza daca s-a inmanat acestuia citaia ntermenul legal prevzut de lege, precum i copia actului de sesizare a instantei. In caznegativ, la cererea inculpatului, judecata se amana, presedintele inmanad copia actuluirespectiv si ingrijindu-se de mentionarea imprejurarii in incheierea de sedinta. Cuaceeasi ocazie, inculpatul poate cere amanarea judecarii cauzei, daca comunicarea s-afacut cu mai putin de 3 zile inaintea termenului de judecata. Prin acordarea acestuidrept legea asigura posibilitatea organizarii unei aparari eficiente.

    13

  • 7/31/2019 caiet practica II

    14/29

    In privinta ramanerii in sala de sedinta a persoanelor care au fost prezente laapelul nominal, legea diferentiaza situatii distincte.

    Partile raman totdeauna in sala avand dreptul de a participa la intreagadesfasurare a judecatii. Numai comiterea unor acte de indisciplina in conditiile art.298Cod procedur penal, permite presedintelui completului inlaturarea din sala a uneia

    dintre parti. Aceleasi ratiuni justifica si prezenta interpretilor in sala, cand folosireaacestora este necesara.In cazul expertilor dispozitiile legii sunt mai elastice. Art. 319 c. pr. pen.,

    dupa ce stabileste regula ca expertii raman in sala in urma apelului, prevede ca instantadaca apreciaza altfel, are dreptul sa hotarasca si indepartarea lor.

    Pentru martori regula obligatorie in toate cazurile este indepartarea pana inmomentul cand are loc ascultarea in parte a fiecaruia. Presedintele cere acestora sa

    paraseasca sala de sedinta, atrgandu-le atentia sa astepte chemarea si sa nu seindeparteze fara incuviintarea sa.

    In virtutea rolului sau activ, presedintele este obligat la inceputul judecatii sa

    explice persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa incauza ca parte vatamata.

    Totodata, presedintele inteaba procurorul si partile daca au de ridicatexceptii, de formulat cereri sau de propus noi probe. Daca exista inscrisuri noi incauza, este de dorit ca acestea sa fie depuse la inceputul judecatii, fara ca nesocotireacerintei sa duca la decaderea din prezentarea lor ulterioara.

    Cererile si exceptiile ridicate de procuror sau de parti, precum si exceptiileridicate din oficiu capata caracter de chestiuni incidente, dupa cum le denumeste textulmarginal al art. 302 Cod procedur penal. Instanta este obligata sa puna in discutie

    chestiunile incidente si sa se pronunte asupra lor prin incheiere motivata.Chestiunile incidente pot apare si ulterior momentului care marcheazainceputul sedintei de judecata, insa majoritatea lor, referindu-se la aspecte cunoscutein acel moment, sunt ridicate si chiar este recomandabil sa fie invocate inainte de a seintra in solutionarea cauzei. Daca chestiunea incidenta impune o pregatire sau overificare prealabila, solutionarea ei poate duce la amanarea cauzei.

    La inceputul judecatii se pot invoca orice exceptii.Exceptiile pot fi dintre cele care trebuie ridicate si solutionate la primul

    termen si de regula la inceputul judecatii ( de exemplu, exceptia de necompetentateritoriala) sau dintre acelea a caror invocare este posibila oricand pe parcursul

    judecatii (de exemplu, exceptia lipsei plangerii prealabile, exceptia de necompetentamateriala). Chiar in aeste cazuri, daca exceptiile se cunosc, este indicat ca ele sa fieinvocate la inceputul judecatii pentru a se evita alte complicatii. Aceasta ramane doaro recomandare, deoarece exceptiile de acest fel pot fi redicate mai tarziu si din oficiude catre instanta.

    In acest prim moment al judecatii se formuleaza si cererile a caror rezolvareeste necesara inainte de intrarea in fondul cauzei. De pilda se pote cere:

    -recuzarea judecatorului, procurorului sau grefierului;

    14

  • 7/31/2019 caiet practica II

    15/29

    -inculpatul poate cere amanarea cauzei pentru a beneficia la termenulurmator de asistenta uniu aparator;

    -cel vatamat poate cere sa se ia act de consituirea sa ca parte civila;-cei interesati pot cere conexarea la dosarul care se judeca si a altor casuze;-se poate cere introducerea in cauza a partii responsabile civilmente.

    Propunerile de administrare a unor probe noi, care nu au fost avute in vederein cursul urmaririi penale sau care au aparut ulterior acestei faze, pot fi facute peparcursul intregii judecati pana la inceperea dezbaterilor. Deseori, propunerile pot fifacute inca din momentul initial al judecatii, inainte de a se incepe cercetarea

    judecatoreasca. Porivit art. 320 c. pr. pen., cand se propun probe noi, solicitantultrebuie sa indice faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite, mijloacele prin care

    pot fi administrate probele, locul unde se afla aceste mijloace de proba, iar in privintamartorilor si expertilor, identitatea si adresa acestora.

    Cercetarea judecatoreasca

    Fiind considerat ca una dintre etapele cele mai importante ale edinei dejudecat, cercetarea judectoreasc, are ca obiect administrarea probelor necesarerezolvrii cauzei penale.

    In cadrul cercetarii judecatoresti, instanta stabileste adevarul si isi formeazaconvingerea cu privire la intreaga situatie de fapt. In acest scop, in sedinta de judecatase reia in conditiile judecatii (oralitate, publicitate, nemijlocire, contradictorialitate)

    probatiunea desfasurata in faza de urmarire, cadrul putand fi extins prin administrareaprobelor nou aparute sau care nu au fost administrate in timpul urmaririi, pentru ca

    instanta sa ia contact nemijlocit cu intreg materialul probator.Prin functionalitate si finalitate, aceasta parte a judecatii se aseamana cu oinvestigatie, de unde si denumirea ei. In vederea desemnarii specificitatii sale caactivitate de judecata, aceasta componenta a sedintei mai poarta denumirea decercetare orala.

    In art. 321 si urm. Cod procedur penal se reglementeaza modul dedesfasurare al cercetarii judecatoresti. Aceste dispozitii se comlpeteza cu normeleadiacente din partea generala a codului, in principal cu cele referitoare la administrarea

    probelor.Ordinea in care se efectueaza actele de cercetare judecatoreasca este cea

    prevazuta de lege. Intrucat necesitatile cercetarii pot impune uneori o abatere de laaceasta ordine, art. 321 Cod procedur penal autoriz instanta sa schimbe succesiuneaactivitatilor. Exista in aceasta privinta o limitare, legata de necesitatea ca oricecercetare sa inceapa prin ascultarea inculpatului. In consecinta, daca inculpatul este

    prezent, schimbarea ordinii activitatilor de cercetare judecatoreasca nu poate fi dispusadecat dupa ascultarea acestuia.

    Cercetarea judecatoreasca incepe prin citirea sau prezentarea succint decatre grefier a actului de sesizare a instantei (art.322 c. pr. pen.). Masura se justifica

    15

  • 7/31/2019 caiet practica II

    16/29

    prin necesitatea ca asistenta prezenta la judecata sa fie informata asupra obiectuluicauzei si invinuirilor aduse inculpatului. Citirea actului de sesizare satisface siasigurarea dreptului de aparare garantand ca inculpatul va fi pus in cunostinta de cauza

    privitor la acuzatiile care i se imputa si evita neinformarea acestuia referitor lacontinutul actului de inculpare.

    Tot la inceputul cercetarii judecatoresti, presedintele ntiineaz pe inculpatcu privire la dreptul de a nu face nici o declaraie, atrgndu-i-se atenia c ceea cedeclar poate fi folosit i mpotriva sa, precum i cu privire la dreptul de a puneintrebari coinculpatilor, celorlalte parti, martorilor expertilor, precum si de a daexplicaii in tot cursul cercetarii judecatoresti, ori de cate ori socoteste aceastanecesar(art. 322 Cod procedur penal).

    Primul mijloc de proba care se administeaza in cercetarea judecatoreasca inmod obligatoriu este declaratia inculpatului. Pentru obtinerea acesteia se procedeaza laascultarea inculpatului in conformitate cu art. 323 Cod procedur penal.

    Declaratia inculpatului nu trebuie privita numai ca un mijloc de proba,

    ascultarea semnificand totodata si o importanta manifestare a dreptului la aparare. Deaceea, omisiunea ascultarii nu poate fi complinita prin acordarea ulterioara catreinculpat a ultimului cuvant, neascultarea acestuia vatamand dreptul sau de aparareaspecte care conduce la desfiintarea hotararii pronuntate.

    Inculpatul cunoscand invinuirea ce i se aduce, este lasat sa arate tot ce stie inlegatura cu imprejurarile care formeaza obiectul trimiterii in judecata. Apoi, i se pot

    pune intrebari de catre presedinte si ceilalti membri ai completului, de catre procurorsi de parti. Dreptul de a pune intrebari il au si ceilalti inculpati precum si aparatorulinculpatului ascultat.

    Asupra intrebarilor puse, instanta exercita un drept de control, putandrespinge pe acelea care nu sunt necesare in cauza. Aparatorul nu are dreptul sa raspundala intrebarile puse inculpatului, darea declaratiilor fiind un drept exercitabil numai

    personal. Reascultarea inculpatului se permite de cate ori este nevoie.In cauzele penale cu mai multi inculpati ascultarea fiecaruia se face in

    prezenta celorlalti. Interesul aflarii adevarului, poate determina ascultarea unuicionculpat, fara prezenta tuturor. Art. 324 alin. 2 Cod procedur penal permiteinstantei, ca la ascultarea unui inculpat sa indeparteze pe ceilalti. Pentru realizareadeplina a contraditorilalitatii, instanta, dupa ascultare,este obligata sa dispuna citireadeclaratiilor luate separat. Coinculpatii pot pune intrebari inculpatului ascultat separat,

    in urma lecturii declaratiei acestuia. Daca este necesar, inculpatul poate fi ascultat dinnou, in prezenta celorlalti inculpati sau a unora dintre ei.

    Intre declaratiile date de inculpat in cursul urmaririi penale si cele facute ininstanta pot apare neconcordante, mergand pana la completa retractare a celor dintai. Inasemenea situatii, instanta cere explicatii inculpatului cu privire la neconcordanteleivite, putand da citire, daca este cazul, in intregime sau in parte, declaratiilor anterioare(art. 325 alin. 2 ). La fel se procedeaza si cand inculpatul refuza sa dea declaratii in fata

    16

  • 7/31/2019 caiet practica II

    17/29

    instantei. Lectura in instanta a actelor redactate anterior este mijlocul prin care sesatisface principiul oralitatii judecatii.

    Instantele nu trebuie sa inceapa audierea inculpatului prin citireadeclaratiilor sale date in cursul urmaririi sau, ceea ce este si mai grav, se renuntacomplet la ascultarea lui inlocuind audierea prin citirea declaratiilor anterioare.

    Declaratiile orale ale inculpatului se consemneaza de catre grefier in scris lapersoana intai, la dictarea presedintelui si se semneaza dupa lectura de cel in cauza.Dupa ascultarea inculpatului, instanta trece la audierea celorlalte parti.

    Ascultarea partilor se face potrivit dispozitiilor prevazute pentru ascultarea inculpatului(art. 326 ). In identitatea reglementarii exista o singura derogare: daca o parte, alta decatinculpatul, refuza sa dea declaratie in fata instantei, nu se mai dispune citirea declaratieidata de aceasta parte anterior.

    In vederea audierii, martorii sunt introdusi pe rand in sala de sedinta. Dupaluarea datelor de identitate si prestarea juramantului potrivit normelor din parteagenerala a codului, se trece la audierea propriu-zisa, aplicandu-se corespunzator

    dispozitiile art. 323 si 325 privitoare la ascultarea inculpatului. Instanta, procurorul sipartile pot pune intrebari martorului. In punerea intrebarilor, art. 327 alin. 1 c. pr. pen.fixeaza o ordine de preferinta, aratand dup ce martorului I s-au adresat ntrebri deinstan i procuror, urmtoarea persoan ndreptit s procedeze n acest sens este

    partea care l-a propus i apoi celelalte parti.Martorul da declaratia si raspunde la intrebari in mod spontan, fara a putea

    citi o declaratie redactata anterior; el se poat servi insa de insemnari asupra amanuntelorgreu de retinut. Daca martorul poseda un inscris in legatura cu depozitia facuta, pote sa-l citeasca in instanta. Procurorul si partile au dreptul sa examineze inscrisul iar instanta

    dispune, daca este cazul, retinerea inscrisului la dosar, in original sau copie (art. 327alin 2 Cod procedur penal). Declaratiile anterioare ale martorului se citesc cand vin incontradictie cu cele date ulterior.

    Declaratiile se consemneaza de catre grefier, de regula pe formulare tipizate.Grefierul va trebui sa mentioneze in formular toate datele de identificare ale persoaneiascultate, iar in cazul martorilor se va trece si partea care i-a propus. La sfarsituldeclaratiilor, dupa ce au fost citite persoanei ascultate sau acesta a citit ori a luat lacunostinta in alt mod de continutul acestora si nu are obiectiuni de formulat, acestea sesemneaza pe toate paginile de persoana ascultata, grefier si instanta. Locurile ramaselibere se bareaza cu linii pentru a impiedica completarea frauduloasa a declaratiilor ce

    ar putea fi facute ulterior.Se poate ntampla ca reaudierea unui martor din cei ascultati in cursul

    urmaririi sa nu mai fie posibila. In acest caz, instanta dispune citirea declaratiei dateanterior si se va tine seama de ea la judecarea cauzei (art. 327alin. 3). Instanta esteobligata sa motiveze imprejurarea pentru care nu a mai reaudiat pe martorii ascultati incursul urmaririi penale.

    n anumite condiii, legea prevede i posibilitatea de a se renuna la martoriipropui a fi audiai n cauz, art. 329 al. 1 i 2 statund c procurorul i prile pot

    17

  • 7/31/2019 caiet practica II

    18/29

    renuna la martorii propui, cu obligaia ca renunarea s fie pus n discuie i instanas fie de acord cu aceasta. Renunarea poate fi i implicit i n acest caz ea poaterezulta din declaraia inculpatului i a procurorului c nu mai au probe de administrat.

    Utilitatea administrrii probelor n cadrul cercetrii judectoreti esteapreciat de ctre instan, legea pemind acesteia, ca n situaia n care o prob admis

    anterior apare ca inutil, dup ce ascult procurorul i prile, s dispun ca acea probs nu fie administrat.n situaia n care n cauza supus judecii exist mijloace materiale de

    prob, instana din oficiu sau la cerere, dispune dac este necesar, aducerea iprezentarea acestora (art. 330 Cod procedur penal).

    Totodat, din cercetarea judectoreasc s-ar putea s rezulte necesitateaadministrrii unor probe noi pentru lmurirea faptelor sau mprejurrilor cauzei, sens ncare instana poate proceda la o reconstituire (art. 130 Cod procedur penal) sau la ocercetare la faa locului (art. 129 al. 4 Cod procedur penal). De asemenea, instana

    poate face n cursul judecii, atunci cnd consider necesar, o percheziie domiciliar

    (art. 102 Cod procedur penal).n funcie de modul n care urmeaz s fie administrate probele noi, instana,

    pentru lmurirea faptelor sau mprejurrilor cauzei, dispune judecarea acesteia ncontinuare sau dispune amnarea cauzei.

    Cercetarea judectoreasc, presupunnd o atent administrare a probelor ncondiii de publicitate, oralitate i conbtradictorialitate, poate da la iveal aspecte

    pentru a cror rezolvare este necesar restituirea cauzei la procuror pentru refacereaurmaririi penale. Asta n situaia n care se constat nainte de terminarea cercetrii

    judectoreti c n cauza suspus judecii s-a efectuat cercetare penal de un alt organ

    dect cel competent situaie reglementat de art. 332 Cod procedur penal ; n acestcaz, instanta se pronunta printr-o sentinta de dezinvestire care poate fi atacata curecurs, dosarul fiind trimis procurorului imediat dupa ramanerea definitiva a hotarariila prima instanta sau in cel mult 3 zile de la pronuntarea hotararii de catre instanta derecurs.

    De subliniat este i faptul c, avnd n vedere c n cursul judecii suntreadministrate probele din urmrirea penal, n plus putndu-se administra i probenoi, este posibil s apar date care conduc la concluzia c ncadrarea juridic datfaptei prin actul de sesizare a instanei trebuie schimbat. n atare situaie, conform art.334 Cod procedur penal instanta are obligatia de a pune in discutie noua incadrare

    juridica ce rezulta din cursul cercetarii, iar la cererea inculpatului va trebui sa lasecauza mai la urma sau sa amane judecata, pentru pregatirea apararii n raport de nouaincadrare.

    Alte situaii care pot surveni n cursul cercetrii judectoreti sunt celeprevzute n art. 303 Cod procedur penal - suspendarea judecatii, cand inculpatulsufera de o boala grava care il impiedica sa participe la judecata - art.303 C.proc.pen. ;art. 3031 Cod procedur penal - suspendarea judecii n caz de extrdare activ art.3031 Cod procedur penal;

    18

  • 7/31/2019 caiet practica II

    19/29

    De asemenea, n condiiile prev. de art. 335 337 Cod procedur penal, sepoate proceda la extinderea actiunii penale precum si la extinderea procesului penal cuprivire la alte fapte sau alte persoane art.335-337 C.proc.pen.

    Constnd n administrarea probelor necesare aflrii adevrului, cercetareajudectoreasc se termin, n mod firesc, n momentul n care problema probaiunii, cu

    toate implicaiile procesuale pe care le determin (schimbarea ncadrrii juridice,restituirea cauzei la procuror, extinderea aciunii penale la acte materiale noi, extindereaprocesului penal), a luat sfrit.

    Daca nu mai sunt probe de administrat si nici cereri formulate, ori cererile suntrespinse, instanta declara terminata cercetarea judecatoreasca.

    Dezbaterile si ultimul cuvant al inculpatului

    Urmatoarea faza a procesului in fata primei instante este si ultima si se numestefaza dezbaterilor judiciare.

    Fiind etapa n care activitatea de judecat se desfoar n toat amploarea ei cuparticiparea deplin a tuturor funciilor procesuale (acuzare, aprare, judecat),dezbaterile sunt considerate ca punctul culminant al procesului penal.

    n cadrul dezbaterilor nu se administreaza probe ci se realizeaz o tratarecontradictorie, oral i public a ntregului coninut al procesului penal.

    Dezbaterile au ca obiect fondul cauzei, ele referindu-se la existena faptei, lavinovia inculpatului, stabilirea circumstanelor personale sau reale, rezolvarea laturiicivile etc.

    Astfel, procurorul, partile si avocatii lor pun concluzii cu privire la existenta

    faptei si vinovatia inculpatului, pe baza probelor administrate in cursul cercetariijudecatoresti. Ordinea in care se da cuvantul este urmatoarea: procuror, parteavatamata, parte civila, parte responsabila civilmente, inculpat. Cu exceptia procuroruluicare va pune concluzii in dezbateri personal, celelalte parti vor putea pune concluzii

    personal sau prin avocat dupa cum au sau nu asigurata asistenta juridica. In timpuldezbaterilor presedintele poate da si cuvantul in replica, avand posibilitatea totodata saintrerupa pe cei care au cuvantul daca sustinerile lor depasesc limitele cauzei ce se

    judeca.Pentru motive temeinice, dezbaterile vor putea fi intrerupte, dar intreruperea nu

    va putea dura mai mult de 5 zile.

    Inainte de inchiderea dezbaterilor, presedintele acorda ultimul cuvantinculpatului. Daca in dezbateri inculpatul poate pune concluzii prin intermediulaparatorului ales sau din oficiu care il apara, ultimul cuvant al inculpatului se exercita

    personal de inculpat caruia, in acest moment, nu i se mai pot pune intrebari.Dupa ultimul cuvant al inculpatului dezbaterile se inchid si cauza este retinuta

    spre solutionare de instanta. Daca nu mai sunt alte dosare de judecat, presedintele ridicadezbaterile si sedinta de judecata se incheie. In caz contrar, se trece la strigarea si apelul

    partilor la urmatorul dosar de pe lista de sedinta.

    19

  • 7/31/2019 caiet practica II

    20/29

    Deliberarea

    Prin funciunea i finalitatea sa, deliberarea constituie o etap distinct ndesfurarea judecrii cauzelor penale.Deliberarea constituie actul final al judecii, n urma cruia instana d o

    hotrre privind conflictul de drept penal dedus spre soluionare.Caracterizat ca o consftuire a membrilor completului de judecat, asupra

    problemelor ce au format obiectul judecii, deliberarea este activitatea procesual princare se verific i evalueaz materialul probator i procedural al cauzei, n vedereasoluionrii fondului cauzei.

    Potrivit art.343 Cod procedur penal, completul de judecata delibereaza maiintai asupra chestiunilor de fapt apoi asupra celor de drept, deliberarea facandu-se in

    secret, si purtand asupra existentei faptei, vinovatiei faptuitorului, stabilirii pedepsei, amasurii educative, a masurilor de siguranta cand este cazul, precum si a computariiretinerii si arestarii preventive. Judecatorii care formeaza completul de judecata trebuieapoi sa delibereze si asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor

    preventive si asiguratorii, a mijloacelor materiale de proba, a cheltuielilor judiciare si aoricaror alte probleme privind justa solutionare a cauzei. Toti membrii completuluitrebuie sa isi puna parerea, presedintele fiind cel din urma. In cazul in care in cursuldeliberarii se constata ca o anumita imprejurare trebuie lamurita cauza se repune pe rol,fie din faza cercetarii judecatoresti fie din faza dezbaterilor, in functie de complexitatea

    chestiunii ramase nelamurite, reluarea dezbaterilor putandu-se face chiar si in aceeasisedinta sau intr-o alta sedinta in continuare.Dac din deliberare rezult mai mult dect dou preri, judectorul care

    opineaz pentru soluia cea mai sever trebuie s se alture aceleia mai apropiate deprerea sa, motivarea opinie separate fiind obligatorie.

    Rezultatul deliberrii se consemneaz ntr-o minut care se semneaz demembrii completului de judecat.

    Hotararile pe care le poate pronunta prima instanta in cazul unei cauze penalede fond sunt:

    - condamnarea, cand constata ca fapta exista, constituie infractiune si a

    fost savarsita cu vinovatie de catre inculpat;- achitarea sau incetarea procesului penal atunci cand se constata

    existenta unuia din cazurile prevazute la art.11 pct.2 C.proc.pen.Daca exista actiune civila alaturata actiunii penale, n caz de condamnare,

    achitare sau ncetare a procesului penal, instana se pronun i asupra acesteia, curespectarea prevederilor art. 346 Cod procedur penal.

    Conform art.350 C.proc.pen. prin hotarare de condamnare, instanta este obligatasa se pronunte cu privire la luarea, revocarea sau mentinerea masurii arestarii

    20

  • 7/31/2019 caiet practica II

    21/29

    preventive a inculpatului, existand cateva cazuri cand este necesara dispunerea puneriide indata in libertate a inculpatului arestat preventiv, conform dispoziiilor legale nmaterie, respectiv al. 3 al textului de lege menionat.

    n acest din urm caz, hotararea este executorie in privinta arestarii inculpatului,grefierului de sedinta revenindu-I sarcina de a comunica de indata administratiei locului

    de detinere copia minutei intocmite dupa deliberare (art.350 alin.4 C.proc.pen.).Hotararea prin care instanta solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina oparte introductiva, o expunere si un dispozitiv, coninutul acestora fiind prevzut n art.355-357 Cod procedur penal.

    Conform art. 310 Cod procedur penal, hotrrea se pronun n edinpublic de ctre preedintele completului de judecat asistat de grefier, fr citareaprilor, i se redacteaz n cel mult 20 de zile de la pronunare.

    Dispozitivul hotrrii se pronun n aceleai condiii ale textului de lege naintemenionate, iar dup pronunare, preedintele explic prilor prezente c pot declaraapel sau, dup caz recurs.

    Prin grija grefierului de sedinta copii de pe dispozitivul hotararii (minuta) secomunica prtilor care au lipsit atat la judecata cat si la pronuntare. Inculpatuluidetinut si inculpatului militar in termen, care au lipsit la pronuntare li se comunica silor copii de pe dispozitivul hotararii chiar daca au participat la judecata si chiar si laultimul termen de judecata.

    Mai mult, acestor inculpati (detinut si militar in termen), li se comunica si copiide pe hotarare dupa redactarea acesteia.

    Activitatea grefierului ulterioar ncheierii dezbaterilor

    Imediat dup terminarea edinei de judecat, grefierul de edin completeazcondica de edin cu termenele la care au fost amnate cauzele.

    Pn la ora la care preedintele completului de judecat a anunat c se vor facepronunrile n edin public, grefierul poate ncepe deja cea mai interesant, maicreativ i mai important parte din activitatea sa: redactarea ncheierilor de edin.

    n privina ordinii de redactare a ncheierilor, grefierul va avea n vedere sredacteze cu precdere ncheierile de edin date n dosare amnate pentru termenescurte. Acest lucru este important, pentru a se asigura o predare a dosarului ct mairapid n arhiv n vederea studierii de prile interesate i pentru a se asigura n

    acelai timp o perioad suficient pentru emiterea citaiilor i ntoarcerea proceselorverbale de ndeplinire a procedurii de citare.

    Cu circa 2-3 minute nainte de ora stabilit de preedintele completului pentrupronunarea hotrrilor, grefierul de edin trebuie s revin n sala de judecat i spermit accesul publicului n sala de judecat.

    Dup pronunarea hotrrilor n edin public, grefierul primete de lapreedintele completului, toate dosarele soluionate coninnd minutele ntocmiteimediat dup nchiderea dezbaterilor

    21

  • 7/31/2019 caiet practica II

    22/29

    ntruct, potrivit noilor modificri aduse Codului de procedur penal art. 309al. 3 - minuta se ntocmete n dou exemplare originale, cel de-al doilea exemplar sedepune, spre conservare la dosarul de minute al instanei, prin grija grefierului deedin.

    Prin urmare, dup ce au fost trecute soluiile n condica de edin i dup

    primirea dosarelor soluionate de la preedintele completului, grefierul trece pe dosarulpronunat numrul hotrrii, n ordinea nscris n condica de edin, dup care,ntocmete de ndat copii de pe minutele (dispozitiv) din dosare, care urmeaz a fiapoi comunicate de ndat prilor care au lipsit de la judecat i de la pronunare,conform art. 360 C.pr.pen.

    Despre efectuarea comunicrilor, grefierul va meniona sub semntur, n parteade jos a minutei, data comunicrii i prile crora li s-a comunicat minuta.

    Astfel pregtite, dosarele soluionate se prezint grefierului delegat din cadrulBiroului executri penale spre a fi nregistrate n registrul de eviden a redactriihotrrilor i a fi nscrise n registrul de executri penale, n situaiile statistice i n

    celelalte evidene.Grefierul, va ntocmi apoi ncheierile de edin, conceptele de citare, adresele

    i celelalte lucrri dispuse de instan pentru termenul urmtor, n 48 de ore de lanchiderea dezbaterilor, iar partea introductiv a hotrrilor judectoreti pronunate laacest termen de judecat, n 3 zile lucrtoare de la terminarea edinei.

    Cel mai trziu a patra zi dup pronunare, grefierul de edin va preda dosarelejudectorilor, n vederea motivrii hotrrilor, dup ce, n prealabil, a ntocmit parteaintroductiv a acestora.

    Dup redactarea i semnarea ncheierilor, grefierii de edin predau dosarele

    amnate grefierului arhivar, care semneaz de primirea lor pe listele de edin.Citaiile i mandatele de aducere se ntocmesc n ordinea urgenei, cel mai trziua doua zi dup ntocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice decitare se transmit de ndat, n primul caz fcndu-se meniunea datei, orei i persoaneicare le-a primit, dup care se depun la dosarul cauzei.

    Actele procedurale astfel ntocmite se predau la serviciul arhiv, sub semntur,expedierea corespondenei realizndu-se prin pot, agent procedural sau curier, prinfax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat isupravegheat i care s asigure caracterul oficial al acesteia.

    Dup primirea hotrrilor redactate n ciorn de ctre judector, acestea sunt

    dactilografiate de grefierul de edin.Hotrrile tehnoredactate vor purta pe ultima pagin urmtoarele meniuni: data

    tehnoredactrii, iniialele redactorului i ale tehnoredactorului i numrulexemplarelor, iar la instanele de control judiciar se va trece numele judectorilor careau pronunat hotrrile supuse controlului.

    Hotrrile se vor redacta n numrul de exemplare necesar, spre a se asiguracomunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede c hotrrea secomunic integral.

    22

  • 7/31/2019 caiet practica II

    23/29

    Primele dou exemplare de pe fiecare hotrre vor fi semnate de membriicompletului de judecat i de grefierul de edin.

    Dup verificarea i semnarea hotrrii, grefierul de edin va preda n aceeaizi al doilea exemplar de pe hotrre grefierului ef de secie, n vederea depunerii lamap.

    Dup ntocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de edin va predadosarele grefierului arhivar, sub semntur pe lista de edin. Listele purtndsemntura de predare-primire vor fi ndosariate i pstrate pentru eviden.

    n cazul n care dosarul urmeaz a fi naintat la instana de recurs ori la altautoritate sau instan, se va proceda la nuruirea definitiv i aplicarea sigiliului, iar

    pe faa interioar a ultimei coperte grefierul va certifica numrul filelor n cifre i, nparantez, n litere.

    23

  • 7/31/2019 caiet practica II

    24/29

    L I S T ACAUZELOR PENALE CARE S-AU JUDECATN EDINA DIN DATA DE 18 IULIE 2007

    TRIBUNALUL SUCEAVA

    Nr.Crt

    .

    Numrunic

    dosar

    Obiectul cauzei Materiajuridic

    Stadiuproces

    ual1. 3599/86/20

    07 TENTATIV LAINFRACIUNEA DE OMOR

    CALIFICAT (ART. 20, 175 C.P.)Penal FondORA 11,00

    2. 2922/86/20

    07

    CONTESTAIE LA

    EXECUTARE (ART. 461 C.P.) Penal FondORA 11,003. 4253/86/20

    07 CONTESTAIE LAEXECUTARE (ART. 461 C.P.) Penal Fond

    ORA 12,004. 3709/39/20

    06TENTATIV LA

    INFRACIUNEA DE OMORCALIFICAT (ART. 20, 174, 175

    C.P.)Penal FondORA 12,30

    5. 4331/86/2006(FORMAT

    VECHI976/P/2006)

    NELCIUNE (ART. 215 C.P.) Penal Fond

    ORA 13,006. 3274/86/20

    06 NELCIUNE (ART. 215 C.P.) Penal FondORA 13,30

    7. 49/86/2004(FORMAT

    VECHI2293/2004)

    NELCIUNE (ART. 215 C.P.) Penal Fond

    ORA 14,00

    24

  • 7/31/2019 caiet practica II

    25/29

    ASISTAREA LA DESFSURAREA EDINEI DE JUDECAT

    Numr unic dosar : 3599/86/2007Obiect dosar : tentativ la infraciunea de omor calificat (art. 20 rap. la art. 174, 175al. 1 lit. c Cod penal)

    Materia juridic : PenalStadiu procesual : Fond

    Pri : D.M.C. - inculpat

    D.G.D. - parte vtmatSpitalul Judeean de Urgen SFNTUL IOAN CEL NOU SUCEAVA - partecivil

    - Instana a verificat regularitatea actului de sesizare, constatnd c a fost legalinvestit cu soluionarea acestei cauze prin rechizitoriul Parchetului de pe lngTribunalul Suceava dup care a conferit aplicabilitate disp. art. 70 al. 2 Cod procedur

    penal, aducnd la cunotina inculpatului fapta care formeaz obiectul cauzei,

    ncadrarea juridic a acesteia, dreptul de a avea un aprtor, care-i era garantat, asistatfiind de avocat desemnat din oficiu, precum i dreptul de a nu face nici o declaraieatrgndu-i, totodat, atenia c ceea ce declar poate fi folosit i mpotriva sa.

    - Inculpatul a nvederat c nu i s-a prezentat materialul de urmrire penal, nsa confirmat c semntura de pe nscrisul aflat la f. 69 ds. u.p. ce i-a fost adus n ateniede instan (care viza acest moment procesual) i aparine, a artat c este de acord sfie audiat, astfel nct i s-a pus n vedere s declare tot ce tie cu privire la fapt i lanvinuirea ce i se aduce n legtur cu acestea dup care, n conformitate cu disp.

    25

  • 7/31/2019 caiet practica II

    26/29

    art.323 Cod procedur penal, s-a procedat la audierea acestuia, susinerile sale fiindconsemnate ntr-un proces verbal separat, ataat la dosarul cauzei.

    - S-a acordat cuvntul inculpatului pentru a-i exprima poziia procesual relativla probele pe care nelege s le propun n aprare iar acesta, att personal ct i prinaprtor a precizat c i nsuete martorii din lucrri D.I.O. i D.L., solicitnd

    audierea acestora n circumstaniere i, ntruct instana, n raport de teza probatorievizat i-a pus n vedere s se limiteze doar la un singur martor, inculpatul l-a indicat pecel dinti.

    - Avnd n atenie coninutul rechizitoriului, precum i afirmaiile inculpatuluiconsemnate n declaraia sa dat la termenul de astzi, instana a pus n discuienecesitatea emiterii unei adrese ctre Poliia oraului Frasin, n sensul de a ntocmi i anainta la dosar caracterizrile privind pe acesta i partea vtmat. Totodat, s

    precizeze dac n decursul anului 2006 au mai fost sesizai cu privire la vreun incidentn care cele dou pri au fost implicate, dac acetia au fost sancionai sau trimii n

    judecat pentru comiterea vreunei fapte penale i, n caz afirmativ s comunice, dup

    caz, msurile dispuse i rezultatul cercetrilor, cu naintarea copiilor de pe actelecorespunztoare ntocmite. De asemenea, s-a adus n atenie c se impune a se emiteadrese ctre partea vtmat i partea civil Spitalul Judeean de Urgen Sfntul Ioancel Nou Suceava pentru a-i exprima poziia procesual pe care neleg s o adopte cu

    privire la latura civil a cauzei, n sensul dac neleg s se constituie pri civile ncauz i n caz afirmativ s precizeze cu ce sum i ce reprezint aceasta, iar n raportde stadiul procesual al dosarului citarea martorilor din lucrri n vederea audierii.

    - Att procurorul, ct i aprtorul inculpatului au fost de acord cu amnareajudecrii cauzei pentru a se dispune n sensul celor artate.

    - n interesul soluionrii cauzei, instana a dispus emiterea adreselor despre cares-a fcut referire, citarea martorilor din lucrri D.I.O., D.L. i D.E. de la adreseleindicate n rechizitoriu i, lund act c inculpatul i-a nsuit primul martor, a admis

    proba relativ la audierea acestuia i n circumstaniere. Deosebit de aceasta a dispusnaintarea la Biroul Executri Penale din cadrul Tribunalului Suceava - Camera decorpuri delicte, plicul ataat la dosarul de urmrire penal, coninnd un cuit tip

    briceag, prezumat a fi folosit la comiterea faptei, ridicat cu ocazia cercetrii la faalocului, supus examinrii criminalistice, avnd caracteristicile prezentate n dosarul deurmrire penal. Judecarea cauzei a fost amnat la data de 10.09.2007, ora 11,30,urmnd a se repeta procedura de citare cu partea vtmat, care va fi citat i prin

    afiare la ua instanei, cu partea civil Spitalul Judeean de Urgen Sfntul Ioan celNou Suceava, inculpatul avnd termen n cunotin.

    - Conform art. 304 cod procedur penal edina de judecat a fost nregistrat.:

    26

  • 7/31/2019 caiet practica II

    27/29

    Numr unic dosar : 2922/86/2007Obiect dosar : contestaie la executare

    Materia juridic : Penal

    Stadiu procesual : FondPri : C.G. contestator

    - Instana, constatnd cauza n stare de judecat, a acordat cuvntul la dezbateri.- Aprtorul contestatorului a artat c las la aprecierea instanei soluia ce se

    va pronuna, avnd n vedere motivele invocate n scris de ctre acesta.- Procurorul, considernd c motivele invocate n scris nu se ncadreaz n nici

    unul din cazurile prevzute expres i limitativ de art. 461 Cod procedur penal, a pusconcluzii de respingere a contestaiei la executare, ca nefondat, i obligarea

    contestatorului la plata cheltuielilor judiciare avansate stat.- Instana a declarat dezbaterile nchise.- Dup deliberare, instana, n numele legii, a hotrt : A respins, ca nefondat,

    contestaia la executare formulat de contestator, acesta fiind obligat s plteascstatului suma de 160 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentndonorariu avocat desemnat din oficiu,urmeaz a se avansa din fondurile MinisteruluiJustiiei n contul Baroului de Avocai Suceava.Cu drept de recurs n termen de 10 zilede la comunicare.Pronunat n edina public din data de 18.06.2007.

    SCURTE CONCLUZII DESPRE DESFURAREA EDINELOR DEJUDECAT

    LA CARE AM ASISTAT

    edina de judecat ncepe, ntr-adevr, la ora stabilit, fapt ce arat c ne aflm

    pe un alt trm al muncii.Grefierul s-a prezentat n sala de edin cu jumtate de or nainte de nceperea

    edinei de judecat i a pus la dispoziia prilor, reprezentanilor acestora i aaprtorilor, dosarele spre consultare dup o prealabil verificare a identitii icalitii.

    Am asistat la deschiderea unei edine de judecat i am observat c judectorula urmat toate etapele, astfel c, dup ce a declarat edina deschis, a ntrebat prile

    27

  • 7/31/2019 caiet practica II

    28/29

    dac sunt cauze care se amn fr discuii, n care exist motive temeinice i legalepentru a se dispune n acest sens, aceste dosare fiind strigate, cu prioritate.

    Apoi grefierul de edin a strigat dosarele n ordinea nscris pe lista de edin,list care se afla afiat la u.

    n cauzele n care prile nu au rspuns la apelul nominal, dosarul a fost lsat la

    a doua strigare, pentru a da posibilitate acestora s se prezinte n instan.Dup strigarea cauzei i apelul prilor, fcute prin instalaia de sonorizaregrefierul de edin a fcut oral referatul cauzei, prezentnd pe scurt obiectul pricinii istadiul n care se afl judecata acesteia, a comunicat modul n care s-a ndeplinit

    procedura de citare a persoanelor chemate la proces i dac s-au realizat celelaltemsuri dispuse de instan la termenele anterioare.

    n ce privete completul de judecat, rigoarea este concluzia ce se poatedesprinde dup asistarea la edinele de judecat.

    Severitatea, stricteea i pe alocuri asprimea cerut de mprejurare estecaracteristica ce poate fi observat i de un neiniiat.

    Am asistat la aplicarea n practic a dispoziiilor legale n materia judecriicauzelor penale, relaionarea normelor juridice la speele deduse judecii.

    Am observat c preedintele completului de judecat a fost ferm n msuriledispuse, fcnd dovada unui studiu aprofundat, temeinic al dosarelor. Totodat, amanifestat rol activ, dnd lmuriri prilor cu privire la obiectul cauzei, la consecinele

    juridice ale aplicrii unor instituii de drept, le-a adus la cunotin drepturileprocesuale conferite de lege, a pus n discuie toate cererile acestora, a administratprobe etc. motivnd n fapt i n drept msurile dispuse.

    edina a fost condus cu calm, judectorul dnd dovad de stpnire de sine,

    folosind un limbaj corespunztor n raporturile cu justiiabilii i avocaii.S-au luat msuri pentru pstrarea linitii n sala de judecat pe tot parcursuledinei, aceasta desfurndu-se n cadrul de solemnitate cerut de lege. Nu au fostcazuri de ndeprtare din sal a unor persoane.

    Incidente minore cum ar fi :intervenia unei pri fr ca preedintele s fipermis o asemenea intervenie, alte rspunsuri dect cele solicitate, ntrebri adresatedirect i nu prin intermediul preedintelui au fost rapid rezolvate prin atenionareacelor n cauz asupra consecinelor ce decurg din nerespectarea dispoziiilor legale.

    Pe parcursul edinei de judecat grefierul a consemnat n caietul de note :numrul dosarului, poziia acestuia pe lista de edin, susinerile orale din timpul

    edinei, depunerile de cereri i acte, msurile dispuse de instan, precum i toatecelelalte aspecte din desfurarea procesului i a consemnat n scris, dup dictarea

    preedintelui completului de judecat, declaraiile luate prilor i martorilor.

    28

  • 7/31/2019 caiet practica II

    29/29