capitalul academic Şi factorii academic capital and the · capitalul academic individual folosind...
TRANSCRIPT
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
37
CAPITALUL ACADEMIC ŞI FACTORII
CARE DETERMINĂ CALITATEA
EDUCAŢIEI DE NIVEL SUPERIOR (I)
Laura Magdalena TROCAN*
Abstract: Capitalul academic – ca şi
componentă a capitalului social a cunoscut, de-a
lungul timpului, numeroase semnificaţii, iar în
absenţa unui consens în ceea ce priveşte indicatorii
de măsurare a capitalului academic, cercetători din
întreaga lume, în studiile elaborate, au încercat să
cuantifice capitalul academic individual folosind
criterii precum durata şcolarizării (numărul anilor de
studii), numărul publicaţiilor, valoarea experienţei de
predare, influenţa relaţiilor profesionale dezvoltate de
o persoană, numărul mobilităţilor academice sau
experienţa în cercetare etc. Având în vedere şi studiile
ce raportează capitalul academic la un set de valori
informale, împărtăşite de membrii grupului cu
identitate specifică (comunitatea academică) ce
permite colaborarea între ei, autoarea îşi propune, în
prezentul studiu, să analizeze, într-o abordare fără
pretenţii de specialist în domeniu, problematica
capitalului academic privit din perspectiva a trei
dimensiuni: capitalul academic - nivel educaţional
conferit de învăţământul superior unei persoane, ce
este influenţat de cultura şi valorile familiei şi al
mediului social în care trăieşte, precum şi ale
instituţiilor educaţionale urmate; capitalul academic -
nivel educaţional, parcurs profesional, aptitudini şi
competenţe pedagogice ale cadrului didactic din
sistemul universitar, ce este influenţat de cultura şi
valorile familiei şi ale mediului social în care trăieşte,
precum şi ale instituţiilor educaţionale urmate şi
profesionale în care şi-a desfăşurat activitatea şi
capitalul academic - set de valori, împărtăşite de o
comunitate academică, ce se tezaurizează în timp,
sporind potenţialul axiologic şi fundamentând cultura
organizaţională a instituţiei.
Cuvinte cheie: capital social, capital
academic, educaţie, nivel educaţional, valori,
comunitate academică, cultură organizaţională
Capitalul academic – componentă a
capitalului social. Conceptul de capital
academic a fost folosit pentru prima oară, în
ACADEMIC CAPITAL AND THE
FACTORS THAT DETERMINE THE
QUALITY OF HIGHER EDUCATION (I)
Laura Magdalena TROCAN**
Abstract: Academic capital - as a component
of social capital, academic capital has, over time, had
many meanings, and in the absence of a consensus on
academic capital measurement indicators,
researchers across the world, in their studies, have
tried to quantify individual academic capital using
criteria such as duration of schooling (number of
years of study), number of publications, value of
teaching experience, influence of professional
relationships developed by a person, number of
academic mobility or research experience etc. Also,
taking into account the studies that report the
academic capital to a set of informal values, shared
by the members of the group with specific identity (the
academic community) that allows the collaboration
between them, the author proposes, in the present
study, to analize, in an unqualified approach , unlike
a specialist in the field, the issue of the academic
capital viewed from the perspective of three way
analysis : academic capital - an educational level
conferred by a higher education to a person,
influenced by the culture and values of the family and
the social environment in which he lives, as well as of
the educational institutions followed; the academic
capital - educational level, professional path, skills
and pedagogical skills of the teaching staff of the
university system, influenced by the culture and values
of the family and the social environment in which he
lives, as well as of the educational and professional
institutions he pursued activity, and academic capital
- a set of values, shared by an academic community,
which overwhelms over time, increasing the
axiological potential and grounding the
organizational culture of the institution.
Key words: social capital, academic capital,
education, educational level, values, academic
community, organizational culture.
Academic capital - a component of
social capital component. The concept of
academic capital has been used for the first
time in 1979 by French sociologist Pierre
* Conf. univ. dr., Facultatea de Ştiinţe Juridice, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Tg-Jiu ** Associate Professor PhD, Faculty of Juridical Sciences, “Constantin Brâncuşi” University of Tg-Jiu
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
38
anul 1979, de către sociologul francez Pierre
Bourdieu (1930-2002), în lucrarea sa
Distinction: A Social Critique of the
Judgment of Taste, în care a încercat să
explice modul în care oamenii sunt definiţi
nu de clasele sociale1, ci de spaţiul social2,
care depinde de tipul de capital individual pe
care fiecare om îl deţine3. În accepţiunea lui
Pierre Bourdieu capitalul academic este
produsul garantat al efectelor combinate pe
care le are moştenirea culturală, transmisă de
familie şi de şcoală4, eficienţa acestuia
depinzând de volumul de capital cultural
moştenit direct de la familie5. Ulterior anului
1979, conceptul a început să fie utilizat, pe
scară largă, în Franţa, Statele Unite ale
Americii, Australia şi Suedia, în contextul
analizării implicaţiilor şcolarizării asupra
dezvoltării sociale. Trebuie precizat că, dacă,
în înţelesul pe care îl conferă Bourdieu,
conceptul de capital academic se aplică
oricărei persoane, chiar şi aceleia care
participă la un interviu pentru un post de
secretariat, deoarece aceasta ar fi putut să
obţină postul pentru că avea un nivel
educaţional superior faţă de un alt candidat,
ulterior, cele mai multe referiri la capitalul
academic au în vedere doar cadrele didactice
şi cercetătorii din învăţământul superior6. De
exemplu, în 2009, Michael Burawoy definea
capitalul academic ca fiind format din
curriculumul vitae al unui cadru didactic din
sistemul universitar, dar a admis că definiţia
nu este cuprinzătoare7. Într-o altă opinie,
capitalul academic semnifică potenţialul
educaţiei şi a altor experienţe academice ale
unei persoane, în vederea dobândirii unui loc
în societate, care nu depinde doar de durata
şcolarizării, ci are în vedere mai mulţi factori
ce includ moştenirea academică a familiei,
prestigiul instituţiilor educaţionale absolvite
şi al publicaţiilor elaborate8. Având în vedere
inexistenţa unui consens în ceea ce priveşte
indicatorii de măsurare a capitalului
academic, cercetători din întreaga lume, în
studiile elaborate, au încercat să cuantifice
capitalul academic individual folosind criterii
precum durata şcolarizării (numărul anilor de
Bourdieu (1930-2002), in his study called
“Distinction: A Social Critique of the
Judgment of Taste”, in which he tried to
explain the way people are defined, not by
social class41, but by social space42 which
depends on the type of individual capital
each person owns43. According to Pierre
Bourdieu, academic capital is the guaranteed
product of the combined effects which the
cultural inheritance has, transmitted by
family and school44, its efficiency depending
on the volume of the cultural capital
inherited directly by the family45. Following
1997, the concept started to be used on a
larger scale in France, United States of
America, Australia and Sweeden in the
context of analyzing the implications of
schooling on social development. It should
be mentioned that, if according to Bourdieu,
the concept of academic capital applies to
every individual, even those going to an
interview for a secretary position, because he
could have get the job due to a superior level
of education he had besides another
candidate, subsequent, many references to
academic capital have in mind only teachers
and superior education reaserchers46. For
example, in 2009, Michael Burawoy reffered
to academic capital as being consisted of a
superior education teacher’s curriculum
vitae, but he admitted the definition was not
comprehensive47. Another opinion is that the
academic capital reprsents a person’s
potential of education and other academic
ecperiences, for gaining a position in society,
which does not depend solely on the tuition’s
duration, but has in mind other factors,
including the cultural legacy of one’s family,
the prestige of the educational institutions
completed and published publications48.
Taking into concideration the absence of a
consensus regarding the measuring
indicators of the academic capital,
researchers from all around the world, in
their studies, have tried to quantify the
individual academic capital, using criteria
such as the tuition’s duration, (the number of
school years)49, the number of publications,
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
39
studii)9, numărul publicaţiilor, valoarea
experienţei de predare, influenţa relaţiilor
profesionale dezvoltate de o persoană,
numărul mobilităţilor academice sau
experienţa în cercetare10.
La aceste definiţii se adaugă şi acelea
care - plecând de la premisa că, prin capitalul
social se exprimă o diversitate de forme de
efort colectiv ce se desfăşoară într-o societate
modernă, iar capitalul educaţional reprezintă
valorile în funcţie de care se defineşte idealul
educaţional, valori împărtăşite de membrii
unei comunităţi şi care-i unesc pe actorii
principali ai educaţiei11 - apreciază că orice
universitate dispune de un capital academic,
în speţă, rezerva de valori comune ale
comunităţii academice respective. Această
rezervă se tezaurizează în timp, sporind
potenţialul axiologic şi fundamentând cultura
organizaţională a instituţiei. Din acest punct
de vedere, capitalul academic reprezintă un
set de valori informale, împărtăşite de
membrii grupului cu identitate specifică
(comunitatea academică) ce permite
colaborarea între ei12. În aceste condiţii
elementul esenţial al capitalului academic
este încrederea, exprimată atât sub forma
acceptării şi recunoaşterii de fiecare membru
al grupului a valorilor informale, cât şi sub
forma materializării aşteptărilor referitoare la
comportamentul celorlalţi în convingeri ce
indică realizarea acestor aşteptări. Încrederea
exprimă conştiinţa de sine a apartenenţei,
ataşamentul fiecăruia de valorile grupului,
atunci când grupul se bucură de
recunoaştere, dar poate reprezenta un
catalizator al atomizării, atunci când
prestigiul organizaţiei este scăzut13.
Într-o altă perspectivă, capitalul
academic include libertatea academică şi
colegialitatea, fiind un proces de luare a
deciziilor prin consens, prin intermediul
cooperării şi împărtăşirii de valori comune14.
Transferarea capitalului academic la nivelul
studenţilor face ca acesta să devină un
concept umbrelă, ce include cultura
organizaţională şi indicatorii care determină
ca o universitate să aibă prestigiu15. În aceste
the value of teaching experience, the
influence of professional relations developed
by a person, the number of academic
mobilities or reasearch experience50. To this
definitions, we add those which - starting
from the premise that academic capital
means a diversity of forms of a collective
effort which is unfolding in a modern
society, and the educational capital
represents the values depending on which the
educational ideal is defined, values that are
shared by the members of a community and
which unite the main actors of education51-
atest that any university has an academic
capital, in particular, the common stock
reserve of the academic community. This
reserve is stockpiling in time, increasing the
axiological potential and substantiating the
Institution’s organizational culture. From this
point of view, the academic capital is a set of
informal values, shared by the members of
the specific identity group (academic
community), which allows the collaboration
between them52. Judging by these, the
essential element of the academic capital is
trust, expressed as in the acceptance and
recognition by each group member of
informal values, and in the form of
materialization of the expectations regarding
others behaviour, in beliefs indicating the
achievement of said expectations. Trust
expresses the self-consciousness of
belonging, the attachment of each to the
values of the group when the group enjoys
recognition, but can be a catalyst of
atomization, when the prestige of the
organization is low53.In another perspective,
academic capital includes academic freedom
and collegiality, being a process of
consensus-based decision-making through
cooperation and sharing common values54.
Transferring academic capital to students
makes it an umbrella concept that includes
organizational culture and indicators that
determine a university to have prestige55.
Under these circumstances, academic capital
can be defined as a form of intellectual
capital56, taking into account the specificity
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
40
condiţii capitalul academic poate fi definit ca
fiind o formă a capitalului intelectual16, cu
luarea în considerare a specificului mediului
universitar, ce cunoaşte diviziuni şi anume,
capitalul uman, capitalul relaţional şi
capitalul proces17.
Indicatorii
capitalului uman
Indicatorii
capitalului
relaţional
Indicatorii
capitalului
proces
Numărul de personal
raportat la numărul de
studenţi
Numărul
mobilităţilo
r
academice
Numărul de
discipline
predate
Rata abandonului
studiilor doctorale
Numărul
cercetătoril
or
incoming
Numărul de
specializări
Numărul personalului
cu vechime de mai
puţin doi an raportat la
numărul total al
personalului
Numărul
cercetătoril
or outgoing
Numărul de
centre de
cercetare
Numărul studenţilor
ce aleg să rămână în
universitate în vederea
construirii unei cariere
academice
Numărul de
doctorate
coordonate
în cotutelă
Numărul
domeniilor
de doctorat
Numărul personalului
care părăseşte
universitatea (iese din
sistemul universitar)
raportat la numărul
personalului care intră
în sistemul universitar
Numărul
parteneriate
lor externe
Numărul de
proiecte de
cercetare
Sursa: M. C. Prejmerean, S.Vasilache, A three way
analysis of the academic capital of a Romanian
university, Journal of applied quantitative methods,
vol. 3, nr. 1/2008 (http://www.jaqm.ro/issues/volume-
3,issue-2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf)
Din analiza diverselor definiţii ale
conceptului de capital academic, conferite de
sociologi de prestigiu din întreaga lume,
rezultă că, acest concept, poate fi susceptibil
de trei accepţiuni, după cum urmează:
capitalul academic privit ca nivel
educaţional conferit de învăţământul
superior unei persoane, ce este influenţat de
cultura şi valorile familiei şi al mediului
social în care trăieşte, precum şi ale
instituţiilor educaţionale urmate,
capitalul academic privit ca nivel
educaţional, parcurs profesional, aptitudini
of the university environment, which knows
divisions, namely human capital, relational
capital and capital process57.
Source: M. C. Prejmerean, S.Vasilache, A
threewayanalysis of the academic capital of a
Romanian university, Journal of
appliedquantitativemethods, vol. 3, nr. 1/2008
(http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-
2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf)
From the analysis of the various
definitions of the concept of academic
capital, conferred by prestigious sociologists
from around the world, it follows that this
concept may be susceptible to three
acceptations, as follows:
Academic capital regarded as an
educational level conferred by higher
education to a person, influenced by the
culture and values of the family and the
social environment in which he lives, as
well as of the educational institutions
followed;
Academic capital regarded as an
Human Capital
Indicators
Relational
Capital
Indicators
Capital
Process
Indicators
Number of staff
relative to the
number of students
Number of
academic
mobilities
Number of
subjects taught
Rates of
abandonment of
doctoral studies
Number of
incoming
researchers
Number of
specializations
Number of staff
less than two years
old relative to the
total number of
staff
Number of
outgoing
researchers
Number of
research
centers
The number of
students choosing
to stay in the
university to build
an academic career
The number
of doctorates
coordinated
in the quote
Number of
doctoral fields
Number of staff
leaving the
university (leaving
the university
system) in relation
to the number of
staff entering the
university system
Number of
external
partnerships
Number of
research
projects
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
41
şi competenţe pedagogice ale cadrului
didactic din sistemul universitar, ce este
influenţat de cultura şi valorile familiei şi
ale mediului social în care trăieşte, precum
şi ale instituţiilor educaţionale urmate şi
profesionale în care şi-a desfăşurat
activitatea,
capitalul academic privit ca set de
valori, împărtăşite de o comunitate
academică, ce se tezaurizează în timp,
sporind potenţialul axiologic şi
fundamentând cultura organizaţională a
instituţiei.
Rolul familiei în dobândirea şi
dezvoltarea capitalului academic. Un rol
foarte important, în ceea ce priveşte
capacitatea de a dobândi capital academic şi
în dezvoltarea acestuia, îl are familia,
deoarece părinţii sunt primii care stabilesc
tipul de educaţie pe care o urmează copilul,
sprijină creşterea nivelului educaţional al
copiilor, oportunităţile economice ale
părinţilor influenţând alegerea sistemului de
educaţie a copilului, public sau privat, în ţară
sau străinătate, determinând, în unele situaţii,
chiar şi profesorii acestuia, influenţând major
oportunităţile în ceea ce priveşte dobândirea
de capital academic. De asemenea, cultura şi
valorile familiei vor influenţa deciziile
copilului de a urma educaţie în învăţământul
superior şi vor constitui motivaţii importante
în aspiraţiile de construire a unei cariere bine
plasate/de succes în societate, studiile
ştiinţifice demonstrând că unei persoane, ce
provine dintr-o familie cu un istoric al
nivelului educaţional ridicat, îi va fi mult mai
uşor să-şi construiască capitalul academic şi
să performeze academic, decât unei alte
persoane, aflată la prima generaţie de studii
universitare. Totodată, un rol fundamental îl
va avea şi noua alternativă la sistemul
educaţiei clasice, şi anume, şcoala de acasă
(homeschooling)18. De asemenea, chiar şi
atunci când raportarea la capitalul academic
are în vedere setul de valori informale,
împărtăşite de membrii unei comunităţi
academice, cercetările reliefează că, cei care
provin dintr-un mediu familial cu un nivel
educational level, professional path, skills
and pedagogical competences of the
didactic teacher of the university system,
influenced by the culture and values of the
family and the social enviroment in which
he lives, as well as of the educational and
professional institutions in which he
pursued activity;
Academic capital regarded as a set
of values, shared by an academic
community, which overwhelms in time,
increasing the axiological potential and
grounding the organizational culture of the
institution.
The role of the family in acquiring
and developing academic capital. The
family has a very important role in acquiring
academic capital and in developing it, since
parents are the first to determine the type of
education the child follows, support the
increase of the educational level of children,
the economic opportunities of the parents
influencing the choice of the public or
private education system for the child, in
their home country or abroad, and in some
cases even its teachers, influencing the
opportunities in terms of the acquisition of
academic capital. Also, family culture and
values will influence the child's decision to
pursue higher education and will be
important motivations in the aspirations of
building a well-placed or successful career in
society, scientific studies demonstrating that
for a person who comes from a a family with
a high educational background, it would be
much easier to build up their academic
capital and perform academically than
another person, in the first generation of
university studies. At the same time, a new
alternative to the classical education system,
namely, home school, will have a
fundamental role (homeschooling)58 Even
when reporting on academic capital taking
into account the set of informal values shared
by members of an academic community,
research shows that those who come from a
family environment with a high level of
education are rapprochement faster to the
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
42
ridicat de educaţie, se raliază mai repede
sistemului de valori, normelor de
comportament, modelelor de gândire şi de
acţiune19 ce caracterizează cultura
organizaţională a unei instituţii Toate acestea
demonstrează că, atât capitalul economic, cât
şi capitalul cultural al familiei, au capacitatea
de a influenţa capitalul academic pe care îl
acumulează o persoană în cadrul sistemului
educaţional.
Rolul capitalului academic al
profesorului în dezvoltarea capitalului
academic al studentului. Capitalul
academic al unei profesor influenţează major
capitalul academic al studenţilor săi, fapt
reliefat de diverse studii ştiinţifice realizate
în întreaga lume. Prof. univ. dr. Constantin
Brătianu, bursier Fullbright, între ani 1976-
1980, la Georgia Institute of Technology din
S.U.A., arată că, în cadrul acestei instituţii de
învăţământ superior, axată pe cercetarea
ştiinţifică avansată, se spunea că prestigiul
unei universităţi o fac, deopotrivă, profesorii
şi studenţii, deoarece un corp profesoral bine
pregătit profesional/valoros atrage
întotdeauna studenţi buni, iar aceştia, la
rândul lor, impun un nivel ridicat al
cursurilor, dobândind, în final, o educaţie de
calitate deosebită20. Profesorul Constantin
Brătianu arată, de asemenea, că, numele unui
mare profesor şi om de ştiinţă cu care un
student/absolvent a studiat este cea mai bună
carte de vizită pe care o poate avea pe piaţa
forţei de muncă21, ce poate să confere
deschiderea unor oportunităţi, din punct de
vedere educaţional, profesional şi social, la
care nu ar fi avut acces în alte condiţii22.
În acest context, în învăţământul
superior, profesorul este sau ar trebui să fie o
personalitate ştiinţifică de înalt prestigiu, cu
vocaţie de dascăl, un reper în disciplina pe
care o predă, dar şi un reper moral, precum şi
un promotor al culturii, deoarece numai în
felul acesta poate adăuga plus valoare
educaţiei universitare a studenţilor, putând
influenţa dezvoltarea capitalului academic al
studenţilor, prestigiul universităţii şi
creşterea numărului de studenţi23.
system values, behavioral norms, patterns of
thought and action59 that characterize the
organizational culture of an institution. All
this demonstrates that both the economic
capital and the cultural capital of the family
have the capacity to influence the academic
capital accumulated by a person within the
educational system.
The role of the teacher's academic
capital in developing the student's
academic capital. Academic capital of a teacher greatly
influences the academic capital of his
students, as evidenced by various scientific
studies throughout the world. Professor
Constantin Bratianu, Fullbright scholar,
between 1976-1980 at the Georgia Institute
of Technology in the USA, shows that within
this higher education institution focused on
advanced scientific research, it was said that
the prestige of a university is made by both,
teachers and students because a well-trained,
professional / valuable body teacher will
always attract good students, and they, in
turn, require a high level of courses, finally
acquiring a high quality education.60
Professor Constantin Bratianu also points out
that the name of a great professor and
scientist with whom a student / graduate has
studied is the best visiting card he can have
on the labor61 market, with the purpose of
opening up opportunities from an
educational, professional and social point of
view, to which he would not have had access
under other circumstances62. In this context,
in higher education, the teacher is or should
be a highly prestigious scientific personality
with the vocation of a teacher, a reference in
the discipline he teaches, but also a moral
mark, as well as a promoter of the culture,
because only this way can add value to the
university education of students, influencing
the development of students' academic
capital, prestige of the university and
increasing the number of students63. But in
order for all this to happen, there must be a
profound change in the current educational
system, by shifting the emphasis from the
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
43
Dar, pentru ca toate acestea să se
întâmple, trebuie să intervină, în primul rând,
o schimbare profundă în sistemul educaţional
actual, prin deplasarea accentului de la
implicarea cadrului didactic universitar în
activităţi administrative/în interesul
învăţământului, consumatoare de mari
energii intelectuale24 către creşterea calităţii
pregătirii şi realizării procesului educaţional,
în deplină consonanţă cu realităţile societăţii
contemporane, şi pentru desfăşurarea de
activităţi de cercetare ştiinţifică cu relevanţă
în lumea academică.
Având în vedere că, astăzi, trăim într-
o lume în care accesul la informaţie este
facilitat de tehnologie, actul de predare în
sistemul universitar nu trebuie să se mai
centreze doar pe transmiterea, într-o manieră
reproductivă a informaţiilor, ci, după cum
aprecia Nicolae Titulescu ,,cursul trebuie să
aibă un singur scop, şi anume, acela, de a
trezi curiozitatea studentului de a se întreba
ce trebuie să ştie, dar nicidecum ce-l va
întreba profesorul la examen, neavând
pretenţia de a-i transforma în savanţi pe
studenţi, fiind imposibil, ca, în câteva
întâlniri să se poată cuprinde şi studia materii
variate şi complicate”25. Totodată, scăderea
nivelului educaţiei preuniversitare a
studenţilor în condiţiile învăţământului
universitar de masă determină, de multe ori,
ca studenţii să revendice de la cadrul didactic
universitar, o expunere a cursului la nivelul
lor de înţelegere, ceea ce înseamnă adoptarea
stilului şcolăresc, liceal de predare. Acest
lucru, deşi perfect justificat din perspectiva
luării în considerare a aspectelor pedagogice,
îndepărtează, într-o anumită măsură,
învăţământul superior de la introducerea
viitorului intelectual într-un domeniu al
cunoaşterii, într-o manieră elitistă, deoarece
numai prelegerea academică, evident într-o
reconsiderare a înţelesului ei clasic, ex-
cathedra, reprezintă prilejul informării
superioare într-o disciplină ştiinţifică,
asociată cu procesul de formare a gândirii26.
În scopul îmbunătăţirii calităţii actului
educaţional universitar, este necesar, după
involvement of the academic staff in
administrative / educational activities,
consuming high intellectual64 energies to
help the growth of the quality of the
preparation and realization of the educational
process, in full consonance with the realities
of today’s society, and for carrying out
scientific research activities with relevance
in the academic world.
Given that today we are living in a world
where access to information is facilitated by
technology, teaching in the university system
shouldn’t focus too much on transmitting, in
a reproductive manner, information, but as
Nicolae Titulescu appreciates, the course
must have only one purpose, namely, to
awaken the curiosity of the student, to ask
himself what he needs to know, but not what
the professor will ask for the examination,
not claiming to turn them into scholars,
being impossible, that in a few meetings they
can encompass and study various and
complicated65 materials.
At the same time, lowering the level of pre-
university education of students under the
conditions of mass university education often
determines students to claim from the
academic didactic framework, an exposition
of the course at their level of understanding,
which means the adoption of the school-
style, highschool of teaching. This, though
perfectly justified from the point of view of
pedagogical aspects, removes, to a certain
extent, the higher education from the
introduction of the future intellectual in a
field of knowledge, in an elitist manner,
since only the academic lecture, -a
reconsideration of its classical meaning, ex-
cathedra, represents the opportunity of
superior information in a scientific discipline
associated with the process of thinking
formation66In order to improve the quality of
the academic education act, it is necessary,
as G. Călinescu said, that "the lecture should
constitute an invitation to reflection, a
suggestion from the teacher, a teaching
model, thus causing the student to feel that
the department is well-trained professionally,
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
44
cum spunea G. Călinescu, ca ,,prelegerea să
constituie o invitaţie la reflecţie, o sugestie
din partea profesorului, un model de predare,
determinând, astfel, studentul să simtă că cel
de la catedră este bine pregătit profesional,
îşi iubeşte atât specialitatea, cât şi
profesiunea, că investeşte efort şi pasiune în
tot ceea ce întreprinde pentru formarea
studenţilor27, câştigând, astfel, respect din
partea studenţilor”28, tradus prin dorinţa de
dezvoltare a cunoaşterii prin intermediul
studiului individual, în scopul creşterii
competenţelor necesare pe piaţa muncii şi,
totodată, în vederea ridicării la înălţimea
aşteptărilor profesorului29.
În vederea răspunderii la aceste
deziderate, programele de formare şi
perfecţionare a cadrelor didactice
universitare trebuie orientate nu doar spre
dobândirea de cunoştinţe de specialitate, ci şi
spre competenţele, atitudinile şi valorile care
ghidează comportamentul cadrului didactic30.
În opinia filosofului şi eseistului Mihai Şora
,,profesorii sunt formatorii viitoarelor
generaţii, alţii nu putem avea. Dar nici cu
gradul lor actual de pregătire, nici cu profilul
lor actual nu vom putea răzbi spre viitorul
dorit. Ei nu pot conduce pe alţii spre
orizonturi deschise, dacă nu şi-au deschis ei
unul mai întâi”31. Tocmai pentru că studentul
are acum numeroase surse de informare,
profesorul trebuie să îi ofere un model
comportamental, atitudinal şi nu va reuşi
decât dacă va manifesta, în mod real, o
conduită care să reflecte conştiinţa unui bun
cetăţean. Dacă el va fi format astfel, îi va fi
uşor să îi formeze, la rândul lui, pe ceilalţi în
spiritul aceloraşi valori şi atitudini,
competenţe şi abilităţi, al unei reale educaţii
adaptate societăţii contemporane32. Aşadar,
ţinuta, privită nu doar din perspectivă
vestimentară, şi atitudinea sunt elementele
cele mai remarcate de studenţi, deoarece prin
ele cadrul didactic universitar apare ca
mentor, model educativ şi spiritual.
Profesorul reprezintă pentru student nu doar
specialistul sau omul cu o vastă cultură, ci şi
o personalitate cu un profil moral bine
loves both the specialty and the profession,
that it invests effort and passion in
everything it does for the training of
students67 thus gaining respect from
students68", translated by the desire to
develop knowledge through individual study,
in order to increase the necessary skills on
the labor market and, at the same time, to
raise to the teacher's expectations69. In order
to be accountable for these desiderata, the
programs of training and retraining of
university teachers should be oriented not
only towards the acquisition of specialized
knowledge, but also towards the skills,
attitudes and values that guide the behavior
of the teaching staff70. In the opinion of the
philosopher and essayist Mihai Sora,
teachers are the trainers of future
generations, others can not have. But neither
with their current level of training nor with
their current profile will we be able to reach
the desired future. They can not lead others
to open horizons unless they open one first71.
Just because the student now has many
sources of information, the teacher has to
provide a behavioral, attitude model and will
only succeed if he / she will actually show a
behavior that reflects the well-being of a
good citizen. If he is so formed, it will be
easy for them to form others in the spirit of
the same values and attitudes, skills and
abilities, of a real education adapted to
modern society72.Therefore, the attire,
viewed not only from a dressing point, and
attitude are the most remarkable elements of
the students, because through them the
academic didactic framework appears as a
mentor, educational model and spiritual. The
teacher represents not only the specialist or
the man with a vast culture for the student,
but also a personality with a well-defined
moral profile, noticeable in the professional,
social and everyday behavior, in the relations
with the young people. The relations of the
academic staff with the student require the
change of the paradigm - from the influence
of the power to the power of influence, from
a subordination to a partnership relation -
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
45
conturat, sesizabil în comportamentul
profesional, social şi cotidian, în raporturile
cu tinerii. Relaţiile cadrului didactic
universitar cu studentul impun schimbarea
paradigmei - de la influenţa puterii la puterea
influenţei, de la un raport de subordonare la
unul de parteneriat – deoarece, numai în
acest fel, cadrul didactic universitar se
impune, prin personalitatea sa, în faţa
studentului şi în mediul universitar33,
contribuind esenţial la dezvoltarea capitalului
academic al studentului.
În vederea realizării acestor
deziderate se impune ca şi condiţie sine qua
non promovarea valorilor autentice în
sistemul academic, capabile de transformări
benefice învăţământului superior şi
eliminarea sistemul primitiv de blocare şi
excludere a acestora, practicat cu destulă
iresponsabilitate de anumite catedre, care au
reuşit să impună standardele mediocrităţii34.
Rolul educaţiei on-line în
dezvoltarea capitalului academic al
studentului. În ultimii ani, în întreaga lume,
au fost lansate mai multe platforme on-line
ce îşi propun să transforme viaţa studenţilor
şi să le ofere şansa unei educaţii de cea mai
bună calitate cu cost minim, fapt ce a
determinat UNESCO să estimeze că, în
următorii 30 de ani, vor avea parte de
educaţie superioară mai multe persoane decât
în toată istoria omenirii35. Cele mai
cunoscute proiecte on-line sunt următoarele:
1. Khan Academy - reprezintă o platformă
educaţională înfiinţată de Salman Khan36,
absolvent al Massachusetts Institute of
Technology (MIT) şi Harvard, unul din
pionierii educaţiei on-line. Academia on-line
oferă peste 3 000 de videoclipuri
educaţionale, pe teme ce variază de la
matematică şi fizică la istorie şi medicină,
cursurile fiind oferite de unii dintre cei mai
buni profesori. În prezent, este unul dintre
cele mai populare site-uri educaţionale din
lume, cursurile sale fiind vizionate de peste
125 de milioane de ori până acum.
Statisticile atestă faptul că peste 3,7 milioane
de studenţi virtuali accesează site-ul în
because only in this way the academic
didactic framework is imposing, with its
personality, in front of the students, and in
the university environment73 ,contributing
substantially to the development of the
student's academic capital. In order to
achieve these goals, it is necessary that the
sine qua non of the promotion of authentic
values in the academic system, capable of
transformations beneficial to higher
education and the elimination of the
primitive system of blocking and exclusion
of them, practiced with enough
irresponsibility by certain departments, who
managed to impose the mediocrity
standards74
The role of on-line education in the
development of the student's academic
capital: In recent years, across the world,
several online platforms have been launched
that aim to transform life-long learners and
provide them with the best quality education
at minimum cost, which prompted UNESCO
to estimate that over the next 30 years more
people will be educated than throughout the
history of mankind75. The most popular
online projects are:
1.Khan Academy - an educational platform
established by Salman Khan76, a graduate of
the Massachusetts Institute of Technology
(MIT) and Harvard, one of the pioneers of
online education. The online Academy offers
over 3,000 educational videos on topics
ranging from math and physics to history and
medicine, with courses being offered by
some of the best teachers. Currently, it is one
of the most popular educational sites in the
world, and its courses have been viewed over
125 million times so far. Statistics show that
more than 3.7 million virtual students visit
the site each month, investing significant
amounts of money in translating courses in
more and more languages to get closer to the
goal: providing quality education free of
charge, to all who want it77
2. Udacity is the latest attempt to make
quality education accessible to everyone.
The project started when Sebastian Thrun, a
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
46
fiecare lună, academia investind sume
importante în traducerea cursurilor în tot mai
multe limbi pentru a se apropia de ţelul
propus: oferirea unei educaţii de calitate, în
mod gratuit, tuturor celor ce o doresc37.
2. Udacity reprezintă cea mai nouă încercare
de a face educaţia de calitate accesibilă
tuturor. Proiectul a început atunci când
Sebastian Thrun, un profesor de la
Universitatea Stanford, a decis să predea nu
doar studenţilor săi cursul Introducere în
inteligenţa artificială, ci şi tuturor celor
interesaţi, în mod gratuit, on-line,
participanţii on-line urmând să aibă parte de
aceeaşi educaţie, de aceleaşi teste şi de
aceeaşi atenţie în acordarea notelor precum
cei prezenţi în sala de curs. Iniţiativa sa a
avut mult mai mult succes decât se aştepta,
în cele din urmă, la cursul de inteligenţă
artificială înscriindu-se peste 160.000 de
studenţi din 190 de ţări, iar 23.000 de
studenţi au absolvit cursul, dintre care 248 au
obţinut scoruri perfecte (performanţă pe care
nu a reuşit-o niciunul dintre studenţii de la
Stanford). Thrun îşi propune ca Udacity să
fie o instituţie de învăţământ superior de
calitate, la care toată lumea să aibă acces
gratuit38.39.
3. Coursera, MITx şi alte iniţiative noi.
Exemplul lui Thrun a fost urmat de alţi
colegi ai săi de la Stanford, care oferă mai
multe cursuri din domeniul informaticii şi în
alte domenii pe o nouă platformă, Coursera.
Misiunea Coursera seamănă cu cea a
profesorului Thrun: „Dorim să facem
disponibilă, în mod gratuit, cea mai bună
educaţie din lume oricărei persoane care
doreşte să beneficieze de ea. Credem că
oamenii din întreaga lume – atât din ţările
dezvoltate, cât şi din cele în curs de
dezvoltare – vor folosi platforma noastră
pentru a-şi construi o educaţie de elită,
accesibilă până de curând doar unor
privilegiaţi. În viziunea noastră, toţi aceşti
oameni îşi vor folosi educaţia pentru
îmbunătăţirea vieţii lor, a familiilor lor şi
pentru dezvoltarea comunităţilor în care
trăiesc”. Succesul profesorilor de la Stanford
professor at Stanford University, decided not
only to teach the course Introduction to
Artificial Intelligence, but also to all those
interested, free of charge, on-line, the online
participants will have part of the same
education, the same tests and the same
difficulty in giving notes like those present in
the classroom. His initiative was much more
successful than expected, and eventually
over 160,000 students from 190 countries
attended the artificial intelligence course and
23,000 students graduated, of which 248
obtained perfect scores ( performance that
none of the students at Stanford managed).
Thrundish proposes that Udacity be a quality
higher education institution to which
everyone has free access78 79.
3. Coursera, MIT and other new initiatives.
Thrun's example was followed by other
Stanford colleagues, who offer more courses
in computer science and other fields on a
new platform, Coursera. The Coursera
mission resembles that of Professor Thrun
"We want to make available, free of charge,
the best education in the world to any person
who wants to benefit from it. We believe that
people around the world - both in developed
and developing countries - will use our
platform to build elite education that is only
accessible until recently to privileged people.
In our view, all people will use their
education to improve their families, their
families, and to develop the communities
they live in. " The success of Stanford
teachers has remained unanswered by other
prestigious universities in the US. MIT's
specialists have launched the MITx platform,
where they can teach for free. Finally, the
participants have a certificate similar to that
obtained by university students who pay a
few thousand dollars for the course. Other
prestigious universities, such as Harvard or
Yale, have followed the MIT model, with
today's dozens of online courses offered by
the world's most prestigious universities. The
MIT decision was enthusiastically received
by US specialists. Richard DeMillo, director
of the Center for Universities of the 21st
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
47
nu a rămas fără reacţie din partea celorlalte
universităţi de prestigiu din S.U.A.
Specialiştii universităţii MIT au lansat
platforma MITx, în cadrul căreia se să predă
gratuit. La final, participanţii obţin un
certificat similar cu cel obţinut de studenţii
universităţii, care plătesc câteva mii de dolari
pentru curs. Alte universităţi de prestigiu,
precum Harvard sau Yale, au urmat modelul
celor de la MIT, astăzi fiind disponibile zeci
de cursuri on-line oferite de cele mai
renumite universităţi. Decizia MIT a fost
primită cu entuziasm de specialiştii în
învăţământ din SUA. Richard DeMillo,
directorul Centrului pentru Universităţile
Secolului al XXI-lea din cadrul Georgia
Institute of Technology afirmă că „decizia
MIT este foarte importantă şi inovatoare.
Dacă aş fi rămas în industria IT şi aş fi
intervievat un candidat cu o diplomă MITx,
l-aş fi angajat cu siguranţă”. Modelul începe
să se extindă, o altă iniţiativă, intitulată The
Faculty Project, aduce laolaltă profesori de la
universităţi americane de top precum, Duke,
Northwestern şi Dartmouth. Scopul
proiectului este acela de a permite oamenilor
din întreaga lume, mai ales celor ce nu îşi
permit costurile unei universităţi de top, să
aibă acces la cursuri predate de unii dintre
cei mai buni profesori din domeniul
aprofundat.40.
Toate aceste pun în evidenţă
existenţa, la nivel internaţional, a unei
adevărate revoluţii în domeniul
informaţional, care, practic, prin intermediul
internetului, transferă puterea cunoaşterii din
mâinile instituţiilor de învăţământ superior
ce fac parte din elita mondială, în domeniul
educaţional, în cele ale tuturor persoanelor
interesate, contribuind, în mod decisiv, la
dezvoltarea capitalului academic al
persoanelor din întreaga lume, conferind
egalitate de şanse pentru studenţii cu venituri
scăzute şi potenţial intelectual, şi la
configurarea unei schimbări profunde la
nivelul societăţii internaţionale, având în
vedere rolul educaţiei de nivel superior.
Century of the Georgia Institute of
Technology, says that "MIT's decision is
very important and innovative. If I had
stayed in the IT industry and interviewed a
candidate with a MITx diploma, I would
have hired him for sure". The model is
beginning to expand, with an initiative, The
Faculty Project, bringing together professors
from leading American universities such as
Duke, Northwestern and Dartmouth. The aim
of the project is to allow people around the
world, especially those who do not afford the
costs of top-notch universities, to take part in
courses taught by one of the greatest teachers
in the profiled domain80
All of these highlights the existence
of a real revolution in the field of
information at the international level, which
virtually through the Internet transfers the
power of knowledge from the hands of
higher education institutions that are part of
the world elite in the educational field, to all
stakeholders by making a decisive
contribution to the development of the
academic capital of people around the world,
providing equal opportunities for low-
income and potentially intellectual students,
and setting up a profound change in
international society, given the role of
higher level education.
Bibliography
L. Antonesei, Y. Abdel-Aal, M. El-Tahlawi,
N. Hassan, University Management, Polirom
Publishing House, Iasi, 2000
G. Becker, Human Capital - a Theoretical
and Empirical Analysis with Special
Reference to Education, All Publishing
House, Bucharest, 1997
C. Bratianu, A model for the analysis of the
organizational intellectual capital -
http://www.managementmarketing.ro/pdf/art
icole/20.pdf
M. Bojincă, Intellectual Capital - Active and
decisive factor in the development of
knowledge based society , Annals of
Constantin Brâncusi University, Juridical
Sciences Series, no.1/2008
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
48
Bibliografie
L. Antonesei, Y. Abdel-Aal, M. El-Tahlawi,
N. Hassan, Managementul universitar,
Editura Polirom, Iaşi, 2000
G. Becker, Capitalul uman – o analiză
teoretică şi empirică cu referire specială la
educaţie, Editura All, Bucureşti, 1997
C. Brătianu, Un model de analiză a
capitalului intelectual organizaţional -
http://www.managementmarketing.ro/pdf/art
icole/20.pdf
M. Bojincă, Capitalul intelectual – activ şi
factor decisiv al dezvoltării societăţii bazate
pe cunoaştere, Analele Universităţii
„Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria
Ştiinţe Juridice, Nr. 1/2008
C. Carp, D. Panainte, Ghidul studentului la
drept, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006
M. Castells, The Space of Flow, în The Rise
of the Network Society, 2nd edition, Oxford,
Malden: Blackwell Publishers, 2000-
http://socasis.ubbcluj.ro/seminarii/urbana/Up
load/Handout/seminar%20urbana%208%20-
%20Castells.pdf).
R. Chivu, Elemente generale de
managementul educaţiei, Editura Meronia,
Bucureşti, 2008
M. V. Bedrule-Grigoruţă, Capitalul uman şi
investiţia în educaţie, Analele ştiinţifice ale
Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, Tomul
LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006
A. Gherguţ, Management general şi strategic
în educaţie, Editura Polirom, Iaşi, 2007
H. T. Gorun, A. Gorun, O istorie recentă a
capitalului social. Marea ruptură şi noua
matrice existenţială, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2012
O. Hoffman, Sociologia organizaţiilor,
Editura Economică, Bucureşti, 2004
A. Munteanu, Rolul capitalului uman şi al
capitalului social in convergenţa regională:
scurtă revizuire a literaturii de
specialitate(http://conferinta.academiacomer
ciala.ro/CD2015/ARTICOLE/5/ROLUL%20
CAPITALULUI%20UE%20SPECIALITAT
EMunteanu.pdf)
A. Neguţ, Economie socială, capital social şi
C. Carp, D. Panainte, The Student's Guide to
Law, C.H. Beck, Bucharest, 2006
M. Castells, The Space of Flow, in The Rise
of the Network Society, 2nd edition, Oxford,
Malden: Blackwell Publishers, 2000
(http://socasis.ubbcluj.ro/seminarii/urbana/U
pload/Handout/seminar%20urbana % 208%
20-% 20Castells.pdf).
R. Chivu, General elements of education
management, Meronia Publishing House,
Bucharest, 2008
M. V. Bedrule-Grigoruţă, Human capital and
investment in education, Scientific Annals of
"Al. I. Cuza "University of Iasi, Tom LII /
LIII Economic Sciences 2005/2006
A. Gherguţ, General and strategic
management in education, Polirom
Publishing House, Iaşi, 2007
H. T. Gorun, A. Gorun, Recent history of
social capital. The great rupture and new
existential matrix, Didactic and Pedagogical
Publishing House, Bucharest, 2012
O. Hoffman, Sociology of Organizations,
Economic Publishing House, Bucharest,
2004
A. Munteanu, The role of human capital and
social capital in regional convergence: A
Short Review of the Specialized Literature
(http://conferinta.academiacomerciala.ro/CD
2015/ARTICOLE/5/ROLUL%20CAPITAL
ULUI%20UE%20SPECIALITATEMuntean
u.pdf)
A. Neguţ, Social Economy, Social capital
and local development, Quality of Life
Magazine, XXIV, no. 2, 2013
S. V. Predescu, Social capital extension in
adult education - a critical perspective,
(Http://iec.psih.uaic.ro/conferinta21042010/p
roceedings/26%20April-
lp/Sorin%20Vlad%20Predescu.doc).
M. C. Prejmerean, S. Vasilache, A three-way
analysis of the academic capital of a
Romanian university, Journal of Applied
Quantitative Methods, vol 3, nr. 1/2008
(http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-
2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf)
A. Niskier, Philosophy of Education,
Economic Publishing House, Bucharest,
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
49
dezvoltare locală, Revista Calitatea vieţii,
XXIV, nr. 2, 2013
S. V. Predescu, Social capital extension in
adult education - a critical perspective,
(http://iec.psih.uaic.ro/conferinta21042010/p
roceedings/26%20April-
lp/Sorin%20Vlad%20Predescu.doc).
M. C. Prejmerean, S. Vasilache, A three way
analysis of the academic capital of a
Romanian university, Journal of applied
quantitative methods, vol. 3, nr.
1/2008(http://www.jaqm.ro/issues/volume-
3,issue-2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf)
A. Niskier, Filozofia educaţiei, Editura
Economică, Bucureşti, 2000
M. Sadoveanu, Domnu Trandafir - http://e-
povesti.ro/povesti/domnu_trandafi
M. Singer, L. Sarivan, Quo vadis,
academia?, Editura Sigma, Bucureşti, 2006
A. Tanţău, Rolul culturii organizaţionale în
promovarea inovaţiilor, p. 13
(http://www.managementmarketing.ro/pdf/ar
ticole/30.pdf)
I. Ţoca, Management educaţional, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007
Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale
http://edu2025.ro/UserFiles/File/LivrabileR1
/diagnostic_panel1.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capi
ta
http://www.descopera.ro/cultura/9364640-
educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-
din-istoria-omenirii.
http://revistasinteza.ro/nevoia-de-schimbare-
a-sistemelor-educationale-formarea-
lucratorilor-in-cunoastere/)
2000
M. Sadoveanu, Mr. Trandafir - http://e-
povesti.ro/povesti/domnu_trandafi
M. Singer, L. Sarivan, Quo vadis,
academia?, Sigma Publishing House,
Bucharest, 2006
A. Tantau, The Role of organizational
culture in promoting innovation, p. 13
(Http://www.managementmarketing.ro/pdf/a
rticole/30.pdf)
I. Ţoca, Educational management, Didactic
and Pedagogical Publishing House,
Bucharest, 2007
Law no. 1/2011 of national education
http://edu2025.ro/UserFiles/File/LivrabileR1
/diagnostic_panel1.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capi
ta
http://www.descopera.ro/cultura/9364640-
educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-
din-istoria-omenirii.
http://revistasinteza.ro/nevoia-de-schimbare-
a-sistemelor-educationale-formarea-
lucratorilor-in-cunoastere/)
1 Societatea se împarte în clase sociale diferite şi chiar antagonice, având în vedere faptul că nu toţi se integrează
în acelaşi grup familial şi social. Fiecare clasă are propriile modele, pe care le consideră ideale, iar copilul
asimilează automat aceste modele şi pe cele ale grupurilor cu care intră în contact. (A. Niskier, Filozofia
educaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p. 29.) 2 În teoria socială spaţiul nu poate fi definit fără referire la practicile sociale, astfel că spaţiul este un produs
material în relaţie cu alte produse materiale – inclusiv oameni – care se antrenează în relaţii sociale determinate
care dau spaţiului o formă, o funcţie şi un sens social. (M. Castells, The Space of Flow, în The Rise of the
Network Society, 2nd edition, Oxford, Malden: Blackwell Publishers, 2000-
http://socasis.ubbcluj.ro/seminarii/urbana/Upload/Handout/seminar%20urbana%208%20-%20Castells.pdf). 3 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capita 4 Bourdieu argumentează există o condiţionare reciprocă între capitalul academic şi capitalul cultural, în sensul
că se influenţează reciproc. Dacă o persoană are studii superioare, este foarte probabil să aibă capital cultural,
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
50
poate chiar abilităţi în domeniul picturii sau muzicii deoarece s-a aflat în sistemul educaţional de mult timp. În
mod similar, acele persoane care nu apreciază educaţia, nu apreciază nici practicile culturale pe care le deprinzi
ca urmare a educaţiei, precum vizitarea muzeelor sau participarea la spectacole de teatru.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital). 5 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 6 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 7 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 8 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 9 Keith Roe susţine durata şcolarizării nu este definitorie pentru capitalul academic. El afirmă că unii
elevi/studenţi care provin din medii privilegiate pot risipi moştenirea lor culturală, pe când unii studenţi care
provin din medii mai puţin privilegiate sunt capabili să depăşească dezavantajele lor culturale, ca urmare a
capacităţii excepţionale şi anumite caracteristici particulare ale mediului lor familial.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital). 10 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 11 Capitalul educaţional conduce inevitabil la dezvoltarea capitalului social, ca urmare a existenţei unei
corespondenţe între valorile educaţionale - capitalul social - idealul educaţional.( H. T. Gorun, A. Gorun, op. cit.,
p. 57-28). 12 Ibidem, p. 76. 13 H. T. Gorun, A. Gorun, op. cit., p. 77. 14 M. C. Prejmerean, S. Vasilache, A three way analysis of the academic capital of a Romanian university,
Journal of applied quantitative methods, vol. 3, nr. 1/2008 (http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-
2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf) 15 Idem. 16Pentru detalii a se vedea M. Bojincă, Capitalul intelectual – activ şi factor decisiv al dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere, Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr.
1/2008. 17 M. C. Prejmerean, S. Vasilache, op. cit. (http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-
2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf). 18 Şcoala de acasă reprezintă procesul prin care copiii cresc şi învaţă fără a merge sau fără a merge prea mult la
şcoala din sistemul public sau privat. Printre motivaţiile alegerii educaţiei acasă se numără:
– valori morale/religioase: conform unor estimări, 75% dintre părinţii care-şi educă acasă copiii, fac acest lucru
deoarece simt că şcoala (publică sau privată) nu cultivă acele valori la care ei se raportează
– inadecvarea sistemul şcolar: din ce în ce mai mulţi părinţi aleg educaţia acasă din cauza nemulţumirii faţă de
calitatea educaţiei pe care o primesc în şcoală copiii lor şi a creşterii violenţei în mediul şcolar.
–– filozofia educaţională: unii părinţi pur şi simplu cred că învăţarea este un produs al vieţii obişnuite. Cu alte
cuvinte, copiii nu au nevoie de o instituţie, de programă, profesori, teme şi note pentru a învăţa, căci dorinţa a
afla cât mai multe despre lumea în care trăiesc le este înnăscută. De obicei, astfel de părinţi se remarcă prin
aderarea la ceea ce se numeşte ”attachment parenting” sau ”natural parenting”, o sumă de practici şi principii
precum naşterea naturală, alăptarea la cerere, co-sleeping, purtarea bebeluşilor etc.( http://criticarad.ro/am-
discutat-cu-profesori-elevi-si-parinti-din-arad-despre-scoala-acasa-o-disputa-ideologica-intre-parinti-si-sistem/). 19A. Tanţău, Rolul culturii organizaţionale în promovarea inovaţiilor, p. 13.
(http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/30.pdf) 20 În sprijinul acestei aserţiuni vine şi următoarea relatare a prof. univ. dr. Constantin Brătianu: ,,eram înscris la
un curs avansat de inginerie nucleară. Termenul de avansat era inclus în titulatura cursului. La cel de-al treilea
curs, unul dintre studenţi, îi spune profesorului că el a plătit o taxă importantă pentru un curs avansat de inginerie
a reactorului nuclear iar cunoştinţele predate până atunci erau o reluare a celor predate la cursul similar
precedent. Dacă profesorul nu va veni cu lucruri noi şi interesante, i se va face raport la decanul facultăţii.
Profesorul, proaspăt venit la Georgia Tech, s-a înroşit şi a promis ca aşa va face. Nu a reuşit însă prea mult şi a
trebuit să plece, exigenţa impusă de studenţi fiind extrem de importantă, dar, bazată pe un nivel ridicat al
cunoştinţelor, pe foarte mult studiu individual, pe participarea voluntară la numeroase proiecte de cercetare şi pe
o disponibilitate extraordinară de cunoaştere şi dezvoltare”.(C. Carp, D. Panainte, Ghidul studentului la drept,
Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 35-36). 21 De aceea Georgia Institute of Technology era foarte interesată de cooptarea în corpul academic a celor mai
prestigioşi profesori şi cercetători, precum şi de invitarea în cadrul activităţilor didactice şi de cercetare
ştiinţifică, a celor mai buni specialişti din domeniile de interes ale universităţii, iar promovarea la Georgia Tech
se făcea, exclusiv, în funcţie de valoare şi de modul în care cel în cauză răspundea cerinţelor didactice şi
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
51
ştiinţifice, astfel încât a deveni profesor universitar la vârsta de doar 30 de ani era un lucru normal. (C. Carp, D.
Panainte, op. cit., p. 34). 22 Ex. primirea într-o societate/asociaţie profesională de prestigiu, într-un comitet ştiinţific al unei conferinţe
internaţionale se poate realiza la recomandarea unui profesor avut în timpul facultăţii, coordonatorului ştiinţific
al lucrării de licenţă, de masterat sau doctorat. De asemenea, profesorul poate să recomande unei corporaţii sau
altor instituţii recrutarea studenţilor/absolvenţilor de prestigiu. 23 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 36. 24 Spre exemplu cazul Universităţii Montanuniversität din Leoben, Austria – universitatea regională - unde a fost
înfiinţat un departament special pentru gestionarea problemelor administrative ale facultăţilor şi pentru scrierea
de proiecte de cercetare ştiinţifică, având în vedere strategia universităţii, potrivit căreia profesorii nu trebuie să-
şi consume capacitatea intelectuală cu aspecte administrative. Acest fapt a determinat o creştere a performanţelor
universităţii în domeniul educaţional şi al cercetării ştiinţifice. 25 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 37. 26 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 37. De la akademeia antică unde Platon dezvăluia învăţăceilor metoda sa
filosofică în sanctuarul situat dincolo de zidurile vechii Atene, printre măslini şi statui, la campusurile
universitare de azi (adevărate oraşe prin dimensiuni şi complexitate), pregătirea superioară a generaţiilor a
traversat un proces al cărui vector de dezvoltare poate fi uşor extrapolat: cuprinderea unor mase tot mai largi în
studii terţiare. În aceste condiţii devine legitimă întrebarea cum se împacă aprecierea binecunoscută a faptului că
universitatea formează elite în condiţiile în care studiile universitare au devenit accesibile în principiu, oricui
doreşte să le urmeze. Studentul – viitorul expert – are un mod personal de a reflecta domeniul de studiu în cadrul
căruia se pregăteşte. Această reflectare personalizată este dată de nivelul de achiziţii cognitive şi atitudinale de
care dispune, de un stil propriu de învăţare şi de un anume profil de inteligenţă. Interacţiune cu domeniul de
studiu îi influenţează imaginea asupra cunoaşterii şi modul de gândire. (M. Singer, L. Sarivan, Quo vadis,
academia?, Editura Sigma, Bucureşti, 2006, p. 35). 27 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 41. 28 Ilustrativă în conştiinţa multor generaţii rămâne şi astăzi, aşa cum a fost ea conturată de M. Sadoveanu,
imaginea Domnului Trandafir, ca reper în ceea ce priveşte profesia nobilă de dascăl, pe cale de dispariţie, în
zilele de astăzi, a cărui amintire impune respect şi consideraţie, chiar şi după trecerea în nefiinţă: ,, Şi dintr-o
dată, dintre chipurile trecutului, care mă cercau unul după altul, unul rămase mai desluşit şi-i zâmbii cu
dragoste…era Domnu, Domnu Trandafir, învăţătorul meu…nu-l văzusem demult pe Domnu Trandafir. Îmi
închipuiam că este pensionar, că trebuie să fi îmbătrânit. Eu îl vedeam însă tot ca odinioară…zâmbind cu
bunătate, încruntându-se câteodată, insuflându-ne un respect deosebit…Toate cele patru clase erau îngrămădite
într-o odaie lungă. Unora din băieţi le da teme, pe alţii îi asculta, dar când explica, ascultam cu toţii, mai cu
seamă explicaţiile la istorie erau minunate…îl urmăream înfiorat, auzeam parcă freamătul luptelor şi, acasă, îl
visam o noapte întreagă… Uite şi acum mi se pare că Domnu nostru a fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile
şi era şi el nemişcat când ne spunea despre mărirea strămoşilor…şi când mă gândesc bine, când judec cu mintea
de acum, când caut să adun faptele pe care atunci, copil, le treceam cu vederea, găsesc cu mirare că Domnu era
un om foarte necăjit, hărţuit de administraţie, care cu greu îşi ducea gospodăria lui, că venea, de multe ori,
amărât, ca să ne dea, cu dragoste, învăţătura de toate zilele. Dar acolo, la şcoală, nu, n-avea altă grijă decât să ne
spuie istorii mişcătoare. Ca dânsul au mai fost mulţi. Şi toţi dragă prietene, când te gândeşti bine au fost nişte
apostoli, care au îndurat sărăcie şi batjocură, care au trecut printr-un vifor de nemulţumiri şi vorbe rele, dar care
au izbutit să-şi îndeplinească cu bine menirea…. Câte ceva din sufletul lui a rămas în sufletul multora…şi-a
îndeplinit cu anevoie o muncă grea, de care nu s-a plâns şi prin care n-a strălucit, dar a murit împăcat! (M.
Sadoveanu, Domnu Trandafir - http://e-povesti.ro/povesti/domnu_trandafir/). 29 Un vechi proverb chinezesc spune ca „Profesorii îţi deschid uşa. De intrat, trebuie să intri singur.” Din păcate,
aceste aserţiuni rămân utopii în condiţiile accesului în sistemul universitar atât al cadrelor didactice slab pregătite
profesional, cât şi al studenţilor cu un nivel redus de cunoştinţe şi cultură. 30 R. Chivu, Elemente generale de managementul educaţiei, Editura Meronia, Bucureşti, 2008, p. 227. 30 http://edu2025.ro/UserFiles/File/LivrabileR1/diagnostic_panel1.pdf 31 L. Antonesei, Y. Abdel-Aal, M. El-Tahlawi, N. Hassan, Managementul universitar, Editura Polirom, Iaşi,
2000, p. 139. 32 R. Chivu, op. cit., p. 227. 33 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 39. 34 Ibidem, p. 34. 35 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
52
36 Salman Khan, este originar din SUA, este fiul unui cuplu de imigranţi, ajunşi în Statele Unite din India şi
Bangladesh. Înainte de a face educaţie, Salman Khan lucra ca analist de fonduri speculative, a fost inginer pentru
Oracle şi a mai oferit consultanţă unor startup-uri din Silicon Valley. (http://revistasinteza.ro/nevoia-de-
schimbare-a-sistemelor-educationale-formarea-lucratorilor-in-cunoastere/). 37 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii 38 Thrun are planuri măreţe, dezvăluite de manifestul publicat pe site-ul personal: „Sunt împotriva educaţiei
accesibile doar celor mai buni 1% din studenţii lumii. Sunt împotriva educaţiei superioare ce costă zeci de mii de
dolari. Sunt împotriva dezechilibrului pe care îl provoacă actualul sistem în lume. Doresc să îi ajut pe ceilalţi
99% să devină mai puternici. Doresc să democratizez educaţia. Educaţia ar trebui să fie gratuită, accesibilă
tututor, oriunde şi oricând”. (http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-
revolutie-din-istoria-omenirii). 39 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii 40 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii 41 The society is divided in different social classes, antagonistic even, taking into consideration the fact that not
everyone fits in the same family and social group. Each class has its own models which are considered ideal, and
the child assimilates them immediately, as well as those of the groups he comes in contact with. (A. Niskier-
“Philosophy of Education”, Econimical publishing house Bucureşti, 2000, p.29.) 42 In social theory, space cannot be defined without reffering to social practices, therefor, space is a material
product in relations with other material products-including people-which fuel in determined social relations that
give the space a shape, a function and a social sense. (M. Castells, The Space of Flow, înThe Rise of the Network
Society, 2nd edition, Oxford, Malden: Blackwell Publishers, 2000- 43https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capita 44Bourdieu argues that there is a mutual correlation between academic capital and cultural capital, meaning that
they influence eachother. If a person has high studies, it is likely to have a cultural capital, maybe even skills
regarding painting or music, because he has been in the educational system for a long time. Similarly, those
individuals who don’t appreciate education, don’t appreciate those cultural practices gained by education either,
such as museums sighting and plays. (https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital). 45 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 46 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 47 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 48 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital 49 Keith Rose belives that tuition’s duration is not defining for the academic capital. He says that some
pupils/students coming from privileged environments can waste their cultural inheritance, while those pupils
coming from less than privileged environments are able to overcome their cultural disadvantages, due to an
exceptional capacity and some particular characteristics of their family environment.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital). 50 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital 51 Educational capital leads to the development of the social capital, due to a correlation between educational
values- social capital- educational ideal .( H. T. Gorun, A. Gorun, op. cit., p. 57-28). 52 Ibidem, p. 76 53 H. T. Gorun, A. Gorun, op. cit., p. 77 54 M. C. Prejmerean, S.Vasilache, A threewayanalysis of the academic capital of a Romanian university, Journal
of appliedquantitativemethods, vol. 3, nr. 1/2008 (http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-
2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf) 55 Idem. 56 For details see M. Bojincă, Intellectual Capital - Active and decisive factor in the development of knowledge
based society , Annals of Constantin Brâncusi University, Juridical Sciences Series, no.1/2008. 57 M. C. Prejmerean, S. Vasilache, op. cit.(http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-
2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf). 58 Home school is the process by which children grow up and learn without going or going pre-school to school
in the public or private system. Among the reasons for choosing home education are:
moral / religious values: According to estimates, 75% of parents educating their children at home do
this because they feel that the school (publicly or privately) does not cultivate those values to which
they refer;
inadequacy of the lice system: Most parents choose home education because of their dissatisfaction
with the quality of education their children receive at school and the increase in school violence;
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
53
Educational philosophy: Some parents simply believe that learning is a product of ordinary life. In
other words, children do not need an institution, a program, teachers, homeworks, and grades to learn,
for wanting to learn as much as possible about the world they live in is innate. Typically, such parents
are distinguished by joining what is called "attachment parenting" or "natural parenting," a sum of
practices and principles like natural birth, breastfeeding on demand, co-sleeping, babies behaviour,
/criticarad.ro/am-discutat-cu-profesori-elevi-si-parinti-din-arad-despre-scoala-acasa-o-disputa-
ideologica-intre-parinti-si-sistem/). 59 A. Tanţău The role of organisational cultures in promoting innovation, p. 13.
(http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/30.pdf) 60 In support of this assertion comes the following account of Prof. Univ. Dr. Constantin Bratianu: "I was
enrolled in an advanced course of nuclear engineering. The advanced term was included in the course title. At
the third course, one of the students tells the professor that he has paid an important levy for an advanced nuclear
reactor engineering course, and the knowledge taught so far was a resumption of those taught at the previous
similar course If the teacher does not come up with new and interesting things, he will be reported to the
university dean. The teacher, freshly arrived at Georgia Tech, turned red and promised to do so. However, he did
not succeed too much and had to leave, the demand imposed by students being extremely important, but based
on a high level of knowledge, on a very large number of individual studies, on voluntary participation in
numerous research projects and on extraordinary availability of knowledge and development "(C. Carp, D.
Panainte, Student's Guide to Law, CH Beck Publishing House, Bucharest, 2006, pp 35-36). 61 That is why Georgia Institute of Technology was very interested in co-opting the most prestigious teachers and
researchers in academia, as well as inviting in the didactic and scientific research activities the best specialists in
the fields of interest of the university, and promotion to Georgia Tech was made solely on the basis of value and
the way in which the subject responded to didactic and scientific requirements so that becoming a university
professor at the age of only 30 was a normal thing. (C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 34). 62 Admission to a prestigious professional society / association in a scientific committee of an international
conference can be done on the recommendation of a professor during university, the scientific coordinator of the
bachelor's, master's or doctor's degree. The teacher may also recommend to a corporation or other institutions the
recruitment of prestigious students. 63 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 36. 64 For example, the case of the University of Montana in Leoben, Austria - the regional university - where a
special department has been set up to manage administrative problems of faculties and to write scientific
research projects, considering the university's strategy, according to which teachers do not have to consume their
intellectual capacity with administrative aspects. This has led to an increase in performance in the field of
education and scientific research 65 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 37 66 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 37. From the ancient academy, where Platon revealed to his disciples his
philosophical method in the sanctuary situated beyond the walls of ancient Athens, among olive trees and
statues, today's university campuses (real cities by size and complexity), the superior training of generations has
traversed a process whose developmental vector can be easily extrapolated: the inclusion of more and more
masses in tertiary studies. Under these conditions, the question is how the well-known appreciation of the fact
that universities form elite in the conditions in which university studies became accessible in principle to anyone
who wants to follow them, The student - the future expert - has a personal way of reflecting the field of study in
which he / she is preparing. This personalized reflection is given by the level of cognitive and attitudinal
acquisition at its disposal, by its own learning style and by a certain intelligence profile. Interaction with the field
of study influences the image of knowledge and the way of thinking. (M. Singer, L. Sarivan, Quo vadis,
academia, Sigma Publishing House, Bucharest, 2006, p. 35). 67 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 41. 68 Illustrative in the consciousness of many generations remains today, as it was outlined by M. Sadoveanu, the
image of Lord Trandafir, as a reference to the noble profession of being a teacher,on the verge of extinction,
nowadays, whose memory requires respect and consideration, even after the transition to non-existence
“And suddenly, among the faces of the past, who were shouting one after the other, one was more distinct and
smiled with love ... it was Lord, Lord Trandafir, my teacher ... I had not seen Lord Trandafir in a while. I thought
he was a retiree, that he got old. But I saw him like before... smiling with kindness, frowning sometimes,
instilling a special respect. All four classes were piled up in a long room. For some boys, he had homeworks, to
others he listened to to grade them, but when he explained, we all listened, the history explenations were
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017
54
wonderful ... I was watching shuddily, I was almost hearing the fury of fighting and at home I was dreaming of
him all night…
Look, even now it seems to me that our Lord was a great man. His eyes were sparkling, and he was still when he
was telling us about the ancestor's magnificence ... and when I think well, when I'm thinking with the mind I
have now,, when I'm looking to gather the facts that I then overlooked, I'm surprised to see that Lord was a very
disturbed man, harassed by the administration, who was hardly going to his household, that he often cam to give
us, with love, a tale as old as time. But there, at school, no, there was no other concern than telling moving
stories. Like him there were many. And all of them, dear friend, when you think well, there were apostles who
endured poverty and mockery, who passed through a whiff of grievances and bad words, but who managed to do
well. Some of his soul remained in the soul of many ... he fulfilled a hard work, for which he did not cry and did
not shine, but he died in peace! (M. Sadoveanu, Mr. Trandafir - http://e-povesti.ro/povesti/domnu_trandafir/). 69 An old Chinese proverb says that: ”Teachers open the door. You have to enter by yourself”. Unfortunately,
these assertions remain utopia under the conditions of access to the university system showing poorly trained
teachers and students with low levels of knowledge and culture. 70 R. Chivu,General Elements of Education Management, publishing house , Bucureşti, 2008, p. 227.
http://edu2025.ro/UserFiles/File/LivrabileR1/diagnostic_panel1.pdf 71 L. Antonesei, Y. Abdel-Aal, M. El-Tahlawi, N. Hassan, University Management, publishing house Polirom,
Iaşi, 2000, p. 139. 72 R. Chivu, op. cit., p. 227. 73 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 39. 74 Ibidem, p. 34. 75 ://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-the-most-iportant-revolution-in-mankind-history 76 Salman Khan, a native of the US, is the son of a couple of immigrants arriving in the United States from India
and Bangladesh. Before doing education, Salman Khan worked as a speculator, he was an engineer for Oracle,
and he also advised startups in Silicon Valley. (http://revistasinteza.ro/nevoia-de-schimbare-a-sistemelor-
educationale-formarea-lucratorilor-in-cunoastere/). 77 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii 78Thrun has great plans, revealed by events published on his personal website: "I am against education available
only to the best 1% of the students of the world, I am against higher education costing tens of thousands of
dollars, I am against the imbalance provoked by the current system in the world. I want to help the other 99% to
become stronger. I want to democratize education. Education should be free, accessible to everyone, anywhere,
anytime. "
http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-the-most-important-revolution-in-mankind-history). 79 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii 80 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii